BA

CALA

UR

EAT

2017

I

stori

e

Lucrarea de față – care își propune să � e un instrument de lucru util și acce-sibil – se adresează atât elevilor care susţin examenul de bacalaureat, proba de istorie, cât și cadrelor didactice.

• Sintezele, alcătuite conform programei de bacalaureat, au fost concepute pe baza competențelor speci� ce și a cerințelor de evaluare generale ale Centrului Național de Evaluare și Examinare.

• Modelele de subiecte realizate pe � ecare temă din programa de bacalaureat reprezintă o noutate în peisajul lucrărilor de acest gen. Modelele pot � asamblate, în teste, de � ecare profesor, la clasă, în funcție de nivelul de cunoaștere al elevilor și de materia parcursă.

• Variantele de teste prezentate la examenul de bacalaureat din anii 2015–2016 au rolul de a-i obișnui pe elevi cu standardul de exigență cerut de acest examen.

• Sugestiile de rezolvare le explică elevilor modul în care pot � abordate teme-le din programa de bacalaureat, ajutând, implicit, la învățarea coerentă și logică a materiei de examen.

Lucrarea poate fi utilizată pentru pregătirea examenului de bacalaureat,

fiind alcătuită în conformitate cu programa de examen.

Mirela PopescuMihai Manea

Marilena BerceaMirela Chioveanu

ISTORIE

ISTORIE

CYANMAGENTAYELLOWBLACK

ISBN 978-606-782-053-9

www.edituracorint.ro

SINTEZE SCHEME TESTE DE EVALUARE

Conform modelelor stabilite de MEN

BACBAC

EDIŢIE REVIZUITĂ ȘI

ADĂUGITĂ

Cuvânt - înainte

Patru colegi cu mare experienţă didactică vă propun în paginile care urmează un ineditdemers privind examenul de bacalaureat, disciplina istorie, pentru sesiunile care se vordesfăşura în vara şi toamna anului 2017. Excelent instrument de lucru pentru elevi şi pen-tru profesori, lucrarea reprezintă, atât la nivelul concepţiei, cât şi al conţinutului, o noutate.

Culegerea cuprinde un număr de zece sinteze şi scheme pe temele din programa debacalaureat, modele de subiecte pentru fiecare temă din programă (S1, S2 şi S3 la otemă, de exemplu „autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc”), toate va-riantele extrase pentru sesiunile din anii 2015, 2016 precum şi un exemplu de rezolvarepentru una dintre variantele extrase.

respectând prevederile programei de bacalaureat, sintezele au fost realizate ţinândseama atât de competenţele specifice cerute de documentul mai sus menţionat, cât şi decerinţele de evaluare generale impuse de instituţia de resort.

Modelele de subiecte realizate pe fiecare temă sunt o noutate în domeniul lucrărilorde acest gen. aceste modele pot fi asamblate, în teste, la clasă, de către fiecare profesor,în funcţie de nivelul elevilor şi de parcurgerea materiei.

Variantele de teste examinate anul trecut, prezente în lucrare, au rolul, pe de o parte, dea- i obişnui pe elevi cu modelul cerut de Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare, pe de altăparte, de a le indica nivelul de exigenţă cerut de acest examen. rezolvarea care însoţeşte unuldin teste le explică elevilor modul în care pot fi abordate aceste probe, uşurând înţelegerearezolvării şi ajutând, implicit, la învăţarea coerentă şi logică a materiei de examen.

realizată într- o concepţie grafică potrivită scopului propus, lucrarea permite citito-rilor o lecturare uşoară şi o utilizare eficientă, în vederea atingerii scopului propus.

Felicitând autorii pentru demersul întreprins, editura pentru încurajarea şi susţinereaacestei întreprinderi şi pe cititori pentru alegerea făcută, autorul acestor rânduri le doreştecandidaţilor la examenul de bacalaureat din vara şi toamna anului 2017 mult succes!

Prof. dr. Doru Dumitrescu

constituŢiile din românia

– Constituţia reprezintă legea fundamentală a unui stat, care reglementează funcţionareaacestuia în toate compartimentele sale, forma de guvernământ, structurile şi atribuţiileputerilor în stat, prevede drepturile şi libertăţile cetăţeneşti.

acte constituţionale din secolul al xix- lea– Modernizarea societăţii româneşti a impus redactarea unor acte cu valoare constitu-

ţională, care să asigure progresul societăţii româneşti şi alinierea la realităţile moderne.

– Convenţia de la akkerman (Cetatea albă) din 1826 a fost primul document oficial careimpunea domnia pe şapte ani pentru principii pământeni aleşi de divan. În acelaşi timp,se acorda Principatelor dreptul de a efectua, în mod liber, comerţ pe plan internaţional,dar Poarta îşi rezerva dreptul de a stabili priorităţi în privinţa comerţului cu grâne.

– Tratatul de la adrianopol, semnat la 14 septembrie 1829, a confirmat atât victoria rusă în răz-boiul cu Poarta din 1828– 1829, cât şi prevederile Convenţiei de la akkerman (Cetatea albă).Prevederi: Graniţa Ţării româneşti a fost stabilită pe talvegul dunării. au fost desfiinţate raialele turceşti de la Brăila, Giurgiu şi Turnu și revine la Țara

românească. libertatea comerţului şi libertatea de navigaţie pe dunăre şi Marea Neagră au fost

recunoscute din punct de vedere juridic. Instituirea unor Comisii pentru redactarea unor regulamente de organizare a Prin-

cipatelor române.

– după războiul din 1828– 1829, rusia a ocupat Principatele române. rusia deveneaputerea protectoare a Principatelor române, iar Poarta rămânea puterea suzerană. Ţarulrusiei a numit preşedinţi plenipotenţiari ai divanelor din Moldova şi Valahia, care su-pervizau cele două comisii   –  câte una pentru Moldova şi, respectiv, Ţara românească,însărcinate cu redactarea „legilor”. aceste comisii aveau drept secretari pe Gheorgheasachi în Moldova şi pe Barbu dimitrie Ştirbei în Ţara românească şi şi- au desfăşuratactivitatea conform indicaţiilor Curţii imperiale de la Sankt- Petersburg. rezultatul ac-tivităţii lor s- a concretizat în primele documente cu rol constituţional în sens modern,denumite regulamentele organice, care au intrat în vigoare în 1831 în Ţara româ-nească şi în 1832 în Moldova. Prevederile lor erau aproape identice şi cuprindeau numeroase transformări în organizarea celor două state, asigurând un pas importantcătre modernizarea Principatelor române.Prevederi: Se introducea principiul modern al separării puterilor în stat. Puterea executivă   –  domnitor, ajutat de un Sfat administrativ, care reunea depar-

tamentele (viitoarele ministere): interne, armata, afaceri străine, justiţie, culte.

79

Puterea legislativă   –  adunarea obştească, constituită din mitropolitul Bisericii or-todoxe, ca preşedinte, 20 de boieri de rangul I şi alţi 18 boieri, aleşi pe judeţe. Pen-tru alegerea domnitorului se reunea adunarea obştească Extraordinară.

Puterea judecătorească   –  judecătorii. la nivel local se organiza o administraţie urbană aleasă. oraşul era condus de un consiliu orăşenesc, ales prin vot cenzitar de notabilii ora-

şului, preşedintele său fiind numit de guvern. Se constituia o autoritate de control a igienei, pe plan local. Se păstra nartul (norma de muncă a ţăranului pe zi). Se desfiinţau breslele, epitropiile. Se desfiinţau impozitele indirecte şi se introducea impozitul pe cap de familie. avea loc separarea statului de biserică şi se constituia un departament, numit al cre-

dinţei, condus de un logofăt, care îl reprezenta pe domnitor în problemele religioase.

– regulamentul organic a constituit baza primului sistem comun de guvernare în ambelePrincipate. domnitorii care au condus Principatele potrivit regulamentelor organice aufost numiţi domni regulamentari   –  în Moldova, Mihail Sturdza (1834–1849), în Ţara ro-mânească, Grigore alexandru Ghica (1834– 1843) şi Gheorghe Bibescu (1843– 1848).

– În urma războiului Crimeii (1853– 1856), în care rusia a fost înfrântă, s- au creat con-diţiile favorabile afirmării „problemei româneşti” pe plan internaţional şi constituiriistatului român modern.

– Tratatul de pace semnat la Paris, la 30 martie 1856, avea în cuprinsul său și prevederireferitoare la Principatele române. aceste prevederi reprezintă importanța acestor te-ritorii pentru Marile Puteri semnatare ale Tratatului.

– „Problema românească” a fost dezbătută de puterile garante în anul 1858, într- o confe- rinţă a ambasadorilor reunită la Paris. Cu acest prilej, s- a semnat Convenţia de la Paris. Prinprevederile sale, dorinţa de unire a românilor, exprimată prin rezoluţiile adunărilorad- hoc, nu era împlinită decât parţial. documentul a stabilit noul statut politico- juridical Ţării româneşti şi Moldovei: Noul stat urma să se numească „Principatele unite ale Moldovei şi Valahiei”. Era impus principiul separării puterilor în stat. Se prevedea alegerea a doi domni-

tori   –  câte unul în fiecare din cele două Principate, urmând să funcţioneze la Iaşişi, respectiv, la Bucureşti câte un guvern şi un parlament.

Trebuia să aibă loc o unire parţială, cu precădere în plan legislativ, a Principatelor.Se constituiau două instituţii comune   –  Comisia Centrală de la Focşani şi ÎnaltaCurte de Casaţie.

– Punând Europa în faţa „faptului împlinit” prin voinţa populară, s- a înfăptuit unireaPrincipatelor prin alegerea lui alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei (5 ianuarie1859) şi al Ţării româneşti (24 ianuarie 1859).

80

– drumul propriu al Principatelor unite a fost marcat de reformele adoptate în perioadadomniei lui alexandru Ioan Cuza (1859– 1866). În scopul realizării reformelor necesaremodernizării societăţii româneşti, alexandru Ioan Cuza a impus, în anul 1864, un nou do-cument cu valoare constituţională, Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris. docu-mentul a fost aprobat prin plebiscit de populaţia cu drept de vot. Pentru „da” au fostexprimate 682 621 de voturi, 1 307 voturi pentru „nu” şi 70 220 de abţineri.

– Cele mai importante prevederi erau în domeniul legislativ, pentru a permite domnito-rului să asigure votarea legilor cu caracter modern, dorite de el: se menţinea principiul separării puterilor în stat; puterea legislativă   –  domnitor şi reprezentanţa Naţională, care avea o structură bi-

camerală: adunarea, care avea 160 de deputaţi, cu un preşedinte numit de domndintre deputaţi şi cu un regulament de funcţionare alcătuit de guvern şi Corpul Pon-derator (Senatul), care devenea camera decizională;

puterea executivă   –  domnitor şi Consiliul de Miniştri; puterea judecătorească   –  instanţele de judecată; proiectele de lege erau pregătite şi elaborate de o instituţie nouă, Consiliul de Stat,

care avea în componenţă membri numiţi de domnitor; proiectele legislative trebuiau supuse Corpului legislativ spre votare.

– Prerogativele domnului: domnul beneficia de largi prerogative legislative şi executive; domnitorul avea drept de iniţiativă legislativă; domnitorul avea drept de veto, astfel că putea promulga sau nu actul legislativ. dom-

nitorul numea preşedintele adunării Elective şi 64 de membri în Corpul Ponderator. erau menţinute puterea de a dizolva Corpul legislativ, de a numi prim- ministrul şi

de a gira guvernul.

constituţia din anul 1866

– rezoluţiile adunărilor ad- hoc din anul 1857 au menţionat, între altele, aducerea unuiprinţ străin pe tronul româniei. Tronul a fost acceptat de prinţul Carol de Hohenzol-lern- Sigmaringen, care a venit în ţară, fiind, apoi, acceptat de populaţia cu drept de votprin intermediul unui plebiscit. la 10/22 mai 1866, Carol de Hohenzollern- Sigmaringena rostit jurământul de credinţă faţă de noua sa ţară.

– În noile condiţii istorice, era nevoie de un nou act fundamental al ţării. acest docu-ment era expresia unui drum de sine stătător al româniei, deşi, practic, ţara nu era in-dependentă faţă de Poartă. astfel, s- a constituit o adunare Constituantă care, începândde la 1/13 mai 1866, a discutat proiectul de Constituţie redactat de Consiliul de Stat.aceasta a reprezentat un compromis între punctele de vedere ale liberalilor şi conser-

81

vatorilor. Constituţia româniei a creat cadrul juridic necesar dezvoltării statului românmodern, fiind inspirată de actul fundamental al Belgiei.

– Constituţia conţine opt titluri referitoare la: numele şi organizarea statului; drepturile şi obligaţiile cetăţenilor; separarea puterilor în stat; prerogativele principelui.

– Principalele prevederi: denumirea oficială a statului român era „românia”, statul fiind organizat ca mo-

narhie constituţională ereditară.

– Conform prevederilor Constituţiei, monarhul (principele, apoi regele) dispunea de atri-buţii în domeniul puterii executive şi legislative, după cum urmează: avea drept de iniţiativă legislativă; numea membrii guvernului; era şeful statului şi comandantul armatei; avea drept de „veto absolut” (putea respinge sancţionarea unei legi votate de Parlament); bătea monedă; acorda decoraţii; avea drept de graţiere.

– a fost prevăzut şi respectat principiul separării puterilor în stat: puterea legislativă   – Parlamentul, format din Senat şi Camera deputaţilor; puterea executivă   –  guvernul; puterea judecătorească   –  instanţele de judecată, Înalta Curte de Casaţie.

– Constituţia de la 1866 a fost amendată de mai multe ori, după cum urmează: În 1879, a fost modificat articolul 7, care proclama faptul că cetăţenia română se

acorda doar locuitorilor creştini. În 1884, a fost redus numărul colegiilor electorale de la patru la trei, iar censul a

fost micşorat, astfel că s- a extins dreptul de vot. În 1917, prin modificarea unor articole din Constituţie, s- au creat condiţiile pentru

înfăptuirea unor reforme de structură   –  cea electorală şi, respectiv, cea agrară.

– Constituţia a rămas în vigoare până în anul 1923.

constituţia din 1923

– Ca urmare a realizării Marii uniri din 1918   –  unirea Transilvaniei, Basarabiei şi Bu-covinei cu românia   –, a luat naştere românia Mare. Ca atare, s- a impus cu necesitateo nouă lege fundamentală a ţării. Noul stat de după 1918 cuprindea un teritoriu care

82

avea, în provinciile noi unite, numeroase structuri politice, realităţi sociale şi economicediferite. după 1918 se implementaseră în românia reforme importante, de exemplu:introducerea votului universal şi desfiinţarea marilor proprietăţi, prin împroprietărireaţăranilor, care deveniseră mici proprietari.

– Proiectul Constituţiei a fost elaborat în anul 1923, iar apoi a fost supus dezbaterii par-lamentare. Parlamentul a adoptat noua constituţie, care a fost promulgată la 28 martie1923, de către regele Ferdinand I.

– Noua lege fundamentală avea 138 de articole, cuprinse în opt titluri, dar 76 dintre eleau fost păstrate din vechea Constituţie, fără nicio modificare.

– legea fundamentală proclama românia stat naţional, unitar şi indivizibil, în care seaplica principiul separării puterilor în stat, şi anume: puterea legislativă   –  rege şi Parlament   –  Senat, adunarea deputaţilor; puterea executivă   –  rege şi guvern   –  constituit de partidul sau alianţa politică care

câştiga alegerile parlamentare; puterea judecătorească   –  Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi instanţele de judecată.

– atribuţiile monarhului: este şeful statului; actele sale devin valabile numai dacă sunt contrasemnate de ministrul de resort; numeşte prim- ministrul; deţine comanda armatei; acordă decoraţii; bate monedă; are drept de graţiere şi amnistiere.

– Constituţia prevedea principalele drepturi şi libertăţi cetăţeneşti: egalitatea cetăţenilor în faţa legii; votul universal; dreptul la proprietate; libertatea presei; libertatea întrunirii şi asocierii etc.

– Constituţia din 1923 a contribuit la consolidarea Marii uniri şi a statului naţional românmodern. În acelaşi timp, a pus bazele cadrului democratic al vieţii politice în româniapână în anul 1938.

constituţia din 1938

– În condiţiile în care, în deceniul patru al secolului al XX- lea, în unele state europenes- au impus regimuri autoritare   –  Polonia, Portugalia, austria   –  sau chiar de tip dicta-

83

torial   –  Italia, Germania   –, regele Carol al II- lea (1930–1940) a urmărit să instaurezeîn românia un regim monarhic autoritar. la 27 februarie 1938, regele a demis guver-nul condus de octavian Goga şi a.C. Cuza şi a proclamat o nouă constituţie.

– Constituţia din 1938 se baza pe o concepţie de tip autoritar şi a fost redactată de poli-ticieni şi jurişti apropiaţi regelui, precum Istrate Micescu. astfel, regele a căpătat puteri sporite în stat, drepturile şi libertăţile cetăţenilor au fost restrânse, persoana re-gelui era inviolabilă, iar hotărârile judecătoreşti se executau în numele regelui.

– Conform Constituţiei, puterea emana nu de la naţiune, ci de la rege, ca exponent alputerii executive.

– atribuţiile regelui: atribuţii legislative, executive şi judecătoreşti; era capul statului; avea drept de veto absolut; exercita şi puterea legislativă prin reprezentanţa Naţională   –  Senatul şi adunarea

deputaţilor; miniştrii erau răspunzători pentru actele semnate de rege şi contrasemnate de minis-

trul de resort; putea dizolva Parlamentul fără să fie obligat să- l convoace într- un anumit termen; putea conduce prin decrete- legi.

– Constituţia din anul 1938 a fost suspendată în 1940, în condiţiile prăbuşirii regimuluilui Carol al II- lea şi proclamării statului naţional- legionar.

– În perioada 1940– 1944, românia a fost guvernată de un regim politic de tip militar, demână forte, care a emis decrete- legi. după lovitura de stat de la 23 august 1944 şi re-venirea la democraţie, s- a decis reinstaurarea Constituţiei din 1923. Noile realităţi po-litice, marcate de lupta comuniştilor pentru preluarea puterii politice, cu sprijinularmatei roşii, braţul înarmat al urSS, nu au făcut posibilă aplicarea prevederilor ve-chiului act fundamental.

constituţiile româniei din perioada comunistă

– la 30 decembrie 1947, regele Mihai I a fost silit să abdice şi s- a proclamat republicaPopulară română (rPr). În românia s- a instaurat regimul totalitar comunist.

– Noua realitate politică din românia a fost reflectată şi în constituţiile adoptate în perioada comunistă, marcate de ideea rolului conducător al partidului de tip unic   –  Parti-dul Muncitoresc român (1948– 1965) şi, ulterior, Partidul Comunist român (1965– 1989).

84

TESTUL 13• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.• Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Citiţi cu atenţie textele de mai jos:A. „La 6 aprilie 1948 se deschide Marea Adunare Naţională şi, după validarea manda-telor, la 8 aprilie 1948, preşedintele Consiliului de Miniştri, Petru Groza, propune unproiect de Constituţie, care fusese publicat anterior în organul central al PCR […]

Constituţia din 13 aprilie 1948 a avut un caracter provizoriu de la bun început, în careprevederile economice prevalau asupra celor politice, fiind instrumentul legal prin carese pregătea trecerea întregii economii sub controlul statului. […]

Astfel, art.11 prevedea că mijloacele de producţie, băncile şi societăţile de asigurarepot deveni proprietatea statului când interesul general o cere, art.14 prevedea că atât co-merţul intern, cât şi cel extern trec sub controlul statului, iar art. 15 prevedea planifica-rea economiei naţionale.”

(Eleodor Focşăneanu, Istoria constituţională a României)

B. „Făcând abstracţie de modul cum erau aplicate, constituţiile comuniste, prin însuşi tex-tul lor, nu reprezintă voinţa întregului popor, ci a unei formaţiuni politice: partidul co-munist [PCR]. […]

Deci toate puterile statului sunt subordonate voinţei unei singure formaţiuni politice,care are monopolul absolut al deciziei, şi astfel în mod implicit arbitrariul era ridicat larang de principiu constituţional […]

Pentru a ilustra rolul şi activitatea reală a Marii Adunări Naţionale în votarea şi adop-tarea constituţiilor, exemplul Constituţiei din 13 aprilie 1948, care a comportat cele maimulte «dezbateri» după procesele-verbale ale şedinţelor, este edificator. […] Se for-mează o comisie constituţională, condusă de Gheorghe Gheorghiu-Dej, ministrul eco-nomiei şi al industriei (încălcându-se separarea puterilor în stat) şi secretar general alPartidului Muncitoresc Român.”

(Eleodor Focşăneanu, Istoria constituţională a României)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:1. Numiţi, din sursa A, un partid politic. 2 puncte2. Precizaţi, din sursa B, un principiu constituţional la care se referă aceasta. 2 puncte3. Menţionaţi câte un lider comunist român din sursa A, respectiv din sursa B.

6 puncte4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera sursei care susţine importanţa unui partid poli-

tic pentru redactarea şi aplicarea unei constituţii. 3 puncte

192

5. Scrieţi, pe foaia de examen, două informaţii aflate în relaţie cauză–efect din sursaA. 7 puncte

6. Prezentaţi două constituţii care legitimează regimul politic democratic din Româ-nia în secolul al XX-lea. 6 puncte

7. Menţionaţi o caracteristică a constituţiilor din 1952 şi 1965. 4 puncte

Subiectul al lI- lea (30 de puncte)

Citiţi cu atenţie textul de mai jos:„După ce, în 1962, la întâlnirea CAER, contestase deschis organizaţia economică su-

pranaţională, în 1963, România a încheiat primele acorduri economice bilaterale cu Chinaşi cu Franţa, precum şi unul cu Germania de Vest, care a fost «ţinut foarte secret», de-terminând partidul est-german să-i acuze pe români de naţionalism şi de «egoism eco-nomic». […]

Ofensiva extinsă desfăşurată de Moscova împotriva României includea atacuri îm-potriva liderilor şi ameninţări cu reconfigurarea graniţelor, dar şi atacuri împotriva iden-tităţii poporului. Toate acestea, alături de aroganta supremaţie sovietică, dovedită încăodată prin convocarea unilaterală a armatelor statelor membre ale Tratatului de la Var-şovia, au determinat autorităţile de la Bucureşti să se ralieze politicilor strategice aleSUA. La sfârşitul lui iulie 1963, preşedintele John F. Kennedy a declarat faptul că SUA«sunt dispuse să susţină decizia României de a urma o cale independentă». […]

După mai puţin de trei luni, în octombrie 1963, Gheorghiu-Dej i-a transmis preşe-dintelui Kennedy faptul că ţara sa nu susţinea decizia sovietică privind amplasarea de ra-chete şi nu va participa la niciun conflict armat provocat de Moscova. […]”

(Larry L. Watts, Fereşte-mă, Doamne, de prieteni…)

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:1. Numiţi un lider politic român precizat în sursa dată. 2 puncte2. Precizaţi, pe baza sursei date, două organizaţii suprastatale din care România a

făcut parte. 6 puncte3. Menţionaţi, pe baza sursei, atitudinea SUA faţă de România. 2 puncte 4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la atitudinea Moscovei faţă

de România 6 puncte5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la politica externă a

României în deceniul al şaptelea al secolului al XX-lea, susţinându-l cu două in-formaţii selectate din sursă. 10 puncte

6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia statul româns-a consolidat prin participarea la relaţiile internaţionale din a doua jumătate a se-colului al XIX-lea şi prima jumătate a secolului al XX-lea. (Se punctează perti-nenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv aconectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte

193

Subiectul al lII- lea (30 de puncte)

Elaboraţi, în aproximativ doua pagini, un eseu despre acţiunile diplomatice şiconflictele din spaţiul românesc în Evul Mediu, având în vedere:

– precizarea unei acţiuni diplomatice din spaţiul românesc desfăşurate în secoleleXIV-XV;

– menţionarea a două acţiuni diplomatice iniţiate de o instituţie centrală din spaţiulromânesc din secolele XV-XVI;

– prezentarea unui conflict din spaţiul românesc din secolul al XV-lea;– menţionarea a două conflicte din spaţiul românesc din secolul al XVI-lea;– formularea unui punct de vedere referitor la acţiunile diplomatice/conflictele des-

făşurate în spaţiul românesc în secolele XVII-XVIII şi susţinerea acestuia printr-unargument istoric.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării,evidenţierea relaţiei cauză– efect, susţinerea unui punct de vedere cu argumenteistorice (pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant,respectiv a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succe-siunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spa-ţiu precizată.

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. 2 puncte pentru numirea oricărui partid politic din sursa A.2. 2 puncte pentru precizarea, pe baza sursei B, a oricărui principiu constituţional la

care se referă aceasta.3. Câte 3 puncte pentru menţionarea oricărui lider comunist român din sursa A, res-

pectiv din sursa B. (3 p. x 2 = 6 p.)4. 3 puncte pentru scrierea, pe foaia de examen, a literei B, corespunzătoare sursei

care susţine importanţa unui partid politic pentru redactarea şi aplicarea unei con-stituţii.

5. 7 puncte pentru scrierea, pe foaia de examen, a oricăror două informaţii aflate înrelaţie cauză–efect selectate din sursa A.

6. Câte 1 punct pentru menţionarea oricăror alte două constituţii care legitimeazăregimul politic democratic din România în secolul al XX-lea. (1 p. x 2 = 2 p.)Câte 2 puncte pentru prezentarea fiecăreia dintre constituţiile menţionate.

(2 p. x 2 = 4 p.)7. 4 puncte pentru menţionarea oricărei caracteristici a constituţiilor din 1952 şi 1965.

194

Subiectul al lI- lea (30 de puncte)

1. 2 puncte pentru numirea oricărui lider politic român precizat în sursa dată.2. Câte 3 puncte pentru precizarea, pe baza sursei date, a oricăror două organizaţii

suprastatale din care România a făcut parte. (3 p. x 2 = 6 p.)3. 2 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a atitudinii SUA faţă de România.4. Câte 3 puncte pentru precizarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii referi-

toare la atitudinea Moscovei faţă de România. (3 p. x 2 = 6 p.)5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a unui punct de vedere referitor

la politica externă a României în deceniul al şaptelea al secolului al XX-lea.Câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii caresusţin punctul de vedere formulat. (3 p. x 2 = 6 p.)

6. 1 punct pentru pertinenţa argumentării afirmaţiei conform căreia statul român s-aconsolidat prin participarea la relaţiile internaţionale din a doua jumătate a seco-lului al XIX-lea şi prima jumătate a secolului al XX-lea.2 puncte pentru selectarea oricărui fapt istoric relevant care susţine afirmaţia dată.1 punct pentru utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentrucă etc.), respectiv concluzia (aşadar, ca urmare etc.).

Subiectul al lII- lea (30 de puncte)

■ Informaţia istorică – 24 de puncte, distribuite astfel:

• 2 puncte pentru menţionarea oricărei acţiuni diplomatice din spaţiul românesc des-făşurate în secolele XIV-XV.

• Câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două acţiuni diplomatice iniţiate de oinstituţie centrală din spaţiul românesc în secolele XV-XVI. (3 p. x 2 = 6 p.)

• 2 puncte pentru menţionarea oricărui conflict din spaţiul românesc în secolul alXV-lea.

• 3 puncte pentru prezentarea coerentă a conflictului menţionat, prin evidenţierea re-laţiei istorice de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/a unei caracteristici.1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/a unei caracteristici referitoare laconflictul menţionat.

• Câte 3 puncte pentru precizarea a oricăror două conflicte din spaţiul românesc dinsecolul al XVI-lea. (3 p. x 2 = 6 p.)

• 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la acţiunile diploma-tice/conflictele desfăşurate în spaţiul românesc în secolele XVII-XVIII.

• 1 punct pentru pertinenţa argumentării punctului de vedere formulat.• 2 puncte pentru selectarea oricărui fapt istoric relevant care susţine punctul de ve-

dere formulat.• 1 punct pentru utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru

că etc.), respectiv concluzia (aşadar, ca urmare etc.).

195

■ Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate   –  6 puncte, distribuite astfel:

• 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat.1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat.0 puncte pentru lipsa limbajului istoric.

• 1 punct pentru structurarea textului (introducere   –  cuprins   –  concluzii).0 puncte pentru text nestructurat.

• 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice.1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice.0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice.

• 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu.0 puncte pentru nerespectarea limitei de spaţiu.

196

Partea a V-a

SUBIEcTE PE TEMELEDIN PROgRAMA DE BAcALAUREAT

A. POPOARE ŞI SPAŢII ISTORICE

Romanitatea românilor în viziunea istoricilor

Subiectul I (30 de puncte)

Citiţi cu atenţie sursele de mai jos:A. „Ce s- a întâmplat însă, se va pune întrebarea, după evacuarea legiunilor şi a funcţio-narilor, poruncită de Aurelian? Nu reprezintă aceasta o cezură care marchează ştergereatotală a influenţei romane în Dacia şi face imposibilă continuitatea? Tocmai în legăturăcu această problemă descoperirea de monede este deosebit de elocventă. Există unhiatus incontestabil, dar el nu depăşeşte ultimul sfert al veacului al III- lea   –  şi aceasta cuunele excepţii   –, adică exact perioada de care a avut nevoie moneda imperială ca să sestabilizeze şi să redobândească, graţie reformelor lui Diocleţian şi mai ales Constantin,o valoare sigură. În Banat nu există nici măcar această întrerupere, iar pe tot restul teri-toriului Daciei tezaurele monetare oferă din nou serii romane începând cu domnia luiConstantin, prelungindu- se în mai multe puncte până în epoca monedelor bizantine dinsecolul al VI- lea şi chiar din secolul al VII- lea.”

(Gheorghe I. Brătianu, O enigmă şi un miracol istoric: poporul român)

B. „Deoarece toată Ilyria şi Moesia erau devastate şi nu mai spera să o poată păstra, el (îm-păratul Aurelian) a golit provincia Dacia, pe o crease Traian dincolo de Dunăre. Romaniipe care i- a scos de pe ogoarele şi din oraşele Daciei i- a aşezat în partea de mijloc a Moesiei.Şi astfel provincia Dacia este acum în dreapta Dunării, pe când înainte fusese în stânga ei.”

(Eutropius, secolul al IV- lea d.H., Breviarium ab urbe condita)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Numiţi, din sursa A, tipul de monedă existent în tezaurele monetare din Dacia, însecolul al IV- lea. 2 puncte

2. Precizaţi secolul în care a fost redactată sursa B. 2 puncte

197

3. Numiţi câte un împărat roman menţionat în sursa A, respectiv în sursa B.6 puncte

4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că retrage-rea aureliană nu a marcat ştergerea totală a influenţei romane la nordul Dunării.

3 puncte5. Scrieţi, pe foaia de examen, două informaţii aflate în relaţie cauză– efect, selectate

din sursa B. 7 puncte6. Prezentaţi două acţiuni întreprinse de corifeii Şcolii Ardelene pentru susţinerea

drepturilor politice ale românilor din Transilvania. 6 puncte7. Menţionaţi o asemănare între opinia cronicarilor şi cea a şcolii istorice din Româ-

nia din a doua jumătate a secolului al XIX- lea cu privire la formarea poporuluiromân şi a limbii române. 4 puncte

Subiectul al lI- lea (30 de puncte)

Citiţi cu atenţie textul de mai jos:„Încă din primele scrieri româneşti medievale apare conştiinţa autohtoniei românilor.

Ea este prezentă la toţi cărturarii umanişti, de la Grigore Ureche până la Stolnicul Can-tacuzino şi Dimitrie Cantemir […]

Într-o atmosferă de înfruntări sociale, politice şi ideologice şi de resentimente, apă-rea la Viena, în 1781-1782, lucrarea […] în trei volume, semnată de Fr.J. Sulzer, lucrarecare lansează teoria imigraţionistă. Autorul ei era un ofiţer de origine elveţiană, venit înPrincipate în 1776. […]

Ideea centrală a lucrării lui Sulzer este originea sud-dunăreană a românilor, de undela sfârşitul veacului al XII-lea şi începutul veacului al XIII-lea au migrat în două etapela nord de Dunăre – sub domnia lui Isac al II-lea Anghelos (1185-1195), din pricina apă-sării social-economice şi politice bizantine, şi după invazia mongolă, care a depopulat te-ritoriul regatului maghiar – unde i-ar fi găsit pe unguri şi saşi în aşezări statornice şi cuinstituţii temeinice […]

Replica românească a fost dată de corifeii Şcolii Ardelene […] participanţi la mişca-rea Supplex-ului. […] Tezele corifeilor Şcolii Ardelene – originea romană pură a româ-nilor şi continuitatea neîntreruptă a elementului romanic pe teritoriul vechii Dacii în evulde mijloc – sunt susţinute de argumente preluate de la cărturarii români […] şi din lu-crările erudiţilor europeni studiate de ei în bibliotecile din Viena şi Roma.”

(Ligia Bîrzu, Stelian Brezeanu, Originea şi continuitatea românilor)

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:1. Numiţi teoria precizată în sursa dată. 2 puncte2. Precizaţi, pe baza sursei date, doi cărturari români. 6 puncte3. Menţionaţi, pe baza sursei, un spaţiu istoric românesc. 2 puncte 4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la ideile lui Sulzer.

6 puncte

198

5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la tezele Şcolii Arde-lene, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 0 puncte

6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia romanitatearomânilor a fost transformată în argument de luptă politică. (Se punctează perti-nenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv aconectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte

Subiectul al III- lea (30 de puncte)

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre viziunea istoricilor românidin secolele al XIX- lea şi al XX- lea despre romanitatea românilor, având în vedere:

– menţionarea unei cauze care a transformat cercetarea ştiinţifică cu privire la formareapoporului român şi a limbii române într- o problemă controversată şi prezentarea uneiconsecinţe a acestei transformări;

– menţionarea numelui a trei istorici români din secolul al XIX- lea care au studiat pro-blema formării poporului român şi a limbii române;

– menţionarea a două atitudini cu privire la romanitatea românilor formulate de istoriciiromâni din secolul al XX- lea şi precizarea unei asemănări între acestea;

– formularea unui punct de vedere referitor la rolul studierii problemei romanităţii ro-mânilor pentru istoricii români din secolul al XX- lea şi susţinerea acestuia printr- unargument istoric.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării,evidenţierea relaţiei cauză– efect, susţinerea unui punct de vedere cu argumenteistorice (pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant,respectiv a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succe-siunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spa-ţiu precizată.

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

Subiectul I (30 de puncte)

1. 2 puncte pentru numirea, din sursa A, a tipului de monedă existent în tezaurelemonetare din Dacia în secolul al IV-lea.

2. 2 puncte pentru precizarea secolului în care a fost redactată sursa B.3. Câte 3 puncte pentru numirea câte unui împărat roman menţionat în sursa A, res-

pectiv în sursa B. (3 p. x 2 = 6 p.)4. 3 puncte pentru scrierea, pe foaia de examen, a literei corespunzătoare sursei care

susţine că retragerea aureliană nu a marcat ştergerea totală a influenţei romane lanordul Dunării.

5. 7 puncte pentru scrierea, pe foaia de examen, a oricăror două informaţii aflateîntr- o relaţie cauză– efect, selectate din sursa B.

199

CUPRINS

Cuvânt- înainte .......................................................................................................... 3

Programa pentru disciplina istorie, examenul de bacalaureat 2017 .......................... 5

Manualele de istorie valabile în anul şcolar 2016–2017............................................ 6

Partea IVariante de subiecte extrase la examenul de bacalaureat, disciplina istorie, 2015–2016 .................................................................................... 7

Partea a II- aSugestii de rezolvare a unei probe de examen .......................................................... 57

Partea a III- aSinteze şi scheme ...................................................................................................... 67

Partea a IV- aTeste de evaluare ...................................................................................................... 139

Partea a V- aSubiecte pe temele din programa de bacalaureat ...................................................... 197