picturia: invata usor si rapid cum sa pictezi frumos

Lectia #

Autor

Laura Mateescuhttp://www.curspictura.ro

Picturi

Lectia #

Pigmenti de culoare Roata culorilor Amestecare culorilor Combinarea culorilor Contraste cromatice

Autor


Picturi inspirationale

Tutoriale si Cursuri de Pictura pentru Incepatori

Lectia #2: Culorile in Pictura

Pigmenti de culoareRoata culorilorAmestecare culorilorCombinarea culorilorContraste cromatice


inspirationale


: Culorile in Pictura

Pigmenti de culoareRoata culorilor Amestecare culorilorCombinarea culorilorContraste cromatice

Laura Mateescu http://www.curspictura.ro

inspirationale ce utilizeaza



Pigmenti de culoare

Amestecare culorilor Combinarea culorilor Contraste cromatice

ce utilizeaza


PICTURIA: rapid cum sa pictezi frumos


ce utilizeaza tehnicile descrise

Tutoriale si Cursuri de Pictura pentru Incepatori - www.curspictura.ro

PICTURIA: rapid cum sa pictezi frumos

tehnicile descrise

www.curspictura.ro

PICTURIA: Invata usor si rapid cum sa pictezi frumos

tehnicile descrise in aceast

www.curspictura.ro

Invata usor si rapid cum sa pictezi frumos

n aceasta lec

Invata usor si rapid cum sa pictezi frumos

lectie:


ATENTIE: NU ai dreptul sa revinzi sau sa dai mai departe aceasta lectie!

ESTE INTERZIS sa Imparti, sa Distribui sau sa Vinzi Continutul din aceasta Lectie!

TOATE DREPTURILE REZERVATE. Nicio parte din aceasta lectie nu poate fi reprodusa sau transmisa sub nici o forma - electronica, mecanica, foto copiata, inregistrata audio sau prin orice alt mijloc de stocare al informatiei - fara acordul in scris, datat si semnat al autorului. AVERTISMENT/NOTIFICARI JURIDICE: Informatia prezentata aici reprezinta viziunea autorului la data publicarii acesteia. Deoarece informatia se schimba cu o viteza foarte mare, autorul isi rezerva dreptul sa modifice sau sa actualizeze opiniile sale in functie de noile schimbari. Textul cuprins in lectie are ca scop doar informarea cititorului. Chiar daca ne-am straduit sa verificam toate informatiile furnizate in aceasta lectie, nici autorul si nici afiliatii/partenerii sai nu-si asuma vreo responsabilitate pentru erori, informatii inexacte sau omisii. Orice referinta la afaceri sau persoane fie vii ori decedate este pur din coincidenta.

© Laura Mateescu


Cuvant inainte

Saptamana trecuta am uitat sa fac o precizare.

Lectiile sunt trimise de un sistem automat la fiecare 7 zile. Daca se intampla cumva sa nu primesti lectia, te rog contacteaza-ma.

Scrie-mi un email la adresa: [email protected]

si iti voi trimite manual lectia lipsa.

Acelasi lucru este valabil si pentru cazul in care, dintr-un motiv sau altul, ai pierdut fisierul cu lectia primita. Ti-o voi retrimite, cu conditia sa imi scrii despre problema ta.

Nu uita si faptul ca ti-am promis raspuns la intrebarile legate de curs. Daca ai nelamuriri cu privire la notiunile explicate in cadrul cursului, scrie-mi si iti voi raspunde cat de curand pot.

Si acum, sa-ti spun in exact doua cuvinte despre ce vom vorbi astazi:

Despre…

TEORIA CULORILOR!

Probabil ai auzit aceasta notiune inainte si cuvantul "teoria" te-a speriat. Iti promit ca am facut lucrurile cat mai clare si mai usoare pentru ca tu sa intelegi si sa poti aplica. Teoria culorilor este indubitabil cel mai important lucru in pictura. Deci, maxima atentie la aceasta lectie!

Introducere Aceasta lectie este un fel de rezumat al unui domeniu foarte vast. Pentru mai multe detalii, precum si indicatii practice suplimentare, am pregati cursul VIDEO TEORIA CULORII. Vezi primul video din acest curs, ca o introducere la lectia de astazi: https://youtu.be/rSX64SiT3Wo Din video vei afla diferenta dintre culoare ca notiune perceptiva si culoare ca notiune fizica. Astfel, vei intelege mai bine ce este defapt culoarea si cum se comporta ea, un esential de stiut inainte de a trece mai departe.


ATENTIE!

Lectia de astazi vine impreuna cu un ghid al culorilor! Descarca-l de aici:

GHIDUL CULORILOR in limba romana si engleza

( http://www.curspictura.ro/lectii/Ghidul-Culorilor2.pdf )

Atunci cand cumperi culorile de baza pentru a picta, observi ca ai o varietate foarte larga de posibilitati.

De exemplu:

Alb titan, alb zinc Galben cadmiu, galben oxid de fier, galben amberg Rosu cadmiu, rosu vermillon, rosu purpuriu, rosu pamant, rosu scarlet

Maro: umbra naturala, umbra arsa, sienna arsa Verde cobalt, verde oxid de crom, verde malachit Albastru cobalt, albastru turcoaz, albastru ceruleum, albastru ultramarin

Te intrebi probabil si ce-o fi oare cu aceste denumiri (unele mai complexe altele mai simple) si de unde vin ele. Ei bine, pentru a intelege acest lucru, trebuie sa stii, in primul rand, ca la baza fiecarei culori sta pigmentul.

Pigmenti de culoare Pigmentul este o molecula unica (vorbind din punct de vedere chimic) deoarece are proprietatea de a absorbi unde luminoase cu lungimi specifice, rezultand astfel o culore specifica.

El transmite proprietatile sale (deci culoarea sa) mediului cu care vine in contact (solventul, si in cele din urma, panzei sau hartiei pe care este aplicat) Mai mult decat atat, fiecare pigment isi trage numele de la originea descoperirii sale. Caci, in trecut, chimistii cautau diverse solutii pentru obtinerea unor culori cat mai stabile si mai placute pentru materialele textile.

Cu timpul, varietatea, saturația și rezistența pigmenților a crescut, ceea ce in termeni de pictura inseamna ca, a crescut calitatea culorilor. Inainte de a trece mai departe la teoria


culorilor, vreau sa mentionez faptul ca fabricarea culorilor pentru pictură se reduce de fapt la măcinarea fină a pigmenților, amestecarea cu lianți, aditivi și solvenți și împachetarea lor. Se folosesc practic aceeasi pigmenti atat in domeniul artistic, cat si in cel industrial.

Daca esti curios, poti gasi in magazinele cu spefic de materiale de pictura si pigmenti in forma lor bruta (coloranti sub forma de pudra). Pentru a-i folosi, insa, trebuie sa stii sa ii diluezi corespunzator. Adica: pentru ulei, va trebui sa folosesti ulei (iar aici avem o varietate de uleiuri), pentru acril guma arabila, iar pentru acuarele albus de ou.

Acum, in functie de scopul pentru care iti procuri culorile, vei alege vopsele pe baza de pigmenti mai vibranti sau mai putin vibranti. Colectia mea de vopsele pe baza de ulei, utilizata cu precadere pentru a picta peisaje si flori, contine: verde crom, verde veronese, albastru de prusia, albastru cobalt, rosu vermillon, rosu scarlet, ocru galben inchis, citron de crom, negru de fum, alb de titan si alb de zinc.

Pentru a-ti fi usor sa identifici care dintre aceste culori iti sunt de folos in ceea ce vrei sa realizezi, si pentru a intelege mai bine diferenta dintre ele, am pregatit o enumerare vizuala a principalilor pigmenti:


Amestecarea culorilor Pigmentii pot fi amestecati pentru a obtine alte culori. De fapt, ceea ce probabil toata lumea stie, exista doar trei culori de baza: rosu, galben, si albastru. Pornind de la acestea, poti obtine orice alta culoare.

Acest lucru se explica cel mai bine grafic, prin roata culorilor:


Roata culorilor

Cercul Cromatic este o creatie a lui Johannes Itten. Mai este supranumita si roata culorilor, steaua culorilor sau color wheel.

Triunghiul central reprezinta culorile primare,

care, amestecate, dau nastere culorilor secundare,

iar cercul exterior cuprinde culorile tertiare.

De aceea nu este necesar sa cumperi o varietate mare de culori, dar, daca vei amesteca, de exemplu, verde crom cu rosu scarlet, vei obtine un alt fel de maro fata de amestecul obtinut din verde malachit cu rosu vermillon.

NOTA: Primesc mereu intrebari precum: Ce culori trebuie sa amestec pentru a obtine culoarea pielii, sau griuri cromatice pentru umbre. Ai putina rabdare… ajungem si acolo la momentul potrivit. Saptamana viitoare am sa-ti arat combinatiile utile pentru pictura umbrelor (griurile) iar in ceea ce priveste nuantele pielii, vom vorbi mai multe in lectia 20. Deoacamdata, experimenteaza intr-un caiet diverse combinatii, si vezi ce se intampla.

In plus, cantitatea de pigment din amestec determina nuanta de brun. Mai mult rosu te va conduce catre un fel de brun-roscat, pe cand mai mult verde va rezulta intr-un brun-ocru, pe care il poti deschide si mai mult adaugand galben.

Amestecarea culorilor se face diferit in functie de proprietatile vopselelor. Intr-un fel vom amesteca culorile pe baza de ulei, iar in alt fel vom lucra cu cele pe baza de apa. Pigmentul este acelasi, deci, ce anume face diferenta?

Ei bine, in cazul vopselelor pe baza de ulei, ele neuscandu-se imediat, poti sa mai combini, sa adaugi si sa modifici si dupa un anumit timp. Ai mai multe posibilitati si mai mult timp de gandire in ceea ce priveste amestecul si nuantele.

Atunci cand lucrezi cu vopsele pe baza de apa, trebuie sa stii de la inceput ce nuanta si ce ton de culoare vrei. Al doilea strat pe care il aplici, nu va mai putea schimba lucrurile, ci va arata ca o noua aplicare a unei noi culori.


Acestea fiind spuse, iata care sunt, in mare, posibilitatile de combinare:

Culorile secundare se obtin prin amestecarea culorilor primare:

ROSU + GALBEN = ORANJ (portocaliu)

GALBEN + ALBASTRU = VERDE

ALBASTRU + ROSU = VIOLET

Culorile tertiare se obtin prin amestecarea unei culori primare si a unei culori secundare alaturate:

ROSU + ORANJ = ORANJ-ROSCAT

ROSU + VIOLET = VIOLET-ROSCAT

ALBASTRU + VIOLET = VIOLET-ALBASTRUI (indigo)

ALBASTRU + VERDE = VERDE-ALBASTRUI (turcoaz)

GALBEN + VERDE = VERDE-GALBUI

GALBEN + ORANJ = ORANJ-GALBUI (auriu)

Din amestecul fizic al celor trei culori primare rezulta griul neutru, griul perfect, deoarece el contine toate culorile spectrului luminii (R, O, G, Ve, A, I, Vi).

Din amestecul fizic a doua culori complementare rezulta, de asemenea, griul neutru: R + Ve = R + (G + A).

Alaturate aceste perechi se resping, se exalta reciproc, se pun in valoare una pe alta, iar asezate la distanta, se atrag reciproc.

Iata si practic cateva exemple de amestecare a culorilor, folosind acuarele:


Acum, ca ne-am lamurit cum sta treaba cu toate culorile spectrului, te intrebi probabil unde in aceasta schema intra albul si negrul. Cele doua nu sunt culori. Cu ele doar inchizi sau deschizi nuanta unei culori.

Pe scurt: atunci cand folosim diverse cantitati dintr-o culoare sau alta intr-un amestec, vom vorbi despre nuante de culoare (se modifica saturatia), iar atunci cand vom inchide sau deschide o culoare cu ajutorul albului sau negrului, vom vorbi despre tonuri de culoare.

Hai sa clarificam cateva notiuni des confundate:

Orice culoare, in pictura si nu numai, are defapt trei caracteristici: valoare, nuanta si ton.

NUANTA / TENTA

Nunata este acea calitate prin care recunoastem o culoare de alta si care e sugerata de numele ei.

Putem modifica nuanta unei culori amestecand alta culoare cu ea: daca se amesteca pigmentul rosu cu pigmentul galben, de exemplu, se obtine un pigment portocaliu. Aceasta este o schimbare a nuantei.

VALOAREA

Valoarea este calitatea prin care deosebim luminozitatea sau intunericul intr-o culoare. Datorita valorii putem sa distingem intre rosu deschis, rosu stralucitor si rosu inchis. Amestecand o culoare cu ceva mai deschis sau mai inchis decat culoarea respectiva, ii schimbam valoarea.

Daca amestecam negru sau alb (sau apa, in cazul pigmentilor pe baza de apa) cu o culoare, ii schimbam valoarea, dar nu si saturatia.

Daca este mai deschisa, o numim "tenta", iar daca este mai inchisa, o numim "umbra".


TONUL

"Tonul" este folosit pentru a ne referi la toate culorile normale, tentele si umbrele. Unii insa il folosesc pentru a se referi la valori de gri ale oricarei nuante. Astfel, culorile amestecate cu alb se vor numi tente, in timp ce culorile amestecate cu negru se vor numi umbre, iar cele amestecate atat cu alb cat si cu negru, se vor numi tonuri.

INTENSITATEA

Unele culori sunt mai puternice, iar altele mai slabe. Calitatea prin care distingem o culoare mai puternica de una mai slaba se numeste intensitate.

Cand spuneti ca un obiect este puternic colorat, atunci va referiti la intensitatea culorii. Puteti sa schimbati intensitatea culorii amestecand-o cu o alta nuanta. Puteti de asemenea sa schimbati intensitatea culorii fara sa modificati valoarea sau nuanta, adaugand un gri neutru, de aceeasi valoare.

Aceasta calitate numita intensitate se mai numeste de asemenea si saturatie.

Mai multe despre importanta si aplicativitatea valorii si a tonului culorilor in pictura vei afla in lectia 10.

Iata deci cum va arata intreaga paleta de tonuri, nuante si valori:


Pana acum, am vorbit foarte multa teorie si prea putina practica. Mai intai, sa incepem cu ceva simplu, iar la finalul lectiei vei gasi doua exercitii mai complexe: amesteca culorile de baza pe paleta si aplica-le pe o hartie alba, apoi pe una colorata. Vei constata ca efectul nu este acelasi!

De fapt, exista o diferenta de nuanta intre culoarea pe care o vezi pe paleta si cea pe care o aplici pe panza/hartie. De exemlplu, daca folosesti o paleta de lemn, ea nu este alba, in schimb, hartia este. Nuanta culorii poate sa difere si dupa uscare (mai ales in cazul acuarelelor).

In ceea ce priveste amestecul culorilor, mai putem vorbi si despre intrepatrunderea acestora doar prin intermediul diluantului, sau cu ajutorul pensulei, despre metode de amestecare pe paleta si direct pe panza sau hartie.

Combinarea culorilor Am vorbit despre amestecarea culorilor pentru a obtine alte culori. Ei bine, combinarea culorilor nu este acelasi lucru cu amestecarea lor. Atunci cand amesteci doua (sau mai multe) culori, obtii un singur rezultat: o culoare pe care o aplici pe mediul de pictura. In schimb, prin combinarea culorilor se intelege alaturarea a doua (sau mai multe) culori pe acel mediu. Desi in general avem tendinta de a respecta culorile din natura - copacul are trunchiul maro si frunzele verzi, iar cerul este albastru - exista situatii in care trebuie sa ne gandim totusi la ce culoare punem langa forma rosie de pe hartie/panza.

Daca luam acum roata culorilor si o desfasuram, obtinem o panglica care arata cam asa:

Perceptia umana asupra culorilor, atunci cand privesti aceasta banda, este urmatoarea: rece la stanga si calda spre dreapta. Sunt considerare culori reci cele din gama verde-albastru si culori calde cele din gama galben-rosu.

Cea mai rece culoare din categoria culorilor reci este considerata culoarea albastru pur, deoarece celelalte culori reci au in amestec si culori calde (verde = albastru).

Nu doar temperatura este un factor al perceptiei atunci cand vine vorba de culori si de atmosfera pe care vrei sa o redai. Exista si alte senzatii pe care acestea le transmit, lucru de care ne vom folosi din plin in pic

Acum ca stii ce transmite fiecare culoare, mai trebuie sa tii cont si de mesajul transmis de alaturarea acestoracomplementare formeaza game bine definite de culoare care se caracterizechilibru.

Privind roata culorilor, observam ca eele:

Cu ajutorul culorilor analoage vom obtine gradienti de culoare. Acestia sunt foarte placuti si pot fi

intalniti peste tot in nat

trecere de la portocaliu spre culori mai rosiatice, iar apoi mai violete, pana spre albastru inchis.

Cea mai rece culoare din categoria culorilor reci este considerata culoarea albastru pur, deoarece celelalte culori reci au in amestec si culori calde (verde = albastru).


Acum ca stii ce transmite fiecare culoare, mai trebuie sa tii cont si de mesajul transmis de alaturarea acestoracomplementare formeaza game bine definite de culoare care se caracterizechilibru. Culorile necomplementare sunt toate celelalte perechi de culori

Privind roata culorilor, observam ca eele:

1. Culorile care sunt una langa alta in spectru se numesc 2. Culorile care se afla la capatul opus al spectului


intalniti peste tot in nat



Cea mai rece culoare din categoria culorilor reci este considerata culoarea albastru pur, deoarece celelalte culori reci au in amestec si culori calde (verde =


Acum ca stii ce transmite fiecare culoare, mai trebuie sa tii cont si de mesajul transmis de alaturarea acestora. complementare formeaza game bine definite de culoare care se caracteriz

Culorile necomplementare sunt toate celelalte perechi de culori

Privind roata culorilor, observam ca e

Culorile care sunt una langa alta in spectru se numesc Culorile care se afla la capatul opus al spectului


intalniti peste tot in natura. Exemplul clasic este cerul, mai ales la apus




Nu doar temperatura este un factor al perceptiei atunci cand vine vorba de culori si de atmosfera pe care vrei sa o redai. Exista si alte senzatii pe care acestea le transmit, lucru de care ne vom folosi din plin in pictura.

Acum ca stii ce transmite fiecare culoare, mai trebuie sa tii cont si de mesajul transmis de Culorile pot fi complementare si necomplementare.

complementare formeaza game bine definite de culoare care se caracterizCulorile necomplementare sunt toate celelalte perechi de culori

Privind roata culorilor, observam ca e



ura. Exemplul clasic este cerul, mai ales la apus




Nu doar temperatura este un factor al perceptiei atunci cand vine vorba de culori si de atmosfera pe care vrei sa o redai. Exista si alte senzatii pe care acestea le transmit, lucru de

tura.

Acum ca stii ce transmite fiecare culoare, mai trebuie sa tii cont si de mesajul transmis de ulorile pot fi complementare si necomplementare.


Privind roata culorilor, observam ca exista doua cazuri extreme, cu alte doua variatiuni intre










xista doua cazuri extreme, cu alte doua variatiuni intre











Culorile care sunt una langa alta in spectru se numesc analoageCulorile care se afla la capatul opus al spectului sunt cele complementare




www.curspictura.ro

Cea mai rece culoare din categoria culorilor reci este considerata culoarea albastru pur, deoarece celelalte culori reci au in amestec si culori calde (verde = albastru, violet = rosu +



complementare formeaza game bine definite de culoare care se caracterizeazaCulorile necomplementare sunt toate celelalte perechi de culori.


analoage. complementare


ura. Exemplul clasic este cerul, mai ales la apus/rasarit: avem, in acest caz, o


www.curspictura.ro

Cea mai rece culoare din categoria culorilor reci este considerata culoarea albastru pur, albastru, violet = rosu +



eaza prin armonie si


complementare.


/rasarit: avem, in acest caz, o


Cea mai rece culoare din categoria culorilor reci este considerata culoarea albastru pur, albastru, violet = rosu +


Acum ca stii ce transmite fiecare culoare, mai trebuie sa tii cont si de mesajul transmis de ulorile pot fi complementare si necomplementare. Culorile

prin armonie si



/rasarit: avem, in acest caz, o


Din amestecul fizic a doua culori complementare, luate in cantitati diferite, plus alb sau negru se obtin

griuri colorate (grizare). Ruperea unei culori pure se realizeaza prin:

a) - amestec cu complementara sa (R + Ve; Ve + R) in cantitati neegale; b) - amestec cu alta culoare rupta R + (A + 0); c) - amestec cu alb sau negru; d) - amestec cu gri neutru.

Raporturile cromatice

Intr-o lucrare, culorile se gasesc intotdeauna in raporturi cromatice si de lumina. Raporturile cromatice

se mai numesc si raporturi de tenta sau de caracter, iar raporturile de lumina sunt in realitate raporturi

de ton.

Raportul de ton arata deosebirea de luminozitate dintre petele de culoare. Ex. : verde-inchis, roz (rosu-

deschis cu alb), albastru pur, albastru-inchis, albastru-deschis, griuri inchise ori deschise, etc.

ConstrasteTeoria despre culoarea constructiva a lui Johannes Itten consemneaza contraste:


1. contrastul culorii in sineprin juxtapunerea tentelor de culori pure (culori primare si culori binare). Efectul obtinut prin juxtapunerea culorilor primare este cel mai puternic. Puterea indeparteaza de culorile primare. Prezenta albului si negrului amplifica expresivitatea acestui contrast deoarece intervin efectele caracteristice de crestere a luminozitatii, respectiv stralucO pata de culoare primara sau binara, inconjurata de negru, devine mai palida ca intensitate cromatica, dar mai luminoasa. Pentru a realiza acest contrast sunt necesare cel putin trei culori.



contrastul culorii in sineprin juxtapunerea tentelor de culori pure (culori primare si culori binare). Efectul obtinut prin juxtapunerea culorilor primare este cel mai puternic. Puterea contractului culorii in sine scade cu cat culorile folosite se indeparteaza de culorile primare. Prezenta albului si negrului amplifica expresivitatea acestui contrast deoarece intervin efectele caracteristice de crestere a luminozitatii, respectiv stralucO pata de culoare primara sau binara, inconjurata de negru, devine mai palida ca intensitate cromatica, dar mai luminoasa. Pentru a realiza acest contrast sunt necesare cel putin trei culori.


Constraste cromaticeTeoria despre culoarea constructiva a lui Johannes Itten consemneaza

contrastul culorii in sineprin juxtapunerea tentelor de culori pure (culori primare si culori binare). Efectul obtinut prin juxtapunerea culorilor primare este cel mai puternic.

contractului culorii in sine scade cu cat culorile folosite se indeparteaza de culorile primare. Prezenta albului si negrului amplifica expresivitatea acestui contrast deoarece intervin efectele caracteristice de crestere a luminozitatii, respectiv stralucO pata de culoare primara sau binara, inconjurata de negru, devine mai palida ca intensitate cromatica, dar mai luminoasa. Pentru a realiza acest contrast sunt necesare cel putin trei culori.


cromaticeTeoria despre culoarea constructiva a lui Johannes Itten consemneaza

contrastul culorii in sine este cel mai simplu contrast cromatic si se obtine prin juxtapunerea tentelor de culori pure (culori primare si culori binare). Efectul obtinut prin juxtapunerea culorilor primare este cel mai puternic.

contractului culorii in sine scade cu cat culorile folosite se indeparteaza de culorile primare. Prezenta albului si negrului amplifica expresivitatea acestui contrast deoarece intervin efectele caracteristice de crestere a luminozitatii, respectiv stralucO pata de culoare primara sau binara, inconjurata de negru, devine mai palida ca intensitate cromatica, dar mai luminoasa. Pentru a realiza acest contrast sunt necesare cel putin trei culori.


cromatice Teoria despre culoarea constructiva a lui Johannes Itten consemneaza

este cel mai simplu contrast cromatic si se obtine prin juxtapunerea tentelor de culori pure (culori primare si culori binare). Efectul obtinut prin juxtapunerea culorilor primare este cel mai puternic.

contractului culorii in sine scade cu cat culorile folosite se indeparteaza de culorile primare. Prezenta albului si negrului amplifica expresivitatea acestui contrast deoarece intervin efectele caracteristice de crestere a luminozitatii, respectiv stralucirii culorilor. O pata de culoare primara sau binara, inconjurata de negru, devine mai palida ca intensitate cromatica, dar mai luminoasa. Pentru a realiza acest contrast sunt necesare cel putin trei culori.


Teoria despre culoarea constructiva a lui Johannes Itten consemneaza


contractului culorii in sine scade cu cat culorile folosite se indeparteaza de culorile primare. Prezenta albului si negrului amplifica expresivitatea acestui contrast deoarece intervin efectele caracteristice de

irii culorilor. O pata de culoare primara sau binara, inconjurata de negru, devine mai palida ca intensitate cromatica, dar mai luminoasa. Pentru a realiza acest contrast

www.curspictura.ro




irii culorilor. O pata de culoare primara sau binara, inconjurata de negru, devine mai palida ca intensitate cromatica, dar mai luminoasa. Pentru a realiza acest contrast

www.curspictura.ro




O pata de culoare primara sau binara, inconjurata de negru, devine mai palida ca intensitate cromatica, dar mai luminoasa. Pentru a realiza acest contrast

Teoria despre culoarea constructiva a lui Johannes Itten consemneaza sapte



O pata de culoare primara sau binara, inconjurata de negru, devine mai palida ca intensitate cromatica, dar mai luminoasa. Pentru a realiza acest contrast


Contrastele culorilor in sine sunt nenumarate si prin urmare si posibilitatile de varietate a expresiei coloristice sunt nesfarsite (exemplu: modificarea valorii culorii sau a raporturilor cantitative).

2. contrastul deschis - inchis ( clar-obscur ) Acest contrast se obtine prin juxtapunerea unor culori cu luminozitati diferite ( valori total diferite). Pentru a obtine efectul de contrast deschis - inchis este necesara alaturarea culorilor si a nonculorilor cu luminozitati egale sau apropiate de culori si nonculori de intunecime egala sau apropiata, respectand cerintele acordului cromatic. Folosind albul si negrul, cu toata gama valorica rezultata din amestecul acestora, florile luminoase cu toate seriile de griuri colorate, se poate realiza contrastul inchis - deschis sau clar - obscur. Acest contrast sugereaza si unele efecte impresive: aproape - departe, greu – usor.

3. contrastul cald – rece se realizeaza prin alaturarea culorilor calde cu cele reci. Un contrast pur se poate obtine inlaturand efectele celorlalte contraste (in special de clar - obscur), aducand culorile calde si reci la aceeasi treapta de luminozitate sau intunecime. Pentru a obtine efectul maxim de cald - rece se juxtapune culoarea cea mai rece – albastru - cu cea mai calda - oranjul. Intr-o compozitie culorile calde dau impresia de aproape, iar cele reci - de departare. Contrastul prezinta si importanta pentru efectele perspectivale si plastice. Raportului cald - rece din coloristica ii pot corespunde si altc efecte expresive dupa Itten: rece - cald, umbros - insorit, transparent - opac, linistitor – agitat, rar - des, vaporos - de pamant, departe - aproape, usor - greu, umed - uscat. Aceste efecte arata posibilitatile expresive ale contrastului cald - rece. In natura obiectele indepartate apar intotdeauna de culoare mai rece, din cauza stratului de aer interpus intre privitor si aceste obiecte.

4. contrastul complementarelor Doua culori pigmentare, care amestecate dau griul neutru, sunt culori complementare. Legea complementarelor este baza creatiei armonice deoarece prin indeplinirea ei, in ochiul nostru, se creeaza un echilibru deplin. Pe cercul cromatic al lui J. Itten complementarele sunt diametral opuse: R <> Ve; G <> Vi; A <> O; sau: G + O <>A + Vi;R + O <> A+ V; R + Vi <> O + Ve. Culorile complementare folosite in raporturi juste de cantitate dau stabilitate compozitiei, fiecare culoare ramanand neschimbata in puterea ei stralucitoare. Fiecare pereche de complementare are caracteristicile ei. Astfel, perechea culorilor G - Vi, prin natura ei contine nu numai contrastul complementar, ci si


clar- obscur, deoarece galbenul este cea mai luminoasa culoare iar violetul – cea mai intunecoasa. In contrastul complementar se cere ca una din cele doua culori sa fie dominanta ca intindere, stralucire si ca suita de tente rupte ale acesteia. Intr-o compozitie plastica se pot dezvolta si doua sau trei perechi de complementare.

5. contrastul simlutan Prin contrastul simultan intelegem fenomenul prin care ochiul nostru cere, pentru o culoare pura data, in mod simultan, culoarea ei complementara, producand-o de lasine, daca aceasta nu este prezenta. Acest efect optic se obtine, practic, prin suprapunerea unui gri neutru, de intindere redusa (patrat, cerc, linie), pe o suprafata de dimensiuni mari, intens colorata, griul aflandu-se optic spre culoarea complementara culorii pure pe care el este suprapus.

6. contrastul de calitate Contrastul de calitate consta in opozitia dintre culorile saturate, stralucitoare si culorile amestecate, tulburate. Culorile pot fi tulburate in mai multe moduri. O culoare pura se tulbura cu alb, negru, gri, cu complementara respectiva.

7. contrastul de cantitate Contrastul de cantitate se refera la raportul de marime a doua sau mai multe suprafete colorate. Este contrastul „mult – putin” sau „mare – mic”. Caracterul activ al unei culori este determinat de puterea ei de stralucire si marimea petei colorate. Pentru a evalua puterea de stralucire sau lumina, trebuie sa comparam culorile pure fata de un fond gri - negru. Vom constata in acest sens ca valorile de lumina ale fiecarei culori in parte nu sunt egale. Astfel Goethe a stabilit raporturile numerice de luminozitate a culorilor spectrale: galben =9, portocaliu = 8, rosu = 6, violet = 3, albastru = 4 si verde = 6. Valorile perechilor de culori complementare sunt: G-Vi=l/4:3/4 ; A-O=l/3:2/3 ; R-Ve=l/2:l/2 Raporturile de cantitate mentionate sunt valabile numai in cazul cand culorile sunt folosite la puterea lor de stralucire maxima.

Daca ceea ce ti-am explicat pana acum legat de combinarea culorilor pare greu de retinut, iata o varianta simplificata:

Cele mai evidente contraste sunt:

galben (culoare primara) si violet (culoare secundara)

albastru (culoare primara) si portocaliu (culoare secundara)

rosu (culoare primara) si verde (culoare secundara)


Culori care se potrivesc intre ele:

* Roz pal: maro, cafeniu, mint, oliv, gri, turcoaz * Roz inchis (fuchsia): cafeniu, gri, galben, verde lime, mint, maro * Rosu-tomata: bleu ciel, mint, creme, gri * Visiniu: albastru, gri, portocaliu pal, galben pal * Maro deschis: albastru, galben pal, creme, verde, violet, rosu * Maro inchis: galben lamaie, bleu ciel, mint, mov deschis, verde lime * Cafeniu: roz pal, maro, albastru, verde, mov, violet * Portocaliu pal: gri, maro, verde * Portocaliu inchis: galben pal, verde, maro, visina putreda * Galben lamaie: visiniu, maro, albastru, gri * Galben pal: fuchsia, gri, maro, cafeniu, rosu, albastru, mov, violet * Galben auriu: gri, maro, ablastru, rosu, negru * Verde lime: cafeniu, maro, roz, portocaliu inchis, bleumarin, gri * Verde inchis: portocaliu, cafeniu, maro * Oliv: cafeniu, maro, gri, creme, negru * Mint: maro, gri, bleumarin, rosu, gri, cafeniu * Turcoaz: fuchsia, visiniu, cafeniu, maro, creme, violet inchis * Albastru electric: galben auriu, cafeniu, maro deschis, gri, argintiu * Bleu ciel: rosu, gri, maro, portocaliu inchis * Bleumarin: violet pal, cafeniu, maro, gri, galben, portocaliu, verde, rosu, culori pastelate * Violet pal: portocaliu inchis, violet inchis, oliv * Mov: cafeniu, galben pal, gri, turcoaz, mint, portocaliu pal

Acum, dupa ce am analizat culorile pe toate partile, mai ramane de raspuns la o intrebare care precis apare in mintea oricarui incepator aflat in magazinul specializat: care este diferenta intre culorile ieftine si cele scumpe?

In general, pretul reflecta adesea cui se adreseaza o gama de culori, dar totusi acest lucru nu este totdeauna evident. Culorile din gama de studiu, destinate studentilor, pictorilor incepatori sau celor cu buget redus, au toate acelasi pret, in vreme ce culorile pentru profesionisti sunt ceva mai scumpe si au preturi diferite in functie de pigmentii folositi. Alegerea este in special dificila in cazul culorilor de ulei, deoarece acestea sunt mai scumpe decat cele de acril. Iti recomand, in ciuda pretului mai piperat, sa alegi culori de calitate, deoarece acestea contin mai mult


pigment, si nu vei risca sa obtii picturi ba prea spalacite, ba in culori prea tipatoare - ireale.

Mai jos ai un tabel de referinta al culorilor de ulei care se gasesc la noi in tara:

BRAND Pentru uz scolar Profesioniste

Winsor & Newton (Regatul Unit) Winton Artists

Royal Talens (Olanda) Van Gogh, Amsterdam Rembrandt

Schmincke (Germania) Akademie Mussini

Maimeri (Italia) Classico, Rinascimento, Terre Grezzr di Italia, Mediterraneo Puro, Artisti

Sankt Petersburg (Rusia) Sonnet Master Class

Lukas (Germania) Trezia Lukas 1862

Old Holland (Olanda) Classic

Sennelier (Germania) Etude Artists

Pip Seymour (Anglia) Extra-Fine

Lefranc & Bourgeos (Franta) Louvre, Fine Extrafine

Ferrario (Italia) Oil Master Van Dyck, Ferrario 1919

Daler Rowney (Regatul Unit) Graduate, Georgian Artists


Dintre toate acestea, recomandarile majoritatii profesorilor de arta sunt Winsor & Newton sau Olio Maimeri.

Teoria ca teoria, dar practica ne omoara Dupa atata teorie, mi-e teama sa nu te fi zapacit mai mult decat trebuie. Asa ca, am sa inchei cu o concluzie surprinzatoare. Fii atent!

In teorie lucrurile, putem face urmatoarele afirmatii:

1. Fiecare pigment are o nuanta usor diferita, iar nuanta este data de substanta respectiva.

2. Exista culori mai transparente decat altele (de exemplu, albul de zinc este transparent, iar albul de titan este opac).

3. Pentru acelasi pigment, putem gasi trei intensitati diferite (de exemplu, rosu crom inchis, rosu crom mediu, rosu crom deschis).

4. O nuanta de albastru - de exemplu - poate fi mai rece sau mai calda decat alta nuanta. Urmarind pe scara temperaturii culorilor, vedem ca albastrul-violet (sa zicem, albastru de prusia) este mai rece decat albastrul cyan. Si totusi, ochiul uman percepe albastrul cyan ca fiind mai rece (deci invers).

In practica insa, nu cauta sa alegi sau sa folosesti culori pe baza unor afirmatii pur teoretice. Atunci cand vine vorba de culori, totul este relativ.

Relativitatea culorilor se refera la faptul ca, atunci cand pictam, judecam o culoare in raport cu celelalte culori din tablou, si nu in raport cu tot spectrul (tot cercul culorilor).

Astfel, in relativitatea culorilor, nu ne intereseaza ce denumire poarta o culoare, sau cat de calda/rece este ea pe scara culorilor. Artistii adevarati uita toate aceste notiuni teoretice, si in schimb, experiementeaza amestecuri si combinatii pe care le retin apoi in minte si pe coli de referinta. Te sfatuiesc sa faci si tu acest lucru. Te vei simti mai bine, vei capata incredere in tine si ceea ce iese de sub mana ta.

Tema Saptamanii Pana acum multa multa teorie… asa ca hai sa facem o pauza, si pana saptamana viitoare, sa ne relaxam un exercitiu usor:

Exercitiu: Cum sa obtii nuantele de verde pentru peisaje

Exista multe nuante de verde pe care le poti obtine amestecand nuantele primare de albastru si galben. Aceste nuante de verde pot sa varieze in mod dramatic in


functie de tonul de albastru si galben precum si proportia fiecarei culori in cadrul amestecului.

Nuantele de verde vor fi mai reci sau mai calde in functie de ponderea fiecarei culori din amestec. Astfel, nuantele reci de verde contin mai mult albastru, iar nuantele calde de verde mai mult galben.

Tine cont, insa, si de faptul ca albatrul si galbenul, ca si culori primare, pot fi mai reci sau mai calde. De exemplu, albastru ultramarin este mai rece decat albastru cerulean, iar galben cadmiu este mai cald decat galbenul asociat cu tonul de culoare al lamaiei.

Iata un exercitiu care te va ajuta sa te familiarizezi cu amestecurile de verde. Iti sugerez sa petreci putin timp amestecand diverse nuante si proportii de albastru si galben inainte de a incepe o pictura in studio sau in aer liber. Creaza-ti o foaie cu rezultatul experimentarii astfel incat sa ai o referinta pana cand amestecarea va devenit ceva intuitiv.

Incepe cu o grila de baza formata din 9 patrate, in care albastrul se afla in partea de sus, iar galbenul in partea de jos, sau poate preferi o asezare stanga-dreata. Vei amesteca apoi diverse combinatii de albastru cu galben: rece cu rece, cald cu cald, cald cu rece si vice-versa. Va trebui sa

incerci sa obtii cea mai pura culoare de verde utilizand culorile de baza pe care le ai.

Adauga putin cate putin din culoarea mai inchisa pe masura ce amesteci pentru a obtine nuanta dorita. Daca adaugi prea mult albastru, sau adaugi galben intr-o nuanta inchisa de verde, te vei trezi cu prea multa culoare preparata pe paleta.

Nuante de albastru pe care le poti folosi: Albastru cobalt, albastru ceruleum (cald), albastru ultramarin (rece)

Nuante de galben pe care le poti folosi: Galben cadmiu, galben oxid de fier, galben amberg


Dupa ce ai obtinut grila de 9 cadrane, poti experimenta diferite variatii ale nuantelor de verde obtinute, schimband proportia de albastru si de galben, iar mai apoi vezi ce rezultate obtii prin adaugarea de alb si negru. De exemplu, poti folosi negru amestescat cu galben cadmiu pentru zonele intunecate ale unui peisaj cu iarba, iar umbra arsa in combinatie cu galben cadmiu pentru un verde pamantiu.

Dupa cum observi, poti crea un numar mare de nuante de verde folosind doar cateva nuante de albastru si galben. Bineinteles, poti sa cumperi si nuante de verde direct preparate in tub. Ocazional, folosesc verde oxid de crom, viridian, emerald. Incearca-le si vezi cat de apropiate sunt de combinatiile obtinute de tine.

Nu este nici o problema in folosirea acestor culori de-a gata, dar majoritatea incepatorilor se bazeaza foarte mult pe ele, riscand ca pictura finala sa fie plina de nuanta unei aceleiasi culori de verde (atat pentru copaci cat si pentru iarba si alte tufisuri) in loc sa exista o variatie data de folosirea mai multor nuante.

Verdele este o culoare complicata, deci cu cat experimentezi mai mult, si incerci diverse combinatii, cu atat vei avea mai mult control si vei putea reda intr-un mod mai realist un peisaj natural.

Iata un exemplu de grila complexa:

Acum, dupa ce am descoperit, in teorie, tainele culorilor, putem sa ne jucam cu ele pictam un tablou aparent simplu.

Iata o siliueta la apus de soare, aplicand notiunile teoretice invatate:

https://youtu.be/wh3OkklnEtw


Iata lectia VIDEO in care pictam o siliueta la apus de soare, aplicand notiunile teoretice invatate:




lectia VIDEO in care pictam o siliueta la apus de soare, aplicand notiunile teoretice







Acum, dupa ce am descoperit, in teorie, tainele culorilor, putem sa ne jucam cu ele pictam un



Tutoriale si Cursuri de Pictura pentru Incepatori Tutoriale si Cursuri de Pictura pentru Incepatori - www.curspictura.rowww.curspictura.rowww.curspictura.ro


Ne auzim in 7 zile.

Cu prietenie,

Laura Mateescu

Laura Mateescu Autor, Picturia - Invata usor si rapid cum sa pictezi frumos!


Va urma ...

Elementele si Principiile de arta, Stiluri si Curente

- Elementele si principiile de arta - Genuri de pictura - Stiluri si curente artistice - Arta naiva in detaliu

picturia: invata usor si rapid cum sa pictezi frumos

Documents