Manualul a fost aprobat prin Ordinul ministrului educa]iei [i cercet\riicu nr. 3463 din 22 martie 2006.

Date despre autori:Zoe Petre (coord.) — prof. univ. dr., [eful Catedrei de istorie antic\,Universitatea Bucure[ti.

Marilena Bercea – prof. gr. I, Liceul „Traian Vuia” din Bucure[ti.

Mihaela Selevet – prof. gr. I, Colegiul Na]ional „I.L. Caragiale”din Bucure[ti.

Ecaterina St\nescu – prof. gr. I, Colegiul Na]ional „Mihai Eminescu” din Bucure[ti.

Silvia Tache – institutor gr. I, Colegiul Na]ional „Mihai Eminescu” din Bucure[ti.

Referen]i:~nv\]\tor gr. I Florica Militaru, {coala General\ nr. 79 din Bucure[ti. Prof. dr. Rodica Mih\ilescu, Colegiul Na]ional „Gheorghe Laz\r” din Bucure[ti.

ISBN (10): 973-653-891-5;(13): 978-973-653-891-9

Toate drepturile asupra acestei lucr\ri sunt rezervate Editurii CORINT, parte component\ a GRUPULUI EDITORIAL CORINT.

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a RomânieiIstorie: manual pentru clasa a IV-a / coord.: Zoe Petre;

Marilena Bercea, Mihaela Selevet, Ecaterina St\nescu, Silvia Tache– Bucure[ti: Corint, 2006ISBN (10) 973-653-891-5; ISBN (13) 978-973-653-891-9

I. Petre, Zoe, coordonatorII. Bercea, MarilenaIII. Selevet, MihaelaIV. St\nescu, EcaterinaV. Tache, Silvia

94(498)(075.33)

Redactare: Lia DeceiTehnoredactare [i procesarecomputerizat\: Jora GreceaCartografie: Petru]a {erbanCoperta: Valeria Moldovan

Editura CORINT

Redac]ia [i administra]ia:Str. Mihai Eminescu nr. 54 A, sector 1, Bucure[tiTel.: 319.47.97; tel./fax:319.48.20

Difuzarea:Splaiul Independen]ei nr. 202 A, sector 6, Bucure[tiTel.: 319.88.22; 319.88.33;319.88.55; 319.88.66; 319.88.77E-mail: vanzari@edituracorint.roMagazin virtual: www.edituracorint.ro

Tiparul executat la:FED Print SA2006

4

FamiliaIstoria familiei,

s\rb\tori de familieMinunatul dar al vie]ii

IST

OR

IA L

OC

AL

|

istorie – [tiin]a care studiaz\ apa -ri]ia [i dezvoltarea socie t\]ii ome -ne[ti.izvor istoric – dovad\ scris\ saunescris\ care înf\]i[eaz\ via]aoamenilor din trecut.

Dic]ionar

Vara, s\rb\toarea de c\petenie era ziua de [ase iulie,cununia p\rin]ilor, la care ]ineam cu to]ii foarte mult. Ne scu-lam în zori [i mergeam pe deal, la cules de flori. Împodobeamscara care ducea la sufragerie, masa [i scaunele p\rin]ilor.Noi, g\ti]i în hainele cele mai bune, îi a[teptam în picioare, lalocurile noastre. Un ura formidabil îi primea la intrarea lor.Apoi îi îmbr\]i[am [i le ofeream micile bucurii f\cute în maretain\ ca s\ fie surpriza mai pl\cut\: fetele broderii, b\ie]iidesene sau vreo urare scris\ cu mult\ trud\ de cei mici [i câteun obiect cump\rat din banii no[tri.

(Sabina Cantacuzino — „Din via]a familiei Br\tianu”)

� Cât de important\ este s\rb\toarea c\s\toriei p\rin]ilor?� Ce daruri le ofer\ copiii p\rin]ilor lor?

Domnitorul Neagoe Basarabcu familia sa

(M\n\stirea Curtea de Arge[)

Sora mea

MamaBunica Bunicul Bunica Bunicul

Tata

Eu{tiai c\

� Arborele ge nea logic este un de -sen care arat\ cu cine se înru descmembrii unei familii. Astfel sunt re -prezentate genera]iile care alc\ tu -iesc o familie. O genera ]ie cuprin -de oamenii care au aceea[i vârst\.Spre exemplu, bunicii for meaz\ ogenera]ie, iar p\rin]ii alta.

5

Trecutul este istorie. Aceasta cuprinde atât faptele [i per so -nali t\]ile care au schimbat soarta lumii, cât [i amintirile

fiec\rui om [i ale familiei sale. „Acas\” este cuvântul magic pentruorice om; aici ne sim]im ocroti]i [i ajuta]i, de aici noi avem r\d\cinile[i aripile. R\d\cinile, pentru c\ din familie am plecat, [i aripile, pentrua zbura mai departe. Mo[tenirea cea mai pre]ioas\ pe care un copilo prime[te de acas\ este s\ [tie s\ dea un rost vie]ii sale.

Mândria de a apar]ine unei familii, fireasc\ pentru orice om, face camarile bucurii, dar [i problemele s\ fie împ\rt\[ite în primul rând celorde acas\. Anivers\rile, onomasticile, s\rb\torile religioase, toate s\r -b\tori de familie, sunt momente fericite petrecute al\turi de cei dragi.

Spre deosebire de familia de ast\zi, format\ din p\rin]i [i copii,în trecut, în aceea[i cas\ locuiau mai multe genera]ii. Pentru c\ înzilele noastre, de obicei, ambii p\rin]i lucreaz\, ei sunt ajuta]i încre[terea [i educarea copiilor nu numai de bunici, ci [i de persoanecare nu apar]in familiei, [i anume educatorii din cre[e [i gr\dini]e.

Pentru a cunoa[te obiceiurile, faptele [i gândurile celor care autr\it înaintea noastr\, putem folosi fotografii, acte, unelte sau po -doa be utilizate sau chiar f\cute de ei. Acestea sunt izvoare istorice.

Izvoarele sunt cercetate de istorici, care studiaz\ cu aten]ie fiecaresurs\ pentru a vedea ce se poate înv\]a din ea. Ace[ti speciali[ti sestr\duiesc s\ ob]in\ cât mai multe informa]ii din sursele istorice. Deaceea, ei trebuie s\ afle cine, când [i cu ce scop a rea lizat aceasurs\. De asemenea, istoricii caut\ mai multe dovezi refe ri toare laacela[i eveniment [i verific\ o surs\ prin intermediul alteia.

1. Ruga]i-i pe p\rin]i s\ v\ arate unobiect (izvor istoric) importantpentru familia voastr\. Studia]i-lpe baza urm\torului plan: dince material a fost f\cut, pentruce era folosit, cine l-a f\cut saupurtat, de când dateaz\. Prezen -ta]i acest obiect colegilor.

2. Sta]i de vorb\ cu bunicii despreo s\rb\toare din copil\ria lor.

3. Realiza]i un portofoliu care s\ cu -prind\ copii a cel pu]in cinci do -cumente importante pentru fa mi -lia voastr\; de exemplu, acte dena[tere, acte de botez, diplo me.

Acum [tii

Lucreaz\

� Cât de important\ este fami -lia pentru cei care o alc\tuiesc.� Cum po]i cunoa[te istoria fa -miliei tale.

IST

OR

IA L

OC

AL

|

A[a ar\ta o familie în anii 1930 — [i acesta este un izvor istoric.

O familie din zilele noastre

6

Vecinii[i comunitatea

Astfel tr\iesc oamenii, fiecare la ad\postul celuilalt

IST

OR

IA L

OC

AL

|

B\trânii povesteau c\ exista obiceiul s\ se ajute între ei, laconstruirea unei case. De regul\, aveau un conduc\tor, carecuno[tea cel mai bine me[te[ugul lemnului. {i erau destui,pentru c\ în apropiere se aflau multe p\duri.

Aceast\ tradi]ie se p\streaz\ [i ast\zi. Eu am fost martorcând vecinii au participat la reconstruirea unei grajd. Totul s-abazat doar pe simpla leg\tur\ de cons\tean. Se ajutau chiar[i atunci când plecau din sat ca s\ locuiasc\ în ora[. {i acolose adunau [i ajutau la construc]ia casei [i aduceau cele nece-sare noii gospod\rii.

De altfel, noi obi[nuim ca la s\rb\toarea Rusaliilor s\ ie[imcu to]ii la câmp, unde fetele poart\ o cunun\ împletit\ dingrâul recoltei din acel an.

(Via]a satului `n pove[tile bunicului)

� Cum se ajut\ locuitorii satului?� Cunoa[te]i situa]ii asem\n\toare în comunitatea în care tr\i]i?

{tiai c\� În satul Târpe[ti, aflat în apro -pierea ora[ului Târgu-Neam], seafl\ un muzeu în care vizitatoriipot s\ probeze costume popu-lare din regiune, pot s\ se `m bra -ce la fel ca dacii sau pot înv\]a ohor\ moldo veneasc\.� În ora[ele Sighi[oara [i Bucu -re[ti sunt organizate, în fiecarevar\, carnavaluri. Sunt serb\ri carereaduc în cetatea Sighi[oareiveselia cântecelor [i a dansurilormedievale, iar în Bucure[ti ele-gan]a din anii 1900.

~n sat, oamenii`[i p\streaz\ obiceiurile.

Tot satul particip\ la s\rb\tori

7

Localitatea natal\ este familia mai mare în care tr\im. Indi ferent c\ aceasta este un ora[ dezvoltat sau un sat foarte

mic, pentru noi este la fel de important s\ afl\m care sunt ocu pa -]iile [i obiceiurile locuitorilor, prin ce s-au remarcat ace[tia; cum s-aschimbat înf\]i[area oamenilor [i a locurilor de-a lungul timpului.Toate acestea ne ajut\ s\ cunoa[tem istoria comunit\]ii noastre.

Într-un ora[ mare, exist\ cl\diri vechi, dar [i unele foarte moder -ne, este mult\ lume [i mereu se întâmpl\ câte ceva. Nu putem s\-icunoa[tem pe to]i locuitorii [i, uneori, nici chiar toate cartierele. Unmuzeu ne poate ajuta s\ afl\m mai multe lucruri, pentru c\ p\s -treaz\ amintirea oamenilor [i a monumentelor istorice.

În localit\]ile mai mici, gospod\riile sunt mai pu]ine, iar vecinii secunosc mai bine. Aici putem afla istoria locurilor din povestirileb\trânilor, bucuro[i s\ vorbeasc\ despre oamenii ori despre s\r b\ -torile care au r\mas în memoria lor. Ei ne pot spune despre cânte-cele [i jocurile care erau singurele bucurii ale zilelor pline de munc\.

Cunoa[terea trecutului [i a prezentului ne spore[te încrederea încei din jurul nostru.

IST

OR

IA L

OC

AL

|

Acum [tii

� Cum putem cunoa[te maibine comunitatea în care tr\im.� De ce este important s\-i [timpe vecinii no[tri.

comunitate — to]i cei care tr\iesc`ntr-o localitate.monument istoric — con struc ]ieimportant\ ca vechime sau fru-muse]e [i care este ap\rat\ prinlege.

Dic]ionar

1. Organiza]i o vizit\ la muzeul local; dac\ acesta nu exist\, vizita]i unmonument, un loc sau o persoan\ important\ pentru comunitateavoastr\. Înregistra]i cele v\zute sau relatate [i alc\tui]i un portofoliu.

2. Realiza]i, cu ajutorul p\rin]ilor [i al bunicilor, un album cu foto grafii alelocalit\]ii în care tr\i]i. Observa]i dac\ sunt modific\ri în înf\]i[areacl\dirilor sau a oamenilor.

Lucreaz\

Carnaval pe str\zile Bucure[tiului

~n ora[, oamenii locuiesc mai ales `n blocuri.

ISTORIA LOCAL|Familia. Istoria familiei, s\rb\tori de familie . . . . . 4Vecinii [i comunitatea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6Copil\ria de ieri [i de azi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8

POPOARE DE IERI {I DE AZIPopoare de ieri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10Popoare de azi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11Grecii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12Romanii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14Dacii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16Galii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18Slavii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20Turcii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21Românii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22Francezii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23Germanii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24Ungurii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25Ru[ii, sârbii, bulgarii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26

MOMENTE ALE ISTORIEIConduc\tori, eroi [i evenimente

Alexandru cel Mare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28Decebal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30Traian . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31Carol Cel Mare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32Drago[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34Mircea cel B\trân . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36Vlad }epe[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37{tefan cel Mare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38Mihai Viteazul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40

Recapitulare. Jocuri didactice . . . . . . . . . . . . . . . . 42Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43

Constantin Brâncoveanu . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44Napoleon Bonaparte. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46

Avram Iancu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48Alexandru Ioan Cuza . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50Carol I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51Regina Maria . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52Ecaterina Teodoroiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53

C\l\tori [i c\l\torii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54Marco Polo . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55Cristofor Columb . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56Fernando Magellan. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58Sp\tarul Milescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59Badea Câr]an . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60Emil Racovi]\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61C\l\toria în cosmos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62

Castele, cet\]i [i ora[eCurtea de Arge[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64Târgovi[te. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65Bucure[ti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66Cluj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68Sibiu. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69Suceava . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70Ia[i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71Roma . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72Constantinopol . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74Vene]ia. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75Viena . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76Versailles . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78Bran . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80Castelul Huniazilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81Castelul Pele[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82

Uniunea European\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84Recapitulare. Jocuri didactice . . . . . . . . . . . . . . . . 86Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87

Cuprins