54 Bursa Construcþiilor nr. 5 / 2013

Construcþia celei mai mari infrastructuri de cercetare din Româniaa demarat

Investiþii

Lucrãrile de construcþie acomplexului de cercetare care vagãzdui cel mai puternic laser din lumea u d e m a r a t l a M ã g u r e l e , l â n g ãBucureºti, la jumãtatea lunii iunie.

Experimentele care se vor realiza aici,utilizând cea mai avansatã tehnologiedin lume în domeniul laserilor, aupotenþialul de a duce la descoperirimajore în sectorul tratãrii deºeurilor ra-dio-active, vindecãrii bolilor incurabilesau în domenii precum industria ºi viaþasocialã.

Investiþia este una de proporþii, 293milioane euro fãrã TVA. Din aceastãsumã, peste 260 de milioane de eurovor proveni din fonduri europene,reprezentând primul proiect ce vizeazãcrearea unei infrastructuri de cercetarefinanþat din fonduri structurale.

Johannes Hahn, comisarul europeanpentru politicã regionalã, prezent laceremonia de inaugurare a lucrãrilor, ad eclarat : “Ceea ce f acem aic i nuînseamnã doar cheltuirea baniloreuropeni, cei 260 de milioane de euro,ci o investiþie în tehnologie mondialã devârf, de aceea este justificat sã afirmãmcã R omâ ni a v a d e v e ni u n l oc d ereferinþã în fizica nuclearã, în aceastãzonã.”

Decizia de a finanþa din fonduristructurale complexul de la Mãgureles-a datorat impactului regional alinvestiþiei ºi contribuþiei pe care o vaa d u c e p r o i e c t u l l a r e d u c e r e adisparitãþilor între statele europene,amândouã reprezentând þinte alepoliticii regionale a Uniunii Europene.

Potrivit comisarului Johannes Hahn, oinvestiþie de asemenea dimensiuni vaavea un impact major nu numai la nivellocal, ci ºi la nivel regional prin creareade locuri de muncã ºi oportunitãþi deafaceri care depãºesc strict domeniulºtiinþific.

În acelaºi timp, proiectul va reduceexodul de “creiere”, oameni de ºtiinþãde valoare, din România cãtre EuropaOccidentalã sau alte state dezvoltate.

Î n a n i i c e a u u r m a t c ã d e r i icomunismului, numãrul de cercetãtoric a r e a u p ã r ã s i t E u r o p a d e E s t aînregistrat o creºtere acceleratã. Practic,

jumãtate din Europa este la ora actualãpe cale sã rãmânã fãrã infrastructurã decercetare.

Prin implementarea proiectului de laMãgurele se urmãreºte transformarea“exodului de creiere” în “circulaþie decreiere”. Este absolut necesar ca elitaRomâniei sã aibã oportunitatea de a-ºid e s f ã º u r a a c t i v i t a t e a î n þ a r a d eprovenienþã. Mai mult, complexul de laMãgurele va atrage studenþi, oameni deºtiinþã din afara României ºi chiar dinafara Europei, a apreciat JohannesHahn.

Oportunitatea creãrii unui complex decercetare la Mãgurele a fost unanesperatã pentru România. Acum câþivaani proiectul pãrea irealizabil.

Executantul va trebui sã facãfaþã cerinþelor stricte ºicomplexitãþii tehnice aleproiectului

Cei doi laseri cu o putere de 10 PW, care

vor fi instalaþi la Mãgurele, vor avea oputere de câteva zeci de ori mai maredecât maximul existent la ora actualã.În plus , s istemul de producere afasciculului gama instalat în cadrulcomplexului va fi cel mai performantdin lume.

Aparent o construcþie simplã, clãdireacare va gãzdui dotãrile de ultimã orã ºilaboratoarele va trebui sã facã faþã unorcondiþii foarte stricte în ceea ce priveºtenivelul maxim de vibraþii acceptat ºimenþinerea unei temperaturii cât maiconstante.

Cercetãtorii care vor veni la Mãgurelevor beneficia de cele mai bune condiþiide lucru. O clãdire de birouri, o cantinãºi o casã de oaspeþi vor fi construite înimediata apropiere a spaþiilor dedicateexperimentelor.

Funcþiile de încãlzire ºi rãcire necesareoperãrii complexului vor fi asigurateprintr-un sistem geotermal de mare ca-pacitate. La ora proiectãrii sale, aceastã

instalaþie era cea mai mare din lume.P r o c e d u r a d e a c h i z i þ i e p e n t r u

atribuirea contractului de execuþie aclãdirilor din cadrul complexului ºi asistemului geotermal a fost lansatã îna u g u s t 2 0 1 2 . D u p ã n u m e r o a s econtestaþii, compania pe umerii cãreia afost pusã construcþia complexului a fostStrabag din Austria. Contractul a fostatr ibu it la d ata d e 10 mai 2013,v a l o a r e a l u c r ã r i l o r d e e x e c u þ i eridicându-se la suma de aproximativ61,81 milioane euro fãrã TVA (286,33milioane lei fãrã TVA).

Oferta prezentatã de Strabag a fostcea mai competitivã, oferind un mixechilibrat între partea tehnicã ºi ceacomercialã, ne-a precizat ing. AdolfS t e i n e r , d i r e c t o r r e g i o n a l R O 1 ,Sub-Divizia Europa de Sud Est -Est încadrul companiei Strabag.

Totodatã, Strabag este o companie cue x p e r i e nþã î n i mp l e me nta r e a d esisteme geotermale cât ºi în alte

ªantier ELI - finele lunii iunie 2013

sectoare specializate importante pentruproiect. Aceastã experienþã este cea careprobabil i-a oferit companiei un avantaj faþã decompetitori la licitaþia pentru contractul deexecuþie, a apreciat ing. Adolf Steiner.

“Este un proiect care în general prezintãprovocãri, are o mare importanþã internaþionalãiar din punctul de vedere al construcþiei includeelemente speciale. Unul dintre cele mai mariproiecte geotermale este cuprins in contract.De altfel, cele mai stricte condiþii impuse lalicitaþie s-au referit la sistemul geotermal.”, adeclarat Adolf Steiner.

Lucrãrile la clãdiri ºi la sistemulgeotermal se vor desfãºura înparalel

În 14 iunie au demarat lucrãrile la clãdirile in-cluse în proiect, urmând ca într-o lunã saudouã, în funcþie de rezultatele testelor ce se vorefectua în acest rãstimp, sã înceapã ºi lucrãrilela sistemul geotermal.

Ansamblul de clãdiri va ocupa o suprafaþãtotalã desfãºuratã de aproximativ 31.500 mp.

Vibraþii minime, temperaturãconstantã, radio-protecþie ºiprotecþie la impuls electromag-netic în clãdirea dedicatãexperimentelor

Clãdirea principalã va gãzdui cei doi laseri,sistemul gama ºi laboratoarele.

Arhitectul Costel Tudoruþ, reprezentantulProiect Bucureºti, societatea care a realizatstudiul de fezabilitate al proiectului, a declarat:

“Ce este important la acest proiect estetehnologia pe care o încorporeazã clãdirile însine. Acest câmp (amplasamentul clãdirilor)care are o dimensiune de 117/139 m va avea osingurã placã de beton pe alocuri groasã de doimetri, ca sã ofere radio-protecþie, dotatã cuniºte mecanisme de amortizare. Aceasta placãde beton nu se va miºca cu mai mult 0.1microni, între 1 ºi 350 Hz. “

Pentru asigurarea radio-protecþiei peste69.000 mp de beton vor fi turnaþi în construcþie.De asemenea, se va asigura protecþia laimpulsul electromagnetic printr-un fel de cuºcã“Faraday”.

Regimul de înãlþime al clãdirii principale va fiSubsol parþial + Parter.

Segmentul de clãdire care va gãzdui cei doi laseriva avea o suprafaþã desfãºuratã de 8.659 mp.

Camera laserului va trebui sã se încadreze înclasa de curãþenie 4, adicã 10.000 de particulede 0.1 microni/1 mc de aer.

Pentru întreg proiectul se vor realiza cca.3.000 mp de camere curate.

Totodatã, în camera laser se va asigura otemperaturã constantã de 22 grade Celsiusplus-minus 0,5 grade Celsius la o umiditaterelativã de 35/50%.

Corpul dedicat sistemului gamma va avea oarie desfãºuratã de 12.738,7 mp la un regim deînãlþime de Subsol parþial + Parter. Construcþiava fi echipatã cu un pod rulant de 40 tf. Avândîn vedere greutatea foarte mare, datoratã

betonului de radio-protectie, corpul gamma vasta pe piloþi foraþi, altfel corpul de clãdire s-arscufunda.

Laboratoarele se vor întinde pe o suprafaþãdesfãºuratã de 2.884,4 mp.

Birouri pentru 200 de cercetãtori

Clãdirea de birouri va avea o capacitate de 200de persoane ºi o suprafaþã desfãºuratã de4.528,33 mp.

Înãlþimea construcþiei la atic va fi de 28,37 mla un regim de înãlþime de subsol + parter +cinci etaje + etaj tehnic parþial.

Varianta de open-space nu a fost agreatã decercetãtori aºa cã se vor amenaja birouri de câtedoi cercetãtori.

Cercetãtorii vor avea beneficia despaþii de odihnã într-o clãdire spe-cial amenajatã

“Casa de oaspeþi” va avea un regim de înãlþimede parter + douã etaje + etaj 3 parþial. Clãdireava cuprinde apartamente cu douã camere, acâte 14 mp, ºi o micã chicinetã. Construcþia vaavea o capacitate de 24 spaþii de odihnã pentrucercetãtorii care efectueazã experimente încadrul complexului.

Suprafaþa desfãºuratã a clãdirii va fi de2.290,78 mp.

Arh. Costel Tudoruþ, ne-a explicat:“Nu este propriu-zis o clãdire de oaspeþi,

lumea înþelege greºit cã este un hotel. Seîntâmplã de exemplu ca un experiment sã sedesfãºoare 30 de zile continuu. Oamenii careurmãresc experimentul, trebuie sã doarmã,trebuie sã mãnânce ºi atunci lucreazã înschimburi. Din cauzã cã oraºul Mãgurele esteamplasat într-o zonã mai fer itã faþã deBucureºti am considerat necesarã ºi UniuneaEuropeanã ne-a aprobat construcþia acestei“case de oaspeþi” unde cercetãtorii se duc defapt sã se odihneascã când nu sunt în schimb.”

Între clãdirea de birouri ºi casa de oaspeþi vaexista a cantinã cu regimul de înãlþime parter.Suprafaþa desfãºuratã a clãdirii va fi de 277,62 mp.

Sistemul geotermal va asiguraîncãlzirea ºi rãcirea complexuluigratuit timp de 35 de ani

Sistemul geotermal, care va asigura funcþiile deîncãlzire ºi rãcire va cuprinde 1.080 de puþuriforate. Puterea instalatã totalã a sistemului va fide 5,5 MW.

R e a l i z a r e a s i s t e m u l u i g e o t e r m a l v apresupune costuri semnificative însã potrivitstudiului de fezabilitate investiþia este unarentabilã, ne-a declarat arh. Costel Tudoruþ.

În condiþii normale încãlzirea ºi rãcireacomplexului de cercetare ar presupune costuride 650.000 de euro pe an. Investiþia în instalaþiageotermalã se amortizeazã în 15 ani dupã carecel puþin 35 de ani complexul va fi încãlzit ºirãcit gratuit.

Lucrãrile de construcþie vor fi încheiate întermen de 22 de luni.

56 Bursa Construcþiilor nr. 4 / 2013

Muzeul Judeþean “AlexandruOdobescu” din Buzãu se aflã de doi aniîn lucrãri de modernizare.

Printr-o investiþie de 38,35 milioanelei , f inanþatã parþ ia l d in fondu r ieuropene, clãdirea muzeului aflatã înstare de degradare este reabilitatã dintemelii.

Pr oiectu l pr ev ed e cons ol id ar eastructurii de rezistenþã, refacereafaþadelor, modernizarea completã ainteriorului, inclusiv a teatrului “GeorgeCiprian”, care funcþioneazã în incintamuzeului, amenajarea unui spaþiu deexpunere în aer liber ºi înfiinþarea unuicentru de informare turisticã în cadrulmuzeului.

Lucrãrile sunt cu atât mai necesare cucât muzeul are o importanþã culturalãregionalã.

Pe lângã colecþiile de arheologie,istorie, artã contemporanã cu caracterunic în spaþiul românesc, muzeulserveºte ca spaþiu pentru desfãºurareade evenimente culturale de exemplufestival internaþional de teatru.

“Muzeul judeþean se constituie astfelîntr-un pol cultural ce contribuie laperpetuarea tradiþiilor culturale ºiistorice, ca bun local ºi regional.”, aprecizat Oana Ghimbãºanu, purtãtorulde cuvânt al Consil iului JudeþeanBuzãu.

O investiþie de peste38 milioane lei

Finanþarea investiþiei este asiguratã înbunã parte din fonduri nerambursabile

prin Programul Operaþional Regional,Axa prioritarã 5 „Dezvoltarea durabilã ºipromovarea turismului”. Din costuriletotale ale proiectului în valoare de38,35 milioane lei, fondurile europenereprezintã 27,19 milioane lei.

Un an de implementarepierdut datoritã uneicontestaþii

I n i þ i a l p e r i o a d a s t a b i l i t ã p e n t r uimplementare era martie 2010 – martie2013 însã proiectul a fost întârziat maibine de zece luni de blocarea licitaþieilansate pentru atribuirea contractuluid e l u c r ã r i . S o c i e t a t e a I n t e g r a l acontestat dreptul societãþii Concas de aparticipa la licitaþie, considerând cãaceasta nu a depus toate documentelenecesare. Litigiul a fost soluþionat înjustiþie, contractul fiind atribuit în iunie2011 societãþii Concas la valoarea de23,54 milioane lei fãrã TVA.

Clãdirea monumenta muzeului va fi reabilitatãcu materiale de calitate

L u c r ã r i l e a u f o s t d e m a r a t e l u n aurmãtoare, pe perioada de execuþiemuzeul fiind închis.

Clãdirea muzeului este monument dep a t r i m o n i u c a t e g o r i a B a º a c ãintervenþiile asupra faþadelor trebuie sãa i b ã î n v e d e r e r e s p e c t a r e acaracteristicilor originale. Elementeledecorative vor fi menþinute, iar larefacerea ºarpantei , a tâmplãr ieiexterioare ºi interioare, precum ºi a

finisajelor se va lucra cu materiale debunã calitate (þiglã ceramicã, lemn destejar stratificat, travertin, mozaic demarmurã). Construcþia va fi pusã învaloare printr-un sistem de iluminatarhitectural.

Inter iorul c lãdir i i va f i completmodernizat. Se vor realiza lucrãri dedesfacere/demolare, consol idare,instalaþii, termoizolare.

Oana Ghimbãºanu, ne-a explicat:“Închiderile exterioare, realizate cu

pereþi din caramidã plinã, în grosime decirca 80 cm nu necesitã protecþiesuplimentarã privind izolarea termicã.A c o p e r i º u l t i p º a r p a n t ã a r etermoizolaþie din saltele rigide de vatãmineralã de 20 cm grosime. La interior,în pereþii de compartimentare dingips-carton se aplicã saltele de vatãmineralã de 10 cm grosime.”

Îmbunãtãþirea accesului în muzeue s t e t o t o d a t ã u na d i nt r e þ i nt e l eproiectului. Se vor amenaja rampespeciale de acces pentru persoanele cudizabilitãþi motorii, un ascensor mo-dern, grupuri sanitare speciale.

Lucrãrile de amenajãri exterioare voravea ca scop crearea unei expoziþii înaer l iber pe o suprafaþã de terenneutilizatã pânã acum. Expoziþia vagãzdui piese valoroase din piatrã, lemn,metal, artã meºteºugãreascã etc.

Dotãrile cuprinse în proiect vor aduceMuzeul Judeþean Buzãu la nivelul celoroccidentale.

Instituþia va fi dotatã cu mobiliermodern de expunere, s istem au-dio-ghid, care va permite o vizitareindependentã a sãlilor cu exponate, vorfi amenajate zone pentru vizionaredocumentare în sãlile de expoziþie ºic inci touch-screen-ur i conþinândinformaþii turistice vor fi amplasate înpuncte intens circulate din municipiulBuzãu.

La mijlocul lunii iunie 2013 lucrãriled e r ea b i l i ta r e º i r es ta u r a r e er a ufinalizate în procent de 65%, urmând sãfie încheiate pânã la finele anului.

Investiþiile în culturã vor dezgheþa turismul

Investiþii

Palatul Episcopal al Dunãrii de Jos dinGalaþi, bijuterie a arhitecturii moºtenitã de laînceputul secolului trecut, va fi readus la frumuseþeade odinioarã în scopul dezvoltãrii turismului cultural înregiunea de sud-est a þãrii.

Arhiepiscopia Dunãrii de Jos a obþinut anul trecutfinanþarea necesarã pentru refacerea palatului.Costurile totale ale proiectului însumeazã 15,1milioane lei, din care douã treimi vor fi asigurate din

fonduri europene prin Programul OperaþionalRegional.

Pãrintele Horaþiu Moldovan, consilier patrimoniu ºiconstrucþii bisericeºti în cadrul Arhiepiscopiei Dunãriide Jos, precizeazã:

“ R e a b i l i t a r e a , c o n s o l i d a r e a , r e s t a u r a r e a º iexploatarea în scop turistic a Palatului Episcopal vorcontribui la dinamizarea vieþii culturale ºi turistice înregiune, la creºterea economicã ºi crearea de noi locuri

de muncã sau menþinerea celor existente.”

Lucrãrile vor urmãri refacerea fidelã apalatului iniþial

Proiectul îºi propune respectarea texturii ºi adesignului epocii pentru asigurarea unei apropieri câtmai mari faþã de caracterul iniþial al clãdirii ºi alamenajãrilor sale.

Astfel, tâmplãria interioarã se va demonta ºi se va

Un nou standard pentru muzeeledin România

45

înlocui cu tâmplãrie nouã din lemn stratificat,având aceeaºi formã, dimensiuni ºi desen cucea iniþialã.

Î n l a b o r a t o a r e º i î n s a l a m u l t i m e d i apardoselile reci se vor executa din marmurã cuintarsie neagrã ºi gresie gri-negru. În schimb,pardoselile calde se vor executa din parchet destejar tip Versailles. Totodatã, pardoseala dinmarmurã a scãrii principale ºi pardoselile del e m n a l e s c ã r i l o r s e c u n d a r e v o r f irecondiþionate. Balustradele existente nu vor fiînlocuite ci vor fi recondiþionate, ne-a explicatpãrintele Horaþiu Moldovan.

Izolarea termicã a clãdirii va fi asiguratã degrosimea zidurilor exterioare cât ºi de izolareaeficientã a planºeului peste parter.

Funcþiile de încãlzire-rãcire vor fi asigurateprin intermediul unei centrale termice proprii ºia unui sistem de condiþionare a aeruluicentralizat cu utilizarea ventiloconvectoarelor.

Instalaþiile interioare existente (de alimentarecu apã rece ºi apã caldã, de hidranþi pentrustingerea incendiilor, canalizare menajerã,electricã interioarã ºi de curenþi slabi) vor fiînlocuite cu unele noi. De asemenea, se vori n s t a l a n o i s i s t e m e : d e s e m n a l i z a r e aincendiilor, antiefracþie, de televiziune cu circuitînchis, sonorizare.

Tr otu ar el e d i n cu r tea mu zeu l u i v or f iexecutate cu pavele tip cãrãmidã.

Execuþia este de abia la început

La începutul lunii iunie a.c. lucrãrile eraufinalizate în proporþie de 15,16% raportat lavaloarea contractului, ne-a declarat pãrinteleHoraþiu Moldovan.

Executantul proiectului, asocierea DedalBahamat-Romlotus Instalaþii, a demarat înparalel lucrãrile la ambele corpuri ale palatului,la clãdirea anexã ºi la cãile de acces în curte.

La corpurile de sud ºi nord au fost spartecenturile din beton armat pentru ancorareaarmãturii din cãmãºuialã, s-a turnat betonarmat impermeabilizat la radier, au fost

montate armãturi din oþel beton ºi cãmãºuialade beton armat impermeabilizant la pereþi.

Pe partea de hidroizolaþii au fost etanºaterosturile cu cordon hidroizolant, s-au montatmembrane pentru hidroizolaþie, s-a realizatz i d ã r i a d i n c ã r ã m i d ã p e n t r u p r o t e c þ i ahidroizolaþiei verticale. De asemenea, s-aaplicat umplutura de pãmânt în camere ºi unstrat drenant din balast sub pardosealã. Lacorpul anexã s-au executat sãpãturi la fundaþii.

În ceea ce priveºte reþeaua de apã s-auexecutat lucrãri de montare þevi ductile laexteriorul clãdiri i , iar trotuarele au fostdesfãcute de straturile protective.

În continuare se vor executa lucrãri deconsolidare a planºeelor de lemn ºi se va refacecontinuitatea zidãriei pereþilor prin injectare. Deasemenea, învelitoarea din tablã zincatã va fiînlocuitã, se vor realiza tencuieli interioare deasanare la subsol Corpul Sud ºi va fi executatã scarade acces de la parter la subsolul Corpului Sud.

Palatul Episcopal va deveni“Muzeul Istoriei, Culturii ºiSpiritualitãþii Creºtine de laDunãrea de Jos”

Palatul Episcopal a gãzduit din 1967 pânã lademararea lucrãrilor de reabilitare, Muzeul deA r t ã V i z u a l ã , p r i m u l m u z e u d e a r t ãcontemporanã româneascã din þarã. Dupãfinalizarea proiectului, palatul va fi transformatîn “Muzeul Istoriei, Culturii ºi SpiritualitãþiiCreºtine de la Dunãrea de Jos”. Potrivitpãrintelui Horaþiu Moldovan, muzeul va aveadrept element de unicitate întrepãtrundereaistoriei ºi a artei cu religia ortodoxã în regiuneaDunãrii de Jos începând din secolul III.

Spaþiul muzeului va fi adaptat ºi dotat învederea desfãºurãrii de diverse tipuri deactivitãþi ºi evenimente culturale: vernisaje,simpozioane ºtiinþifice, concerte, lansãri decarte, filme documentare.