istoria avocaturii

8/18/2019 istoria avocaturii

1/9

ISTORIA AVOCATURII IN DREPTUL COMPARAT

1. Profesia de avocat in Romania

În România, avocat! este persoana licen iată înț tiinte juridiceș care, ulterior, este admisă

în profesie, în baza unui examen organizat de baroul în care inten ionează să profeseze. Dupăț

admiterea în profesie, avocatul poartă titlul profesional de avocat stagiar , urmând a fi înscris pe

Tabloul avoca ilor stagiari. a înscrierea în barou, avocatul depune un jurământ într!un cadruț

solemn. După efectuarea stagiului obligatoriu de " ani, avocatul stagiar trebuie să sus ină unț

examen de definitivat organizat de barou, în urma căruia avocatul este înscris pe Tabloul

avoca ilor definitivi.ț

În principal, activitatea avocatului se realizează prin consulta ii cu caracter juridic i prinț ș

asisten ă sau reprezentare în fa a instan elor judecătore ti sau a altor organe de jurisdic ie.ț ț ț ș ț

În exercitarea profesiei, avocatul este independent i se supune numai legii, statutului profesiei iș ș

codului deontologic. #l promovează i apără drepturile, libertă ile i interesele legitime aleș ț ș

omului.

De i avoca ii au o formare juridică generală, complexitatea tot mai mare a aspectelor deș ț

drept, generată de evolu ia societă ii, a impus specializarea acestora pe diferite ramuri de dreptț ț

$drept comercial, drept civil, drept penal, drept fiscal etc% sau pe categorii de activită i&ț

• avoca i de consultan ăț ț care acordă consulta ii cu caracter juridic'ț

• avoca i pledan iț ț care asistă sau reprezintă persoanele fizice sau juridice în fa a instan elor ț ț

judecătore ti.ș

Do"#ndirea ca!it$ ii de avocatț

(rimirea în profesie se ob ine numai pe baza unui examen organizat de barou. Înț

România sunt înscri i în barouri cca. ").*** de avoca i. a începutul exercitării profesiei,ș ț

avocatul efectuează în mod obligatoriu un stagiu de pregătire profesională cu durata de " ani,

https://ro.wikipedia.org/wiki/Drepthttps://ro.wikipedia.org/wiki/Drepthttps://ro.wikipedia.org/wiki/Drepthttps://ro.wikipedia.org/wiki/Barouhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Avocat_stagiarhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Drept_comercialhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Drept_civilhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Drept_penalhttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Drept_fiscal&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Drept_fiscal&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Drept_fiscal&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Avoca%C8%9Bi_de_consultan%C8%9B%C4%83&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Avoca%C8%9Bi_de_consultan%C8%9B%C4%83&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Avoca%C8%9Bi_pledan%C8%9Bi&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Avoca%C8%9Bi_pledan%C8%9Bi&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Persoan%C4%83#Persoan.C4.83_fizic.C4.83https://ro.wikipedia.org/wiki/Persoan%C4%83#Persoan.C4.83_juridic.C4.83https://ro.wikipedia.org/wiki/Persoan%C4%83#Persoan.C4.83_juridic.C4.83https://ro.wikipedia.org/wiki/Barouhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Avocat_stagiarhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Drept_comercialhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Drept_civilhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Drept_penalhttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Drept_fiscal&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Avoca%C8%9Bi_de_consultan%C8%9B%C4%83&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Avoca%C8%9Bi_pledan%C8%9Bi&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Persoan%C4%83#Persoan.C4.83_fizic.C4.83https://ro.wikipedia.org/wiki/Persoan%C4%83#Persoan.C4.83_juridic.C4.83https://ro.wikipedia.org/wiki/Drept


2/9

timp în care are calitatea de avocat stagiar. După efectuarea stagiului, avocatul stagiar va sus ineț

examenul de definitivare.

%ncetarea ca!it$ ii de avocatț

+alitatea de avocat încetează prin renun area scrisă la exerci iul profesiei, prin deces,ț ț

dacă împotriva avocatului s!a luat măsura excluderii din profesie ca sanc iune disciplinară sauț

dacă avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală i care îl faceș

nedemn de a fi avocat, conform legii.

Nedemnitatea &rofesiona!$

#ste nedemn de a fi avocat cel condamnat definitiv prin otărâre judecătorească la

pedeapsa cu încisoare pentru săvâr irea unei infrac iuni inten ionate, de natură să aducă atingereș ț ț

prestigiului profesiei, cel care a săvâr it abuzuri prin care au fost încălcate drepturi i libertă iș ș ț

fundamentale ale omului, stabilite prin otărâre judecătorească, cel căruia i s!a aplicat pedeapsa

interdic iei de a exercita profesia, pe durata stabilită prin otărâre judecătorească sau disciplinară.ț

Incom&ati"i!it$ i i com&ati"i!it$ iț ș ț

#xercitarea profesiei de avocat este incompatibilă cu activitatea salarizată în cadrul altor

profesii decât cea de avocat, cu ocupa iile care lezează demnitatea i independen a profesiei deț ș ț

avocat sau bunele moravuri i cu exercitarea nemijlocită de fapte materiale de comer .ș ț

#xercitarea profesiei de avocat este compatibilă cu& calitatea de deputat sau senator, consilier în

consiliile locale sau jude ene, cu activită i i func ii didactice în învă ământul juridic superior, cuț ț ș ț ț

activitatea literară i publicistică, cu calitatea de arbitru, mediator, conciliator sau negociator,ș

consilier fiscal, consilier în proprietate intelectuală, consilier în proprietate industrială, traducător

autorizat, administrator sau licidator în cadrul procedurilor de reorganizare i licidareș

judiciară, în condi iile legii.ț


3/9

Activit$ i!e avocat!iț! consulta ii i cereri cu caracter juridic'ț ș! asisten ă i reprezentare juridică în fa a instan elor judecătore ti, a organelor de urmărireț ș ț ț ș

penală, a autorită ilor cu atribu ii jurisdic ionale, a notarilor publici i a executorilor ț ț ț ș

judecătore ti, a organelor administra iei publice i a institu iilor, precum i a altor ș ț ș ț ș

persoane juridice'! redactarea de acte juridice, atestarea identită ii păr ilor, a con inutului i a datei actelor ț ț ț ș

prezentate spre autentificare'! asistarea i reprezentarea persoanelor fizice sau juridice interesate în fa a altor autorită iș ț ț

publice cu posibilitatea atestării identită ii păr ilor, a con inutului i a datei actelor ț ț ț ș

înceiate'

! apărarea i reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor i intereselor ș ș

legitime ale persoanelor fizice i juridice în raporturile acestora cu autorită ile publice, cuș ț

institu iile i cu orice persoană română sau străină'ț ș! activită i de mediere'ț! activită i fiduciare constând în primirea în depozit, în numele i pe seama clientului, deț ș

fonduri financiare i bunuri, rezultate din valorificarea sau executarea de titluriș

executorii, după înceierea procedurii succesorale sau a licidării, precum i plasarea iș ș

valorificarea acestora, în numele i pe seama clientului, activită i de administrare aș ț

fondurilor sau a valorilor în care acestea au fost plasate'! stabilirea temporară a sediului pentru societă i comerciale la sediul profesional alț

avocatului i înregistrarea acestora, în numele i pe seama clientului, a păr ilor de interes,ș ș ț

a păr ilor sociale sau a ac iunilor societă ilor astfel înregistrate'ț ț ț

'orme!e de e(ercitare a &rofesiei de avocat! cabinete individuale $-+-%'! cabinete asociate $-+/-%'! societă i civile profesionale $nu există o practică unitară, folosindu!se următoareleț

prescurtări& -0+(/- sau -0+/-' de asemenea, este des întâlnită expresia -0ocietate de

/voca i-%'ț! societă i civile profesionale cu răspundere limitată $-0+(R-%ț


4/9

În prezent, există i func ionează, legal înfiin ate, un număr de 1" de barouri, dintre care 1) deș ț ț

barouri în fiecare jude i 2aroul 2ucure ti. În România sunt înscri i în 2arouri cca. ") mii deț ș ș ș

avoca i.ț

). AVOCATURA IN ALTE TARI

'ranta

În 3ran a, avocatul este, la fel ca în sistemul român, o persoană licen iată în drept i care,ț ț ș

ulterior, este înscrisă într!un barou. /ccesul în profesie presupune promovarea unui examen de

admitere într!un -+entru regional de formare profesională a avoca ilor-. De asemenea, poateț

accede în profesie persoana care a exercitat o altă profesie juridică o anumită perioadă de timp$în cazul juri tilor este vorba de o perioadă de 4 ani%. În prezent, în 3ran a î i desfă oarăș ț ș ș

activitatea aproximativ 5*.*** de avoca i, repartiza i în )4) de barouri, cel mai numeros fiindț ț

2aroul din (aris.

*. ISTORIC

+recia Antica

(rimii oameni care ar putea fi numi i -avoca i- au fost probabil oratorii din vecia /tena.ț ț

De altfel, primii oratorii atenieni s!au confruntat cu serioase obstacole structurale. În primul rând,

exista o regulă că oamenii trebuiau să! i pledeze singuri cauza, regulă care a început să fieș

eludată datorită tendin ei de cre tere a cazurilor în care oamenii cereau asisten a unui -prieten-.ț ș ț

Din fericire, pe la jumatatea secolului 5 î.6r., atenienii puteau să solicite formal unui prieten să!l

asiste. În al doilea rând, un obstacol mult mai serios, pe care oratorii atenieni nu au reu itș

niciodată să!l depă ească complet, a fost regula că nimeni nu putea percepe un onorariu pentru aș

pleda în cauza altuia.

/ceastă lege a fost ignorată serios în practică, dar nu a fost niciodată abrogată, drept

urmare oratorii nu au putut niciodată să se prezinte ca juri ti sau exper i. #i au trebuit să men inăș ț ț

fic iunea juridică că ei sunt doar ni te cetă eni care ajută cu generozitate un prieten pe gratis i deț ș ț ș


5/9

aceea nu au putut niciodată să se organizeze într!o adevărată profesie 7 cu asocia ii profesionaleț

i titluri i toate celelalte atribute 7 ca la asocia iile moderne. De aceea, vorbind în sensul strictș ș ț

al defini iei de avocat, primii avoca i aveau să fie oratorii din Roma /ntică.ț ț

La ince&tri!e Romei Antice

8 lege din anul "*1 î.6r. interzicea avoca ilor romani să perceapă onorarii, dar aceastăț

lege a fost serios ignorată în practică. egea referitoare la restric ia asupra onorariilor a fostț

abolită de Împaratul +laudius, care a legalizat avocatura ca profesie i a permis avoca ilor ș ț

romani să devină primii avoca i care puteau practica public 7 dar a impus un onorariu maximalț

de )*.*** sester i.ț

În mod asemănător cu contemporanii lor greci, primii avoca i romani aveau pregătire inț

retorică, nu în tiinte juridice, la fel ca i judecătorii in fa a cărora pledau. +u toate acestea, spreș ș ț

deosebire de atenieni, romanii au dezvoltat o clasa de speciali ti în drept, cunoscu i subș ț

denumirea de jurisconsul i $iuris consulti%. 9urisconsul ii erau oameni boga i pentru careț ț ț

implicarea în drept reprezenta un obb: intelectual, nu o activitate de bază din care să trăiască.

#i dădeau opinii juridice $responsa% pe probleme de drept la to i cei cărora solicitau astfel deț

servicii $practică cunoscută ca publice respondere%. Devenise o rutină ca judecatorii romani iș

guvernatorii să ceară sfatul unui consiliu de jurisconsul i înainte de a lua o decizie, iar avoca ii iț ț ș

oamenii obi nui i, de asemenea, obi nuiau să meargă la jurisconsul i pentru opinii juridice. Deș ț ș ț

aceea, romanii au fost primii care au avut o care au avut o clasă socială care să se gândească la

probleme juridice, i de aceea dreptul roman a devenit a a de -precis, detaliat i tenic.-ș ș ș

In tim&! re&"!icii si a Im&eri!i

În timpul Republicii i, mai tărziu, în timpul mperiului roman, jurisconsul ii i avoca iiș ț ș ț

nu aveau o reglementare legală, primii fiind amatori, iar ultimii fiind, tenic, în ilegalitate. 8rice

persoană se putea autointitula avocat sau expert în drept, astfel că numai pe baza reputa iaț

personale a acestuia, oamenii puteau să!l creadă sau nu. /cest lucru s!a scimbat odată cu

legalizarea profesiei de avocat facută de +laudius. 8data cu inceputul mperiului 2izantin,


6/9

profesia juridică a fost bine înfiin ată, reglementată în detaliu i precis stratificată. +entralizareaț ș

i birocratizarea profesiei a fost aparent graduală la început, dar accelerată în timpul Împăratuluiș

6adrian. De asemenea, jurisconsul ii au intrat în declin în perioada imperiului.ț

+onform lui 3ritz 0culz, -în secolul patru lucrurile sau scimbat, iar avoca ii romani auțdevenit avoca i în adevăratul sens al cuvântului.- De exemplu, în secolul patru avoca ii trebuiauț ț

să facă parte dintr!un barou de pe langă o instantă de judecată pentru a pleda în fa a unuiț

judecător din cadrul acesteia. #i puteau pleda numai la acea instan ă, existând i alte restric iiț ș ț

$modificate în func ie de împărat% referitoare la numarul de avoca i de pe lângă o anumităț ț

instan ă de judecată. În anii ;4*, avoca ii studiau dreptul ca materie suplimentară la retorică $deț ț

aceea reducându!se necesitatea pentru o clasă separată de jurisconsul i%' în anul 1


7/9

al practicării unor îndeletniciri cum ar fi cea de preot al 2isericii catolice. 8ricum, din ))C* pana

în )";*, a avut loc o scimbare crucială în care câ iva oameni au inceput sa practice dreptulț

canonic a profesie in sine.

Revenirea profesiei a fost marcată de eforturile bisericii i statului de a reglementa!o. Înș)";) două concilii locale franceze au dictat ca avoca ii să depună un jurământ de admitereț

înainte de a practica în fa a instan ele biserice ti din regiunea lor i un jurământ similar a fostț ț ș ș

promulgat printr!un legat papal în ondon în )";. (e parcursul aceleia i decade, 3redericE ,ș

împăratul Regatului 0iciliei, a impus un jurământ similar în instan ele civile. Din )"5* un nucleuț

al profesie a fost clar stabilit. ?oul trend spre profesionalizare a culminat într!o propunere la /l

doilea +onciliu de la ion din )"5 ca toate instan ele biserice ti să ceară un jurămând deț ș

admitere in profesie. De i nu a fost adoptată de către conciliu, a avut mare influen ă în multeș ț

instan e biserice ti din toată #uropa. nstan ele civile din /nglia au aderat, de asemenea, la acestț ș ț

trend de profesionalizare' în )"5 a intrat în vigoare un statut care prevedea pedepse pentru

avoca ii vinova i de fraudă, iar în )"4* pre edintele tribunalului din ondra a promulgatț ț ș

regulamente referitoare la procedurile de admitere în profesie, incluzând depunerea unui

jurământ.

Avocatii de scces din Romania

+ei mai straluciti avocati au fost oameni de cultura, politicieni si diplomati de renume.

0farsitul de secol FlF si inceputul secolului FF gaseste avocatura romaneasca in plina Gepoca

de aurH. storicii considera ca avocatii cei mai buni au profesat in perioada interbelica. Denumiti

la inceput vekilati sau vechili, erau licentiati ai scolilor de Drept de la (aris, @iena sau din

Iermania. Aulti dintre ei ocupau si functii publice, faceau politica sau erau mari scriitori.

Oameni de c!tra& Aiail Jogalniceanu, TaEe onescu, Dimitrie /lexandresco, Aatei2. +antacuzino, Toma 0telian, 2arbu 0tefanescu Delavrancea, Titu Aaiorescu, @asile Aissir,

D.I. Danielopol, ?icolae Titulescu, Duiliu Kamfirescu, on @inea sau onel Teodoreanu sunt

numai cateva dintre numele sonore ale vremii.


8/9

G#rau mari oameni de cultura. 0!au afirmat in alte domenii precum politica, cultura sau

diplomatia, dar erau straluciti oratori la bara. /devaratii profesionisti in avocatura au trait in

perioada interbelica, atunci cand in barourile romanesti au intrat multi dintre tinerii scoliti in

strainatateH, spune Aircea Dutu, avocat din 2aroul 2ucuresti, autor al istoriei avocaturii romane.

Prim! "aro se infiintea,a in 1-*1. (rofesia de avocat intra in legalitate la ;*

septembrie )4;), cand Aarele ogofat al Dreptatii, ordace Iolescu, anunta ca se infiinteaza

primul barou al tarii, din care faceau parte "" de avocati. Aarea reforma a profesiei a avut loc in

)4


9/9

n concluzie in prezent, instituLia apărării, prin avocat, este asociată cu dezbateri

întreLinute în spaLiul public fără preocuparea analizei corecte a evoluLiei legislative a profesiei de

avocat, ori a efectelor secundare care se produc ca urmare a nerespectării principiilor

fundamentale ale profesiei de avocat, cu grave implicaLii în planul respectării principiilor statului

de drept.

istoria avocaturii

Documents