ird (2)

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE

SPECIALIZARE INGINERIA DEZVOLTARII RURALE DURABILE

UZINE DE COMPOSTARE A REZIDUURILOR ORGANICE

Profesor indrumator

Ungureanu Nicoleta

Studenta

Trupoiu Andreea-Elena

Grupa744

CUPRINS

1Introducere

2Deseurile in natura

3Clasificarea deseurilor

4Impactul depozitelor de deşeuri industriale şi urbane asupra mediului

5Compostarea

51Fazele procesului de compostare

52Avantajele si dezavantajele compostului

53Factori ce influenţează procesul de compostare

54Locul pentru compostare

55Metode de compostare

56Prezentarea unei metode de compostare

57Procese de compostare Tipuri de uzine de compostare

571Sistem deschis fara tratarea prealabila a materiei

572Sistem deschis cu pregatildetirea materiei

573Sistem de compostare inchisa

574Sisteme partial inchise(statice)

575Sisteme partial inchise(tranzitorii)

576Sisteme partial inchise (dinamice)

6Probleme de proiectare privind evacuareavalorificarea si neutralizarea deseurilor organice

61Calculul acumulării medii anuale a reziduurilor

62Determinarea numărului necesar de autogunoiere

63Determinarea numărului necesar de pubele sau containere

7Domenii de folosire a compostului in agricultura

8Concluzii

Bibliografie

1Introducere

Dezvoltarea culturală a umanităţii de la societatea nomadă la cele sedentare şi ulterior dezvoltarea oraşelor a creeat necesitatea gestiunii deşeurilor Cele mai vechi forme de management al deşeurilor menţionate chiar icircn Biblie implicau icircngroparea şi arderea ambele continuicircnd să fie icircntr-o formă mai rafintă opţiuni de management icircn sistemele moderne de management integrat al deşeurilor

Conform dicţionarului explicativ al limbii romacircne (DEXrsquo 98) prin deşeu (de la cuvacircntul francez deacutechet) se icircnţelege bdquorest dintr-un material rezultat dintr-un proces tehnologic de realizare a unui anumit produs care nu mai poate fi valorificat direct pentru realizarea produsului respectivrdquo Odată ce o substanţă sau un obiect a devenit deşeu rămacircne deşeu pacircnă cacircnd este recuperat icircn totalitate sau nu mai posedă un potenţial pericol pentru mediul icircnconjurător sau sănătatea umană

Protecţia sănătăţii publice a mediului icircnconjurător şi estetica sunt principalele motive pentru icircnlăturarea şi depozitarea deşeurilor

solide O evacuare necorespunzătoare a deşeurilor atrage şobolaniimuştele ţacircnţarii şi multe alte tipuri de insecteDeşeurile impropriu depozitate oferă hrană şi loc pentru icircnmulţirea

rozătoarelor şi insectelor şi poluează solul apele de suprafaţă cacirct şi aerul Alte componente ale deşeurilor solide cum ar fi cuiele obiectele metalice ascuţite cioburi de sticlă pesticidele provenite din gospodării solvenţii şi buteliile de spray pot fi de asemenea periculoase Reglementările privind sănătatea publică trebuie să limiteze accesul public icircn zonele de lucru şi să impună folosirea echipamentelor de protecţie pentru muncitori


Deşeurile de orice fel rezultate din numeroasele activităţi umane constituie o problemă de o deosebită actualitate atacirct datorită creşterii cantităţilor şi felurilor acestora (care prin degradare şi infestare prezintă un pericol pentru mediul natural şi pentru sănătatea populaţiei) cacirct şi icircnsemnatelor cantităţi de materii prime materiale refolosibile şi energie care pot fi recuperate şi introduse icircn circuitul economic

Dezvoltarea urbanistică şi industrială a localităţilor precum şi creşterea generală a nivelului de trai al populaţiei antrenează producerea unor cantităţi din ce icircn ce mai mari de deşeuri Prin varietatea substanţelor organice şi anorganice conţinute acestea fac ca procesul degradării aerobe şi anaerobe de către microorganisme să fie dificil de condus provocacircnd icircn cazul evacuării şi depozitării necontrolate atacirct poluarea solului cacirct şi a aerului şi a apei Sunt afectate de asemenea ecosistemele din vecinătatea acestor depozite creacircndu-se mari dezechilibre icircn cadrul lanţurilor trofice


A Dupa provenienta

Deseuri industriale provenite din procese tehnologice

anorganice

Deseuri industriale provenite din procese tehnologice organice

Deseuri urbane

Deseuri agricole si din industria alimentara

Deseuri din constructii

Deseurile industriale anorganice sunt constituite in principal din

deseuri metalice noi sau vechi deseuri chimice anorganice ca acizi

oxizi baze si saruri

Deseurile industriale organice sunt constituite din reziduuri din

industria chimica organica (reziduuri de blaz gaze nocive izomeri

inactivi reziduuri petroliere)

Deseurile urbane reprezinta totalitatea reziduurilor colectate din

aglomerari urbane si cuprind deseuri menajere (produse de catre

populatie dar si deseuri similare generate de agenti economici si

comerciali alimentatie publica hoteluri cantine magazine institutii de

invatamant etc) deseuri stradale rezultate in locuri publice namoluri

de la epurarea apelor uzate orasenesti

Deseurile menajere din zonele urbane variaza intre 05 si 09

kglocuitor zi rezultand o medie 8700 t zi din care in prezent sunt

incinerate ~5 restul fiind depozitate la rampe de gunoi care nu sunt

prevazute cu sisteme de protectie a mediului

Deseurile agricole sunt reprezentate in principal de reziduuri din

zootehnie dar si deseuri din productia vegetala

BDupa posibilitatile de valorificare

Deseurile ce se preteaza la o valorificare superioaraaceste

deseuri pot fi introduse in procese tehnologice de obtinere a

unor produse finite

Exemplu deseuri din lemn deseuri metalice feroase si

neferoase

Deseuri ce nu pot fi valorificate si care trebuiesc distruse sau

neutralizate Procedeele cele mai utilizate sunt cele termice

in unele cazuri cantitatea de caldura rezultata fiind folosita

CDupa compozitie

Deseuri organice de origine animala si vegetala

Deseuri minerale sau metalice

Deseuri provenite din transformari chimice

Deseuri radioactive


Icircn general ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare depozitele de deşeuri se numără printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru mediu şi sănătate publică

Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri orăşeneşti şi industriale icircn ordinea icircn care sunt percepute de populaţie sunt

modificări de peisaj şi disconfort vizual poluarea aerului poluarea apelor de suprafaţă modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor

pe terenurile icircnvecinatePoluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de

vacircnt este deosebit de evidentă icircn zona depozitelor orăşeneşti actuale icircn care nu se practică exploatarea pe celule şi acoperirea cu materiale inerte Scurgerile de pe versanţii depozitelor aflate icircn apropierea apelor de suprafaţă contribuie la poluarea acestora cu substanţe organice şi suspensii Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa infestării apelor subterane cu nitraţi şi nitriţi dar şi cu alte elemente poluante Apele scurse pe versanţi influenţează calitatea solurilor icircnconjurătoare fapt ce se repercutează asupra folosinţei acestora Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri este un proces ce poate fi considerat temporar dar care icircn termenii conceptului de ldquodezvoltare durabilărdquo se intinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se icircnsumează perioadele de amenajare (1-3 ani) exploatare (15-30 ani) refacere ecologică şi postmonitorizare (15-20 ani)

Icircn termeni de biodiversitate un depozit de deşeuri icircnseamnă eliminarea de pe suprafaţa afectată a unui număr de 30-300 speciiha fără a considera şi populaţia microbiologică a solului Icircn plusbiocenozele din vecinătatea depozitului se modifică icircn asociaţiile vegetale devin dominante speciile din zonelor poluate iar unele mamifere păsări insecte părăsesc zona icircn avantajul celor care icircşi

găsesc hrana icircn gunoaie (şobolani ciori) Deşi efectele asupra florei şi faunei sunt teoretic limitate icircn timp la durata exploatării depozituluireconstrucţia ecologică realizată după eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu va mai putea restabili echilibrul biologic iniţial evoluţia biosistemului fiind ireversibil modificată Actualele practici de colectare transport şi depozitare a deşeurilor urbane facilitează icircnmulţirea şi diseminarea agenţilor patogeni şi a vectorilor acestora insecte şobolani ciori cacircini vagabonzi Deşeurile mai ales cele industriale constituie surse de risc pentru sănătate datorită conţinutului lor icircn substanţe toxice precum metalele grele (plumb cadmiu) pesticide solvenţi uleiuri uzate etc

Problema cea mai dificilă o constituie materialele periculoase (inclusiv nămoluri toxice produse petroliere reziduuri de la vopsitorii zguri metalurgice) care sunt depozitate icircn comun cu deşeuri solideorăşeneşti Această situaţie poate genera apariţia unor amestecuri şi combinaţii inflamabile explosive sau corozive pe de altă parte prezenţa reziduurilor menajere uşor degradabile poate facilita descompunerea componentelor periculoase complexe şi reduce poluarea mediului

Un aspect negativ este acela că multe materiale reciclabile şi utile sunt depozitate icircmpreună cu cele nereciclabile fiind amestecate şi contaminate din punct de vedere chimic şi biologic recuperarealor este dificilă

5Compostarea

Materia organică din deşeurile solide municipale ridică o problemă serioasă privind depozitarea dar are poate fi tansformată icircn chimicale utilizabile sau icircn combustibil Microorganismele biodegradează materia organică icircn gaze solide şi energie Pentru ca acestea să lucreze şi să se reproducă este necesar ca ele să aibă o sursă de energie un mediu cu pH şi temperatură corespunzătoare şi un substrat netoxic De asemenea este important tipul de microorganisme folosite la biodegradare (ele pot realiza transformari aerobe sau

anaerobe) O aplicaţie importantă a principiilor biologice se regăseşte icircn procesul de compostare a deşeurilor solide ( resturi vegetale alimentare)Metoda cea mai buna de valorificare a reziduurilor organice de tot felul o reprezinta compostarea

Compostarea se defineşte ca un proces biologic accelerat unde microorganismele produc căldură dioxid de carbon şi apă prin care material organică moartă este convertită icircntr-un material omogen asemănător humusului numit compostCăldura generată icircn procesul biologic distruge agenţii patogeni şi seminţele astfel compostul putacircnd fi utilizat icircn agricultură După circa o lună materialul este descompus nu mai are miros uracirct şi este nevătămător din punct de vedere sanitar Datorită faptului că este cel mai bun icircngraşămacircnt natural pe care icircl putem produce compostul icircncepe sa fie din ce icircn ce mai des folosit

Biroul de standardizare din Quebec defineste compostul astfel un produs matur solid rezultat din compostare care este un proces condus de bio-oxidare a substratului organic heterogen solid incluzacircnd o faza termofila Prin compost se icircntelege un produs obtinut printr-un proces aerob termofil de descompunere si sinteza microbiana a substantelor organice din produsele reziduale care contine peste 25 humus relativ stabil format predominant din biomasa microbiana si care icircn continuare este supus unei slabe descompuneri fiind suficient de stabil pentru a nu se reicircncalzi ori determina probleme de miros sau de icircnmultire a insectelor si are raportul CN = 10-15Indiferent de originea si natura ei materia organica icircn functie de conditiile de aeratie si umiditate evolueaza cacirctre o stare calitativ noua relativ stabila fata de biodegradare caracterizata printr-un raport CN similar humusului Compostarea poate fi deci definita ca o metoda de management al procesului de oxidare biologica care converteste materiile organice heterogene icircn altele mai omogene cu particule fine asemanatoare

humusului Prin compostare se icircntelege totalitatea transformarilor microbiene biochimice chimice si fizice pe care le sufera deseurile organice vegetale si animale de la starea lor initiala si pacircna ajung icircn diferite stadii de humificare stare calitativ deosebita de cea initiala caracteristica produsului nou format denumit compostPentru fermierii ce nu dispun de suprafete suficiente pentru distribuirea produselor reziduale compostarea constituie una din metodele de tratare si degajare a dejectiilor icircn conditiile protejarii mediului ambiant Pentru aceasta ei trebuie sa opteze pentru un sistem intensiv de aerare a gramezii si sa dispuna de echipamentele necesare pentru amestecul gramezii

Fermă de compost


S-au identificat trei faze principale ale procesului de compostare

faza 1 faza psihrofilică stadiul de fermentare mezofila care este caracterizat prin crestearea bacteriilor si temperaturi icircntre 25 si 400C

faza 2faza mezofilica stadiul termofil icircn care sunt prezente bacteriile ciupercile si actinomicetele (primul nivel al consumatorilor) la o temperatura de 50-600C descompunicircnd celuloza lignina si alte material rezistente limita superioara a stadiului termofil poate fi la 700C si este necesar sa se mentina temperatura ridicata cel putin o zi pentru a asigura distrugerea patogenilor si contaminantilor

faza 3faza termofilica icircl constituie stadiul de maturare unde temperaturile se stabilizeaza si se continua unele fermentatii convertind materialul degradat icircn humus prin reactii de condensare si polimerizare ultimul obiectiv este de a produce un material care este stabil si poate fi judecat cu privire la raportul CN materialele bine compostate au un raport CN redus de ex raportul CN poate scadea de la 30 la icircnceputul procesului de compostare la 15 icircn compostul matur Icircn timpul compostarii active descompunerea aeroba genereaza bioxid de carbon si vapori de apa

Descompunerea anaeroba activa genereaza bioxid de carbon metan si alte produse de fermentatie care creeaza mirosuri neplacute pH redus icircn gramada de compostare si inhiba cresterea plantelor Numerosi factori afecteaza generarea de mirosuri cantitatea de oxigen din gramada caracteristicile materialelor supuse compostarii pH ndashul initial al amestecului si materialele utilizate ca aditivi Chiar daca exista o aprovizionare buna cu oxigen (obtinut prin difuzie remaniere oriaerare fortata) icircn gramada de compostare tot ramacircn unele pungi mai mici ori mai mari icircn care procesul se desfasoara icircn conditii anaerobe Produsele din aceste pungi anaerobe se vor descompune icircn momentul icircn care ele ajung icircn conditii aerobe icircn gramada de compostare La conditii de pH icircn jur de 45 sau mai mici microorganismele aerobe mor se

corodeaza echipamentele de lucru si apar mirosuri pH-ul coboracirct si aparitia mirosurilor sunt cei mai buni indicatori ai nevoii de oxigen Ogramada de compostare este predominant aeroba daca concentratia oxigenului icircn gramada de compostare este distribuita uniform si are valori peste 5-6 La valori ale oxigenului sub 3 apar mirosurile si icircncepe procesul de anaerobioza Daca se icircntrerupe fluxul de aer icircn gramada chiar si numai 2 minute atunci cacircnd activitatea microbiana este ridicata icircn gramada pot sa apara procese anaerobe Icircn conditii anaerobe apar mirosuri generate de alcolii si acizii organici volatili formati rapid care coboara pH-ul gramezii Restabilirea conditiilor aerobe printr-o aerare si porozitate corespunzatoare poate lua de la 2 la 6 zile

Organismele microbiene necesare pentru compostare apar natural icircn multe material organice Totusi sunt numerosi proprietari de produse vandabile pentru a activa ori a fi folosite ca starter icircn compostare Adaugarea de culturi bacteriene ori alte produse se refera la inoculare ori icircnsamacircntare Cu toate ca folosirea stimulatorilor poate stimula compostarea (icircn special a subproduselor care sunt relativ sterile) cei mai multi producatori de compost le considera rareori necesare Cele mai obisnuite tipuri de aditivi folositi pentru dirijarea compostarii si icircmbunatatirea calitatii produsului final sunt

folosirea compostului care nu si-a terminat maturarea si este icircnca bogat icircn microorganisme ca inocul (pacircna la 10 din masa gramezii de compostare)

folosirea carbonatului de calciu pentru corectarea deficitului de calciu si corectarea reactiei acide

folosirea sicircngelui si fainii de coarne pentru a asigura azotul icircn absenta gunoiului de grajd

faina de oase este utilizata pentru corectarea deficitului de fosfor si calciu

solul argilos sau argila pura sunt folosite pentru a icircmbunatati formarea compusilor argilohumati icircn special pentru composturile ce se vor folosi pe solurile nisipoase

gipsul este recomandat pentru icircmbunatatirea texturii solului

roca fosfatica macinata se adauga pentru eliberarea lenta a fosforului accesibil

nisipul si pulberea grosiera de granit (icircn cantitati mici) au rolul de reducere a texturii prea argiloase si icircmbunatatire a drenajului

faina de alge marine se recomanda ca sursa de potasiu si microelemente

organisme specifice ori preparate biodinamice si roci macinate ori pudra aplicate pentru asigurarea

microelementelor ori argilei deasemenea acestea reduc mirosurile neplacute icircmbunatatesc formarea humusului si drenajul

52Compostul are următoarele avantaje

este un bun icircngrăşămacircnt pentru sol utilizat icircn agricultură şi horticultură

se realizează o bună utilizare a nutrienţilor creşte porozitatea şi icircnbunătăţeşte structura solului se măreşte capacitatea de reţinere a apei icircn sol se crează un sistem de protecţie pe scară largă icircmpotriva

fertilizatorilor artificialiU Tasigura protectia mediului ambiant din apropierea complexelor

zootehnice si icircn tot arealul icircn care acesta se aplica produsul final cedeaza mai greu elementele nutritive accesibile

pentru plante si poate fi aplicatpe teren o perioada mai icircndelungata

compostul poate fi folosit ca material pentru biofiltre poate substitui asternutulCompostarea se aseamănă descompunerii naturale a materiei

organice icircn elemente şi compuşi de bază datorită procesului de biodegradare icircn lipsa căruia pădurile ar fi pline de frunze căzute şi pe fundul oceanelor s-ar aduna peşti morţi Prin compostare deşeul nedorit şi dezgustător se transform icircntr-un produs bun pentru sol Compostarea se poate face la scară mică icircn gospodăriile cetăţenilor sau la o scară mai mare implicacircnd icircntreaga comunitate

Aproape trei sferturi din gunoiul zilnic este format din deşeuri organice ce provin de la resturile de la bucătărie (coji de legume şi fructe zaţul de la cafea hacircrtia de filtru resturi de macircncare oase şicoji de ouă) resturile de la animale (gunoi de grajd gunoiul de la iepuri sau alte animale de casă gunoiul de la păsările de curte paiele care au fost folosite la hamsteri sau alte animale mici) pene si păr resturile din gradina (iarbă frunze uscate crengi si scoarţă buruieni materialul rezultat dupa ce a fost tuns gardul viu) Aceste deşeuri pot fi foarte utile icircn gospodărie datorită conţinutului lor de substanţe nutritive necesare grădinii noastre

Ca la orice alta activitate si icircn cazul compostarii pot sa existe si dezavantaje Acestea constau icircn

necesita timp si bani compostarea necesita echipament munca si management daca s-

ar folosi numai echipamentele din ferma ar creste consumul de forta de munca se impune deci pentru fermele mijlocii si mari sa se procure echipamente speciale pentru compostare al caror cost variaza de la minimum 10000 $ la peste 100000 $ pentru a putea icircncepe operatiunile de compostare

necesita teren pentru desfasurarea activitatii suprafetele necesare pentru depozitarea materiilor prime a compostului finit si pentru desfasurarea procesului de compostare pot fi foarte mari

este posibil sa apara mirosuri cel putin icircn prima faza a procesului produsele supuse compostarii emana deseori mirosuri neplacute mai ales daca sunt depozitate pentru un timp icircnainte de pornirea procesului unele locuri pot cere masuri de reducere a mirosurilor mirosurile pot fi generate si printr-un management necorespunzator

vremea poate afecta sau prelungi compostarea vremea rece si umeda poate prelungi procesul de compostare prin reducerea temperaturii icircn gramada de compostare si prin cresterea umiditatiizapada icircn cantitate mare si pe termen lung poate chiar bloca procesul de compostare

este nevoie de un studiu de marcheting si de aplicare a acestuia aceasta inplica un inventar al potentialilor cumparatori reclama icircnsacuire transport la punctele de vacircnzare un management al echipamentelor si mentinerea calitatii produsului

sunt icircndepartate de la productia agricola gunoiul de grajd si resturile vegetale si orientate icircn alte directii

sunt posibile pierderi potentiale de azot din gunoiul de grajd deseori compostul contine mai putin de jumatate din azotul prezent icircn gunoiul de grajd proaspat

compostul cedeaza lent elementele nutritive pentru plante exista riscul ca activitatea sa fie tratata ca o intreprindere

comerciala


Apa joacă un rol important icircn procesul de descompunere astfel că lipsa apei blochează activitatea microorganismelor şi implicit procesul de descompunere pe de altă parte prea multă apă face ca microorganismele (care au nevoie doar de puţină apă şi mult aer) să nu poată trăi Pe vreme ploioasă grămada de compost trebuie acoperită iar icircn caz de seceta ea trebuie udată

Microorganismele se pot icircnmulţi datorită aerisirii insuficiente sau umezelii apăracircnd astfel un miros neplăcut Pentru a putea preveni această problemă se recomandă ca lăzile de depozitare a resturilor ce urmează a fi compostate să permită pătrunderea aerului sau să poată fi posibilă scurgerea apei

Un alt factor ce contribuie la descompunere este căldura temperatura optimă fiind de cel puţin 40-60 degC Cu cacirct resturile pentru compostare sunt mai variate cu atacirct compostul va fi mai valoros obţinacircndu-se toate substanţele nutritive de care are nevoie o planta Icircn conţinutul grămezii de compost se pot adăuga orice deşeuri menajere biodegradabile aşezate stratificat sau amestecate icircn compoziţiecu condiţia ca straturile sa nu fie prea groase sau ca materialele sa fie bine amestecate Pentru un rezultat mai rapid toate componentele

organice de substanţă mai tare de exemplu lemnul ar trebui marunţite Din amestecul materialelor lemnoase şi vegetale rezultă un compost afacircnat şi aerisit Toate ierburile preiau din sol azot şi o cantitate mare de iarbă adăugată grămezii pentru compostare duce icircn mod implicit la un conţinut icircn azot prea mare Pentru a compensa se pot adăuga materiale lemnoase - sunt sărace icircn azot Azotul icircn combinaţie cu apa din celulele ierburilor duce la o creştere mare a temperaturii grămezii de compost astfel că iarba trebuie adăugată doar veştedă icircntr-un strat subţire sau amestecată cu alte materiale ca de exemplu frunziş resturi de la gardurile vii şi pămacircnt Frunzişul face parte dintre cele mai importante materiale de compost din gradină Există totuşi unele soiuri de frunze cele de castan stejar plop mesteacăn şi salcacircm care putrezesc mai greu Trebuie evitată adăugarea buruienilor la grămada de compost daca acestea sunt icircn perioada de germinaţie Se poate folosi şi gunoiul de la păsările de curte şi iepurii de casă precum si paiele sau rumeguşul de la hamsteri sau alte animale de acest fel cu condiţia ca acestea sa fie bine amestecate cu restul materialelor din compost Deşeuri mai puţin potrivite pentru compostare sunt cojile fructelor exotice hacircrtia şi cartonul Fructele exotice conţin multe substanţe chimice pentru a putea fi proaspete mai multă vreme Pentru a nu afecta calitatea icircntregului compost acestea trebuiesc depuse icircn cantităţi foarte mici Icircn privinţa cartonului valoarea acestuia pentru compost este cu atacirct mai mare cu cacirct este mai gros şi mai puţin prelucrat deoarece pentru producerea lui nu au fost folosite prea multe materiale de adaos care ar putea avea efecte negative asupra compostului Totodată hacircrtia si cartonul trebuiesc tăiate sau icircnmuiate şi apoi amestecate bine cu restul materialelor din compost Din cauza substanţelor chimice conţinute de vopsele nu se recomandă pentru compostare hacircrtia tiparită cu una sau mai multe culori

Este strict interzis să se introducă icircn gramada de compost sticlă orice fel de metal sau plastic precum şi orice fel de hacircrtie cerată resturile de uleiuri şi vopsele praful din aspiratoare sau cenuşa delemn sau cărbune


Grămada de compost trebuie aşezată icircntr-un loc umbrit din gradină pentru a se evita uscarea ei iar icircn lipsa unui astfel de loc compostul se poate amenaja sub o copertina sau icircntr-o ladă acoperită şi aerisită care să nu depăşească 15 m icircnălţime şi 2 m lăţime Lungimea depinde de locul care este la dispoziţie şi de cantitatea de deşeuri biodegradabile ce rezultă din gospodărie Pentru compostul icircn gospogăriile mai mici se pot folosi coşuri sau lăzi special amenajate din plasă de sacircrma cauciucuri de la automobile coşuri de gunoi lăzi de lemn sau căramida Condiţia ca acestea să aibă un randament maxim este ca dispozitivele să fie prevăzute cu găuri sau fante pe toate laturile pentru ca aerul să poatăcircula Totodată este bine ca gramada sa fie icircnconjurată de gard viu fasole sau alte plante căţărătoare astfel icircncacirct grămada să fie ferită de vacircnturi puternice Trebuie avut icircn vedere un loc uşor accesibil care să poată fi icircntreţinut


Se practica cel putin 5 metode de compostareA compostarea pasiva icircn gramada deschisaB compostarea pe platforma icircn sire sau icircn gramezi folosind un icircncarcator pentru icircntoarcereamestec si macircnuire C compostarea pe platforma folosind echipamente speciale de remaniere a grameziiD sisteme de gramezi statice aerate folosind conducte perforateE sistem de compostare icircn container

Primele trei metode se practica de obicei icircn aer liber iar ultimele doua icircn spatii icircnchise pentru a avea un mai bun control al umiditatii tratamentului si captarii mirosurilor

ACompostarea pasiva icircn gramada deschisa

Compostarea pasiva icircn gramada deschisa este pretabila pentru fermele de dimensiuni mici sau moderate cu un management mai redus Metoda implica formarea gramezii de materiale organice si lasarea ei nederanjata pacircna cacircnd materialele sunt descompuse icircn produse stabilizate Aceste gramezi mici au avantajul miscarii naturale a aerului Datorita fermentarii active gramada se icircncalzeste icircn interior aerul cald se ridica si se pierde la suprafata superioara a gramezii fiind icircnlocuit cu aerul rece ce patrunde pe la baza grameziisi pe lateral icircmprospatacircnd astfel aerul icircn gramada Icircn functie de marimea gramezii curentii de aer pot icircmprospata mai repede sau mai icircncet aerul din gramada activacircnd procesul de fermentatie Pentru un schimb eficient de aer mai ales icircn perioada de vara si daca se composteaza materiale ce dagaja mai multa caldura cum este cazul gunoiului de la cabaline icircnaltimea gramezii va fi de numai 09 ndash 12 m Costul muncii si echipamentului necesar pentru a forma si amesteca gramada constituie cheltuielile operationale cele mai mari Icircncarcatoarele din ferma si masinile de icircmprastiat gunoi sunt de obicei cele folosite icircn ferma Compostarea pasiva sau nederanjata este de obicei folosita pentru compostarea carcaselor animalelor din ferma

Dezavantajul acestei metode consta icircn faptul ca gramada devine de negospodarit fiind prea umedaprea uscata prea compactata putacircnd deveni repede anaeroba si foarte mirositoare

BCompostarea pe platforma icircn sire sau icircn gramezi folosind un icircncarcator

pentru icircntoarcereamestec si macircnuire

Compostarea pe platforma icircn siruri si gramezi este cea mai comuna forma de compostare Pentru un management activ al procesului sirurile si gramezile sunt remaniate cu ajutorul unei masini speciale ceea ce evita compactarea gramezii icircmbunatateste schimbul de aer aduce la suprafata gramezii materialul din interior si introduce icircn gramada materialul de la suprafata gramezii Icircn acest mod pot fi

distruse prin compostare semintele de buruieni agentii patogeni si larvele de muste ele ajungacircnd icircn mijlocul gramezii unde temperatura este foarte mare Icircntorcacircnd si amestecacircnd din nou cu ocazia remanierilor materialele supuse compostarii acestea se fragmenteaza icircn particule mai mici si le creste suprafata activa biologica de contact Excesul de remanieri poate conduce la reducerea porozitatii gramezii daca marimea particulelor devine prea mica Marimea gramezii (a sirului) este data de caracteristicile echipamentului ce realizeaza remanierea gramezii La noi icircn tara au detinut astfel de utillaje numai unii cultivatori de ciuperci Este timpul sa se importe astfel de echipamente daca vrem sa avansam icircn acest domeniu Modul nostru de lucru pe care icircl recomandam si acum este foarte greoi si se apropie mai mult de prima varianta de compostare decacirct de aceasta din lipsa de echipamente specifice Este de preferat ca platforma de compostare sa fie icircnconjurata de un sant pentru colectarea scurgerilor Lichidul colectat poate fi folosit pentru umectarea gramezii l remaniere daca acest lucru este necesar sau se poate aplica pe terenul agricol ca fertilizant lichidIcircn cazul unor icircntreprinderi mici si medii ce composteaza de la cacircteva sute la cacircteva mii de metri cubi icircn lipsa echipamentului specific de remaniere a gramezii se poate utiliza un tractor cu cupa de icircncarcare (tip fadroma) si benzi transportoare pentru a se putea realiza amestecul Masinile de distributie a gunoiului pot fi utilizate si pentru distributia compostului Un echipament pentru remaniere poate amesteca icircntre 400 si 4000 t pe ora Chiar daca se dispune de acest echipament pentru remaniere tot este necesar un icircncarcator tip fadroma pentru organizarea initiala a grameziipentru icircncarcarea compostului icircn masinile de transportat sau de icircmprastiat

CCompostarea pe platforma folosind echipamente speciale de remaniere a gramezii

Compostarea pe platforma folosind echipamente de remaniere specializate se practica icircn unitatile mari producatoare de compost Este identica ca mod de organizare cu metoda B ndash compostare pe platforma

icircn siruri si gramezi dar este obligatorie prezente echipamentului special de remaniere

DSisteme de gramezi statice aerate folosind conducte perforate

Sistemul de gramada statica aerata cu conducte perforate ndash se poate dezvolta icircn spatii deschise sau icircnchise Icircn gramada sunt icircncorporate catre baza conducte perforate pentru aerare Gazele fierbinti din interiorul gramezii se ridica iar aerul rece patrunde prin conducte icircn interiorul gramezii Se poate practica si aerarea fortata folosindu-se un suflator de aer icircn conductele de la baza gramezii care face ca circulatia aerului sa fie mai rapida Sistemul de fortare a aerarii permite cresterea gramezii si un control mai bun al procesului de compostare Aranjamentele de presiune negativa (icircn interiorul conductelor perforate) permit exaustarea aerului direct prin filtre biologice daca mirosurile devin o problema Gramezile statice aerate au la baza aschii de lemn paie tocate ori alte materiale poroase Materialul poros de la baza icircncorporeaza si conductele perforate pentru aerare Selectarea si amestecul initial al materiilor prime supuse compostarii sunt esentiale deoarece trebuie sa aibe o structura buna pentru a-si mentine porozitatea pe icircntrega perioada de compostare Aceasta cerinta generala este asigurata prin folosirea unui agent de mentinere a densitatii cum sunt paiele sau aschiile de lemn Icircnaltimea initiala a gramezii statice aerata este de 15-25 m Icircn iarna gramezile mai mari ajuta la mentinerea caldurii Un strat de compost finisat acopera gramada de compost Lungimea gramezii statice aerate este limitata de distributia aerului prin conductele de aerare Pentru gramezile statice aerate amestecul materialelor depuse icircn gramada este esential deoarece gramada se formeaza o singura data Amestecarea gramezii se face cu ajutorul unui icircncarcator frontal de tip fadroma prin amestecare de cacircteva ori icircntr-o alta gramada si depunere apoi icircn gramada finala a materialelor amestecate Se recomanda ca amestecarea si formarea gramezii sa se faca pe o suprafata betonata

ESistem de compostare icircn container

Sistemul de compostare icircn (vas) container implica icircnchiderea materialelor de compostare active icircntr-un container cladire etc Sistemul icircn (vas) container are cel mai agresiv management si icircn general cel cu investitia cea mai mare de capital dar ofera cel mai bun control al procesului de compostare Cele mai multe metode icircn container implica o varietate de sisteme de aerare fortata si tehnici de icircntoarcere mecanica conducacircnd la intensificarea procesului de compostare Unele sisteme de compostare icircn containere (un sac enorm) include materialele de compostare fara icircntoarcereSistemul de compostare icircn containere mici care sunt instalate pentru folosirea timp de circa un an sunt accesibile pentru compostare icircntr-o varietate de ferme ce genereaza materiale organice inclusive pasari moarte si gunoi de grajd Multe din aceste sisteme combina atributele platformei cu echipament de icircntoarcere si pe cele ale metodel pilei statice aerate

Indiferent de metoda de compostare practicata abilitatea gramezii de compostare de a se icircncalzi si a mentine o temperatura ridicata este dependenta de 7 factori

compozitia fizica si biologica a materialelor supuse compostarii accesibilitatea elementelor nutritive inclusiv a carbonului pentru

microorganismele ce produc compostarea nivelul umiditatii icircn materialele supuse compostarii structura gramezii (marimea particulelor textura si densitatea

aparenta) rata de aerare icircn gramada ori icircn sira marimea gramezii de compostare si conditiile mediului ambiant (temperatura vacircnt umiditate)Pentru realizarea unei statii de compostare este necesar sa avem icircn

vedere panta terenului sa fie icircntre 2-4 panta terenului sa fie catre bazinul de colectare a scurgerilor

lichide

terenul sa fie pavat sub gramada de compostare sa se construiasca berme icircn jurul gramezii de compostare pentru a

controla scurgerile icircn afara perimetruluisau spre interiorul perimetrului

sa exista suprafete plane pentru stocarea materiilor prime procesare compostare mutarestocare amestecare si comercializare a produsului final

pastrarea echipamentelor icircntr-o locatie convenabila pentru procesul de compostare

construirea peretilor de retinere pentru gramada de stocare dezvoltare unei perdele de protectie icircn jurul locului (gard din

scacircndura plante arbusti arbori) constructia unui gard si a unei porti de acces icircn statia de

compostare instalarea utilitatilor necesare icircn functie de metoda si procese (un

debit minim de 5 cm de apa stocare si instrumente de constructii oficii si laboratoare soproane de protectie)

obtinerea permiselor necesare (acestea sunt obligatorii) local zonal constructie folosirea terenului statal descarcarea apelor compostare transport aer

departamentul de sanatateCele mai utilizate metode de compostare sunt metoda şirurilor de

stive (fig 21) metoda stivei statice (fig 22) şi compostarea icircn vas icircnchis (fig 23) Icircn prima metodă cunoscuta şi ca metodă cu agitaţie deşeul de compostat este agitat periodic pentru a se asigura accesul aerului pentru controlul temperaturii şi amestecarea deşeului Icircn a doua metodă (statică) aerul este aspirat prin stiva statica şi refulat prin altă stivă cu deşeu mărunţit folosită drept filtru pentru reţinerea mirosurilor Stivele icircn şiruri sunt lungi icircn formă de trunchi de piramidă cu icircnălţimea de (2-25) m şi lăţimea de (45-520) m la bază Stivele sunt răscolite o dată sau de două ori pe săptămacircnă pe perioada de compostare de aproximativ 5-6 saptamani pentru aerare şi amestecare Icircnainte de formarea stivelor materialul organic este prepocesat Compostarea icircn şiruri de stive necesită suprafeţe mari de teren La compostarea icircn stive statice aerarea este realizată prin suflarea sau aspirarea aerului printr-

un sistem perforat şi flexibil de ţevi de drenareSistemul stivelor statice aerate constă dintr-o reţea de ţevi de aerare sau ventilare peste care este dispusă fracţia organică procesată a deşeului solid municipal Icircnălţimea stivei este de 2-25 m şi un strat de compost fin este asezat deasupra stivei pentru a o izola termic şi a icircmpiedica răspacircndirea mirosurilor Aerul este introdus pentru a oferi oxigenul necesar conversiei biologice şi pentru reglarea temperaturii icircn stivă Folosind senzori pentru temperatură şi oxigen sistemul poate funcţiona icircn condiţii optime pentru activitatea de compostare cu menţinerea unei temperaturi suficient de ridicate pentru a distruge germenii patogeni

Compostarea icircnchisă se desfăşoară icircntr-un vas reactor icircnchis Biologia acestui proces este aceeaşi ca la procesul deschis Compostarea icircnchisă permite un control mai bun al mediului (temperatură umiditate aerare) icircn timpul compostării Sistemul de compostare icircn vas are un timp de 14 zile pentru compostare şi 20 de zile pentru conservare icircn timp ce sistemul deschis are un timp de minimum 21 de zile pentru compostare şi 30 de zile pentru conservare Sistemul icircnchis necesită o suprafaţă de teren mai mică Sistemele mecanice ale vaselor de compostare sunt proiectate sa minimizeze răspacircndirea mirosurilor şi timpul de procesare prin controlul mediului din reactor Costurile de capital şi de exploatare sunt mai mari

Fig 21 Compostarea icircn şiruri de stive


Materia prima pentru prepararea compostului

Toate produsele reziduale icircn stare solida provenite din complexele zootehnice si ferma pot fi utilizate ca materie prima pentru compostareEle se vor composta icircmpreuna cu resturi vegetaletocate raportul dintre acestea fiind icircn functie de umiditatea produsului rezidualFiecare tip de reziduu zootehnic are propriile caracteristici

fizice chimice si biologice Gunoiul de la bovine si cabaline atunci cacircnd este amestecat cu asternut are calitati bune pentru compostareNamolul de porc care este foarte umed si de obicei neamestecat cu asternut necesita amestecare cu paie sau alt material energetic Gunoiul de pasare necesita deasemenea sa fie amestecat cu material bogate icircn carbon de preferat cu continut mic de azot cum ar fi rumegusul si paiele Icircn generaldescompunerea rapida si temperaturile ridicate icircn timpul compostarii produc produse libere de miros usor de macircnuit omogene si stabile biologic

Materialul energeticUtilizarea unui material energetic icircn procesul de compostare are trei scopuri principale

reducerea umiditatii produsului rezidual zootehnic aerarea gramezii de compostare realizarea unui raport CN optim pentru fermentareCa material energetic se pot folosi paie coceni de porumb vreji de

soia fasole sau mazaretulpini de floarea soarelui etc tocate la dimensiuni de 2-5 cm astfel icircncacirct sa se poata amesteca cacirct mai bine cu produsul rezidual sa aiba suprafata de contact cacirct mai mare sa aereze bine gramadaUnele materiale pot necesita un proces de sortare ori de macinare Icircn gramada de compostare trebuie sa intre toate resturile organice din ferma ce nu icircsi gasesc utilizare icircn hrana animalelorFolosirea unor produse umede furaje cu continut ridicat de azot mere tescovina si reziduuri de cartofi poate cere aplicarea unui amendament din cenusa de lemn zgura macinata ori alte produse de amendare cu var pentru a creste pH-ul initial al amestecului Unele materiale ce trebuie compostate care au un continut ridicat de carbonat de calciu ori continut alcalin cum sunt unele asternuturi de la animale (taurine) actioneaza ca tampon la nivele coboracircte de pH ale furajelorPentru realizarea unei umiditati optime se determina umiditatea produsului rezidual zootehnic si a materialului energetic Se calculeaza un amestec care sa dea umiditatea optima de 65 (cu variatii de la 60 la 70 )Pentru obtinerea unui compost de calitate este necesar ca raportul produs rezidualmaterial energetic sa fie de 3-91 la cantitatea bruta

Obtinerea unui compost de calitate este dependenta de realizarea icircn gramada de compostare a unui raport CN optm (20-401) care sa favorizeze nu numai pornirea si desfasurarea fermentatiei icircn asa fel icircncacirct sa se obtina o descompunere rapida a amaterialelor supuse compostarii ci sa se realizaze si o sinteza de materii humice care constiotuie de fapt partea valoroasa a compostuluiUn raport CN mai mare de 401 creeaza conditiile pierderii carbonului prin degajare de CO2 iar la o valoare mai mica de 20 se produc pierderi de amoniac prin volatilizare lipsind carbonul necesar sintezei proteinei microbiene

57Procese de compostare Tipuri de uzine de

compostare

Procedeele simple de compostare sunt cunoscute de foarte mult

timp Dupa al II-lea razboi mondial in tarile Europei de Vest au fost

intreprinse multe cercetarii in domeniu Au fost astfel elaborate multe

procedee de compostare aplicate in diverse tipuri de uzine in scopul

satisfaceri cerintelor locale foarte variabile cu privire la neutralizarea

deseurilor menajere (in scopul protejarii sanatatii oamenilor si

protectiei mediului) si cu privire la obtinerea unor materiale utile pentru

agricultura

Uzinele de compostare pot fi grupate in trei categorii principale

Sistem de compostare deschis rarr intregul proces de compostare

are loc pe teren deschis in aer liber

Sistem de compostare inchis rarr intregul proces si toate operatiile

componente au loc in spatii inchise

Sistem de compostare partial inchis rarr o parte din proces (ex

prematurizarea) cu o durata de timp limitata are loc in spatii

inchise in continuare compostarea facandu-se pe teren deschis in

aer liber

Sistemele de compostare deschise se pot clasifica in doua grupe

cu sau fara tratarea prealabila a deseurilor

In cazul sistemelor inchise in timpul maturizarii materialele pot fi

in miscare continua in mişcare periodica sau nu sunt miscate


Procedeul Van Maanen

Gunoaiele transportate la uzina pe calea ferata sau cu

autocamioane sunt descarcate si stivuite pe terenul de compostare in

halde prismatice de 6 m inaltime Operatiile de descarcare si stivuire

sunt realizate cu ajutorul unor macarale greifer rotative

Maturizarea in halde dureaza 6-8 luni reziduurile de dimensiuni

mari (cutii metalice de carton lazi de lemn etc) ramase in halda

permitand formarea de goluri in care se acumuleaza aerul necesar

descompunerii (halda nu se compacteaza)Materia maturizata este

ciuruita fara sfaramare se separa materialele feroase cu separatoare

magnetice si corpurile dure cu separatoare balisticeMaterialele ramase

dupa ciuruire sunt depozitate si utilizate la umplerea unor gropi (fractii

de dimensiuni mari pietre ceramica)Materia organica maturizata se

foloseste direct pe terenurile agricole

Procedeul permite compostarea unei cantitatati mari de reziduuri

menajere cu mijloace tehnice reduse si investitii minime Timpul de

maturizare este insa foarte lung cantitatea de material rezidual este

mare iar calitatea compostului final lasa de dorit Suprafata necesara

este mare si apar probleme de poluare a atmosferei fiind necesar ca

amplasarea sa se faca la distanta mare fata de localitati


Sistemul Baden-BadenGunoaiele colectate sunt descarcate din mijloacele de transport in

bazine de stocare construite din beton De aici sunt incarcate cu o

macara greifer pe o banda rulanta si transportate intr-o cladire inchisa

unde sunt ciuruite Fractiunea fina (lt 40 mm) este transportata partial

la terenul de compostare realizat in aer liber unde sunt folosite la

acoperirea haldelor prismatice realizate din materialul prelucrat in

cotinuare (fractiunea medie si grosiera) Cealalta parte din fractiunea

fina se amesteca cu fractiunile obtinute dupa indepartarea materialelor

mari necompostabile si obiectelor metalice feroase

Din fractiunea gt 40 mm se sorteaza manual reziduurile de

dimensiuni mari (textile peturi plastic cutii etc) iar fierul este extras

cu electromagneti si presat in baloturiMaterialele compostabile ramase

sunt amestecate cu namoluri fecalo-menajere fermentate si uscate si cu

fractiunea fina Amestecul este transportat cu vehicule pe terenul de

compostare si depozitat in halde prismatice inalte de 35 m si late de 8

m Maturizarea dureaza 8 luni fara intoarcerea materialului

temperatura in halde ajungand la 65 divide 75˚C In partea inferioara a

haldelor pe directie longitudinala sunt montate o serie de conducte din

beton perforate in scopul aerisirii Prin aceste conducte sunt preluate

gazele toxice rezultate in procesul de descompunere cu ajutorul unor

ventilatoare si evacuate intr-un cos bdquode fumrdquo de 25 m inaltimeDupa

maturizare materialele din terenul de compostare sunt macinte cu un

concasor cu ciocane si cernute Ca urmare a timpului mare necesar

desfasurarii procesului de compostare procedeul necesita o supafata

mare de teren Distanta minima fata de localitati este de 1000 mPrima

uzina de acest fel a fost realizata in Germania

In figura 311 se prezinta schema tehnologica a procedeului Baden-Baden unde s-au notat a) maluri de ape fecalo-menajere

b) gunoi proaspatc)materiale rezultate la sortarea manuala (mari)d) fiere) materii reziduuale (nefaramitate)f) compost maturizat

1 ndash buncar gunoaie 2 - melc de alimentare 3 - ciur 4 - sortare manuala 5 - separare fier 6 - presa balotat fier 7 - amestecator 8 - rezervor maluri fecalo-menajere 9 - uscator 10 - compostare pe teren liber in halde prismatice aerisite 11 - instalatie de sfaramare-concasare (mori cu ciocane) 12 - ciuruire posterioara

PROCEDEUL BRNO

Se aplica intr-o uzina de compostare mare care functioneaza pe

teren deschis cu maturizarea in halde prismatice inalte de 4-6 m si late

de 8-10 m prelucrand mai multe tipuri de reziduuri (gunoaie menajere

maluri de ape fecalo-menajere maluri provenite din fabricile de zahar

si alcool) Gunoaiele sunt supuse in primul rand la sfaramare si

ciuruireMalul lichid de ape fecalo-menajere este transportat in uzina

prin pompare de la o statie de tratare aflata la o distanta de circa 15

km Amestecarea malurilor cu gunoiul se face prin imprastiere cu

ajutorul unei instalaţii speciale iar materialul rezultat este amestecat cu

macarale greifer Datorita faptului ca aerisirea pe parcursul maturizarii

este necorespunzatoare procesele de descompunere sunt in majoritate

anaerobe ceea ce conduce la degajare de mirosuri neplacute lucru care

impune amplasarea acestor tipuri de uzine la distante mari de zonele

locuite O asemenea uzina a fost construita la 15 km de Brno iar o alta

similara la 15 km de Praga unde sunt aduse de la instalatiile de ardere

din Praga numai gunoaiele cu granulatie fina separate anterior arderii

fractiilor grosiere In acest caz nu mai este necesara sfaramarea

Capacitatea de productie a uzinei este de 40000 tonean compost

Procedeul DORR-OLIVER

Esenta procedeului este reprezentata de ciurul special de

sfaramare construit de Dorr (Olanda) cu ajutorul caruia inainte de

maturizare materia prima este ciuruita si sfaramata In cadrul uzinei

gunoaiele sunt transportate cu doua benzi transportoare paralele si sunt

sfaramate in doua ciururi Cantitatea de reziduuri ramase pentru

ciuruire (dupa separarea fractiilor de dimensiuni foarte mari si a

fierului) este mare ca si suprafata de teren necesara Tehnologia este

simpla dar implica multe operatii manuale Costurile cu investitiile si

exploatarea sunt reduseCiururile speciale de sfaramare datorita

calitatilor dovedite in procesul de lucru sunt folosite si in alte tipuri de

uzine ca instalatii de sfaramarePe parcursul maturizarii ca urmare a

procesului de aerisire insuficient realizat se poate produce

descompunerea anaeroba caz in care se intervine si se intoarce

materialul in halde sau se realizeaza orificii de aerisire prin

strapungere

In figura 312 este reprezentata schema procedeului Dorr-Oliver

schema in care s-au notatagunoaiele proaspetebmaterii sortate

(eventual utilizabile)cfierdrest de ciurematerii durefcompost

crudgcompost maturat

si cu1 - buncare primire2 - banda sortare manuala3 - separator magnetic4 - ciur de sfaramare5 - buncar separare materiale dure6 - instalatie sfaramare cilindrica7 - banda transportoare cu miscare de rotatie8 - halde prismatice de compost

Procedeul Buhler

La uzinele de acest tipin locul ciururilor speciale de sfaramare construite de firma Dorr sunt utilizate concasoare cu ciocane de mare capacitate Acest procedeu prevede sfaramarea de doua oriceea ce asigura o utilizare foarte buna a materiei prime


Procesul TECNITALIA

Fiecare operatie (pregatirea materie prime compostarea arderea

materiilor reziduuale etc) este efectuata in hale inchiseToate operatiile

de manipulare a reziduurilor sunt realizate cu o macara greifer cu cupa

de 1 m3 Macaraua este montata pe o constructie metalica deasupra

liniei tehnologice si comandata de un singur operator dintr-o cabina

inchisa ermetic cu aer conditionat

Reziduurile aduse cu vehicule de transport sunt descarcate intr-un

siloz de stocare din beton armat inchis cu o usa de intrare actionata

automat Din silozul de stocare reziduurile sunt incarcate cu macaraua

greifer in instalatia de sfaramare Urmeaza operatia de sortare in trei

fractii

fina

mijlocie

grosiera

cu ajutorul unui ciur cu tambur cilindric Fractiunea fina este depozitata

pe pardoseala unei hale inchise pe o inaltime de cativa metri si supusa

maturizarii timp de 7 zile dupa care este valorificata drept compost

proaspat sub denumirea comerciala de NUTRISOL

Fractiunea mijlocie este depozitata de asemenea in gramezii si

supusa maturizarii timp de 30-40 zile dupa care este readusa la

instalatia de sfaramare procesul repetandu-se de mai multe ori

Fractiune grosiera este sfaramata in doua instalatii de sfaramare

si uscata intr-un tambur rotativ dupa care este arsa in cuptoare de

ardere

Pentru uscare sunt folosite gazele de ardere Dupa ardere fierul

este extras cu electromagneti din zgura si cenusa si presat in baloturi de

cate 30 kg

Avantajul procedeului consta in faptul ca toate operatiile se

desfasoara in spatii inchise iar in procesul de maturizare materiile sunt

recirculate Se asigura o amestecare si o aerisire foarte buna

intensitatea descompunerii crescand Tot procesul este realizat

mecanizat cea mai mare parte din operatii fiind automatizate numarul

personalului de exploatare fiind foarte mic

Uzina poate fi amplasata intr-un spatiu relativ restrans situat in

apropierea localitatilorCea mai mare uzina de acest tip din Italia este

construita langa orasul Lucca si prelucreaza gunoaiele produse de

100000 locuitori Intregul proces este realizat cu 4 muncitori

In figura 313 s-au notat 1 - buncar stocare 2 - macara

deplasabila 3 - greifer 4 - cabina comanda 5 - instalatie sfaramare

(amestecator) 6 - ciur rotativ 7 - fractie mijlocie recirculata 8 -

materii fine (Nutrisol) 9 - instalatie sfaramare 10 - cazane de ardere

11 ndash comanda 12 - instalatie sortare zgura 13 - separator magnetic

14 - instalatie sfaramare 15 - presarea fierului 16 - cenusa fina


Procedeul Brikollare(Caspari-Meyer)

Pe baza acestui procedeu gunoaiele sfaramate cu ajutorul ciurului de sfaramare (Raspelel) sau in concasoare cu ciocane nu sunt maturizate(compostate) in stare afanata de depozitare in aer liberci la inceput sunt presate in forma de caramizi(brichete) cu un continut de apa de ~50 dupa ce in prealabil au fost amestecate cu maluri de ape fecalo-menajere deshidratate prin filtrareCaramizile presate sunt depozitate in soproane acoperite de inaltimi nu prea mari

Brichetele astfel depozitate timp de 10 zilese mucegaiesc foarte taretrecand printr-un proces de descompunere anaeroba foarte intensa Temperatura in materie ajunge la peste 60deg C datorita carui fapt se usuca foarte repede Ca urmare aproximativ la doua saptamani procesele de descompunere se incetinesc materia practic se conserva La aproximativ trei saptamani de la presare materia depozitata este desfacuta (continutul de umiditate scazand in acest timp la ~20 ) In caz de necesitate brichetele sunt sfaramate si depozitate in aer liber in prisme cu inaltimea de 3 m Prin umezire si dupa o depozitare de 3 luni de zile se poate obtine un compost maturizat(fig70)Cu acest procedeu materia prima este tratata in spatii inchise si stabilizata prin conservarenu prin maturizare Ca urmare a timpului scurt de maturizare procedeul necesita o suprafata de teren reativ micafiind avantajoasa si prelucrarea impreuna cu maluri de ape fecalo-menajere Pe alta parte insa multitudinea operatiilor conduce la cresterea simtitoare a cheltuielilor de exploatare si intretinere

Prima uzina de acest tip a fost realizata in anul 1965 in orasul Schweinfurt(Germania) Uzina prelucreaza gunoaiele produse de ~120000 locuitori

Schema tehnologica a procedeului Brikollarea-gunoaie proaspeteb-materii utilec-fierd-rest de ciure-materii straine duref-milurig-compost1-buncar de stocare2-banda de sortare3-separator magnetic4-presarea fierului5-ciur de sfaramare6-buncar de separare7-banda de transport8-instalatii de ardere de capacitate mica9-bazin de decantare10-lac de oxidare11-filtru de vid12-amestecator13-presarea brichetelor14-stocarea materiei sfaramate

Procedeul Prat-Sofraine

Pe baza acestui procedeuelaborate in frantareziduurile brute sunt compostate in celule de maturizare de dimensiuni mari(60-100 msup3) amplasate in hale inchise Celulele concepute de firma Prat-Sofraineconstituie de fapt niste cotete realizate din plasa de sarmain care material prima este incarcata prin partea superioara fara nici o tratare prealabila Materia prima este depozitata in aceste cotete tipm de 5 zile si masurata cu un termometru temperatura de caracterizare a procesului de descompunere Inaltimea gunoaielor in aceste cellule este de 3 m Celulele sunt astfel dimensionate incat cantitatea de gunoaie zilnice sa incapa intr-o

singura celula sau eventual in mai multe Circulatia aerului in celule este asigurata cu hornuri cu zabrele metalice in forma de cosuriiar la anumite intervale de timp masa gunoaielor este strapunsa cu bare de otel ascutit la varf In scopul unei manipulari mai usoareau fost propuse si realizate si celule deplasabile pe roti (Firma Still-Recklinghausen)Temperatura gunoaielor din celule atinge 65deg C Produsele sunt valorificate fie pentru compost proaspatfie sunt depozitate in prisme de dimensiuni mari pentru compostare in continuarefara intoarcere(fig71)

Schema tehnologica a procedeului Prat-Sofraine1-buncar2-instalatie de sfaramare cu ciocane3-instalatie de saparare a materiilor dure4-separator magnetic5-dozator de compost6-dozator de maluri7-amestecator8-bazin de stocare de apa9-celule de maturizare10-hala pt stocarea celulelor11-instalatie de golire a celulelor12-prizma de maturizare posterioara13-instalatie de sfaramare cu ciocane14-ciur cu tambur rotativ

Procedeul Biotanc-SGEA

Pe baza acestui procedeu material prima sfaramata in prealabil este depusa in prisme inalte de 5 m in spatii inchise (biotanc) in forma de cortcare se deplaseaza pe sine In aceste spatii inchise(biotanc) gunoaiele sunt prematurate timp de 2-3 saptamani Gunoaiele sunt introduse in cort prin partea superioara cu ajutorul unei benzi rulante rotative Stuturile amplasat elateral si dedesubtul cortului asigura insuflarea de aer la gunoaiele proaspat incarcateDupa prematurizare biotancul este deplasat si fara a se desface sau a se amesteca gunoaiele sunt lasate pentru maturizare in continuare timp de 2-3 luniin prisme Prisma are forma de ineliar biotancul ajunge inapoi la punctul de plecare dupa ~ 8 luniPentru sfaramare se utilizeaza instalatia de tip Gondard combinata cu separarea materiilor dure Caracteristica procedeului este ca dupa prematurizarea realizata in biotancul deplasabil cu aerisire fortata maturizarea este continuata in aer liber fara miscarea materiei Uzina necesita in general o suprafata de teren relative mica Cantitatea materiilor reziduuale este redusa Uzinele de acest tip sunt in functiune in cateva orase din Franta(Calais 65000 locuitori1958 Annecy 80000 locuitori1963)


Procedeul Thompson

Materia prima pregatita este maturizata in celule suprapuse in forma de turnuriin care sunt amplasate una peste alta 5-6 celule Placile de fund ale celulelor sunt perforate putand fi deschise prin

rabatare in jos Gunoaiele sfaramate in prealabil sunt incarcate cu o banda rulanta in celula superioara Gunoaiele sunt stocate in fiecare celula timp de o zidupa care prin deschiderea fundului acestoravor cadea succesiv in celula aflata dedesubt Astfel gunoaiele miscate miscate o data pe zi sunt stocate in turn aproximativ o saptamanain care timp va avea loc procesul de prematurare Dupa acest interval sunt depuse pentru compostare in continuare in soproane in aer liber

Procedeul Carel-Fouche

Conform acestui procedeu aerisirea naturala din turnul de prematurare este intensificata prin insuflare de aer printr-un sistem de conducte inglobateIn drumul lor de jos in sus gunoaiele din turn se amesteca si se aerisesc foarte bine Dupa o perioada de 7 zile se obtine un compost proaspat Miscarea gunoaielor in turn este relative simpla si sigura Instalatii dupa sistem Thompson in Europa functioneaza numai in Anglia(orasul Jersey 60000 locuitori1957) in combinative cu ciurul de sfaramare tip Dorr In Franta s-a raspandit sistemul Carel-Fouche ( Soisson1964Saint Nazaire1964Mezieres1964Vermon1964Bourges1967 Melun1967) In aceste uzine sunt utilizate concasoare cu ciocane tip Gondard care separa simultan si materiile straine

Procedeul de biostabilizare Dano

Principiul procedeului elaborate de firma daneza Dano consta in maturizarea gunoaielor fara sfaramare intr-un cilindru de otel rotativ de dimensiuni mari (diametrul ~35 m) montat cu o panta usoaraavand viteza de rotatie relative mica si aerisit continuu fortat prin insuflare de aer In marea majoritate a cazurilorgunoaiele sunt amestecate cu adaos de maluri fecalo-menajere putrezite Lungimea cilindrului este aleasa in functie de capacitatea de prelucrare necesara Lungimea cea mai mare a cilindrului realizat pana in present este de 28 m Cilindrul este montat in general in aer liberdar sunt si asemenea cilindri care sunt amplasati in hale inchise(fig 75) Gunoaiele nesfarmate sunt introduse in partea de sus la capatul superior al cilindrului cu un transportor cu jgeab de alunecare Timpul ciclului dureaza 3-5-7 zile in care componentele din gunoaie care se dezagreaza usor se descompun intr-m masura oarecare(se stabilizeaza) In timpul rotirii cilindruluigunoaiele se amesteca aparand si un efect de sfarmare oarecare Aerul proaspat pentru favorizarea descompunerii este produs de ventilatoare si introdus in spatial interior al cilindrului rotativ prin sistemul de conducte montate pe exteriorul acestuia O aerisire corespunzatoare in interiorul cilindrului este necesara numai in cazul incarcarii acestuia cu gunoaie nesfarmate Aerul saturat cu gaze si vapori rezultate din procesul de descompunere este evacuate printr-un filtru de pamant Scopul urmarit este filtrarea mirosului urat degajatMateria evacuata din cilindrul rotativ este ciuruitasfaramata cu concasoare cu ciocanematurizata in continuare in aer liber si depozitata in forme de prisma Acest tip de uzina necesita un teren relative micnu exista pericol de degajare a mirosului urat si nici al inmultirii mustelor si ca urmare poate fi realizata chiar si in perimetrul localitatilor

In urma macinarii si ciuruirii gunoaielor dupa prematurizare gradul de utilizare a materiei prime este foarte ridicat respectiv cantitatea materiilor reziduale este redusa Datorita costului ridicat al cilindrului de maturizare cheltuielile de investitii sunt destul de ridicate Asemenea tipuri de uzine sunt realizate in present in toate partile lumiiin peste 100 de orase in forma de unitati micimari si mijlocii Principalele uzine mai mari cunoscute in Europa sunt Edinbourgh 140000 locuitori Leicester 300000 locuitori Roma 600000 locuitori

Schema tehnologica a procedeului Thompson(Carel-Fouche)1-buncar de stocare2-instalatie de sfaramare cu ciocane3-banda de distributie4-turn de maturizare5-instalatie de aerisire6-maturizare posterioara7-rezervor de dozare8-ciuruire posterioara


Procedeul Triga

In uzinele care aplica acest procedeu materia prima pregatita in prealabil(sfaramata) este supusa procesului de maturizare prin miscare continua intr-un turn de maturizare de forma speciala (higienizator) In acest turn de maturizare celulele sunt amplasate nu suprapuseci la acelasi nivel una langa alta Intregul spatiu al turnului este impartit cu peretii verticali in 4 sectiiGunoaiele sunt introduse in celule prin partea lor superioara cu un elevator si evacuate cu transportoare elicoidale montate pe fundul celulelor Aceste transportoare elicoidale in marea majoritate a cazurilor incarca gunoaiele tot intr-un elevator care le transporta in celula urmatoare Descompunerea este accelerate de multe ori si prin insuflare de aer cald La umplerea celulelor gunoaiele sunt amestecate de fiecare data complet(fig76)

Igienizatorul poate fi construit in loc de 4 sectiiin forma hiperboloidalargita la partea inferioara (Versailles)

Schema tehnologica a procedeului Triga1-buncar de stocare2-separator de banda magnetic3-instalatie

de sfaramare cu ciocane4-banda de transport5-elevator6-maturizator cu 4 camere7-evacuator cu melc8-banda de transport9-ciur vibrator10-separator magnetic

Turul de maturizare Humboldt

Acest procedeu este de asemenea o varianta a sistemului Triga Gunoaiele sfaramate si introduse in partea superioara a turnului sunt transportate la o placa actionata in miscare de un surub fara sfarsitmontata in partea de jos a turnului In turn sunt inglobate conducte de aerisire care patrund in partea inferioara a acestuia Din experientele de pana acum rezulta ca este mai bine daca gunoaiele sunt sfaramate grosierdeoarece li se asigura deja o serie corespunzatoare Aerisirea ar fi fost favorizata si mai mult daca materiile dure ar fi fost eliminate inainte de maturizareDescompunerea reziduurilor aflate in continua miscare in turnul de maturizare nu este satisfacatoareintrucat materiile prime fiind depuse pe o inaltime de 10 mse naste o presiune mare si apare fenomenul de autocompactaredatorita carui fapt aerul se propaga numai in anumite canale de aerisire Uzine cu sistem Triga functioneaza in Franta in doua orase(PlaisilDinard) iar din anul 1967 si in Versailles si prelucreaza gunoaiele produse dupa 200000 locuitori In orasul Landau(Germania220000 locuitori) functioneaza din anul 1967 o uzina de sistem similar sub denumirea de procedeu Herbold-Diefenbacher Acest procedeu se deosebeste de sistemul Triga prin faptul ca turnurile de maturizare au o sectiune trapezoidala La acest procedeu inainte de maturizare in afara sfaramarii se face si o ciuruire in doua trepte Reziduurile sunt sfaramate grosier dupa care se face o noua ciuruire si sfaramare Dupa cea de a doua

ciuruirefractiunea mijlocie a reziduurilor este recirculataiar restul de materii brute sunt arse

La materia finalasfaramata se amesteca si maluri de ape fecalo-menajere In acest system nu se practica ciuruirea posterioara Pentru asigurarea unei ventilatii mai bune in turnuri se introduce aer preincalzit cu un ventilator

Procedeul Thomas(Multibacto)

Principiul acestui procedeu se bazeaza pe faptul ca reziduurile depuse in turnul de maturizare sunt miscate si aerisite in continuu cu niste brate rotative montate pe axul median al turnului Prin procedeul sau Thomas a propus ca pentru accelerarea procesului de descompunere materiile prime incarcate in celulele de maturizare sa fie altoite cu anumite bacteria speciale Datorita acestei propuneriprocedeul se numeste Multibacto In turnul de maturizareconstruit de firma italiana Fertilia se foloseste de asemenea substante de altoire Aceasta instalatie este cunoscuta sub denumirea de procedeu Fertilia-Thomas Analizele ulterioare au demonstrate ca descompunerea se petrece destul de rapid si fara adios de bacteria daca materiile prime au o compozitie corespunzatoare si sunt in continua miscare si aerisire(fig 77)

a-fier b-sticlacauciuc c-materiale plastice d-materii straine dure e-piatra 1-buncar de sortare 2-separator magnetic 3-banda de sortare 4 ciur de sfaramare 5-separator de materii dure 6-bazin de stocare de ape uzate cu amestecator 7-turn de maturizare 8-ciuruire posterioara

Turnul de maturizare Thomas reprezinta o constructive etajata cu diametrul de 55-7 m Numarul etajelor este 7-10 Pe un axmontat in centrul turnului se fixeaza la fiecare etaj 4 brate rotativecare misca si amesteca continuu materiile prime de pe pardoseala etajelor Paletii montati pe brate au forma de plug si prin pozitionarea lor corespunzatoaremateriile prime sunt miscate la fiecare etaj alternativ din exterior spre interior si invers Prin orificiile existente in pardosealala fiecare etajmateriile prime cad din etajul superior in cel imediat inferior Materiile prime incarcate la etajul cel mai superioraflandu-se in continua miscare si amestecare ajung la nivelul cel mai jos in 24 h Pentru aducerea aerului proaspatrespective pentru evacuarea gazelor degajatela peretele lateral al turnului sunt racordate

doua sisteme de conducte Aerul proaspat este asigurat fie prin tiraj naturalfie fortat cu ventilatoare

Avantajul procedeului consta in faptul ca miscarea si amestecare continua a materiilor prime incarcatecat si sistemul de aerisire inglobatasigura descompunerea intensive si rapida a reziduurilor Din aceste turnuri de maturizare se poate obtine un compost proaspat dupa 24h Executia inchisa si etajata a intregului system favorizeaza amplasarea uzinei pe un teren relative micfiind mai usor realizabila In aceste tipuri de turnuri este admisa folosirea numai a reziduurilor fineintrucat cele fibroase lungiprin infundarea orificiilor sau infasurarea pe bratele rotative pot provoca derajamente in functionare respectiv vor mari foarte mult forta necesara rotirii bratelor Dezavantajul cel mai important al acestui procedeu il constituie tocmai deranjamentele enuntate

Instalatii de acest tip cunoscute in Europa sunt in Italia (Verona 100000 locuitori construita de firma Fertilia in anul 1967) in Elvetia (Turgi 60000 locuitori1961 construita de firma Wartmann) si in Grecia (Saloniki 250000 locuitori1966)


Proiectarea porneşte icircn general de la anchetarea şi examinarea (diagnosticarea) atentă şi analitică a situaţiei cacirct şi de la determinarea modificărilor şi tendinţelor (prognozarea) care pot apărea icircn perioada pentru care se proiectează

Dintre condiţiile locale concrete trebuie analizate cu mare atenţie situaţia apelor freatice inundaţiile posibile alimentarea cu apă potabilăizvoarele de ape de tratament balneologic evacuarea apelor

uzate gradul de poluare a atmosferei a locurilor de agrement şi odihnă a terenurilor protejate avacircnd la bază date statistice de la diferite organe şi servicii meteorologice hidrologice sanitare agricole transportconstrucţii etc

Trebuie studiate separat cu mare atenţie posibilităţile de valorificare a reziduurilor cerinţele din acest domeniu (valorificarea compostului a căldurii obţinute icircn cazul arderii reziduurilor posibilităţile de valorificare a unor sortimente de reziduuri rezultate pe parcursul tratării ca materie primă secundară etc)

Trebuie determinate relaţiile cantitative şi calitative ale reziduurilor menajere Trebuie analizate toate celelalte reziduuri de altă provenienţă (industrială agricolă de construcţii stradale de la spitale etc) ce pot apărea pe teritoriul pentru care se proiectează posibilităţile de tratare şi neutralizare ale acestora icircn comun cu reziduurile menajere (balanţa de reziduuri) Trebuie determinate tendinţele modificărilor previzibile pentru perioada de proiectare

Se analizează icircn detaliu suprafeţele cuprinse icircn evacuarea organizată metodele actuale ale evacuării reziduurilor gradul de tratare şi de pregătire al icircntreprinderilor şi unităţilor existente icircn acest domeniu

Se stabilesc zonele de colectare locurile de amplasare a platformelor de precolectare a deşeurilor menajere dimensionarea şi amplasarea rampelor de depozitare controlată Pe baza sistemului de colectare şi de transport trebuie de determinat necesarul de recipienţi numărul mijloacelor de transport şi a personalului muncitor

După analizarea atenta a condiţiilor locale concrete trebuie făcute propuneri pentru depozitarea definitivă (neutralizarea) a reziduurilorprezentacircnd compararea alternativelor luacircnd icircn consideraţie costurile şi indicatorii ecologiciOperaţiile de colectare şi evacuare a reziduurilor menajere se realizează de către serviciile de salubrizare subordonate primăriilor

Schema de salubrizare depinde de gradul de amenajare a centrului populat Există mai multe sisteme de evacuare a reziduurilor din centrele populate evacuarea flotabilă ndash prin reţeaua de canalizare (fig1) evacuarea prin canale pneumatice unde prin curenţi de aer sau

vacuum parţial reziduurile sunt conduse intr-un siloz (fig2) evacuarea cu transportul auto special al reziduurilor menajere icircn pubele sau containere si evacuarea mixtă


La calcularea necesitaţii pentru transportul auto special terenuluipentru rampa de depozitare a reziduurilor solide la determinareavolumului de mijloace pentru efectuarea salubrizării se folosesc normelemedii de acumulare a reziduurilor adică cantitatea medie anuală dereziduuri comunale ce se acumulează in centrul populat la un locuitor

Norma medie de acumulare a reziduurilor solide icircn Republica Moldova constituie 350 kganlocuitor sau 1msup3anlocuitor

Pentru determinarea cantităţilor de reziduuri menajere se folosescurmătoarele metode

metoda indicelui mediu de producere a reziduurilor menajere pecap de locuitor care rezultă din determinarea cantităţilor dereziduuri menajere produse de către un locuitor pe zi din diferitezone caracteristice ale localităţilor

metoda gravimetrică directa care are la baza determinarea zilnicade reziduuri menajere produse si a componentelor acestora

In cadrul primei metode folosind indicele mediu cantitatea dereziduuri menajere se determina după formulaQzi =NtimesIm 0001 [tzi]unde Qzi ndash cantitatea medie zilnică de reziduuri menajere (tzi)Im ndash indicele mediu de producere a reziduurilor menajere(kgloczi)N ndash numărul de locuitoriO imagine clară despre cantitatea anuală a reziduurilor menajere cacirctşi despre modificările periodice icircn funcţie de zonele de colectare sepoate obţine numai acolo unde la locurile de descărcare a vehiculelorsunt instalate cacircntare de vehicule şi se icircnregistrează zilnic cantitateadeşeurilor descărcate

Există de asemenea şi procedeul de cacircntărire numai a unor

transporturi alese cu frecvenţe corespunzătoare unor anotimpuri siprovenite din diferite locuri Icircn asemenea cazuri este determinatăcantitatea deşeurilor colectate de pe icircntreaga suprafaţă a localităţii timpde cel puţin o săptămacircnă din fiecare lună adică anual se cacircntăreştecantitatea reziduurilor menajere pe 12 săptămacircni Prin icircnmulţireacantităţilor acumulate pe cele 12 săptămacircni cu 433 se obţine cantitateamedie anuală a reziduurilor (Ma) adică

12Ma=Σ Ms 433 [tan]unde Ms ndash cantitatea săptămacircnală a reziduurilor menajereAcumularea medie anuală a reziduurilor solide (Ma) poate fideterminată şi prin aplicarea formuleiMa = A + B + C + D unde A ndash acumularea medie anuala a reziduurilor menajereB ndash acumularea anuală a reziduurilor la instituţiileobşteştiC ndash volumul anual al gunoiului de pe străziD ndash masa medie anuală a reziduurilor de la icircntreprinderileindustriale

Fiecare element din această formulă la racircndul său poate fi calculate folosind formula corespunzătoare

Mărimea A se calculează prin formulaA = a1 times n1 + a2 times n2 +hellip+an times nn

unde a1a2an ndash normele de acumulare a reziduurilor comunale icircnblocurile locative cu diferit grad de salubritaten1n2hellipnn ndash numărul de populaţie locuitoare icircn case cu graddiferit de salubritateB = b1timesn1 + b2timesn2 +hellip+ bntimesnn unde b1 b2 hellipbn ndash norme de acumulare a reziduurilor solide lafiecare instituţie obştească de comerţ cultural-socialăn1 n2 hellipnn ndash numărul unităţilor de icircntreprinderiC = c1timess1 + c2timess2 +hellip+ cntimessnunde c1c2hellipcn ndash normele de acumulare a gunoiului de pe străzilecu diferit grad de salubritate

s1s2hellipsn ndash aria icircnvelişurilor corespunzătoareCantitatea reziduurilor de la icircntreprinderile industriale se

calculează prin aproximaţie consideracircnd că anual unui om icirci revine 05-1kg din ele plus reziduurile de producţie formate la icircntreprindere


Una din operaţiile poate cea mai importantă din activitatea decolectare a reziduurilor menajere o reprezintă transportarea acestora de la platformele de precolectare la rampele de neutralizare sau lainstalaţiile de tratare şi valorificare a materialelor refolosibile pe care le conţin

Pentru transportul reziduurilor menajere s-au folosit şi se maifolosesc icircncă icircntr-o gamă foarte largă vehicule şi autovehiculeicircncepacircnd de la căruţe cu cai şi pacircnă la autogunoiere compactoare demare capacitate (fig6)

Figura 6 Autogunoieră compactoare tip BOBR 16-2

Numărul de autovehicule necesare pentru transportareareziduurilor menajere se determină folosind relaţia

N= Q8 pc

buc

icircn care

N ndash numărul de autovehicule bucăţiQ ndash cantitatea de reziduuri menajere ce trebuie transportatămsup3p ndash productivitatea autovehiculului msup3hc ndash coeficientul de utilizare a parcului = 088 ndash numărul de ore icircntr-un schimb

Productivitatea (P) a autovehiculului se determina astfel P=G

T(miquestiquest3iquestiquesth)iquestiquest unde

G ndash este capacitatea de icircncărcare a autovehicululuiT ndash durata unui parcurs icircn ore

T=Guγ

(miquestiquest3)iquest icircn care

Gu ndash icircncărcătura utila a autovehicululuiγ ndash greutatea specifică a reziduurilor menajere icircn tmsup3Durata unui parcurs icircn ore (T) are relaţia

T = tplin + tgol + tpp + tinc + tdescicircn care

tplin=iquest d

vm

iquest este durata parcursului de la ultimul punct deprecolectare pacircnă la locul de descărcare (rampa deneutralizare a instalaţiei de tratare etc) icircn oret gol=

dvm

durata parcursului de la locul de descărcare

pacircnă la primul punct de colectare icircn ored ndash distanţa de transport de la ultimul punct de precolectare pacircnă lalocul de descărcare kmdacute ndash distanţa de transport de la locul de descărcare pacircnă la primulpunct de precolectare km vm ndash viteza medie de deplasare a autovehiculului icircncărcat kmhvacutem ndash viteza medie de deplasare a vehiculului gol kmh

t pp=d

v timpul pentru parcurgerea distanţelor icircntre

punctele deprecolectare ored ndash distanţa parcursă intre punctele de precolectare kmvm ndash viteza medie de deplasare icircntre punctele de precolectare kmh(8-10 kmh)

Frecvenţa ridicării (evacuării) reziduurilor menajere variază deobicei de la o data la trei ori pe săptămacircna icircn dependenţă de aglomeraţia cartierului şi de sezon

Felul materialului poate varia şi el Serviciul de colectare poate să includă ridicarea separată a frunzelor crengilor a unor obiecte de uz casnic reutilizabile (metale hacircrtie sticle resturi alimentare) pentru a fi predate separat centrelor de colectare


Ca recipienţi pentru precolectarea reziduurilor menajere se folosesc pubelele (fig3) cu capacitatea de 01 1msup3 si containere (fig4) cu capacitatea 04 msup3 08 msup3 ş a confecţionate din tabla zincată pentru a se evita coroziunea şi distrugerea permanentăPentru ridicarea şi descărcarea containerelor şi chiar a pubelelor sunt prevăzute pe autogunoiere dispozitive adecvate

Figura 4 Container de 1100 l capacitate

Numărul necesar de pubele sau containere pentru centrul populat sau o parte a lui se calculează folosind relaţia

n=2 NZCV

unde

n ndash este numărul pubelelor sau containerelor necesare N ndash nr populaţiei aferentă tubului de precolectare sauplatformei de precolectare (fig5) situate icircn afara bloculuilocativ

2 lomzi - cantitatea de reziduuri produsă de fiecare locatarZ ndash intervalul maxim intre două colectări icircn zileV ndash volumul pubelei sau containerului icircn l C ndash coeficientul de umplere a pubelei sau containerului

Numărul de pubele sau containere poate fi determinat si cu relaţia

N=M n timesZ times K

CV unde

Z ndash intervalul maxim intre două colectări icircn zileV ndash volumul pubelei sau containerului icircn l C ndash coeficientul de umplere a pubelei sau containeruluiMn ndash acumularea medie nictemerală (timp de 24 ore) adeşeurilor icircn urbe sector cartierK - coeficientul iregularităţii de acumulare a deşeurilor (125)

Platforme de precolectare a deşeurilor a) tip simplu cupereţi din plăci de beton marcat cu spaţii verzi b) tip construit dinbeton icircnchis cu uşi (eventual cu acoperiş de protecţie)

7DOMENII DE FOLOSIRE A COMPOSTULUI IcircN AGRICULTURĂ

Icircn ultima perioadă s-au efectuat o serie de studii şi cercetări icircn diverse ţari privind posibilităţile de folosire a composturilor din reziduuri solide şi a composturilor combinate din reziduuri solide şi nămoluri provenite din staţii de epurare a apelor uzate icircn agricultură pomicultură viticultură şi silvicultură

Icircn agricultură cercetările s-au extins atacirct asupra culturii cerealelor cacirct şi a legumelor doze de compost de 30-50 tha şi an icircmprăştiate pe cacircmp au condus la o icircmbunătăţire substanţială a structurii solurilor şi la creşteri ale recoltelor realizate diferenţiat icircn funcţie de condiţiile locale sol climă relief calitate compost plante cultivate

Icircn pomicultură cercetări efectuate au pus icircn evidenţă icircmbunătăţiri esenţiale asupra creşterii diferiţilor pomi astfel doze de 100 tha de compost combinat din reziduuri solide şi nămoluri din staţiile de epurare aplicate solurilor mocirloase şi nisipoase au condus la sporuri de 13-75 kg fructe pe arbore după un interval de trei ani icircn comparaţie cu cei plantaţi pe parcele tratate cu icircngrăşăminte minerale Icircn perioadele secetoase arborii trataţi cu compost prezintă frunze mai bogate decacirct cei netrataţi iar acestea cad mai tacircrziu

Icircn viticultură compostul poate icircnlocui icircngrăşămacircntul organic cu condiţia de a avea un conţinut bogat icircn materii organice de a fi inofensiv din punct de vedere igienic şi lipsit de materii toxice

Compostul este deosebit de preţios pentru viticultură deoarece pe lacircngă conţinutul lui ridicat icircn substanţe nutritive introduce icircn sol substanţă organică humică şi icircmbunătăţeşte proprietăţile fizice ale solului Compostul reduce pericolul de eroziune icircn viile plantate pe

terenuri icircn pantă icircmbunătăţeşte condiţiile de lucru pe aceste terenuri precum şi structura solului şi conţinutul icircn apă al acestora

Icircn silvicultură dat fiind consecinţele favorabile ale administrării compostului privind drenarea şi aerarea solului precum şi icircmbunătăţirea schimburilor de substanţe nutritive şi creşterea temperaturii compostul este folosit cu rezultate bune sunt de remarcat icircn special avantajele pe care le aduce acesta icircn pepinierele silvice şi pe terenurile reicircmpădurite care necesită continuu cantităţi de substanţe nutritive

Compostul poate fi folosit şi icircn redarea icircn circuitul agricol a importante suprafeţe de teren situate icircn perimetrele de exploatare miniere

8Concluzii

Compostul obţinut prin tratarea biologică a reziduurilor urbane este considerat ca echivalentul unui icircngrăşămacircnt organic humificat completacircnd acţiunea icircngrăşămintelor chimice care deşi furnizează substanţele nutritive necesare dezvoltării plantelor nu pot acţiona pentru conservarea icircn sol a conţinutului de humus element indispensabil fără de care administrarea substanţelor nutritive este ineficace

Efectele produse de compost asupra solului icircn care este administrat sunt destul de complexe şi au fost prezentate icircn general la icircnceputul acestei lucrări Astfel prin această administrare se obţine

Icircmbunătăţirea consistenţei glomerulare a solului prin creşterea volumului porilor rezultacircnd o icircmbunătăţire a schimburilor de lichide şi gaze icircntre sol plante şi mediul icircnconjurător

Creşterea capacităţii de reţinere a apei icircn sol care contractează tendinţa de uscare a acestuia icircn perioadele de secetă efect datorat elementelor din humus prin proprietăţile lor higroscopice

Acţionarea prelungită a elementelor nutritive pentru plante datorită schimbarilor ionice icircn amestecul de sol şi compost ndash humus se produce o eliberare lentă şi de durată a elementelor nutritive pentru plantă

Prevenirea erodării solurilor datorită acţiunii humusului care favorizează o structură glomerulară a acestora

Icircmbunătăţirea procesului de dezvoltare a plantelor datorită aportului icircn elemente nutritive cu acţiune prelungita care produc icircngrăşarea solurilor şi activarea faunei şi florei microbiene a solului prin formarea de compuşi organici asimilabili de plante şi oprirea formării de paraziţi icircn soluri

Bibliografie

ldquoEvacuarea si valorificarea reziduurilor menajererdquoGyula Feher-Editura Tehnica 1982

ldquoTratarea şi valorificarea reziduurilorrdquo V Chiriac- Editura Agrosilvică Bucureşti 1968

Bularda Gh Bularda D Catrinescu T Reziduuri menajerestradale şi industriale Bucureşti Editura Tehnica 1992

Friptuleac Gh Alexa L Băbălău V Ingineria mediuluiChişinău Editura bdquoŞtiinţardquo 1998

Păunescu I Atudorei A Gestionarea deşeurilor urbaneBucureşti Editura Tehnica 2002

IANCULESCU Dan Solid Waste Engineering Bucureşti Editura MatrixRom 2002

IVĂNOIU M - SANDU V Dezvoltare durabilă Braşov Editura Transilvania 2005

CUPRINS

1Introducere




5Compostarea


52Avantajele si dezavantajele compostului





57Procese de compostare Tipuri de uzine de compostare












8Concluzii

Bibliografie

1Introducere










A Dupa provenienta


anorganice


Deseuri urbane
























unor produse finite


neferoase




CDupa compozitie




Deseuri radioactive











5Compostarea






Fermă de compost







































comerciala































lichide
























compostare








agricultura









aer liber
























































PROCEDEUL BRNO


































strapungere






Procedeul Buhler



Procesul TECNITALIA











fractii

fina

mijlocie

grosiera










ardere



cate 30 kg






























Procedeul Thompson










Procedeul Triga















































N= Q8 pc

buc

icircn care





T=Guγ




tplin=iquest d

vm


dvm



t pp=d









n=2 NZCV

unde





CV unde












8Concluzii








Bibliografie















8Concluzii

Bibliografie

1Introducere










A Dupa provenienta


anorganice


Deseuri urbane
























unor produse finite


neferoase




CDupa compozitie




Deseuri radioactive











5Compostarea






Fermă de compost







































comerciala































lichide
























compostare








agricultura









aer liber
























































PROCEDEUL BRNO


































strapungere






Procedeul Buhler



Procesul TECNITALIA











fractii

fina

mijlocie

grosiera










ardere



cate 30 kg






























Procedeul Thompson










Procedeul Triga















































N= Q8 pc

buc

icircn care





T=Guγ




tplin=iquest d

vm


dvm



t pp=d









n=2 NZCV

unde





CV unde












8Concluzii








Bibliografie








1Introducere










A Dupa provenienta


anorganice


Deseuri urbane
























unor produse finite


neferoase




CDupa compozitie




Deseuri radioactive











5Compostarea






Fermă de compost







































comerciala































lichide
























compostare








agricultura









aer liber
























































PROCEDEUL BRNO


































strapungere






Procedeul Buhler



Procesul TECNITALIA











fractii

fina

mijlocie

grosiera










ardere



cate 30 kg






























Procedeul Thompson










Procedeul Triga















































N= Q8 pc

buc

icircn care





T=Guγ




tplin=iquest d

vm


dvm



t pp=d









n=2 NZCV

unde





CV unde












8Concluzii








Bibliografie














A Dupa provenienta


anorganice


Deseuri urbane
























unor produse finite


neferoase




CDupa compozitie




Deseuri radioactive











5Compostarea






Fermă de compost







































comerciala































lichide
























compostare








agricultura









aer liber
























































PROCEDEUL BRNO


































strapungere






Procedeul Buhler



Procesul TECNITALIA











fractii

fina

mijlocie

grosiera










ardere



cate 30 kg






























Procedeul Thompson










Procedeul Triga















































N= Q8 pc

buc

icircn care





T=Guγ




tplin=iquest d

vm


dvm



t pp=d









n=2 NZCV

unde





CV unde












8Concluzii








Bibliografie















unor produse finite


neferoase




CDupa compozitie




Deseuri radioactive











5Compostarea






Fermă de compost







































comerciala































lichide
























compostare








agricultura









aer liber
























































PROCEDEUL BRNO


































strapungere






Procedeul Buhler



Procesul TECNITALIA











fractii

fina

mijlocie

grosiera










ardere



cate 30 kg






























Procedeul Thompson










Procedeul Triga















































N= Q8 pc

buc

icircn care





T=Guγ




tplin=iquest d

vm


dvm



t pp=d









n=2 NZCV

unde





CV unde












8Concluzii








Bibliografie

















5Compostarea






Fermă de compost







































comerciala































lichide
























compostare








agricultura









aer liber
























































PROCEDEUL BRNO


































strapungere






Procedeul Buhler



Procesul TECNITALIA











fractii

fina

mijlocie

grosiera










ardere



cate 30 kg






























Procedeul Thompson










Procedeul Triga















































N= Q8 pc

buc

icircn care





T=Guγ




tplin=iquest d

vm


dvm



t pp=d









n=2 NZCV

unde





CV unde












8Concluzii








Bibliografie












Fermă de compost







































comerciala































lichide
























compostare








agricultura









aer liber
























































PROCEDEUL BRNO


































strapungere






Procedeul Buhler



Procesul TECNITALIA











fractii

fina

mijlocie

grosiera










ardere



cate 30 kg






























Procedeul Thompson










Procedeul Triga















































N= Q8 pc

buc

icircn care





T=Guγ




tplin=iquest d

vm


dvm



t pp=d









n=2 NZCV

unde





CV unde












8Concluzii








Bibliografie













































comerciala































lichide
























compostare








agricultura









aer liber
























































PROCEDEUL BRNO


































strapungere






Procedeul Buhler



Procesul TECNITALIA











fractii

fina

mijlocie

grosiera










ardere



cate 30 kg






























Procedeul Thompson










Procedeul Triga















































N= Q8 pc

buc

icircn care





T=Guγ




tplin=iquest d

vm


dvm



t pp=d









n=2 NZCV

unde





CV unde












8Concluzii








Bibliografie


































lichide
























compostare








agricultura









aer liber
























































PROCEDEUL BRNO


































strapungere






Procedeul Buhler



Procesul TECNITALIA











fractii

fina

mijlocie

grosiera










ardere



cate 30 kg






























Procedeul Thompson










Procedeul Triga















































N= Q8 pc

buc

icircn care





T=Guγ




tplin=iquest d

vm


dvm



t pp=d









n=2 NZCV

unde





CV unde












8Concluzii








Bibliografie































compostare








agricultura









aer liber
























































PROCEDEUL BRNO


































strapungere






Procedeul Buhler



Procesul TECNITALIA











fractii

fina

mijlocie

grosiera










ardere



cate 30 kg






























Procedeul Thompson










Procedeul Triga















































N= Q8 pc

buc

icircn care





T=Guγ




tplin=iquest d

vm


dvm



t pp=d









n=2 NZCV

unde





CV unde












8Concluzii








Bibliografie











aer liber
























































PROCEDEUL BRNO


































strapungere






Procedeul Buhler



Procesul TECNITALIA











fractii

fina

mijlocie

grosiera










ardere



cate 30 kg






























Procedeul Thompson










Procedeul Triga















































N= Q8 pc

buc

icircn care





T=Guγ




tplin=iquest d

vm


dvm



t pp=d









n=2 NZCV

unde





CV unde












8Concluzii








Bibliografie















































PROCEDEUL BRNO


































strapungere






Procedeul Buhler



Procesul TECNITALIA











fractii

fina

mijlocie

grosiera










ardere



cate 30 kg






























Procedeul Thompson










Procedeul Triga















































N= Q8 pc

buc

icircn care





T=Guγ




tplin=iquest d

vm


dvm



t pp=d









n=2 NZCV

unde





CV unde












8Concluzii








Bibliografie




















strapungere






Procedeul Buhler



Procesul TECNITALIA











fractii

fina

mijlocie

grosiera










ardere



cate 30 kg






























Procedeul Thompson










Procedeul Triga















































N= Q8 pc

buc

icircn care





T=Guγ




tplin=iquest d

vm


dvm



t pp=d









n=2 NZCV

unde





CV unde












8Concluzii








Bibliografie













Procedeul Buhler



Procesul TECNITALIA











fractii

fina

mijlocie

grosiera










ardere



cate 30 kg






























Procedeul Thompson










Procedeul Triga















































N= Q8 pc

buc

icircn care





T=Guγ




tplin=iquest d

vm


dvm



t pp=d









n=2 NZCV

unde





CV unde












8Concluzii








Bibliografie














fractii

fina

mijlocie

grosiera










ardere



cate 30 kg






























Procedeul Thompson










Procedeul Triga















































N= Q8 pc

buc

icircn care





T=Guγ




tplin=iquest d

vm


dvm



t pp=d









n=2 NZCV

unde





CV unde












8Concluzii








Bibliografie










cate 30 kg






























Procedeul Thompson










Procedeul Triga















































N= Q8 pc

buc

icircn care





T=Guγ




tplin=iquest d

vm


dvm



t pp=d









n=2 NZCV

unde





CV unde












8Concluzii








Bibliografie





















Procedeul Thompson










Procedeul Triga















































N= Q8 pc

buc

icircn care





T=Guγ




tplin=iquest d

vm


dvm



t pp=d









n=2 NZCV

unde





CV unde












8Concluzii








Bibliografie
















Procedeul Triga















































N= Q8 pc

buc

icircn care





T=Guγ




tplin=iquest d

vm


dvm



t pp=d









n=2 NZCV

unde





CV unde












8Concluzii








Bibliografie




















































N= Q8 pc

buc

icircn care





T=Guγ




tplin=iquest d

vm


dvm



t pp=d









n=2 NZCV

unde





CV unde












8Concluzii








Bibliografie












T=Guγ




tplin=iquest d

vm


dvm



t pp=d









n=2 NZCV

unde





CV unde












8Concluzii








Bibliografie








t pp=d









n=2 NZCV

unde





CV unde












8Concluzii








Bibliografie









n=2 NZCV

unde





CV unde












8Concluzii








Bibliografie











CV unde












8Concluzii








Bibliografie

















8Concluzii








Bibliografie












Bibliografie








ird (2)

Documents