0\,

DEREK ROWNTREE

Licenliot in giiin{e (economice)' Certificot pedogo-

ni. tO" profesor), Lector universitor principol' lnsti-

ir*f'a" tehnologie educofionold' Universitoteo liberd

(fost lector universitor principol pentru inv6!dmintul

p.gro.ot, lnsl'r.tglul Pedogogic Brighton)'

\HV7

\

qJ

q)

u

.aia

a---

--r----r-;^

-t',-r.\,

r-&r

-i'-a-a-f-

----

fi/ )({,P

lntroducere Programatein tehnica studlului e{lcient

Troducere de CONSTANTIN FRIMU

EDlTuir . *,'lACi'lCA

't+F.::;ll, .: . aj- -l-i AfI i, ," li* ?t+I' i'@g. ri. *-

lr PEDAGOGICA, BUCURE$TI - 1e8o

h?{3ft'

-***LeaYn h'ozu to stutlY

A Prograrrunetl Introduction

B{UL 1010 t" Bet{er Stu<lv Techniques

DERIIK ROWNTRI'EB Sc (lrc'rrr) Cert Ilrl

"Senior Lccturer' Institrrle t't

. l.,tJhnology'ltre OPen lhrivetsitY(forrneilY Senior Lecturer rn

i,"u"'it'g, Brigirton College oI

4rr Derek Rt)wntrec 1970

b-rima edilic 1970

A doua edilie 1972

A treia edilie t9Z?

A Patra ertifie 1974

Mac<lonald & Co (Editori)(9- 50 Polanrl stteet

Loldra' W' l '

Redactor: Ileana Mihalacl@

'Iehn,ore'ciactor: Ana fimP5uCop,er.ta: Octavia f,ar6lungd

Eclucati<,nal

ProgrammetlEducation)

0l'fraducerea a fost fEcut[ d'uPd Cuprins

Prefa{i 5

De ce sd inve{i cum s[ inve{i? 11

Problema 11

Ce inse,amnd a invdla? 17

invdiare,a considerate ca -munc6 serioasd 21

intreibdri reoapitulative 27

Cum sd-{i organizezi munca de inv6{are 30

Cit tirnp sd inveli? 31

lnrtocmirea unui orar 34Cum sd-!i foloseqti orarul 43Cum sd-!i revizuieEti orarul 45Cum sd-ii orgal\zez\,,gddin1e1e de studiu(( 48

intrebdri rec,apitulative 55

Cum s5 consulli o carte 59RSsfoire 62lntrebdrite 70Citire 75Aducere arninte 79RecapiLulare B4Intrebdri rrecapitulative BB

Cum sd intocmeqti o lucrare personale 9lIm,portanla lucrdrii personale 91

Precizarea temei 92Stringerea materialului 93

Ltd

hot lla,iI

I

i'd' L.--Y i\J -1,

---/

3

lntocmeEte o sche'md 98

S-""i"*"'t"crdrii Personale 101

Rescrierea 102

intrebdri recaPitulative 105

Cum si citeqti rmai bine Ei mai rapid 108

Pre{al5

Citire mai bun'5 108

Citire mai raPidS 120 l

6il;i ""r"Ui de a imbunatili citirea 126

Intne,beri recaPitula'tive 138

6 Cum sd iei noti{e 14L

Tmoortanta notitelor 141

d"'ir-- ." Pdstreazd notile'le 142

Redactarea notilelor 143

i,""".t ""tiie'lor Ia Prelegeri 161

it-rt"uUa.i recaPitulative 167

7 Cum si te comPor{i la examene 171

Presdtirea Pentru examene rIZZiuI examenului 181

t"rratr."u din examene 1BZ

i"t."'fra.i recaPitulative L89

Bibliogratie 194

, Aceastd carte este scrisd pentru tofi cei careinvala. Ea te va ajuta cu sigurantd dacd eqtistudent la o facultate, dar va fi folositoare qi

pentru elevii din Ecoala generald, ca Ei t'entrutei care urmeazd cursuri fdrd frecvenfa' Fiecd te apropii de sfirqitul unui ciclu de gcola-

rizare, iar;- abia l-ai inceput, fie cd eqti sigurde tine sau eEti anxios, fie cd ai succes ori eqtipredispus la nereuqitS, pulinui timp consumat

;;;iil a te gindi la pfoblema cum sd invetiva fi Pe dePlin rdsPldtit'i Capacitatea de inv6lare nu este- ceva cu care

,re-urn'ndscut (aqa cum este insuqirea de a res-

oira). ci este un ansamblu de deprinderi care

tr"U,ii" sd se invefe. Totuqi pulini dintre nois-au Sindit la ,,a invdta cum sd inveti( ;i maiputini sint aceia care au fost inudfafi cum sa'iiiet". Acum ins5, an cu an' multimea celoroare flnva(d cere din ce in ce rnai stdruitor unLndrumdtor oarecare despre cum se abordeazdui""ti" problema invdldr1i. Unel-e institute de

invdldmint organizeazd cursuri despre cum sd

se inveie. S-au scris mai multe cdrli despre

tehnicil6 de studiu. AceastS carte ,,programatd'(este o incercare de a te familiariza cu citevatehnici fundamentale de invdtare, ceva mai re-pede decit s-ar putea face printr-un curs in

i

Te rog si o citegti lo incePut

nota cu o literd fi.ecare raspuns (ca mai jos) qi'

corespunzetor raspunsului pe care Lai ales, tevei duce sd citeEti unul sau altul dintre para-grafele notate cu litere din chenarul urmd-Lor'.

De ce crezi ca o carte programati ili pune me-reu intrebdri?

Ca sa caute si te incurce ACi sa te ajute si inveli R

Ca sa te verifice C

(Cauta in chenarul 5 urmdtor paragraful cu li-tera care corespunde raspunsului pe care 1-ai

,1"..). :5 De ce cirteqti paragraful acesta? Nu este not'at"

"" a, s tu, i uEi incit nu corespunde cu niciunut'dintre rdspunsuri. Dacd doreEti sa obliii;t ;" se poate dirt.-,l.t program (sau din orice;itd-;"p;ere despre acel subiect), cautd indi-

"utiif" Lare sa te ajute sd eui[i. materialul ce

nu-!i este necesar' Altminteri vei irosi o groazd

a" ii-p. Te r.og sd revii Ia chenarul 4 Ei sI h-o-

ilraqli-p" "rrJdir,t." paragrafele notate cu 1i-

tere va trebui sd-l citeqti.

A. Md bucur sd-li spun, cd ai gre;it-' Cu sigu-,o"ta "a

nu uoi'i.rucirca sa-!^i in'tind o cursd'ioit" intrebdril,e mele uor ti absol'ut cin'stite'Daci te ginde;ti ta inJorma'tiile ce-[i sint date'ii ir"n"i sa iii i'n stqre sd' le rdsputt'zi corecti"proii" an ii""or" datd. Intrebdril'e au insdit"itii .un scop toarte important' Te rog s(t re-i"ii to chenartil 5 ,si sd cercetezi despre ce este

uorba.

B. Intr-adeudr, acesta este scopul. Dacd cite;tiea sd rdspunzi la intrebd.ri, intrebdrile te uor$ine uigilent, te aor ajuta sd. te concentrezi, iliuor indrepta aten{ia spre ideile cele rnai impor-tante ;i te uor tace sd-ii dai seama cit de binele-ai i.nfeles. Pe scurt, intreb.rile te uor ajutasd inueli. Treci, te rog, la chenarul 6.

C. Verificarea nu este scopul adeudrat. Intre-bdrile si.nt uerificd.ri doar in sensul cd. ele teajutd sd ererci{i un control al propriului tduprogres: nimeni qltcineaa nu trebuie sd ;tie re-zultatele pe care le-ai ob,tinut. Nu, i,ntrebdriledintr-un prograrn au LLn rol cu mult mai im-portant. Te rog sd reuii la chenarul 4 ;i sd sta-bile;ti core este acelu.

6 Dupd curn vei fi observat, dacd te-ai uitat infugd Ia mai multe paragrafe din cheparui pre-cedent, un r-spuns gie;it Ia o intrebare de fe-lu1 acesta te duce la o noud discutare a subiec-tului Ei poate cd atunci !i se va cere sd incercidin nou.

lntrucit toate aceste intrebdri sint destinatesa te ajute sd invefi, este important sd Ie tra-

. tezi corespunzdtor:

N. B. intotdequno sd-!i stobilegti rdspunsul ino-inte de o-l confrunto cu cel corect, indicot inchenorul urmdtor.

Te rog incearcd sd-ti infringi tentalia de a citimai departe, pentru cd fdcind astfel nu vei in-vdla tot aqa de bine. Cea mai buni solulie estede a acoperi pagina at o toaie de hirtie pe

care sd o tragi cu mina in josul paginii, desco-perind pe rind doar cite un chenar nou' Nu des-coperi chenarul urmdtor inainte de a fi stabilitrdspunsul pentru cel Precedent.AEidar, clacd vei urma sfatul rneu, {uei/nu aei? )putea afla rdspunsul corect Ia aceasta intrebarechiar in clipa de fat5.

nu uei (Deoarece rdspunsul ar fi fost acoperit.)

Cidseqte deci o fo'aie de hirtie sau de cari"on Eifoloseqte-o ca si acoperi chenarul care urnea-za dupa acela de care te ocuPi.

Iata alte citeva indicalii Ei sugestii ca si ob-{ii cit mai mult din aceastd carte:1. CiteEte capitoleie in ordinea in care le-am

numerotat.2. Fa o pauza intre un capitol. 9i ceI ut'rndtor.3. Nu citi mai mult de doud capitole intr-o sin-

t-gura zr.4. Eu ardt durata aproximativd necesard pentru

fiecare cap tol qi este intelept sd nu incepiun capitof nou dacd nu dispui cam de aceltimp.

5. Dacd trebuie si te intrerupi in curstll unuicapitol, atunci inainte de a continua de uncle

ai -rdmas,

reciteEte chenarele anterioare pen-tru a-!i reimProsPdta memoria.

6. Pentru eficacitate maximd, discuta subiecte-le programului cu profesorii Ei cu colegii'ori de cite ori ai ocazia.

q:ry:i:Y'"'"r'""5'rn)Problemo

De ce, ai putea foarte bine sd intrebi' ar fi de

;Ei"pt.;d 55-1i petreci timpul citind Ei gindindil.f;; cum si invefi? In definitiv,,nu !i-ai pe-.Lrecut oare cea *ui rn",u parte din viat6 in-

"atl"al- ptate ca e aga' daf .eEti oare, sigur cd

i&i A. a invdla pe care l-ai practicat pina -in;;;r";t va da reiultate acum cind e';ti 1a fa-t'u lt ate ?

De exemplu, iat,i citeva declaratii despre cum

se inva!5, iacute recent de un grup de stu-denii:

,,Stau ore in gir Ia masa de lucru, dar cu

foarte Putin folos'(,,Mi t"'prt" cd pierct prea mult timp cu unelediscipline 9i nu destul cu altele'((

,,1*i'"*tu greu sa incep; tot amin mereu't(

,,eifu utit ie dificil sa-ii dai seama ce merita

lli J:$;-eri constat fie ca nu iau deloc no-iitru,'fi" cl scriu toate cuvintele pe care Ierostegte conferentiarul.(,,Mi se Pare c5 nu md Pot fixa mult timPasupra unui subiect.(;,N; "* destul timp ca sd pun totul la punct""

1. De ce seI

cum sa lninveli

veti?

1.1

10 11

i

t.b: peci standardele mai ridicate te vor antrena Ia

*ui rnlliii-i"+at*" decit in -9coa15' C"' l?ul:

ace$tea nu este vorba numai de volum' cr $r oe

fetut "r," i"""ti' care trebuie sd se schimbe"

i b"t a.-"" ;;"i!' Ecoala toata activitatea iliI er. org",'1'uia' c" siguranld cd ai avut:

1) orar comPlet;2) Iectii obligatorii in clasS;

51 pe.ioaae Je ,,pregdt!re individuald(';+j i*tii .pecials de facut acasd, ln cele

multe seri.Pe linga toate astea, Etiai probabil cd,profesorii:5) iti ior urmdri cu atenfie progresul zilnic;

;i ;;t';;pittu Ei "o'""ta imediat orice rdminere

in urma;7) se vor oferi chiar cu bundvointa s5 te me-

airJ"'a"J-""r.tu ,t"tt" risc de a cddea 1a

examen.Pe scurt, nu trebuia sa te preocupi- prea mult

de-modul cum si-!i folose;ti timpul^de lucru

;i ud;i;; ptot".otii se vor asigura in fiecare

moment dacd ai invdtat'

Ai putea spune cd toate acestea sint valabile qi

la facultate?:.

Nu, cu siguraruld cd lo Jacultate, actititatea i"ieste orgaiizuld altl el'

Eqti risPunzdtPr

1.4 Acum !i s-a dat mult mai multd rdspundere in-'^ i""et..e. Petreci Lu mult mai pulin timp la 'cursuri qi este greu cte crezut ch orarul la fa-

mal

13 ',

ri;JF

F-.*+E.€lc:-::

Acestea sint doar citeva exemptre dintre n'ume-

,ou."t" declaralii asemdnitoaie' (Poate ci vei

ili;; chiar sd idaugi unul sau doud din expe-

iientra proPrie.)

Ci{i dintre aceqti studenli par sa fie incr-ezdtori

t"'"",

Ni,ci uttul, clintre ace;ti' stuclenli nu pare :.d fie.

toitu sigur de el in priuin!.a inudfdrii' ($i nici"nu coyr,stituie ceua neobi;rruit prin asta') i

- \--

Standarde rnai ridicate

1.2 Cum se face ca atit de numeroEi elevi trec prin---

Ecoald fdrd prea multd b-taie de cap' qentru ca

ia facultate'sd se afle in incurcdturS? In pa-rte'

i.tceasta se lntimplS pentru cd aici standardelesint mult mat riaicite' Acela care a fost unul&;i"; cei mai buni elevi in Ecoald poate consta-

ta r:ii acum este sub medie, printre colegi care

sint tot atit de buni sau mai buni decit e1' AEa-

cf*, p" scurt, munca depusd,-care odinioarii-* ti asigurat gradul A

--- sau B4, acum poate

ii-1 "tig"".e

doir gradui C- sau D-1-'*

Ilentru a obline acelagi succes la facultate vei.""u

"""oie 'sd inveli '(mai puiin, tot atit' mai

mu,lt?) decit la Ecoa15.--€ '

mai, mult

+ 1p ,{,nglia n'u se dau note curente ci numal

Ia cxemenul final (Nota trad') Vezi qi J a me s

fnt. tt yne, Etami'narea eleaLlor, Bucureqti'

E.D.I).. 1978.

cuitate iti poate sugera cind ar trebui sd in-veli acasd. Poti s--ii foloseqti timpul l'iber cu

mult spor pet tr., lucru Ei odihnd, orii s5' itt-segti nLfdcind nimic care sd fie destrrl de mul-lumitor. Ji se cere s5-!i programezi singur ocu-pa{iile.

ProfesoL'ii pot s5-!i clea citeva saptdmini ca

sd faci o lucrire personald srrisd qi probabil cd

pina in ziua fixaia pentru a o preda nici unul.,u ,u verifica sa vada cum te descurci' fi se

va indica un volum amplu de bibliografie nouacle consultat, probabil fdra si ti se spund cd

anumite texte trebuie sd fie citite intr-o anu-mitd ordine. Clt de conEtiincios te ocupi de

aceste probleme cle studiu te priveEte personal'

Pe scut't, dacd reuEeqti sau nu reuEeEti sd in-ve[i, faptul depinde in primul rind de:

"it d" bine Pofi sir inveli? A'cit de bine pot s i pledea profesorii? B'

-:...:

F

1.5 A. ProJesorii pot contribui la crearea unui me-cli,tt stimulatoi pentru inud"fare - dar asta nue tot urt(t cu a te inud{u cum sd studiezi' Va

trelttLi sd-{i creezi tehnici proprii de inudfare'sd-!,i strtbile;ti obiectiue \roprii Si sd tii pro-priirl tau indrumdtor. Profesorii te uor spriiinil;i chiar i[i pot stimula eforturil'e, insd rdspu'n-,lr,rea l,nuafdrii ili apprfine' Treci la chenct-

rttl 7 .6.

B. Dacr intr-atleudr crezi Q$a ceDa, mai bine

<truncd cle pe acurn prosopul, sau attminteri fiigati sa luii <t cotiturd iotdritoare' ln inud{d-"*tntrrt slLperior, in mocl loarte corect occenttt!'

se pune pe studentul care inuafd, m'ai curtnd

14

' .cleci't pe profesorul care prgd'd' Te rog ::t7t.?,eq;;g;;t"i i preced'ent inainte de a trece m'az

departe.-----:1-

Cum inve{i?

tr.6 Pentru a te ajuta sd-!i dai-seam'a de modul 'ac-

tual de invSlare]iaia'"" chestionar rapid-' Exa-

mineaza cu atenlie fiecare intr.ebare 9i rdspun-

Iu-"i"itit', scriind .,tla(' sau "nu'('

1. Iti faci un orar pentru ceea ce vei invdta

in fiecare zil) -b a

' 2. Dac t e aEa' de obicei te lii de e1?'' '';

3. lnveli a" oUiJ"i"i" u"ufuqi loc,intotrieauna? ; "i

+. Cat"qti "a e gtul' sa te apu:i" de htcru 1a

incePutul Perioadei d" "'TYlllr"L i5. Termini la timP lucrarea scrl:l'tl. ,lncerci te i;;^it;i; ia discuiiile din clasd?h

7. Dacd intimpin'i dificultdli in muncd' ^dl:"ttjide obicei piol:tema cu un profesor-? t' u

B. Cauli vreodatd sa-!i analizezi munca doar

ca sd-!i d;-;;;"'unc1e s-ar Putea si ai

dificultali? t't -

9. Obiqnuieqti si risfoieqti-.un capitol' fdcind

o trecere i''"t"ul*t' fieliminarh unei citiriamdnunlite ? r': \

10. Treci deseoli peste tabele 9i grafice atunci

cinrl dai de ele in text? - s

Cind in lecturd intilneqti un cuvint pe. care

"":f """"."ti, il cauli de obicei in dictio-

nar? .\ l{

Esti de pdrere cd memorarea constituie cel

;r";i ;ffi;"1 -factor

Pentru cei care in-va!a? .a I

b

11.

, 12.

15

1.7

13. Iei notife lntr-o formd prescurtata Gdicao serie de cuvinte-cheie gi de frazsruin lesde text continuu)? 4 i /

74. La prelegeri, iei de obicei notife. dtit de re-pede cit poti sa scrii? r\

15. Pastrezi Ia un loc toate notileie referitoarela o disciplina? Ii /

1fi. Folosegti intentionat crno'E1inlele dobindi-te la un curs pentru ca s,r te ajute la unalt curs? h

17. Cind treltuie sd memorezi ceva, cauti deobicei sd realizezi acest lucru intr-o sin-'gurd gedintd de lucru? s

18. Gdsegti cd e greu s5-ji exprimi parerile inscris? \

19. Daca eEti supus pe neaEteptate unui exa-men sau unui tesi, capetri o nota mic5? I l

20. Stai -tirz,iu sd inveti in noaptea dinainteaexarnenului? \

Scrie rdspunsurile inainte de a trece 1a chena-rul urmitor.

Cliestionarul Ia care ai rlspuns acum se tra-zeazd. pe acela care a fost incercat cu un marenumdr de studenfi. Studenlii merituogi, multmai des decit cei slabi, au avut tendinla sa dearAspunsurile urmdtoare :

1. Da 5. Da 9. Da it 13. Oal4fi. Nti'2. Dan (\. Da - 10. yd* 74. ydbry./Nu'.). Dafi 7. Ddb 71. Dq'tj, 15. Dat' 19. "tr{u4. NrA B.'DaP 12. )tkil,.\ 16. Dol20. Nu

Daca recite;ti intrebarile, ca Ei aceste rdspun-suri, poate vei cdpdta o idee despre modul de

invSlare care duce la succes. Dacd aceste rds-punsuri se deosebesc mult de cele pe care Ie-aiEat, vei *putea vedea cum trebuie sd-ji modi-fi'bi deprinderile de invdtare.

Ce inileomnd o invdfo

Inainte insd de a incepe discutarea proUteme-lor de invdtare Ei ce se poate face pentru a lesimplifica, mai bine vom incerca sd ne punemde acord cu privire ia ce inseamnd a invdta.Poate cA invSlarea o practici de atit de multtimp, incit nu te-ai mai gindit sd-i dai o defi-nitie. Ei bine, incearcd acum:

Ce inseamnd a inudta?

Scrie o definitie inainte de a trece Ia chena-rul urmitor

1.8 Din pdcate, nu pot spune care este definilia pe

care a-i dat-o. Totuqi o poti compara cu d5r-

finiliile urmdtoare. Cu care dintre aceste de-finifii a1e invdlarii eEti cel mai mult de acord?Sd audiezi o serie de prelegeri Ei sd tearpuci de lucru. ASd ti se predea tot ce trebuie sd Etii des-pre un subiect.Sd memorezi temele Princip,sls dificile.Sd urm6reEti sistematic intelegerea.Sd pregdteqti treoerea unui examen di-ficil.

2 -.lnvala cum s& invefi

BCD

t?

. ,,,/Se-ti dedici toate gindurile Ei forlele ,/ Fpentru a invS{a.'N; pot fi de

'acord cu nici una dintre' i' ^uolst. definilii. G

1.9 A. In acest caz cti luat o atitudine,'5arecllnx pa'siud. A urmdri un curs constituie deseori o

purte a inud.{drii, tnsd nu - o pultg necesara'

bacd erai d.estul. d"e hotdrit ca s';-{i alegi pro-

priile obiectiue d'e tnud{at ;i sd stabile;t;i mo-'iit't" cure sd le realizezi, nu ai ti urmat pe

tlimeni ;i totu;i ai li inud['at' Cum a;a? l'e roE

s(t reuii la cltenarul 1.8 ;i sd" eraminezi cele-

Lulte detinilii.

B. Credeam cd ne-am in[el'es: acum por{i rds-pt.,,nclerea inui[drii. Renun[d la pr.etenfia -de ..cr

I,i se preda toiul.: timpul acela a trecut' fu-u1:'!;dmtntul superior te obligd' in mare n'Lasu'rLl sa

te i,escurci'singur. (In ptus, nimeni nrl il inud'

,tat ureodatd ,,{ot ce trebuie sd ;tie" despre utt''sibiect.l Te r'og sd" te reintorci -la chenurrt) 7'8

;i catttd o delinilie ceua mai realist(t'

C. Aceasta este mai curi,nd deJini[ia penlr-tt "to'ct:til(t'( decit pentru inudlare' Nu e;ti un burete

tmt doar ca id sugd lapie ;i cifre' EEti o tiin[d,|meneascd cu insu;irea a.e a gindi ;i a in[eleg.e

ideile. I'oate inJormaliile de care auenl neDote

te putem pdstra in cdrtri, pe tilme, i'n calcula-toire el,ectronice: rolul omului' nu este de a in-magazina in!<trmafiile, ci de a te tolosi in mod

onil,iti" Si consttuctiu. Va trebui ca metodele pe

care le aplici pentru a inud{a sd reflecte aceastd

IB

accentuare. Te rog sd reuii la chenarul, 1.8 ;i sicauli o detini{ie mai bund.

D. Aceastd defini,tie pare sd Jie cea mai bundtlintre toate (d.e;i poate cd nu tot atit de bundca aceed pe care ai dat-o tu). Ea-euidenfiazd'i.mportan{a in{etegerii (mai curind decit o sim-plei aduceri aminte). Indicd rolul actiu aL stu'tl.entului: acela de a urmd.ri sittgur realizarea,obiectiuelor de studiu in loc sd se lase condus.Introduce cuuintul ,,sistematic", care implicd o

apreciere chibzuiti a mijl,oacelor de a atinge unsiop speciticat. Treci, te rog, la chenarul 1.10.

E. Este un lucru bun sd ai scopuri bine deti-nite, insd inud[area trebuie sd-{i ser'"-eascd lamai mult decit sd-[i permitd. doar sd treci unu.numit erarlen. Inr-'d{arect ,,in uederea exarrle-nului.6 poate foarte u;or sd se trqrlsforme intaceald". iirt este clestul numai sd inghi{i infor-matiite pe care sd le poli reudrsa mai lirziu insala de erarrlen. Inu.larea ua trebui sd te antre-neze l.a a te gindi ;i a in{elege subiectul, iarreuSita l.a eramen ua fi doar un rezultat auri-li.ar crl acestor actiuitd.{i. Te rog sd te inapoiezila chenarul l.8 ,si sd cauli o defini{ie mai bund.

F. Ei bine, ai euiden[iat mdcar gindirea ;i fo-'losirea elortului, insd am impresia cd depd;e;tinxdsuro. Ar ti un fel toarte chinuitor ;i sdrdcd'cios cle a inudla.dacd nu fi-ai plstra nici ungtnd sau o rezerad de energie pentru alte acti,-uitd{i omene;ti, de exemplu pentru distrac.tie ;iodihnd. Te rog sd reuii la chenarul I'8 ;i sdraufi o deJinifie ceua mai pu{in totalitard.

19

ffijtti;;-;;. nltli

B. Poate cd. ai ctreptate intr'o anumitd mdsurd'

i"niin" eficiente de studiu i{i uor pe.rmite si,

oblii rezultate mai bune i'ntr-an timp mai scurt

;i'"ste loarte posibil sd te simfi mai pulin stre-sat cleci,t inaiite. Cu toate acestea, eu cred cd'

li uui simfi totu;i lucrind din greu' in-sd cu

incurajarea de a';ti cd' ob{ii rezultate' Cite;teparagraful D mai ios.

C. lr/ici uorbd cle aqa ceua. Inudfarea cere o gin-dire criticd ;i aceasta implicd totdeauna o m'un*

ii gruo. Totuqi, nl.unca giea nu-este intotdeaun*iii"tuoota; poate fi i'nitrumat.d.gre;it- ;i atunci'

i^ru dd rezuliate. Scopul tehnicilor eticiente' ini'nad$:are ca ;i i,n oricare attd' ocupafie, est-e de a

procura ""rtitud'in"a

cd munca ta incordatd nuLste inutild. Poate cd ua trebui sd munce;ti totrsa cle qreu, insd uei auea increderea cd ob'iii ,ui"tioiu. Te rog sd reuii la chenarul 1'L1 ;i''sd

ategi un rdsPuns mai bun'

D. Tehtticile eJiciente uor Jace nl"unca grca maiproducliud. Aciica pent-ru un u.olum dat de naun-'iA uei, ob[ine mai-multe reqlizd'ri' Cantitatea ;iccilitaLeq rezultatelor se uor i'mbundtd{i' Vei'

realiza mai rnult intr'un timp dat' In loc de a

trige di,n greu sim[inc) totu;i^id l'ucrul te cople'

;e:;ie , uei-munci din greu qutnd satisJac{ia d'e a

;ti "ii oblr'i rezutiate."Treci, te rog,la chenarul'1

.13.:,-,-Importan{a motiva(iei

1.13 Existti obstacol pe care trebuie sa-l infruntdm'- -- Nu tofi studenlii sint intr-adevar pregdtiti sidepuni efoltul intelectual Ei munca necesare

nentru a-$i forma deprinderi noi de invAtare'L"ii "t"a'ca

pot sa ie descurce asa cum sint'a""qti tt"A".rii, prr Ei simplu, nu au o motiua-

,tie pentru invdtare.- iip." de motivalie este evident w duqman

Ou -iu"te a1 inv6!5rii eficiente' Ea duce la apa-

iiu,^^pfi"tit.a}5 qi la o dorinlI generald de a

u#t"t'" tot"l pentru o aitd zi' Studen{ii fara mo-

;i;;tb sint iipsili de imbold Ei de imaginalie'iili; "i, =piiitrir de cercetane este de obicei

;;;. Fac numai ce li se spune, 9i a9.ta in siid'

Ni; ;" pot "on""rrtra

qi intimp'ini- dificultili ca

si-qi reaminteasca cele ce au invdtat'

Cunoqti studenti care sd se conformeze acestei

descrieri?fr'Ch"" r, "" tt,Este aproayte sigur cd' trebuie sd cuno;ti ci.liua

studeitri "ar" cinsumd pu[ind energie sau.ima.-

ginapie in munca de iiud'[are' Totu;i nu intot-

. "rJ."ouno este u;or sd sPui de ce'

LL4 Ajustificare pentru motivalia slaba a unui atru-- ,.rit student poate fi faptul ci el nu mai este

i..,Uotait de c-etre profesorii sai din qcoald :i nu

stie exact cum sd se descurce acum cind trebuieid se gindeasci qi s[ se planifice singur'

O alta catzd ar putea fi lipsa de scop; poate

cd el nu are scopuri sau obiective spre care sa

it"&. i"rirrt" de a trece la chenarul urmdtor'opreEte-te un moment 9i rdspunde sincer -- ingind - la aceastd intrebare:b" ce ai venit la facultate?

22

L.lS Eristd multe rdspunsuri posibile ;i e;ti sirtgurul. care sd,-{i cuno;ti rdspunsul.

Iatd citeva dintr-e cele posibile:1. Ca sd-mi multumesc pdrintii/profesorii/prie-

tenii/ruclele etc.2. Pentru c;i am leuqit bine in Ecoald.3. M-a atras viata sociald.4. Deoarece dolesc sd devin invdt.itor/sudor/me-

dic/instalator* etc.5. Nu Etiam ce altceva sd fac.6. Ca sd-mi completez educatia.7. Ca sa-mi completez cunoEtinlele in domeniul

de specializare care md intereseazd.Evident, este probabil ca toate aceste justificdripentru inscrierea Ia facultate nu-1 vor deter-mina pe stud,ent sa ia in serios munca de inr,5-fare.1. Care este justificarea cea nxai putirl Tsroba-

bild in sensul de a sprijini motivatia unuistudent?

2. Care este ceo znoi plobabild in sensul de -ai se impune ca motivatie?

7. Probabil 5, urmatd imediat de 3.2. Aproape sigur 4 sau, 7, impreund cu 6 (oare-

cunx pe locul aL doilea).[.16 Oricare ar fi va]oarea altor justificdri posibiie

pentru prezentarea la facultate, studentul careurm'reEte sd-Ei faca o profesie. (4) sau sd-Eicompleteze cunoqtin{ele in domeniul sdu de spe-cializare (7) este acela care, cu cea mai mareprobabilitate, iEi va forma o atitudine profe-sionald fatd de munca de invdtare.

* v. James M. Thyne, Erarninarea eleuil.or,Bu-curegti, II.D.P., 1978, p. 41 (Nota trad.).

r' Desigu r cd lipsa de interes pentru domeniulspecializarii sile constituie deseori cauza moti-;ii"i slabe a unui student. Ce ai recomanda sd

facd un student claca el ar fi in mod sincer" iiii*-de interes fala de in'tregul domeniu al

tp""t"ttrrttt t"l

Stud.entul pe care n'u-l intereseazd nimic dinclomeniul ales at speclulizdrii ar putea. !9arte.iii ti iie sldtuit sd renun{e la et imediat '9i

sd i.nceapd tt cd'utq ceua cqre l-ar putea sa-

tistace.

1.17 TotuEi, ceea ce se intimplq de- obicei este tocmaitaptrit'cd unele aspecte ale domeniului de spe-

cializare sint mai pulin interesante declt altele'ii"U"iu sd invdldm sd ne obiEnuim cu situatiaaceasta. Studentului li revine sarcina de a acor-

ii- lnt"r"t pdrlilor plicticoase, altminteri acestea

vor dduna performanlei sale in domeniul ales'

Care ar fi cea mai bund cale de a trata aceste

parti t "i"teresante

ale domeniului de speciali-gare?a. SA nu le iei in seami, sau[. Sa f" Iaqi deoparte pentru mai tirziu' sau

c. Sa te ocuPi. de ele

c. Sd. te ocuPi de ele'

1.18 Sa tii d'eosebitl de activ pentru disciplina -care-'-- 6 atrage ce1 mai pulin' Incearca sd afli de ce

este im!,ortantd. Discut5 cu profesnnii qi studen-

iii"p"-"il" disciplina ii intereseazl: ce ii face sd

ii" -J."EiZ (Entuziasmul altora poate fi uneoricontagios.)

'll24 25

Ataca subiectul din diferite puncte de ve-dere. Nu te margini Ia un singur profesor saLl

Ia un singur manual: afIS cum il abordeazd altiprofesori; ,r,scoleqte biblioteca qi cauta cdrli ca-re sd te familiatizeze cu disciplina.

in primul rind incearcd si legi subiectul ne-interesant de altceva care te intereseaza cu ade-ud,rat. (La predare, aceasta trebuie sa se facipentru aliii, iar cind inveti, trebuie sa o facipentru tine.) AminteEte-li cd invdfarea este infond o asociere Ei cu clt posezi mai multe cu-noEtinte Ei ai mai mult interes, cu atit vei aveamai multe elemente cl.L care sd asociezi ideilenoi.

Aqadar, cu cit ai invalat mai mult, cu atit itiva fi (mai greufmai u;or?) sd inveti lucruri noi.

n'LaL u$or

1"19 Se pare cd nu:mai ideile noi sint ,,dificile(( orin'einteresante atunci cincl nu ai ,,cui'ere(t (".r-noqtinle) de care sa Ie agali. Crear'e'a acestot:

,,cuieret( (conslruindu-li baza pentru un su-bie,ct) pare grea la inceput, insd cu timpul vacleveni din ce in c'e mai uqoard, chiar mai pld-cuta. Nu existd o motivatle mai buna decitac,eea de a vedea ca ai fdcut progrese.

Deci nu intotdeauna ne putem baza pe inte-resul care aclioneaTd 9a stirnul; in unele cazuri .

trebuie sd considerdm interesul drept ftuct.:"iliinvdtdrii. Dac i un subiect vital nu a devenitincA interesant, iti reviiie sarcina de a-l face sdfie aga, plintr-un e!6r:t de uoin{d. qi prin anga--jare.

z6

i

N. B. inointe de o trece lo chenorul urmd-

tor, opregte-te un moment co sd notezi pe

;;,;'i;;;"iele piinciPole pe core ti le omin'

:1 d'1j.*:L1-intrebdri recoPitulotive

CeIe qase chenale ce urmeaza cuprind intrebdri

;; i; vor ajuta sd-!i verifici memorarea punc-

ii*'pti""iplr"-ii"'acest capitol', Dacd gdseqti

;;;;i; i;ienl'i sint prea giele' te poate aiuta

recitirea "tt"""tuiot

-i"tai"utJ it'tre paranteze' la

sfirEitrul intrebdrii'

1.20 Care sint cele doud deosebiri principale intre a''-" i""rf"

-iu q"outa 9i la facultuiu t1 care cel' sa-tr

imbundtdlesti LJa"i de a invdla? (chenarele

1-5)

-Vei li confruntat cu stcmclarde mtti ridicate ;ita trebui sa-li--aiumi mai muttd rdsptmdere

Pentru ceea ce i'nue{i'

1.21 Cum ai defini invd!'area? (Chenarele 6-10)

Oricare ar Ji deJi'niiia pe care o -dai' sper ca ea

sd implice un iol activ ol studentului' o n?'a-

nierd sistem aticd de inud'{are ;i iryOorly't'a in}e-'iii"iii'ti"i curind d'ecit a mem6rdrii)'

1.22 Cind crezi cd vei renunla si. "inveti(' in sensul

pe care 1-ai ;;i ;;;;i;i;? (ihenarele 1o-11)

r'ii,

,:i,

ilrj

27':l r

,/

I

r1

I

t.z3

Sper cd niciodatd!

Ca rezultat al inr'Sf5rii tehniciior de studiu tevei agtepta:

1.25 Ce trebuie sd fac6 un stude'nt dacd iqi dE seamacd nu-l intereseazd domeniul de specializare?(Chenarele 17-19)

a.b.C.

d.

sd inveli fiecare subiect exact in acelaqi mod?s5-ti petreci mai mult timp lnvdfind?sd realizezi mai mult intr-un timp dat?sa inveli totul fard efort? (Chenarele 1,1-72) ll

'j,{Ntl.!:

::i

t:'i

tli,t

rj,

Dacd" numai ci,teua pdtrli din domeniul ales si'ntnei.nteresante, trebuie sd. caute noi miiloace de

a Le Jace sd. tie interesante: (sd consulte pe al[tprofesori, sd. citeascd alte cd,rli, sd, le asocieze7u ceea ce i,L intereseazd etc.). Dacd. aproape toldomeniul rlu este i.nteresant, trebuie sd se gi,n-deascd i,n mod serios sd. renunte la el.

1.26 C0nd eEti gata, treei la capitolul 2.

c) sa realizez mai mult intr-un timp dat.

1.24 Care sint cei doi dintre urmdtorii studenti cevor avea cea mai bund. molivatie pentru inva-larea tehnicilor eficiente de studiu?1. Un bdrbat care a oblinut rezultate bune la

Ecoald Ei a1 cdrui scop principal de inscriereIa facultate este acela de a deveni clpitanulechipei de fotbal, ca Ei a1 celei de crichet.

2. O fata care intotdeauna a fost pasionatdpentru arheotogie qi care doreEte sd facd cer-cetdri dupd ce termind facultatea.

3. Directorul comerlului exterior care este pl5-tit de intreprinderea sa sd invete limbilefrancezd qi german6 gi Etie cd perspectivacarierei sale depinde de media generald pecare o obtine.

4. Birbatul de virsta mijlocie care iqi dd sea-ma cd nu a reuqit in viald, insd cd totul seva indrepta dacd va putea sd intre la facul-tate ca se se specializeze intr-un domeniuoarecare.

(Chenarele 14 16).

2B

2;i3

.llr

Lucreazd pe durate scurte, insd. cll LLn scopJoarte bine precizat. Fii atertt lct uisure.siopregte-o imediat. Fd pauze precise. F,i insem-ndri (Poaie ca te-ai gindit gi 1a alte metode.)

2.41 Care este o metodl bund de a-!i incheia sedinlacle studiu? (Chenarele 29, 30)

Incearc(t sd repefi ce oi inud.lat, sau uerilicd totce cti realizat in, sedinfa de studiu.

2.42 Tn capitolul unn5tor vom examina un pro,cedeucare te va ajuta la o munca ce trebuie s5-tiocupe numeroase qedinte de studiu: cum sdoblii informa{ii dintr-un manual sau articol.

I)upA ce ai terminat, treci, te rog, la capitolul 3.

3 Cum s5 consulli o carte

(Duroto: cco. 55 min.)

C)ricum !i-ai folosi timpul de studiu, egti obligatsd petreci o parte din el cu cdrti qi articoleincercind sr extragi Ei sd organizezi ideile dinele in veclerea realizdrii scopului pe care ilurmareqti. Trebuie insd ca aceastd consultaresd o faci in mod selectiv. La inceperea unui cursti se poate prezenta o listd lungd de un cot culucrdri de citit Ei dacd incerci sd o parcurgi pascu pas, vei gdsi cd o noud serie de titluri seadaugi mai repede decit apuci sa Ie Etergi pecele vechi.

Evident, este clar cd nu dispui de suficienttimp ca sd citegti totui, iar fiecare text pe caretrebuie sd*1 consul{i va avea nevoie sd fie abor-dat in mod diferit, corespunzdtor ct ceea cesperi sd obtii de la el. AminteEte-fi ce scriaFrancis Bacon acum 350 ani:

,,Une1e cdr{i trebuie sa fie gustate, altele sdfie inghitite gi doar citeva trebuie sd fie meste-cate qi digerate: adica unele carli trebuie sa fiecitite numai in parte, attele trebuie si fie cititeinsd fdrS curiozitate (adicd fdrd migald) Ei doarciterra sd fie citite in intregime, cu sirguinla giatenlie(.Bacon descrie (ci,te?)moduri diferite de a con-sulla un text.

3.1

r3

trei

3.2 CeIe trei moduri de consultare a unui text,indicate de Bacon (pentru o carte sau un articol)sint tot atit de folositoare astdzi:a. gustatul: se referd la pasaje izolate din texl.b. inghi{ire: trecere ln revistd superficiala ;i

rapidi a intregului text.c. mestecare ;i digerare; citirea cu grijd gi cu

multa atenlie a textului intreg.Pentru ca sd alegi cea mai bund cale de a

citi o carte este nevoie sd te intrebi doar cesperi sd obtii de la ea. Vrei, de exemplu, sdcapeli:1. O imagine largd, generald a subiectuiui?2. O cunoaqtere amdnunlitd, sistematicd, a' tu-

turor faptelor ,9i ideilor esenliale ale ,ma-teriei?

3. Sd verifici o referinli sau rdspuns 1a o intre-bare de cercetare specificd?

Care dintre cele trei metode aie lui Bacon (a, lrsau c) ai considera ci este cea mai potrivitdpentru fiecare dintre aceste trei scopuri dea citi?

Eu a; alege b pentru cazul 1-, c pentru cazul. 2

;i a pentru cazul 3. E;ti de acord?

Aqadar, cind consulfi carfi sau articole, trebuiesd ai o comportare adecvatd: sd fii pregdtit aciti superficial sau cu deosebitd atentie, in intre-gime sau parlial, corespunzdtor cu ceea ce do-regti sa afli; O tehnicd ce s-a dovedit a fi foalteeficace qi care poate fi adaptatd la cele maimulte moduri de a citi este deseori denumiticu prescurtarea

3.3

60

.3.4 Aceastd metodd ,,RICAR( a contribuit la suc-cesul a mii de studenli qi meritd sd fie analizatlin aminunt. Sd o cercetdm pas cu pas:

2. intrebdrile5. recapituleze

3. citeascd

01

I RICAR

Aceasta corespunde inilialelor celor cinci fazecle studiere a unei cdrli (sau capitol, sau articol):RdsfoirelntrebareCitireAducere aminteRecapitulareCorespunzdtor acestei formule, studentul vatrebui:1. Sd-gi formeze o pdrere generald despre ce

trebuie sd invete fdcind opreliminard a textului.

2. Si-Ei pund . . (p1.) la care seaqteaptd sd afle rispunsuri pind in momentulcind a terminat de citit texful.

3.54. .textul.4. Sd incerce a-gi . . punctele

principale.5. Sa revind Ei sd . textul, ca

sd verifice cit de bine a depistat puncteleprincipaie.

1.. rdsfoire4. aminti

Rdsfoire

Atit de mulli dintre noi' atunci cina s.fy{.eit1

un text, ,,incepem de la inceput' mergem pLnit

Ia sfirEit qi apoi'""* optirn.' Acesta este totuqi

;-;;A n6totositor de a citi' Nu.qtim incotro ne

indreptam qi tt"i""i t'*"lmpotmolimatit de mult

in amdnunte, inciJ "" put"* rled,ea padureit

;i" ;;;; ;;pu"lor' In schimb- ar. trebui sa aven'r

o vedere a" ""J"mfttl a pefulii inainte de et

incepe ,a ,," "t'"L[m pti" f'atiq"ri' Ar tre];ui

siprivim",,""'bt'linaintedeainlelegecom*ponentele.

A . o carte sau un- articol mai inainte

i"'u irr"upu .a "it"'Eti

este la. 11 :l 9i alegereit

unui traseu pe : ' inainte de a incepe rr

cirlatorie grea'

rdsioi hartd

Rdsfoirea unei cdrli

3.5 Toate cdrlile 9i articoiele sint-scrisc dupi un

""' ;i;;";i"""i""o;';i;t* rapidd poate sd-ti dea

o foarte Uu"a iaee despre ce este acest platr

qi prin urmare ^ta -t" t:"te sd citeqti realizind

o inlelegere mbi buna'

Pagina de tittu' incepe rSsfoirea.tu pagina de

titlu' Ai putea cr-e-d"'t tt" vei obline mult d'e

1a ea, aa, totaeuuna meritd s6-!i arunci o pt'l-

vire asuPla ei' Ea iti Poate :qu",":,1. Domeniul g;;;;l'-al subiectului * (titiul

insuqi).

62

2. Nivelul sau modul de tratare - (subtitlulsau o frazd descriPtivi).

3. Numele autorului 9i calificdrile sale - (ti-tluri, funclii).

4. Data puhlicarii * (pe contrapagind).

Cite informalii de agest fe1 poli obline din pa-

oina de titlu a cdrlii pe care o examinezi acum?

'i'e tog sd revii la inceput (daca nu ai facut-omai inainte) 9i arunci o Privire.

Pagina de tittu i,{i spune cd aceasti ca'rte tra-teizd, d.espre invdlare, cd. este doar o introduceretn tehnicile de studiu ;i (Joarte important) cd'

esf e programatd. I,ti spune db qsemenea numeleautoiuiu-i, menlioneazd experienla care a seraitta tnfd,ptuirea acestei cd.r[i ;i ili mai spune (pe

uerso) cit de nou[ este cartea.

Destul de mult pentru cele cinci secunde de

examinare a paginii de titlu. Ce urmeaz6?

Prefa[a. Fie cd poarta numele de prefatS, cuvintinainte, nota autorului, introducere sau oricarea1tul, cu mult prea putini oameni citesc vreo-datd micul text din fa!5 - de obicei doar citevaalineate - in care autorul vorleqte despre car-tea sa Ei pentru ce a scris-o. Ca Ei pagina de

titlu, aceaitd informalie te poate ajuta. sa hotS-

rdEti dacd meritd sd citeEti cartea 7i chiar cum

ai putea sd Procedezi.i'riveqte, de exemplu, prefaia acestei cdrti'

IDa cuprinde patru alineate urmate de o seitiunef,inald-,,progr-amatd(5, fiecare dindu-ti un alt fel

t

$.6

63

de informalie. (De exemplu, primul alineat i{ispune cui ii este destinatd cartea.)

Ce fel de informatii se dau de cdtre fiecare clirr-tre celelalte alineate gi de sectiunea finala clinprefata scrisi de mine?

CeIe patru alineate 9i secliunea finali din prt:-fata ceriii de fata cuprind informatii desprc:7. Persoanele pentru care s-a scris cartea.2. Necesitatea ei.3. Plonul ;i scoPul cd.rlii.4. Schema gi structura cdr{ii.5. Cum sil folose$ti, cartea.

Cuprinsul. $i acesta este o pagind (sau mirimulte; de informatii pe care ar trebui si nu Icignorezi niciodatd atunci cind faci rdsfoirea pt'e-liminard. Lista continind cuprinsul ili spune ccprobleme trateazl, autorul Ei deseori iti d'iunele idei despre modul in care le-tr tratat: pro-bleme principale, problerne secunclare E'a.m'cl'

Priveqte cuprinsul cdr{ii de fa{d':1. Dintre uimdtoarele probleme posibile pentru

o carte despre cum se invatS, cdrora nz 1i s-a

atribuit un caPitol sPecial:scrierea lucrdrilor Personaleluarea notitelorstudierea unei cdrtititireaprelegeripsihologia invalariibrganizarea timPului de studiualegerea unui curs

necesitateaexamene

2. in total sint .

prinde intre

de a invita tehnica invd[arii

capitole qi fiecare cu-. subtitluri.$r

3.7

7. Cartea ni are capitole pentru prelegeri, psi-hologia i,nud.{d.rii sau alegerea unui curs.

2. In total sdrzt qapte capitole gi tiecare cuprind.eintre4;i7subtitluri.

3.8 Deci rdsfoirea unei liste indicind cuprinsul ifispune ce se afld in carte, iar dacd are subtitluri,ifi poate da o idee despre curn se ieagd subiec-lele intle ele. Mai tirziu, pe mdsuri ce citegtiirt intt'egime capitoleie, ar trebui sa retrii dese-rut'i t'n sir verifici din nou cuprinsul.

I)acil ai luat o carte doar cu .scopul de at'iruttr referinte care ar putea sd te ajute sar.'ilspunzi unei intrebfui specifice, rdsfoirea pre-liminard ar putea foarte bine sd se termineerici. Din cuprins poli vedea dacd este probabil('a acea carte si conlind ceva util.

ltr ac:est caz, pofi sd treci de-a dreptul 1a sfir-;llttl cdrfii unde vei putea sd-!i cau[i subiectulIttt,t'-o list[ alfabeticd care-ti spune ce subiecteric grlsesc la ee pagini; aceastd lista se numegte

indc:r' snu indice (Cartea asta are aqa ceva?)

,1.,

i:

li

!i

i

3.9 DacI doreqti numai sd qauli' indexul ti-ar cru{a o groazddu-te imediat la cele mai

5 - invala cum sd inveti

anumite referinle,de timp indrumin-folositoare pasaie..

6564

AEa cum un autor de foiletoane, Robert Lyntl,spunea cindva: ,,Mi-e silS sd citesc' o carte firl';iindex; mi obligd s-o citesc toatS'(.

Dac/r totuEi gdsegti cd toatA carlea met'it"rsd fie ,,mestecati 9i digeratd( (sau mdcar uncapitol intreg), fa un ultim pas in rdsfr.rireirgeneraii:lntoarce cite o toaie a cd"r[ii. Palcurge 1a t'epe-zeali toate paginile cdrlii, de la incepr:t piniila sfir"git. in acest timP:1. CiteEte titlurile capitoielor Ei paragrafelor'.2. CiteEte recapituldrile finale ale capitolelor13. PriveEte graficele Ei desenele.4. UitS-te in fuga 1a unele fraze intimpl6toar"r:'

.Nu este nevoie sd spun cd in aceastd faz[, foi-rlltrpulin din ceea ce vezi i{i va r6mine in mintt'Totr,rgi, aceastd i'apidi trecere in revistd contt'i -

buie ia ceea ce ai qi ghicit despre structura <ritt -

tii si, la fel ca toate examinlriie superfi<'iirle, 1t'

pregaterste pentru sarcina ulmitoare.

Deci. c't'ede-ma pe cur.'int. Pune un setnn undtlai ajuns pind acum qi apoi rasfoieqte la iuleaiiirestul din aceastd carte, ca sd capeli o i.'mpresiegeneruLd, asupra continutului ei. (Urmare;te ce.le,""":jffi ".llll_._-_lii bir"te, ar trebui sd. ;tii acum i,ncotro te in-clrepli 'si ce IeL de etp'l,orare este probabil sii

Jaci. (ln cel, mai rdu caz, ar trebui, si ti obseruot

cd doud dintre capitole nu sint scrise in' Jormttprogramatd, ca aceles pe care le-ai citit pittttacurn.)

il.lll \1rrtlru', illn propus ca atunci cind iei prima d;rtd,r ou lt. irr r,r,r'r,etale, va trebui sa incepi cu olrrr r l'oi t'r, 11cr rerali.( 'ir ,rir I'irci lrcettsta este nevoie:I li;r <,ilo;1i pagina .'l S;r t.ilr.i;t,i notele autorului, sau,t S I litci;tiI ,'-iir li'rsl'oieq;ti lepecle toatllr l)r, r,it tjnrp crezi ca ai putea iivea nevoie,

lr r rirr la<'i t,oirt r rasfoirea? intre si. minute.

I tlt t il.lrL 2. pretata (sttu i.n,trocltLcerea etc..l;l t'ttTtritt,stL| 4. c:cn'tee 5. T'i-ctm cerut pdre-tr'tt rleslsrc cit timp ar trebui s<i se conszlme clt,rrrs.loirc<t,,tlerr,erul,it. Desigur, acestct este condi-Itrttrtt.l, rle cit este de mqre tettrtl ;i cit este delvrtlttilti.L .ga-{i .lie de folos. Pdrerea mea. este cd.t't'i tLtttrrt, trcuoie tLe cel pu{,in cinci. minute ca,srr ,/rrci rt rd.sfoi,re utilii, i,nsd. probabil ci nu mairttttll. tlc 30 mhtute, chiar dacd. acea carte arttt'rrttr st'i <nn,st'ituie piesa de bazd. pentrtt curstLl,Itt, ('(lt'(, i.l. Urmezi.

l,'r ,irrtr, llirrt', tri investit rrn tirnp etpreciabil pen-I ltt lirs l'oilea intregii ctir'fi, ciici te agtepli salrrlt.gi t'oaclele atunci cind ajungi efectiv sd olilt,qil i. Ai sir incepi prin urmal'e s i o citegtil't'lrzir ltr frazir de la inceputul capitoluiui 1?Nrr, str rtr: fnr:i asta. Este necesal. sd consumilrlr,v;r rnin'ule in plus tot pentru rdsfoire. Del';r1rl : A<rrrr-n r,incl ai terrninat rasfoirea gene-lirlii ir int,r'egii cdrti, va trebui sa faci o rasfoi-ll nuri irmanunlita a primului

t'tt1til,ttl,

!f,t r

(i766

it leugir cu altele, ele sint cheia sfrzcturii' de

Itlel t rtutorului.Muir:t'itatea lucrdrilor vor folosi doua sau

lret tiburi de titluri, fiecare tip descrescind ca

m6t'lme de literd qi ca reliefare de la titlul de

,nrpttut spre cel de'paragraf, de subparagrafu.d.nr.A. (Astfel diterenta de reliefare a titlurilorflln t'her"rarul precedent aratd cd in el se trateazf,trel uspecte ale subiectului indicat in tit1ul prin-<'tpul <[e trcolo.).

Clta ti.purt de titluri am folosit eu pina acumtn acest capitol? (Observd in ce chip arata e1e

retafiiile dintrs probiemele mele.)ffi#j

ln atard, de titlut principal al. cctpitolului, am

loloitt lrei tipuri. de titturi. Iatd repetarea titlu-il,lor re,ale, araniate astfel ca sd, arate- relaiiiled,tntre probtemel" tratate in paragraf ele respec'ttve:

Tlputl l Rdsfoire----.Ttirut 2 Rlsfoirea unei Risfoirea unui capitol

cdr{i'-i- I

Tlpul l] Foaia de titlu Primul alineat 9i: Prefatra ultimul alineatCuprinsul RecaPituldriPaicurgerea Frazele subliniatePaginilor .s1 9et9 cu, caractere

dilerite

Al putea dori sd termini aceastd rdsfoire exa-mlntnd nestul de titluri din eapitol'

69

ir

,:lli

.;

Risfoirea unui caPitol

3,12 lnainte de ,a incepe Jiecare capitoi nou, ar tre-bui s5-1 rdsfoieEti ceva mai cu grijd' decit atuncicind ili formai o pdrere despre cartea intreaga'Fii atent mai a1es.la:

Primut alineat ;i ta ultimul alineat. Autorul lepoate folosi ca sd prezinte o vedere de ansam-blu proprie despre cele ce vor urma, sau o reca-pitulare a celor spuse.

Recapitutdri. Acestea pot sd apard in diferite' locurl, atit in interiorul capitolelor, cit 9i 1a

sfirqit.

Titturi. Majoritatea autorilor au avut multe ne-cazuri ca s6-qi incadreze ideile intr-un sistemutil de titluri qi subtitluri. Este trist de spus,insd mu1!i studenli nu lin deloc seama de titluriqi de indicalii1e esenfiale pe care le contin; eiincearcd si citeascd un text, care este perfectincadrat, ca qi cum ar fi un romiul.

Evident, titlurile i{i spun ce subiect este tra-tat in fiecare paragraf ori subparagraf. Dar inele se af15 mai mult decit atit. De exemplu:Ce poli spune despre dimensiunile relatiue saur

reliefarea titlurilor? (Privegte, de exemplu, celepatru titluri ale acestui chenar).

Mdrimile relatiue ale titl'urilor i.{i spun cu'nl se

leagd szbiectele i'ntre ele, cum,se acordd irn-preund ;i care este succesiunea Lor.

3.I"3 Trebuie si observi tipurile de titluri la oriceai citi. intrucit acestea iii spun care subiectec

6B

,jDe re r:rede autorul cd meritd sa dedice un?epltol lntreg pentru cutare sau cutare pro*blemd'/'(

Chiar qi aceste intrebari generale te ajutarA te decizi cum sd tratezi cartea.

lns* atunci cind de la rdsfoirea general5 attnel c.lrfi treci la rdsfoirea capitolului pe carecrqtl gata si-l citeqti, intrebdrile vor fi mai( rnu,l,t I p t,[,in?/ s pecif ice

mult

Tltlurile qi subtitlurile paragrafelor trebuie tot-deauna sd-ti sggereze intrebdri. De exemplu,&tunci cind - cll vreo citeva chenare mai ina-lnte * ai vdzut titlul ,,Intrebdri(', puteai sd tefl lntrebat:,iDe ce a folosit autorul acest titlu? Cine intrea-b& pe cine? Ce rol joacd intrebarea in invdtare?D'e unde provin ele? Cum sd le gdsesc rdspun-nurile? q.a.m.d.L& unele dintre aceste intrebiri s-a ;i rdspuns;lq altele se va rdspunde in curind.Priveqte urmatoarele. trei titluri (de ia chena-rele 3.19, 3.20 Ei 3.23). Ce intrebdri iti suge-t'cazd ele? ,

,rlntrebd"rile altor persoane te-ar putea deter-tnlna sd, i,ntrebi: ,,Ce.re al,tiiT Studen{i? Autori?'Pirotesori? Sint i.ntrebdrile lor tot ati,t de utilecq gl, ale mele? Unde se gdsesc rdspunsurile?"

16trc,

,li

't:

71

De indatd ce ai terminatpitol, egti gata sd treci ladei RICAR, care este .

cu r sfoirea unui ctr-fazaadouaameto-

Intrebare (A doua fazd a metodei RICAR: rds*foire, intrebare, citire, aducere aminte, re(:api-tulare).

intrebdrile

3.L5 NiciodatS sd nu incepi citirea arndnunlitd o t"-tt"text fard a avea in gind o serie de intrebfi 1a

care cioreqti sd oblii rdspunsuri. Intrebdrile con-stituie. un puternic stimulent pentru invdtare,cdci ele iti clau o, idee asupra scopul'ui ;i temenlin atent. Devii astfel un cercetdtor activ,in loc de un rtlsfoitor de cdrti pasiv.

De unde vin intrebSrile? Sursa princiipalties,ti tu:

Unul dintre avantajele de a face oprealabild a unei cerii sau capitol este faptulcd ili dd ocazia de a Pregdti citevateleva"te' , ---:---rdsf oire intreb(rri

Intrebdrile proPrii

3.16 Rdsfoind oartea in intregime, este probabil taaceste intrebdri sd fie destul de generale' Deexemplu, privind in fugd foaia de titlu, prefa{a

Ei cuprinsul ai Putea sd te intrebi:,,Cita incredere-pot acorda acestei car[i, editatdacum cinci ani?((

. ,,Va fi ea chiar atit de uti15 pentru mine". aqa

cum sugereaza Prefata?((

70

NBeA t'omentarii care se pot ugor formula in chip.r,"' do observafii) clespre capitolele la care intim-

lln{rseri dificultA}i.' Se poate totugi ca cea mai folositoare sursdr erterloari de intrebdri sd fie insdgi cartea. De-,' ;roll autarul, va pune trei sau patru intrebdri, 1n trrt'eputul unui capitol Ei rdspunsurile lor

fiA-tt fi devenit evidente pind in momentul cindul aluns la sfirsit.

Uneclri autorii ili dau o lista cu intrebAri lagtlrt,ttttl unui capitoi. intrucit intrebdrile sint infcnbrat mai folositoare dacd se pun atunci cindlneeqi sd <'iteqti, va trebui:

SA iei cunoqtinld de aceste intrebdri de la sfir-qltul <'apitolului incd din timpul . - pre-,ilminare a capitolului qi apoi s:i 1e examinezi

,. tlln nou clupd ce l-ai terminat de .

:i rfis/r.ririi citit

I

i.t,'i:rri,,i.i.',rli,, r

i.4

$;.

Din plcate, prea de multe ori studen{ii 4u linile€rma de intrebdrile autorului Ei astfel omitun gh,id fo,arte util de lnv,Atare.

Irfirettdri in inudfd'minttrl program.at. inir-o car-te programata (ca aceasta), intrebarile joaca untol esenfial in desfdgurarea argumentdrii 9i dinrnodul cum sint redactate, pofi sd invefi multede$pre cum si citegti.

Autorul unei programari pune intrebdri demulte feluri (directe, cu rdspunsuri ,1a alegere,oU oompletdri), dar scopul sdu este mereu ace-lagl: sir-ti atragd atentia asupra celui mai im-po-rtant punct pe care fi-l infSligeazd Ei sd tefac,fl srl-i dai rdspunsul.

73

,,1 ntr eb d.r i i,n inu d[dm'intul .pr o gy Qn't'Qt{( ar Ttut <t t r'

irripirot,,Ce este l.nud'{ mlntut, pr^ogr.araat?^ Cc

tegdturd'au astiel de i'ntrebd'ri-cu inud{area? Llt

"i 1olrt"t"? Ce Jel de i'ntrebdri?tc etc'

,,Citirea" ar ltutea sug-era: ,,?o! "", nu' ;tiam'ii

"u "u* si citesc? Va trebui oare siL inudl'metocle noi? Ce poate sd spund aici ;i ntl sc

afld in capitolul despre citire?( etc'

3.18 Aqada r titturite vor fi o surs6 rodnicd de intrt'^Lrari - intreb,ri care ili dau o idee asupt'a

scoputui. Ar trebui sd fii in stare de a ltrrtpru.ti" orice titlu qi sd scofi.din el cel pufin5 intreUare, chiar dacd ar fi numai ,,Ce iLr-'

seamnA asta?"Ar trebui sd-!i vind in gind intrebdri atunc'i

cind te uili la primut at'ineat ;i la ultimul ali-neat. ca si la oiicare recapi'tulare' De eremplu:,,U"a. sint faptele care sd sprijine aceste afir'-malii? Pot oaie sd md ingel in privinta I ceelce credeam cd Etiu despre aceastd problema?

Am mai intilnit cumva aceqti termeni tehnici?'(etc.

Eqti oare (ca cititor) singura sursi de intrebdril:

Nu. (Aga cum ar trebui sa-!i aminteqti dinrdsfoirea titlutui urmdtorl)

Intreb5rile altor Persoane

3.19 Uneori profesorut ili poate sugel'a intrebf,ri pe

car"e sd-tre ai in vedeie Ia citirea un'ui anumit'

""pit"f. ,^u

"slegii pot pune intrelrdri (ori si

72

$i r-spunsul- pe care il dai 1a

SA

intrebare te,,ajutir,ti r

inue[i (ori sd inJelegi).

3.21 Pr.ogramarea constituie o oale rapidd gi efica,,'de invatare Ei, treptat, apare din ce in c;e maimult material in forma aceasta. Existd prbgra-mdri in multe discipline scolare (mai dles ta: matematicS, gtiinte gi gramatica englezd) Ei dince in ce mai multe la nivel de facultate.. "

Programdrile insd pot sa te invete cev.i careeste aproape mai valoros decit continutul pro-priu-zis la care. se referS. Adici e1e pot sd-tiformeze deprinderea de a citi interogatiu...

intr-un sens, ar trebui sd ,,programeiitt ingind tot ce citegti. Sd-ti pui mereu inttebdri:,,Care este cea mai principald idee din acestcapitol? Din acest paragraf? Din acest alineat?(

lntrebdri de felul ,,Cum? Cind? Cine? Unde?,qi (mai ales) Ei Ei?(( ar trebui sd-ti lipseascArareori din minte atunci cind citeEti. $i pe ma-surd ce se rdspunde la o intrebare ar,trebuisd se ridice alta.

In mod normal, rdspunsurile Ia intreb;ri'se vorivi din text, pe mdsuri ce citegti mai departe.Ce ai putea sI faci dac6- la o intrebare irnpor-tantd nu se da rdspunsul in textul ce urrireazd?

I ATedaf, unul dintre cele mai importante morrve' ggFO tg determina sa faei o rdsfoire prealabitdl i[tp faptut cd ifi oferd ocazia de a depilta citeva[: lntrebAt'i care sd constituie scopul citirii. La

Ei bine, dacd ar fi o i,ntrebare importaritd, oiputea li inclinat sd ,ti-o insemni'gi sd cau[i r..s-prunsul in altd. parte: la un proJesor, un..poleg,

I lneeput pofi gdsi cd e greu sd formulezi intre-l b6ll, lnsd cu timpul o vei faae in motl auto-,rffillt, Duri citeEti interogativ, intrebdrile vor

VCnl de la sine. Dupd ce ai fdcut rdstoirea qi

i ,, al lnceput sd formulezi intrebdri, eqti gata acum;,r, P€ntru a trece la a treia faza a metodei RICARr: rl a*.r*^ t^--r.-],-:llonume. .textului.

$;, *nur=:r

W eltlreaiis.

K Chirco[$tff Dcri citirea cste a treia fazd pentru studiereaFr. Uhei <'tirfi, nrr (aga cum se pare cd gindesc unii[1 rtudenfi) prima Ei singura fazd.

$' lnsd ce fel de citire se cere? Desigur nu caii,'l Aceea pe care o folosesc cei mai mulfi oameniil, pentru citirea romaneior de aventuri, cdutindfl' ,,aA-gi ia gindul de la altele". Scopul tdu este

:' txaet invers: lncerci sa-\i concentrezi mintea,i,,, cU Intreaga ei capacitate critica.ii,, De fapt, aga cum tocmai'am decis, trebuie sd1,, , ctteqti lnmocl actiu, cdutind rd.spunsurile. Amin-; tcqte-fi;

i,, 'l0ltltorul. r:u o . la care sd se r-ispunddri,i 'ffte un cititot' avincl un scop.

d lnlrebareid.Bi'r[t

75

i.ntr-o altd carte etc.

74

{

Cauti ideea principal6

3.2-l Aga cum am menlionat mai inainte, poutc t';ri intrebarea cea mai semnificativd pe care po(i

sd ti-o pui este ,,Care este ideea principtttd'/"Idei principale se pot gdsi la orice nivel irlcarfii. Cartea in intregime va avea poate o singurd idee principald, foarte generald. Idccirprincipald a fiecdrui capitol va fi ceva nriripufin generalS. Fiecare paragraf dintr-un capi*to1 va avea o idee principald mai specifici, iar'ideea principald a fiecdrui aiineat esLe (:c,rmai specificd dintre toate. fie ili revine sar'-cina sd depistezi ideea principala la liecare tt,i-uel. Sd facem o incercare:in continuare se afld patru idei principale ditrcartea pe care o citeqti acum:3. ,,O metodd de invdlare eficace este meto(lir

RICAR(.b. ,,Scopul important aI citirii ar trebui sd I'i,'

depistarea ideilor principale.('c. ,,Faza citirii in metoda RICAR trebuie sd fit-'

activd Ei orientati de scop(.cl. ,,Cei mai mutli studenli ar obfine avantir.it'

folosind tehnici de studiu eficace."

Care dintre aceste idei principale aparfine:1. Cdrtii in intregime?2. Acestui capitol al carlii?3. Acestui paragraf (intitulat ,,citire")?4. Alineatului precedent (incepind cu ,,AEir(()'/Scrie-,ti rdspunsurile, apoi treci la chenarul ll.2l-r.

,Plenul ctu,torului. Daca cite,gti o carte in moctPt{tler rlr trebui sd poli clepista ierarhia ideilorel,, celled planul autorului. in acest plan, ideea'Ft'lnelp$lri a cdrfii (nivelul 1) se subdiuide inll1el multe idei principale mai precise, fiecaret,onrtltuind tema unui capitol (nivelul 2); fiecareldae principalS a capitolului se ramific5 dindlclel prin<ripale pentru fiecar-e dintre paragrafelelul (nlvelut l)) qi fiecare idee a paragrafului fur-

, nkeazrl idei principale Ei mai precise, cite unaPentru fieeare alineat (nivelul 4).

Dlaglama aceasta ar putea ilustra ierarhiai,, ldctlor (fiecare cerc fiind o idee principali) pen-ilr' tru o trat'te micd sau o broqurd. in faza rdsf oirii,r Brobubil ci vei fi sesizat ideile principale de la

l nlvelurile . . qi . ., poate chiar qi de la. nlvelul . .; in faza citire a metodei RICAR!' vcl fi preocupat in primul rincl cu ideile prin-

elpale de la nivelul .

12 ;3 .t

/rl

t.d 2.a 3.c 4.b

tl

: (i" faza citire a metodei RICAR vei avett tte-voie sd giseqti ideea principali din fiecale oli-neat.)

Doi NU

3.26 Nu cauta s;r iei notife in faza citirii. Asta poaLt'si te distragi gi si te faca sI pierzi timp. Dtr

asemenea, te indcamnd sd foloseEti cuvir-rtelcautorului, in loc de cele proprii 9i aceasta nu-fieste de nici r..tn folos pentru intelegere Ei in-vatare.

Nz sublinia nici cu'n'inte, nici fraze -- nu lit: prima citire. DeEi aceasta ar pute_a sa-{i clea int-' - presia cd eqti activ, destul de multe ori vei gasi,

P.t :, . r

ii,,.Hfctanlrt clec'it inainte. Subliniazi ideea princi-" airta tlln fiet'are alineat Ei orice amdnunte im-'

r Fui'f untu. (lnsi bineinleles, numai dac: iti apar-

ilhe lnltea.)

l\itttlttt', ctuPd ce ai facut '

nrlnare rii fi-ai Pus .

te*tul tle doud ori qi ai notat,ttt,rtm eqiti gata s[ ataci faza

RIClAll inc:erc:incl sd-!ilnv&ltt[,

. (P1.) Preli-. (pI.), ,ai .

ideile .

rr patra a metodei. cele cre ai

ry_":

reflectind, cd ai subliniat greqit.Deci, la prima citire ar trebui s5 cauli

. . (p1.), insd ar trebui si nu

ideile principde

Reciteqte

3.27 Unii studen{i g6sesc ca este util cafazi a metodei RICAR sd citeascddoud ori. Iata ce sfaturi dau ei:

rdr,l'trlrilc tntreltdrile citit principale(lttlltttnlsl,i

i, Aduccre qminte

i Altlritrtea cle a studia un text nu se termini= i,o i,itir.a chiat' daca materialul este perfect de

, i,itrr, I)e exemplu, sd presupunem crd nu ai in-I iimpinut nici o dificultate ca si in'{el'egi ideiie

1,,,, pe t'ttt'e le-ai citit in acest program'

1 lnteunrnti oare aceasta ci vei putea sd-fi aduci

' , unrlnte totul, sd zicem, peste o sdptdmind?

@..'..F

Aproape sigur c(r nu, afard, doar dacd.e$ti in-*ti,rlrrrl, cu o memorie excep{ionald' Cei mai'

firul|i oumc'ni uitd. 5901, di,n cele ce au c-itit dupd'

ritetro secuncle di,n momentul cind au Ldsat car-

lclel ditt' ml'nd, cu excep{'io' cazul'ui cind tac unafrrrl speciol ca sd-;i aminteascd'

(pl )

stLbliniezi noti'!e

la aceirsllitextul tll

1. Citegte fdrd intrerupere intregul matel'iirl,concentrinclu-te asupra ideilor principale. Nu tr'opri si subliniezi ori sd iei notite. Bifeazd doirr'cu creionul, pe margine, ori de cite ori vezi oidee importantd. (Ori, dacd nu-ti apartine <'itt'

tea, pune fiEii de hirtie acolo.)2. Citegte-o toatd a doua oard, ca sd verifi<'i t'rr

intr-adevSr ai depistat ideile principale, insii tlt'data aceastzr dind rnai multd atentie cletcrliilttr

797B

Importan{a aducerii aminte3.29 lncearci mereu sd-!i aduci aminte Ei_!i vei irrrbundtafi invd{ar"ea in trei mocluri:

l. Te vei concentra mai bine pentru ca vei 1lice szrrcina te agteaptd2. Vei avca ocazia sd corectezj,orice defir,ietr[r,

ale memoriei, sau neinlele.geri.3. Te vei menfine actiu deoarece trebuie sir lr,infrunfi cu cele ce ai citit qi si le recapit.rr

Iezi cu propliile tale cuvinte.

Ai putea oare si beneficiezi de toate ar,esloavantaje numai prin citirea tertului in.cti t)datd?....--'....---.'.-'-.-----'..--'-.'...-'.- ---. --- ,"i;

Nu, o recitire nu irulocu.ie;te ad.ucereL. amirilr,(A;a czLm desigur stii, fapiul cd poli recunotrrytr,ideile de indatd. ce le riuezi nu este o clrn:rultrc^d pofi sd li le aminteEti fdrd sd ci cartea i,rrJa{d, necurn sd le mai'Joimulezi ctt propriilt,tal e curinte .)

Cit de des s5-{i arninteqti?3.30 De indati ce ai inceput sd citegti ar tr.ebui:irrte opre;ti deseori gi sa_{i spui singur pttttc.lcl.,,

principale pe care le_ai citit. Uneori va fi rllajuns sd te opre"Sti la sfirgitul fiecarui cerpitolqi sd-{i aduci aminte.

Tnsd, cle obicei, clacd acel capitol este fonr.lcqgurt, ar fi intelept sa_{i aminteqti gi,la sfir.;ilrrlfiecdrei. . .

80

,.*lr lrl at'ard" de cazlll cd ai citi fraze ertraordinq,r..iBp ltrngi, n.u, ar fi recomandabil sd incerci a-[i

ir' efrlntl lu, sJ'trSitul fiecdrei fraze pe care o cite;ti.i Fftretor/fncl tn. J'etu.t acesla, i,nudlarea se fciri.mi-j, }ga*n ;i probabi| ai piercle din uedere - saui,rf,odtrr' il,tl cti obser ideile principale. Veii EUao nel)oie sd aptLci fragmente mai mari dintrlfiltriul t.lcrcd urei sd ti-L organizezi i,n minte.ffe m;1 sti rcuii lq chenarul 3.30 pi sd-{i modiJici

fraao?" clltrett'/ABCpat'ngruf ?

**.k.

,, :Ff,,lPtt, tl,strl .

l, In, cuztLl uttui alineat deosebit de lung ;i i,n-dlelt, poate ci uneori meritd sd la;i deopartetl GItGl.r, pOQLe, C t UneOrL nterlaa, sq LqSZ qeopar[e

iit €Arteo pentru, o clipd ca sd uezi daci po{i reca-'. Pll,ufu tn. minte acel alineat. Dar nlt ar fi"i.nte-' lapt sd cape{i deprinderea de a te opri dupd jie-

, 1111711 ali,neat (sau dttpd citeua al,ineate), citci'l ltfgo,\'r(I ur putea sd te impiedice de a urmd.ri,

Etlptut(rcu argurnenlelor autorultti. Te rog sd

rllertli trlirueatul care urmeozd.

. f', l)ttrri, ui u.ytcpta pind la sfi.r;it;Ll unui capitolllt,ry1, <ri prLtea sd. $i fi uitqt atit'cle multe, incit

f,. ('trgu t:t: li-tti aminti ar Ji mult prea confuz. Insi:t tt etdttcttte arninte la stirs.itul fiecdrei traze ori: t,lhr,t'ttt fi-ur sldbi ;i imprd;lia studierea. Deci

,': 6,4f truti ltttrt, p:Lun. este de a alege pe rind cite, l{n, purugraf. Ori de cite ori intilne;ti un no1t.

' tltlu principal, opre;te-te 9i aminte;te-{i capi-lol,ul ptnd acolo.

sum rd Inveii 81

Apoi, cind ai aj_uns la sfirgitul . ., r.(,;rminteEte-ti cle data aceasta toate par.agrlati.l,,Treci la chenarul 3.32.

capitolului

3.32 Nu te mu1lumi sa-fi amintesti in gittcl . t\,,leazd pe hirffe punr.tele cheie pe (.arc, li t,,amintegti. Ia scurte noti{e despre ideile .pr.irrc1ry19 qi orice amdnunte pe

"aie le gdseqti ,.rrsint importante. Chiar qi cele mai r.ujimenlirr.notife sint cu mult mai valoroase decit sti irrgddui ca aduoeri aminte neinchegate sd_|i r.;iticeascd prin minte. Este uqor si f\i cu totrrlincrezdtor in privinla volumului de aducct,iaminte, p-ind cincl incerci sa le formulezi rrcuvinte. (in plus, ai nevoie d.e o irtregistt.u.r.t, I

celor ce ai citit. Despre aceasta se va mai.ror.lriin capitolul 6.)

Deci ar. tretrui sd incepi prin a lua noti[el rrrcadrul fazei de . din metocla Rff:zf H

aducere aminte

Cit timp acorzi aducerii aminte?3.33 O par,te foarte apreciabila clin timpui acor.rlrr(

metodei RICAR ar trebui sd fie destinatir l.rrzlide aducere aminte. Ca exemplu, gincle$te_1,r. l;rmaterialul semnificativ gi bine organizat in rrrorllogic pe care este probabil sd_I intilneryti l;rcuJ'surile de pedagogie, psihologie, gtiinfd r.,.,,

B2

! tiilu geografie; pentru aceasta ar trebuicn l-r0ti7o din timput de invdtare si-l pe-

;iilfuet pentru a-!i aminti ceea ce ai citit'

IrUlntl ilceasta drept criterir-r, te-ai aEtepta sA

,jii-nevuit a foiosi -mai mult sau mai pufin de

,$llo/6 elin tirnp amintindu-li:,1, M"teriolul de inv--{at pe dinafara, de exem-l'-' pi; i'egu1i, simboluri,-nume' legi, formule?I ' 'de5oo/o

,1,i, 8. Istorie, filozofie, literatuld, biografie 9i oricefi:'=' inlteriill cu un conlinut de tip narati'n'?;'i, . de 5004',rt'65*,.-:=*:,,

1, pr,rtrnti,L mai mul.t cle 511010 (poate oiungind,' , cltiu,r lu g}o/il.'.!, pr6{rcr{ril mai putin de 500/0 (euentual doar

: ; l10o/s).

Dect {ii pregAtit sd petreci iumdtate din timpul

ie*tu iirvagare amintindu-Ii qete ce ai citit (Ei

, Ftrtnl mai mult daca materialul este greu del, fflo111ol'itt). Experienlele au, dovedit cd acesta

' rru este un timp irosit. De iapt, cronofagii sintGii ur citrol ic'op este doar ,,sd mai scape de

ii i'i.,r'te". Chiarl claca inleleg ceea ce citesc, ei, vttr uitl totui in curind.

,l Duprl t'e iti stros notife despre ce iti aminte$ti'euti pregdtit ar:um pentru a cincea 9i ultimafrizrl

'rt metoclei RICAR; s'r tot ce

trl fAt:ut Pini acum.

ra$apitu|ezi

B3

-i"35 Aici ai clrept scop sa verifici exactitatea.,ace ifi aminte,gti. Sd nu incerci niciorlatd. s{ 4iconvingi singur cd ili amintegti totut ,c,or.dtllintotdeauna .sd te mai uili o' clatd, ca si[- tOasiguri.

:

tot ce este important.

Cum sI recapitulezi

Cea mai buna linie cle conduiti esle sa faci orepetare rapidd a celor patru faze precer.lentel7. Rd.sfoie;te. structura glnerald u purugru,tuiui ,,

sgu a capitolului. (privegte din nou littur.ite ,

gi orice recapitular.e.) - '.

2. Amintegte-\i intrebdrite pe care le-ai formu- .,lat. Pofi sd raspunzi ta tbate? Nu au upar:utoare intrebdri noi? -

,3. ReciteEte textul ca sd vezi daca !i_ai amiutlt ,

4. Desdvirgegte-fi recapitularea prin completu_ ,

rea oricdror. lipsuri Ei corectarea or.ic roi gr.e- I

Eeli din notileie pe care le-ai luat.

f,ncearcd. sd. Ttroceclezi a;a cleocamd.cttd. cu copi-tolu| acesta:Mai intii reaminte;te-.ti titluriteprincipale, fdcind citeva insemnd.rimemorie.

Si punr:tele ,scurte din '

Apoi aplicd cele palr.u faze din .recapitularc, <,ns5 verifici cit de bine !i-ai adus aminte. .%_

_a:=:r.;#

Cit de bine ai reu;it? Sper cd mai bine decit. teaEteptai in mod normal. (Dar nu tot a$a de bineca si cum ai fi ineercat sd-fi aduci amlnte cltrprltiecare din cele patru paragrafe.)

84

g,illl ( 'olo cinci faze ale metodei RICAR au fost ex-

ullitrtentate de mii de studenti' care s-au Pro-i ,,,'r,,ii i"urte favorabil ln privinla eficacitdtii

'r'r'si'trte pe care au dobindit-o in invatare' Este

,rl)r'oape sigur ce gi tu ai pJtea beneficia de

,rr,r'litgi procecleu. S-ar putei sd ai nevoie sd-l

rrr,,rliiici Ei sa-1 aclapteii, ori sd schimbi core-

l;rfiir ;i clurata iazelor, pentru ca sA corespunq?lorirrlelor proprii' insd- strategia fundamentalS,,';tr, ilestuf de flexibiid ca sa o poti folosi inrlil'trite moduri Ei totuqi sd obtii rezultate bune'

liir plesupunem cd trei studenti oarecare aI'ur-,,r,r's:i prlzinte cele trei puncte de vedere dife-lilr-' pe care le clescriu in continuare, privind,,,,iudu RICAR' Care dintre ele ai crede cd este

, t'l rmai Practic?,,Nu are importanJa in ce ordine aplici

fazele atita timp cit nu omiti nici una

;i nu incerci se foloseqti doud faze intrelaEi timP.( A

,,Fazele se vor suprapune in oarecare

misurd si o faza atnerioard pcate fi nece-

sar sd fie chiar lepetata mai tirziu pe

Parcurs.(( B

,,Fiecare faza trebuie sd fie terminaticomptret inainte de a se putea incepe ur-mdtoare'a.(( C

:1.;17 A. Ntt sirtt sigur cit de practic (sau chiar posibil)""" ',;;'

ii"ti-1i aininte1ti i,iainte cle a li c'itit'..ori sd'

,,'t:'izuie ;ti inainti c)e a Ii rdsf-oit, astf el .ca ofi=

,,,',t. fazeior d'in metodatRlCAR-este cu siguran[a.

t,,,,1iii. Desigir cd at ti nechibzuit sd' se omitd

B5

oricare dintre, faze, htsd in ceea ce pri.tesl<, lllosirea simultand. a doud faze... Ti rogt'tiltjsr ,,alineatul B urmdtor.

B. Cu toute cd fazcle metodei RICAR sitt.l, rrr.ttttjate in ordineo naturald,logicd si cleci ar l,t.r,lttusd fie urmtte in acest Jel,irebuie sit nct rtst r,1ttd.m la unele .*uprapui"ii gi repetdri ult, l,,tDe er-emplu, chiar iru timpii ctid se I;nLn(, ,\.centul pe rdstoire sau citiie, putem totu,si su rr,,pulxern intrebd.ri; ori putem dori sd intientltltrtJ'aza ci_tirii pentru a ie ctcluci o*intu sa.u u t.t,capitula,_ori pentru a repeta rdsfoirea te.ttrrltri

Metoda RICAR-ili oJerd un pioced.eu flt,.rit,tlcare poate Ji modificat corespinzdtor sc,rpntti,isi naturii materialului,pe caie tt tnueyi. ,i,,.,,,,..,',

te rog,la chenarul J.Jg.:

C,. .C:ry{ljungi. ta aplicarea in practic.t a rnttrrdei RICAI| uei co^nitat-a cd e gieu sA, lc int1tti,,dici de..a-.[.i p_une tntrebdri deiniata ce ui, otitt,sJa.za_ctttru, cle a euito sd citegti cind loci t.,,, .,ltitularea etc. Te rog sd cite;ti al-ineatut I) 1tt.,,cedent inainte d.e a-merge mat iiparte.

3.38 Existd o ultimd intrebare pe care S_ar cuverri r,ro ludm in consideralie inainte de a int,lrr.i;racest capitol:

Crezi ca vreuna ori toate cele cinci fazc lrputel.fi aplicate la felul ae in"a1a[ pe (,;u.r.o realizezi in timpul unei preleger.ii:n acest caz: care faze? Cum le_ai folosi?

,

QumPurd-PL Pdrerea cu a rnea: -

i, 'iifi-toirr.'Este greu de.folosit i.- ",!t:l,:qi:;[.i ;ist;;il;";;r;i cin? insuqi l:ctorul este pregdtit

[.. FA]ti'-puna-;; urmdreqtij lo]u1i ;11ii pot face

., oitii si^intotcleauna meritd si intrebi'i 'J,'iil;i;;;;:; i"deba anticipat poate tt g:{:11' fAtd'i;nJ;.."1 i""io'ului; inis {iar qi atunci' ;t'i,';li;i ; i" gindeqti la intrebiri s.*,"ulut^u:i ;i; i;r;i';: ce afli"subiectul' Cu si'guranti ca.ar, , i'r*flui"ta iii it stare de a ascrtlta interaga'tirt: iitirJi"t i:e,* incep.ut sd vorbe-a1!d^ ,^- ^ -arrioi:ti' ;{, C'tt,n.e. Imposibild daci nu ti-a dat o copre

1 '' -*narlilf. lui, insd desigur cd ascultal"ea

lnrleolineste exact acelaEi rol'';,'iTi;;;;i- aminte' Tot'al aplicabild,.;i chiar

;ui ;;; ortantd decit este pentru carti' '

i',"itiiieti"li". Posibild in mdsula i".,:*i: !",1]ri velifici ce iti aminteEti, in comparatie eu cele

bil;,i; despre care nu eqti sigur' poli si-1 in-

tlcl:i Pe lector.

E Det'i, lntr-o mare masurS, metoda RICAR este

nollcabild atit prelegeriloi, cit 9i carlilor" Ori-

;:ffi:-i;;;";"i, ^L"tu "un proced:" Siii 9,:" l=:-iin{'i""it se poate adapta ca sd ofere LL{r osre-

ii", t*iii" in favoarei aproape a oricdrei acti-

i,iiiti''iJ^r""ifare (chiat pent'u activitf,li de

l.et'en, cle laborator, de indrumale etc'J'

Irr r,rrpitolul urmdtor vei avea ocazia si aplici

ilti;il""Iiiaan ""ui text real' Dar. mai lntiiii-ii tltiricare cu urmitoarele..intrebdri,T:i;' f8 o vertrtcare

r, tiuf"ti"" care -ar

trebui sd-!i reaminteasca

; ffid;i"t*'ia"l" principale din acest carpitol'

Pind acum am vorbitnumai in legdturd cuarticole etc.

despre metoda lil(,2\lltexte: eirfi, comurrir.iilr,

87B6

intrebdri recopitutotive(Dacd vreuna din intrebdri prezintA difir:ultrifl.inapoiazd-telachenaretererpe"ii;;l srvr{rri

3.-10 Enumerd in ordinc cele cinci faze aie metoclel

R:|,sJ'oireAducere unlinte

In,trebare. Citire.Recapitulare

3.41 Ce operalii s-ar cuveni sd faci la rdsfoirea lrr

:Iyin:" "nei cdrJi? (Chenaretre b_11)

Sd cite;ti f,(euentual ;i ind,erul); sd -parcurgi rapii toulapaginile cdr.tii.

3.42 Inainte de a citi un articol sau un anumitcapitol dintr_o lucrare este necesar sd_l rlis-foiegii intr-un mod mai amdnunfit. Cat.e sintcele patru texte la cSre 1d te uili cind rasfoiegti

fj"-S"henarele 12_14)

Primul orrruot itlurile.

3.{3 In car.e fazJ a metoclei RICAR ar trebui sa puiintrebdri? (chenarele 16_22).

Cu precddere i,n {aza intrebdri (care tinde sd .ye.combine cu taz_ele rdsfoire gi citire), d.ar ;i iitimptil aducerii aminte pZ ol recapituldrii. Dc

B8

Itt1tt,, irfirebd,ri ar treittti sd se ridi'ce in toate

Itt. r'le.

!1, I | ,\lrorclincl o lucrai'e (r-ln manual) trebuie ,sirirlt',.{i Lrleile principale la toate nivelurile din,i.,,1i.,' capitoi, pariglaf, alinea.t' in faza citirell r,ei o"rpu'mai aie. cte ideile principale 1a

rtrrt nittel,? (Chenarele 25' 26).::#

rtl i tt.t:ttt

ll, lir l,)xistti rlozd luct'uri pe care ar trebui sa ler'r'ili la prima citire a unui text' Cnre sint aces-

'''"''!-:ialau'@,\rt tt,tr iei 'noti{e ori, sd subtiniezi' (ln timp ce

t'ilcsti ai fi prea tentat sd f ol'ose;ti cuuintele au-

IrtrrilrLi in l,ocul celor proprii ;i la prima citirex ttr ptftea loarte .bine

sd taci sublinieri gre;ite')

:1. lli ln t'e locuri ar trebui sa procedezi la aducere

rrrttitrte ln timpul stuclierii unei cirti (manual)?

(('he r-rarele 30, 31)..-.

(','1, pttLit't la s|ir;itul |iecdrui capitol ;i..de .ase-,,t,('n(.(t cel mai probabit ta s'Jir;itul tiecdrui pa-

rtu1ru.l din. caPitol.

il, l7 ('t' irr trebui sd faci in faza aducerii aminte?

,.',,"".1,="t tl=-_Srr ici rttttile despre ideile principale pe care

ti lr trmirttesli.

B9

3.48 Desa

ce este necesar sa recapitulezi? C)e al. tr.r.lrrrrfaci in faza cle recapitulareZ (Cfrenarrl ,,,,ti-.

S.i ueriJici eractitatea a ceee ce li_ai amitttrtAmin_teste-ti de r.dsfoir" ;i- .'a"- i.ntrebdt,ik, 1t,,care le-ai ptLs, recite;te tertul ;i completeo;tr ttceee ce i{i aminte;ti prin linisarea'",,iii,t,,3.49 Iatd ca urmdtor.ul. capitol nu este progr.irru;rt,

ca sd-[i ofere ocazia dL a aplica metoda Rl(,.\Iiin cazul unui text norrnal. G i"g"., sa l.e.rrr.,,rra aducere aminte de a--d d.i i:i';;;;i'i,,',;:'curgerii lui.)

Te rog sa treci mai departe ca s_i fac,i riis./ol,r,,rpreliminar.d a capitolului 4.

, ", lmpo*onlo lucrdrii Personole

,,1 pcntru mulli studenli, elabo{3t:1- "?:t ::"j'i]ryGnLt u 'rurvr oluul"lil^ -"i"tii 1or' Ei pun la

pBrsonale este Pa<

lntioiria utilitatea lucrdrilor .

p:"o"ul:: :. -:l::' ;l;';;;;t"""tl sd Ie scrie 'ei' in general' cauta

il' i;;;;;pu'1u u""tstd sarcind' lungind-o cit

Eot mai mult..

t" n,""ti, atitudine este foarte nechibzuiti'

i', ,,a,lr",,ii.;-;;;;i i;crjri personale poate ajuta

, Po *tua"nt in trei moduri: - ^: ^x -;,l,l I. ii";tl.Ete sd-qi organize'ze ginclirea qi sa-;i

J, " ilt".ir.jze punctul iau de vede'e despre un

s tt [.liec:t.i 'a, ii o*rmite lui (qi profesoruiui sdu)-si d"^1T--'

;;t; p[rti tari'pe "at" trebuie.se s'e spn-

ffi Ei Pa*ti slabe Pe care trebui: :i ]: t::

t, r.i,,t ""i"i sdu cle specializale'

,, 11, It proeurd o practicl ce va.fi f?l:-i9::"^.1:"' o*i*"ne (pentru cd cele mai multe examene

ionnle).

i)1

4 Cum se tntocmesti olv

lucrare Personala

(Duroto de invdlore: circo 25 min )

i".' i"",f iar.i daca urmeazd si reuqeascl. ln

. Dintr.e aceste trei avantaje poate <,ir r.r,lmai important este primul. Dupa ce anr t.ilrl,am auzit Ei am vorbit despre un subiect, ntirrlr,,inoastrd este invada-td de ginduri gi impr.t,:,irinsd niciodatd nu infruntarf eleciiv'acea.ri,,np_erienld dacd nu incercdm sd o punem ir-r s<,r.i,,Numai atunci cind ajunge- .e agternern r,rrvintele pe hirtie sintem sitili sa precizdm ru,(,rlr.idei,^sa le cintarim, sd respingeri pe,cet"a (.iu.r,nu srnt relevante qi sd organizdm restul inlr. oschemd losiga pe care o putem numi cir orlr,a noastrS. Scrierea este pasul esentiel fdr.a rlr,care proeesul invdtdrii este incomplet. (Si cleorrreoe, in mod practic, orice activitate ai putt,,ravea va cere aceeagi capacitate de a te oxBir--i in sgris_,..1ceasta est-e in mod ctar o ,,<,rrtiIlcare pe viatS(.)

Precizoreo temei

- Multe dificultS{i cu privire la elaborarer un(.ilucrdri oersonale provin din faptul cd str-rclt.rrtul nu Ei-a planificat-o cu destrild griia, oli rrrrs-a gindit intr-adevar la ceea ee li.ciarea r.t,,,oectivd cere de la el. pe el il preocupd sd sr.irpr,de ea cit mai curind posibil.

Cind profesoruf iti dd titlul sau tema trrrt,ilucrdri personale, noteazd-l exact Ei cercetetrz;rredactarea precisd: cq ti se cere? intrebar.eer sirrrtitlul implicd oare o TiE@i6ald ori cazrrr.ispecifice, o conturare largd ori o dare de searrrr;r

LTrebuie doar sd .dgscrii .lucrurile a;a cum sint-(iau ('um erau),Etrebuie s-a Je--enltlzezi^;illi;.pti;i ""*'a" au ajuns sd fifTITIbl? Este

aic*sri, sd disculi implicafiile 9i sd sugereziepllt'n!iite?

irl

', Strlngereo moteriolului

t,, De lrrctatil ce te-ai hotdrit in privinla naturii 9ir{' it clomeniului lucrdrii personale pe care trebuie

i rlo scrii, a sosit momentul sd faci unele in-visiigatii referitoare la tema principald' -i* T,odnorm'al vei avea nevoie sd te adresezi diferite-

1 ibrl sut." de material din care ili vei injgheba

ri te indrumeze ce si citeEti.De exemplu, sd presupunem cd ai avea de

tcd$ despre-,,Aplicarea instruirii programate in

lucrarea.

i' rlt<lare la eI. Aceste intrebdri vor putea atunci

IntrebSrl

Indiferent ce faci, nu inqfica o grdmadd de

eArti incepind si citeEti cu slaba nddejde cA se

vB 'ivi eela foiositor. O asemenea rdsfoire ili

va irosi timpul care iti este pretios' Ca sd obliirizultate bune trebuie sd citeEti irrten[ionat s;

nea mai bund cale ca si realizezi aEa ceva (dupa

eum am mai spus) este de a avea o listd cu

lntrebdri precise, la care doreqti sd obtii rds-. DUnSurr.

Desigur cd vei avea un subiect (sau titlu) allucrdrii"pgrsonale, dar acesta este prea general

,, gl necesitS a fi descomp-us inainte" de a puteaI' iA lncepi o cercetare utild. Cel mai bun mijloc:. ae a-l descompune este sd-ti pui intrebdri refe-amanuntitS? Se

tora? fi se-ceie sdmiti-*e informafii,

te referi la vreo sursti anrrsau la date experimentirlt,'i

9392

experienfa personaii

invdtdmintul industrial qi in qcoald... Ar fi ca;jf.rl,:e incepi prin analizarea tiflului qi si *i,,irj.',leEti o serie de intrebdri de felul ."d-t"l

'-"'-', '',i

1. Ce- este instruirea programata? De cinrl se,,laplic6? - il2. Cine. o_ folosqts cel mai mult: inva|irnir:l,ul '

sau industria? De ce?3. Il folosesc ei in mod aseman_itor sau difer:i t?De ce?4 9"T se-compard cu alte forme cle instruire?ue IeI de rezultate-!-e? Ce ginclesc studerrfii

despre ea? Existd dificultdfl legate de utili-zarea sa?

5. Se va folosi mai mult pe viitor, sau medpulin? Se va aplica in alte mocluri? Va J'ieventual inlocuit prin metode mai noi? etr,.lneearcd intotdeauna sd te ginclegii (Ei sir-linotezi) citeva intrebari de fe]ul aeesta inain_te de a inc-epe cercetdrile pentru lucrarearespectivd. In timp ce citegti vei gisi noiintrebari, mai specifice qi poate cd uneledintre aceiea de pe lista'inifialA vor. pdreomai pulin relevante; insd faptul de a avea,chiar de la inceput, cel pulin citeva intre-bdri la care sd rispunzi, bste un sprijin ne_pretuit pentru cercetare. C_-u clt vei $ti maiprecis r:e informalii cauli, cu atit vei citi mair-'u folos. Astfel ili vei crula o bLrna parte rlintimp.

Incepe din timplncepe cu aceastd refleclie preliminard ;i r:rrnotarea intrebdrilor pentru oercetare cit maicurind posibil dupi be ai aflat tiilul lr.rcrtir.iipersonale. Chiar dacii profesorul ili acord i olund sau mai mult, incepe sa te ginaeqti rle

lr4

l,r! n('tllr; nu aqtepta pind ln sdptamina dinain-I r,rr llt'r,rditrii.

l,lxistir cloud motive foarte bune ca sd facit,l prr[irr un inceput imediat:l. l,;r <'ursuri sau in convorbiri ocazionale, darrrrrri lrlcs la lectura generald pentru invalale,po[i rl;r cu totul intimplator peste idei care vorlr ltlc'vante pentru lucrarea ta. Dacd nu ai qi,lirl oirrecare atenlie subiectului lucrdrii perso-rr;rlr', pofi sd pierzi multe dintre aceste idei qi:,n rr.iungi a fi obligat si reciteqti textele numai1r'rrtlu cd prima datd nu !i-ai dat seama derrrrllortanla 1or.:1. $tim cu totii cit de des s-a intimplat sd nevirrii o idee str5lucitd despre un subiect atuncilirrrl nc gindim la altceva, cu totul diferit. Sub-lorrltientul nostru pare cd a continuat sd fr.i-rrrlrrl,c o problemd, cu toate ci ne-am indreptat;rl.t,ntia spre alte probleme. AEadar, cu cit polil;rrir r.nai mult timp intre prima datii cind te-ailiirr<lit la lucrare Ei ziua in care ai scris-o, cu:rtil oferi subconqtientului mai multe ocazii citr;r tlea la iveald idei noi Ei sd descopere reia-{,ii noi.

Folosegte un cornet de notife

l,l:rtc recomandabil sa ai un fe1 de carnet derrotile in caire sd rezervi cit,e o pagind dau mainirrltt' pentru fiecare lucrare personald sau pro-iot't pe care iI ai in evidenla la un moment dat.l'c urm;i, daca iti vine o idee, ori dai peste uncil,at spre exemplificare, sau te gindeEti la orlirecfie de cercetare pe care se o urmezi mailirziu, poli sd o fixezi pe hirtie inainte de a se

6lcrge din memorie. lVlulti studenti (sau autori)

i;qi

3itl

95

Noteaz[ sursele

Oricare ar fi sursa ideilor, noteazS-.fLde undele.ai tuat. Odatd cu notarea unei I&I*EEBBIecareffiZi ci poate avea o iegdturd cu lucrareape care o faci, inseamna-ti titlul$Leu[azuL c.;il-

ili sau aI artig,lului (9i cine-este editorul, cindi publicat-o S unde), ori numele lectorului de

la-care ai auzit ideea. Trebuie sd le acorzi in-credere acestor surse dacd le foloseEti in lucra-rea ta. Faci o foarte. proastd impresie profeso-rului tdu dacd, din neglijenld sau -uitare, ,

iiprezinti mai tirziu idei ca Ei cum ar fi ale ta]Sr-inse pb cate-ElJillEEtriloa$1e-"8 aparfri alforautori (mai ales dacd qi el este unul dintre ei!)"

Planificarea lucririi Personale

Dupd cercetdrile intreprinse sl-SJe.,IgLezinlciodatd s-5 scrii prima frazd a lucr5rii. Preamulte lucrhf$E-rsonale o pornesc intr-un elande entuziasm care se stinge dupd citeva a1i-

f,Gate din cavza lipsei de direclie. GindeEte-filEcragea in intregime, inainte de a scrie un sin-

EUr ctrvlnt. Adicd fd-ti un Plan.

il

i'rl, {15561c[ materialului

de amator care incearcd ,,sd le bage

t0ate lntr-un oarecare fel(. Nu toate ideile

Ft'lma treaptd a planificdrii este sa cintireqti

k ;l a6.alegi 3a.!erialu] p"-

"3T ];11 :1"_T,.Iilmpul cercetdrii. Poate cd ai pagini cu notile.Erlc dlntre ele sint relel'ante? Cautd s5 evili

I fl deopotrivd de utile atunci cind apucih eontutlri lucrarea. Unele ,rot p$rea banale'

97

care au reuqit pretind cd o r-nare parte tlitr :irtr

ces il datoresc deprinderii de a pttr"ttt p('lnrrtnent un asemenea carnet de notite in lrttztttritl';i de a nu ldsa niciodatd sd Ie scape o irlr.rrbund fdrd sd o uoteze.

Surse de informare

$i acum, de unde incepi sd cauti r-.sptttt:'rtttilcla intrebarile de investigatie, rdspunsut'i littt'te vor ajuta s5-ti conturezi lucrarea persottirlrl'/Este probabil ca sursa principald de idei sir '.r'afle in citire.

Poate cd profesorul, atunci cind sttr I I i I t ''"; I t'

tema lucrdrii, ifi va da o listd cu periodi<'clc r,,l

cdrlile de bazd. $i cind incepi sd consul{i lcrtele din aceastd bibliografie vei gdsi prolrrrlrilcd qi ele, Ia rindul lor, sugereazd alte trirr'[i 1i

articole care ar putea sd te ajutffiJl-olr[irrlidei utile din manuale, biografii, recenzii ;i t'trci clopedij, c-omu.fijllri, Rublic{ii Etiiryfifit'e, r I l r' I

de sea[ra oficiale, alticole de ziar etc. Dtrr';r itttimpini dificultd}Tcu depistarea referinlelot' I t'r'

buincioase, personalul bibliotecii facultdfii vrr l'lbucuros sa te sfituiascd. (Roagd-i sa-ti explilrrsistemul Ei resursele bibliotecii, acesttt l'iirrrlunul dintre cele mai valoroase lucruri Po t'ttt'r'ie poli invdla la facultate: cum sd foloseSti lllmai bine o bibliotec5.)

Totuqi, sd nu neglijezi sursele de infot'trrirt'r'mai pulin tipice. in timp ce planul lucrdrii 1rt'r'sonale !i se frdmintd in minte ar trebui sii l'ilvigilent in privinta ideilor folositoare citl'(' r'ir

sar pe neagteptate la prelegeri, seminarii ;i lttcrdri practice, din experien{a proprie Ei din <lirr

cutriile ocazionale cu colegii sau profesorii,

yrj

Totodatd nu uita cd vei avea nevoie deexemple care sd sprijine orice'afirmalie referl'toare Ia fapte ori pdreri pe care le vei emitein lucrare. Un astfel de material nu este um'

AIteIe vor pdrea obscure. $i altele nu vorsuslinute de suficiente dovezi. Acestea trebultr'sd fie inldturate. Nu vei avea loc pentru ,,8o*,,

I

Ho$i", umpluturi sau adevdruri incomplete. r

pluturd; este intr-adevar vital pentru ca argu' fl

mentarea sa aibd forli qi sd fie crezut6. De jasemenea, asigurS-te ca ai destul material eu l;

sa dai ponderea cuvenitd tuturor aspectelor lu' icrdrii personale. (Deseori studenlii negliieazd I

,,motivele(( sau ,,implicatiile( pe care li s-a ee- i

lut sd le discute.)

-cient ca sd o acopere in intregime, dar nu atit ',de mult incit si pro.roa"* conTuzie. Dupd ce al ',

fdcut asta qi de indata ce egti sigur de faptele ,

gi sursele folosite, poli incepe sd-ii orinduieqtlideile in mod logic in aEa fel inclt lucrarea tasd aibd cel mai mare efect.

intocmeqte o schemd

Laplanificarea1ucr6riipersona1e,treaptaur.

Ceea ce trebuie sd faci este sd alegi numalmaterialul cel mai adecvat lucrdrii ta1e, sufl''

mdtoare este elaborarea siructurii fundamentale :

. ,--rr^ ,sau a scltemei. Efectuarea ei- are mai multe ;r

avantaje:t. te aSuta sd alegi ideile principaie gi cleta-

liile importante.2. Te asigurd c5 nu ai 'omis nimic esential

qi cd nu te-ai repetat.3. Ili permite ca, de indatd ce ai inceput, sfi

potf scrie curgdtor, fdrS a trebui sd-ti muqti

9B

r,rlrrlrr stiloului lntrebindu-te ce urmeazd s6,ngrrrl,

4, l)rrlir ter rrfli la un examen qi timpul te pre-rienl1i1, pofi <:iqtiga foarte bine note mai bunelrlr,zcrrt,incl o schemd clard, decit ai obtinelrr o lut,r'irre fticutd pe jumitate.

t.l stlu'rttii .|tntdamentald. Iatd un plan cu treifurr, 1x' r,irre poat,e ca l-ai mai folosit; insd careexlr, lrrli'r util ca model pentru o mare varietater ln lr rlri'iri personale.

I lrt I rtxltLccreA. ( lrrrrentarii privitoare la subiectul lucrdrii

((le interpretare ii dai? Cit este de im-lrortant? etc.)

ll, ( 'irre aspecte Ie vei prezenta Ei de ce.(AminteEte-{i ca nu po}i sd spui totulrlespre orice doar cu o mie de cuvintesiru (:am aga.)

'.t. 'l'rttlttr<lA. Dczvoltd-fi seria de argumente prin trei

r.;irtr pntru idei principale.ll. Intiireqite fiecare idee principald cu exem*

lrlc iii exemplificdri luate din pl'acticd, sauclo 14 a1tri autori.

I ('tttttlttzier\ llccapituleaza ideile principale.ll. lliispunde precis sau estimativ la intre-

lrirre; ori comenteazd subiectul 1ucr6rii,inrlir:ind implicafii mai largi sau perspec-livc, sau dorneniul pen,ru viitoare consi-r lt'r'afii.

t,l:)

99

lucr6rii personale

t,ci ai ales ideile inff-6rtante, ai fdcut o

reclactat'e de probd. Aqa cum spunea

Bl acrris I

nu este nimir: aitceva decit cuvintele pe

c,lard a celor oe incerci sd spui Ei qtii

[,'ii crour:is: sd nu scrii niciodatd un ali-etunc'l eincl o frazd exprimd acelaEi lucru'

do lucru

Ie ulegi ca s6-!i exprirni gindurile. Dacd

UrllE ttl sint incilcite 9i confuze, atunci qi

va fi Ia fel, iar' lucrarea ta va fi greu deql de inteles. Pe de altd parte, dacd.ai,o

nA r+l tri sclis ultimul alineat, poti lncepe$r,r'[i lucrarea. Dar aceasta sd o priveqti ca

l.ttt scriitor': ,,Cel mai bun motiv pentrur pe hirtie ceva este faptui cd poli slhiry;

di-ril s,,rit'(. Scrie cit poli de bine, dar fiillltlt srl faci schimbari mai tirzi',s,. In aceasta

tlt tlclbui sit te preocupe mai mult sd-!i aq-'ideitu intt'-un chip oarecare, decit sd fo-

c:ea mai bund exprimare posibila. Vei*nt t tn" c'e cloreqti sd spui atunci cind vezi

[iil lncotro se indreaptd argumentarea, atunciirrbut sd poti scrie clar Ei direct, intr-un mod

tr3 u[ fte uEor urmAlit de cititor.I Totcleuun,, este cel mai bine sd scrii cit mar"

si mai direct posibil. Foloseqte limbajuld zilele, clar evitd jargonul. Scrie fraze

u ln pa5lind a lucrdrii trebuie,sS-reflecterg efpunerii. Dacd este cazul' foloseEte

101

t1ilAm sugerat mai inainte (chenarul 3'25) cir lrt

citire. ir trebui sa ai sarcina de a descop('r'l

r"iili, ia.rtor autorului (aEa curn sper cd a.ttrrr

;;;;;ffi ichema meo pe.ntru ac'est capit.l)i"oi"t" cle h scrie, desigur, sarcina. pe care ('

;-;;i; tocmai inversi: l5 elaborezi o schcrrr.

;;"td propriile tale idei' (O formd utili rh'

ilh;; ""'"."ta

la chenarul 6'8; te rog si t.'

uili la ea aeum).

incepe cu sfir;itulAvincl o schemd planificati cu grijd Ei notifclt'o" "u."

le-ai intocmit la cercetare-ar trebui rilt

ilitil,i""i," -;-ii

scrii luct':rr:ea' TotuEi mtrllr

studenli ar sugera sd faci un ultim pas aI pl;r

rrificlrii: ei te-ar sfdtui sd scrii mai intii rrlli;;i*;ii"""t a1 lurdrii' Putem sd justifi<'itrtr

aceasta Pe doud considerente:

1. DA un fel de orientare redactdrii dacd ryliit' "r, "tu"titate

cdtre ce concluzii te indrepfi

, lti sDriiind convingerea cd luclarea ta sc vit" iffi;i;-i;;;d fe"rm qi precis' in loc <lt' 'r

se termina doar neconvingdtor' aEa cum r;('

intimPl6 de multe ori'Poate ci reuEeEti si exprimi^pe-scurt tetttrt

i"-"ri"ii ""*ai i''''tt-o singura frazd'.De exe tt t

pf"''-,}*ttuirea programati :" if]5 int'ii irr

i-aza copneriei Ei-culoate tt i", prezent eslr'

folositd mai mult in industrie decit in invir

E;ht, avantaiele sale-ii ud::. o,acceptitrt'

crescindd in ambele domenii'(' DacA pof i

t"ri" o astfel dL fraza rezumativd' atun<'i ;ti

;;;"-"t o foloseqti ca subiect al ultimultti

alineat.

100

titluri si subtitluri in cuprinsul lucrdrii' I)t'rr

;;;rir".ui"" in alinebte; fiecare idee prirtt'i

;;il-; ilbui se-si aibd alineatul ei' 'f.itlt'5"".t"1'ii^":"ia pe cititor ln misiunea lzi'-";;"t"t,t*!i de asemenea cf un mato'iirlilustrativ pout" sd-!i economiseascd ,un l"nill'('

;;;; de cuvinte. Acolo unde o harta' o tliir

ilffi * "" grafic poate sd te scuteascii rlti-iu"u o descriere, foloSeEte-le in locu1 cuvitr

telor."--Separd ctar ideile tale proprii de acelea 1'tt'

care ie-ai imprumutat de ia alti autori' Indit'ir

r"r."i". Dacd citezi cuvintele exacte ale allot'rt'

I"i"t"qi" ghitimete. Confirmd utilizarea orit'ii'',ot

"ai"ti sau articole din care ai ficut extrilstt

ii^*oa'.p""ial, prin intocmire-a unei bibliogral'iiJ" i"l"f cetei fdcute de mine la sfirqitul acesttti

;;oi;;i; si sd te referi la aceste publicalii s<:t'i-

hA: d; exemplu (Govers, 1962), dupd oricat't'

"ii"t" sau ref&iri din cuprinsul lucrdrii'

Rescriere

Dupi ce !i-ai scris lucrarea,-ar-trebui sd o la;i;";-p*t" Lit

"u zi1e. Ai nevoie,de- aceastd pauzir

p;"il ca sd se calmeze mindria ,de autot"

Este o mare gre$eaId sd lucrezi atit de aproap(!

a"" a"t. prealarii, incit si nu poti face altfela""ii .a inminezi prima redactare de indatd ce'

,i fi.ut stiloul dirr mind. Aproape cu siguranli:t

v6r fi necesare unele modificdri'- Ciriut citeva zile pot sa-ii dea o Perspectiva

cu totul noud asupr^a lucrdrii tale' Vei revenii; ;-p;";tpdt, gata sd o priveEti mai obiectivqi ""i'vedei

unltare num'ir de exprimdri ne-

liare qi prelioase pe care nu 1e-ai observat in

102

'llU trateazd ea subiectul care a fost stabilit?r*8-Operd ea toate aspectele principale, cutE{lclcntrl adincime?

€f6aflei, Pe. scurt, vei fi in stare sd olntr-un mod mai

.critic, asemdndtor

al cltitorului,

d,o co,ntrol

gltCvn inlrebdri utile pe care sd !i le puiFl luerore:

lucrarea. personald la ce se cere,

confinutul ei corect gi relevant?

?

toate sursele Ei referintele?corectd lungimea lucrdrii in raport cuI ei?

materialul aranjat in mod iogic?flecare punct important bine susfinut,f,ln exemple gi argumente?

D*lft6 o delimitare precisa intre ideile pro-IB{ ft Beelea pe care le-ai luat de la

^ ai{i

ca scrisd limpede Ei simplu,'fdri stin-ql formuldri confuze? (O bund verifi-ge faee citi,nd-o cu glas tare.)eu eorectd' sub raport gramatical, ca

gi ortografie, qi este scrisd curateltet?

I Jll r+evel c,u fiecare dintre aceste puncte,ilf glnt intrebdrile pe care gi Ie vi pune

cind va nota lucrarea. Scrie dinl{,I-tlma versiune, a$a ca sd inlituri toate

pe eare le-ai depistat.gEeeqti cd ifi vine greu sd-!i critici lu*

PfOPrle in acest mod, cere unui prieten

103

,i,,,',

f'erct capitol, ca verificare).Hlvlzuieqte-ti caPitolul.

npoi Ia intrebdrile recapitulative care

recapitulative

Ai nevoie s5-ti improspdtezi memoria,Ia pagina cu numdru] indicat intre

,)

alnt cele cinci faze pentru elaborarea uneipersonale? (P. 92-102)

i

10i-:

R.

, Sir'(l r,(i2)

Arta de a scrie cite! $he Artof Readable Writirrg). NewYork, Harper.Listo, cuui.ntelor si.mPl,e (TheCornplete P1ain Words). Lon-don, Penguin.Prezentarea inf ormaliilortehnice (The Presentation ofTechnical Information). Lon-don, Constable.Cum sd inue[i (How toStudv). London, (caP. 10 des-pre ,,Sc{rierea in limba en-glezd(' (Writing Engiish).

R. O.

urma:r Arninteste-fi capitolul acesta Ei controleazd

H.

dfea tl-ai fAcut citeva insemndri. (Mai tirzittItl voi . ardta propriile mele notile despre

sa !i-o examineze, in timp ce tq vei fa<'r' lrtfel pentru lucrarea lui. Ambii ve^li avea tlt' itr'vatat din observalii1e reciproce. invatd-ttl :irr llorivesti lucrdrile la fel ca examinatorul t'iitt t1l

vei fi'reuqit sa inaintezi mult pe drumul :i1tt c

imbundtdfirea notelor.

Aspectul fizic

Orice ai face, nu neglija aspectul fizic irl ltt

crdrii tale. AsigurS-te cd ultima forml r.rlt'curat:, bine prezentatd Ei cA este-scrisir llrrt'sau, de preferlnld, dactilogratiofd' Prime'le irrr

presii sint foarte importante- pentru o oculrrr[ltlutit ae subiectivd ca aceea de a nota o lttt't'tll't'qi o munci dezordonatd sugerea,zd o.mirr[c tlt'roidonatS. Oricit poate si pard de injust, trlrol'r'sorii sint totuEi oameni qi au tendinta rlt' ;t

nu avea rdbdare pentru lucrdrile care sint gt't'tt

de citit: experienla a ardtat cd scrisul ne<'ilr'[

poate sd te coste pierderea unui puncl ittlt't'Li

ia stabilirea notei. Nu este o glume sa ol{ii rr

notd mai micd (gradul B) atunci cind s 51'1 it't'r'

citeafd putea sd-!i fi adus o notd mai rrritt'"

(gradul A) pentru aceeaqi lucrare. Ai fosl pt't'

venit!Un ultim prlnct: nu fi niciodata gribit :;;r

scapi de o lucrare. Este probabii ca ttl<'ttt;ti

cind te*ai sdturat pind in git de ea, eqti 1tt'

punctul de a crea ceva care si merite eforl'rtlincearcd sd o priveqti nu ca pe o caznii rlr'care sd scapi, nici ca pe o piedicd pe carc sii rr

invingi, ci ca pe un mijloc de a-ti ascuti rrtitttea Eica pe o exprimare personalS a capacitiililtale de intelegere.

104

Precizarea temei, strhtgerea materialul tti, 1iltrnul LucrJtrii, redactareu lucrdrii si rescf irt.r'rt r.l

4.3 lnainte de a incepe cercetdrile pentru o lu(,trtispersonale ar trebui sd examinezi titlrrl r.r rrrl

intocmegti o listi cu . (pl) r.;rrr. ';rtte indrumeze (p. 92).

intrebd.ri.

4.4 Dacd ai titiui unei lucriri care trebuic, :rr I'lpgata peste zece sdptdmini, cind ar fi <,r'l rrrrrlpotrivit moment de a lncepe sa te gindt';li lrrea? De oe? (94)

Acum. Cu ci,t problema poate sd dospeasc,t tttrtlmult timp i.n subcongtientul tdu, cu otit rrtttl

-bine; ;i trebuie sd fii atent de pe acum. Lu irlr'tlrtreleuante care se iuesc i.n al,te lucrdri sr lnisd.-{i cru{e nxunca mai tirziu.

4.5 Care sint treptele (cel pulin doud) pentrrr r.lirlrorarea planului unei 1u,cr5"ri? (p .97)

Al e g er e a mat er ialului, i.nt ocmir e a unei sr./r. r. r r r,,

;i ( eu entual ) r e dcLct ar e a ultimului aline al, .

4.6 Ai putea spune cit stilul capitolului po ciurrtocmai l-ai citit ar fi in general adecvat pt'rrllrrscrierea unei lucrdri personale? Ce cuvirrl ;rlf,olosi ca sd d,escrii un stil de ac,est fel? (fr. l(tl)

li-am cerut sd-[i dai pdrerea.ur astfel de stil (cl,ar, sim.plu,este adecuat pentru majoritatea

A mea cs/r' r'tldirect, tttt' tr trt'llucrdri,lot'

t

ln lucrare foloseEti idei sau citate din al[ice mdsuri vei lua pentru ca sd afle

'dtltou'{l tdi acest lucru? (p. 102)

folOaerrto ghilimete, numegte pe ceilalfii autori,*llactne stc o bibli ogra! ie.

leacrCerea lucrdrii (pentru redactarea finald)tuebui sd incerci sd o priveEti din al cui

t do vedere? (103)

PunctLll de uedere al cititorului cdruia i,iclr,ttlinatd.

lutr-adevdr vreo, importanti practicd dacdI cle mind este uqor de citit Ei daci lucra-

ente curat aEternutd pe pagini? Explicac!€, (l 04)

lmportanf(t ytentru cd o lucrare personald,Aspaat neglijent aproape cu siguran{d ili ua

a notele ;i de asemenea i{i ua ueni maiEd o re.uezi tu tnsu{i mai ti.rziu.

la capitolul 5 (Ei nu uita sd-l RASFOiE$TInte elo it incepe s5-1 citegti.T.

107106

Itorul e'ficace este acela care citqte .cu scop

i;i'ii,,. intlebdri Ia care sd raspundd'

fr, !, Ai rqsfoit ocest copitol ;i !i-oi pus in'.:*fbtri desPre el?

i,'t,c an|,,,,,'e citire cu mare atenlie a unui text, Lg orllrrre citire cu mal'e at(

: EiC t'n este t'arte, caPitol, a

h H et.") vei incerca Probabil:

H i) tA gtlse;ti itleile PrinciPale:

t Ara ,'u,r, tttn ai'dtat in capitolul despre metoda

illtsnn,'iJeite pti""ipale se no! aiil la nivel

ffi ";;;;, Ji ioittrt, A" pu'os",l, c1.d: atineat'

.'.?iili"ii.plstui pi.n'd acim unele ai"il':.11"*irfn.ip-ii" mai generale, cu ocazia rdsioirii pre-

llmlnare.

tA fazn cili're vei urmdri mai ales ideea prin-

blpctU clin fiec'aL'e

Orlr:ttt'e c'itire cu mare atenlle a unur

, -cil -ette

c'arte, capitol, articol, comunica-€tc,) vei iucerca Probabil:rA gdseqti icleil.e PrinciPale:3i extragi aminuntele imPortante;

X! upreciezi ceea ce citeEti'

Hrlle PrinciPale

u allmaot

,sfnro.lrlrrrr. Cei mai mulli s^criitori introduc.iitffi;i ; itlee principali in {eca1e. alineat '9i

ii,iililitt- fri este sd o^ gdseEti' Pe .obicei aceastl

'iAil-;r,l;,lipald este p:rezentatd intr-o si'ngurd

lic:A nunritir frazd-idee' ,:. ^^+..r::"il*ri,e Aes, scriitorul i;i i'ncepe alineatulf=iriiftii idlea principalS' Apoi o exemplificd'

109

5 Cum sA citegti mai bine

$i mai rapid

(Duroto circo 50 minute)

Cei mai mulli studenli,au citit timp de doislrr''zece ani sau mai mult, totuqi pulini au [)r'(,( ('

dat atit de bine pe cit ar fi putut sd o ftrt'ir l'll

citesc prea lent, nu se pot concentra ;i rrrt ',1

amintesc cele ce au citit. Deoarece cititt':r .i',,rcd un rol atit de impot'tant in munca untti :rlttdent, este evident ca e1 va avea de <:illilirrldacd poate invdta cum sd citeasci mai rtrlti,l r;l

mai cu folos.

Citire moi bund?

Primul fapt esenlial este imbunatdtitea ittl,'l''gerii. Cum poti si in{e1egi mai bine un llrlqi sd ti-l reaminteqti de indatd ce l-ari t'ilil''

Cea mai bund cale, aga cum am stabilit rrr,rl

inainte, este sd aplici metoda RICAR. (Act'irril,rva face ca citirea sd-ti fie acti,ud qi sd irilr;i trrr

scop.)

Adica, ar trebui sd nu incepi citirea unui t'it1rt

toi inainte de a-1 fi . , de a-!i fi pus .

(pl); qi dupd ce l-ai , &r trelrtti r"r

incerci sa-!i ceea ce ai citit 1i rrltr'lsi-1 .

rdsf oit i.ntrebdri citit aminte;li reeaTtil rtli ' t

5.1

108

f

5.4

o argumenteazd, sau dezvoltd pe baza ci l.r'r;tul alineatului.

Agadar, fraza-idee este deseori l'r'ir:,,irdin alineat

Deci fraza-idee este deseori prima ft'azii r lirralin,eat. (Ea cuprinde ideea principald).

TotuEi scriitorul simte uneori cd ar fi mai clir,;rce sd ajung(t la ideea sa principal5, decil r;;r

inceapa cu ea. in acest caz va reline frlrz;ridee pini Ia sfirEitul alineatului. Punctul t.rrlminant al alineatului va apdrea in frazir lrrr

{inald.

Care frazd cuprinde ideea principald a alirrr,;rtului precedent?

Prim'a AA doua BtTltima C

A. Acolo, ideea principald era cd un alittetrlpoate sd aibd punctul sdu culminant i,n rtllima lui frazd. Insd fraza consideratd. (prinr,tr)afi,rmd ci un scriitor preferd de multe oi'i ,srr

ajungd. i,n tinal la ideea saTsrincipald. Inseturtrtd oare aceasta neaysdrctt cd el o re[ine cltitrtpind la sJir;itul alineatlglui? Nu, citrtgi tltpu{in; deci aceastd. Jrazd. nu cuprinde ilt,r'trprincipald" a alineatului. Mai priue;te o rlrtlrrchenarul 5.4.

B. Aproape, dar nu chiar a;a. Ideea prirrt'ipald de acolo era ci un alineat poate sd ttilxrpunctul sdu culminant i,n ultima lui frazd. l,'r'tr

Ea nr! ('uro o consideri (a d"oua) aJirm'd' cd un'

,ii,'tir,,,' TtocLtc sd-;i re{ind fraza-idee pin'd' La

lllrisllrrl ^tttr,ui atineat. Dar aceasta nu in'seam'

itlt'tr,',tpitrot cu eL a f icut din' ea chiar ultima

Jirrro,, ir'tt-i aga? $i dacd te msi uili o d'utd la

irl{n,'irt, 'ttct'i uedea cd una dintre Jrazele Lui er':rprlmfr .[dli; ideea principal'd' fdrd ni'ci un du-

iii*,' 't',i rl,xi sa te ii;t clin nou la clt'enarul' 5'4'

t', Ali.tlortttLl .ltt care tc-ai uitat incepe prin a

iprr,r,, r: i uclesea un scriitor preterd sd aiungd

i*i lrlu,'u su prhtcipatd ;i cd' poate sd--;i refind

iiueu-irt,,r, ptna la sfi.r;itut alineatului' Insit'Gl€il (um sptLi, Jraza Jinald este aceea care pre-lfittl'lt r:kLr' icieea principatd' Treci, te rog' laght'ttrtt'ttl 5.6.

Oetl, irr rrrod nonmal, ftaza - ' (care

Etlpl'ill(le icleea principald) este fie 'fle, .dinalineat.

5.5, ltlpr Primu ultima

Ll'Ifont'fl t'ttr vei gisi fraz'a-idee tn mijiocul unuill uiiiir,,,t, Lrsa ceJa ce vei intilni din cind in cind'

l. E'ito ttccl tip cle alineat despre care nu se poate

i,,, ip,,t",,, <'ri o" singurd ftaz\ cuprinde^.id:"u pll-:, €,ipiiin, vlai alei in literatura de fic{iune'

.sau+llpl I ll l. lvLill ?rrtr> rrr rr lcr q u ur

iir' rrtlr',ctrl.ele clin scrierile descriptive, ideea,,,--..r...-.r....r.( -,.^*a fi *i<ninditi in tot atrineatul.,, Frriiir,p-,hl poate fi rdspinditi 1i.t1l ilti:"l}', 6ri ,.n't.,,, fiu niciodatd exprimatd in mod ex-

r pllt'll,i:.

111110

r1

i.u, i

5.8

Insd in manuaLeleaqtepta sd gdseqtiprima sau ultima

qi articoleie obignuite, tr, r't'l. cuprirr;lr irr

id,eea principald

Detalii importante

Pe lingd depistarea ideilor principale, vci ;rr',,,rnevoie sd fii atent ia detaliile importante. []rrrrstudenli se pling cd pot gdsi ideile princip;rlr.,insd nu detaliile semnificative. Pe al{ii ii irlr;u1atit de mult amdnuntele, incit nu pot sii r';rrllideile principale. Iar allii nu sint in stirn, ,,;r

spund care este deosebirea dintre ele.Aga cum am men{ionat cind examinam nr,toda RICAR, uneori meriti sd un r':r1ritol a doua oard, ca si distingi detaliile imlroltante.

citeqti

Dar ce este un detaliu important? Este trt't,l;rcare clarificd, sau intdreEte, sau iiustreazir, srrrrdezvoltd ideea principald. Poate fi un exorrrplu, o dovada, o explicatie, o implicatie. l)r.obicei existd cel pulin un detaliu impoltrrrrl,anexat fiecdrei idei principaie.

Chenarul 5.7 cuprinde un alineat. Uitd-te irr;rpoi Ei gdsegte:l. Ideea principala.2. Un detaliu important.

5.9

7. ,,Ideea principali poatete frazele din alineat( (sau

fi rdspi,nditd in lrxtcuuintele adecttul t')

112

ffii:k l, ,,lulal ales irt' scrierile de f ic[iune ;i descrip-h'tlt,pil e$te singurul detaliu important, saui',t'lgampht.

Uaeotl :taptul dacd un 'anumit detaliu este im-portrrnt siu nu constituie o problemd de opi-Fie, Pu,le-1i intrebarea: este acesta ce1 mai bun

.l*rmplu (sau dovadd etc.) posibil aI ideii prin-alPetetAir tntr-adevdr ideea principald neuoie sd fietUntlnutd, sau ldmuritd, sau doveditd?DacA un detaliu nu pale a fi foarte ipare a fi foarte imPortant:l3t0 prcbabil cd nu vei tine seamd de eli: '

Frlvoryte, de Pildi,..$tolul 4 (Cum sa' IillnortLut rle Ia Pag.,,' #girs:l, e8re este ideea PrinciPald?,1, Pe r:nre cietalii 1e-ai considera importante?

itgnfo ca sd Le relii::,a, ttu, l'orme ale

penultimul alineat din ca-scrii o lucrare Personali),104 incepind cu ,,orice ai

il trel !'ormc ale ,,aspectului fizic* - curl'[efrla, Ttreze nturea, lizi biLi tateqj

, &,1 iecorn,r rr.clarea de a fi dactiografiatd;€i nrrrdlrdtrre(t omeneuscd a protesorilor;

r'dJ urrrlJlcarea erperimentald a efectellldl uorUicnrea eryterimentald a efectelor*t€rr/,e neln'grijit.

but.i.ciile. Un mijloc de a detecta detaliilelttnl.e ($i a confirma ideiie principaie) este

unul

113lllit tl lrrvogt

5.12

si cauti indiciile pe care le-a folosit arrl,or,llca sd te ajute la citit. EI poate sa fi utilizat rrfitindicii grafice, cit qi morfo-sintactice. Ial,ii rrrirlintii indici,ile grrafice:1 Cuvinte imprimate cu litere cu,rsitsc, silr2 Cuvinte subliniatg sau3 Cuvinte cu caractere aldine4 Numerotarea citricd. a punctelor (ca in li:,t.r

aceasta);5 Numerotarealiterald a punct,elor (a, l.l, c t,lr ,

_ ca in lista din chenarul 5.10).

Pe ca,r"e dintre acreste cinci feluri de irrrlilliIe-am folosit pind acum in acest program'/

Am folosit toate indiciite in afard de srrlrliniere qi caractere aldine. ($i intenlia mea, r,irrrlle-am folosit, a fost s5.-!i atrag atenlia aliLtll.rrideiior principale qi a detaliilor importanl,r,.)

Ar fi in{elept sA rdmii tot aga de vigiient t'rr(iide indiciile morto-sintactice ale autorului. l,'llatent Ia cuvinte Ei expresii ca:

mai intiipe de altd parte

de exernpluin plus, pe linga iurlrr

Ll4

totuEi, cu toate acestea de aceeaCuvinte de felui acesta reprezintd rnorlrrl

autorul.ui de a-!i spune cd este gata s5-ti lrrqire amdnunte, s.6 contrazicd un punct de vr,dere, sd prezinte o calificar-e, sd dea exemplr,,sd-;i intdreascd ideea principald, sd formulczco concluzie q.a.m.d. Ele actioneaz1, ca legdl,rtrnintre o parte a argumentdrii sale Ei urmdtotu.r'rr

tr

'gy trebui sd te ajute sd alegi ideile prin-gi detaliile importante.

tredea un ,,indiciu mor.fo-sintactic(' de fe-Ece$ta in prima frazd. a alineatului care in-! CU ,,Ar fi intelept . . .((?

aga de'l (Acest indiciu leagd chenareleI eu 5.12 prin comparar€a importanlei ce-douh feluri de indicii.)

tme ;i tabele. Multi studenti omit nume-idei principale qi detalii importante dinc6 trec peste toate hdrtile Ei graficele,

qi diagramele autorului. Unii cred cdse af15 acolo doar de frumuseie; al-

le este teamd cd ele pot fi prea greu de

1i inletcgere

Test dup63 zile

Test dup6ci I ire

6lr-; -

OruDul

furl medii atre testului pentru tr-ei grupurittudenfi dupd o citire experimentald la

A gi B Ii s-a dat un text cu mate-v, in timp ce grupului C i s-a dat

115

acelaEi text, insd fdrd material ilustrirtir,. l'.1 rr

mai grupultti A i s-a spus sa dea o irlr,rrlr'.specia,Ii materialuiui iiustrativ.

Adevarul este ca materialul ilustrirtir . rl

unui autor ar trebui sd fie citit cu tot, ;rlrt,rgriji ca ;i textul. Cu siguranla ca eI r1u lr. , ,

fi folosit doar ca infrumuselare a paginii. r,;,,r

liul este mult prea pretios pentru a-gi pcr rrrrt'aqa ceva. Un autor de manuale va utilizu t;rlrr.l,Ei diagrame numai dacd e1 crede cd acest,(,1i.n locul cuvintelor - vor fi rnai erplicil ,' ,lt.clt cuvintele.

Deci, care este motivul cel mai importirrrt ,,rsd dai atentie ilustratiilor pe care le intilrrr,:,.rtcind citeEti o carte sau un articol?

- Ele te pot ajuta sd in{eiegi maibine ideile principale gi amdnunteleimportante pe aare Ie-ai citit in text. A

- Ele pot face sd nu mai fie nece-

sar sd citegti delo,c textul. IB

- Eie pot cuprinde idei principale.gi amdnunte importante care nu sintmenlionate in text. ('

5.14 A. Desigur cd acesta este un btrn motiu t.,r ,.,r

dai aten{ie tabelelor ;i diagramelor; ele Ttrtt lrrmuri ceua din tert. Totu;i acesta nlt estr, ttr,,tiuul cel rrrai important. Te rog sd reuii ltt t.lr,'narul 5.73 ;i sd. cercetezi dirt ntu ticu"itt.ttlll,,

B. Acesta este cel rnqi neuerosimi,l. ll,rorcot.i tttrautor dispune de suJici,ent spaliu, pen.trtr I rtl

I lri

iit, r.rrca si spund', a;adar nu o sd se apuce sa

tlsrlpeoscd hi,rti,a prezentincl fiecare- chestiun'entli ht, cuuinte, cit Ei in imagini. Dacd cite;tiillffilli ilustra{i,ile, uei pierde unele dintree'hrtstittni, pentru cd, ele si,nt date i.n parte -nu:It,ili prin iuuinte. (De asemenea, .unele ches-lltrrti, sint prezentate nunlai prin imagini') Te

log .rci. te inapoiezi la chenarul 5.73 ;i sd re-t, t,z i. celelalte rdspunsuti.

(', Uneori o imagine econonxise,ste o mie de

tu,l)illte; alteori, d.oar citeua duzini,. Insd de ptt-(,ltte ori autorul ua auea spaliul necesar ca sd

it,pete in scris ceea ce o fi spLLs cu multd' efi-t:ulc:ltate pri.ntr-o diagramd sau 1tn tabel' Inucest !el, cititorul care onxite aceste elemente$it prea poate sd piardd idei principale ;i arnd-tt.ttirt<t impctrtante care nu sint men[ionate i'n

ttll'i parte din tett. Treci, te rog, la ch'ena-r,rrl 5.15.

Aqtlclar te rog sd nu rnai prive;ti materialulllirstrativ al autorului ca pe niEte podoabe. Darnlt'i nu etr trebui sd 1e ignorezi de tearna cd

grt fi greu de citit; rareori sint aqa de com-pllnrtc cum pot sd pard Ia prima vedere'

l)l,licrrltu[i. Aceasta se referd 1a majoritatea di-I'lt'rtltir[ilor de citire, fie cd sint vorbe sau ima-gtnl. Nu incerca sd treci peste ele ln speranta{:.1 r'lLt ttu importanld. Dacd laqi o dificultateIrolnvinsf, se Poate:tu, sl1 pierzi increderea 9i sd incepi a te sim[i'

Pt;ost, q;i

l:.

117

b. sd fiimeaza-

impiedicat sd intelegi ideile car.e

{{q

lil' {

Deci, dacd ajungi la un alineat importafl.f, srruo-dragrama care ti se pare cd nu are nici r,ir;r,nici coadd, ce ar trebui sd faci cu ea?

. a. Sd o laEi deoparte Ei sa treci la un sulrir,,,lmai important, saub. Sd te concentrezi cu toatd atentia asupr.ir ligi chiar sd ceri pirrerea colegilor ori a pr.ol'r,sorllor, sauc. Sd revii Ia ea mai tirziu, de indatd rrc rristdpinit restul textuiui.

b. (A evita o dificultate, provizoriu sau clt.l.initiv, te-ar conduce probabit direct la noi rlificultdfi cu textul.)

5.16 $i acum, fdrd a te uita inapoi, fd o ver.ifi<rirr,ca atentiei pe care ai dat-o desenului ce ti 1-rrrrrardtat in chenarul b.13. Incearcd sd rdspunzi lrrurmdtoarele intreb:ri :

1. Cite grupuri de studenli au participat l;r

2. Cum se deosebesc grupurile ca mod clc rrlucra?

3. Care grup a oblinut cel mai bun scor irrrtrdiat dupd citire?

4. Care grup a oblinut cel mai slab scor.?5. Grupul clasificat al doilea a avut scorul mirl

aproape de grupul cel mai bun, sau ulriaproape de cel mai slab?

- 6. Sugereazd experienfa ca toti studenfii si-r I'ir.atenli la diagrame, fie cd li s_a spus or.i rrtr./

I1B j

trir,

S,'l;

i 7, Grrp,r1 cu cel mai bun scor Ia primul test,',r a reuqit oare se'obtind de asemenea ce1 maii" bun scor Ia testul de aducere aminte dupd

trei zile?,, 8, Care scor s-a schimbat cel mai mult: acela

uI celui mai bun grup, sau acela al celor-lalte grupuri?

. Ei bine, asta ar trebui sd fie cam de ajuns ca

.. ad-mi ating soopul. Te r',og sd revii qi sd-ti vc-t'lfici rdspunsurile (Ei sa decizi rdspunsul la

I oticat'e intrebare ce te-a ingelat). Dupd ce aii,. terminat, treci Ia chenarul 5.17-

' Ed, sperdnl (a) tie cd ai reu;it foarte bine i,a

l. oceo,ita conJruntare, (b) Jie cd' te-ai hotd.ri.t sii

i prtucfti attd d"qtd. ilustrafiil,e cu ltn ochi mai

{' ager.1

ffi ero".t"tea textului

I Det',i calitatea infelegerii depinde de cit de bine: poti alege ideile principale qi detaliile impor-li tarite din textul pe care iI citeEti' lnsd depinde

[r ll d,e capacitatea pe care o ai de a aprecid ceea

ft *u citegti.F: Prt, aceasta vreau sd spun cd ar trebui sd

[, tlt un cititor sceptic. Sd sileEti pe autor sd do-hu vocleuscd toate afirmatiile sale. Si cauli res-k trletttte, exceptiile, contradicliile, argumentelek lmpbttiua acelora prezentate de eI. lntreabd:S l, Stnt faptele lui corecte?

k. !, tr'u.. el distinclia dintre fapte Ei pareri?

$ B, Rezuttd concluziile lui din fapte?

Ht

rezulta alte colcluzii tot aEa de Otr"trrn

b. (Sper cd, urrndregti sd aplici ceea ce sputt. (,u

;i ci et:aluezi obserualiile mele stabilirrrldacd fiecare dintre ele ar putea sd-{i fie rl,,folos in rnu.ncl ta de inudtare).

5.18 Pind ,acum ne-arn ocupat de factorii crarer i{rinfluenleazd capacitatea de inlelegere 1a cit,ir.,,Dar inlelegerea nu este singurul lucru ce .rr,

cere unui cititor eficace.

Citire moi ropidd

Cit timp ti-a trebuit pind acum ca sd cite,yt,iacest program? Oricare ar fi rdspunsul, cltrtrrirtoate probabilit5lile el este cu 500/6 mai hrrrttdecit ar. trebui sd fie. Cei mai mulli dintre rroiar putea citi o datd gi jumdtate mai rapid Si Iotugi sd inteleagd la fel de bine.

120

5. ConcordS concluziile lui cu acelea ale t;rlr,,ale profesoril,or, a1e altor scriitoriiCa sd faci toate acestea va trebui efectiv

sd te lupti cu cartea gi tot ce se spurle in eir srlcorelezi cu propria ta experienti. Cautd e.uorrplele Ei ctplica[iile proprii referitoare la r.t.lcspuse de autor.

Ce md preocupd ce1 mai mult pe rnine irraceastd carte?a. Sd te fac sd-ti aminteEti ideile mele prirrcipale gi detaliile importante aqa incit sti lr.pofi reda mai tirziu la un test ori examen.b. Sd te gindegti in mod critic la sugestiilr.p91e qi sd cauti mijloacele prin care sd 1e polifolosi in activitatea ta.

Un adult cu nivel mijlociu de instruire citeqterinnoiimativ 240 cuvinte pe minut' Cu pufin*r[ir"""*"tt el ar trebui sb ajungd, fdri o scd-

iler. . inlelegerii Ia circa cuvinte pe

mlnut.

J60 (adici in medie gase cuvinte pe secundd)

!1ttii ;i mintea

Atunci de ce o persoand citegte mai rapid de-

oit oft"f $i cum poate cineva sd-gi mireascdvfi"ru de citire? Pentru a rdspunde la aceste

lntrebdri este necesar sd examindm ce fac

ii*ftii Ei mintea in timp 9e--,,citim((' Pentru in-nup"t,'cu tolii Etim cd ochii se deplaseazd de-a

iuiig'ut rinduiui'imprimat de Ia stinga.Ia dreap-[n ftrobabil aEa cum fac ai tii acum)'

I)ar cum ai descrie aceastd miEcare de la stin-gu la dleaPta?u) o trecere 1in5, continuA, sau \b) o miEcare sacadatd, intermitent6?

l2l

ls, o mi;care sacad'at"d, intermitenti' (Daci teindoieEti, urmdreqte ochii cuiva^in timp ce

iriteqte': vei observa pauze de fractiuni de

secunda.)

Ili,tndri.. De fapt, mintea poate sd recunoascd

oricare cuvinie numai atunci cind ochii staunemiscati. De aceea ochii se deplaseazd in lun-uui """i rind tiparit, fdcind o serie de salturi

iia"pa fiecare .ilt, fu" o scurtd oprire qi firea-

zd o parte din text. (poate ca ochii tai au fricrrlvreo Ease fixdri de acest fel, urmdrind rinrlulde mai sus.)

Deci, in care locuri ,,citeEte.. mintea cuvintelei,O face...a. Ia fiecare fixare? saub. intre fixdri? sauc. in ambele cazuri?

_.

a. la fiecare tirare.(poate timp tle un sfer.lde secundd).

5,2t Ci,mp u_izual. lnsd ia fiecare fixare, doar cirrnpatru litere se vor afla in centrul priviriiDacd priveEti cuvintul ,,citit(( vezi toale litcrele foarte clar. Cuvintele aflate de o parte ;ide alta (,,cuvintu1(( Ei,,vezi() sint afard rlirrcentru Ei de aceea sint mai pulin clare, rlirr.mintea le va recunoaqte totuEi.

Numdrui de cuvinte pe care 1e poli recr-r_noaEte Ia o singurd fixare se numegte cimp ui,_zual. Dacd nu poti vedea nici un cuvint alir_turi de ,,citit.(, cimpui tdu vizuai ar fi de urr. cuvint, deci cam mic. TotuEi este mai probabilcd vei putea sd vezi doud sau trei cuvinte crro singurd privire. Unii oameni, intr_adeviir.pot prinde un rind intreg deodatd gi astfel ci_tesc direct de' sus in jos -o

pagind tipdritd.Astfeldeoameniauun . . .. .excep-tional de larg.

Cimp uizuat

122

Agadar, cind citegti, ochii se mi$cd intr-o seriedi salturi intrerupte de fixdri. Numdrul de

ttxdri de care ai nevoie pentru un rind tipiritVa depinde de cit este de mare clmpul tdu vi-!ual, de cit de mult poti cuprinde dintr-unftnd cu o singurd Privire.Cu cit ai un cimP vizual mai larg, cu

,'lVea nevoie de rnai (multe/pu{ine?)atit vei

fixdri ,9i

6u atit vei citi mai (raPid/lent? )

Euti,ne

Itatealtl clmPurird! numdrulh face.

. rapid

cititorilor slabi este faptul cd civizuale inguste qi deci sint frinalimare de fixdri Pe care trebuie si

Ilustratia urmdtoare aratd modurile in carecltitor bun Ei un cititor slab ar putea privi

rinduri tipdrite. Fiecare liniutd verti-lndicd un punct de fixare (numerotat ca

arate ordinea in care s-a fdcut fixarea):

t2$4Subc$n;tientul noptru pareIca a cofrtinuat

678trtrmlnte o problemd cu to{te eE ne}am in-

l0'u12ptat at$ntla sprp alte s$bteete.

I 2 5 3 6 { 78lOSupconqfient[ul n{stlu p{re c[ a c{ntfnu{t

I3 il t2 '14 l5 16 '17 24' l8'te I prpbtert a

"1, tofite c[ neJam fn-

2l' 23 '22 25 27 26 28 '

;irterfti{ spfe alt{ slruiict{.

723

1. Care este cititorul stob? A sau B?2. In general e1,. faee (de cite ori?) mtri rrrrrllr.

fixari decit cititorul bun?3. In parte, aceasta se datoreqte . siirr

. ingust.4. ry.B. Dar in parte se datoreqte gi faptului r,r

de mai multe ori a privit inapoi pe rirrrl ,,,rsd fixeze cev_a ce mai ,,vdzuse(.. Aceast.ir r; ,r

sau oli 1rr.intimplat defiecare rind.

1. B este cititorul slab2. d.e doud ori mai multe fixdri3. ctmpului tsizuall. doui sau trei

5.24 Reueniri. AEa cum ai putea sii deduci clirr rrltimul exemplu, cititorul slab nu a depi;it, rlr,fapt niciodatd citirea din ciasele primire (,,r,iteqte fiecare cuvint rar gi cu aten!ie(.) ;i irrlitmai ,,buchere$te(. In realitate, di atita irtr,rrtie deosebitd fiecdrui cuvint, incit pier.cle ryir.rrl. serylificatiei generale Ei deseori uitd int:cprrtul frazei inainte de a ajunge Ia sfft6it. I)r,aceea nu poate sd-Ei mentind miqcarea or:[rilor"(chiar inceatd) de la dtinga la dreapta; tlclrrrir.sd-i migte iardqi inapoi ca si vadd ceea r,r. rromis. Aceste miqcdri inapoi ale ochilor so u umesc reaeniri.

- Dupd cum ai observat in chenarul pr.cr,t,dent, cititorul slab are cel putin doud t.o_v(,-niri in fiecare rind, pe cind cititorul bun rrrrare nici una.

724

vreodatd reveniri un cititor bun?

Da, tnid ntLmai atunci ci.nd citegte u.n terttoarte dificil sau negli)enf scris.

,Elilrea tdcutd (i.n gi.nd). Mai exista o greEealiigOmun[ cititorilor slabi (qi o altd rimdqitd din

ul claselor primare): ei iqi uorbesc in timpcltesc cartea. Desigur, cind am inceput si

, toti obiEnuiam sd citim tare. , (Acumrareori o facem, afari de cazul cind dis-pe altii sau cind intenlionat savurlm lim-unui text.) Cu timpul, am invdtat sd ci-

ln inigte, dar unii citesc vorbindu-Ei sin-Chiar dacd efectiv nu pronuntd tare cu-

ei fac totuEi unele gesturi: iEi migclsau executa contractii ,,afone" a1e ia-i, aproape neotrservabile.

cd aceasta influenfeazd rapiditatea ci-sau calitateo ei, sau pe ambele, sau nici-

siguran!5 c6, rapiditafeo suferd. Este greuljfE citeqti tare un text oarecare cu mai mult de

de cuvinte pe minut, in timp ce un citi-'tor .,1qnUtj,-.foarte obi,gnuit, poate citi pestelEO ?e cuvinte pe minut in cdzul unui ma*

,nual qi pind la qase sute de cuvinte pe minutla un roman.Catitatea sufer5, de asemenea, cdci cititorul.,,tieutl--sg concentreazd asupra fiecdrui cuvint,il astfel are tendinla de a pierde din vederelntelesul frazei in ansamblu.

125

5;26 Deci am- depistat paitru gregeli as,ociatetirea staba (rard giincilciia);1) Cimp vizual ingust.2) Multe fixdri.

cu ('l

?I

Q Reveniri frecvente.,'ia) Citire tdcutd.\-/ Sd incetdm de a mai pretinde acum crl

?::1tg gregeli aparlin exctuliv altora. Cu toliisurenm de una sau mai multe dintre ele, ch,iitr.dacd numai din cind in cind qi furrirrl "r,umite

-genuri de texte. Cu totii iiriem mai lrrcefi declt este nevoie,. sau decit ar trebui srrfim.

Sl9:.t"-l: o clipi ta fiecare dintre aceste prr_.tt-u gregeli. Dacd ai gdsi vreuna cd apare irrceea ce citeqti tu, cum ai proceda ca sd .scrrlrld.e ea?

Vezi daci ai prevdzut vreuna din ideile pr.care le menlionez in cele citeva chenare "r-iltoare:

Cinci solulii de o imbundtdti citireo"5.27 Pentru inceput, a sosit cumva momentul sirporti ochelari pentru citit? Afard de cazul <.ilai fdcut un control al ochilor in uitimii aoi

",ii,ia-!i un bon la oftalmologie, sau du_te la rrrrcentru de opticd, medicald (nu numai un vin,.zdtor de ochelari); personalul medical al facul-.t5{ii te va indruma und.e sd te duci. Mullr.probleme cu citirea a1e unui student au disptlrut de indatd ce a descoperit (ori a recunoscut,)cd are nevoie de ochelari

Existd multe simptome evidente ale defcctelor de vedere: vederea tulbure sau tremuralir

123

E textului imprimat; inclinarea capului sau r5-

pentru citit.

ai un astfel de defect, ce modifi care (md-lau mic;orare) poate aduce o pereche de

cu privire 1a:

Dlmensiunea cimpului vizual?Numdrul de fixdri pe care ie faci?Numirul de reveniri?

i Numdrul de cuvinte pe care 1e rosteEti tare?Vlteza de citire?Intelegere?

[Uoll'ea fefei in timpul citirii; clipirea sau Id-€Jlmnrea ochilor, pleoape inflamate qi dureri

;,$r,e*p clupd citit,,pentru scurt timp. Insd chiar$'lncapacitatea de concentrare poate semna-

. h un defect ce ar putea fi corectat purtind

Mdrire 2. Micgorarelvltcgorare 5. Md.rire

3. Mic;orare6. Mdrire

aI doilea rind, inceteazd sd, cite;ti cu uoce, Daci bdnuiegti cd uneori lli miqti buzele

citegti, pune degetul pe ele. Aceasta tesd-ti dai seama de greqeald Ei totodati te

sa greqeEti.lnsd cd cel mai bun mijloc de a infrin-

deprinderea este sd citeqti atit de .

buzele sd nu se poati tine de tine!

,?Aptd (Cu toate ci pare a fi un cerc vicios, unrmllloc de a invdta sd citeqti mai rapid este de':l lncepe sd citegti mai rapid).

727I

5.29 Apoi, in a1 treilea rind, ererseazi (rit.irr,;r rrr,lrapidd. Fii vigilent, citeqte in vederr.ir rnrtscop, anticipeaza ceea ce urmeazd si cilr.:;lr ',1

cautd sd-ti deplasezi ochii in trungul rirrrlrrlrritipdrit cit mai rapid posibil. Nu reveni r.r ,

stdrui asupra unui punct pe care l-ai orni'.

In definitiv, care dintre ac€ste dol;i"r rrrr'1,,, lr(dac6 ar fi sd consumi acelagi timp penlr'rr lrcare) ar avea probabilitatea sd-!i asigur'(' ,, lrfelegere m,ai buni a unui pasaj?

Sd citegti rar Ei cu atenfie l:iecare t'tn tttt.reuenind Ia frazele anterioare ca sii vlr rli, i

punctele de care nu eEti. sigurISd citeqti de dottd ori pasajul cu o r rl, ,i

aproape egald cu viteza ta maximd l!

5.30 A. Aceasta pare sd fie metocla sdndtou,sii :,r ',t

gurd., insd. cred ci uei fi dezamdgit de rt','trll,rtel.e ei. Te rog sd recite.sti chenarztl li ;', L,tsiL-fi aminte;ti ef ectele citirii cuuint c!t. rtu'tttlApoi, cite;le alilteaLul B urmdtor.

B. Dacd mai ai ureo i,ndoiald in prit,tiu.tu tt,,tei metode ,,rapidec6 cautd sd o incerci t'u lt t

ma ocazie. Ai sd consta{i cd, de;i. le prittt,t ' t

tire ai pierdut din '.-edere tntele pun<'l,t' (lrt ,,

uitezd ceua mai micd deci.t cea ttortrrttl,t), 'rdoua oard l.e uei gd.si (de fapt, po{i s("r orulr' r

chiar o a treia ,,citire rapidd" in tirrr,ltttl tt,care l.-ai fi consumat treci,nd cu grelL dt' I'r ttttcuaint la altul).Treci la chenarul 5.37.

lrr irl .pirtrulea'rind, citeEte in unitd{i cle,Ein-r//r'r,. ln<,etetrzd de a citi cuvint cu currint s,[ inrrr,lrirrrl-l <,truti modul in cafe cuvintele se'grlt_p.,u,zii in cuprinsul fiecdrei fraze. Ar trebuli sdpofi r,iti fiecare grup sau ,,unitate de ginclire..rl.l rrlr'-o singurd privire. lntr-adevar., cimpultlrrr vizural ar. trebui sa cuprindd o unitate-deglnrlire intreaga.

() rrnitate de gindire poate fi un subslantiv('u {l(ljectivele 1ui, un verb cu adverbele iui,rtr.ru o _propozi{ie scurtii etc. Unitifiie de ginclirerllrr rritirna frazl. a alineatului precedent sint(lltrrtlu mine): ,,1ntr-aclevdr - cimpul tdtt vi_etttrl - ar trebui sd cuprindj

- o-unitate c1eptrlurlir,c -- intneagS.(( Nu trebuie sd ciNeqti tnei_ri[]l'czL\,c cuvinte separate in acea frazd; Ie pofitttghifi in cinci sorbituri.('trrtt sint unitatile de ginilire majore in frazalr(! ('lrrcr o citeqti chiar acum?

Ittltl crtm citesc eu fraza:,,('ltl'(, sint - unitali1e de gindire - majole _irr I'r'rrzir -- pe care o citegti - chiar acum?((llilntc alesta mai mult sau mai pulin cliferii detrrurlrrl ('unt o citeEti tu?)

fi,t}f I'llllolrrl bun cuprinde cam cloud cuvinte la oflrrrlu rJlcd textul este clificil si trei sau rnairrrrrllc clacd textul este uqor. Urmarind unitA_llk, rlt 61indire, igi ldrge,gte cimpul s:ru vizuaiql rrst,l't.l fryi mdregte viteza de citire.

('inrlrrrl vizunl ciepinde qi de un alt factor foar_Ie lrrrllor.tant, (asupra cdruia po{i interveni n

fr,fl I

128 12!)

i Antbele fraze erprtimi eract acela;i lucru, i,nitrdacd.nu e;ti Jamiliarizat cu timbajul ,,rihi ntcronicarilor, este probabil cd:a. Tertul (2) tl citegti cu mai pu[ine reueniri

;i Jirdri. (Adicd ai un ci.mp alzu,at mai maregi deci cite;ti mai rapid.)

b. Ci.mpul uizual peittru (1) este mai mic cle-oarece nu eqti familiarizat ctt mtrlte dintrecuuintele Jolosite.

5.33 In al cincilea rind, formeazd-li uocabuiarul.Cititorul bun cunoaEte o multim.e de cuvinte.De _aceea, el citeqte nu numai cu o putere d€infelegere mai mare, ci gi cu o viteze mairnare, pentru cd. . .

a) se poate opri qi chibzui asupra intelesu-lui exact al fiecdrui cuvint in parte? sau

b) poate cuprinde dintr-o privire semnifica-lia mai multor cuvinte?

.----, b) (Cititorul,cu un vocabular bogat poate cu-, prinde infelesul mai multor cuvinte din-* tr-o datd Ei deci poate citi mai rapid.)

'6.34 Cit de bogat este vocabularul tdu? pentr.u in_, cercare, prive,gte cuvintele din lista urmd_' toare care a fost compilatd (Kirkman, 1967)

, 'I'leus Scientist Ei Engineer, dintr-un roman, obiografie qi un articol de reportaj social. in-, treabd-te singur:1. AE putea ortogratia corect fiecare cuvint

dacd l-aE auzi citit cu glas tare?

181

2. Aq putea introduce fiecare cuvint irrll rr

frazd, care s5 afate in. rnod clar semnil'i<.;r{ia lui? (Foloseqte un diclionar, dac{ ai rrr,voie de verificare.)

hr tolul sint 72 de cuvinte. Dacd nu ai Etiut:

cititIarg

: :]

. ? t'ttvlnte sau,', tllnl Putin

II Foarte probabil cd ai{ rapid, cu cimp vizualI Si cu o buni intelegere.

compldcea (aemisar

. artefactparadoxalinfractiuneproliferare .

ireproEabiiautonomeradicare

- inferabil'. precursor'insidiosdisparitatespectrusporadicmalign

'inferascrutaralionalist

. onctuoseficacitatealtruismcategoricdepravare

se) reticentd inerfie' diseminare articulatrisc . ubicuitatesintezd empiricaberalie tentativ6omniscientd abscons

6 perenitate intuitiv,'ostensibil lucidatrofie infailibilrefractar statutarbanalitate intrepid

. colationare ereticdiscerndmint imunanomalie afluentapatic adiacentcobeald dubiosautentic indigeninerent discreditarcproximitate concomitent,preeoniza . inexorabilabject precipitat (rul,j)indolentd transfigurulr.

,. gicana scepticexponenti binefdcdtor

[Probabil cA in prezent ai unfvocabular convenabil, insdlar trebui sd faci tot ce pofi

[ca sa-l mareEti met'eu.

(Aproape cu siguranfA cd egtilfrinat din cauza lipsei de(cuvinte. Trebuie sa dai mul-Ita atenlie ca sd-ti imbogd-Ite$ti vocabularul.

pln$ la 12

g8u malfilulte

SocoteEte numdrul de cuvinte al cdror inlclr,lnu-I gtii.

Cum ai reugit?

Vocabular bogat este esenlial atit pentru aideile celorlalti (fie vorbite, fie scri-

gi pentru a-ti exprima pe cele proprii.ftpt, bineinfeles, ceea ce numim in gene-Un vocabular se compune in realitate dinvocabulare (fiecare cu un volum diferit):

Suvlntele pe care le folosegti in vorbire.EUvlntele pe care le foloseEti ln scris.Errvlntele pe care ie inlelegi cind citeqti

'r(;au asculti).

ellnlre aceste trei vocabulare este cel maiCare este cel mai sdrac?

cd, uocqbularul folosit la citire este celbogat ;'i ocela de rsorbire este cel mai sd-(eai mai mulli dintre noi pot sd recu-

132 133

noascd unele cuDinte tipdrite pe care (rrn \r.udi sd le folosim in scris, cu atit nxai 1iltlut lttuorbire.)

Formarea vocabularului

5.36 Dar cum poate ci,neva s5-gi formeze un v()(.irlrrllar? Iata qase trepte folositoare pentr.rt lr,,rlizarea unui vocabular mai bogat:1. CiteEte diuersificat (nu numai din dorrrt,rrirrl

specializdrii tale).2. lnvatd citeva dintre cele mai obiEnuilc r,rt

tldcini latinesti Ei grece;ti care stau lir lr;rrirmultora dintre cuvintele noastre. Exislii lnprograrn distractiv care te va ajuta in rrr,r,ir.ita privinfd (Davis, 1967).

3. Fii in cdutare de cuvinte noi Ei nolel::rt lc',4. Formeazd-$i deprinderea diclionarulzri: t,rrl

td gi noteazd semnificalia fiecdrui r,rrvtrrlnou, cit mai curind dupa ce 1-ai inl,ilrrrl

5. Folosegte-{i cuvintele noi cind scrii (;i r orbegti), cu prima ocazie convenabila.

6. intocmegte propriu tdu Elosar per1t,r.n ( uvinte gi propozilii tehnice pe care lc intilneEti ln clomeniile specialitalii tale.

Am examinat deci cinci cdi posibile de l-fi irrrbogdli citirea: De la controlarea ochilor. pirrrrla mirirea vocabularului. in care dintr.t. rrrmdtoarele aspecte ale citirii te-ai zrgtclllir ,,rr

vezi imbunatdfiri privind:a. Viteza cu care citegti?b. lnfelegerea a ceea ce citeEti?

134

tlltc6 (Tuel,r, rrr,cst,e aspecte ale citirii au probabilita-ffi tGn tlt' rr sc irnbundtati impreund.)

: t,, Atrtlrrlirea celor citite?=:t*.'....

!;alr(ro csto esenfialE

t'€gulat. Rezerva-fi in fiecare zi lD-2{), poate chiar inainte de eulcare. pentrunlle la inceput, line-te de lucrdri u$oar.e

Hdoclers' Di,gest (care cupri"Ae ."utte 'arti-

# clunc;ti s5-!i imbunStdleqti citinea tre,buiefacl trn efoyt intenlionat qi-sd te exersezi in

lBlt tredintd de antrenament; sti,rneaz6 nu-[Utr de cruvinte ale articolului (foarte uEorl^ftll r,tte cuvinte sint pe o pagi;a intreagd;:'+nq:ro t,oloanA), apoii,vezi oit,die',repede o

leUfte despre o varietate de subiecte); tleci,h citeva articole lungi din ziare (ori su-Eftele ilustrate ale 1or); pe urmd'la re-{l pe urmd la material mai asemandtor.

Elanualele, de indatd ce !i-ai asigurat baza

taetl eventual unul sau doud articole Ia

lg,$fl; cronromeireazd-te, strugur ptnh-tita se-

ill

f.6 pe urma sa-!i aminte;ti,:id''ai,.:citit $i'ltttt'egtrl articol ca sd controlezi,dacd aittrute ideile principaie'9i detaliile im-Nu te ingrijora daca la inceput ai

t6lfEvu;:rci lcohtinu& ;sd-ti Inaresti vitezad H t 6 "l hte 1 e g6................1u 6. r (A c e a si a s e $ a t e f ace

,i.}?tul,Ugor, desigur;,'dri6fir:potr iE colabo-€U Un c'oleg: fiecare poate,.sd-licronome-

1E5

treze pe celdialt ,9i s6-i puna intrebitt'i 'lr' 1r'"ceea ce a citit.)

f,ine o evidentd a vitezei cu ctll'c ;ri I ililfiecare articol (de preferaf, in cttui'n'te 1tr' tttlnut). Traseazd un grafic, daca ai nevoit' tlt' tt'rstimulator moral! Dupi vreo citeva siilrtirrrrirrlva trebui sd incepi a observa o imbttrr;rl r[iruvizibil5.

Ce alte ocazii (pe 1lngd aceste jumdtdti rlt' "t,rinainte de culcare) ai avea ca sA exerst'zi ltllrea mai rapidd Ei mai bunS?

Ei, eu sper cd uei lace un efort con$tienl nt t'rlce cite;ti pentru inud{are sd' citeqti nt'ri tttpid.. (fi d.efinitiu, scopul ;edinlelor .in'uirrtt' thi

culcare este tmbundtd[irea capacitd.[ii clt' rr rlllpentru invdlarea normald'; a;adar de ce stl tttt.t.l

pierzi timpul pi,nd ci,nd ai sd obfii an urrlrtlt ,'!

VariazS-{i ritrnul

De,ci, dacl te strdduieqti conqtiincio's sit (i rtrr

bundtalegti vocabularul qi cimpul vizttrrl I'ilastfel ia'faci mai puline fixiri, fdri tt'r'r'rrtrlsau mormdieli), in curind vei fi capabil rr;r 'lteqti mai rapid, fard nici o pierdere in Jrrivitrf'rin!elegerii.

Dar aceasta inseamnd oare cd fie<'rttr' lrrt

c;ificd de text o'vei citi exact cu aceelfli vilt'zd? Ntt, clesigur cd nu. De indatd ce iti rtri'r

lat sd citegti mai rapid, ar trebui sii Iii rr!

itare sd-ti 'uariezi viteza corespunzilor' l'r'ltt

iui de material pe care il citeqti gi scopttlrrl 1tt'

care il urm-lreEti.

l-le gxemplull, ('r, mtiterial, de citit ai putea si citeqti mai

Ittnt'lc, ltomane, biografie qi istorie' sau

b, Orir'{i didactice '9i manuale'

B, Pentru care scop ai putea si citeqti rnoi

: lant'lH, (la sd gdseEti idei principale, sau

b, Ctt sd gdseEti detalii importante'

2.b

5.38

oricarc' ar fi natura 9i scopu'1.-citirii' ver

i *i', o faci cit mai rapid posibil' I)ar cum

iit";;ii ;;t-jl" sd sacrifiii inlelegerea in,,li'.ii- "id"r"i,

," trebui sd-{i variezi ttt-I cltirii duPd imPrejurare'A0easta nu inseamni, totuEi,,""^"u,tt:!a:Aii'fii i,itir"u cuvint cu cuvint' Dacd un ma-

[.j ";*;;"* 11i fu"* necazuri, aminteqte-]i

ifi ti'iii'lii; m Li murt "i'i"*Yl,1:",*^1'^ Yl-6if'*u o vitezi ceva mai micd decit cea ma-

;a: i, loc de a rdzbate cu greu un drum

lu-l rar o singurd datd' Cu exerciliu' vi-

,Jrureati" se poate foarte. bine dovedi cA

mnl rapidd decit cea maximi pe care o ar

lVln, N. (l()67). lmbundtilirea vocabula-rului (VocabuiarY Im-provement) New York,McGraw-Hill.

737

136

Kirkman. A. J. Stdpinirea vot'ltlttrl.rr rtlril(1e67)' $""i;::,:i,t"''"11i1,1,\l',,,,,1:i .

of Vocabulaly Arrt,1119

Hli:H?:'J o3,tli;liiJ' i'*, "'Leedy, p D (1e63)

f;:"jj"*iff,ord',,1.,,,, :;il;iPrecision), New Ilt lt, '

l'4cGraw-Hil1.

N. B. Te rog inceorcd sd-[i omintegti oeettcopitol (fdcind unele insemndri) 9i sti-l re'copitulezi inointe de o trece mqi depcrrll,Apoi otocd intrebdrile recopitulotive coro tlf'meozd.

intrebdri recopitulotive5.40 Un mijloc de bazd pentru imbundtltit't';r llll'

rii est,e.sd o faci a fi activa qi sa aiba tlrr "( rrlll

RTC AR

5.41 In timp ce citeqti un text, vei incerca ri;r

trei lucruri. Care sint acelea? (chenarelrr

'ilare shtt oele doud fuluri de ,,in'dicii(( ce pot'iii,i,, o*-cititor sd gdseascd ideile principale 5i

,ftiiiiirr[ importantel (chenarele 11-12)

€lrallcc (cursive,, sublinieri etc') qi morfo-sin-

fretiet' (euvinte de legiturd)'

€€ nu este i,ndicat sd omili materi'alul ilus-i" ,f autorului cind citeqti? (chenarele

Doctie cuprinde idei principale ;i detalii im'itantc caie nu sint exquse irt lert'

tEu[cazI o intre;bare de felul aceleia pe oare

i:ir6;, sd o pui cind' eual'uezi w text (che-

I lntrebare, insd chenarul 5'17 cuprinde

multe; poate cd te-ai gindit qi la altele'

I eEzut cititorilor slabi, care dintre urmdtoa-

ldJino*""e au tendinla de a fi prea mari gi

l7--18)PF*N.'* ' '

ftg adeudrat? teprezintd probabii cea mai evi-

I (t).

Brea mici?

VOlumul citirii tdcute'23-_27)

lUmdrul de fixdri;, ltl6rtmea cimPului vizual;ll[mArul de reveniri;

folosind metoda (chenarul 2.)=

lirr I

r :!l

Sd gdse;ti ideile principale, sd alegi tlt'ltrlllltrimportante, s/t eualuezi textul.

5.42 tinde te+i agtepta in mod norrnal si i',,rr,r':;llideea principalS a unui alineat? (cltt:tlrrllF3-7)

In prima sau ultima frazd.

138

fnaretmo,re

2. prea ingust4. prea mare

139

5.47 Enumera cinci cdi posibile:rritezei Ei a inlelegerii la27-36).

de iml;urrirl;rf lr', ,1

citire (r,lt(rrr;rr,.lr'

Controleazd. ochii; inceteazd. d.e a citi (,u t,,,,,ttare sau murmurind; ererseazd. citiretr rlltttltl .

cite;te i,n unitdti de gindire; md.re;le-ti i.,t,,rbularul.

5.48 Dupd exersa,rea regulatd a citirii rapirh,, lhicare dintre urmdtoarele te-ai aqtepta iii lr, ,,,1realiza?1. Sd intelegi orice, citind cu viteza nl:rxrni r

2. Sd mdregti Ei sd reduci viteza de c,ilir.r, ,,,respunzdtor impre j urdrilor.3. Sd-ti mdregti viteza medie de citire.4. SA-ti mentii viteza pe viitor fdra a I'rrr,r. rrrrefort conEtient.5. Sd citeEti orice cu aceeagi vitezd.

5.49

2Ei3

Cind eEti gata, treci la capitolulprea mult timp citindu-l!)

6 (qi ntr pi,'r l,'

6. Cum $ iei notife

circo 45 minute)

notitelor

unor notile slabe, sau lipsa 1or, estet{lntre cauzele obignuite de nereuEiti astudent. Notitele constituie o parte de

ntii vitald a invdldrii. Ca qi scrierea lu-or personale, ele te antreneaz6 atit la'lrnurea(( ideilor, cit Ei Ia ,,primirea$ 1or.

area notitelor este de folos in doud rno-

De hirtie citeva cttvinte, decit sa te mul-Itt ('u o gramadi de amintiri confuze.

I tn primul rind te fine actiu it timp ce

cleci este un sprijin in favoarea concen-

este al doil,ea avantaj pe care iI obtiiprin faptul ca aidupd citeva sdptdmini)

notite?

o lnregistrare scrisd cu core sd Joci re-

lntr-tdevSr doreqti sd relii cele ce al au-IEU ti citit, este cu mult mai de folos sd

lntlrlle se vor risipi in curind daci nu lept'in cuvinte, insd inregistrarea scrisA

!& o p6strezi ca evidenld permanentd.

141

Cum se pdstreozd notifeteExistd mai multe metode de a_!i prisl,r.ir rr,,lifele. Pentru scooul pe care if urmjresii, rrrrr,l'vor fi mai adecvut"-J""if

"ri"r".'iri',-',Jrltir r rr:rr *prezint sistemele folosite a" -irli"rt"ierrl,i

rttferi{i.

Care dintre aceste rnetocle ai consider.tr r,,ii r,r;tr,cea mai eficace?a. Notife scrise oe petice cle hirlie qi pr, :.1,,rtele plicurito,.i pjii."l" irt._" _=uf', tk, r.;rrton, sau

Notife trecute pe foi volante de nriir.irrriegale; pdstrate intr-un aorai "u _uqiuii f rlr,bibiiora,ft), sau

ll:-fi}" scrise qi pastrate intr_un caiet 11r,,,,,,tegat.

trrrrllr, lrl<:uri,,d,in caiet,:,F.e .de' alte Tiarte, folo-r,iitrrl rrrr cir:sarr cu magind (tip.biblioraft), vei pu-lerr rrn-[i learanjezi ,foile; sd,le scilfi,.sa le re-qr,r'll $i sir adaugi material nou in oricare locrlul r,lli.

a, , lr 1.. I .'.r .

I' A;rrrlni', srr pr:esupunem ca tocmai ai luat notile''tlltr lttp. t0 al unui anumit manual. tr-Jnde ar

fl lcl nrai probabil loc sA le pastrezi?r: H,, Tntl'e noti{ele pentru capitoiele g'gi X1, sbu,i''ll, Imdditt dupd'rdltimul lot'der notife pe care

lc-rri luat, sau& at, Inrpt'eund cu noti{e1e iuate ciin al"te surse6yi (itu't) Llateazd despre 'acelaqi' sUbiect ca in

lrrp. 10.,=a.++rr::E

Ei bine, lli-am cerut .pdrerea. Si,nt sigur <.tr 1,,dezgustd met ocla a .;t' ca -t;i*t"j,"iti'

p,"!. e r i t t 1 r rspre metodele b ;i c". pr'eJerind';;a cstl tr,adicd dosarut cu ma;i"d. d; ;;[,i" "i ,,, ,.,,,,,,legat se prezintd rna! gyrat f; ;;" riianiptt,t,,,,, ,,mai .ugor, eL te impiedica dL- J_'ti".li"ro ,,,,r,

In mod .ideal.ar trebui sd-!i poli ar-anja <,irit,l rrlin aga fel, incit toate nitil"rl'1"t".rir,rre la rrrranumit subiect sd se afle i" iri-iii,"{ie cri tt,-rrt]y:l Si1 ciliri, prelegeri sau ;;nl;i;t", fir. r,;rsrnf luale in semestrul acesta .1" uouf tr.(,,,rrtcu un caiet de noti{e- &;;''#i #ii ,,i 1,,,,trezi. notilete in ordin"o l" '"uiu [_ai scr.i, i ideci un-singur subiect poa.eGi" rtf" in rrrirr

*: €f€d cii c; soluliile a ;i b ctr Ji'locuri conDena-'i bllrr nu,mui, dacd s-ar intin'tpla sd nibl noti[e: {la*1trc acela;i subiect ca i.n cap. 10.

lldoctoreo notitelor

Pl'atlllertntr impoltantd pentru notife este cie a

ftl t'c sir letii gi ce sa laEi deoparte. Lulndu-iedltt crh'fi, dispui de mai mult timp decit 1a pre*t€geli perrlr'u ca sd iei o decizie, insd - in rnodldenl *- eontinutul ar putea sd fie foarte multH('olnqi, irr ambele cazuli.

CttDtlnsul

Vg trebui c'a notilele si ,cuprindd suficienteHl'gLlnlcrlte sau dovezi aduse de ,autor (sau delet'trrr) pentru ca mai tirziu sd-!i amintersti ta-tUl ln utocl r:larr. Deci caietut de notite trebuiePA prezinte: I

L42143

2. Care notile prezintii mai clar raporturilt, lrtgice din _c_uprinsul "upitotut"itl!It,"n,rn,,,,,trezumatul?3. Dupd care notite ai gdsi ed este mui rrlr1 n6faci recapiturareai - o-*r '" !'"Ls rrr(rr

Schemd sau rezumat? .,.,,,' ,

Dupi ce ai hotd'ritla chenarul 6.10

raspunsurilq;' treci lt, r,l,;-/

6.8 Notile din Inuagd^^cum sd" iinue{i (cap. ri) rleD. Rowntlee 10.6.69

, \ 2. Cerceteazd toate graficele Ei tabelele.| , '(l. Nu ,evita dificultdfil,e.' E. hvalueazd textul:: t. Fii sceptic. (Agteaptd demonstraliaI autorului)i. 2. Cautd aplica{ii din propria ta expe-

rientd.l, Pentru. o citire mai rapidd; (Cei mai multi'. 'Bf putea citi o datd Ei jumdtate mai rapid

;1r ll totuEi si inteleagd la fel de bine.): A, In timpul citirii:.i, 1. Ochii fac salturi in succesiuni de

lttart.

1. Fii atent la indiciile:a. Grafice (Schema Ei caracterele Ii-

\ terelor)', b. Morfo-sintactice (Cuvin.te Ei pro-, pozilii cheie).

,- mai rapid.4. Citegte in unitdli de gindire (2_3

cuvinte deodatd).

Cum sE citeqti mai bine qi mai rapid, k^.:lll*, ,,.e.xReri91tei.,, _puji.,i studcrr[i ,rlracurralrr citesc atit de bine pe cit irr Jrrr=tea. (Prea lent nu se pot concentrir, rrllrl)II. Pentru o citire mai aiii ii"t"l"S".., r,,,..bundtatita):

A. Aplica metoda RICAR pentru er sr,r;1711scoPul' -- - rvr^r u (

B. Cautd fraza-idee din fiecare alirrtirl,i P: :PlTi!.iryu .," uu_J'ii,,,,, ,,rz. H.? conline ideea principatd rr rrlfneatului.C. Cattd detatiite imqsortante:

1. De exemplu, hovadA, exemplu rillu. argument in favoarea ideii pr.irrr,l..pale.

2. De obicei cel pufin un detalitr irrrportant pentru fiecare iaee pri,i,:i,pald.

D 9i"9 cau{i idei principale gi cletalii irrrportante:

i 2. i;;-i;;"ure fixare, mintea decodifi-i cd un grup de cuvinte.i, 3. IEi modeleaza cimpul uizual., B. Cititorii stabi:I I. A, cimpuri vizuale inguste.

2. Fac multe fixdri.,. . , Revin deseori. (privesc in urmd.)

4. Citesc tare. (Sau mormdie)Fi Pot.lmbundtdti citirea. (Viteza gi inlelege-r, fe&,)

A. Cinci solulii fundamentale:1. Verificd daca ai nevoie de ochelari.

,; 2, Inceteazd sd pronunti cuvinteie tare.i.l 3. Incearci _in mod conqtient sa--citegti

r 146

147

". cele citite. Insi de obicei se pot perfecliona

".{plicind una dintre urmdtoarele sugestii:'\. Pentru imbunatdtirea inlelegerii, cititorul artr[fui sd foloseascd metoda RICAR care 11 vamenline actiu qi can;tient. Ar trebui sd caute

fraza-idee (de 'obicei prima sau

. ultima) . din

ii""atu alineat, cdci ea cuprinde ideea princi-patd. a aiineatului. Va trebui de asemenea sd

Zauke detaliile importante (exemple, do:vezi etc.) care confribuie la sustinerea ideiiprincipate. (in mod obiqnuit,-existd cel pulinun deialiu important pentru fiecare idee prin-cipal5.) In cdutarea icleilor principale Ei a de-taiiitoi importante, eI ar trebui sd fie atent laindiciile giafice qi m,orto-sintactice (semnalindce inlelegl autorul) qi ar trebui sI acorde aten-

tia quve;itd tuturor graficelor, tabelelor 9i dLu-

oramelor. Ar trebui 'sd nu evite dificultdfile'- tititotrrl ar trebui de asemenea sd eua\uezetextul citind in mod sceptic 9i ciutind aplicaliipentru ceea ce citeqte.

Cei mai mulli ar pdtea sa-qi mdreasci cu5go1o iteza,de citire fdra a pierde din inlele-gere. In timpul citirii, ochii se deplaseazd pe

pagind de Ia stinga la dreapta printr-o succe-

iirrt " de salturi rapide' cu opriri (nr-rmite

fir,dri) intre ele; in timpul fixdrii, mintea inre-gistreazd .un grup d-e cuvinte (cimp uizual)' Ci-iitorii slabi au iimpuri vizuale inguste ^;i cle

aceea fac multe fixdri. De asemenea privesc

. d,ese'ori inapoi (reueniri) - Ia ceea ce au muivdzttt, iar uneori au tendinta sd mormdie satt

sd pronunle tare cuvintele. Toate aceste gre-qeli- contribuiti sd Ie incetineascd rriteza de ci-tire.

14!)

,,

5. Formeaza-ti vocabularul (citit, scris,vorbit):a) citind diversificat; /b) invatind radAeinile grecegti qi 1a-

tineEti;c) notind cuvintele noi;d) folosind diclionarul;e) intocmind glosare.

Exersarea absolul esenfiali prin;1. $edinla inainte de culcare (15-20

min);a) citeEte articole cu lungime cu-

noscutd;b) cronometreazd-te singur (cuvin-

telmin) (grafic-progres?);c) controleazd intelegerea.

2. Citirea mai rapidd a tuturor rnate=rialelor de invdfale.

Variazd ritmul cilir:ii :

1. Mai rapid pentru literaturd ,,nara-tivd(' Ei idei principale.

2. Mai lent pentru expuneri complicateqi detalii importante.

Compara aceste notile cu acelea de la chena-ru1 6.9. Pe urmd intoarce-te la chenarui 6.7.

Notite din Inuald. cum sd i,nuefi (cap. 5) deD. Rowntree 10.06.69

Cum sd citeqti mai bine qi mai rapid

Pufini studenfi ai facultalii au invalat sd ci-teascd atit de bine pe cit ar putea: ei citescprea lent, nu se pot concentra Ei nu-qi amintesc

B.

J'

i,lqttiIt.

I

i

t

C.

6.9

148

6.1L Deci, dupd ce ai cules ideile principale (rlrrrparagrafe, subparagrafe Ei alineate), le r.et,r'irriiin6untru de 1a margine, corespunzdtor impor.tahfei 1or relative. Articolele importante p,rr'-rzesc de la margine. Cele de importan{ir rrr.

cundard se retrag mai iniuntru, sd zicem, r,rr

- un centimetru. Cele de a treia importanf;i sr,retrag cu incd un centimetru E.a.m.d.

Sd nu faci retragerea prea micd, deo;rr.cr.r,raporturile nu vor fi ugor de vdzut. Sd nrr r.r.

tragi prea mult, cf,ci nu vei mai avea loc pt'rrtru notile.

In notilele de la chenarul 6.8 se afla pirtrrrarticole Brincipale, zece de importantd se(:un.dard, doudzeci Ei cinci de a treia importirrr(,rrqi (ctte?) de a patra important6.

zece de a patra importanfd. (IIDla.b; IVA5r -cetc).

6.12 AEa cu1yr ai observat, in ultima schemi s-irrrfolosit nu numai retragerea iniuntru, ci qi litcr.r,Ei cifre. Ca sd ar6ti cum !i se asambleaza noti.lele ai nevoig de un sistem de marcare cu liter.r,gi cifre care si evidenlieze corela{iile lor. I)uexemplu:Articole Cifre romaneprincipale (mari)De ordinul doi Litere mariDe ordinul trei Cifre arabeDe ordinulpatru Litere miciDe ordinul Cifre romanecinci (mici)

152

Si dacd ai nevoie de ordine in plus, poli incepe',lri"frra sa p"i paranteze la cifre arabe (1), sau

la litere mici (a).

ln chenarrl urmdtor vei vedea o schem6 pentru-;';pit"I"i 4 a1 acestei cdrli' (D9, {aqt' ea este

ilfi;;" dupd care am scris capitolul; dar este

.i-ili"i,a"'schema pe care ar trebui sd o polif'ace duPd ce ii citeqti.)

^iltdi am omis citeva litere 9i cifre' Vrei, te

rog, sd termini ltLcrarea?

I (Notitele tr)e care le-ai Luat la acel capitol sea-'mdnd" oaiecum at, acestea?)

\

Cum sd scrii o lucrare Persorr-al6

I. Scrierea unei lucrdri personaie poate aiutaun student in trei moduri:

, A. 11 sileqte s5-Ei organizeze mintea'ii. ii ,t"ta pariite bune qi pe c-ele- slabe'

C. ii pieeatdqte pentru situalia de Ia exa-men.

II. AsigurS-te cd in'felegi -misiunea lucrdrii--

e. bare este gubiectul Precrs?B. Ce fel de tratare se cere?

III. Cum sd stringi materialul adecvat:--- A. Gindeqte-te Ia intrebdri care sd-!i ln-

drumeze cercetdrile.B. lncepe sd te gindeqti imediat pentru ca:

1. S-e fii atent la idei relevante'

' 2. Se oferi subconqtientului mai multeocazii.

C. Foloseqte' un carnet pentru ideile Iu-r:ririi.

'4:

i!:'

I, II, III, IVA, B, C, D,

' 1', 2, 3, 4,

a, b, c, d,

i, ii, iii, iv

153

D. Cerceteazd toate sursele de infor.nlirfii, posibile:

- 1. Cdrfi, articole etc. sugerate de pr.trfesor. ,

2. Cdrfi, articole etc. sugerate cle acelccdrfi (sau de bibliotecar).

tr. Noteazd sursa tuturor materialelor 1lt,care Ie stringi.

IV. Planificd cu grijd lucrarea.A. Alege materialul cel mai util.

1. Lasd deoparte ce e banal, irelevirrrlSau Obscur.

2. Pistreazd ins6 sufibiente detaiil t.,rs6-fi sprijine expunerea.

-. lntocmeEte o schemd logici.-. Aceasta iti dd siguranla cd:

-. Alegi ideile principale Ei dcr,;rliile importante.

-. Nu olnili nimic esenlial.

. Obtii note mai bune la exa-mene.

_.. Un model de schemd fundamentalri:

-. Introdu cortentarea su_biectuiui gi tratarea.

-. Textui principal - Dovezilr.exprimate prin,3--4 idei prirr-

r. rirrii,),i,;iii.,,: r'm€nta1.i1l final.,,----r Scrie alineatul final..' r,.r-rr,,Scfia p,rima tred.actore,a,JWqdrii:A. Scrie simplu gi direct,, ,

, 1 .,i i-,lrB.r:Sehenna,si{,, dezvdlr.lie, :stl,rlctura expu_nerii. r,. ,:

[54

C. FoloseEte imagini dacd acestea pot in-Iocui cuvintele.

D. Separd clar ideile tale de aIe altora'E. lntbcmeEte o bibliografie.

VL Scrie d.in nou lucrarea dup) citeva zile:A. Verificd Ei inlatura lipsurile din cuprins

sau tratare.B. Asigurd-te cd redactarea finald este fa-

cutd cu acurateld Ei scrisd citet.

Dupd ce ai c,ompletat cifrele qi literele care lip-ses; (12 in total), treci la chenarul 6.14.

Cf,frel,e ;i literele pe care ar fi trebuit sd' le

completezi sint (i.n. ordine): B. l. a. b. c' d' 2' a'b, c. C. V.

Deci iati cum se intocmeEte o schem6 bund, pentru luarea notitelor dintr-o carte:,, i. purrroltd titturite autorului qi expune din' nou frazele-idee aEa incit sa oblii articole ce; exprimd ideile principale a1e paragrafelor

si alineatelor.2, Scrie intre parateze orice detaliu important'

rr : lJ. Scrie articol-ele foiosind retragerea de la mar-

, gine, care sd arate cum sint aEezate unul subaltul.

+. Fune litere Ei cifre ia articole, pentru a facemai clard corelalia 1or.

Acum intocmeEte o schemd scurtd pe baza pri-melor titturi (plus citeva cuvinte qi propozilii)

, iiin crpitolul 3. (Va trebui sd-I revezi in treacdt')Y' bezuoita chiar propoziliile urmdtoare, pune-le.

In pagind cum creZi ca e mai bine qi adaugiclfre qi litere.

r55

RICAR - Rdsfoire Rdsfoirea unei carfi1';oaia de titiu Prefala Cuprinsulp6ycu{ge- foile la rind Rdsfoirea unui capitolpridrul alineat qi ultimul alineat RecapitirldriTitluli (Probleme tratate. Cum se leige)lrlgebari.

Cind ai terminat schema, fd confruntarea cucheparul 6.15

Sch,ema ta seamdnd. oerecurrl cu aceea de maijos?RICAR (rdsfoire, intrebare, citire. aducereamiflte, recapituiare) este metoda iolositoarepentfx tnvdtarea unui text qi constd din urma-lssy9Le taze:t. Mai intii rdsJoiegte ca sd obtii o vedere de

stlsarnblu a ceea ce vei examina apoi amd-nuntrit:4. RdsfoieEte cartea in intregime.

1. Privegte foaia de titiu.2, CiteEte prefafa.3. Exaryrineazd cuprinsul.4. Parcurge foile la rind.

B.^Rdsfoieqte fiecare capitol mai amdnunfitinainte de a-l studia.1. Citegte primul alineat Ei ultimul ati_

neat.2. CiteEte toate recapituldrile.3. Examineazi tifluiile ca sd descoperi:

a. Ce subiecte sint tratate.b. Cum se leagd intre e1e.

,1. 6srutd intrebdrile care sI justifice de ce ci-tegti.

156

ti.15 Este evident ci metor.la utilizdrii schemei ifiprocuri o serie de notife foart/utile dupd careeste uqor sd faci recapitular poli sd veziesenta lucrurilor dintr-o privire. Sper cd veigdsi multe ocazii de a o folosi pe viitor (dacdea nu constituie de pe acum metoda ta normalade lueru).

Redactarea unui rezuntttt. Dar ce se intimpli curezumatul? Existd oare unele discipline ,", srr-biecte la care ar fi preferabil sd-!i iei notilelein forma de prozd obignuiti, in alineate con- *tinue?Poti sd-ti dai seama la care feluri de materiipe care le citegti ar fi preferabil sd intocmegtiastfel de notile rezumatiue?

Bineinleles cd. rdspunsul aa depind.e de materiape cdre o ai ;i, de felul in care trebuie sd ocite;ti. Poate cd, pentru unete pdr{i din tnud{a-rea unei limbi sau din matematicd ua fi. prefe-rabil un rezumat. De asemenea, in, Literaturdsau pentru unele aspecte ale istoriei poate sd tise pard, cd ceea ce ifi trebuie pentru improspd-tarea memoriei este un tabel iinoptic, in ,iru-mat sau chiar o eualuare ori o criticd., sciise inprozd continua.

6.16 Dar dacd te hotdrdgti sd scrii un rezumat inprozd, f5-1 scurt qi cit mai adecvat pentru a' face recapitularea dupd el. Aceasta ne duce laun alt aspect important pentru luarea notifelor:cum sd le agezi pe pagind.

lDl

Mecanismul intocmirii noti{elor

$i prima intrebare aici este: Cit de Lruni ili estecaligrafia? I1i vor fi notilele clare qi citete dupiun an sau mai mult de cind le-ai scris? (Ocercetare recentd la una din universitd{i a ar5-tat cd peste 60oh din studenli intimpind dificul-tdli ta citirea propriilor notile.)

Desigur cd notilele nu-!i vor fi de nici un folosdacd nu Ie poli ., Un mijloc de a 1e

face mai citele decit cea mai frumoasd caligra-fie ar fi sd Ie .

citi dactilografiezi (Studentul care poate sd-gidactilografieze notitele are un considerabilavantaj, insd cu condilia ca sd Ie revadi intimp ce le bate Ia maEind.)

;6.17 lnsd chiar dacd te decizi sd folosegti o maginide scris, desigur cd nu poti sd o iei Ia prelegerisau la examene, aga incit va trebui totuqi sd fiisigur ca Si caligrafia ta este destul de citeala.

Prescurtdri. Mai ales la prelegeri, caligrafiapoate avea de suferit pentru cti prea multeidei incerci sd le scrii prea repede. Un mijlocde a-ti mentine viteza fdrd sd mizgdlegti estesd-{i formezi un sistem de prescurtdri.

De exemplu, ar trebui sd ai expresii scurtepentru a scrie termenii speciali care se folosesccurent'in anumite discipline. Astfel, in psihoio-gie ai putea sa utilizezi prescurtdri pentm cu-vinte ca: experiment, comportare, condilidnare.memorie, corelatie, gestalt, psihologie E.a.

158

.' ,Iar .pentrtl,: pt'opozi{ii curentepractic irr toate', dlsci:Plinele,cele care urmeazd cunoqti

', -'$curtarilor standardieate :

care se utilizeazaprobabil cd dintremajoritatea pre-

Ne,l :',f- *

'i iPoli''se 1! identifici,ig Uiogoliliile acestea?:

1) mai rnare decit, '

- . 2) pqa! miq ,decit, ..,' 3) '' deoardce, .. ,. ,', - ..

' . , , . .

4) de aceea, " .' , . .

5) ega[, Ia fel cu,6) compard, aminteEte-ti in Ecest context;7) inegal, diferit'de,B) noteazd bine, irnportant' ' :::'-rr.:"''

9) adica,10) de exemplu.

''.7)'mai'm,me deqi,t2) mai mic decit

. 3) deoarece4) de aceea.5).egal,LaJeL cu.6) corfiPard, 'ainlntg;te:lt in

(c'l')7) inegal, diferit de8) noteazd'biie,'imiiortant'9) adicd

, 10) de exewplu.:: ' :'

aees,t 'eonte:tt

(+) .' (N:B:)

(i.e.)(e.eJ

6:tr8, Exist6. numziir doud' reguli pentru pres:iurtdri:'r Mai,intiii fd-!i: un sistdrh propt'iu s,l tine-te de

;: -. : ' 'gl'(f{l"d 'moctificdri). 1

159

Al doilea: Nu-l folosi la materialele pe care va

trebui sd le citeascd atrtii'

Arnnlasarea. Fotoses,te orice artificiu posibil

p""it" ca notilele sd impresioneze rnernorla'

cum este, de exemplu, tra-ttlaru'' in pagind' Ctt

;#:""";;;l;ta mai iogic qi/sau mai,dramatic

il ;;si;, cu- atit vei"fi mai capabil. se ti te

reprezinli mar uqor in ochii minlii' $i aceasta

te va ajuta Ia examene'

Care feluri de notite se aEazi automat' in mod

Iogi", uPtouPe,'fotografic(?a. rezumatele saub. schemele'

b. schemele

6.19 Pentru a face ca notilele sd . fie tot atit de

eficace cum este o schemd va trebui sd ai ceva

mai multi b;t;; d" ""p

cu sep.araliile qi ampla-

sarea. (l/u incerca-sd'1e preiinli ca alineatele

dintr-o carte.)Avind pagina cu notile amplasate in modul

acesta, ar trebui sa tii cap-abit sd-!i inch,izi

ochii Ei .a ,"J"'i notileIe d" P", o JotograJie'

(lncearcd acum cu modelul acesta)'

Cum te va aiuta aceastS incercare?

Ar trebui sd" consta{i cd' este ma'i u$or sd-ti

i*i")Z;ii" otclonarea' cuuintelor in- n'otl{e dacd

i,"ii,' "'ii-,"iezi tmaginea a;ezd'rii t'or-' ( N otitele

Lin" ,"porate se oinint"t" totdeauna..mai u;or

aZ"X "i'

p"gind inghesuitd' 9i i'ncdrcatd')

inscrie pagino in mod clor

(ostfel ili ver qminti cind

luot notilete ;r de unde

te -or tuot )

Nu ..inqhasui" Pogino ( losd

destut.spoliu otb"in

lurul notiletor )

Lod o morgine torg6,o

incit moi tirziu sd

oddugo comenrnrii tireferinte

c,

->

eAfr

--',---*lol

F(

<l LJ

o

t

rrso ? g

blinioz6 euvintele-chere

)loseste lrtere LArl lAY

to?

SOu

r-E

incodreoz-o cuvtntete lrpropozi!iile tmPorto'nte

rtoseste Peni

CU LOR I

eyidentieri ocozionqlc

rde este Posibit

otosegte de3ene

n toc de-€trlttetl-€{##t(

'U

Luoreo notitelor lo Prelegeri

6.20 Cu toate dificultalile practice a1e situatiei din-'-- ;ili'preleg""i[i, srciput tau. ar.trebui sa Jie

obiinerea unoi-ichem" uEor de -citit' ca acelea

p.'"utu le-ai face atunci cind citeqti' .

Foloseqte RICAR

CeI mai bun procedeu pentru o prelegere este

ta Jofosegti rnetoda RI'AR, in m5sura posibi'

f"f"i. Rd.sf o'rea anticipat I a unei prelegeri -est.e

ce\a ce ,r, poli iu"" 'got,

insi ar trebui sd fii' atent Ia oriCe obser-valie a trectorului care sem-

'. rraleazi domeniul'pe care il va explora'

t\l' ll ; tnvata cum sA inveti160

161

Intrebd.rile pot totuqi sd nu fie atit de difi-cile. Se presuprne ca qtii ce s-a sp"rs ultimaf,at6, poaie ca ai mai citit cite ceva Si poateca te cam -aEtepti la ceea ce urrneazd si sespund. Urmcreqte prelegerea cu un ocni criiic,iritr-o stare de expectautvS, Si pune-ti mereuin.rebdri lchiar dace nu ai neuoie sd 1e spui).

:ti"r:nl"t.:t ,u prelegeri n:ts, citesli; in scnimb

ascul[i

6.21 lnsa faza de ascultare te antreneazdlao sarcindfoarte complexa. In mou simultan trebuie sdauzi, sA ar:alizezi, sa alegi qi s. inregistrezi.Nu numai cd trebuie sd oepis'ezi icleile princi-paue aie iectorului in timp ce vorbeqte Ei sA

percepr sLructuro generald a expunerii saie, ciin aceiagi rimp rrebuie sd stringi Ia un loc oserie de notile citele care s6-ir aminteasca totul.

Prin ce mijloace un lector a":il poate con,ribuisa-;i simplifrce ac€asta sarcinS?

, El poate sd scrie pe tabl,, titlurile principule;poale antictpa lteca,re paragrat gi rezurp.a lasjirgit; poa:.e sa-[t aLraga aien[ia, asupra cei"ormai impcrtante pu'ncte. 1Poa,e cd. te-ai gtndit Silo alte mij,oace.)

"

6.22 Evident, nu toii lectorii sint deopotrivd deutiii in aceastd privintd, astfel cd sistemul dea lua notiie trebuie sa fie destul de flexibil rra

si se poa,.i adapta la o mare varietate ci,e mo-,. duri de a |ine pqeleggri. Chiar .qi aqa, vei g"rsi

162

!..

uneori cd este extrem de greu sa-!i sistemati-zezi notitele atunci cind le scrii, sau sd fii sigurin privinta punctelor ce se presupune ca slntprincipale.

Unii studenti rezolvd problema 1uind multenotite gi ndddjduind sd vadd conturindu-se dinele -schema, pind la terminarea prelegerii. Aitiise luptd sd prindd firul expunerii -lectoruluiluind foarte puline notile, chiar dacd aceastainseamni cd omit unele puncte principale.

Ai tendinla sd iei un mare numdr de notife Iaprelegeri, sau foarte putine? De ce?

Este posibil ca utilizarea practicd. sd uuriezede la o prelegere la alta. (Ar merita sd. i,ncerci;i sd,-,ti dai seama de deosebiri.)

,6,23 In general, poate cd este mai bine sd greEeqtiI luind notile prea puline decit prea mu1t"e, pen-,' tru ca:f. ili permite sd sesizezi mai bine ce este

esenlial in expunerea lectorului.2. Egti pregdtit sd redactezi un intreg ansamblu

de notife imediat dupd terminarea prelegerii.Aceasta ne duce insS la faza urmatoari, rle

o imgtortan,td" aitald, pentru aplicarea metodeiRICAR in cazul prelegerii.

Dupd ce ai fdcut totul pentru rdsfoire, intrebareqt ascultareo prelegerii, trebuie sd incerci acumsd-fi . ce s-a spus.

amintegti

163

6.24 Sd nu te mullumeEti niciodata cu lotilete a{a".t" .r"i i"-t"r-inrrea prelegerill l:^"o*p"u-tiecunotileleluatJiu"itl'",aproapecusigu-ianta cd e1e sint tnioiplete qi oarecum nesiste-

m,uiizate. r'reci aeo!"i" ir'gindeqte-te la ele

ctrin nou. Avind ""iiili"-i" llil, incearci sd-ti

iipr: ezingi Prelegerea in memorre'

Aceastd primd lnceLcare de aducere aminte

este o acliune d" ";;;';; i"'ut" -*."lli studenli

si cale totuqi pout"*tii"u in moa impresionant

orocesul uitdrii' 1i'ata -in""rcalea"de aducere

Lminte, majoritate'a-'J"au"tifot "i15 l$o/s din

ceea ce au auzit ; ;;;i;gul"'.-i1 deculs de

o sdptdmina qi in'il* ;;tl; de trei sdptamini

iru uitat g\o/o).

Citdecurinddup6terminareaprelegeriiartrebui si te 'ir"fii ;;.1i* plima datd s6-ti

aminteEti ceea ce ai attzil?

a. Imediat duPd Prelegere' sau

b. DuPd o sdPtdmind, sau

". P"Pa mai mult de o sdPtdmini'

a. Imediat dup(t pretegere' (Chiar ;i atunci poli

sd-li amint";ti aii' iiti6 ai"'ce s-a spu's')

6.25 Cit timp prelegerea este incd vie in minte'

o poli ,"'"4"u=tJ;;;' ;;;"fi"g, "" "' ai inteles

bine, ad6usi"o'ill"iii-ia notiie si dindu-le o

formi *'i "o*ilta''i""'faJe' s[ faci aceasta

in deeurs a" "iiii- "re dupd fiecare prelegere

si ai sd "btii ';;;;;" *'iit r"tlrzie mai muit t5i

L[i;#1;"a-"oiiter" de la prelesere nu au

nici un inteles'

164

In timpul incercdrii de a-!i ami'nti, deseori veidori p6ate si efectuezi qi faza finald a metodei

RICAR:Adicd ai dori sd poti . . ' ' cele ce s-au spus

de faPt.

recaPitula

0.26 Din pdcate nu poli revedea (sau reauzi) cuvin----- ;;i; Lfectiv spuie (doar daca au fost inregistrate

;; d"daj oar *"" ." poli face' dacd te ingri-ioruurd o lipsd din notilele pe care le-ai luat'i;;;-;e ie-iuci Ei sd lntrebi lectorul' In mod

i "or--"i,

eI va fi'bucuros sd repete orice punct

care ti-a scdPat.

Ct cine al,tcinetsa mai poli verifica, in atar&

,, de lector?

Poii face uerlficarea cz colegii care ttu partici-,oi t'o prel,eqeri. Au notat ei unele puncte, sau

Lierc iubte6te ori structuri de idei, yte care tule-ai omis?

6,27 Dact ai convenit cu unii dintre colegii t5i stu-- den{i asupra necesiti{ii de a imbundtdti luarea

"otiinfo., ali putea incepe si vd.verificati noti-

t"r"'"""i titriu clupd fiecare- Prelegere (9i Po.?L"

lf"pe iG"r" text pe care l-a!i citit cu totii)-

O listh de control

Poate cd grupul vostru ar fi de acord cu o listd' a;-;;rificia,re a greqelilor pe care ar trebui sd

' [* ""liu -"otitule"voastre' tita o astfel de list6:

165

7. Formatul general-' af caietut ie notile prea mic/mare;

,

b) paginile prea incarcate/impr5;tiate,c) scrisul necitet,d) subiecte invdlmdqite.

2. Structura noti{elora) insemndre insuficientd sus,bi nu are formd de schem5 (prea multa ptoz6'

densa),c) folosirea insuficientd a titlurilor, cifrelor,

retragerilor, evidentierilor,d) greu de remarcat organizarea Ei '4orelarea

ideilor.3. Continutul qi redactarea

a) unele idei PrinciPale omise,

b) prea multe detalii,c) Prea multe cuvinte,d) frazare neclard,e) prea multe cuvinte ale autorului, nu' proprii,f) grafice, tabele etc. importante omise

ori greqite.

De indatd ce s-a acceptat lista de'control, fie-care serie de notile ir putea fi apreciatd de

cdtre fiecare student din grupd qi toti ar avea

de invdlat din discutiile ce vor urma'

N. B. Nu uito s6'fi omintegti 9i sd recopitu-lezi ocest coPitol ihointe de o merge moi de-porte.

Treci apoi Ia intrebdrile recapitulative

, 166

Intrebd ri recopitulotive

Care sint cele d.oud avantaje importante ce seobfin luind notile? (chenarele 1-2)

Luarea noti{elor te men{ine concentrat in modactiu ;i procurd o inregistrare scrisd cu, carepofi, f ace recapitular ea.

Care este avantajul folosirii unui dosor c1t nLCt-gi;nd (tip biblioraft), pentru notite?- (chenarul 3)

Nu egti constrins de ordinea in care i.{i iei, no-ti{ele; poli sd le regrupezi pe subiecte, dupd,dorin,td, sd. rescrii pagini separate ;i sd le adaugiin orice loc.

ln care fazd a metodei RICAR este cel maibine sd iei noti{e? (chenar 5, 6)

,*a) In faza citire'saub) Intre citire qi aducere aminte, sauc) In faza aducere aminte.

c. In faza aducere aminte (In faza ciiire ai fiprea aproape de cuvintele autorului, iar intrecitire Ei aducere aminte nu exist5 nici ofazd).

Dacd nu ai facut-o pind acum, intocmegte oschemd a capitolului (6) pe care tocmai l-aicitit. (Chenarele 7-15)

Cum se compard schema ta cu aceasta?

167

I; Importanta notitelor este c5:A. Te mentin activ Ei coneentrat.B. Furnizeazd o inregiStrare scrisd pentru

reeapitulare.II. Pdstreazd notilele intr-un dosar -cu maqini'

(tip biblioraft)' (pentru maniabilit'ate).III. Luind noti[e:

A. Cuprinsul ar trebui sd inciudd:t. i4eite principale ale autorului qi de-

. taliile imPortante.2. Planul logic al expunerii. (Numai e*

sentialul).B. Ia notile la faza aducere aminte.C. FoloseEte cuvinte ProPrii.D. Adoptd forma de schemd (in loc de re-

zum-at) oriunde se Poate.1. Dezvoltd titlurile Ei redacteazd dir,

nou frazele-subiect.2. Scrie detaliile importante intre pa-

ranteze.3. Utilizeazd retrageri r -- ^v

indunrru ,i-"'""" I t? :3. relevi

4. . . .. . riteri: qi cifre J corelafiile'

E. Mecanisme1. Scrie cite! sau cu maqina.2. intocmeqte un sistem de prescurtdri'3. FoloseEte- o amplasare. logicd/suges-

tivi Pe Pagind:a. Pagind noui pentrq fiecare serie

de notite, intitulatd clar.b. Mult ,,spa!iu" alb qi margini late'c. Culori, diagrame, evidentierea

punctelor cheie etc. l

IV. La prelegeriA. incearcd sd aPlici RICAR.B. Ia puline nofile in loc de multe'dacd:

16B

. '' ,

Asta ili permite sa urmareEti expu_nerea Iectorului.Scrie notile mai ample curind clupdprelegere.

C. Verificd qi revizuiegte-fi notifele pind

1. Reprezintd-fi prelegerea in minte(aducere aminte)

2. Corecteazd notifele,dd-ie formd.

D. RevizuieEte prelegerea1. Profesori

1.

2.

adaugd detalii,

discutind cu:

2. Colegi (Confruntd notilele cu listade control a grupei?)

Crezi cd o pagind de noti{e,rezumate ar trebuisd fie indesatd cu informalii vitale sau ar teb;isd ,cuprind? .q."i pufine idei, agezaie mai spa_tiat? De ce? (Chenarele 1B-20)'

N-oli.tel9 distanlate si,nt pref erabite cle obicei,chiar dacd se consumd. mai multd. hirtie. Cu ci.iscrii, mai'pufin pe o pagind, cu ati,t mai ugorreuezi imaginea ;i pa.ti sd. {i-o amintegti.

Foiosind RiCAR pentru prelegeri, ce ai face intaza qducere aminte? Cind a{ aciiona? (chena-rele 24-25)

Cit mai curind posibil dupd prelegere di incercasd-,ti reproduci, prelegerea i,n minie, sd corectezinoti,tele, sd. adaugi detalii ;i sd. le aranjezi intr-otormd mai sistem,aticd.

169

6.34 Cum'ai Puteaverifiei exactitatea27)

,,,:

sd ..revizuieqti( prelegerea ca sd

aducerii aminte? (chenarele 26-

Ai putea tace uerifi,carea cu colegi'i care auot"ittot gtrelegerea, sau chiar cu insu;i lectorul'

6.35 $i acum aiungem Ia ultimul capitol:. Cum sd te

"o*porfi L eiamene. Ca Ia capitolul 4, qi acest

capiiol este redactat in prozi continud (nepro-grimat), insd are mult mai puline titluri sau

litai"ii'g""fice(( care sd-l ajute pe cititor' Ast-iet lOeEi"este ,,carne mac,r5(' in comparatie^ cY

tt rrtiu manuate) te pune Ia o incercare de fapt

-"i pret""tioai6 a-capacitalii de a desprinde,ideile principale Ei moaut ln carq sint organi-zale.

Deci, cind eqti gata sa mergi mai departe:1. ExamineazS'cipitolul 7 folosind toate cele

cinci faze ale metodei RICAR' (Prolabil cd

vei avea nevoie sd-!i aduci aminte doualucruri inainte de a ajunge Ia sfirqitul. capi-toiului.)

2. IntocmeEte o serie bine sistemalizald de no-li)e schemalice. (Acestea ar trebui sd acopere

cam doud pagini format ,A'4, sau o foaie

,;in quarto((.)

170

7 Cum se te iomporli laexamene

(Duroto: circo 40 min.)

Orice am gindi despre ele, examenele sint oparte a modului nostru de viatd. Nici nu estenevoie sd spui aceasta unui student. El igi ddseama cd examenele sint pe cale s5-l ajute lastabilirea viitorului sdu. Examenele periodice(trimestriale, anuale) incd mai decid dacd -sau in ce condilii - i se permite sd-gi ionti-nue facultatea; un examen final va hotdri dacdpoate-sd-gi obtind calificarea acordati aceloracare au terminat cu succes facultatea.

'lntrucit nu numai respectul fald de tine in*suti, dar Ei perspectiva carierei poate sd se re-ducd in mod drastic daci nu se obline califi-carea finalS, nu este de mirare cd muIli stu-denli se apropie de examene cu oarecare an-xietate. Din nefericire, asta nu se poate in15-tura. DeEi o anumitd stare de nervozitate mo-derata este inevitabild (Ei intr-adevdr poate fiutili din punct de vedere psihologic), unii stu-denti invocd ,,emo!ia examenului,. drept jus-tificare a vinii inconEtiente pe care o resimtde a-gi fi iroiit timpul pind Ia examen: prinfaptul cd ,,s-au pierdut cu firea", ei sperd s5-Eiatragd simpatie in loc de ocard. (Nimeni din-tre acei care au pregdtit conEtiincios progra-

771

mu1 pina la examen nu ar fi posibil sd intrein aceastd categoriel).

In fond, sitiralia este aceasta: examenelesint combinate Ei' notate astfel, incit studentulcare a satisfdcut condiliile de inscriere la fa-cultatea pe care a ales-o poate s5-.reugeascdclestul Ae bine Ia examen, cu condi,{ia'ca elsd fi urmat in mod inteligent facultatea Ei sa

se fi, pregetit corespunzdtor. Dacd nu este laindllimea-posibilitdtilor sale la examen,- faptulse datoreEte probabil unor greqeli fie in pre-gdtirea sa, fie io comportqrea \a exalnen'-

Aqadar, ce poate sd facd studentul ca s5 se

asigure cd este pregatit in mod corespunzdtor ?

Cuir se poate piezenta el in cea mai bund for-md in ziua examenului? Acestea sint intreb5-rile Ia care vom incerca sd raspundem in acest

ultim capitol.

Pregdtireo pentru exomene

Cel mai sigur mod pentru succesul Ia exameneste sa aplfci con$tiincios tehnicile eficiente de

studiu pe o perioacld suficientd de timp' Dacd

urmezi chiar aproximativ sfatul pe care l-a1nprelucrat in aceastd carte (planificarea studiu-i"i; nidan, luarea sistematicd de notite etc'),

Eansele !i se vor imbundtS{i enorm' Iti veiaminti mai mult, vei ln{eIege mai bine gi veifi capabil s6-!i organizezi ideile' mai repedeqi mai cu folos. Astfel d,e insuEiri.sint rdspldti-ie la examene, aEa cum sint in oricare alte do-menii ale activitdlii umane.

Desigur, rolul principal ln pregdtirea pen-tru teJe Ei exam-ene ii are rZcapitulareu fi'notd. Pulini dintre noi pot sA sesizeze toate

'772

aspectele qi aplica{iile unei idei numai dintr-ogingurd expunere a ei. Avem nevoie sd o reve-derg, chiar de mai multe ori qi preferabil dinmai rnulte unghiuri, inainte ca ea sd devindo parte a intelegerii noastre.

Cind ar trebui sd incepi recapitrllarea pen-tru examen? Rispunsul este acurn. Pentru aobtine rezultate bune, recapitularea trebuie sifie o actiune regulatd a rutinei de invdlare,chiar de la inceperea cursului. Tot timpul, pemdsurd ce intilneqti idei noi, ar trebui sd re-vezi ideile pe care le-ai intilnit mai inainte,sd-!i controlezi qi improspdtezi memoria in pri-vinfa lcir qi sd ,,le vezi din nou( in lumina ex-perienlei recente (dobindite).' Existd doud motive foarte bune pentru a

face recapitularea regulatd, chiar de Ia inceput.In primu! rind, este sigur cd nu ai avea timpul(sau liniqtea sufleteascd) sd recapitulezi in-tregul curs dacd laqi totul pentru ultima c1ip5.In al doilea rind, qi mai important, recapituld-rile timpurii fac mai u;oard. inud,tarea rnate-rialului ulterior pentru cd vei poseda deja o so-lidd intelegere a celui precedent; cu cit ai in-vdlat mai m,ult, cu atit ,este mai uEor sd in-veti mai mult.

Pe mdsurA ce se apropie examenul, desigur,vei avea nevoie sa fii foarte ordonat in pri-vinta recapitulSrii. Pentru ultimele cinci sauqase sdptdmini ar trebui sd-!i intocmeqti unorar de recapitulare. Fd o iistd cu materiilecare urrneazd a fi revdzute Ei decide in ce or-dine ar trebui sa Ie ataci. Distribuie in timprecapitularea fiecdrei materii qi fa o insemna-re despre ce ai de gind sa revezi in fiecare zidin orlrrul recapitul5rii. Ca s5-!i menlii inte-

t73

resul obiqnuiegte-te sA revezi in fiecare zi msi

iii"- riiiecte, ln loc de a te ocupa exclusiv

;;; ti"e", subiect. Nu uita sd pdstrezi des-

i,ir tr*li'p"ntru oatrnd qi distraclii,'mai ales

in ultimel-e citeva zile inainte de examen'^^ D;;i ;;"apitularea trebuie sd porneasca de

tu it ".putr1

cursului, ca fdcind parte din ru-;i"; ;;'invalare. Pe mdsurd ce se apropie- exa-

;;;;i; ea irebuie sd fie programatd foarte

;;;i;;,'ugu "u si nu te pom.enSsq ? ai ldsat

;;i;i"'p;ilru ultima septamind' E in regula'

i\ii itia sd facem rebapitularea; lntrebareaurmdtoare este cum?I U" mod foarte avantajos de. a face recapitu-

larea este si te asociezi cu trei-patru colegi

studenli care urmeazd aceiaEi curs qi si va in-iiiirlti^'a"- aoud ori sau trei ori pe gept^ampa

;;;ii; a revedea subiectele in col'ectiu ' Sa fimi"t"i"if,-ttufr"iu .a fii sigur c5 voi.to!i puteliil:;;'ilp;l""a 'li asta cere o anumitd maturi-i"t"l-. .;"aeri qi autodisciplind c-a sd oblii cer-

titudinea cf, asemeneu Eedit'1e cie recapitularesinl ioarri"e Ei nu degeneleazd in taifas banal'

iffi;;;i"jele de u ltl"tu ca membru a1 Inui

""i*ti", -i"'loc

de unul singur, sint destul de

mari ca sd merite efortul'"^ i" pti*"I rind, te ajrltq sa fii mult mai obi-

ectiv fald de curs. i""'i"a de unul tt"qi:^p**lii utit de atras de cdtre o parte a programer

*uliti"u,- incit sa pierzi din vedere o alti parte

t"itrlii 'a" vitald. lntr-un grup este probabil.i"o""Jurirtele celorlalf sa difere totugi de 1]e;;J'tj;;Ii-ti a" aiutor atrigindu-va atenfia

unul altuia asupra intregii programe analitice

;i-;;"p;;ild asttei intreaga materie c1e exa-

men.

t74

De asemenea, in baza acestei deosebiri de

f*tere.u. este probabil cd fiecare membru ali'.iG"ii""r"i vu aere"i,,profesoruls celorlalti;;i\; cite ori se iau in dezbatere subiectelei.i"-.o""i"Ie. Si aga cum Etiu toti profesorii'.*f r"ii bun mijloc de a invd{a un subject este

cle a-I Preda altuia.$i dln punct de vedere-psihologic este avan-

{aios si iucrezi ca membru al unui colectivJd.L""pit"Iare, decit intr-o izolare individualS'Contactul cu oamenii te poate ajuta si men{iiri*t"t proporliei referitor la evenimentul ce

"u irt-i gi prin aceasta sd reducd anxietatea

care altminteri ar Putea sd aPar6'Ca sd faci recapitularea pentru un examen

ar trebui sd fie evident faptui cd este necesar

sd afli tot ce poli dbsp're acel examen' Procu-rd-ii o copie a program-ei anal'itice: Ce su-biecte se cer? Cerceteazd lucrdrile de 1a exame-rrri pte"eaent: ce fel de intrebdri s-au pus?

E"irt? intrebdri obligatorii la unele subiecte?-tt-ti*p ili trebuie ca si rdspunzi tra fiecare

intrebare?Motivul pentru care sugerez sd

- afli tot ce

poli despre programa analiticd Ei despre exa-inen estl taptui- cd in timpul recapituldrii artrebui sd. te-erersezi s'"i faii ceea ce examenulifi ua cere sd Joci.

De exemp"u, examenul. va.cduta sd mdsoare

." poti sa-1i a:minteqti din. cele invdtate' Aga-

;;t:1; recapitulare'ar trebui sd pui accentul

o"-'uar""."a aminte, in loc de -recitire' A$a

;';;;;enlionat mai inainte, faptul ca polisd recunosti ideile cind Ie citeqti din nou nu.tt" " Srianlie cd ai putea-sd {i le,aminteqtii,

""urri".r. De aceea, cind ajungi sa-ti reciteqti

175

! t*., \

notile1e qi poate sd Ie confrunli cu manujrlelear trebui sd faci aceasta numai d.upd ceyii in-cercat sd-fi amintegti ideile principalg./pe careie cuprind. /' In p1us, este pulin probabil cd tema de exa-men va cere sd prezinti faptele Ei ideile informa pe care o aveau atunci cind le-ai intilnitprima datd. La examen ti se va cere sd-!i re-campui ideile gi sd le folosegti in alt mod. ln-cearcd sd-!i reorganizezi cunoEtinlele, sd facinoi asocieri de idei Ei sd priveEti lucrurile dinmai multe puncte de vedere. Pe lingd faptulde a fi un exercitiu mai adecvat operaliei clea examina, acest procedeu este, de asemenearnai interesant decit acela de a relua plictisitcalea de invSfare inilia1d.

A face recapitularea ca membru al unui co-lectiv este un foarte bun mijloc de a invala sdprivegti un subiect intr-o noud lumind. in-tr-un grup de trei sau patru studenii existd deobicei patru sau cinci pdreri gi o temd pare sddobindeascd o semnificalie noud de indatd cea constituit obiectul unei dezbateri infierbin-iate"

Este de asemenea avantajos sd-ti reorgani-zezi aele invdlate dacd ifi recapitulezi deo"datdlntregul material referitor 'la un anumit su-biect. Adund toate notileie (1uate din manuale,benzi, filme, preiegeri ori seminarii) lmpreundcu lucrarea personala Ei cu rdspunsurile de 1aexamenele precedente qi cercetati-Ie cu tolii laun loc. Privite din nou in acest mod, poli ob-serva asocieri de idei care inainte nu erau evi-dente qi poti ldmuri astf€I confuzii anterioare.

La fel, poate fi edificator sd reeapitulezi inacelagi timp doud sau trei subiecte corelate. Cu

176

toatebuteu

ci la inceput le-ai invdtat separat, aigdsi acum rnulte fire care unesc aceste

Astfel reuEeqti sd priveEti fiecare su-biect.intr-o lumind noud ,gi ai un ansamblu su-plimer\tgr de asocieri care sd te ajute la im-prospdta\rea mem oriei.

Cind ineerci sa obtii puncte de vedere noi,sile;te-te si vezi in mod diferit. Examinindnotitrele qi lucrdrile tale vechi, adoptd un spi-rit critic. Aceasta ar trebui sd nu fie prea greu.In definitiv, acum eEti mai in virstd (cu 1dp-t'mini, luni sau ani) decit erai cind le-ai scris.Par ele.acum cd sint neclare, ignorante, con-fuze, neehibzuite, increzute, unilaterale, jenan-te? Incearcd sa le descoperi sldbiciunile. Cautilipsurile qi greqeliie de accentuare. Comple-teazd notitele qi lucrdrile tale cu idei mai noiqi cu puncte de vedere mai mature pe careIe vei fi dobindit de la data cind le-ai scris pri-ma oard. Foloseqte-le drept ocazie de a-ti veri-fica modul mai nou de intelegere.

Scrie apoi din nou noti{e1e, fdrd sd qovdi.Scrie recapituldri gi scheme comprimate gares{,contind ideile esentiale ale tuturor notitelorqi lucr{ri1or tale originale despre un subiect,dar care sint mult mai scurte qi pe care le-ai.adus Ia zi in lumina experienlei mai recente.

Aqadar este indicat ca Ia recapitulare sa piriaccentul p aducerea aminte ;i reorganizareacunoEtintelor, cdci acestea vor fi acliuuitre ge-nerale ce ti se cer Ia examen. lnsd este binesd exersezi Ei insu,girea mai specificd ce ti secere: adicd sd rdspunzi la intrebd.rile de era-rnen.

Fentru maioritatea examenelor sint accesi-bile listele cu intrebdri din anii precedenti"

- hrvatd cum $5 invetj 777

.:,

alte probleme din programa analiticS; W",specializa peste mdsurd. Studenlii au iROercatani de-a rindul sd ghiceascd pe exqrhinatotiqi nu au reuqit niciodatd: intotdeauna examina-torii s-au ocupat de aceastd pvoblemd maimult decit oricare student.

Pe scurt, pentru reugita, r'ecapitularea trerbuie sa inceapa de timpuriu: ea cere si aflitot ce poli despre examen Ei sa te exersezi sa

faci ceea ce vei avea de fdcut in sala de exa-men (adicd sd dai idei in 1oc de a le primi);qi deseori este mai util sd lucrezi ca membrual unui colectiv. de recapitulare.

Poate cd prea curind orarul tdu de recapi-tulare s-a consumat qi ai ajuns Ia ultima ziinainte de examen. Studentii iqi petrec aceastdultimd zi in diferite moduri, dupa firea fieci-ruia. Unii se bizuie pe' evitat'ea oricarui gindconqtient despre examen Ei nu lucreazd deloc.Pentru allii este atit de greu sd nu se gin-deascd Ia examen, incit gdsesc ca este mai pu-lin supdrdtor sd continue sim,plu recapitulareaobiEnuitS. Dacd faci parte din acei care conti-nui, fii absolut sigur cd ceea ce faci este re-capitulqrg ti "y o invdtare nou5. incercind inaceasta fazd sa inveli lucruri noi ar insemnadoar sd blochezi cunoqtinle1e pe care Ie-ai do-bindit mai inainte.

Un lucru util pe care poti sa-I faci in searadinainte cle examen este sd te asiguri cdr aitoate piesele gi rechizitele de care vei avea ne-voie a doua zi: un ceas, citeva tocuri (cu cer-neald), creioane, rigld, trusd de matematicd gi

orice altceva care este probabil sa-ti fie de fo-los ia teza pe care o vei da.

180

1 Dacd ifi petreci ultima zi fdcind recapitu-l\e, ai grija sa te opreqti cu cel pulin doudore {nainte de culcare (altminteri vei continuaneincqtat acest proces qi in somn). CiteEte cevaarnuzan\ priveEte 1a televizor sau pdldvrdgeEtecu oricare dintre prietenii ce nu slnt obsedatlde examen. Du-te la'culcare devreme si dormibine. AminteEte-li cd o minte odihnitd gi trea-zd ili va fi- cu mult mai de folos decit citevafapte suplimentare, inmagazinate cu o durerede cap istovitoare.

Ziuo exomenului

rl ,In giumd s-a spus cd cei mai mulfi studenfi dau' fiecare examen de trei ori: in autobuz, ducin-

du-se spre sala de examen; din nou atunci cind: se af15 acolo gi a treia oard i,n autobuz, inapo-I,' indu-se acasd. $i, din nenorocire, li se recu-,l;r noaqte numai una dintre aceste performanle:. Dacd poti, evitd sd faci o ,,vizionare anti-

cipatac in drumul spre examen. Mai ales evitd, sd disculi cu ceilalli candidali despre ce se var, da: altfel te v,ei deprima Ei descuraja gindin-

', du-te Ia toate subiectele cdror.a ar fi trebuit

', * firea qi fii convins cd ai facut tot ce era ome-ii, n,eEte posibil (caci dacd nu este aga, acum e

i,ii prea tirziu s5 te mai ingrijorezi). Dacd eEti silitr;, sa te gindegti la teza cane t6 agteaptd, gindeq-l; te-te Ia ceva precis: concentreazd-te numai

asupra unei intrebdri posibile gi intocmeEte unrdspuns schematic in minte.

Deci, in sflrqit, a sosit momentui. Nu eEtiprea'nervos, egti stimulat sd rdspunzi la intre-

181

,/bdri, dar cu siguranld cd nu eEti infricoEat qinu tremuri. E,qti pregdtit.

De indatd ce ai primit tema de e>(amen, ci-teqte-o in intregime foarte atent..'Prea mullistudenti se reped nebunegte asupfa primei in-trebdri care Ii se pare vag familiard, scot unsuspin de u;urare qi se cufundi.de-a dreptulintr-un rdspuns fdrd sd arunce mdcar o pri-vire ia celelalte intrebdri, sau la recomanda-rile pentru candidali.

Foloseqte cei pulin primele cinci minute dintimpui acordat numai ca sd citeEti totul 9i sdpercepi ,,spiritul(' temei. Uitd-te in primul rindla recomanddrile pentru candidati. Cit timp!i s-a dat pentru tezd? La cite intrebdri urmea:zd sd rdspunzi? Primesc unele dintre ele maimulte note decit altele? Sint unele obiigatorii?Este tema impdrlitd in doud sau mai multeparagrafe, avind tot atit de multe intrebdri lacare sd rdspunzi? Fiecare rdspuns urmeazdoare sd fie trecut pe o foaie separatd? E.a.m.d.

Probabil cd cele mai multe rdspunsuri la'aceste intrebdri 1e cunoqti din experienta te-zelor anterioare, insd merita sd verifici, pen-tru cd se poate ca regulile sd fi fost schimbate.Fiecare examen iEi aduce lotul sdu jalnic destudenli care au eguat pentru cd au rdspuns lapatru intrebari in loc de trei (sau invers), orinu qi-au dat seama cd era necesar sd rdspunddla toate intrebdrile din paragraful A, ori au

. crezut cd au trei ore (nu doud) pentru tezi etc.Citeqte apoi cu atentie fiecare intrebare in

' parte. AsigurS-te cd.gtii ce cere fiecare intre-bare (chiar dacd nu poli da rdspunsul), pre-cum qi ce nu se cere. Fii obiectiv 9i nu inter-preta gregit intrebdrile. Nu incerca, (aEa cum

182

fac mulli studenli) sd le sucegti in intrebdricare doregti sd fi fost Puse.

De asemenea trebuie sd fii sigur de ceeitce intrebarea lti cere sI taci in mod precis.Cautd verbul cheie care ili spune ce fel derdspuns sd dai. Iatd o listd a acelora folositede cele rnai multe ori la intrebdrile de examen:

Analizeazd Descrie JustificdAprepiazd Discutd Pune de acord

I Comenteazd Enumeri ReexamineazdCompard Evalueazd RezumdCriticd Explicd Schi{eazdDefineEte ExPune SPecificiDemonstreazd Ilustreazd StabileEteDeosebeqte Interpreteazd Traseazd

Nu este nevoie sd-!i spun cd dacd ,,descrii(clnd !i se cere sI ,,analiiezi(', sau dacd ,,defi-neEti(( in loc sd ,,enumeri(', nu ai rdspuns la ln-trebare. $i nu ai nici un merit dacd te i,n-oirte;ti i.n jurltl subiectului. Daci ai vreo in-doiald ln privinla deosebirilor de in{eles a1e

acestor doudzeci qi ceva de verbe, ar fi binesd te uili intr-un diclionar bun qi sd-ti compuipropriul tdu glosar al ,,candida!i1or(.

Dupd ce ai examinat fiecare intrebare dintemd Ei eventual ai bifat pe acelea care par..posibile" ar trebui sd fii pregdtit e a face ale-gerea finaI5. Fii foarte circumspect in aceasta

frivinfd. Daci poli, evitd intlebdrile ,,uEoare(ia

"are poate sd rdspundd oricine: examinato-

rul va obosi curind si se inglodeze in rds-punsuri banale qi nu ti-ar fi recunoscdtor sd-1

adaugi Ei pe al tdu. Cautd intrebiri care per-mit ;e-ii |ui in valoare perspicacitatea. lnsii

183

totodata nu te avinta sd alegi o intrebare careeste prea dificilS pentru tine: nu se dau notepentru curaj.

Pasul urmdtor (da, poate cd nu ai scris incdnici un cuvint), este acela de a-{i repartizatimpul, Cit timp poli fotosi pentru fiecare in-trebare? Cea mai bund socotealS este sd-ii dis-tribui timpul in raport cu numdrul de noteacordate pentru fiecare intrebare. Dacd toateau acelaEi . numdr de note, atunci repartizea-zd-ti timpul in mod egal. Deci, poate cd airdspuns la patru intrebdri in trei ore. Clt timprevine pentru o intrebare? Nu trei sferturi d-eord, cdci vei fi folosit cinci sau zece minutepind cind ai inceput sd planifici primul rds-puns qi ar trebui sd-{i pdstrezi alte zece saucincisprezece minute 1a sfirEit pentru o veri-ficare finald a tuturor rdspunsurilor. AEadarpoli decide cd dispui de patruzeci de minutesau mai pulin pentru fiecare intrebare. Uitd-te1a ceas qi noteazd orele reale la care te aEtepfisd fi terminat fiecare intrebare.

^ Acum eqti gata sd-ti planifici rSspunsurile.Inainte de a incepe sd scrii ar trebui sd aio schemd sumard de felul aceleia pe care amexaminat-o mai .inainte; mai mult ca nicioda-td, in cazul examenului cu timp limitat, ainevoie de ea ca o indrumare fermd pentru cescrii. In plus, chiar dacd te hotirdqti sh nu trecischema in tezd, examinatorul va fi impresio-nat de efectele ei, deoarece rdspunsul tdu vaavea o expunere logicd, bine organizatS, in locde un talmeq-balmeq de cunoEtinle inv51m5-gite. (ln plus, studenlii care au fost in crizdde timp la examen, deseori au primit aproapetot atitea note pentru prezentarea unei scheme

184

tlare, cit ar fi primit pentru o lucrare com-pleta.)

Deci pentru fiecare intrebare noteazd-fiideile principale Ei detaliile importante carefi se ivesc. Fd putind asociere liberi qi pri-meEte ideile ce-ti vin i9L minte aEa cum sint.Nu toate ili vor fi Ia fel de utile, dar inseam-nA-{i-tre oricum. Apoi sorteaza--Ie Ei fd o sche'rnda expunerii, in modul obiEnuit. Cel putin unsfert din timpul total pentru rdspuns ar tre-bui sd fie folosit cu planificarea Ei intocmireaschemei.

Unii studenti ar recomanda sa faci schemapentru fiecare rdspuns inainte de a scrie ln in-tregime vreunul din rdspunsuri. Existii treiavantaje ce se pot obline cu acest proceder-l:in prirnul rind, poli sa tratezi mai ugor ras-punsurile ca un tot qi sd eviti posibilitatea dea te repeta de la unul 1a altul. In ai doileiirind, ii dai ocazia subcon$tientului sd lucrezepe"tr" tine: planificind toate rdspr.insulile esteprobabil ca subconEtientul sd-Ei continue ;iru1de ginduri chiar in timp ce scrii primele rds-punsuri qi astfel se pot ivi noi asocieri carete vor ajuta sd le scrii pe cele urmdtoare. ir"t

al treilea rind, de indati ce planificarea p,rel[-minard este gata, ai satisfaclia de a gti ce !i-ardmas sd tratezi in restul de timp Ei tot ce rnaiai de fdcut este se dezvolli conform schernelor-Este nevoie de multd stdpinire ca sd foloseqtipoa;be prima ord scriind toatd seria de scllemeamdnunfite, insd rezultatele pot fi foarte corn-pensatoare.

Cind incepi sd-ti scrii rdspunsurile, succesulori eqecul depind de ce fel de sim$ al priori-td.tilor oi. lncepe prin a rdspunde la ceu m;d

185

bund intrebare (sau la intrebarea obligatoriedacd existd vreuna). Concentreazi-te asupraunei singure intrebdri, insd fii pregdtit sd-!inotezi orice idee care ili poate veni pe neag-teptate, pentru a o folosi in alte rdspunsuri.

Urmdreqte ceasul Ei tine-te strict de limi-tele d,e tirnp pe oare !i le-ai fixat singur. DacdeEti in crizd de timp pentru un anumit rdspuns(sau daei te-ai impotmolit Ia el), opre;[e-te.Lasi un spatiu suficient pe tezd pentm cazulcd pofi reveni mai tirziu sd-l completezi, insitreci mai departe la intrebarea urmdtoare. In

' '- a examenelor I * a u.t"arrtmetrca specrala 2 2

de obicei mai mare decit 1, iar doui intrebdripe jumdtate rdspunse vor primi in mod normalnote mai multe decit pentru un pingur rdspunscomplet. Mu1!i studenli nu reuEesc pentru cdfolosesc prea mult timp pentru intrebdrile lor,,ceIe mai bune((.

Cind scrii, concentreazS-te sd spui ceea ceeste ce1 mai important de spus: dacd intri incrizd de timp, scrie ideile principale qi nu tepreocupa prea mult de amdnunte. Fii concis:de foarte multe ori s-ar putea tdia 5Oorzs dinrdspunsul unui student fard ca s6-i inrdutd-teased notele.

Stilul rdspunsurilor tale sciise ar trebui sdfie Ia fe1 cu acela al altor lucrdri pe care Iescrii: simplu, direct Ei la subiect. Fii atent 1aortografie qi Ia gramatica; acorda o atenfie spe-cialS si nu ortografiezi greqit cuvinte care sedau in temd. Insd, mai inainte de toate, scriecitef. Rdspunsurile tale urmeazd sd fie cititegi notate de cdtre fiinte omeneEti, nu de ma-Eini; dacd ei gdsesc cd e greu s5-ti citeascd

186

cuvintele, este probabil sd fie mai pulin binedispuqi fald de ideile tale.

irlu te repezi s5 pdrdseEti sala de examenin clipa cind ai pus ultimul punct. PdstreazS-ticiteva minute Ia urmd ca sd faci o recapittt-Iare finald a tuturor rdspunsurilor pe care le-aidat: ar trebui sd cauli mici scdpdri Ia scris (un

,,nu(' important uitat dintr-o ftaz4, erori decatrsul la exempl'etre num'erioe), exprimdri stin-gace, gre$eii de ortografie sau gram_aticd Ei pI9-ioziiii necitele cars se pot scrie din nou. Unastfel de control final nu este niciodatd o pier-dere de timp; este doar un mijloc profesionalcle a termina lucrarea ,9i multi studenli Ei-aumdrit cu 5-100/s nota prin acest control final.In p1us, este mai bine ca inspiralia din ultimaciipi sd o ai in timp ce ili controlezi teza, de-cit in autobuz ducindu-te acasd.

lnsd, cind totul s-a terminat efectiv, nu maiintirzia pe acolo pentru acele disculii post-mortem bescurajante cu alti studenli. Rareoriaceqtia te vor inveseli pentru rdspunsurile pe

care le-ai dat Ei'prea ades te vor lasa sd te fra-minli pentru toate cele pe care nu le-ai scris'Situili-a aceasta poate fi foarte ddundtoare da-cd ai in perspectivd un alt examen; deci celmai bine

-e sa pleci de-a dreptul sd te odih-neqti Si sa te recreezi putin, apoi sd reiei pre-gdtirea pentru confruntarea urmdtoare cu exa-minatorul.

Invdloreo din examene

In concluzie, e bine si-!i aminteqti cd celemai multe examene nu sint examene finale S\

cd este posibil sd inueli din rezultatele lor'

187

9Lr1:11"r, obiqnuit da foarte pufind atenfie te_zer sate dacd i se.inapoiazd (doar cd suspindpentru nota datd qi cauta sa vLOa daca exa.ni_X*."ryl_: adaugat, vreo_ obser"rti"' ;r;;;1;),rnsa deseori ar putea sd_l invele rrtulte desprecum s5 se pregdteascd pentru examenul ur_mator.

_ Dacd !i s-a inapoiat teza, confruntd fiecaleraspuns cu intrebarea originald qi cerceteazdobservaf.iile gi gradarite eiaminafbruiui. Dacdesle posrbil, compard raspunsurile tale cu ace_lea ale altor studenti qi eere pdrerea profeso_rilor tdi. Unde ai e-fuatZ ai iiitefes SreEit in_trebarea? Ai uitat iabi principul,iii "ri.ru "_a_nunte-eseltiale dovedifoare?: A fost rdspunsulrdu planificat sau n.elogic? ai iniefes greqit

vreo parte importanta a iursului? Sau te_a in_qelat memoria? Cum ai scrie raspunsui aacaaceastd intrebare s-ar pune din nou? C;;;;itevita_sd ai aceeaEi dificultate cu o'rlia intre_Dare la un examen ulterior? Analizindu_li ero:-rile in acest mod .pofi sd descoperi grogeliledin metoda de invdtare qi sd 1e i;i#;i inaintede a fi prea tirziu.

7.1 Acum:

1. Amintegte-fi ultimul porogrof gi copitol in!ntregrme,

2. Termind notifele schemotice3. Recopituleozd intregul copitol co sd ve-

rifici ;i sd-fi pui lo punct schemo.

Apoi, inainte de a-ti compara schema cu aceeaintocmitd de un alt cititor, prelucreazd-";;;:

188

toarele intrebdrisd-ti aminteascd

recapitulative. (EIe ar puteaceva ce ai omis in schema.)

Intrebdri recopitulotiYe

Presupune cd ai de d,at un examen pest,e unan: cam pe cind ar trebui sd, incepi recapitu-larea p,entru e1? (p. 173)

Incepe acu,m,

iS Cdrora dintre unndtoarele activi,tdfi ar tnebuisd le acorzi cea mai mare atentie Ia recapitu-lare: citire; adueere aminte; revizuire? Dece? (p. 175)

Accentul ar trebuie sd, fie pus pe aduoere amin-te, cd.ci aceasta li se ua cere sd. taci la exarnerl.

Examenul ili va cere de sserrreo€,& sd rearran-jezi ideile Ei sd 1e folosesti in alte moduri.bescrie cet i:utin doud moduri ft a te pregitipentru aceasta (p. 176)

Po$i, dezbate subiectele cu al{i studen{.i,; po{ireuedea sirnultan toate noti{ele din toate sur-sele (desprb un subiect dat); poli, recapitula i.nacela;i timp doud. subiecte corelate; pofi t'i se-

'i uer criticind ,si rescriind notilele tale uechi.

1.5 Care este cel de-al treilera }ucru - o insuqireI speciald - pe care !i-1 va cere un examenscris? Cum te pogi pregdti? (p. 178)

1B$

I.t)

7.7

7.8

Scrierea lucrdrilor. Te poli pregdti eramini.ndtezele anterioare: planitici.nd rd.spunsuri sche-matice, scriind rd.spunsuri tip complete, dinderarnene simulate.

Care sint activitdlile prelimina,re pe care tre-buie sd le faci intre momentul cind ai pri-rnit tema de examen qi acela .in care incepisd-fi scrii rdspunsul la prima intrelrare? (p. 182)

Citirea temei tntregi (examinarea recomandd.-rilor, eualuarea tntrebdrilor gi hotdrirea La caresd rdspunzi; chibzuiegte tirnpul; intocmegteplanuri schematice pentru cel pu{in unul dintrerdspunsuri).

DacE ai fi in crizd de timp, ai prefera sd dai unrdspuns scris complet amdnuntit, sau doua rds-punsuri schematice intr-o formd sumard. Dece? (p. 186)

Doud, scheme bine intocmite, este de agteptatsd-fi aducd mai multe note deci,t un singur rds-puns scrii i,n i,ntregi,me.

Ce ai iace d,ac5 ai terrninat de scris ultimulrdspuns gi constali cd !i-au mai rimas zeceminuttj pind la termina,rea examenului? (p.187)

Probabil, cd ai tolosi, timpul ca sd,-gi, uerifici, intntregime toate rdsytunsurile ;i, sd adaugi, ulti-mele precizdri care ar putea i,ntr-adeud,r sdcontribuie tn rnod gprbciabil la nota rezultantd.

7.9 $i acum:

190

Confruntl schema ta cu cea urmdtoare, oarea fost intocmitd de unul dintre studenlii carem-au ajutat sd controlez acest program citin-du-I in intregime inainte de a-l tipdri. Ai des-coperit aceeaqi ,,ierarhie a ideilor( ca el? Aiintrodus mai multe sau mai puline detalii? Aiobservat ceva esential care i-a scdpat lui, sauinvers?Din Inuald. cum sd inue{i (cap. 7) de D. Rown-tree 12.07.69

Cum s6 te compor{i la examene (Pregd'tire bu-n6 -1- comportare in examene.)

I. Succesul la examen cere pregdtire:A. Sd aplici tehnicile eficace de invdtare

pe o perioadd de timP suficientS.B. S.d recapitulezi sistematic;

1, lncepe acum; cdcia. Mai tirziu n-ai niciodatd timP

destul.b. Munca ulterioard va

ugoard.2. lntocmeEte un orcr pentru

tular.e.a. Distribuie recapitularea pentru

fiecare subiect.b. AtacS zilnic mai multe subiecte.c. Rezervd timp suficient Pentru

odihnd Ei distraclii.3" Formeazd un colectio pentru reca-

pitulare (3 colegi de 3 ori pe sdpti-mind).'a. Fii obiectiv.hr. Invatd invdtind pe allii.c. Mentine-te sindtos.

fi mai

recapi-

191

II.

4. Exerseaza-te s5 faci ceea ce i\i cereexamenul:a. Pune accentul pe aducere aminte

(nu pe recunoaEtere).b. Reorganizeazd ideile :

i. Discutind c,.t atlii.ii. Revdzind simultan toate noti-

tele pentru un subiect.iii. Revazind irnpreund subiectele

corelate.iv. Criticind notilele proprii.v. Rescriind notilele.

c.'Cerceteazd vechile teze de exa-men:i. Intocmeqte Planuri de scherne'ii. IntocmeEte rdspn-rnsuri tip com-

PIete.iii. Dd exarnene simulate.iv. Nu in,cerc,a si ghicegti Pe exa-

minator.

C. 7n ajunul examenului:1. Nu invdla lucruri rzoi.2. Recapituleazd ca de obicei gi rela-

xeaz6-te total.3. Adund-li rechizitele pentru examen.4. Du-te devreme la culcare.

Comportarea ln ziua examenului.A. Nu discuta perspectivele cu alli stu-

denli.B. Citegte toatd tema de examen (5 min):

1" Ce recomanddri pentru candidafi?2. Stabileqte ce cere fiecare intrebare

(verbe cheie).3. 4.1ege cele mai bune intrebiri.

192

C" Repartizeazd timpul:1. Repartizeazi timpul total ln raport

cu nbtele pentlu fiecare intrebare'2. Rezervd 10-15 min la sfirqit pen-

tru controi.3. Noteazd timpul estimai pentru ter-

rninarea fiecdrui rdsPuns.Planificd rdspunsurile :

1. Noteazd ideile principale qi detaliileimportante.

2. Introdu-Ie intr-o schemd sumar6.3. Schifeazd toate rdspunsurile inainte

de a scrie vreunul. t* * din timpul

total pentru rdspunsuri)Fii atent la prioritdfi:1. Raspunde intii Ia cea mai'bine cota-

td intrebare.

D.

E"

1l+Vbrt)2. RespectS-ti timpuJ repantizat (+ t

3. Concentreaza-teprincipale.

F. Scrie:

asupra punctelor

1. Simplu, direct Ei la subiect.2. Gramatical, fird ortografiere greqiti'3. Citef.

G. Cind ai terminat de scris:1. Verificd complet toate rdspunsurile

(in timpul prescris)2. Nu ramine la comentat'iile post-mor'

tem.

InvalS cum sd invefi 193

III. lnvald din examene:A. Verificind notele qi observaiiiie fdcute

.' de examinator Ia ifrtrebdri.B. Comparind rdspunsurile cu aIli stu-

denli.C. Discutind performanta cu profesorul.D. Corectind orice gregeli ale metodei de

invdtare.

fncheiereTe rog sd nu uifi cd scopul pe care l-am ur-mdrit cu aceastd carte nu a fost sd te invd!cum sd invefi, ci sd te conving sd inveti sin-gur. In cel mai rdu caz, sper cd te-am convinscd invdtarea este o activitate avind propriileei insuEiri de muncd profesionald ,$i cred cdam elaborat o metoddi de a discuta despreaceastd activitate care iti va permite sd exa-minezi in mod obiectiv. viitoarele probleme deinvdlare Ei sa le dezbali cu folos impreund cuprofesorii qi colegii. Tot ce mi-a rdmas acurneste sd-!i urez NOROC la toate studiile si exa-menele ta1e.

Bibliogrofie

(In cazul cd ai putea dori sd-ti faci o ,,reci-clare(. din cind in cind!)Armstrong, Study i,s Hard Work (1nv5-W. H. (1956) tar,ea este o muncd serioasd).

. New York,,HarperBird. C.&D. M. Learning More by Eftec-(1945) tiue Study (Invald mai mult

priq invSlare efectivd). NewYork, Appleton-Century-Crofts

1.94

,M, (le i5)T.

(re6?)

The Art of Studg (Arta in-vdfarii). London, OxfordHout to Be a Stud"ent (Cum!g fii 'student). London,Workers' Educational Asso-ciation101 Aids to Eram Succes(101 contribulii pentru reu-qita la examen). London,IJI, JiINSA Student's Guide to Effi-cient Study (Ghidul studen-tul.ri pentru invdlare efica-cqi. London, PergarnonTirc Art of Study (Arta in-vd;arii). University of LeedsIte d With Speed and. pre-ctsion (CiteEte rapid qi pre-cis). New York. McGr-aw-HitlRead Better, Read Faster(CiieEte mai bine, c iie;temai rapid). London, pen-guinHous to Study (Cum sd in-veii). London, Pan Hou toS;udy.(Cum sd inr,.e!i)

!!ow t_a- Study (Cum sd inveti)New York, McGraw-Hill

t.

Stugy Successfulty: 18 Keysto Better Work (Studiazd cusucces: 18 cdi pentru a in-Yata mai bine). New York,McGraw-Hill

"]16ing, A.

*Lecdy, P. D.(1 eu3)

,{'Leeuw, E. &IvI. dd (1e66)

:

Maddox, H.(190,3)

*Morgan, C, T.& Deese, J.(1e57)Orchard, N. E.(1e53)

104 ,

i, i i

*Pitkin, W.B. Th,e Art oJ Rapid Reading(19.,2) (Arta citirii rapide). New

Yor;, Grosset & DunlapRobinson, F. P. EJlectiue Study (lnvatare(1946) eficace). New York, Harper.Styler, W. E. How to Study /Cum sd in.(1963) veti). London, Workers'Edu*

ca ional Association*Woodley. Liou to Stud.y (Cum sd ln*C. H. (1959) veti). Sydney: Angus & Ro-

bertson

$i pentru o privire pe cealaltd fatd a monedei:

Layton, David Uniuersitg Teaching in(ed) (19,8) I'ransition (Invaldmintul

universitar in tranzifie).Edinburgh, Oliver & Boyd

tipar: 12,25. Format: 321?0x1,00.tipar: 16.X.1980. Editia: 1980.

Nr. de pl,a,r: 703B.

Coli deBun de

A B-dul Lenin Nr. 116.

, ' l/ @, ""0"03:i.:,]l'f.l.i::*3,"u"*

/ no yP r?tlw , **Yrflr!%o,ff,

', $ ;, ',azw bl r*a)r*v ,rr{;ir{