rosu

ga

lben

alba

stru

neg

ru

Anul VIII Nr. 75 2016

Aceastã ediþie se distribuie gratuit

Investiþiile programate pentru anul trecut au fost finalizate conform graficului, fiind continuate în 2016doar cele care fusserã proiectate sã fie încheiate în acest an.

Continuã lucrãrile pe Câmpului, Sãliºtii ºi parþial strada LungãUn astfel de exemplu este cel al strãzilor Câmpului, Sãliºtii ºi parþial Lungã, unde au fost demarate

lucrãri în 2015, urmând sã fie încheiate în acest an. Este vorba atât despre lucrãri la reþeaua canalizare,cât ºi de modernizarea carosabilului ºi a trotuarelor.

Se amenajeazã parcãri2016 va aduce o parcare nouã, care va fi amenajatã în zona cimitirului. Alte locuri de parcare vor fi

amenajate în curtea interioarã a blocurilor. Aici se vor crea spaþii verzi, cãi de acces, urmând ca imagineazonei sã fie complet îmbunãtãþitã.

Lucrãri de infrastructurãTot în acest an va fi extinsã reþeaua de canalizare pe strada Nouã, iar în ceea ce priveºte capacitatea

staþiei de tratare a apei potabile, aceasta va fi mãritã. ªi PUG-ul Prlatului va fi actualizat, iaramenajamentul silvo-pastoral, proiect care a fost demarat, va contribui la valorificarea avantajoasã apãºunatului comunal.

Miercuri, 3 februarie 2016, ora 14:00, la sediulPrimãriei Comunei Orlat este convocatãAdunarea Generalã a ASOCIAÞIEI NONPROFITDE GAZ METAN ORLAT, întâlnire la care suntaºteptaþi membrii acestui organism.Ordinea de zi a Adunãrii Generale din data de03.02.2016:1. Analiza situaþiei financiare la zi.2. Aprobarea modificãrilor la reþeaua dedistribuþie stradalã din str. Avram Iancu.3. Extinderea reþelei de gaz din comunã.NOTÃ: Reamintim cetãþenilor faptul cã oricineintenþioneazã sã se branºeze la reþeaua de gazare obligaþia obþinerii avizului de la ASOCIAÞIANONPROFIT DE GAZ METAN ORLAT.

ANUNÞ FOARTEANUNÞ FOARTEANUNÞ FOARTEANUNÞ FOARTEANUNÞ FOARTEIMPORTIMPORTIMPORTIMPORTIMPORTANT!ANT!ANT!ANT!ANT!

Investiþii mari ºi în 2016, la OrlatInvestiþii mari ºi în 2016, la OrlatInvestiþii mari ºi în 2016, la OrlatInvestiþii mari ºi în 2016, la OrlatInvestiþii mari ºi în 2016, la Orlat

Aºa cum s-a întâmplat în ultimii ani, bugetul comunei Orlat a fost proiectat în aºa fel încât sã se permitã continuareaºi demararea unor ample lucrãri de investiþii. Joi, 28 ianuarie, Consiliul Local Orlat a votat, în unanimitate, bugetulpentru anul 2016, astfel cã, toate lucrãrile cuprinse pe agenda de investiþii vor putea fi executate. Bugetul e împãrþitîn douã capitole mari, cele care privesc cheltuielile de dezvoltare ºi cele de funcþionare. Aºa cum s-a întâmplat ºi înanii trecuþi, cheltuielile de dezvoltare reprezintã cea mai mare parte a bugetului, astfel cã, pentru 2016 acesteareprezintã 56, 5 procente, în timp ce, pentru funcþionarea aparatului administrativ local s-au alocat 43, 5 procente.Primarul comunei Orlat, Aurel Gâþã spune cã "ªi în acest an am pus accentul pe investiþii diverse, astfel încât sãputem continua amplul proces de modernizare al Orlatului. Veþi vedea

PPPPPodul Vodul Vodul Vodul Vodul Varuluiaruluiaruluiaruluiarului

cã am acoperit o paletã largã de investiþii si, foarte important, cã amþinut cont de necesitãþile locuitorilor comunei noastre". Listainvestiþiilor din 2016 e una bogatã, regãsindu-se pe ea investiþii dinsectoare diverse, de la drumuri, pânã la biserici.

continuare în pagina 4

rosu

ga

lben

alba

stru

neg

ru

pag. 2pag. 2

În temeiul art. 477 alin (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, comunicãm cã aufost emise acte administrative fiscale pentru urmatorii contribuabili:

1. HRINCU IOAN Orlat, nr. 541, jud. Sibiu Somaþia nr. 3415/21.07.20155395/21.10.2015

2. HRINCU IOAN Orlat, nr. 541, jud . Sibiu Titlul executoriu nr. 3416/21.07.2015 5396/21.10.2015

3. OSTATE LUMINITA Orlat, nr. 113, jud. Sibiu Somaþia nr. 3639/21.01.20154. OSTATE LUMINITA Orlat, nr. 113, jud. Sibiu Titlul executoriu nr. 3640/

21.07.20155. PLESA FLORIN Orlat, nr. 171, jud. Sibiu Somaþia nr. 3418/08.07.2015

4436/31.08.20156. PLESA FLORIN Orlat, nr. 171, jud. Sibiu Titlul executoriu nr. 3419/

08.07.20154437/31.08.20157. PIRLOG LENUTA Orlat, nr. 821 G, jud. Sibiu Somaþia nr. 3644/21.07.20158. PIRLOG LENUTA Orlat, nr. 821 G, jud. Sibiu Titlul executoriu nr. 3645/

21.07.20159. FAGHI ALEXANDRA Orlat, nr. 644, jud. Sibiu Somaþia nr. 4424/31.08.201510. FAGHI ALEXANDRA Orlat, nr. 644, jud. Sibiu Titlul executoriu nr. 4425/

31.08.201511. CIOPASIU ALEXANDRU Orlat, nr. 821, jud. Sibiu Somaþia nr. 4057/12.08.201512. CIOPASIU ALEXANDRU Orlat, nr. 821, jud. Sibiu Titlul executoriu nr. 4058/

12.08.201513. VLAD ILEANA Orlat, nr. 37, jud. Sibiu Somaþia nr. 4059/12.07.201514. VLAD ILEANA Orlat, nr. 37, jud . Sibiu Titlul executoriu nr. 4060/

12.07.201515. PLESA GHEORGHE OVIDIU Orlat , nr. 171, jud. Sibiu Somaþia nr. 3646/21.07.201516. PLESA GHEORGHE OVIDIU Orlat , nr. 171, jud. Sibiu Titlul executoriu nr. 3647/

21.07.201517. KOLOZSVARI ADRIAN Orlat, nr. 113, jud. Sibiu Somaþia nr. 4409/31.08.201518. KOLOZSVARI ADRIAN Orlat, nr. 113, jud. Sibiu Titlul executoriu nr. 4411/

31.08.201519. TANTI FRANCISC BELCANTO Orlat, nr. 209, jud. Sibiu Somaþia nr. 4426/31.08.201520. TANTI FRANCISC BELCANTO Orlat, nr. 209, jud. Sibiu Titlul executoriu nr. 4427/

31.08.201521. FAUR IOAN Orlat, nr. 165 , jud. Sibiu Somaþia nr. 4428/31.08.201522. FAUR IOAN Orlat, nr. 165 , jud. Sibiu Titlul executoriu nr. 4429/

31.08.201523. PLESA GHEORGHE Orlat, nr. 171, jud. Sibiu Somaþia nr. 4434/31.08.2015

5402/21.10.201524. PLESA GHEORGHE Orlat, nr. 171, jud. Sibiu Titlul executoriu nr. 4435/

31.08.2015 5403/21.10.201525. BARNA CONSTANTIN Orlat, nr. 307, jud . Sibiu Somaþia nr. 6391/21.10.201526. BARNA CONSTANTIN Orlat, nr. 307, jud . Sibiu Titlul executoriu nr. 6392/

21.10.201527. GRANCEA NICOLAE Orlat, nr. 98, jud. Sibiu Somaþia nr. 5393/21.10.201528. GRANCEA NICOLAE Orlat, nr. 98, jud. Sibiu Titlul executoriu nr. 5394/

21.10.201529. LEVAI KALMAN Orlat, bl.2, jud. Sibiu Somaþia nr. 5400/21.10.201530. LEVAI KALMAN Orlat, bl.2, jud. Sibiu Titlul executoriu nr. 5401/

21.10.201531. FAUR GHEORGHE Orlat, nr. 160, jud. Sibiu Somaþia nr. 5406/21.10.201532. FAUR GHEORGHE Orlat, nr. 160, jud. Sibiu Titlul executoriu nr. 5407/

21.10.201533. TINT SORINEL Orlat, nr. 294, jud. Sibiu Somaþia nr. 6244/25.11.201534. TINT SORINEL Orlat, nr. 294, jud. Sibiu Titlul executoriu nr. 6245/

25.11.201535. VERDE MIHAI Orlat, nr. 508, jud. Sibiu Somaþia nr. 6252/25.11.201536. VERDE MIHAI Orlat, nr. 508, jud. Sibiu Titlul executoriu nr. 6253/

25.11.201537. FAUR PETRU Orlat, nr. 130, jud. Sibiu Somaþia nr. 6311/26.11.201538. FAUR PETRU Orlat, nr. 130, jud. Sibiu Titlul executoriu nr. 6312/

26.11.201539. PLIC LUCIAN Orlat, nr. 125, jud. Sibiu Somaþia nr. 6313/26.11.201540. PLIC LUCIAN Orlat, nr. 125, jud. Sibiu Titlul executoriu nr. 6314/

26.11.201541. FAUR GHEORGHE FLORIN Orlat, nr. 160, jud. Sibiu Somaþia nr. 6316/26.11.201542. FAUR GHEORGHE FLORIN Orlat, nr. 160, jud. Sibiu Titlul executoriu nr. 6317/

26.11.201543. COSTANIUC DORIAN Orlat , nr. 111, jud. Sibiu Somaþia nr. 6326/26.11.201544. COSTANIUC DORIAN Orlat , nr. 111, jud. Sibiu Titlul executoriu nr. 6327/

26.11.2015

- act spaþiu: proprietate, chirie, comodat, etc- statut, act constitutiv societate comercialã- contract salubritate Schuster ecologic,- contract pentru transport rumeguº pentru societãþile comerciale care desfãºoarã

activitãþi din domeniul forestier- certificate înmatriculare ORC- încheierea de la ORC cu punctul de lucru din Orlat ºi cu activitãþile autorizate pe Orlat- copie CI cu nr. Telefon- SCHIÞÃ cu suprafaþa pentru care se solicitã autorizaþia- Aviz/autorizaþie de securitate la incendiu, conf. HG 1739/2006 (eliberat de ISU SIBIU)

sau negaþie pentru clãdirile care nu se supun avizãrii (eliberatã de ISU SIBIU)- copie chitanþã taxã eliberare acord funcþionare

ACTE NECESARE OBÞINERII ACORDULACTE NECESARE OBÞINERII ACORDULACTE NECESARE OBÞINERII ACORDULACTE NECESARE OBÞINERII ACORDULACTE NECESARE OBÞINERII ACORDULUI DEUI DEUI DEUI DEUI DEFUNCÞIONARE PENTRU ANUL 2016FUNCÞIONARE PENTRU ANUL 2016FUNCÞIONARE PENTRU ANUL 2016FUNCÞIONARE PENTRU ANUL 2016FUNCÞIONARE PENTRU ANUL 2016

Compartimentul impoziteºi taxe din cadrul PrimãrieiOrlat preia declaraþiile fiscalecompletate de cãtre per-soanele fizice care au înproprietare clãdiri utilizatepentru locuit, dar ºi pentruactivitãþi economice (activitãþicare aduc venit), în vedereastabilirii impozitului aferentanului 2016.

Ca urmare a diverselorlãmuriri solicitate de cetãþenicompartimentul impozite ºitaxe face urmãtoarele precizãri:

NU AU OBLIGAÞIA SÃ DEPUNÃ DECLARAÞIA FISCALÃ PENTRU STABILIREAIMPOZITULUI cetãþenii care au în proprietate un imobil utilizat exclusiv pentru locuit ºi carenu au înregistrat la respectiva adresã sediul unui agent economic. !!!!!!!!

AU OBLIGAÞIA SÃ DEPUNÃ DECLARAÞIA FISCALÃ PENTRU STABILIREA IMPOZITULUIurmãtorii:

1. persoanele care deþin în proprietate un imobil utilizat ca spaþiu de locuit, dar ºi casediu de firmã. În aceasta cetãþeanul va preciza suprafaþa utilizatã în scop economic ºisuprafaþa utilizatã pentru locuit, impozitul urmând sã se calculeze diferenþiat.

Declaraþia va fi însoþitã de urmãtoarele documente:- Raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat; sau- Procesul-verbal de recepþie finalã, din care sã reiasã valoarea clãdirii, în cazul unei

clãdiri finalizate în ultimii 5 ani (2011-2015); sau- În cazul unei clãdiri dobândite în ultimii 5 ani, actul de dobândire a dreptului de proprietate

(contract de vânzare-cumpãrare sau donaþie, etc) din care sã reiasã valoarea clãdirii(2011-2015)

2. persoanele fizice care deþin în proprietate un imobil utilizat ca spaþiu de locuit, dar ºi casediu social, sediu secundar, punct de lucru al unei societãþi comerciale, PFA, etc. CHIARDACà NU DESFêOARà ACTIVITATE ECONOMICà LA RESPECTIVA ADRESÃ. În cadrulformularului cetãþeanul va declara pe proprie rãspundere cã nu desfãºoarã activitãþieconomice la acea adresã ºi cã utilitãþile sunt suportate de proprietar ºi nu de agentuleconomic înregistrat. În acest caz, impozitul va fi calculat conform cotelor prevãzute pentruclãdirile de locuit, adicã 0,1% din valoarea de impozitare.

3. persoanele fizice care deþin în proprietate un imobil cu orice altã destinaþie decât ceade locuit

ATENÞIE!!! În cazul în care contribuabilii menþionaþi nu depun declaraþia fiscalã pentrustabilirea impozitului pânã în data de 31.03.2016, Codul Fiscal, articolul 458, alineatul 4prevede aplicarea cotei de 2% din valoarea de impozitare a clãdirii.

Formularul poate fi procurat în format tipãrit de la compartimentul impozite ºi taxe dincadrul Primãriei Orlat.

DECLDECLDECLDECLDECLARAÞII FISCALE PERSOANE FIZICEARAÞII FISCALE PERSOANE FIZICEARAÞII FISCALE PERSOANE FIZICEARAÞII FISCALE PERSOANE FIZICEARAÞII FISCALE PERSOANE FIZICE

Încheiatã azi, 12.11.2015,cu ocazia afiºãrii la Panoulde Afiºaj al Comunei Orlat,a minutei ºedinþei publicedin data de 09.11.2015 .

Au fost adoptate în cadrulºedinþei publice din data de09.11.2015, urmãtoarelehotãrâri privitoare la:

- HCL privind stabilireaimpozitelor ºi taxelor localepentru anul 2016;

- HCL privind actualizareavalorii de inventar aobiectivului de investiþ i i“Modernizare drumuri forestiere Comuna Orlat”.

În conformitate cu prevederile art. 11 din Legea nr. 52/2003 privind transparenþadecizionalã în administraþia publicã

MINUTA ºedinþei publice din data de 26.11.2015

Încheiatã azi, 27.11.2015, cu ocazia afiºãrii la Panoul de Afiºaj al Comunei Orlat, aminutei ºedinþei publice din data de 26.11.2015 .

Au fost adoptate în cadrul ºedinþei publice din data de 26.11.2015 , urmãtoarelehotãrâri privitoare la:

- HCL privind aprobarea organigramei, a statului de funcþii ºi a numãrului de personalpentru aparatul de specialitate al autoritãþii executive din Comuna Orlat, instituþii ºiservicii publice, fãrã personalitate juridicã, de subordonare localã

- HCL privind aprobarea Planului de ocupare a funcþiilor publice din aparatul despecialitate al autoritãþii executive din Comuna Orlat ºi S.P.C.L.E.P. Orlat pentru anul2016

- HCL privind rectificarea bugetului local ºi actualizarea listei de investiþii pe trimestrulIV anul 2015

- HCL privind aprobarea solicitãrii prelungirii pânã la data de 31.03.2016 a valabilitãþiigaranþiei emise de Fondul de Garantare a Creditului Rural - IFN S.A. prin SCRISOAREADE GARANÞIE pentru restituirea avansului nr. IG143302700/17.12.2014 în favoareaAgenþiei pentru Finanþarea Investiþiilor Rurale, valabilã pâna la 13.12.2015, referitoarela Contractul de finanþare nerambursabilã nr. C125b011173400002/13.02.2012

- HCL privind aprobarea Regulamentului de utilizare a drumurilor forestiere aflate îndomeniul public al comunei Orlat judeþul Sibiu

- HCL privind aprobarea Metodologiei de calcul a preþului de referinþã a maseilemnoase pe picior care se recolteazã din fondul forestier proprietate publicã a unitãþiiadministrativ - teritoriale Comuna Orlat judeþul Sibiu

- HCL privind închirierea, prin licitaþie publicã deschisã a spaþiului cu altã destinaþiedecât aceea de locuinþã, situat în Orlat, strada Grãnicerilor, nr. 194.

Hotãrâri aleHotãrâri aleHotãrâri aleHotãrâri aleHotãrâri aleConsiliului Local OrlatConsiliului Local OrlatConsiliului Local OrlatConsiliului Local OrlatConsiliului Local Orlat

ANUNÞ COLECTIVANUNÞ COLECTIVANUNÞ COLECTIVANUNÞ COLECTIVANUNÞ COLECTIVpentru comunicarea prin publicitate

N rcrt

Numele ºi prenumele/denumirea contribuabilului

Domiciliul fiscalal contribuabilului

Denumirea actului administrativ-fiscal/nr. ºi data actului

rosu

ga

lben

alba

stru

neg

ru

pag. 3pag. 3

Eventua le le g re`e l i de redac ta re apar \ in ed i to ru lu i ` i t i pogra f ie i .Even tua le le g re`e l i de redac ta re apar \ in ed i to ru lu i ` i t i pogra f ie i .Even tua le le g re`e l i de redac ta re apar \ in ed i to ru lu i ` i t i pogra f ie i .Even tua le le g re`e l i de redac ta re apar \ in ed i to ru lu i ` i t i pogra f ie i .Even tua le le g re`e l i de redac ta re apar \ in ed i to ru lu i ` i t i pogra f ie i .

Pagin[ real izat[ de col . ( r ) Ioan PãreanPagin[ real izat[ de col . ( r ) Ioan PãreanPagin[ real izat[ de col . ( r ) Ioan PãreanPagin[ real izat[ de col . ( r ) Ioan PãreanPagin[ real izat[ de col . ( r ) Ioan Pãrean

Notã: Începând cu acest numãr al ziarului ORLAT-Info publicãm, în integralitate, prima monografie a comunei Orlat scrisã ºi tipãritã în anul 1895 de cãtreînvãþãtorul-dirigent (directorul ºcolii) Romul Simu.

MONOGRAFIA COMUNEI ORLMONOGRAFIA COMUNEI ORLMONOGRAFIA COMUNEI ORLMONOGRAFIA COMUNEI ORLMONOGRAFIA COMUNEI ORLAAAAATTTTTSCRISÃ DE Romul SimuÎNVÃÞÃTOR ÎN ORLAT

Lucrare premiatã cu premiul I., de 25 de coroane, la concursul publicat de tinerimea românã din Sibiu pentru monografiile comunelor comitatului SibiiuRetipãrire din „FOAIA POPORULUI“ SIBIU

INSTITUT TIPOGRAFIC, T. LIVIU ALBINI 1895 În toamna anului 1894, un grup de tineri români din Sibiu, anume dnii: T.L. Albini, Emil

Borcia, Liviu Brote, Il. Banciu, I.Doleanu, Ilie Dopp, A. Dordea, I. Grecu, G. Moldovan, I.Moþa, I. Russu-ªirianu, I. Stoica, Vict. Tordãºianu, E. Verzariu ºi I. Ursu de Margine, - au luatîntre sine hotãrârea sã publice un concurs cu premii monografiile economice ale comunelordin comitatul Sibiiu, contribuind cu toþii pentru coperirea premiilor. S-a publicat concursulîn «Tribuna» (numãrul 131 din anul 1894) ºi «Foaia Poporului» (nr.40 din 1894), urmareacãruia a fost, cã s’au pregãtit monografiile economice a treisprezece comune din comitatulSibiiu.

Iar la ruga tinerilor de mai sus, domnii profesori de la seminarul din Sibiiu, Dr. D. P.

Barcianu ºi Dumitru Comºa, închiºi în vremea asta în Vaþ pentru «Memorand», au avutbunãtatea a primi, ca Domnia lor sã recensioneze lucrãrile sosite, designând pe cele depremiat. Pãrerii date de dînºii s’a potrivit apoi tinerimea sibiianã la votarea premiilor.

Rezultatul acestui concurs e ºi monografia de faþã.Asupra acestei lucrãri, juriul examinator din Vaþ, domnii profesori Dr. D.P. Barcianu ºi

Demetriu Comºa, au adus urmãtoarea judecatã:„Lucrarea e fãcutã dupã o bunã împãrþire, cu multã diligenþã, ºi lãudabil zel. ªi limba

ºi stilul sunt, cu puþine excepþii, destul de bine netezite. Este, dintre lucrãrile examinate,cea mai bine succeasã !“

urmare din numãrul trecut

urmare în numãrul viitor

Locul neroditorLocul neroditor azi pe hotar

este de 283 jugãre. O parte dinel este „La Vîrf“, adecã în vârfulmuntelui, unde e numai pea-trã, ici-colea muºchiu ºi mairar creºte jneapãn, din alecãrui roade se poate gãtirachiu. În locul numit pasc meiiºi pentru îmbunãtãþirea lui nus’a fãcut ºi nici nu se poateface nimic.

Mai sunt în munte coasteprãpãstioase, lipsite aproapecu totul de plante, acestea sepot numi în adevãr locurineroditoare ºi e peste putinþaomului a le îmbunãtãþi.

Sunt însã între locurile so-cotite ca neroditoare ºi aceleacari, pe lângã muncã fãcutã cuchibzuinþã ºi înþelepciune s’arputè schimba în locuri cari araduce ºi venite. Între acestease numãrã locurile de pelângã rîuri, ºi coastele dealu-rilor de pe lîngã comunã.

Pe lângã rîuri cresc arini desine, numai sã fie cruþaþi: astfelcu timp în loc de petriº se facepãºune bunã penru vite, apoiarbori pentru lemne de foc,întãrindu-se totodatã ºi þãrmuriiîn contra eºirii apelor, adeseoriatât de pãgubitoare.

Unele îmbunãtãþiri s’ar putèface ºi pentru dealurile, rãma-se sterpe, cum e „Cetatea“,care fiind acoperitã cu tufe demesteacãn mãcar, ar devenimai frumoasã, dar ºi pãºuneamai îmbelºugatã.

17. Vitele ºi alteanimale

Pe hotarul acestei comune,cu deosebire în munþi, se aflãurmãtoarele animale sãlbati-ce mai însemnate: urºi, lupi,râºi, vulpi, porci sãlbatici, vie-zuri, dihori, mâþe sãlbatice,iepuri, veveriþe, cerbi, cãprioare,gãini sãlbatice º.a.

Urºii ºi lupii adesea fac maristricãciuni ºi pagube în vite ºioi.

În vremile trecute erau mulþivânãtori vestiþi în Orlat. Delaaceºtia cum zice Alexandri:

„Multe fearã din cei codri,mulþi duºmani tineri, sumeþi,

Drept în inimi, drept în frunteau simþit a lor sãgeþi...“

De când însã s’a pus dareapentru puºcã ºi de când se dãîn arendã dreptul de vânat, eise tot împuþineazã, iar fearelese înmulþesc ºi devin tot maiobraznice.

Vânãtori, cari au stat ºi staufaþã în faþã cu ursul, mai avemvre-o 7. Din cei mai tineri nusunt vânãtori. Greutãþile ºinãcazurile vieþii se tot înmulþescºi nu mai rãmâne timp ºipentru aceastã deprindere fru-moasã ºi folositoare; mãcar-cã n’ar trebui pãrãsitã chiar ºinumai din îndemnul de a neapãra de fearele sãlbatice.

Dupã aceste sã trec laanimalele domestice. Dinroadele hotarului trãiesc cam1000 bovine (boi, tauri, vaci),200 bivoliþe, 190 cai, 1400 oi,180 capre, 400 rîmãtori, 5000galiþe ºi vre-o 280 de stupi.

Vitele de-arândul, vara,toamna ºi primãvara, sã þin lapãºune; peste iarnã în grajd.Ele se hrãnesc cu iarbã, fân,otavã, pâºi, de cucurz, paie ºi

prea puþin cu napi, trifoiu ºimãzãriche.

Animalele mai mãrunte,precum oile, porcii, viþeii, juncii,junincile, º.a. decum dã colþulierbii se scot la pãºune înapropierea comunei, fiindpãzite de singuratici, oile înciopoare, iar caprele (care sescot ºi iarna la muguri) ºi porcii,fiecare soiu deosebit, sepãzesc de cãprar ºi porcar.

Pãstorii sau ciurdarii intrã înslujbã dela Blagoveºtenii ºipânã ninge; iar ciobanii delaS.George pânã la Vinerea-mare. La munte se scot vitele(ciurzile) dela Constantin ºiElena pânã la Tãierea capuluiS. Ioan, adecã în timp de peste3 luni; iar oile se scot tot atunciºi le scoboarã la Vinerea-mare,adecã dupã timp de 5 luni.

Ciurzii sunt douã. Una, ceade vaci, care se þine în apro-pierea comunei, pe locurile depãºune, pe miriºti, încucuruziºti ºi în fânaþe pânã laS.Geroge, ºi dupã luarea otãvii.Alta, cea de boi, în care suntvitele sterpe, vaci ºi bivoliþe,junci, juninci º.a. Aceasta încãse paºte în apropierea comu-nei pânã la S.George, cum ºimai spre toamnã; iar pestevarã la munte, unde vitelor lemerge foarte bine.

Stavã de cai nu este.Boi de jug ºi caii de ham se

pãzesc deosebit de fiecarefamilie, din pricinã cã oamenii,afarã de lucrul câmpului, maiocupându-se ºi cu lemnãritul,simt trebuinþã foarte adeseorisã aibã animale la îndemânã.Spre acest sfârºit, de sine sepricepe, se folosesc bãieþii ºifetiþele.

Tauri sunt 4, din care unul deElveþia ºi unul de bivol, iarceilalþi albi. Armãsar nu este.

Oile sunt împãrþite peste varãîn turme, din care 2 de mânzãriºi 2 de sterpe. Ele se þin lamunte, în Strîmba-mare,Strîmba-micã ºi La Vîrf. Stânilese aflã în Strâmba – mare.Când îi vine rândul unei familiisã iee laptele, merge la brânzãcareva din casã, bãrbat saufemee, ºi dupã-ce a isprãvit,aduce de acolo urdã ºi cevacaº proaspãt; brânza aºezatãîn foi (burduf) rãmâne în stânãpânã pe la S.Mãria cea mare.

Mai demult ºi anume întimpul graniþei erau 3 ciurzi: deboi, de vaci ºi de viþei. Viþeii, fiindatunci câmpul împãrþit în 3 ho-tare, umblau mai mult pe ogoa-re. Caii se pãºteau în munte ºianume în Strâmba-micã.Copiii nu se opriau dela ºcoalã.Toþi pãzitorii de vite º.a. erau înacele timpuri jelerii, adecãoamenii care nu luaserã ar-mele ca sã se facã grãniþeri.

Mai demult oamenii þineaumai multe vite ºi în pãduri, lamunte, erau vre-o 30 colibi ºibordeauã, în care se adã-postiau pãzitorii ºi vitele.Pãzitorii erau mai cu seamãfetele. Bãieþii aveau sã meargãla ºcoalã. Din cele 30 de colibiazi nu mai sunt decât 6.

În timpurile trecute nu seplãtia nimic pentru vite, ºi nuera opreliºte nici într-un loc lamunte; de vre-o 6 ani însã suntpuse aruncuri ºi pe acesteanume. De o vitã mare 1 fl., deviþel pânã la 1 an 50 cr., de oaieºi caprã câte 40 cr. Pãºunatulîncã e în multe locuri oprit.

Mai demult erau mai mulþi caiºi era ºi armãsar; nu erau însãde loc bivoli.

Soiul vitelor, de când cu taurulde pinzgau a început a se corci.Acest lucru însã e un pas spreînaintare. Azi sunt ºi 3 junincicurat de Elveþia ºi e nãdejdecã, la îndemnul «Reuniuniiagricole» ºi cu ajutorul tovarã-ºiilor agricole, vom prãsi din anîn an tot mai multe vite de acestsoiu minunat.

Plugul ese azi din curtea a270 familii.

Stupãritul în coºniþe mobiles’a început de vre-o 7 ani. Stupimai mulþi are ºcoala în numãrde 80, toþi în coºniþe mobile. Totatâþia are familia Pesamosca;vre-o 30 Iosef Dãnek, care areºi cea mai bine cultivatã grãdinãde pomi, vr’o 25 preotul roma-no-catolic Alexandru George-vici, vre-o 15 economul IosifZidu, 3 Vasilie Bogdan ºi 1 IoanStroia. Ceilalþi stupi sunt încoºniþe de nuiele. Stupãritul aresã prindã aici negreºit rãdãciniadânci. Înainte vreme nicipescãritul nu era oprit. Azi ºiacesta e dat în arendã.

18. NaþiunileÎn comunã locuiesc cam

1700 de oameni. Din aceºtiaaproape 1600 sunt Români.Vre-o 70-80 sunt Nemþi, Saºi,Maghiari, chiar ºi 2 Boemi ºiun Polon. Sunt ºi vre-o 7 familiide Þigani.

Mai sunt un fel de Þigani, carilocuesc în partea despre muntea comunei ºi se numescbãeºi. Dar atât aceºtia, cât ºiceilalþi, ºi-au uitat aproape cutotul limba ºi sunt ca româ-nisaþi. Unii nici nu se deose-besc de Români.

În România sunt duºi dintreRomâni cam 120. Trecerea aînceput mai cu grosul cam devre-o 10 ani. Puþini însã sestabilesc acolo. Cea mai mareparte se reîntorc dupã-ce ºi-aufãcut parale. În America nu s’adus de aici nime. Numãrullocuitorilor se sporeºte vãzîndcu ochii. Dacã case s-au fãcutde vre-o 50 ani cam 130, lucrude sine înþeles cã ºi numãrullocuitorilor s’a sporit ºi sesporeºte.

Cei de altã naþie au venit aicica lucrãtori în cele câteva fabrici,cari s’au aflat ºi se aflã încã încomunã; unii au venit în timpulgrãniþeriei.

Un singur Jidan a cercat sãse aºeze în Orlat pe la 1870,dar n’au mers treburile destulde bine ºi astfel astãzi n’avemdin « poporul cel ales » nici unrepresentant.

Dintre spiþele s’au neamurilemai însemnate ºi mai nume-roase sunt familiile: Bradu,Loloiu, Muntean, Opriº, Ghi-ºoiu, Pop, Stoiþã, Zidu, Iacob,Moga, Poplãcean, Topârcean,Roºca, Olar, Daina, Fulea,Pãrean, Rodean, Parolã, Milea,Mugea, Bogdan, Gligorea,Banciu, Beu º.a. Multe familiide acestea au venit la înfiinþareagraniþei ºi mai târziu din altecomune pr.: Muntenii din Drîm-bar, Opriseºtii din Poplaca,Topârcenii din Topârcea,Bãeºtii din Apoldul-de-jos, ºialþii din alte comune.

Orlãþenii sunt de staturãmijlocie ºi au faþa brunetã. Înalþiºi bãlani sunt foarte puþini.Umblã tunºi. Sunt iuþi la fire ºireligioºi. Ca mai pretutindeneala munte, înainte vreme eraumulþi guºaþi, sau mãcar cu gru-mazi groºi. Azi sunt mai puþini

ºi numãrul lor scade din ce înce. Pricina acestei scãderi nuse ºtie apriat. Unii învãþaþi ziccã ar fi apa, alþii greutãþile,împreunate cu suirea adeseoria muntelui.

19. ConfesiuniPoporaþiunea Orlatului este

de religiunea (legea) greco-catolicã, ceea-ce am maipomenit odatã, unde am vorbitdespre «bisericã».

Puþinii romano-catolici îºi aubiserica, care odinioarã a fosta Regimentului I român.

Evanghelicii-luterani ºicalvinii sunt representaþi princâte o familie douã.

20. Ocupaþiunileobicinuite alelocuitorilor

Românii din Orlat se ocupãcu lucrarea pãmântului, cucreºterea vitelor ºi cu lemnã-ritul. Unii au rãzimat ºi razimãîncã, fireºte nu mulþi, încãrãuºii. Pânã aveam miliþie înOrlat, adecã pânã la 1885 erauaproape neîntrerupt ocupaþi,unii locuitori cu cãrãuºiile laSibiiu, sãliºte ºi în alte pãrþi.Biniºor i-au ocupat ºi îi ocupãîncã pe cãrãuºi ºi cele câtevafabrici de aici.

O parte bunicicã a locuitorilormai sãraci scot, când se gatãlucrurile economice, peatrã devar din dealul numit «Cetate».Alþii scot peatrã de zid tot din «Cetate », din «Zîd» ºi din altelocuri.

Lemnãritul stã mai cu sea-mã întrîaceea, cã oamenii taiearbori, îndeosebi brazi. Aceºtiaîi trag la joagãre, unde se prefacîn scânduri ºi laþi. Alþii din cape-tele brazilor, cioplesc bârne,grinzi ºi caferi. Acest material îlscoboarã dela munte ºi parteacea mai mare îl vând în oraºeledin apropiere, parte îl tocmescde mai nainte oamenilor dinsatele lipsite de brazi, avândsã’ºi transporteze înºiºi dincomunã acest material.

Pe lângã acestea, fiecareeconom cu car ºi vite mai faceºi câte un stângin doi, poate ºimai mulþi, de lemne de fag,mesteacã º.a. pentru vânzare.De sine se înþelege, cã scân-durile, bârnele, lemnele de focº.a. pentru trebuinþele fiecãruia,încã se aduc tot din munte.

Cei sãraci aduc lemne maidin apropierea comunei cusania, cu spatele ºi cu carelealtor oameni.

21. Meseriaºi ºi fabriciDeºi e adevãrat, cã «o me-

serie face cât o moºie», acestadevãr n’a intrat încã în minteaºi inima Românului; prinurmare nici noi Orlãþenii n’amajuns sã ºtim preþui îndeajunsînsemnãtatea meseriilor, mã-car-cã pildele ne le dau chiarcei câþiva locuitori de alte naþiidin comuna noastrã. Avem peconducãtorul dela moara ceade sîtã, pe cel dela fabrica decãldãri, pe cel dela fabrica dehîrtie ºi pe cel dela fabrica detors, care toþi au venite fru-moase, ºi nici unul, poate n’arschimba cu un popã, sau cuori-care econom de ai noºtri.

Vedem mai departe, cãHoreischy care are 5 feciori, petoþi i-a învãþat câte o meserie.

Asemenea a fãcut Pitters,Wepper, Schmidt, Freyler º.a.

Pentru-ce sã nu facem ºi noiaºa? Oare n’avem ºi noi lipsãde meseriaºi români. Oare numergem tot spre mai rãu? ªioare, unde sunt 2, 3 sau maimulþi bãieþi într-o familie, nu etimpul sã facã pãrinþii din ei ºimeseriaºi.

Numai prostul va mai stãruia susþine, cã e bine aºa cumstau lucrurile la noi faþã demeserii. ªi nime, nu cred sãzicã, cã bine am lucrat, nedândnici un copil sã înveþe înminunata moarã de sîtã de aici,sau în fabrica de cãldãri, sau înfabrica de hârtie; sau în cea detors. Da! Nu e bine, cã bãieþiise dau slugi, ci ei ar trebui daþila meserii. Sluga slugã rãmâ-ne; dar din bãieþi, cari învaþãmeserii, es adesea oameni custare ºi vazã, oameni, careînºiºi sunt fericiþi ºi pot ferice ºipe alþii.

Dupã acestea sã vedemcum stãm noi cu meseriile!

Meseria de ferari o duc 2 Saºiºi vr-o 6 Þigani; din Româninime, mãcar-cã aici s-ar plãtisã fie ºi vre-un Român.

Rotãritul iar e în mâna unuiSas.

Pãpucari sunt 2 strãini ºi 1Român. Pãpucari mai sunt eºiþidin Orlat 3, dar lucrã în altecomune.

Cojocari sunt 4. Mãsari suntîn Orlat 1 Neamþ, 1 Sas ºi 3Români. În alte locuri sunt 3.

Bãrdaºi în toatã regula,n-avem în numãr îndestulitor;e numai un singur Român ºidoi Saºi.

Morari sunt 5; din care unulSas ºi 4 Români; dar din acesti4 Români unul singur e nãscutîn Orlat.

Avem un ciubãrar (botar).Mai departe avem 10

jogãrari, 7 piuari, 2 arzãtori depeatrã de var, un croitor de mâ-necare, Român, unul Neamþ ºiun franzelar Neamþ. Þiganii,aºa numiþi bãeºi, se ocupã cufacerea troacelor, moldelor,roabelor, lopeþilor, coºurilor,fuselor, lingurilor, mãturilor º.a.Douã familii de Þigani se ocupãcu facerea cãrãmizilor, ºi unuldin acestia e ºi diplaº(ceteraº).

Cei-ce lucrã în fabricilenumite mai sus sunt toþi de altenaþii, asemenea ºi cei din celedouã fabrici de peptenat lânã;numai zilierii, feciorii ºi fetelesunt Români.

Astãzi sunt la meserii de tot12 învãþãcei. Dintre acestiaNemþi sunt 6, Români 6 ºi anu-me: 1 la mãsãrit, 3 la pãpucãrit1 la tãbãcãrit (argãsitor) ºi 1 larotãrit. Doi tineri sunt calfe demorar.

Fabrici sunt peste tot azi 44.Dintre aceste: 4 mori (1 de sîtã),1 fabricã de cãldãri, 1 fabricãde hârtie, 1 fabricã de peptenatlâna împreunatã cu de tors ºi 2fabrici numai de peptenat lâna,7 joagãre în comunã ºi 17 lamunte, 7 piue de haine, din cari2 împreunate cu de straie,aceste din urmã ºi cu 2 piuede uleu. La aceste se adaug 2cuptoare de ars varul.

Când nu erau joagãre încomunã, pe timpul graniþei,tãiatul de-alungul al groºilor(trunchii de arbori) se fãceaastfel: în târg era de-o parte o

groapã afundã în patru cor-nuri. De-alatul ei erau câtevagrinzi ºi peste aceste grosul.Un om sta de-asupra ºi altulîn gaurã ºi aºa tãiau.

Înainte de aceasta cu vre-o3 ani a început un Neamþ sãfacã ºampanie. Azi vrea sã sestrãmute de aici. Un cãpitanîn pensie, iarãºi Neamþ, aîncercat în anul acestea cu oclocitoare mãestriþã, în care sepot cloci deodatã mai multemii de ouã. Încercarea a isbutitdestul de bine, dar precum sevede, nu o sã aibã viitor înOrlat.

Numai moara de sîtã, fabri-ca de cãldãri, cea de hârtie,cea de tors ºi una de peptenatnu sunt româneºti.

În vremurile trecute ºi pânãla 1878 a fost în Orlat o berãrievestitã în strada berãriei. Deea se þineau 3 pivniþe, din careuna sãpatã în peatrã ºi nu-mitã pe nemþie «Felsen-keller», a cãrei facere a trebuitsã coste zeci de mii de florini,împreunã cu zidurile de pe ea.Aceasta e vândutã unui Ro-mân cu preþul de batjocorã de500 fl.. Alte zidiri de a le berãrieiau ajuns parte în mâini româ-neºti, parte în stãpânirea a doiNemþi. Iar pivniþa cea mare,împreunatã cu gheþar, ce acostat sumetenie de bani, 40-50 de mii de fl., azi stãnefolositã, uitatã, pãrãsitã, caori-ce sculã netrebnicã. Undee acum moara de sîtã, era într-o vreme spirtãrie, care ºi eada lucru locuitorilor de aici.

Bereria a fost un mare binepentru Orlat. În ea erau ocupaþizi de zi zeci de Români, toþibine plãtiþi. Fãceau oameniicãrãuºii destule ºi se cãutaubine lemnele ºi alte lucruri; iarsladul sau braga, destul deieftinã, încã era de un folosnepreþuit pentru îngrãºareavitelor. Berea deasemeneaera mai pe nimica ºi pentrumulþi chiar pe nimica.

Aici se poate aplica cât înglumã cât într- adins, versulpoporal:

- Sãrac bine de demult!Ce-am fãcut de te-am

perdut?...În timpul graniþei erau din

Orlat meseriaºi: bãrdaºi,zidari, mãsari, croitori º.a.

De pe la 1880 învãþãtoruldirigent Romul Simu aîntrodus în clasa sa împletitulpãlãriilor de paie ºi al corfiþelorde rãchitã, dar e multã opo-siþie, îndârjire din partea pã-rinþilor, cari nu vãd bucuros pecopiii lor ocupându-se cu d-al d-astea. De aceea nici nus-au produs încã resultateledorite.

E vorbã însã, cã pentrucreºterea cât mai bunã acopiilor ºi îndeosebi pentruîndemânarea mâinii ºi aochilor, cum ºi pentru apli-carea spre meserii, trebue sãfacem tot ce se poate. Despremeserii s-a scris în numãrul47 ºi cei urmãtori a-i «Econo-mului» (din 1894), învãþãturi,ce au sã aducã multã luminãcu privire la chipul de a neforma clasa meseriaºilor,care ne lipseºte aproape cutorul.

rosu

ga

lben

alba

stru

neg

ru

pag 4pag 4

Fondator :Fondator :Fondator :Fondator :Fondator : pr imar pr imar pr imar pr imar pr imar Aure l GâþãAure l GâþãAure l GâþãAure l GâþãAure l Gâþã º i º i º i º i º i Consiliul Local Orlat Consiliul Local Orlat Consiliul Local Orlat Consiliul Local Orlat Consiliul Local OrlatAdmin is t ra þ ie :Admin is t ra þ ie :Admin is t ra þ ie :Admin is t ra þ ie :Admin is t ra þ ie : re ferent re ferent re ferent re ferent re ferent TTTTTamaraamaraamaraamaraamara Cânean Cânean Cânean Cânean Cânean

Tiparu l executa t laT iparu l executa t laT iparu l executa t laT iparu l executa t laT iparu l executa t laTIPOTRIB SibiuTIPOTRIB SibiuTIPOTRIB SibiuTIPOTRIB SibiuTIPOTRIB SibiuLe dLe dLe dLe dLe dorim sã creascã sãnãtorim sã creascã sãnãtorim sã creascã sãnãtorim sã creascã sãnãtorim sã creascã sãnãtoºioºioºioºioºi

alalalalalãturi de pãrinþ i iãturi de pãrinþ i iãturi de pãrinþ i iãturi de pãrinþ i iãturi de pãrinþ i i lor ! lor ! lor ! lor ! lor !

Primăria Comunei OrlatPrimăria Comunei Orlaturează bun-venit urează bun-venit

noilor născuţi:noilor născuţi:

Primãria Comunei Orlat transmite famiPrimãria Comunei Orlat transmite famiPrimãria Comunei Orlat transmite famiPrimãria Comunei Orlat transmite famiPrimãria Comunei Orlat transmite famil ieil ie il ie il ie il ie iîndoliate, sincere condoleanþe!îndoliate, sincere condoleanþe!îndoliate, sincere condoleanþe!îndoliate, sincere condoleanþe!îndoliate, sincere condoleanþe!

Dumnezeu sDumnezeu sDumnezeu sDumnezeu sDumnezeu s[-[-[-[-[- iiiii odihneascã în pace! odihneascã în pace! odihneascã în pace! odihneascã în pace! odihneascã în pace!

Adresa: Primãria comunei Orlat, str. Avram Iancu nr. 202,cod postal 557170.Telefoane Primãria Orlat: 0269/571104; 0269/571455;Interioare:Secretariat - 11;Secretar - 12;Impozite ºi taxe (casierie) – 13;Biroul Agricol - 17;Contabilitate - 16;Serviciul Public Voluntar pt. Situaþii de Urgenþã - 17;Viceprimar - 15;Stare civilã – 14;Asistenþã socialã - 14;Serviciul Public Comunitar Local de Evidenþã aPersoanelor - 14.Fax: 0269/571104; 0269/571455

@

Date contact Prim[rieDate contact Prim[rieDate contact Prim[rieDate contact Prim[rieDate contact Prim[rie

PENTRU DEFECÞIUNI LA REÞELE ENERGIE ELECTRICÃSAU GAZ VÃ RUGÃM SÃ APELAÞI NUMERELE DE

TELEFON DE MAI JOS

TEL.GRATUIT ELECTRICA 0800801929TEL.GRATUIT EON GAZ 0800800928

Site web : wwwSite web : wwwSite web : wwwSite web : wwwSite web : www.pr imariaor lat . ro.pr imariaor lat . ro.pr imariaor lat . ro.pr imariaor lat . ro.pr imariaor lat . ro

E-mai l : pr imariaor lat E-mai l : pr imariaor lat E-mai l : pr imariaor lat E-mai l : pr imariaor lat E-mai l : pr imariaor lat yahoo.comyahoo.comyahoo.comyahoo.comyahoo.com

Cetãþenii comunei Orlat care doresc sã publiceanunþuri de vânzãri, cumpãrãri, prestãri servicii

º.a. în ziarul Orlat INFO pot depune acesteanunþuri la sediul Primãriei.

MOGA VLAD-IOAN 14.12.2015BRAN MATEI 09.01.2016BOGÃÞAN BOGDAN-GHEORGHE 13.01.2016

Primăria Comunei OrlatPrimăria Comunei Orlaturează casă de piatrăurează casă de piatră

următorilor cetăţeni căsătoriţi:următorilor cetăţeni căsătoriţi:MIHAI ILIE ªIVERDE MIHAELA-MARIA 23.01.2016

MUNTEAN GHEORGHE 11.02.1942 23.12.2015POP ILIE 21.07.1928 02.01.2016TOMOª IOAN 25.04.1943 07.01.2016FULEA MARIA 31.05.1934 10.01.2016USCATU MIRON 18.05.1951 17.01.2016

Investiþii mari ºi în 2016, la OrlatInvestiþii mari ºi în 2016, la OrlatInvestiþii mari ºi în 2016, la OrlatInvestiþii mari ºi în 2016, la OrlatInvestiþii mari ºi în 2016, la Orlat Bazã sportivã multifuncþionalã

Nici sportul nu a fost neglijat, astfel cã în acest an va fi amenajat un teren multifuncþional,cu gazon artificial. Iniþiativa se doreºte a fi un sprijin pentru sportul local, pentru valorificareapotenþialului micilor practicanþi ai diferitelor sporturi, dar ºi în vederea asigurãrii unui spaþiudestinat celor ce doresc sã facã miºcare.100.000 de lei pentru Biserica din centrul Orlatului

Biserica ce poartã hramul Sfântul Gheorghe, situatã în centrul Orlatului este într-unstadiu avansat de amenajare. Primãria a alocat suma de 100.000 de lei de la bugetul localpentru aceastã investiþie demaratã în trecut ºi susþinutã constant de autoritatea localã.Se modernizeazã strãzile neasfaltate

Un proiect mare, multianual, este cel prin care vor fi modernizate toate strãzileneasfaltate. Proiectul va demara în acest an, iar strãzile cuprinse în plan sunt: porþiuneaneasfaltatã de pe Fabricii (pe pantã), strada Grãnicerilor cu continuare pe Poieniþei,strada Nouã din cartierul Nou, strada Sãliºtii (ieºirea spre Rovinã), ramificaþia de pestrada Lungã (Podul lui Banci), ramificaþia de pe strada Morii.

"Prin acest proiect multianual, practic Orlatul devine o localitate în care nu va maiexista niciun drum neasfaltat, ceea ce ne apropie ºi mai mult de condiþiile de la oraº",explicã Aurel Gâþã, primarul comunei Orlat.

Anul 2016 începe cu noi reguli pentru cei care au înexploatare ovine ºi caprine. Una dintre ele presupuneînscrierea animalelor în Registrul genealogic al rasei ºiîn Controlul oficial al producþiei (COP), astfel încâtcrescãtorii sã mai poatã beneficia de sprijinul cuplat de7 euro/cap de animal. Dacã nu este întrunitã aceastãcondiþie, fermierii vor fi excluºi de la platã. Obligativitateaaceasta a fost vehiculatã încã de anul trecut, dar pentru2015 crescãtorii de ovine ºi caprine au obþinut oderogare. Pentru a beneficia de sprijin, fermierii trebuiesã îºi fi înscris animalele în intervalul 1-22 noiembrie2015. Pânã în prezent, aproximativ 10% din efectivul totalde ovine este înscris în Registrul genealogic al rasei, iarsuma aferentã plãþii sprijinului cuplat la ovine pentru 2015este estimat la 24,5 milioane de euro.

O noua condiþie pentru crescãtoriiO noua condiþie pentru crescãtoriiO noua condiþie pentru crescãtoriiO noua condiþie pentru crescãtoriiO noua condiþie pentru crescãtoriide ovine ºi caprinede ovine ºi caprinede ovine ºi caprinede ovine ºi caprinede ovine ºi caprine

Astfel, în primul rând,crescãtorii de ovine trebuiesã se identifice ºi sã înregis-treze în Baza Naþionalã deDate ovinele din exploataþieºi mieii nou nãscuþi, sãasigure cu personal cores-

Cum îngrijeºti oile în perioada de reproducereCum îngrijeºti oile în perioada de reproducereCum îngrijeºti oile în perioada de reproducereCum îngrijeºti oile în perioada de reproducereCum îngrijeºti oile în perioada de reproducere

Februarie - martie este perioada în care seînmulþesc oile. Colegiul Medicilor Veterinari, dinjudeþul Sibiu, recomandã respectarea unornorme specifice, pentru ca reproducerea sã sedesfãºoare în condiþii optime, iar oile - mame ºimieii sã nu aibã de suferit.

punzãtor numeric ºi sãadãposteascã ovinele înspaþii potrivite. În plus, potrivitdr. Ioan Penþea, secretarulexecutiv al Colegiului Medi-cilor Veterinari Sibiu, supra-faþa totalã de adãpostire

pentru toate animalele ºidimensiunea grupului sedeterminã având în vedererasa, vârsta, mãrimea ºi altecaracteristici biologice, iardensitatea trebuie sã permitãsuficientã libertate demiºcare, adicã 1,5 mp/ capde oaie adultã ºi 0,35 mp/miel. De asemenea, padoculîn aer liber trebuie sã asigureo suprafaþã minimã de 2,5mp/ cap de adult ºi de 0,5mp/ miel.

Regleazã clima"Trebuie avute în vedere

urmãtoarele aspecte: ovine-lor - care nu sunt þinute înadãposturi închise - trebuiesã li se asigure protecþianecesarã împotriva intem-periilor, contra animalelor depradã, accesul la apã ºi lahranã; compartimentareaadãpostului în funcþie destarea fiziologicã a efectivului(oi gestante, oi în fãtare, oicu miei); asigurarea micro-climatului optim, respectiv otemperaturã de 18 - 20 gradeCelsius, coeficientul deluminozitate 1:12, -1:15,

umiditatea sã fie cuprinsãîntre 65 - 70%,ºi împros-pãtarea continuã a aeruluiprin ventilaþie naturalã;menþinerea în stare de igienãºi funcþionare a echipa-mentelor din adãposturi,respectiv echipamentele demuls, sistemele de încãlzireºi de ventilaþie", a maitransmis dr. Penþea.

Hranã echilibratãPotrivit specialiºtilor Cole-

giului Medicilor Veterinari -filiala Sibiu, hrana pentru oitrebuie sã fie echilibratãnutritiv, în condiþii igienice,aditivatã cu suplimenteminerale adecvate, atuncicând este necesar ºi cu unaport mai mare pe bazã decereale. În ceea ce îi priveºtepe miei, ei trebuie sã pri-meascã o cantitate suficientãde colostru, fie prin supt, fieprin administrarea din altesurse, în decurs de 20 - 30de minute de la fãtare."Hrãnirea cu lapte trebuie sãcontinue pentru cel puþinprimele opt sãptãmâni deviaþã. Se recomandã ca, la

sfârºitul primei sãptãmânide viaþã, mieii sã aibã acces,treptat, pânã la înþãrcare, laalte produse alimentareproaspete", a mai spus dr.Penþea. Acesta a adãugat cã,în cazul în care existã oirãnite sau bolnave, ele sã fiepãstrate în locuri speciale.

"În toatã aceastã perioadã,

crescãtorii de ovine, aso-ciaþiile profesionale trebuiesã colaboreze permanentcu personalul sanitar ve-terinar pentru monitorizareastãrii de sãnãtate a ovinelor,precum ºi pentru efec-tuarea acþiunilor sanitareveterinare ce se impun", aconchis dr. Ioan Penþea.

urmare din pagina 1