istorie...studia disciplina istorie în 1 – 2 ore/s ăpt. la clasele a v-a – a vii-a şi 2 ore/s...

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ REVIZUITĂ

ISTORIE

CLASELE a V-a – a VIII-a

Aprobat prin ordinul ministrului

NR. 4698/07.07.2008

Bucureşti, 2008

Programa şcolară a fost aprobată prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului cu nr. 4698/07.07.2008.

1

NOTĂ DE PREZENTARE

Prezentul document conţine Programele şcolare revizuite de Istorie şi se adresează profesorilor care predau această disciplină în gimnaziu, la clasele a V-a – a VIII-a.

Programele şcolare sunt concepute pentru trunchiul comun şi au în vedere:

- curriculumul nucleu (1 oră/săpt. pentru clasele a V-a – a VII-a şi cu 2 ore/săpt. pentru clasa a VIII-a);

- curriculumul nucleu extins (2 ore/săpt. pentru clasele a V-a – a VII-a) marcat prin asterisc (*).

Premisele revizuirii programelor şcolare sunt următoarele:

- menţinerea, conform planului - cadru de învăţământ în vigoare, a plajei orare (cu posibilitatea de a studia disciplina Istorie în 1 – 2 ore/săpt. la clasele a V-a – a VII-a şi 2 ore/săpt. la clasa a VIII-a);

- utilizarea modelului de proiectare curriculară centrată pe obiective.

Procesul de revizuire a programelor şcolare pentru Istorie are la bază şi promovează următoarele principii:

- revizuirea programelor şcolare prin descongestionarea acestora: eliminarea unor aspecte care plasau demersul didactic la un nivel prea teoretic şi accentuarea caracterului practic - aplicativ al acestuia;

- dezvoltarea unei strategii didactice pornind de la obiective şi asigurarea continuităţii şi a progresiei de la o clasă la alta;

- centrarea pe elev, ca subiect al activităţii instructiv - educative; - asigurarea coerenţei şi a progresiei la nivelul disciplinei, precum şi a corelării la nivel de arie

curriculară; - compatibilizarea curriculumului naţional cu cel european, prin formarea domeniilor de competenţe -

cheie, indispensabile vieţii active într-o societate a cunoaşterii specifică secolului XXI; - asigurarea calităţii educaţiei.

Prin disciplina Istorie, în gimnaziu, se continuă şi se aprofundează demersul iniţiat în învăţământul primar, în ceea ce priveşte formarea unui cetăţean creativ, cu abilităţi de comunicare socială, verbală şi non-verbală, având un set de valori care să-i orienteze activitatea şi care să coreleze evenimente din trecut cu realităţile prezentului pentru a contribui, în mod direct, la proiectarea unui viitor favorabil lui şi societăţii în care trăieşte.

“Istoria” reprezintă, în gimnaziu, disciplina care: - formează şi dezvoltă gândirea creativă, prin metodele şi tehnicile specifice de investigare a faptelor

istorice ; - contribuie la conştientizarea interdependenţelor dintre identitate şi alteritate, dintre local şi naţional,

respectiv global, dintre drepturi şi responsabilităţi, dintre ideile şi comportamentul propriu şi mediul socio-ecoomic şi cultural etc.;

- contribuie la construirea unei vieţi de calitate, prin valorile promovate; - favorizează fundamentarea unei culturi generale, necesară oricărui cetăţean al unei societăţi

democratice. Pe parcursul celor patru ani de studiu al istoriei, efortul intelectual al elevului este gradat: de la o

“introducere” în studiul istoriei (familiarizarea cu domeniul, cu particularităţile muncii arheologului/ istoricului, cu izvoarele istorice şi modalităţile de interpretare) se trece la o aprofundare a cunoştinţelor şi a capacităţilor dobândite (creşterea dificultăţii conceptelor utilizate, utilizarea informaţiilor provenite din diferite surse, a deprinderile de comunicare şi de rezolvare de probleme specifice domeniului istoriei şi a ocaziilor de implicare în reconstituirea imaginii trecutului). Astfel curriculum-ul de istorie poate să contribuie la atingerea obiectivelor ciclurilor curriculare de observare şi de orientare.

În clasele a V-a – a VII-a programa şcolară îi familiarizează pe elevi cu evoluţia omenirii începând din Preistorie şi ajungând în contemporeitate. Programele şcolare pentru clasele a V-a – a VI-a abordează teme referitoare la importanţa oamenilor şi a mediului înconjurător în apariţia şi în evoluţia unor civilizaţii din întreaga lume, în timp ce programa şcolară pentru clasa a VII-a prezintă faptele istorice, considerate relevante pentru epoca modernă şi cea contemporană. Pe parcursul celor trei ani de studiu teme din istoria românilor sunt integrate istoriei universale. Pentru clasele a V-a – a VII-a sunt obligatorii obiectivele de referinţă, termenii istorice, conceptele, problemele de atins şi conţinuturile care nu au asterisc(*).

2

În clasa a VIII-a programa şcolară vizează aprofundarea istoriei românilor, abordată din perspectiva influenţelor reciproce exercitate între spaţiul şi timpul istoric, între planul politic şi cel socio-cultural, între politica internă şi afirmarea în relaţiile internaţionale. Toate obiectivele de referinţă şi conţinuturile specificate în programa şcolară sunt obligatorii. Pentru clasa a VIII-a toate obiectivele de referinţă şi conţinuturile specificate în programa şcolară sunt obligatorii.

Programa şcolară are următoarele componente:

- obiective cadru, urmărite pe întreg parcursul învăţământului gimnazial; având un grad ridicat de generalitate şi complexitate, acestea se referă la formarea unor capacităţi şi atitudini generate de specificul disciplinei;

- obiective de referinţă, formulând rezultatele aşteptate ale învăţării pentru fiecare an de studiu şi urmărind progresia în formarea de capacităţi şi achiziţia de cunoştinţe ale elevului de la un an de studiu la altul;

- exemple de activităţi de învăţare care propun modalităţi de organizare şi de realizare a demersului didactic cu elevii;

- conţinuturile învăţării, pe ani de studiu, ca mijloace prin care se urmăreşte atingerea obiectivelor cadru şi a obiectivelor de referinţă propuse, sunt prezentate sub forma a două niveluri:

“termenii, conceptele şi problemele de atins” indică problemele-cheie ce caracterizează o temă şi pot structura acţiunea didactică;

“conţinuturile” propun o concretizare a opţiunilor prezentate la nivelul anterior sub forma unei lecţii sau grup de lecţii; acest nivel se află cel mai “aproape” de elev. În demersul didactic vor fi integrate conţinuturilor şi Studiile de caz, care reprezintă exemplificări ale unor teme generale sau ocazii de învăţare prin descoperire în ceea ce priveşte modalităţile de scriere a istoriei. Lecţiile de sinteză reprezintă elemente de legătură cu celelalte discipline de studiu din aria “Om şi societate” şi deschiderea spre alte arii curriculare.

- standardele curriculare de performanţă la sfârşitul ciclului gimnazial, în calitatea lor de standarde naţionale, de sistem de referinţă pentru evaluarea calităţii procesului de învăţare, la sfârşitul gimnaziului.

Lectura integrală şi personalizată a programei şcolare şi înţelegerea logicii interne a acesteia reprezintă condiţii indispensabile în vederea bunei desfăşurări a activităţii cadrelor didactice, atât în alegerea manualelor şcolare şi în proiectarea activităţii didactice, cât şi în procesul de elaborare a manualelor şcolare. În cadrul programei, fiecărui obiectiv cadru îi sunt asociate obiective de referinţă; atingerea obiectivelor de referinţă se realizează cu ajutorul conţinuturilor. Cadrul didactic poate opta pentru utilizarea activităţilor de învăţare recomandate prin programă sau poate propune alte activităţi adecvate elevilor şi condiţiilor concrete din clasă. Strategiile de lucru propuse trebuie să ţină seama de experienţa elevilor la această vârstă şi să permită valorizarea pozitivă a acesteia.

Centrarea pe elev, ca subiect al activităţii instructiv – educative presupune respectarea unor exigenţe ale învăţării durabile aşa cum sunt:

- utilizarea unor metode active care pot contribui la dezvoltarea capacităţii de comunicare a elevilor, care stimulează potenţialul creativ al acestora şi dezvoltă atitudini pozitive faţă de sine şi de ceilalţi;

- exersarea lucrului în echipă, a cooperării şi/sau a competiţiei;

- realizarea unor activităţi care stimulează curiozitatea pentru studiul istoriei.

Obiectivele de referinţă şi elementele de conţinut marcate prin asterisc (*) reprezintă elemente ale curriculumului extins şi nu fac obiectul evaluărilor naţionale.

3

OBIECTIVE CADRU

1. Înţelegerea şi reprezentarea timpului şi a spaţiului în istorie

2. Cunoaşterea şi interpretarea surselor istorice

3. Investigarea şi interpretarea faptelor şi a proceselor istorice

4. Înţelegerea şi utilizarea adecvată a limbajului de specialitate

5. Stimularea curiozităţii pentru studiul istoriei şi dezvoltarea atitudinilor pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi

CLASA A V-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE


Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele activităţi:

1.1 să alcătuiască / să întocmească axe cronologice

- exerciţii de alcătuire a axelor cronologice;

1.2 să identifice informaţii oferite de hărţi is-torice

- exerciţii de lectură a hărţilor;

1.3 să cunoască instrumente de măsurare a timpului specifice epocilor studiate

- descrierea unor instrumente de măsurare a timpului.




2.1 să identifice şi să descrie o sursă istorică - studierea şi descrierea izvoarelor arheologice; 2.2 să folosească informaţii provenite din mai

multe surse istorice - citirea şi comentarea izvoarelor documentare;

*2.3 să folosească datele dintr-un document pentru a-l situa în spaţiu şi timp

- *analiza unui document folosind un plan dat.

3. Investigarea si interpretarea faptelor si proceselor istorice



3.1 să descrie un fapt/ proces istoric folosind un plan dat

- citirea de texte care relatează despre cauzele unui eveniment istoric;

*3.2 să folosească diferite surse de informare în descrierea unui fapt istoric

- *exerciţii pentru alcătuirea planului unei descrieri;alcătuirea unei expoziţii cu obiecte vechi.




4.1 să recunoască termeni istorici în diferite surse de informare

- exerciţii pentru identificarea termenilor istorici în texte diferite;

4.2 să redacteze scurte lucrări folosind termenii indicaţi de profesor*

- exerciţii de redactare.




5.1 să manifeste interes pentru conservarea iz-voarelor istorice

- relatarea vizitei la un muzeu, arhivă, bibliotecă, expoziţie; - alcătuirea unei expoziţii cu obiecte vechi.

Istorie clasa a V-a 5

CONŢINUTURI

1. INTRODUCERE ÎN STUDIUL ISTORIEI Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- definirea istoriei, izvoarele istoriei;

- omul şi mediul; - cronologia: definiţie, tipuri (mileniu, secol, deceniu, epocă, eră - î.Hr/ d.Hr.).

Conţinuturi:

• Omul şi mediul

• Marile zone de apariţie a civilizaţiei

2. PREISTORIA UMANITĂŢII Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- familie, vecini, relaţii de rudenie, sedentarizare; - evoluţia uneltelor, a ceramicii şi a aşezărilor.

Conţinuturi:

• Apariţia, evoluţia şi răspândirea grupurilor umane

3. CIVILIZAŢII ALE ANTICHITĂŢII

3.1. ORIENTUL ANTIC

OMUL ŞI MEDIUL Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- agricultură, păstorit, meşteşug, *troc, comerţ, căi de comunicaţie.

Conţinuturi: • Popoarele Orientului Antic

DE LA ORAŞELE-STATE LA IMPERII

Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - oraş-stat, regat, imperiu, dinastie, sclavi; - proprietatea asupra pământului*.

Conţinuturi: • Reconstituirea istoriei unui oraş-stat

• Regate şi imperii din Orientul Antic • studiu de caz: Egiptul, Persia, *regatul evreilor

• *Viaţa cotidiană în Orientul Antic

MOŞTENIREA CULTURALĂ A ORIENTULUI ANTIC Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- cultură, scriere, papirus;

- arhitectură, piramidă, *templu, sculptură. Conţinuturi:

• Şcoala, literatura, cunoştinţele ştiinţifice, arta

• studiu de caz: Piramidele 3.2. GRECIA ANTICĂ


- *epopee, *război troian, eleni;

- influenţa mediului asupra vieţii şi asupra ocupaţiilor vechilor greci. Conţinuturi:

• Grecia arhaică • studiu de caz: *“Iliada” şi *“Odiseea”


FORMAREA POLIS-ULUI ŞI A DEMOCRAŢIEI. COLONIZAREA GREACĂ Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- polis, democraţie, *strategi, *agora, *acropolă, cetăţean, barbar - colonizarea.

Conţinuturi:

• Marea colonizare greacă

LUMEA GREACĂ A SECOLULUI AL V-LEA Î.HR Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- modelul democratic şi modelul aristocratic: Atena şi Sparta.

Conţinuturi: • Războaiele medice

• studiu de caz: Marathon

• Pericle şi epoca sa • studiu de caz: *O zi în Agora

LUMEA ELENISTICĂ

Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - mercenar, *falangă, elenism; - criza cetăţii greceşti.

Conţinuturi: • Imperiul macedonean

• studiu de caz: Alexandru cel Mare

CULTURA GREACĂ ŞI ELENISTICĂ

Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- artele, ştiinţa, scrierea istoriei; - teatrul în societatea greacă;

- divinităţile, sărbătorile.

Conţinuturi: • Descrierea unui templu

• *Descrierea unor sărbători

• *Educaţia, statutul femeii

3.3. LUMEA TRACO-GETO-DACĂ Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- traci, daci, geţi, regalitate; - cultura materială şi spirituală a geto-dacilor.

Conţinuturi:

• Raporturile geto-dacilor cu lumea greacă şi cu cea romană • studiu de caz: *Sarmizegetusa

3.4. LUMEA ROMANĂ


- aşezarea şi locuitorii Italiei în Antichitate;

REPUBLICA ROMANĂ


- rege, senat, patrician, plebeu; - *consul, *tribun al poporului, provincie; - *dictatură, principe;

- războaiele din peninsulă; - organizarea primelor provincii;


Conţinuturi: • Roma: De la regalitate la republică

• studiu de caz: *Legea celor 12 table • *Războaiele punice

IMPERIUL ROMAN


- administraţia, romanizarea; - *viaţa cotidiană.

Conţinuturi:

• Principatul • Întinderea şi organizarea Imperiului

CULTURA ROMANĂ

Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - *drept roman, artă.

Conţinuturi:

• Influenţa culturii şi a civilizaţiei romane în lume

DECLINUL IMPERIULUI ROMAN Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- anarhie militară, dominat, patronat, colonat; - religie oficială;

- încercări de reformare a Imperiului. Conţinuturi:

• Criza Imperiului Roman

• Creştinismul de la Constantin cel Mare la Theodosius I • Menţinerea Imperiului Roman de Răsărit

• studiu de caz: *Constantinopolul

4. GENEZA LUMII ÎN MILENIUL I D.HR.

CONSTITUIREA REGATELOR ROMANO-GERMANE Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- noii stăpâni ai pământului, regalitatea barbară, aristocraţie militară; - *economie naturală.

Conţinuturi:

• Formarea de noi popoare europene • Imperiul Carolingian ETNOGENEZA ROMÂNEASCĂ. PRIMELE FORMAŢIUNI STATALE

Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - continuitate, etnogeneză, vlahi; - *legături cu romanitatea sud-dunăreană, creştinismul;

- limba romanică, obşti săteşti, cnezat, voievodat. Conţinuturi:

• Etnogeneza românească

• Primele formaţiuni politice româneşti

LUMEA SLAVĂ

Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - limbi slave, *boierime.

Conţinuturi:

• Lumea slavă în secolele VII-X • studiu de caz: Rusia kieveană


LUMEA ARABĂ Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- calif/ califat, islam, *război sfânt Conţinuturi:

• Formarea şi expansiunea statului arab

• *studiu de caz: Mecca

LECŢII DE SINTEZĂ

1. *Viaţa de zi cu zi a copiilor în Antichitate

2. Europa de la căderea Romei la anul 1000

Istorie clasa a VI-a 9

CLASA A VI-A




La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele activităţi:

1.1 să alcătuiască axe cronologice folosind informaţii diferite

- exerciţii de alcătuire a axelor cronologice;

1.2 să alcătuiască hărţi istorice simple utilizând adecvat culori şi simboluri

- exerciţii de completare pe hartă a unor detalii;

*1.3 să transpună în axe cronologice informaţiile provenite din surse istorice

- *construire de axe cronologice pe baza surselor istorice.





2.1 să compare surse istorice de natură diferită care se referă la acelaşi subiect

- observarea şi comentarea unor materiale documentare şi iconografice;

2.2 să selecteze informaţiile oferite de surse istorice diferite folosind un plan dat

- formularea de întrebări în legătură cu vestigii istorice din localitate; - compararea informaţiilor provenite din mai multe surse istorice.

3. Investigarea si interpretarea faptelor si proceselor istorice




*3.1 să identifice aspectele vizibile şi aspectele ascunse ale schimbărilor într-un interval de timp

- *comentarea surselor istorice care prezintă cauzele unui eveniment;

3.2 să propună motivări pentru acţiunile oamenilor din trecut

- redactări pe teme diferite;

3.3 să identifice multitudinea cauzelor unui eveniment istoric

- dezbatere pe baza surselor istorice indicate.





4.1 să redea prin cuvinte proprii înţelesul termenilor istorici studiaţi

-exerciţii de folosire a termenilor istorici;

4.2 să selecteze termenii necesari în prezentarea unei teme

- completarea unor enunţuri lacunare folosind termenii dintr-o listă dată; - construirea de rebus-uri pe o temă istorică.






5.1 să relateze experienţe rezultate din con-tactul cu diferite comunităţi

- prezentarea unei excursii tematice;

*5.2 să comenteze rolul oamenilor în schim-bările din societate

- *asumarea rolului unor personaje din istorie.

CONŢINUTURI

1. LUMEA MEDIEVALĂ

OMUL ŞI MEDIUL

Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - progrese tehnice; - orăşenime, atelier meşteşugăresc, breaslă, *manufactură;

- viaţa cotidiană. Conţinuturi:

• Satul medieval

• studiu de caz: Descrierea unui sat medieval • Oraşul medieval: centru meşteşugăresc şi comercial

• studiu de caz: Constantinopol

SOCIETATEA FEUDALĂ Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- proprietatea asupra pământului, nobilime, ţărănime liberă, ţărănime aservită, domeniu feudal; - senior, vasal, ierarhie feudală.

Conţinuturi:

• Societatea medievală în Europa

BISERICA ÎN EVUL MEDIU Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- mănăstire; - cruciadă; - catolicism şi ortodoxism.

Conţinuturi: • Marea schismă a bisericii creştine (1054) • Cruciadele

CULTURA ŞI SOCIETATEA ÎN EVUL MEDIU Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- şcoală, universitate; - literatură medievală; - arhitectură, stiluri (romanic, gotic, bizantin, oriental).

Conţinuturi: • Literatura medievală

• studiu de caz: *Cântecul lui Roland

• Arhitectura medievală • studiu de caz: Descrierea unei biserici, catedrale, mănăstiri sau a unui castel medieval

STATUL MEDIEVAL


- fărâmiţare feudală;


- adunarea stărilor, monarhie; - suveranitate, suzeranitate, tribut;

- raportul dintre nobilime şi puterea centrală; - *forme de organizare politică.

Conţinuturi:

• Organizarea statului în Europa medievală

• studiu de caz: Franţa, Germania, *Imperiul Bizantin • Formarea statelor medievale româneşti

• Formarea şi expansiunea Imperiului Otoman

• Studiu de caz: Raporturile Ţărilor Române cu Poarta în secolul al XV-lea-al XVI-lea

2. NAŞTEREA LUMII MODERNE

EUROPA ÎN EXPANSIUNE Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- burghezi, companie comercială;

- domeniu colonial, conchistador; - progrese tehnice şi invenţii.

Conţinuturi:

• De la atelierul meşteşugăresc la manufactură • Principalele descoperiri geografice şi consecinţele lor

RENAŞTEREA ŞI UMANISMUL

Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - umanism, Renaştere; - afirmarea limbilor naţionale în cultură;

- tiparul. Conţinuturi:

• Renaşterea în Italia. Influenţe culturale în Europa

REFORMA RELIGIOASĂ ŞI CONSECINŢELE SALE Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- reformă religioasă, Contrareforma, reforma bisericii catolice şi consecinţele sale. Conţinuturi:

• Reforma si Contrareforma

• Războiul de 30 de ani şi consecinţele sale 3. EPOCA MODERNĂ

EUROPA ÎN SECOLELE XVII-XVIII

Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - monarhie absolutistă, monarhie constituţională, separarea puterilor în stat, drepturile omului,

“Declaraţia Drepturilor”.

Conţinuturi: • Manifestări ale absolutismului monarhic

• Monarhia constituţionala din Anglia • Iluminismul şi reprezentanţii săi

• studiu de caz: *Voltaire, *J. J. Rousseau, Montesquieu, Iosif al II-lea

REVOLUŢII ALE EPOCII MODERNE Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- revoluţie, teroare, dictatură, lovitură de stat, directorat, consulat; - imperiul francez.

Conţinuturi:

• Revoluţia americană


• Revoluţia din Franţa: de la Adunarea Stărilor Generale la Convenţia Iacobină • studiu de caz: “Declaraţia Drepturilor Omului şi Cetăţeanului”

• Franţa de la Consulat la Imperiu • studiu de caz: Codul lui Napoleon

LECŢII DE SINTEZĂ 1. Călători şi călătorii în Evul Mediu.

2. Statutul femeii în Evul Mediu. 3. *Viaţa copiilor în Evul Mediu.

Istorie clasa a VII-a 13

CLASA A VII-A




La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activităţi:

*1.1 să identifice în surse istorice diferite ele-mente de datare

- *exerciţii de selectare a informaţiilor referitoare la cronologie în diferite surse istorice;

1.2 să respecte principiile cronologice în pre-zentări orale şi în scris

- construirea de axe cronologice complexe, grafice şi tablouri sinoptice.





2.1 să clasifice informaţiile provenite din surse istorice

- exerciţii de alcătuire a unui repertoriu de surse istorice pentru o temă dată;

2.2 să folosească informaţiile provenite din sur-se diferite

- compararea informaţiilor provenite din surse istorice diferite; - alcătuirea planului unei investigaţii istorice pe o temă dată.





*3.1 să identifice elementele comune şi dife-renţele legate de mai multe fapte istorice

- *alcătuirea planului unei dezbateri despre diferite fapte istorice;

3.2 să distingă cauzele şi consecinţele unui fapt istoric

- comentarea diferitelor interpretări date faptelor istorice;

3.3 să exprime opinii despre personaje şi evenimente istorice

- alcătuirea de biografii ale personalităţilor studiate.





4.1 să redacteze lucrări scurte folosind termeni indicaţi

- comentarea efectelor unei exprimări greşite.





5.1 să observe stereotipii reciproce manifestate în relaţiile dintre grupuri umane

- dezbaterea unor cazuri reale sau imaginare care implică stereotipii.


CONŢINUTURI

1. LUMEA LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- stat liberal, *liberalism, democraţie, partid politic, vot cenzitar, vot universal; - răspândirea şi impactul ideilor revoluţiei franceze.

Conţinuturi: • Instituţii politice in Europa la inceputul secolului al XIX-lea

2. REVOLUŢIA TEHNOLOGICĂ ŞI EXPANSIUNEA SOCIETĂŢII INDUSTRIALE Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- revoluţie industrială, capitalism, concurenţă, fabrică, lucrători industriali, industrie, profit, salariu, socialism, sindicalism, grevă;

- descoperiri ştiinţifice, invenţii tehnice şi consecinţele lor; - urmările revoluţiei industriale şi agrare.

Conţinuturi: • Revoluţia industrială şi agrară

• studiu de caz: *Anglia, *Franţa, *S.U.A, *Germania

3. EUROPA ÎNTRE ABSOLUTISM ŞI LIBERALISM

3.1. RESTAURAŢIE ŞI REVOLUŢIE INTRE 1815-1848 Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- mişcare de eliberare naţională, restauraţie, “Problema Orientală”; - forme de acţiune politică (conspiraţii, memorii, revoluţii).

Conţinuturi: • Congresul de la Viena; Sfânta Alianţă şi eşecul politicii sale

• studiu de caz: *Grecia (1821-1829) • Românii in contextul raporturilor internaţionale în Sud-Estul Europei

• studiu de caz: *Revoluţia de la 1821

• studiu de caz: *Statutul Transilvaniei în Imperiul Habsburgic

3.2. REVOLUŢIA DIN 1848-1849 ÎN EUROPA Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- revoluţie socială, program revoluţionar, revoluţie naţională, guvern provizoriu, imperiu multinaţional;

- *naşterea ideologiilor naţionale. Conţinuturi:

• Dimensiuni ale revoluţiilor: revoluţia în Franţa, revoluţia în Imperiul Habsburgic • studiu de caz: *Germania, *Italia.

4. STAT ŞI NAŢIUNE ÎN A DOUA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- naţiune, stat naţional, unificare politică, unitate naţională, independenţă; - căi şi mijloace de unificare politică şi statală.

Conţinuturi: • Noi state naţionale şi multinaţionale

• studiu de caz: Italia, Germania, *S.U.A., Austro-Ungaria

5. CIVILIZAŢIA LA RĂSCRUCE DE SECOLE

5.1. ŞTIINŢĂ ŞI TEHNICĂ Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- modernizare; - noile descoperiri ştiinţifice şi tehnice şi consecinţele lor; - *modernizarea societăţii.

Conţinuturi: • Tehnica în slujba războiului

• Oameni de ştiinţă şi descoperirile lor • studiu de caz: *Louis Pasteur şi medicina, *T. A. Edison şi electricitatea, *A. G. Bell şi

telefonul


5.2. ARTĂ ŞI SOCIETATE Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- academie, ateneu, bibliotecă naţională; - rolul culturii in societate.

Conţinuturi:

• Viaţa cotidiană reflectată în artă şi literatură

• studiu de caz: Personalităţi ale culturii

6. PRIMUL RĂZBOI MONDIAL ŞI URMĂRILE SALE

6.1. CRIZE ŞI CONFLICTE Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- neutralitate, război total, principiul autodeterminării; - alianţele politico-militare şi urmările lor.

Conţinuturi: • Harta politică a lumii la începutul secolului al XX-lea; principalele zone de conflict

• studiu de caz: Statutul internaţional al României (1878-1914)

6.2. PRIMUL RĂZBOI MONDIAL Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- război mondial, război fulger; - pretextul şi cauzele războiului;

Conţinuturi: • Un nou mod de purtare a războiului

• studiu de caz: Viaţa cotidiană in perioada războiului

• Planuri de reorganizare a lumii şi urmările războiului • studiu de caz: “Cele 14 puncte” • studiu de caz: Harta lumii după conferinţele din 1919-1922

7. DEMOCRAŢIE ŞI TOTALITARISM (1922-1939) Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- democraţie, emanciparea femeii, *criză economică, comunism, fascism, *nazism, antisemitism, revizionism, *conciliatorism;

- parlamentarism şi autoritarism politic; - eşecul menţinerii păcii.

Conţinuturi: • State democratice şi state totalitare

• studiu de caz: *Franţa, *Marea Britanie, *U.R.S.S., *Germania, *Italia

• Tensiunile internaţionale şi crize politico-diplomatice • studiu de caz: Mari diplomaţi *N.Titulescu, *L. Barthou • studiu de caz: *München (1938), *Pactul sovieto-german (1939)

8. AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- Axa, Naţiunile Unite, *ultimatum, lagăr de muncă forţată, lagăr de exterminare, Holocaust, mişcare de rezistenţă, capitulare necondiţionată;

- dimensiunile războiului (economică, politică, ideologică, militară). Conţinuturi:

• Operaţiuni militare şi victoria Naţiunilor Unite

• studiu de caz: Mişcarea de rezistenţă antifascistă • Sfârşitul războiului si Conferinţa de pace de la Paris (1947)

9. LUMEA POSTBELICĂ ŞI PROBLEMELE SALE Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- “democraţie populară”, “război rece”; - evoluţii economice şi politice.

Conţinuturi: • Instaurarea sistemului totalitar în Europa de Est - statele comuniste

• studiu de caz: Rezistenţa faţă de regimul comunist


• Europa divizată - Războiul rece şi urmările sale • studiu de caz: *Planul Marshall, *Statutul Berlinului (1948-1989)

• studiu de caz: Declaraţia universală a drepturilor omului (1948)

• Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa

10. LUMEA LA ÎNCEPUTUL MILENIULUI III Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- economie de piaţă, *competiţie economică, progres tehnologic, NATO, Uniunea Europeană, globalizare;

- societate civilă, mişcare civică, stat de drept, drepturile omului; - criza sistemului comunist; societăţile în tranziţie: rolul instituţiilor politice şi al statului.

Conţinuturi:

• Istoric, valori si instituţii europene

• studiu de caz: Anul 1989 in Europa.

• studiu de caz: *Integrarea europeană şi atlantică.

LECŢIE DE SINTEZĂ 1. Europa şi lumea extraeuropeană în epoca modernă. 2. Este istoria magistra vitae?

Istorie clasa a VIII-a 17

CLASA A VIII-A




La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activităţi:

1.1 să identifice duratele variate ale timpului istoric

- construirea de axe cronologice, grafice şi tabele sinoptice;

1.2 să analizeze hărţi care prezintă spaţii istorice în diferite perioade de timp

- elaborarea unui comentariu folosind o cro-nologie prestabilită;

1.3 să transpună informaţii istorice pe hartă - construirea de hărţi istorice simple.

2. Cunoaşterea şi identificarea surselor istorice




2.1 să folosească tehnici de analiză a documentului scris şi a celui iconic

- exerciţii de lectură critică a diferitelor tipuri de surse istorice;

2.2 să identifice sursele de informaţie care pot susţine o investigaţie istorică

- utilizarea dicţionarelor, a culegerilor de do-cumente, a enciclopediilor pentru înregistrarea referinţelor bibliografice; - comentarea influenţei unor descoperiri istorice asupra faptelor istorice.

3. Investigarea şi interpretarea faptelor şi proceselor istorice




3.1 să analizeze un eveniment, personaj sau fapt istoric pornind de la diferite surse de informaţii

- utilizarea de surse de informare diferite pen-tru analiza unui fapt sau proces istoric;

3.2 să realizeze tabloul unei perioade istorice identificând schimbările intervenite

- folosirea de surse pentru identificarea unor aspecte referitoare la schimbările istorice

3.3 să formuleze planul unei investigaţii istorice simple

- discuţii în grup pentru realizarea planului unei cercetări;

3.4 să identifice elementele comune şi diferenţele referitoare la mai multe fapte istorice

- comentarea diferitelor interpretări date faptelor istorice.





4.1 să identifice semnificaţia unor termeni istorici în funcţie de context

- exerciţii de folosire adecvată a terminologiei istorice;

4.2 să selecteze şi să folosească adecvat termenii proveniţi din analiza surselor istorice

- consultarea unor surse variate de informaţii;

4.3 să folosească în contexte noi termenii istorici învăţaţi

- alcătuirea planului unei dezbateri despre diferite fapte istorice.






5.1 să se raporteze critic la opiniile altora şi să-şi revizuiască propriile opinii în funcţie de context

- discuţii în grup în scopul realizării planului unor activităţi; - exersarea unor roluri specifice în activitatea de grup;

5.2 să-şi dezvolte încrederea faţă de capacitatea proprie de investigaţie

- asumarea de sarcini diferite în timpul par-ticipării la diferite proiecte.

CONŢINUTURI

1. INTRODUCERE Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- istoriografie, demografie; - mediul geografic şi oamenii; - unitate şi diversitate în civilizaţia spaţiului românesc.

Conţinuturi • Mediul şi oamenii

• studiu de caz: Rolul Carpaţilor si al Mării Negre în istorie • Duratele timpului istoric

2. CIVILIZAŢII PREISTORICE ŞI ANTICE Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- cultura arheologică, arta preistorică; - guvernator, dava, romanizare, urbanizare; - sincretism religios, daci liberi.

Conţinuturi • Civilizaţii preistorice

• Geto-dacii şi contactele cu lumea mediteraneană

• Regalitate şi religie • Integrarea geto-dacilor în lumea romană

3. ROMANITATEA ORIENTALĂ ÎN MILENIUL MARILOR MIGRAŢII Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- sedentari şi migratori; - creştinism, continuitate, etnogeneză; - romanitatea orientală.

Conţinuturi

• Romanitate şi creştinism

• Autohtoni şi migratori. Aşezarea ungurilor în Panonia • Formarea poporului român şi a limbii române

4. Statul medieval şi instituţiile sale Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- cnezat, voievodat, descălecat, “ţară”; - domnie, dinastie, sfat domnesc, mitropolie; - “oastea cea mare”; - adunarea ţării, comitat, ţinut, judeţ, district, scaun.

Conţinuturi:

• Formaţiuni politice româneşti şi statele vecine

• Transilvania de la voievodat la principat • Întemeierea statelor medievale Ţara Românească, Moldova, Dobrogea


5. LUMEA RURALĂ ŞI LUMEA URBANĂ ÎN EVUL MEDIU Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- satul, “obiceiul pământului”, robie; - târg.

Conţinuturi:

• Lumea oraşului: • studiu de caz: Organizarea unei comunităţi urbane – Sighişoara. Cetăţi şi târguri medievale

- Câmpulung • studiu de caz: Organizarea obştii. O zi din viaţa unui ţăran şerb

6. ŢĂRILE ROMÂNE ŞI STATELE VECINE ÎNTRE DIPLOMAŢIE ŞI CONFRUNTARE Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- suzeranitate, vasalitate. - Statutul internaţional al Ţărilor Române în secolele al XV-lea – al XVIII-lea.

Conţinuturi:

• Voievozii români în lupta antiotomană: Mircea cel Bătrân, Iancu de Hunedoara, Ştefan cel Mare, Vlad Ţepeş, Mihai Viteazul

• Anul 1600 – Mihai Viteazul

• Politică şi diplomaţie în secolele XVII-XVIII: Matei Basarab, Vasile Lupu, Şerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu, Dimitrie Cantemir

• studiu de caz: Românii in viziunea călătorilor străini

7. CULTURA MEDIEVALĂ ÎN SPAŢIUL ROMÂNESC Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- letopiseţ, limbi de cultură, arhitectură; - Ţările Române - spaţiu multicultural; - mănăstirile - centre de cultură.

Conţinuturi:

• Cronicari, cărturari şi cartea în spaţiul românesc • Arta ecleziastică şi laică

8. SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ ÎNTRE TRADIŢIE ŞI MODERNITATE (SECOLUL AL XVIII-LEA - PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA) Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- iluminism, reforme, biserică unită, naţiune, - principiul separării puterilor în stat; - tendinţe de modernizare în societatea românească; - începuturile formării naţiunii moderne.

Conţinuturi: • Regimul habsburgic şi mişcarea de emancipare politico-socială în Transilvania • Regimul fanariot în Moldova şi în Ţara Românească

• Chestiunea orientală şi Principatele Romane • studiu de caz: Anul 1821 în istoria românilor

• Regulamentele Organice

9. CONSTITUIREA ROMÂNIEI MODERNE Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- “partidă naţională”, locotenenţa domnească, adunări ad-hoc, secularizare; - constituţie, monarhie constiţutională, partide politice, vot censitar; - constituirea statului naţional român; - orientări în politica externă; - mişcarea de emancipare în teritoriile româneşti aflate sub dominaţie străină.

Conţinuturi: • Revoluţia din 1848-1849

• Unirea Principatelor Române şi reformele lui Alexandru Ioan Cuza • Începuturile vieţii politice moderne în România

• studiu de caz: Constituţia din 1866


• Românii din Basarabia, Bucovina şi Transilvania • studiu de caz: Memorandum-ul

• Cucerirea independenţei de stat şi unirea Dobrogei • Războiul pentru întregirea naţională • Formarea statului naţional unitar

• studiu de caz: Rezoluţia de la Alba Iulia

10. CULTURA NAŢIONALĂ ÎN SECOLUL AL XIX -LEA Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- curente şi instituţii culturale: Astra; Academia; - accentuarea influenţelor occidentale în cultura română;

- afirmarea conştiinţei naţionale; cultura minorităţilor. Conţinuturi:

• Învăţământ, literatură şi artă în spaţiul românesc • studiu de caz: Mihai Eminescu, Ateneul Român

• Contribuţii ale românilor la dezvoltarea ştiinţei şi a tehnicii

11. ROMÂNIA ÎNTRE DEMOCRAŢIE ŞI AUTORITARISM Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- vot universal, regenţă; - cenzură, dictat, regim autoritar, dictatură militară, partid unic; - democraţia interbelică şi problemele ei; - forme politice autoritariste în deceniile patru şi cinci ale secolului al XX-lea.

Conţinuturi: • România după Marea Unire

• studiu de caz: Integrarea provinciilor româneşti şi statutul minorităţilor

• Monarhia şi partidele politice în România interbelică • studiu de caz: Constituţia din 1923

• România în al Doilea Război Mondial • studiu de caz: “Anul 1940” • studiu de caz: Tragedia evreilor şi a rromilor în perioada 1938-1944

12. ROMÂNIA DUPĂ AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- sovietizare, etatizare, colectivizare, industrializare forţată, “revoluţie culturală”, poliţie politică; - deportare, muncă forţată, lagăr de muncă, deţinuţi; - democraţie, societate civilă, practici democratice, constituţie; statutul minorităţilor; - instituţii şi mecanisme de exercitare a puterii politice, *“reeducare”, represiunea comunistă,

opozanţi şi disidenţe, rezistenţa anticomunistă, destalinizare şi desovietizare; - etapele regimului comunist; - revenirea la instituţiile democratice.

Conţinuturi:

• Evoluţii specifice ale regimului comunist 1945-1989

• Decembrie 1989. Context şi consecinţe • Revenirea la democraţie

• studiu de caz: Constituţia din 1991

LECŢII DE SINTEZĂ - Programul politic paşoptist şi crearea României moderne - România şi sistemul de la Versailles - Viaţa cotidiană în perioada interbelică


STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

OBIECTIVE CADRU STANDARDE


S.1 Utilizarea informaţiilor provenite din hărţi şi axe cronologice în comentarea unui fapt istoric


S.2 Folosirea de surse istorice multiple pentru a comenta un eveniment şi / sau un proces istoric


S.3 Identificarea unor analogii între evenimente din trecut şi situaţii prezente

S.4 Comentarea elementelor comune şi a dife-renţelor legate de mai multe fapte istorice

4. Înţelegerea şi utilizarea limbajului de specialitate

S.5 Prezentarea unor fapte şi procese istorice folosind modalităţi diferite de comunicare

S.6 Raportarea critică la opiniile altora şi revizuirea propriilor opinii în funcţie de context

istorie...studia disciplina istorie în 1 – 2 ore/s ăpt. la clasele a v-a – a vii-a şi 2 ore/s...

Documents