ferma vaci

N O T Ă I N F O R M A T I V Ăpe marginea proiectului Strategiei de dezvoltare a sectorului de lapte

în Republica Moldova pentru anii 2012 - 2027

Prezenta Strategie descrie situaţia curentă în domeniu, defineşte problemele, stabileşte obiectivele şi măsurile necesare de a fi întreprinse, etapele de implementare, precum şi aspectele legate de impactul implementării acesteia. Sectorul de lapte este un sector strategic în asigurarea securităţii alimentare a ţării, deoarece laptele şi produsele lactate sunt produse social importante şi sunt un element indispensabil în raţiile alimentare ale populaţiei, inclusiv în alimentaţia copiilor şi bătrînilor, precum şi păturilor social vulnerabile. O analiză amplă a sectorului de producere şi procesare a laptelui în Republica Moldova denotă următoarele:

- efectivele de vaci mulgătoare sunt în permanentă descreştere;- 97% din efectivele de vaci se întreţin în gospodăriile individuale a populaţiei

rurale (pe la casele ţăranilor);- s-a înrăutăţit situaţia sanitar-igienică şi ecologică în localităţile rurale ale

ţării; - laptele produs în gospodăriile individuale este o producţie sezonieră şi de

calitate inferioară, ce face dificilă asigurarea capacităţilor de prelucrare cu materie primă toamna şi iarna, precum şi fabricarea de către întreprinderile de procesare a producţiei calitative şi competitive;

- capacităţile întreprinderilor de procesarare a laptelui sunt utilizate în medie la 22,6%.

Situaţia poate fi ameliorată prin trecerea treptată a efectivelor de taurine de la casele cetăţenilor în extravilan, revitalizarea şi modernizarea fermelor existente şi construcţia de noi capacităţi. Fermele zootehnice vor fi dotate cu echipament şi utilaj modern, ce va permite obţinerea producţiei de lapte calitative. Va fi posibilă implementarea tehnologiilor performante de întreţinere, nutriţie şi exploatare a animalelor, care de rînd cu ameliorarea genetică şi crearea unei baze furajere suficiente va conduce la sporirea productivităţii taurinelor, majorarea volumelor de producere a laptelui şi asigurarea maximală a capacităţilor întreprinderilor de procesare cu materie primă. De rînd cu trecerea efectivelor de taurine la fermele situate în extravilan vor fi implementate măsuri de ameliorare genetică prin metodele însămînţărilor artificiale şi transferului de embrioni, crearea unei reţele de ferme de prăsilă cu un şeptel de vaci nu mai mic de 25% din efectivul total, conform normelor zootehnice, ce va permite asigurarea fermelor de producere a laptelui cu animale autohtone de reproducţie cu un potenţial înalt de productivitate. Deasemenea, Strategia prevede crearea de către întreprinderile de procesare a fermelor afiliate, asocierea fermelor de producere a laptelui în bază de contracte de

1

lungă durată cu întreprinderile de procesare şi întreprinderile agricole producătoare de furaje. Revitalizarea fermelor existente şi construcţia fermelor noi va conduce la crearea de noi locuri de muncă, majorarea veniturilor crescătorilor de animale, asigurarea unui nivel de viaţă echitabil pentru agricultori, preţuri rezonabile pentru consumatori şi promovarea stilului rural de viaţă, specific mediului rural. Modernizarea întreprinderilor de procesare a laptelui va permite diversificarea asortimentului de produse lactate şi asigurarea consumatorilor cu producţie competitivă şi calitativă de origine autohtonă. La aceste întreprinderi se vor implementa sistemele de management al calităţii HACCP şi ISO 22000. Pentru implementarea Strategiei vor fi atrase credite bancare, resursele financiare ale investitorilor locali şi străini, donatorilor, procesatorilor, precum şi mijloace financiare din fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli. Strategia de dezvoltare a sectorului de lapte este elaborată în conformitate cu Planul de acţiuni al Guvernului pentru anii 2011-2014, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 179 din 23.03.2011 (Monitorul Oficial, 2011, nr. 46-52, art.212).

Viceministru Ştefan GHITOROAGĂ

Ex. I. Bizuţchi, 210062

2

Proiect

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

HOTĂRÎRE

Nr.____ din______________ 2011

pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a sectorului de lapte în Republica Moldova pentru anii 2012 – 2027

Guvernul HOTĂRĂŞTE:1. Se aprobă Strategia de dezvoltare a sectorului de lapte în Republica

Moldova pentru anii 2012 – 2027 (se anexează).2. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului

Agriculturii şi Industriei Alimentare.

PRIM-MINISTRU Vladimir FILAT

Contrasemnează:

Ministrul Agriculturii şiIndustriei Alimentare Vasile Bumacov

Ministrul Finanţelor Veaceslav Negruţa

3

P r o i e c t

Strategia de dezvoltare a sectorului de lapte în Republica Moldova pentru anii 2012 - 2027

I. INTRODUCERE Ridicarea nivelului de trai al populaţiei întotdeauna a fost asociată cu

îmbunătăţirea alimentaţiei lui. Laptele este unicul produs care este fabricat de însăşi natura special pentru alimentaţie. Cu toate acestea, laptele este un produs perisabil şi depăşirea acestei particularităţi se face posibilă prin fabricarea unei varietăţi de produse lactate. Îmbunătăţirea bunăstării şi a nivelului de trai conduce la sporirea necesităţii şi creşterea cererii pe piaţă. Pentru a satisface cererea este necesară sporirea volumului de producere, îmbunătăţirea calităţii produselor lactate, perfecţionarea asortimentului de produse şi tehnologiilor de producere şi prelucrare a laptelui. Perfectarea asortimentului şi programului de producere este un factor important a creşterii economice în subdiviziunea lapte a complexului agroalimentar.

Sectorul de lapte în Republica Moldova este un sector strategic. Condiţiile climaterice ale ţării şi solurile fertile sunt favorabile pentru creşterea taurinelor de lapte, iar amplasarea geografică este avantajoasă pentru comerţul cu produse lactate cu ţările din estul şi vestul Europei, precum şi cu statele din Asia Mijlocie şi ţările arabe. Sectorul de lapte este un sector important pentru majoritatea ţărilor şi i se acordă o atenţie deosebită dezvoltării lui, fapt ce conduce la majorarea volumelor de producere a laptelui. Astfel, producerea globală a laptelui a fost notificată în anul 2008 la 693 milioane tone şi a crescut pînă la 710 mln tone în 2009. Conform estimărilor FAO producerea laptelui în 2011 va atinge cifra de 724 mln tone, înregistrînd o creştere cu 2% faţă de anul 2009. O mare parte a creşterii va fi reprezentată de ţările în curs de dezvoltare, în special Argentina, Brazilia, China şi India, acest sector va avansa deasemenea şi în ţările dezvoltate în frunte cu UE, Noua Zeelandă şi SUA.

Întîietatea în lume la producerea laptelui, după datele statistice FAO în 2008, este deţinută de SUA – 86,2 mln tone, urmată de India – 44,1 mln tone, China – 35,9 mln tone şi Federaţia Rusă – 32,1 mln tone. Producereaea anuală în ţările vecine Republicii Moldova în anul 2008 a fost: Ucraina – 11,5 mln tone, România – 5,5 mln tone.

Ultimi ani în Federaţia Rusă a scăzut considerabil efectivul de animale (conform datelor statistice FAO în anul 2008 au fost înregistrate 8,5 mln vaci mulgătoare) însă producţia anuala a laptelui a sporit dat fiid faptul că productivitatea la o vacă a crescut în medie pînă la 3,5 t./an, deoarece vacile cu randament scăzut de productivitate sunt înlocuite cu vaci cu randament superior, importate din Olanda, Germania şi Estonia.

Producţia de lapte este una dintre principalele activităţi agricole din UE. În 2008, un milion de agricultori au produs 150 de milioane de tone de lapte, în valoare de peste 40 de miliarde de euro, ceea ce reprezinta 14% din valoarea productiei agricole a UE. Peste 60% din carnea de vita produsa in UE provine de la septelurile

4

de vaci de lapte. Conform datelor Federatiei Internationale a Producatorilor de Lapte (IDF), UE produce 27% din productia mondială de lapte.

Producţia laptelui joacă un rol foarte important în menţinerea structurii economice si sociale a zonelor defavorizate. De fapt, 60% din fermele de lapte din UE se gasesc în zone defavorizate. Producţia de lapte este una dintre activităţile cele mai potrivite pentru a menţine familiile de agricultori în zonele defavorizate şi, împreuna cu creşterea bovinelor şi ovinelor, joacă un rol major în conservarea şi dezvoltarea peisajului şi a mediului.

Daca se doreşte menţinerea şi dezvoltarea producţiei de lapte ca un sector viabil în Republica Moldova, producătorii de lapte trebuie sa obţină un venit echitabil, care să le permită sa ducă o viaţă normala şi, de asemenea, să se investească în viitorul lor ca producatori de lapte. Stabilitatea preţurilor la poarta fermei, care le asigură agricultorilor un venit rezonabil, este benefică pentru agricultori şi consumatori. Ar fi o greşeală majoră ca Republica Moldova să devină dependentă de importuri de produse lactate aşa cum s-a întamplat, ca rezultat al unor preţuri scăzute. Este esenţial să se aloce mult mai multe resurse zootehniei, prevenirii bolilor la animale, precum şi cercetării şi inovării la nivelul fermelor pentru a se permite dezvoltarea unei industrii mai eficiente. Este nevoie de mai multă cercetare şi inovare la nivelul producerii şi procesării pentru a se dezvolta noi produse, în vederea creşterii cererii de piaţă. Scopurile elaborării Strategiei sectorului de lapte sînt: - asigurarea populaţiei cu lapte şi produse lactate calitative şi competitive în asortiment, conform normelor fiziologice şi în perspectivă – conform normelor FAO; - asigurarea pieţei interne şi posibilităţilor existente de export cu lapte şi produse lactate în asortiment de calitate înaltă şi la preţuri accesibile pentru consumatori; - utilizarea eficientă a tuturor factorilor de producţie, asigurarea nivelului ridicat de eficienţă privind producerea, achiziţia, prelucrarea şi comercializarea laptelui şi produselor lactate. - protecţia mediului ambiant şi promovarea stilului rural de viaţă, specific mediului rural.

II. DESCRIEREA SITUAŢIEI

2.1. Ramura de creştere a taurinelor

Creşterea taurinelor în Republica Moldova a avut cel mai înalt grad de dezvoltare în perioada anilor înainte de reformare (1989-1990). În aceşti ani s-au înregistrat indicii superiori ai efectivului de taurine (1112 mii capete, inclusiv vaci – 402 mii capete), a productivităţii lor (3735 kg la o vacă) şi a producţiei globale de lapte (1511 mii tone) şi carne de bovină (159,1 mii tone). În următorii ani din cauza reformelor agrare nereuşite s-a produs o retrogradare a tuturor ramurilor agriculturii, inclusiv a sectorului de creştere taurinelor, a ponderii acestui sector în tot produsul agricol global, a indicilor economici de producere a laptelui şi cărnii de bovină.

5

Privatizarea pământului şi divizarea terenurilor în sute de mii de parcele mici – cote a proprietarilor de pământ, dispariţia fermelor de prăsilă, a bazei furajere şi materiale a creşterii taurinelor concomitent cu lipsa investiţiilor pentru crearea fermelor noi, lipsa deplină a subvenţionării producerii laptelui şi cărnii, scumpirea resurselor energetice, etc. au condiţionat apariţia unei situaţii de criză în ramura creşterii taurinelor. Spre regret, pînă în prezent se prelungeşte reducerea efectivului de taurine, sacrificarea neargumentată a tineretului taurin la o vârstă timpurie, nu se realizează acţiuni concrete şi efective pentru creşterea productivităţii animalelor şi a producţiei globale de lapte şi carne de taurină.

Pentru o ţară ca Republica Moldova în care creşterea taurinelor este o ramură tradiţională şi cu o istorie bogată la producerea laptelui pe scară largă, reducerile drastice a efectivelor de taurine şi volumelor de producere a laptelui în ultimii 20 de ani reprezintă o mare pierdere economică.

În tabelul 2 sunt prezentaţi indicii de bază care caracterizează evoluţia principalilor criterii din ramura creşterii taurinelor în ultimii 20 de ani.

Tabelul 1

Creşterea taurinelor în Republica Moldova în gospodăriile de toate categoriile

Anul1990 1995 2000 2005 2008 2009 2010

Efectivul de bovine la începutul anului, mii capete

1112 751 423 331 232 218 216

inclusiv vaci mulgătoare, mii capete

402 367 275 231 169 160 154

Creşterea anuală a vitelor (în masă vie), mii tone

151,9 53,8 26,6 26,6 18,4 20,5 19,6

Producţia medie de lapte pe o vacă/an, kg

3735 2043 2039 2800 3011 3316 3435

Producţia anuală a laptelui, mii tone

1511 762 574 659 510 539 554

La începutul anului 2010 în gospodăriile de toate categoriile efectivul de bovine constituia 216 mii capete, sau numai 51,1 % comparativ cu anul 2000 şi 19,4% faţă de anul 1990. În aceeaşi perioadă s-a redus şi efectivul vacilor, respectiv, la 56 şi 38,3%. Numărul total de taurine s-a micşorat de 5,2 ori, inclusiv al vacilor – de 2,6 ori. Producţia anuală de lapte a vacilor a scăzut în aceeaşi perioadă de 2,7 ori şi creşterea animalelor în masă vie – de 7,7 ori.

Principalele cauze care au dus la retrogradarea ramurii sunt următoarele:a) gospodăriile ţărăneşti (de fermier) dispun de terenuri mici de pământ, ceea

ce nu permite înfiinţarea unor ferme de creştere a taurinelor înalt productive şi implementarea tehnologiilor intensive de producere a laptelui şi cărnii de taurină;

b) deţinătorii de taurine din gospodăriile ţărăneşti (de fermier) şi gospodăriile cetăţenilor care practică producerea laptelui şi a cărnii de taurină nu dispun de capital pentru înfiinţarea unor noi exploataţii cu tehnologii intensive (performante) de producere a produselor animaliere;

6

c) reducerea considerabilă a suprafeţelor culturilor furajere şi respectiv a producerii furajelor, necesare pentru realizarea potenţialului productiv de lapte şi carne al taurinelor; d) în perioada posprivatizaţională a scăzut potenţialul genetic al producţiei de lapte şi carne al raselor de taurine omologate în ţară şi lipsa materialului genetic modern ; e) reducerea la cea mai joasă cotă a taurinelor de prăsilă. Eficacitatea activităţii de ameliorare în continuu a producţiei animalelor poate fi obţinută dacă efectivul taurinelor de prăsilă va constitui nu mai puţin de 30 % din numărul total de animale. Actualmente taurinele de prăsilă au o pondere mai mică de 1% din efectivul animalelor existente; f) existenţa unui mare decalaj între preţul de cost al laptelui şi cărnii şi cel de achiziţionare a materiei prime de către întreprinderile industriei alimentare;

Din motivele menţionate şi alte cauze similare numai în întreprinderile agricole din 1995 şi până în 2004 producerea cărnii de taurină a devenit nerentabilă, iar din 2003 aceeaşi situaţie este şi cu laptele. La acest capitol situaţia nu este mai bună nici în gospodăriile ţărăneşti (de fermier) şi a cetăţenilor.

2.2. Producerea laptelui – materie primă Efectivele de animale şi producţia de lapte. La situaţia de la data de 01.01.2011 în toate categoriile de gospodării din ţară se întreţineau 216 mii capete bovine de rase pentru lapte şi lapte-carne (rasele Bălţată cu negru tip Moldovenesc, Roşie Estoniană şi în ultimii 2 ani Holshtein şi Simmental), inclusiv 154,4 mii vaci şi 26,9 mii junci de la 18 luni şi mai mari. Bovinele sunt întreţinute în 94 ferme zootehnice de producere a laptelui şi 144,6 mii deţinători individuali de animale (cîte 1 – 2 vaci în gospodărie). În anul 1990 în Moldova activau cca 1150 de ferme de producere a laptelui.

Numai pe parcursul ultimilor 5 ani în ţară au fost lichidate din diferite pricini mai mult de 25 ferme mari cu un efectiv de peste 6 mii vaci, inclusiv şi de prăsilă, cum ar fi fermele de la Ţarigard din raionul Drochia, Corlăteni din Rîşcani, Sturzăuca din Glodeni, Balasineşti din Briceni, Stăuceni din mun. Chişinău, etc.). La momentul actual această situaţie este ieşită de sub control şi dacă nu vor fi luate măsuri urgente, declinul în ramură nu va fi depăşit.

Din totalul de 154,4 mii vaci numai 3,8 mii vaci (2,5%) se întreţin la fermele zootehnice de producere a laptelui din cadrul gospodăriilor agricole de diverse forme de proprietate şi doar 0,3% (400 capete) sunt întreţinute în gospodăriile ţărăneşti (de fermieri). Celelalte 149,9 mii vaci (97,2%) se întreţin în gospodăriile individuale ale cetăţenilor (figura 1).

În anul 2010, datorită susţinerii de către stat a activităţilor de ameliorare a sporit productivitatea vacilor, şi, ca urmare, în pofida reducerii efectivelor de animale cu 8,5% faţă de anul 2008, volumele totale de producere a laptelui de vacă au sporit cu 8,6%.

7

Figura 1Apartenenţa efectivelor de vaci după tipurile de gospodării

În anul 2010 în total pe ţară s-a produs 554,1 mii tone lapte de vacă, inclusiv 14 mii tone (2,37%) la fermele întreprinderilor agricole, 0,8 mii tone (0,14%) la fermele gospodăriilor ţărăneşti (de fermieri) şi 576,4 mii tone (97,49%) în gospodăriile individuale ale cetăţenilor (tabelul 2).

Tabelul 2Structura ramurii de creştere a taurinelor de lapte

Specificare Efectiv Ponderea,%2008 2009 2010 2008 2009 2010

Efectivele de vaci la finele anului, mii cap.:Total 168,8 160,3 154,4 100 100 100inclusiv la:Întreprinderi agricole 5,2 4,5 4,5 3,1 2,8 2,8gospodării ţărăneşti (de fermier) 0,8 0,5 0,5 0,5 0,3 0,3sectorul individual 162,8 155,3 149,4 96,4 96,9 96,9Producerea laptelui de vacă, mii tone:Total 510,5 538,9 554,1 100 100 100inclusiv la:întreprinderi agricole 16,1 16,0 14,0 2,9 2,79 2,37gospodării ţărăneşti (de fermier) 0,5 0,7 0,8 0,1 0,11 0,14sectorul individual 493,9 522,2 538,9 97,0 97,1 97,49Productivitatea medie la o vacă, kg 3011 3316 3435 100 100 100 În pofida reducerii efectivelor de vaci (de la 168,8 mii capete în anul 2008 pînă la 154,4 mii capete în anul 2010), an de an sporeşte productivitatea animalelor (de la 3011 kg în anul 2008 pînă la 3435 kg în anul 2010) şi volumul de producere a laptelui (de la 510,5 mii tone pînă la 554,1 mii tone). Sporirea productivităţii vacilor se datorează măsurilor întreprinse de ameliorare genetică prin metoda însămînţării artificiale, procurării junincilor de rase performante din import, modernizării fermelor

8

şi implementării tehnologiilor progresive de întreţinere, nutriţie şi exploatare a animalelor. Deţinătorii individuali de vaci. În perioada reformelor în agricultură, 98% din efectivul de bovine din fermele zootehnice ale gospodăriilor agricole, situate în extravilan, a fost transferat în sectorul individual, pe la casele sătenilor. Ca urmare a întreţinerii a cîte o vacă în gospodărie: - nu se respectă nici o tehnologie de întreţinere şi nutriţie a animalelor; - nu este posibilă utilizarea tehnicii şi utilajului la procesele tehnologice de întreţinere, pregătire a furajelor şi nutriţie a bovinelor. Toate lucrările se execută manual; - laptele produs în gospodăriile individuale este de calitate inferioară şi face dificilă fabricarea de către întreprinderile de procesare a producţiei competitive; - s-a înrăutăţit situaţia sanitar-igienică şi ecologică în localităţile rurale ale ţării. În anul 2010 la 100 de gospodării din localităţile rurale revin numai 19 vaci, faţă de 24 de vaci în anul 2007 şi 30 de vaci în anul 2003. Diminuarea efectivelor de vaci în gospodăriile cetăţenilor se datoreză secetei din anul 2007 şi preţurilor mici de achiziţie a laptelui din anii 2007 – 2009. Cca 80 la sută din efectivele de vaci sunt întreţinute de persoanele pensionate. Producţia de lapte la producătorii individuali este sezonieră. Primăvara şi vara întreprinderile de procesare au surplus de lapte şi respectiv preţurile de achiziţie diminuează. Iarna există un deficit de materie primă, preţurile de achiziţie fiind în creştere. Conform estimărilor, deţinătorii individuali de vaci utilizează în gospodărie pentru consumul propriu cca 13,2% din producţia de lapte, 37,8% se prelucrează în condiţiile casnice, 43,6% din producţia de lapte se comercializează atît la oficiile de colectare a laptelui pentru procesare la întreprinderile de prelucrare, cît şi la pieţele agricole din oraşele şi localităţile rurale ale ţării. În ultimii 2 ani deţinătorii de taurine comercializează vacile, tăuraşii şi viţelele firmelor de colectare şi îngrăşare a bovinelor pentru exportul lor în ţările arabe. Astfel, numai în anul 2010 din Republica Moldova s-au exportat în ţările arabe (Libia, Siria şi Liban) 18636 capete de bovine vii, din care 7000 capete vaci, 1409 capete bovine cu greutatea de peste 300 kg, 10036 capete cu greutatea între 160 – 300 kg şi 161 capete cu greutatea între 80 şi 160 kg. Din 11636 capete tineret de bovine cca 5800 capete sunt viţele. Cca 90% din numărul bovinelor exportate au fost colectate din sectorul individual. Amplasarea animalelor pe la casele cetăţenilor în localităţile rurale creează probleme în vederea poluării mediului, precum şi la colectarea laptelui pentru asigurarea întreprinderilor de procesare cu materie primă. În acest context accentul se pune pe crearea fermelor de bovine în extravilanul localităţilor, ceea ce va permite utilizarea tehnologiilor moderne de întreţinere, nutriţie şi exploatare a animalelor şi, ca urmare, sporirea esenţială a productivităţii acestora. Totodată, luînd în consideraţie faptul, că o mare parte din efectivele de taurine din sectorul individual sunt întreţinute de păturile social vulnerabile ale populaţiei rurale şi producţia de lapte în prezent este unica lor sursă de venit, nu se pune în discuţie lichidarea acestui sector de producere a laptelui.

9

Fermele zootehnice de producere a laptelui din posesia întreprinderilor agricole de diverse forme de proprietate, inclusiv gospodăriile ţărăneşti (de fermieri), constitue un sistem integru cu destinaţia producerii laptelui - materie primă. Ele sînt compuse din încăperi, animale, utilaj tehnologic şi amenajări. După reformele din agricultură şi implementarea Programului ,,Pămînt” fermele zootehnice au fost incluse în cote valorice a foştilor membri ai colectivelor acestora. În legătură cu aceasta: - o mare parte a fermelor zootehnice au fost demolate; - la fermele zootehnice nu s-a investit nimic, acestea fiind uzate moral şi fizic; - majorarea costurilor la resursele energetice, furaje, tehnică şi utilaje au majorat preţul de cost al laptelui şi cărnii de bovină; - preţurile mici de achiziţie a laptelui şi a cărnii conduc la falimentarea deţinătorilor de bovine, diminuarea efectivelor de animale şi volumelor de producţie, creînd motiv pentru importul excesiv al laptelui şi produselor lactate, cărnii şi produselor din carne, punînd sub pericol securitatea alimentară a ţării. Efectivele de vaci s-au redus de la 402 mii capete în anul 1990 pînă la 154,4 mii capete în anul 2010, sau cu 60%. Prin urmare, fără intervenţia statului acest declin nu poate fi oprit. La situaţia din 01.01.2011 în ţară existau 94 ferme zootehnice, inclusiv 14 ferme în gospodăriile ţărăneşti (de fermieri), în care se întreţineau 10,8 mii capete bovine, inclusiv 4,2 mii vaci (tabelul 3). Din punct de vedere tehnologic şi importanţa în producerea laptelui –materie primă, fermele zootehnice se situează pe o treaptă ierarhic superioară faţă de gospodăriile individuale ale cetăţenilor.

Tabelul 3Clasificarea fermelor după numărul de vaci

(conform situaţiei de la data de 01.01.2011)Nr.d/o Numărul de vaci Numărul de ferme %

1. 05 – 20 28 29,82. 21 – 50 34 36,23. 51 – 100 13 13,84. 101 – 200 15 15,95. 201 şi mai multe 4 4,3

TOTAL: 94 100

La fermele zootehnice este posibilă aplicarea tehnologiilor moderne de întreţinere, de nutriţie şi preparare a nutreţurilor, de reproducţie şi ameliorare genetică, precum şi de exploatare a animalelor.

Ameliorarea genetică a efectivelor de taurine este efectuată de către Întreprinderea de Stat "Centrul Republican pentru Ameliorarea şi Reproducţia Animalelor", şi Instituţia Publică Institutul Ştiinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină Veterinară. În componenţa Centrului Republican activează 31 de centre teritoriale cu 840 oficii locale.

Centrul Republican, prin intermediul specialiştilor centrelor teritoriale, organizează şi desfăşoară activitatea de ameliorare la fermele de prăsilă în conformitate cu planurile de selecţie şi de împerecheri a taurinelor. Pe parcursul

10

anului la aceste ferme este organizată aprecierea producţiei individuale de lapte la vaci şi bonitarea tuturor taurinelor reproducătoare.

În conformitate cu planurile de rotaţie a liniilor de tauri, la oficiile locale este desfăşurată activitatea de reproducţie a taurinelor prin metoda însămînţării artificiale. La banca genetică a Centrului Republican este păstrat un volum de peste 7 mln doze de material seminal congelat, obţinut de la tauri reproducători, mamele cărora au deţinut o productivitate de 10-16 mii litri de lapte pe lactaţie. Odată cu desfăşurarea traselor de alimentare a oficiilor locale cu azot lichid, este repartizat şi materialul seminal congelat destinat însămînţării artificiale a taurinelor.

În scopul extinderii arealului animalelor de prăsilă, este necesar ca în cadrul Centrului Republican să fie iniţiate următoarele activităţi:

- reluarea activităţii Eleverului taurin, unde anual să fie întreţinuţi 20 de tauri reproducători, din care 10-12 capete din rasele de lapte. De la aceşti tauri va fi obţinut material seminal, care ulterior va fi supus testării după calitatea descendenţei şi utilizării în reţeaua de reproducţie a taurinelor;

- iniţierea controlului oficial al producţiei de lapte (COPL) a taurinelor la agenţii economici indiferent de forma de proprietate. Este necesară procurarea echipamentului tehnologic pentru laboratorul de apreciere a indicilor calitativi ai laptelui, care ca rezultat va facilita implementarea COPL;

- iniţierea bazei informaţionale de date zootehnice. Analiza şi monitorizarea rezultatelor contorlului oficial al producţiei de lapte şi bonitării taurinelor, vor servi ca bază pentru evaluarea calităţilor de prăsilă a acestora, planificarea şi prognozarea rezultatelor de selecţie şi reproducţie în cirezi şi ca rezultat sporirea progresului genetic taurin.

Centrul Republican pentru Ameliorarea şi Reproducţia Animalelor, în comun cu Institutul Ştiinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină Veterinară, vor evalua şi efectua o analiză amplă a resurselor genetice taurine existente în ţară şi vor elabora un program cu propuneri concrete de ameliorare şi utilizare a acestora. Asigurarea ştiinţifică în sectorul zootehnic din republică este efectuată de către Instituţia Publică Institutul Ştiinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină Veterinară. În cadrul Institutului se efectuează lucrări de ameliorare în scopul creării liniilor noi de taurine in cadrul raselor omologate în ţară, se efectuează selectarea tăuraşilor destinaţi pentru creştere şi reproducţie, testarea acestora după producţia proprie, indicii fiziologici, spermogramei etc. Cercetătorii acordă suport ştiinţific, consultanţă agenţilor economici, organizează şi desfăşoară seminare raionale şi republicane pe diverse probleme ce ţin de tehnologia creşterii şi exploatării taurinelor. Pregătirea cadrelor pentru sectorul zootehnic este efectuată de instituţiile de învăţămînt cu profila agrar. Centrul Republican de Ameliorare şi Reproducţie a Animalelor, Institutul Ştiinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină Veterinară şi Agenţia Naţională de Dezvoltare Rurală (ACSA) efectiează reciclarea cadrelor de nivel regional şi local din sectorul zootehnic în scopul perfecţionării cunoştinţelor în aplicarea tehnologiilor performante de creştere, exploatare şi reproducţie a animalelor.

11

Atragerea investiţiilor. În scopul stimulării atragerii investiţiilor în crearea şi modernizarea fermelor zootehnice pentru producerea laptelui, statul subvenţionează 40% din costul utilajului tehnologic procurat, 40 lei/kg la procurarea junincilor gestante şi la un nivel de 51,3% cheltuielile deţinătorilor de animale la însămînţarea artificială a vacilor. În perioada anilor 2008 – 2010, datorită stimulării atragerii investiţiilor în sectorul zootehnic: - au fost atrase investiţii capitale ale deţinătorilor de ferme zootehnice de creştere a taurinelor în construcţia şi reconstrucţia acestora în valoare de 230 mln lei;

- au fost create 4 ferme moderne noi, reconstruite şi modernizate – 5 ferme vechi, modernizate parţial – 42 ferme, inclusiv 5 ferme ale gospodăriilor ţărăneşti (de fermieri). La 7 ferme se utilizează tehnologia de întreţinere a vacilor la stabulaţie liberă şi mulsul vacilor în sălile de muls, 2 ferme sunt integrate cu întreprinderile de procesare a laptelui. - deţinătorii de animale au procurat 993 juninci gestante înalt productive, inclusiv 480 capete din Germania, Olanda, Estonia şi Austria;

- volumul producţiei zootehnice globale, la întreprinderile cumpărătorilor de animale de prăsilă constituie 29,9 mln lei; Volumul de producere a laptelui s-a majorat de la 506 mii tone în anul 2007 pînă la 554,1 mii tone lapte în anul 2010, productivitatea medie de lapte a cresut de la 2871 kg în 2007 pînă la 3435 kg per vacă în 2010. Măsurile întreprinse au contribuit la sporirea eficienţei selecţiei şi reproducţiei în ramura de creştere a bovinelor, şi anume: - a crescut ponderea însămînţărilor artificiale la bovine, în ansamblu pe ţară, de la 29,7% în anul 2005 pînă la 56,3 % în anul 2010, sau cu 26,6 %; - a crescut volumul de lapte colectat prin intermediul oficiilor locale pentru prestarea serviciilor zooveterinare, de la 150 mii tone în anul 2005 pînă la 238 mii t în anul 2010, sau cu 58,7 %; - a sporit nivelul de asigurare a populaţiei cu lapte în raport cu normele FAO de la 47,4% în anul 2007 pînă la 62,9% în anul 2010. Pentru crearea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii încadrate în activităţile economice cu profil agricol, stimularea creşterii productivităţii şi veniturilor în spaţiul rural prin asigurarea accesului antreprenorilor la cunoştinţe, tehnologii moderne şi finanţare în Republica Moldova, cu suportul Uniunii Europene, activează cu succes Proiectul de Finanţare Rurală şi Dezvoltare a Întreprinderilor Mici IFAD şi Programul Naţional RISP. Problemele principale cu care se confruntă producătorii din ramura de creştere a taurinelor sunt:

- concurenţa neloială creată pe piaţa internă de importul laptelui şi produselor lactate, care fiind subvenţionate în străinătate, sunt importate la preţuri mai joase decît preţul de cost al producţiei autohtone;

- baza materială şi infrastructura învechită a fermelor şi complexelor zootehnice ce determină tehnologii depăşite şi calitate proastă a produsului finit şi productivitate scăzută a muncii;

- lipsa mijloacelor financiare circulante;

12

- înaccesul producătorilor produselor zootehnice la credite ieftine;- rentabilitatea extrem de mică şi ca rezultat pierderile economice ce provoacă

falimentul producătorilor în zootehnie;- riscul major al investiţiilor din cauza instabilităţii preţurilor de achiziţie a

producţiei zootehnice;- preţul costisitor al utilajelor tehnologice, maşinilor, a resurselor genetice de

prăsilă şi lipsa sau deficitul acestora la noi în ţară.

2.2. Achiziţia şi procesarea materiei prime

Fabricile de prelucrare a laptelui colectează centralizat materia primă (laptele) de la fermele zootehnice în direct, iar de la deţinătorii individuali de vaci – prin intermediul oficiilor (punctelor) de colectare, 609 la număr, care în marea majoritate aparţin întreprinderilor de prelucrare iar 58 din ele fiind proprietatea intermediarilor. În raioanele din zona de nord, în care se întreţin 73,5 mii cap. vaci (47,7%) laptele este colectat de 462 oficii, în zona de centru – 67 oficii şi în raioanele din zona de sud – 80 de unităţi.

Toate oficiile de colectare sunt dotate cu instrumentariu pentru aprecierea calităţii şi frigidere pentru răcirea şi păstrarea laptelui.

Preţul de achiziţie a laptelui variază în dependenţă de anotimp, întreprindere de procesare cît şi statutul punctului de colectare şi variază de la 1,7 lei pînă la 4,5 lei. În medie pe ultimii 3 ani (2008 – 2010), principalele întreprinderi de procesare au aciziţionat de la fermele zootehnice şi oficiile de colectare a laptelui 128,4 mii tone lapte – materie primă. Dat fiind faptul, că producţia de lapte în sectorul individual, principalul furnizor de lapte-materie primă, poartă un caracter sezonier, cea mai mare cantitate se achiziţionează în perioada martie – septembrie. Datorită preţurilor mici de achiziţie, tot mai mulţi deţinători individuale de vaci comercializează la pieţele agricole din localităţile ţării laptele şi produsele lactate (smîntînă, brînză de vaci), obţinute în condiţii de casă. Totodată, din insuficienţa materiei prime capacităţile întreprinderilor de prelucrare a laptelui sunt utilizate în medie la 22,6%. Producţia autohtonă nu acoperă necesităţile de consum intern, acestea fiind compensate în mărime de 15% din import.

Neutilizarea la maxim a capacităţilor de prelucrare şi echipamentul învechit generează pierderi mari de producere. Preţul de cost al produselor lactate autohtone fiind unul sporit favorizează importul acestora la compartimentul competitivitate. Utilajul şi tehnologiile învechite sporesc consumul de energie şi întru diminuarea cheltuielilor este necesară reutilarea întreprinderilor de procesare a laptelui. Unele întreprinderi (SA „JLC”, SA „Incomlac” şi SA „Fabrica de brînzeturi din Soroca”) au iniţiat procedura de reutilare şi în perspectivă implementarea HACCP-lui şi ISO 22000.

Insuficienţa materiei prime impune colectarea laptelui de la distanţe mari, ce de asemenea duce la sporirea cheltuielilor de transport şi respectiv majorarea preţului de cost la produsele finite.

13

2.3. Consumul de lapte În ultimii ani, consumul de lapte şi produse lactate în Republica Moldova pe cap de locuitor a crescut semnificativ, însă este net inferior nivelului din ţările Uniunii Europene. Din anul 2000, în statele europene consumul global de produse lactate a crescut în medie cu 2,5% în fiecare an. Această creştere s-a redus în perioada anilor 2008-2010 la 1% pe an. În prezent în ţară, conform datelor statistice, consumul mediu de lactate anual este 180 kg pe persoană (figura 2), s-au cu 15% mai mic faţă de necesarul asigurării consumului fiziologic calculat (214 kg/ cap de locuitor) pentru Republica Moldova.

Figura 2

Figura 2 demonstrează că consumul de lapte si produse lactate, recalculate în lapte cu grăsimea 3,5%, a cunoscut o crestere continuă, ajungand în anul 2010 la un nivel de 180,0 kg pe cap de locuitor faţă de 155,0 kg înregistrat în anul 2008.

Tabelul 4Producerea, exportul , importul şi consumul de lapte

Specificare Unitate de măsură

A n i i2008 2009 2010 2011

pronosticVolumul total de producere a laptelui mii tone 543,4 574,6 591,2 620inclusiv: lapte de vacă mii tone 510,5 538,9 554,1 580Exportul produselor lactate, recalculate în lapte

mii tone 21,5 13,0 10,0 13

Importul produselor lactate, recalculate în lapte

mii tone 32,0 41,2 60,5 60

Consumul de lapte, total mii tone 553,9 602,8 641,7 667Ponderea importului produselor lactate în volumul total al consumului de lapte

% 5,8 6,8 9,4 9,0

Numărul populaţiei mii pers. 3572,7 3567,5 3563,7 3560Consumul de lapte pe cap de locuitor kg 155,0 168,9 180,0 187,4

Normele fiziologice privind consumul de lapte pe cap de locuitor

kg 214 214 214 214

Normele FAO privind consumul de lapte pe cap de locuitor

kg 298 298 298 298

Nivelul de asigurare cu lapte faţă de normele fiziologice

% 72,4 78,9 84,1 87,6

Nivelul de asigurare cu lapte faţă de normele FAO

% 52,0 56,7 60,4 62,9

14

Diferenţa din raportul producere/consum este asigurată de importul de produse lactate, care, recalculate în lapte cu grăsimea de bază (3,5%), au crescut de la 32 mii tone în anul 2008 pînă la 60,5 mii tone în anul 2010 (tabelul 4). Ponderea importului în volumul total de consum al producţiei de lapte a crescut de la 5,8% în anul 2008 pînă la 9,4% în anul 2010.

În perioada anilor 2008 – 2010 a crescut nivelul de consum al laptelui de la 72,4% în anul 2008 pînă la 84,1% în anul 2010 faţă de normele fiziologice şi, respectiv, de la 52% pînă la 60,4% faţă de normele FAO.

Laptele şi produsele lactate sunt unele din cele mai necesare surse de proteină de origine animală, cu o valoare biologică importantă. Ţinînd cont de calităţile biologice şi nutritive ale laptelui sunt recomandate următoarele cantităţi anuale de produse lactate pe cap de locuitor: produse acidolactice şi lapte - 164 kg, brînză proaspătă de vaci - 7,4 kg, brînzeturi - 6,4 kg, unt - 5,5 kg, smîntînă - 6,6 kg etc., recalculate în lapte integral cca 450 kg sau cca 1,5 kg pe zi.

Figura 3Produsele lactate clasificate la poziţia tarifară 0401

„Lapte şi smîntînă, neconcentrate, fără adaos de zahăr sau alţi îndulcitori”

Tabelul 5Producerea, importul, exportul şi consumul produselor lactate de la poziţia

tarifară 0401Specificare A n i i

2007 2008 2009 2010Producerea, tone 55558,4 66879,5 61602,7 65220,4Importul, tone 590,5 809,0 756,6 945,9Total, tone 56148,9 67823,5 62434,1 66234,0Stocuri la finele anului, tone 135,0 74,8 67,7 50,9Exportul, tone - - 0,9 -Consumul, total pe ţară, tone 56013,9 67748,7 62366,4 66183,1Consumul pe cap de locuitor, kg 15,6 18,9 17,5 18,6Raportul producere/consum, % 99,1 98,7 98,7 98,5

Consumul produselor lactate este calculat reieşind din voulmele: de producere + import – stoc – export şi este prezentată în tabelele 5 – 9 şi figurile 3 – 8. Producţia autohtonă de produse lactate nu acoperă necesităţile de consum intern, aceasta fiind compensată în mărime de 15 – 30% cu produse din import. Analiza situaţiei privind consumul produselor lactate clasificate la poziţia tarifată 0401 „Lapte şi smîntînă, neconcentrate, fără adaos de zahăr sau alţi îndulcitori” denotă o uşoară creştere

15

comparativ cu anul 2007, totodată prevalînd producerea cu 1,5% acoperire din import (figura 3, tabelul 5). Raportul producere/consum la producţia de lapte şi smîntînă neconcentrate constitue 98,5 – 99,1 % şi o uşoară creştere a producerii de 3% va da posibilitate întreprinderilor de procesare să exporteze această producţie (cu condiţia competitivităţii acesteea după calitate şi preţ).

O situaţie inversă întîlnim la sortimentele de produse lactate clasificate la poziţia tarifară 0402 „Lapte şi smîntînă din lapte, concentrate sau cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori (edulcoranţi)” (figura 4, tabelul 6), care demonstrează o descreştere a consumului, (în anul 2010 a scăzut cu 45,5% faţă de anul 2007), ceea ce denotă orientarea de producere a produselor lactate pe tipuri de sortimente la întreprinderile de prelucrare a laptelui în dependenţă de cererea pe piaţă, respectiv în anul 2010 cererea a fost completată cu 75% produse din import. Cu alte cuvinte, produsele lactate fabricate în ţară cu îndulcitori nu pot concura cu cele din import. În anul 2010 importul acestor produse este de 1,8 ori mai mare faţă de volumele de lapte şi smîntînă concentrate,sau cu adaos de zahăr şi îndulcitori. Totodată, consumul acestor produse în anul 2010 a constituit doar 0,8 kg pe cap de locuitor.

Figura 4Produsele lactate clasificate la poziţia tarifară 0402

„Lapte şi smîntînă din lapte, concentrate sau cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori (edulcoranţi)”

Tabelul 6

Producerea, importul, exportul şi consumul produselor lactate de la poziţia tarifară 0402

Specificare A n i i2007 2008 2009 2010

Producerea, tone 2676,0 2693,0 1821,0 1216,8Importul, tone 2140,8 2013,9 2226,9 2149,0Total, tone 4816,8 4706,9 4047,9 3365,8Stocuri la finele anului, tone - - - -Exportul, tone 1326,5 1085,0 1317,1 498,2Consumul, total pe ţară, tone 3490,3 3621,9 2730,8 2857,6Consumul pe cap de locuitor, kg 1,0 1,1 0,8 0,8Raportul producere/consum, % 75,0 74,3 66,7 42,6

16

Consumul produselor lactate clasificate la poziţia tarifară 0405 „Unt şi alte substanţe grase provenite din lapte; paste lactate pentru tartine” (figura 5, tabelul 7) practic a rămas neschimbat însă producerea a crescut cu 22% în 2010 comparativ cu 2007, e remarcabil faptul că exportul prevalează importul la acest capitol cu 40%.

Consumul de unt pe cap de locuitor în anul 2010 a constituit doar 1 kg, sau doar 18% din normele FAO.

Figura 5Produse lactate clasificate la poziţia tarifară 0405

„Unt şi alte substanţe grase provenite din lapte; paste lactate pentru tartine”


tarifară 0405


Producerea, tone 3387,3 4337,9 3819,3 4165,4Importul, tone 351,5 122,9 593,3 231,7Total, tone 3738,8 4849,4 4835,3 4458,2Stocuri la finele anului, tone 388,6 422,7 61,1 462,0Exportul, tone - 713,8 497,0 329,5Consumul, total pe ţară, tone 3641,5 3712,9 4277,2 3666,7Consumul pe cap de locuitor, kg 1,0 1,0 1,2 1,0Raportul producere/consum, % 93 116,8 89,3 114

Situaţia produselor lactate clasificate la poziţia tarifară 0406 „Brînzeturi şi caşuri” (figura 6 şi tabelul 8) denotă o uşoară creştere atît consumul cît şi producerea însă prevalează totuşi consumul şi insuficienţa producerii cu 39% este acoperită cu produsele din import.

17

Figura 6Produse lactate clasificate la poziţia tarifară 0406

„Brînzeturi şi caşuri”


tarifară 0406


Producerea, tone 6059,8 6783,7 6267,2 7181,8Importul, tone 2573,8 2039,3 2421,9 2824,6Total, tone 8633,6 9216,9 9318,7 10470,0Stocuri la finele anului, tone 393,9 629,6 463,6 530,1Exportul, tone 88,3 18,2 35,5 206,7Consumul, total pe ţară, tone 8645,3 8569,1 8819,6 9733,2Consumul pe cap de locuitor, kg 2,4 2,4 2,5 2,7Raportul producere/consum, % 70 79,1 71 73,8

Producerea cît şi consumul în anul 2010 a produselor lactate clasificate la poziţia tarifară 0403 „Lapte acru, lapte prins şi smîntînă, iaurt, chefir şi alte sorturi de lapte şi smîntînă fermentate sau acidulate, chiar concentrate, chiar cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori (edulcoranţi), sau aromatizate, sau cu adaos de fructe, nuci sau cacao” (figura 7, tabelul 9) sunt în uşoară creştere, (cu 10 la sută comparativ cu anul 2007) satisfacerea cererii la acest capitol este acoperită cu produsele din import (în anul 2010 cu 13%).

Figura 7

18

Produse lactate clasificate la poziţia tarifară 0403„Lapte acru, lapte prins şi smîntînă, iaurt, chefir şi alte sorturi de lapte şi smîntînă fermentate sau

acidulate, chiar concentrate, chiar cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori (edulcoranţi), sau aromatizate, sau cu adaos de fructe, nuci sau cacao”

Tabelul 9

Producerea, importul, exportul şi consumul produselor lactate de la poziţia tarifară 0403


Producerea, tone 23851,4 23934,4 24464,4 25593Importul, tone 2533,1 2966,5 3070,4 3395,3Total, tone 26384,5 26900,9 27534,8 28988,3Stocuri la finele anului, tone 48,8 25,4 21,4 11,6Exportul, tone 1,9 - - -Consumul, total pe ţară, tone 26386 26924,3 27538,8 28998,1Consumul pe cap de locuitor, kg 7,4 7,5 7,7 8,1Raportul producere/consum, % 91 89 89 89

II. DEFINIREA PROBLEMELOR CARE NECESITĂ IMPLICAREA GUVERNULUI PRIN APLICAREA POLITICII DE RIGOARE

Pentru realizarea deplină a pezentei Strategii şi asigurarea securităţii alimentare cu lapte şi produse lactate,este necesară implicarea Guvernului prin aplicarea politicilor:

- de stimulare a atragerii investiţiilor prin subvenţionarea în mărime de 50% a dobînzii la creditele bancare, obţinute pentru construcţia şi utilarea fermelor noi de creştere a bovinelor, reconstrucţia şi modernizarea capacităţilor existente ale fermelor şi întreprinderilor de procesare existente, la procurarea şi importul junincilor cu un potenţial înalt de productivitate, utilajelor tehnologice pentru modernizarea fermelor zootehnice de creştere a bovinelor şi întreprinderilor de procesare a laptelui, precum şi a tehnicii şi agregatelor de colectare, preparare şi distribuire a furajelor;

- de subvenţionare a construcţiei şi utilării fermelor noi de creştere a bovinelor, reconstrucţiei şi modernizării capacităţilor existente ale fermelor şi întreprinderilor de

19

procesare existente, procurării şi importului junincilor cu un potenţial înalt de productivitate, precum şi a tehnicii şi agregatelor de colectare, preparare şi distribuire a furajelor;

- leasing-ul animalelor de prăsilă, utilajelor tehnologice şi tehnicii şi agregatelor pentru recoltarea culturilor furajere şi prepararea nutreţurilor.

III. OBIECTIVELE GENERALE ŞI SPECIFICE

Reieşind din spectrul destul de diversificat de influenţă preconizată asupra dezvoltării în continuare a sectorului de producere a laptelui şi întru realizarea acţiunilor prevăzute în prezenta Strategie, se evidenţiază următoarele obiective generale şi specifice:

Obiective generale:

1. Asigurarea populaţiei cu lapte şi produse lactate calitative şi competitive în asortiment, conform normelor fiziologice şi normelor FAO;

2. Utilizarea eficientă a tuturor factorilor de producţie, asigurarea nivelului ridicat de eficienţă privind producerea, achiziţia, prelucrarea şi comercializarea laptelui şi produselor lactate. 3. Protecţia mediului ambiant şi promovarea stilului rural de viaţă, specific mediului rural.

Obiective specifice:

1. Majorarea volumelor de producere a laptelui de vacă de la 554, 1 mii tone în anul 2010 pînă la 1018 mii tone în anul 2027.

2. Redirecţionarea efectivelor de bovine din curţile sătenilor în ferme situate în extravilan şi majorarea efectivelor de vaci în fermele de producere a laptelui de la 5300 de capete în anul 2010 pînă la 112,3 mii capete în anul 2027. 3. Sporirea productivităţii medii pe ţară a vacilor de la 3445 kg în anul 2010 pînă la 6272 kg în anul 2027 şi la fermele zootehnice de la 3015 kg în anul 2010 pînă la 7000 kg în anul 2027. 4. Construcţia fermelor noi de lapte de diverse capacităţi, inclusiv de familie, şi modernizarea celor existente, completarea lor cu animale cu un potenţial înalt de productivitate (către anul 2027 nu mai puţin de 450 de ferme). 5. Cooperarea şi integrarea fermelor de producere a laptelui cu întreprinderile de procesare sub forme de asociaţii sau ferme afiliate (către anul 2027 nu mai puţin de 20 de ferme afiliate şi 5 asociaţii). 6. Reutilarea întreprinderilor de procesare şi implementarea sistemelor de calitate HACCP şi ISO 22000.

IV. MĂSURILE NECESARE PENTRU ATINGEREA OBIECTIVELOR ŞI REZULTATELOR SCONTATE

20

Pentru atingerea obiectivelor propuse este necesară realizarea măsurilor următoare: ● elaborarea şi armonizarea la exigenţele UE a actelor legislative şi normative ce ţin de promovarea politicii statului în domeniile de producere, achiziţie şi prelucrare a laptelui - materie primă, de politică fiscală la atragerea investiţiilor în dezvoltarea sectorului de producere şi procesare a laptelui; ● perfecţionarea cadrului legislativ şi normativ în vederea elaborării şi promovării unei politici fiscale şi creditare favorabile pentru atragerea investiţiilor, producerea, colectarea şi procesarea laptelui - materie primă; ● elaborarea şi aprobarea prin ordinul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare a proiectelor de ferme-model de producere a laptelui de diverse capacităţi şi tehnologiilor de întreţinere, nutriţie şi exploatare a vacilor; ● elaborarea şi aprobarea Regulamentului Eleverului taurin; ● subvenţionarea construcţiei şi utilării fermelor noi, reconstrucţiei şi modernizării fermelor şi întreprinderilor de procesare existente, restituirea datoriilor la modernizarea fermelor zootehnice de creştere a taurinelor; ● atragerea investitorilor locali şi străini la crearea fermelor noi de bovine, amplasate în extravilanul localităţilor, reconstrucţia şi modernizarea fermelor existente şi procurarea animalelor, inclusiv din import, cu un potenţial înalt de productivitate; ● construcţia în afara localităţilor a fermelor de bovine moderne de diverse capacităţi, reconstrucţia şi reutilarea capacităţilor existente de producere a laptelui; ● crearea fermelor de lapte integrate cu întreprinderile de prelucrare, în care rolul procesatorilor urmează a fi atît acel de investitor direct la organizarea fermelor, precum şi cel de garantare a preţurilor de achiziţie şi a pieţei de desfacere a laptelui – materie primă; ● ameliorarea genetică a efectivelor de animale, prin:

- implementarea tehnologiilor performante de colectare a materialului seminal şi embrionilor, de reproducere prin metodele de însămînţare artificială şi transferului de embrioni la taurinele reproducătoare;

- crearea şi ţinerea la ÎS „Centrul Republican pentru Ameliorarea şi Reproducţia Animalelor” a registrului genealogic şi bazei de date a animalelor de prăsilă;

- implementarea controlului oficial al producţiei de lapte şi subvenţionarea întreţinerii animalelor înalt productive (cu productivitatea mai mare de 10 mii kg pe lactaţie);

- subvenţionarea procurării taurilor cu un potenţial genetic înalt pentru completarea Eleverului, precum şi procurării furajelor pentru nutriţia acestora;

- stimularea procurării junincilor gestante cu un potenţial înalt de productivitate, inclusiv de peste hotarele ţării;

- crearea fermelor de creştere a viţelelor de la fermele zootehnice de bovine şi de la populaţie, obţinute din însămînţări artificiale cu comercializarea ulterioară sectorului individual pentru reproducere;

21

● crearea unei reţele de ferme de prăsilă pentru creşterea taurinelor de diferite rase, capabile să asigure fermele zootehnice de producere a laptelui cu animale cu un potenţial înalt de productivitate; ● modernizarea întreprinderilor de procesare a laptelui cu utilizarea tehnologiilor economisitoare de energie şi lărgirea asortimentului de produse lactate; ● asocierea fermelor de producere a laptelui cu întreprinderile de procesare şi întreprinderile agricole producătoare de furaje; ● implementarea la fermele reproducătoare (de prăsilă), de producere a laptelui şi la întreprinderile de procesare a sistemelor de calitate (HACCP şi ISO 22000); ● efectuarea în termenele stabilite a măsurilor sanitar-veterinare de lecuire a bolilor şi prevenirea apariției şi a răspândirii lor; ● implementarea Programului acţiunilor strategice de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor transmisibile de la animale la om şi protecţia mediului de lungă durată.

V. ESTIMAREA IMPACTULUI ŞI A COSTURILOR (FINANCIARE ŞI NONFINANCIARE) AFERENTE IMPLEMENTĂRII

Estimarea impactului

Impactul economic: - dezvoltarea sectorului zootehnic, în special a ramurii creşterii bovinelor, în vederea creşterii cantitative şi calitative a produselor animaliere, a valorificării resurselor vegetale şi a creşterii numărului de exploataţii viabile şi eficiente; - integrarea procesatorilor cu producătorii de lapte şi garantarea de către procesatori a pieţei de desfacere a laptelui – materie primă; - sprijinirea veniturilor crescătorilor de bovine va contribui la stabilizarea şi înbunătăţirea situaţiei economice a acestora şi a statului; - îmbunătăţirea activităţii de marketing şi diversificarea gamei sortimentale a produselor;

- promovarea progresului tehnic, alocarea optimă a resurselor, creşterea producţiei de lapte.

Impactul social: - sprijinul financiar se adresează crescătorilor de bovine. - majorarea veniturilor crescătorilor de animale;

- asigurarea unui nivel de viaţă echitabil pentru agricultori, preţuri rezonabile pentru consumatori.

Impactul asupra mediului:

22

- dezvoltarea sectorului de creştere a bovinelor se desfăşoară în extravilanul localităţilor cu respectarea măsurilor de biosecuritate, cu impact minor asupra condiţiilor de protecţie a mediului; - valorificarea integrală, eficientă şi raţională a condiţiilor şi posibilităţilor naturale, precum şi a resurselor furajere de către specia bovine.

Estimarea costurilor Costul unei juninci cu un potenţial înalt de productivitate, procurate din import

– 30 mii lei; Costul reconstrucţiei unei ferme cu capacitatea de 100 de vaci – 5 mln lei; Costul construcţiei unei ferme noi cu capacitatea de 100 de vaci – 7,5 mln

lei; Costul utilajului tehnologic pentru ferma de 100 de vaci – 2,5 mln leiÎn total, fondarea unei ferme noi şi popularea ei cu animale se estimează la cca

13,0 mln lei. Pentru revitalizarea ramurii de creştere a bovinelor într-o perioadă de 15 ani

(2012 – 2027) sunt necesare mijloace financiare în valoare de 7,05 mlrd lei, din care 705 mln lei vor constitui investiţiile private ale deţinătorilor de feme zootehnice.

Pentru modernizarea întreprinderilor de procesare a laptelui vor fi necesare investiţii în valoare de 90 mln lei.

Identificarea provenienţei resurselor financiare necesare pentru dezvoltarea ramurii:

- mijloacele proprii ale potenţialilor investitori locali şi externi;- asistenţă directă din partea statului prin alocări bugetare pentru

subvenţionarea parţială a activităţilor de creare şi modernizare a fermelor şi întreprinderilor de procesare, procurarea animalelor de prăsilă, ameliorarea genetică a efectivelor de animale şi asistenţa indirectă prin scutiri de impozite şi taxe la aceste activităţi;

- atragerea finanţărilor externe sub formă de credite şi granturi de la organismele internaţionale şi organizaţiile specializate;

- creditele bancare;- creditele oferite de procesatori.

23

ANALIZA SWOT

Puncte tari (Strengths) Puncte slabe (Weaknesses) Este iniţiat procesul de armonizare a cadrului legislativ şi normativ în domeniul zootehniei; soluri fertile şi condiţii climaterice favorabile pentru creşterea culturilor furajere pentru nutriţia taurinelor; Existenţa întreprinderilor ce dispun de capacităţi de procesare a laptelui; Prezenţa instituţiilor de cercetări ştiinţifice în domeniul zootehnic; Disponibilitatea de a produce mai mult; Forţa de muncă comparativ ieftină; Posibilităţi de export în ţările CSI; Existenţa asociaţiei producătorilor de lapte şi carne de bovine; Intensificarea eforturilor de elaborare şi implementare a unor politici în sectorul zootehnic; Mediu atractiv juridic şi comercial, capabil să reglementeze activitatea economică a investitorilor şi organizaţiilor internaţionale.

Tehnologiile tradiţionale de prelucrare a laptelui nu permit fabricarea unor produse competitive; Cea mai mare cantitate de lapte este produspă în sectorul individual; Utilizarea insuficientă a capacităţii de procesare; Strategii inadecvate de marketing; Invazia produselor lactate de import ce sunt de o calitate joasă şi preţ redus; Activitatea ineficientă a Asociaţiei producătorilor de lapte şi carne de bovine; Producţia sezonieră de lapte şi ineficienţele legate de achiziţia laptelui prin intermediul punctelor de colectare; Insuficienţa fondurilor pentru modernizarea şi dotarea întreprinderilor de procesare a laptelui; Inaccesul producătorilor autohtoni la credite ieftine; Nivel redus de abilităţi tehnice (şcolarizarea).

Oportunităţi (Opportunities) Ameninţări (Threats) Intensificarea relaţiilor cu UE, care permit o aproximare explicită de cele mai bune practici europene, precum şi o armonizare coerentă a legislaţiei naţionale cu cea a UE; Produsele procesate din lapte vor deveni competitive atât pe piaţa internă cât şi pe piaţa externă; Implementarea sistemului de management al calităţii; Îmbunătăţirea climatului investiţional pentru investitori.

Voinţa politică; Tergiversări în aprobarea cadrului

legislativ şi normativ, datorită procedurilor anevoioase de avizare de către alte autorităţi ale administraţiei publice; Progresul lent de tranziţie de la

sistemul de standarde bazat pe GOST-uri la unul bazat pe standardele internaţionale, tergiversează pătrunderea produselor lactate pe pieţele internaţionale; Insuficienţa mijloacelor financiare de

a implementa reforma în sectorul zootehnic.

24

VI. REZULTATELE SCONTATE ŞI INDICATORII DE PROGRES

În perioada anilor 2012 – 2027 sectorul de producere a laptelui urmeză a fi restructurat calitativ prin formarea fermelor affiliate întreprinderilor de procesare şi asociaţiilor şi cooperativelor producătorilor de lapte în componenţa producătorilor de materie primă şi procesatorilor.

În perioada menţionată se prevede susţinerea în continuare a deţinătorilor de bovine de lapte prin subvenţionarea creării şi modernizării fermelor de bovine situate în extravilan, inclusiv celor de familie cu o capacitate de 10 – 50 de vaci, ameliorării fondului lor genetic şi implementării în continuare a tehnologiilor progresive de ameliorare, reproducere, întreţinere şi nutriţie a bovinelor şi sporirii productivităţii animalelor. În perspectivă se prevede majorarea producerii laptelui către anul 2027 pînă la 969 mii tone (figura 8), inclusiv 763 mii tone la fermele de lapte de diverse capacităţi şi 206 mii tone la deţinătorii individuali de vaci. Volumul respectiv de lapte va fi obţinut datorită: - majorării efectivelor de vaci la fermele de lapte de la 5,3 mii capete în anul 2010 pînă la 109 mii capete în anul 2027 (figura 9); - sporirii productivităţii vacilor de la 3445 kg de lapte la o vacă în anul 2010 pînă la 6095 kg în anul 2027, inclusiv la fermele zootehnice de producere a laptelui de la 3015 kg pînă la 7000 kg (figura 10).

25

Figura 8

Prognoza producerii de lapte în Republica Moldova(în anii 2011-2027)

mii tone

Anii 2010 2012 2017 2022 2027Producerea globală 554,1 560 630 753 969Sectorul individual 538,9 542,5 494 370 206Sectorul asociat (ferme) 15,2 17.5 136 383 763

26

Figura 9

Prognoza efectivelor de vaci în Republica Moldova(în anii 2011-2027)

Anii 2010 2012 2017 2022 2027

Efectivul total de vaci, capete 154400 150000 155000 155800 159000Efectivul de vaci din sectorul individual, cap 149100 145000 123500 90000 50000Efectivul de vaci din ferme mici, mijlocii şi mari, capete

5300 5000 31500 65800 109000

Figura 10

27

Prognoza productivităţii medii a vacilor(în anii 2010-2027), kg

Anii 2010 2012 2017 2022 2027Productivitatea medie pe ţară

3435 3741 4064 4705 6095

Sectorul individual 3449 3737 4000 4111 4120Sectorul asociat (ferme) 3015 3500 5040 5820 7000

28

VII. ETAPELE DE IMPLEMENTARE

Implementarea Strategiei se va efectua în 3 etape. Fiecare etapă va include măsuri de implementare a tehnologiilor avansate la producerea şi procesarea laptelui. Totodată:

● etapa I (2012 – 2017) va cuprinde acţiunile următoare:- elaborarea şi armonizarea la cerinţele UE a actelor legislative şi

normative în domeniu;- implementarea sistemelor de management al calităţii HACCP şi ISO

22000- atragerea investiţiilor la crearea fermelor de taurine de diverse capacităţi,

inclusiv celor de familie;- crearea la Centrul Republican pentru Ameliorarea şi Reproducţia

Animalelor a Registrului genealogic şi Sistemului naţional de control oficial al producţiei de lapte (COPL);

- lărgirea reţelei de ferme de prăsilă;- fondarea a 150 de ferme de bovine;- procurarea a 50000 de junci cu un potenţial înalt de productivitate,

inclusiv 30 de mii de capete din import, pentru completarea fermelor noi create şi celor existente;

- crearea bazei furajere trainice pentru asigurarea ramurii cu furaje, conform normelor de nutriţie a animalelor;

- către anul 2017 va spori productivitatea animalelor pînă la 4064 kg şi volumele de producere pînă la 630 mii tone.

● etapa II (2018 – 2022) va include fondarea de către întreprinderile de procesare a fermelor afiliate şi asociate şi implementarea controlului oficial al producţiei de lapte. În afară de aceasta:

- va continua construcţia fermelor noi de bovine şi modernizarea celor existente;

- vor fi procurate 50 mii de junci, inclusiv 20 mii capete din import;- vor fi fondate 150 ferme de bovine;- în anul 2022 efectivele de vaci vor constitui 155,8 mii capete cu

productivitatea medie 4705 kg şi volumele de producere a laptelui – 753 mii tone;

- va continua modernizarea întreprinderilor de procesare a laptelui.

● etapa III (2023 – 2027) include va fi finalizată modernizarea fermelor zootehnice şi întreprinderilor de procesare şi implementarea sistemelor de management al calităţii HACCP şi ISO 22000. Totodată, către anul 2027:

- numărul fermelor de bovine va atinge cifra de 450 unităţi, la care vor fi întreţinute 109 mii vaci cu productivitatea medie nu mai mică de 7000 kg de lapte;

- necesităţile întreprinderilor de procesare vor fi asigurate integral cu materie primă autohtonă.

29

VIII. PROCEDURILE DE RAPORTARE ŞI MONITORIZARE

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare va monitoriza permanent situaţia în sectorul de lapte şi anual, pînă la 1 aprilie, va raporta Guvernului mersul implementării prezentei Strategii în anul precedent.

30

P L A N U Lde acţiuni privind Implementarea Strategiei dezvoltării sectorului de lapte

în Republica Moldova pentru anii 2012 - 2027

Nr. d/o Denumirea acţiunii Instituţia responsabilă Termenul

de realizare

Costul, mln lei

Sursele de finanţare

1 2 3 4 5 6I. Cadrul legislativ şi normativ

1 . Elaborarea şi armonizarea la exigenţele UE a actelor legislative şi normative ce ţin de promovarea politicii statului în domeniile de producere, achiziţie, prelucrare şi comercializare a laptelui - materie primă.

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare

2011- 2012 - Nu se preconizează

2 . Perfecţionarea cadrului legislativ şi normativ în vederea elaborării şi promovării unei politici fiscale şi creditare favorabile pentru atragerea investiţiilor, producerea, colectarea şi procesarea laptelui - materie primă

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare,Ministerul Economiei,Ministerul Finanţelor

2 0 1 2 - Nu se preconizează

3 . Elaborarea şi aprobarea prin ordinul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare a Regulamentului Eleverului Taurin



4 . Elaborarea şi aprobarea prin ordinul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare a proiectelor de ferme-model de producere a laptelui de diverse capacităţi şi tehnologiilor de întreţinere, nutriţie şi exploatare a vacilor

Instituţia Publică Institutul Ştiinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină Veteterinară


31

1 2 3 4 5 6II. Acţiuni organizatorice

5 . Atragerea investitorilor locali şi străini la crearea fermelor noi de bovine, amplasate în extravilan, reconstrucţia şi modernizarea fermelor existente şi procurarea animalelor, inclusiv din import, cu un potenţial înalt de productivitate

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare,Ministerul Economiei,Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene

2012 - 2027 - Nu se preconizează

6 . Crearea unei reţele de ferme de prăsilă pentru creşterea taurinelor de diferite rase, capabile să asigure fermele zootehnice de producere a laptelui cu animale cu un potenţial genetic înalt



7 . Selectarea agenţilor economici şi persoanelor fizice pentru construcţia/reconstrucţia fermelor zootehnice de producere a laptelui de diverse capacităţi

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare,Consiliile Raionale,Întreprinderile de procesare


8 . La selectarea agenţilor economici şi persoanelor fizice pentru construcţia/reconstrucţia fermelor de producere a laptelui, prioritate se va acorda deţinătorilor de terenuri agricoli – nu mai puţin de 1 ha la o vacă.

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare,Consiliile Raionale,Întreprinderile de procesare


9 . Crearea bazei furajere trainice prin mărirea suprafeţelor de culturi furajere (consolidarea terenurilor), utilizarea îngrăşămintelor organice, implementarea tehnologiilor moderne de producere şi preparare a nutreţurilor

Deţinătorii de ferme pentru producerea laptelui


1 0 . Asocierea fermelor de producere a laptelui în bază de contracte de lungă durată cu întreprinderile de procesare şi întreprinderile agricole producătoare de furaje

Consiliul pe filiera de produs „Bovine, lapte şi carne de bovine, piei şi produse procesate”

2012 -2027 - Nu se preconizează

32

1 2 3 4 5 611. Utilizarea tehnicii şi utilajului agricol la procesele

tehnologice de întreţinere, pregătire a furajelor şi nutriţiei bovinelor

Deţinătorii de bovine 2012 - 2027 - Nu se preconizează

1 2 . Neadmiterea de către deţinătorii de bovine a sacrificării tineretului taurin la o vîrstă timpurie

Deţinătorii de bovine 2012 - 2027 - Nu se preconizează

13. Neadmiterea exportului tineretului taurin la o vîrstă timpurie

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare,Agenţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală,Firmele exportatoare


14. Creşterea productivităţii animalelor prin implementarea tehnologiilor performante de întreţinere, nutriţie şi exploatare a animalelor

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare,Consiliile Raionale,Întreprinderile de procesare,Deţinătorii de ferme


15. Majorarea efectivelor taurinelor de prăsilă pînă la 25% din numărul total de animale

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare,Centrul Republican pentru Ameliorarea şi Reproducţia Animalelor


16. Efectuarea unei analize profunde a situţiei privind resursele genetice autohtone cu prezentarea unui plan concret de acţiuni pentru ameliorarea acestora

Institutul Ştiinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină Veteterinară, Centrul Republican pentru Ameliorarea şi Reproducţia Animalelor,Universitatea Agrară de Stat din Moldova

2012 - Nu se preconizează

33

1 2 3 4 5 617. Evaluarea calităţilor de prăsilă a taurinelor,

planificarea şi prognozarea rezultatelor de selecţie şi reproducţie a cirezii în scopul sporirii progresului genetic

Instituţia Publică Institutul Ştiinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină Veteterinară,Centrul Republican pentru Ameliorarea şi Reproducţia Animalelor

2012;2015;2022

- Nu se preconizează

18. Efectuarea lucrărilor de ameliorare în scopul creării liniilor noi de taurine, selectarea vacilor-mame de tauri pentru completarea Eleverului cu tăuraşi cu un potenţial genetic înalt.

Institutul Ştiinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină Veteterinară,Centrul Republican pentru Ameliorarea şi Reproducţia Animalelor


19. Acordarea suportului ştiinţific şi consultanţelor deţinătorilor de animale la implementarea tehnologiilor performante de întreţinere, nutriţie şi exploatare a animalelor

Instituţia Publică Institutul Ştiinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină Veteterinară,Agenţia Naţională de Dezvoltare Rurală (ACSA)


20. Pregătirea şi reciclarea cadrelor pentru sectorul de producere a laptelui

Universitatea Agrară de Stat din Moldova, Institutul Ştiinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină Veteterinară,Centrul Republican pentru Ameliorarea şi Reproducţia Animalelor,Agenţia Naţională de Dezvoltare Rurală (ACSA)


34

1 2 3 4 5 62 1 . Majorarea volumelor de producere a laptelui la

fermele zootehnice pentru asigurarea maximală a capacităţilor întreprinderilor de procesare cu materie primă



2 2 . Asigurarea achiziţiei de lapte la preţuri optime, rentabile atît pentru deţinătorii de vaci, cît şi pentru întreprinderile de procesare

Consiliul pe filiera de produs „Bovine, lapte şi carne de bovine, piei şi produse procesate”,Întreprinderile de procesare a laptelui


2 3 . Implementarea la fermele de taurine cu un efectiv de 300 de capete şi mai multe a tehnologiilor de regenerare a gunoiului de grajd în gaze şi energie electrică

Uniunea Consolidată de Implementare a Proiectelor de Mediu (Ministerul Mediului),Deţinătorii de ferme pentru producerea laptelui

2012 - 2027 2 0 0 , 0 Surse proprii,Credite, Donatori externi, Proiecte, Granturi

2 4 . Protecţia mediului ambiant şi promovarea stilului rural de viaţă, specific mediului rural, prin construcţia şi reconstrucţia fermelor de bovine în extravilanul localităţilor



2 5 . Efectuarea în termenele stabilite a măsurilor sanitar-veterinare de lecuire a bolilor şi prevenirea apariției şi a răspândirii lor

Agenţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală

2012-2027 - Nu se preconizează

35

1 2 3 4 5 6I m p l e m e n t a r e a S t r a t e g i e i

E t a p a I ( 2 0 1 2 – 2 0 1 7 )26. Crearea şi utilarea cu echipament a laboratorului

pentru controlul oficial al producţiei de lapte (COPL) a taurinelor

Centrul Republican pentru Ameliorarea şi Reproducţia Animalelor

2012 3 , 5 P r o i e c t u l F A O

27. Restituirea datoriilor la reconstrucţia şi modernizarea fermelor zootehnice de producere a laptelui

Agenţia pentru Intervenţii şi Plăţi în Agricultură

2012 2 , 1 2 5 Fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli

28. Construcţia/reconstrucţia în extravilanul localităţilor a fermelor de producere a laptelui de diverse capacităţi

Agenţii economic,Persoane fiziceÎntreprinderi de procesare a laptelui

2012-2017 5 6 2 , 5 Surse proprii,Credite, Donatori externi, Fondul de subvenţionare

29. Procurarea şi instalarea utilajului tehnologic Agenţii economic,Persoane fiziceÎntreprinderi de procesare a laptelui


30. Procurarea junincilor de prăsilă Agenţii economic,Persoane fiziceÎntreprinderi de procesare a laptelui

2012-2017 7 5 0 Surse proprii,Credite, Donatori externi, Fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli

36

1 2 3 4 5 631. Activităţi de ameliorare genetică (întreţinerea

Eleverului taurin, efectuarea însămînţărilor artificiale, transferului de embrioni, controlulului oficial (independent) al calităţii laptelui şi productivităţii vacilor)


2012-2027 5 0 , 0 Fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli

E t a p a I I ( 2 0 1 8 – 2 0 2 2 )32. Construcţia/reconstrucţia în extravilanul

localităţilor a fermelor de producere a laptelui de diverse capacităţi


2018-2022 1 3 1 2 Surse proprii,Credite, Donatori externi, Fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli


2018-2022 4 3 7 , 5 Surse proprii,Credite, Donatori externi, Fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli


2018-2022 7 5 0 Surse proprii,Credite, Donatori externi, Fondul de subvenţionare

37


Eleverului taurin, colectarea materialului seminal, efectuarea însămînţărilor artificiale, transferului de embrioni, controlulului oficial (independent) al calităţii laptelui şi productivităţii vacilor)



E t a p a I I ( 2 0 2 3 – 2 0 2 7 )36. Construcţia/reconstrucţia în extravilanul

localităţilor a fermelor de producere a laptelui de diverse capacităţi


2023-2027 1 5 0 0 , 0 Surse proprii,Credite, Donatori externi, Fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli




2023-2027 1 1 0 0 , 0 Surse proprii,Credite, Donatori externi, Fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli

38


Eleverului taurin, colectarea materialului seminal, efectuarea însămînţărilor artificiale, transferului de embrioni, controlulului oficial (independent) al calităţii laptelui şi productivităţii vacilor)



39

Anexa 3

Costulcheltuielilor la prima etapă de implementare 2012-2017

Nr. d/o

Măsura 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Totalbuc. costul

mln. leibuc. costul

mln. leibuc. costul

mln. leibuc. costul

mln. leibuc. costul

mln. leibuc. costul

mln. leibuc. costul

mlrd. lei1. Procurarea

materialului de prăsilă (30

mii lei)

4000 120,0 4000 120,0 4250 127,5 4250 127,5 4250 127,5 4250 127,5 25000 0,750

2. Construcţia fermelor (costul 1

ferme - 7,5 mln. lei)

10 75,0 11 82,5 12 90,0 14 105,0 14 105,0 14 105,0 75 0,5625

3. Dotarea fermelor cu

echipament şi utilaj (costul 1 ferme - 2,5

mln. lei)

10 25,0 11 27,5 12 30,0 14 35,0 14 35,0 14 35,0 75 0,1875

Total - 220,0 - 230,0 - 247,5 - 267,5 - 267,5 - 267,5 - 1,5

40

Anexa 4

Costulcheltuielilor la etapa a a doua de implementare 2018-2022

Nr. d/o

Măsura 2018 2019 2020 2021 2022 Total buc. costul

mln. leibuc. costul

mln. leibuc. costul

mln. leibuc. costul

mln. leibuc. costul

mln. lei buc. costul

mlrd. lei1. Procurarea

materialului de prăsilă (30 mii

lei)

4500 135,0 4750 142,5 5000 150,0 5250 157,5 5500 165,0 25000 0,750

2. Construcţia fermelor (costul

1 ferme/100 capete -

7,5 mln. lei)

30 225,0 35 240,0 35 262,5 38 285,0 40 300,0 175 1,312

3. Dotarea fermelor cu echipament şi utilaj tehnologic (2,5 mln. lei/ 1

fermă)

30 75,0 32 80,0 35 87,5 38 95,0 40 100,0 175 0,4375

Total, mlrd. - 435,0 - 462,5 - 500,0 - 537,5 - 565,0 - 2,5

41

Anexa 5

Costulcheltuielilor la etapa a treia de implementare 2023-2027

Nr. d/o

Măsura 2023 2024 2025 2026 2027 Total buc. costul

mln. Leibuc. costul

mln. Leibuc. costul

mln. Leibuc. costul

mln. Leibuc. costul

mln. Leibuc. costul

mlrd. Lei

1. Procurarea materialului de prăsilă (30 mii

lei)

7000 210,0 7000 210,0 7000 210,0 7000 210,0 7000 210,0 35000 1,1

2. Construcţia fermelor (costul 1 ferme la 100 vaci – 7,5 mln.

Lei)

40 300,0 40 300,0 40 300,0 40 300,0 40 300,0 200 1,5

3. Dotarea fermelor cu echipament şi utilaj tehnologic

(2,5 mln. Lei/ ferme 100

capete)

40 100,0 40 100,0 40 100,0 40 100,0 40 100,0 200 0,5

Total, mlrd. Lei - 610,0 - 610,0 - 610,0 - 610,0 - 610,0 3,1

42

Anexa 6

Repartizarea cheltuielilor pe perioadele de implementare a strategiei sectorului de lapte 2012-2017

Nr. d/o

Măsura Producători Procesatori Statul Donatorii Totallei mld mln.

€/euro mln.

Lei mld mln.

€/euro mln.

Lei mld mln.

€/euro mln.

Lei mld mln.

€/euro mln.

Lei mld. Mldr.

€/euro mln.

1. Procurarea materialului de

prăsilă

75,0 4,69 75,0 4,69 300,0 18,75 300,0 18,75 0,75 46,9

2. Construcţia fermelor

84,4 5,28 84,4 5,28 168,75 10,55 225,0 14,06 0,5625 35,16

3. Dotarea cu echipament şi

utilaj tehnologic

18,75 1,17 18,75 1,17 75,0 4,7 75,0 4,7 0,1875 11,72

4. Alte cheltuieli

Total 178,15 11,13 178,15 11,13 543,75 34,0 600,0 37,5 1,5 93,75

43

Anexa 7

Repartizarea cheltuielilor pe perioadele de implementare 2018-2022

Nr. d/o

Măsura Producători Procesatori Statul Donatorii Totallei mld mln.

€/euro mln.

lei mld mln.

€/euro mln.

lei mld mln.

€/euro mln.

lei mld mln.

€/euro mln.

lei mld. mldr.

€/euro mln.

1. Procurarea materialului de prăsilă

75,0 4,69 75,0 4,69 300,0 1,88 300,0 1,88 0,75 46,9


196,8 12,3 196,8 12,3 393,6 24,6 524,8 32,8 1,312 82,0

3. Dotarea cu echipament şi

utilaj tehnologic

43,75 2,73 43,75 2,73 175,0 10,9 175,0 10,9 0,4375 27,3

4. Alte cheltuieli

Total 315,55 19,72 315,55 19,72 868,6 54,3 998,8 62,5 2,5 156,2

44

Anexa 8

Repartizarea cheltuielilor pe perioada de implementare a strategiei 2023-2027

Nr. d/o

Măsura Producători Procesatori Statul Donatorii Total

lei mld mln.

€/euro mln.

lei mld mln.

€/euro mln.

lei mld mln.

€/euro mln.

lei mld mln.

€/euro mln.

lei mld. mldr.

€/euro mln.

1. Procurarea materialului de prăsilă

110,0 6,9 110,0 6,9 440,0 27,5 440,0 27,5 1,1 68,75


225,0 14,1 225,0 14,1 450,0 28,1 440,0 37,5 1,5 93,8

3. Dotarea fermelor

50,0 3,13 50,0 3,13 200,0 12,5 200,0 12,5 0,5 31,25

4. Alte cheltuieli

Total 38,5 24,1 38,5 24,1 1,09 68,13 1,24 77,5 3,1 193,8

45

Anexa 9Total

cheltuieli pe perioada implementării strategiei sectorului de lapte în RM pentru anii 2012-2027N

d/oMăsura Bucăţi Costul

mlrd. lei € (euro), mln.1. Procurarea

materialului de prăsilă (costul

1 buc. = 30000 lei)

85000 2,55 159,4

2. Construcţia fermelor (costul

1 ferme – 7,5 mld. lei)

450 3,375 210,9

3. Dotarea fermelor cu

echipament şi utilaj tehnologic (costul 1 ferme –

2,5 mld. lei)

450 1,125 70,3

4. Alte cheltuieli, inclusiv

implementarea sistemelor de

management al calităţii

HACCP, ISO 22000, reutilarea întreprinderii de

procesare ş.a.Total - 7,05 440,6

46

ferma vaci

Documents