ION Ion de Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu este considerat de catre istorici si critici un intemeietor al romanului romanesc si modern. Ion a fost publicat in 1920, fiind primul roman al lui Liviu Rebreanu, o capodopera care infatiseaza universul rural in mod realist. Opera literara Ion de Liviu Rebreanu este un roman de tip obiectiv apartinand prozei interbelice. De aseamenea este un roman realist, social, cu teamatica rurala. Tema romanului este problema pamantului devenita actuala in perioada interbelica cand se punea problema impartirii Romaniei in cele 3 provincii romanesti. Vechiul regat, Ardealul, propunea aceasta tema ca fiind existentiala, sociala si politica, deoarece Transilvania este atribuita pana la 1918 Imperiului Austro-Ungar. Subiectul romanului este linear, simplu, derulandu-se pe 2 planuri: Ion, baiat sarac, iubeste o fata de aceeasi conditie, pe Florica, dar se simte atras de Ana doar pentru ca este bogata si casatorindu-se cu ea ar obtine pamanturile tatalui ei, Vasile Baciu. Virtualul socru nu se arata deloc incantat de relatia Anei cu Ion, iar tanarul pentru al determina sa accepte casatoria se foloseste de mijloace lipsite de scrupule, neortodoxe seduncand-o pe aceasta. Odata nunta facuta, Ion se indeparteaza de Ana si se intoarce la prima sa iubire. Florica, devenita acum sotia lui George Buluc, care ii va cauza moartea lui Ion. Celalalt plan al romanului urmareste situatia familiilor Herdelea si Belciug, ambii invatator si preot, facand parte din clasa intelectuala a vremii. In roman exista scene reprezentative, simbolice cum ar fi scena horei de la inceputul romanului. Aceasta are loc intro zi de duminica in care locuitorii din Pripas se afla la hora, acesta avand loc in curtea Todosiei, vaduva lui Maxim Oprea. In expozitiune sunt prezentate personajele principale, timpul si spatiul. In centrul adunarii este grupul jucatorilor. Naratorul descrie jocul traditional, somesana, prin portul popular, pasii specifici , vigoarea dansului si navala cantecului sustinut de catre lautari. Cercul horei reprezinta centrul lumii satului, unde toata lumea se distreaza si se destine cantand si dansand. Modul in care privitorii sunt asezati reflecta relatiile sociale. Cele doua grupuri ale barbatilor reprezinta stratificarea economica. Fruntasii satului, primarul si chiaburii, discuta separat de taranii mijlocasi, asezati pe prispa. Pe atunci, lipsa pamantului ,care era insasi averea lor, era echivalenta cu lipsa demnitatii umane, dandune seama din spusele lui Alexandru Glanetasu. Fetele ramase nepoftite privesc la hora, iar mamele si babele, mai retrase, vorbesc despre gospodarie. Copiii se amesteca in joaca printre adulti. La hora este prezenta si Savista, oloaga satului, piaza rea, colpoltoare a vestilor rele in sat, infatisata ca un portret grotesc. Intelectualii satului, preotul Belciug si familia invatatorului Herdelea, vin sa priveasca petrecerea poporului fara a se amesteca in joc. Prin aceasta traditie, cea a horei, tinerii ajung sa se cunoasca mai bine, ajungand sa-si aleaga viitorul sot sau sotie, deci, intemeierea unei familii dar respectand principiul economic. De aceea la hora, participa numai flacai si fete. Personajul Ion este unul de referinta litarara romana, concentrand tragica istorie a taranului ardelean din primele decenii ale acestui secol. Inca de la inceputul romanului, la hora satului se evidenteaza dintre jucatori, feciorului lui Alexandru Pop Glanetasu, Ion , urmarind-o pe Ana cu o privire stranie, parca nedumerire si un viclesug neprefacut, apoi o vede pe Florica m Ioneste unroman social,obiectiv,realistimodernscris deLiviu Rebreanui aprut n anul1920.Liviu Rebreanu este creatorul romanului romnesc modern, deoarece scrie primul roman obiectiv din literatura romn,Ioni primul roman de analiz psihologic din proza romneasc,Pdurea Spnzurailor.Ioneste primul roman obiectiv din literatura romn, fiind aprut n anul 1920, dup o lung perioad de elaborare, aa cum nsui autorul menioneaz n finalul operei, ntre martie1913- iulie1920. Apariia romanului a strnit un adevrat entuziasm n epoc, mai ales c nimic din creaia nuvelistic de pn atunci nu anuna aceast evoluie spectaculoas: Nimic din ce e publicat nainte nu ne putea face s prevedem admirabila dezvoltare a unui scriitor, care a nceput i a continuat vreo zece ani, nu numai fr strlucire, dar i fr indicaii de viitor, notaEugen Lovinescu. Criticul primete romanulIonca pe o izbnd a literaturii romne, iar satisfacia sa este consemnat n studiul Creaia obiectiv. Liviu Rebreanu: Ion. Pentru iniiatorul modernismului romnesc, al crui principiu de baz erasincronismulliteraturii romne cu cea european, romanulIoneste cel care rezolv o problem i curm o controvers. Aceast afirmaie a lui Lovinescu se refer la faptul c apariia primului roman obiectiv direcioneaz literatura romn ctre valoare european i stinge polemica pe care criticul o avea cusmntoritiiepocii.Glasul pmntuluiRomanul ncepe cu descrierea drumului ctre satul Pripas, la care se ajunge prin oseaua ce vine de la Crlibaba, ntovrind Someul pn la Cluj, din care se desprinde un drum alb mai sus de Armadia i dup ce las Jidovia n urm, drumul urc nti anevoie pn ce-i face loc printre dealurile strmtorate (...), apoi cotete brusc pe sub Rpile Dracului, ca s dea buzna n Pripasul pitit ntr-o scrntitur de coline. La intrarea n sat, te ntmpin (...) o cruce strmb pe care e rstignit un Hristos cu faa splat de ploi i cu o cunini de flori vetede agat de picioare. Imaginea este reluat simbolic nu numai n finalul romanului, ci i n desfurarea aciunii, n scena licitaiei la care se vindeau mobilele nvtorului, sugernd destinul tragic al lui Ion i al Anei, precum i viaa tensionat i necazurile celorlalte personaje: Titu, Zaharia Herdelea, Ioan Belciug, Vasile Baciu, George Bulbuc etc.Aciunea romanului ncepe ntr-o zi de duminic, n care toi locuitorii satului Pripas se afl adunai la hora tradiional, n curtea Todosiei, vduva lui Maxim Oprea. Nu lipsesc nici fruntaii satului, familia nvtorului Herdelea, preotul Belciug i bocotanii care cinstesc cu prezena lor srbtoarea. Hora este o pagin etnografic memorabil prin jocul tradiional, vigoarea flcilor i candoarea fetelor, prin luta iganilor care compun imaginea unui ritm impetuos: De tropotele juctorilor se hurduc pmntul. Zecile de perechi bat someana cu atta pasiune, c potcoavele flcilor scapr scntei, poalele fetelor se bolbocesc, iar colbul de pe jos se nvltorete, se aaz n straturi groase pe feele brzdate de sudoare, luminate de oboseal i de mulumire.Lui Ion i place Florica, dar Ana are pmnt, aa c el i face curte acesteia, spre disperarea lui Vasile Baciu, tatl Anei, care se ceart cu Ion i-l face de rsul satului, spunndu-i srntoc. Alexandru Glanetau, tatl lui Ion, a risipit zestrea Zenobiei, care avusese avere cnd se mritase cu el. Vasile Baciu, om vrednic al satului, se nsurase tot pentru avere cu mama Anei, dar fiind harnic sporise averea i se gndea s-i asigure fetei zestre atunci cnd se va mrita.Ion, flcu harnic i mndru, dar srac o necinstete pe Ana i l oblig astfel pe Vasile Baciu s i-o dea de nevast mpreun cu o parte din pmnturi. Obinnd avere, Ion dobndete situaie social, demnitate uman i satisfacerea propriului orgoliu.n cellalt plan, familia nvtorului Herdelea are necazurile sale. Herdelea i zidise casa pe lotul ce aparinea bisericii, cu nvoirea preotului Belciug. Relaiile nvtorului cu preotul se degradeaz cu timpul, de aceea Herdelea se teme c ar putea pierde toat agoniseala i i-ar rmne familia pe drumuri. Preotul Belciug, rmas vduv nc din primul an, are o personalitate puternic, este cel mai respectat i temut om din sat, avnd o autoritate total asupra ntregii colectiviti.n sat, domin mentalitatea c oamenii sunt respectai dac au oarecare agoniseal, fapt ce face ca relaiile sociale s fie tensionate ntre srntoci i bocotani, ntre chibzuina rosturilor i nechibzuina patimilor, ceea ce face s se dea n permanen o lupt aprig pentru existen.Destinele personajelor sunt determinate de aceast mentalitate, de faptul c familiile nu se ntemeiaz pe sentimente, ci pe interese economice: n societatea rneasc, femeia reprezint dou brae de lucru, o zestre i o productoare de copii. Odat criza erotic trecut, ea nceteaz de a mai nsemna ceva pentru feminitate. Soarta Anei e mai rea, dar deosebit cu mult de a oricrei femei, nu (G. Clinescu). Btut de tat i de so, Ana, rmas fr sprijin moral, dezorientat i respins de toi, se spnzur. Florica, prsit de Ion, se cstorete cu George i se bucur de norocul pe care l are, dei l iubea tot pe Ion.Glasul iubiriiCstorit cu Ana i aezat la casa lui, Ion, din cauza firii lui ptimae, nu se poate mulumi cu averea pe care o dobndise i rvnete la Florica. Sfritul lui Ion este nprasnic, fiind omort de George Bulbuc, care-l prinde iubindu-se cu nevasta lui, aadar Rebreanu propune pentru sfritul ptimaului Ion o crim pasional.Finalul romanului surprinde satul adunat la srbtoarea sfinirii noii biserici, descrie drumul care iese din satul Pripas, viaa urmndu-i cursul firesc: Pripasul de-abia i mai arta cteva case. Doar turnul cotete, apoi se ndoaie, apoi se ntinde, iar dreapt ca o panglic cenuie n amurgul rcoros. (...) Satul a rmas napoi acelai, parc nimic nu s-ar fi schimbat. Civa oameni s-au stins, alii le-au luat locul. (...) Drumul trece prin Jidovia, pe podul de lemn, acoperit, de peste Some, i pe urm se pierde n oseaua cea mare i fr nceput ....