intretinerea instalatiilor si echipamentelor electrice.doc

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

AUXILIAR CURRICULARCLASA a XIII –a

MODULUL VIIIVIII :

ÎNTREŢINEREA INSTALAŢIILOR ŞI ECHIPAMENTELOR ELECTRICEÎNTREŢINEREA INSTALAŢIILOR ŞI ECHIPAMENTELOR ELECTRICE

DOMENIU: ElectromecanicNIVEL: 3CALIFICARE: Tehnician instalaţii de bord (avion)

Martie 2009

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

MECI–CNDIPT / UIP

AUTOR: prof. ing. MOTOROIU OVIDIU Grupul Şcolar de Aeronautică Bucureşti


CUPRINS – TABLA DE CONŢINUTURI

pag.1. COMPETENŢELE SPECIFICE MODULULUI...............................................................4

2. SPECIFICUL AGENŢILOR ECONOMICI…………………………………………………..5

3. MODALITATEA DE ORGANIZARE A PRACTICII………………………………………..6

4. RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR

DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATE A MUNCII POTRIVIT MODULULUI............................7

5. INSTRUMENTE DE LUCRU NECESARE DESFĂŞURĂRII PRACTICII ...................10

5.1 JURNAL DE PRACTICĂ.................................................................................10

5.2 FIŞE DE OBSERVAŢIE ..................................................................................11

5.3 FIŞE DE LUCRU..............................................................................................15

5.4 STUDII DE CAZ…………………………………………………………………….19

5.5 PROIECT / MINIPROIECT...............................................................................21

5.6 PORTOFOLIU DE PRACTICĂ........................................................................22

6. MODALITATEA DE EVALUARE.................................................................................22

7. ANEXE..........................................................................................................................23

8. BIBLIOGRAFIE............................................................................................................44


1. Competenţele specifice modulului ÎNTREŢINEREA INSTALAŢIILOR ŞI ECHIPAMENTELOR ELECTRICE

27.1. Localizează defectele în cabluri.27.2. Depistează defectele din maşini şi aparate electrice.27.3. Remediază defectele în instalaţii, maşini şi aparate electrice


2. SPECIFICUL AGENŢILOR ECONOMICI LA CARE SE EFECTUEAZĂ STAGIUL DE PRACTICĂ

Elevii claselor a XIII – a de liceu , ruta progresivă , calificarea tehnician instalaţii de

bord (avion) efectuează stagiile de instruire practică în atelierele de specialitate ale unor

agenţi economici de profil, cum sunt :

Companii aeriene, a căror activitate este axată pe :

- întreţinerea aeronavelor din dotare;

- efectuarea controalelor înainte şi după zbor;

- reparaţii accidentale;

- revizii şi reparaţii periodice, executate la termene prevăzute pentru fiecare tip de

aeronavă în parte;

- reglaje, încercări, probe statice şi funcţionale.

Întreprinderi de aviaţie, ale căror activităţi curente sunt:

- fabricaţia de piese primare, subansamble şi ansamble pentru aeronave produse

sub licenţă sau pentru alte firme cu care agentul economic are contracte de colaborare;

- reparaţii accidentale sau executate la termene ale unor aeronave sau componente;

- controale, operaţii de întreţinere curentă, lucrări de deservire tehnică pentru

aparate de zbor;

- probe şi incercări la sol şi în zbor.

Departamentele în care este planificată activitatea de instruire practică a

elevilor sunt stabilite în funcţie de condiţiile specifice ale agentului economic şi de cerinţele

unităţii şcolare. Repartizarea elevilor pe secţii şi ateliere trebuie să asigure condiţiile

necesare pentru dobândirea competenţelor prevăzute în standardul de pregătire

profesională. Pentru aceasta, se recomandă rotirea grupelor de elevi, astfel încât

practicanţii să aibă în final o imagine cât mai completă asupra activităţilor specifice

calificării lor.

La încheierea stagiilor de pregătire, şefii de departamente pot solicita

încadrarea unora dintre absolvenţi, selectionaţi în funcţie de rezultatele înregistrate la

modulele de specialitate sau la examenul pentru obţinerea certificatului de calificare


profesională şi de modul cum s-au implicat în activităţile la care au participat în perioadele

de instruire practică.

Facilităţile pe care agentul economic le oferă elevilor, precum şi obligaţiile

acestora faţă de agentul economic rezultă din convenţia cadru încheiată între unitatea

şcolară, agentul economic respectiv şi fiecare elev în parte.

Conţinutul acestei convenţii, încheiată anual, este prezentat în Anexa.

3. MODALITATEA DE ORGANIZARE A PRACTICII Instruirea practică efectuată în secţiile agenţilor economici este programată sub

forma de săptămâni de instruire comasată. Acest mod de organizare a activităţii prezintă

unele caracteristici, după cum urmează:

Se desfăşoară sub supravegherea unui coordonator numit de către instituţia

de învăţământ şi agreat de agentul economic;

Coordonatorul de practică este un maistru instructor din personalul şcolii

care are în încadrarea anuală clasa respectivă;

Elevii sunt împărţiţi în grupe de câte 3 – 5 membri;

Grupele sunt distribuite la diverse puncte de lucru în secţiile şi atelierele

agentului economic al căror obiect de activitate corespunde calificării pentru care se

pregătesc elevii şi competenţelor prevăzute in standardul de pregătire profesională;

Elevii sunt repartizaţi la muncitori sau maiştri din atelierul unde desfaşoară

practica, urmărind activitatea acestora şi participând efectiv la lucrări sub îndrumarea lor;

Acest mod de organizare permite o atentă monitorizare a elevilor, atât de

către muncitorii la care sunt repartizaţi cât şi de către maistrul instructor coordonator din

partea şcolii;

Elevii se familiarizează cu programul de lucru din atelierele agentului

economic şi cu activităţile specifice domeniului;

Rotirea grupelor de elevi la toate punctele de lucru stabilite permite

dobândirea tuturor competenţelor cerute de standardul de pregătire profesionalăş

Săptămânile de instruire practică sunt planificate de unitatea şcolară în

funcţie de încadrarea maistrului care răspunde de clasa respectivă şi de încărcarea

atelierelor;


Graficul de practică se întocmeşte de comun acord cu reprezentantul

agentului economic, evitându-se planificarea simultană la aceleaşi secţii a mai multor

clase.

4. RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATE A MUNCII POTRIVIT MODULULUI

Norme tehnologice de securitate a muncii

Măsurile de prevenire a accidentelor sau a bolilor profesionale se constituie în

norme a căror respectare este reglementată prin lege. Normele de protecţie a muncii în

industria electrotehnica sunt întocmite pe baza Legii nr. 5/1965 şi a Normelor republicane

de protecţie a muncii, modificate prin Ordinul nr. 110/1977 al Ministerului Muncii şi Ordinul

nr. 39.1977 al Ministerului Sanataţii.

La începerea activităţii practice la agentul economic elevilor le sunt prelucrate

următoarele norme de sănătate şi securitate a muncii :

Ne obligăm să respectăm prevederile din prezentul angajament şi ne asumăm responsabilităţile ce ne revin în domeniile securitatea muncii, exploatarea în siguranţă a utilajelor şi echipamentelor, aparărea împotriva incendiilor, protecţia mediului, reguli de acces şi alte obligaţii de ordine internă.

SECURITATEA MUNCII – SM

Să-şi însuşească şi să respecte:[1] instrucţiunile de lucru şi securitatea muncii la utilajele / dispozitivele / echipamentele pe care îşi desfăsoară activitatea[2] normele de securitatea muncii, tehnica securitaţii muncii, apărarea împotriva incendiilor - generale şi specifice locului de muncă unde îşi desfasoară activitatea precum şi măsurile stabilite pentru aplicarea acestora[3] ordinea şi disciplina tehnologică[4] prescripţiile de exploatare şi întretinere a utilajelor, echipamentelor şi instalaţiilor tehnologice[5] regulile de manipulare, transport şi depozitare a materiilor prime si produselor, pentru preîntâmpinarea unor potenţiale evenimente[6] reglementările generaIe şi interne privind SM, All, PMI, precum şi cele de pază şi acces

Să respecte programul de lucru stabilit, şi disciplina muncii.Să utilizeze integral timpul de lucru pentru efectuarea sarcinilor de lucru.Să nu lase în funcţiune utilaje nesupravegheate şi să respecte sistemul de predare/ preluare schimb de lucru.Să execute în totalitate şi la timp dispoziţiile ierarhice cu privire la măsurile de securitatea muncii.Să respecte normele tehnologice specifice activitaţii şi zonei.


Să respecte normele de lucru la înalţime şi normele de autorizare / acces la activitate. Să utilizeze corespunzător echipamentul individual de lucru/ protecţie.Să-şi desfăşoare activitatea numai în locurile de muncă stabilite de conducătorul direct.Să nu părăsească locul de muncă - în timpul programului de lucru – decât cu încunoştinţarea şi aprobarea conducătorului.Să-şi desfăşoare activitatea în aşa fel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât persoana proprie cât şi pe ceilalţi salariaţi.Să se prezinte la lucru odihniţi, fără a fi sub influenţa băuturilor alcoolice şi să nu consume asemenea băuturi în societate.Să execute numai activitaţile şi operaţiile pe care Ie cunosc şi pentru care sunt pregătiţi profesional şi instruiţi.Să nu introducă în societate şi să nu utilizeze în afara tehnologiei substanţe periculoase - toxice, inflamabile, explozive - armament, muniţie, materiale radioactive,, inflamabile, precursori, halucinogene şi alte!e cu regim special de autorizare şi control.În cazul în care desfasoară activitaţi de execuţie sunt obligaţi să respecte normele aplicabile.Nu este voie să se manipuleze macaralele de la sol, să se monteze pietre de polizor dacă nu sunt instruiţi, desemnaţi şi abilitaţi pentru aceasta.Nu se fac intervenţii la tablourile electrice şi la instalaţii de forţă, chiar dacă acestea nu sunt sub tensiune.La părăsirea locului de muncă se asigură că utilajele şi utilităţile sunt închise şi spaţiul alocat este asigurat.În incinta unitaţii cât şi pe drumurile publice să se deplaseze cu atenţie şi numai pe căile amenajate.Nu se circulă cu mijloace de transport destinate materialelor şi altor obiectiveParticipă la toate instructajele de securitatea muncii şi la orice acţiune iniţiată în domeniu. Dacă se degajă gaze şi noxe sau există alt pericol în spaţiile de lucru / conexe anunţă operativ pentru luarea măsurilor corespunzătoare.Aduc la cunostinţă orice abatere de la normele de securitatea muncii, orice defecţiune tehnică sau altă situaţie care constituie un pericol de accidentare, incendiu, avarii etc.Aduc la cunostinţă orice accident de muncă sau de altă natură suferit personal sau de alte persoane din echipă.Să oprească lucrul la apariţia unui pericol iminent de accidentare şi să informeze imediat conducătorul locului de muncă.În caz de accident de muncă anunţă imediat Inspectorul pentru Securitatea Muncii / Ofiţerul de serviciu; acordă / primeşte primul ajutor .Asigură relaţiile solicitate de organele de control şi de cele de cercetare privind SM.Asigură curăţenia la locul de activitate, colectarea deşeurilor rezultate din procesul tehnologic / menajere şi evacuarea din incintă.Se interzice eliminarea necontrolată a deşeurilor sau incinerarea deşeurilor pe teritoriul societaţii.

APĂRAREA ÎMPOTRIVA INCENDIILOR- AII

Să respecte locurile de fumat, stabilite şi marcate pe teritoriul societaţii şi în incintăNu se intră în zonele de restricţie aflate sub incidenţa reglementărilor speciale şi în alte obiective pentru care nu au aprobare de acces.Este interzis a se lucra cu foc deschis pe teritoriul societaţii fară a avea permis de lucru cu foc, avizat competent.Este interzis accesul şi lucrul la instalaţiile de forţă.În caz de intervenţie a organelor AU. să faciliteze cu maximum de urgenţă accesul acestora şi a maşinilor .


Este interzisă categoric folosirea mijloacelor de încălzire sau iluminare improvizate. În cazul observării unui început de incediu să anunţe - la tel. 2112 .În cazul unor evenimente sunt obligaţi să respecte indicaţiile planului de evacuare.

ACCESUL ÎN SOCIETATE

Accesul in societate se face prin prezentarea ECUSONULUI alocat - legitimare pentru conformitate cu tabelul existent la posturile de acces.Accesul cu mijloace auto se poate permite numai în condiţiile de aprobare.Să circule la intrarea / ieşirea in / din societate în timpul programului de lucru - pe poarta acces salariaţi şi după program / zile nelucrătoare - pe poarta pavilion conducere / Ofiţer Serviciu.Accesul în afara programului normal de lucru se face cu documente aprobate.Să se supună normelor de control poartă - prezentare ecuson, respectarea regulilor de introducere / scoatere bunuri cu prezentarea la control a bunurilor şi documentelor. Să poarte permanent ecusonul pe teritoriul societaţii.Să respecte traseul şi zonele de acces / activitate pentru care au primit aprobare. Să nu înstrăineze ecusonul şi să anunţe operativ pierderea acestuia.Să predea ecusonul la incetarea activitaţii.Deplasarea în afara zonei aprobate nu se permite.Activitatea în societate în afara orelor de program, în zilele de sărbători sau repaus sau în afara programului stabilit se permite numai cu aprobare scrisă şi în sistem de supraveghere.

OBLIGAŢII DE CONFIDENŢIALITATE ŞI NORME DE CONDUITĂ

Să respecte prevederile legale privind protecţia informaţiilor clasificate şi a celor referitoare la documente, date sau informaţii ce nu sunt destinate publicităţii.Confidenţialitatea datelor şi informaţiilor, din proprietatea societatii, de care au luat cunostinţă, se asigură şi ulterior plecării din societate pe o perioadă de 5 ani .Scoaterea din societate a documentelor, indiferent de suportul pe care se află este interzisă. Scoaterea din societate a unor bunuri ce aparţin societăţii este interzisă.Se interzice introducerea în societate de aparate de fotografiat / filmat / înregistrat audio şi nu se vor fotografia / filma obiective / produse / documente.Să păstreze o atitudine, ţinută şi conduită corespunzătoare pe teritoriul societăţii. Să nu introducă şi să nu consume băuturi alcoolice în incinta societăţii.Să prevină orice evenimente - avarii, incendii, accidente etc. - sunt raspunzatori de pagubele produse din culpă şi de orice acţiune care scoate din funcţie sau avariază dispozitivele, maşinile, echipamentele, instalaţiile de lucru etc.Să păstreze în bună stare bunurile ce Ie sunt încredinţate în administrare şi folosinţă.Furtul, delapidarea, distrugerea sau degradarea intenţionată a bunurilor din patrimoniul societaţii atrag consecinţele legale.

DISPOZIŢII FINALE

Obligaţiile,responsabilităţile şi răspunderea pentru respectarea normelor pe linie deSecuritatea Muncii, Protecţia Mediului, Apărarea Împotriva Incendiilor revin în totalitate Iucrătorilor care desfaşoară activitaţi pe teritoriul societăţii şi angajatorului prestator.


Pentru persoanele care nu respectă angajamentul şi disciplina internă, conducerea societăţii poate dispune măsuri , inclusiv evacuarea din societate şi recuperare daune.

5. INSTRUMENTE DE LUCRU NECESARE DESFĂŞURĂRII PRACTICII

5.1 JURNAL DE PRACTICĂ

Elev:Perioada: Locaţie (Agent economic şi departament):Modul:Tema:Sarcina de lucru:

În jurnalul de practică, elevul va completa următoarele informaţii:

1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-aţi observat sau le-aţi desfăşurat?

2. Ce lucruri noi aţi învăţat?

3. Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au plăcut? Motivaţi.

4. Ce lucruri/ evenimentele nu v-au plăcut ? Motivaţi.


5.2 FIŞE DE OBSERVAŢIE

Fişa de observaţie nr. 1

LOCALIZAREA DEFECTELOR ÎN CABLURI PRIN METODA INDUCTIVĂ

Obervaţi etapele localizării unui defect într-un cablu subteran prin metoda inductivă

şi modul de utilizare a instalaţiei de recepţie şi notaţi aceste observaţii în tabelul următor :

ETAPA MODUL DE UTILIZARE A INSTALAŢIEI DE RECEPŢIE

JUSTIFICAREA MODULUI DE UTILIZARE


Numele elevului:……………………………………………………………….Clasa:…………………………………………………………………………...Data:…………………………………………………………………………….

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică ________________________________

____________________________________________________________________________


ÎNLOCUIREA CONTACTELOR DEFECTE ALE UNUI APARAT DE COMANDĂ ŞI CONECTARE

Observaţi lucrările efectuate pentru înlocuirea contactelor defecte ale unui aparat

de comandă şi conectare de la distanţă ( releu electromagnetic , contactor, releu de timp ),

sculele , dispozitivele şi materialele folosite şi completaţi tabelul următor :

Nr. crt. DENUMIREA OPERAŢIEI SCULE MATERIALE




____________________________________________________________________________


DEFECTELE RELEELOR TERMICE

Observaţi şi analizaţi mai multe relee termice defecte şi metodele de verificare

utilizate pentru determinarea defectelor .Stabiliţi cauza care a dus la apariţia defectului şi

metoda de remediere, apoi completaţi tabelul următor :

DEFECTUL CAUZA METODE DE VERIFICARE

METODA DE REMEDIERE




____________________________________________________________________________


PROBA DE MERS ÎN GOL A MOTORULUI DE C.C.Este necesară pentru determinarea comportării diverselor parţi componente ale

maşinii.

În timpul funcţionarii în gol se controlează: încălzirea diverselor părţi, funcţionarea stabilă, comutaţia la colector, funcţionarea periilor, ungerea normală şi vibraţiile lagărelor .

Rezultatele controlului se trec în tabel.

În funcţie de observaţiile făcute în privinţa comportării diverselor părţi componente

ale maşinii se vor trage concluziile corespunzătoare în privinţa calităţii reparaţiei .

Vibraţiile lagărelor nu trebuie să depăşească 0,06 mm pentru motoarele cu turaţii

de 3000 rot/min şi 0,1 mm pentru cele cu turaţii ≤ 1500 rot/min.

CE SE CONTROLEAZĂ REZULTATELE CONTROLULUI CONCLUZII

încălzirea diverselor părţi

funcţionarea stabilă

comutaţia la colector

funcţionarea periilor

ungerea normală

vibraţiile lagărelor




____________________________________________________________________________

5.3 FIŞE DE LUCRU

Fişa de lucru nr. 1

LOCALIZAREA ŞI ÎNLĂTURAREA DEFECTELOR APĂRUTE ÎNTR-UN CABLU Lucrarea presupune lucrul în echipă de 2 elevi. Membrii grupului vor avea următoarele

sarcini :

- analizează problema

- organizează activităţile desfăşurate

- rezolvă problema şi execută împreună sarcinile de lucru cuprinse în fişa de lucru

Fiecare membru trebuie să primească o sarcină de lucru şi să – şi asume responsabilitatea

rezultatelor echipei.

Se apreciază nivelul de cooperare, atmosfera creată în timpul lucrului în echipă. Elevii

trebuie să cunoască normele de protecţia muncii corespunzătoare domeniului .

ACTIVITĂŢILOR REALIZATE DE ELEVI OBSERVAŢII

Vizionarea atentă a traseului

Identificarea porţiunii care este deteriorată

Verificarea cu ohmmetrul sau cu un buzer a secţiunilor cablului

Înlocuirea porţiunii deteriorate

Restabilirea continuităţii cablului fără a crea scurtcircuit

Protejarea îmbinării dintre cabluri

Se consideră lucrare realizată, dacă elevul execută cel puţin 50% din numărul activităţilor

enumerate mai sus


Numele elevului:…………………………………………….Clasa:…………………………………………………………Data:…………………………………………………………


____________________________________________________________________________


ÎNLOCUIREA RELEULUI TERMIC TRIFAZAT ÎN INSTALAŢIA DE ACŢIONARE ELECTRICĂ A MOTORULUI ASINCRON TRIFAZAT

Operaţiile efectuate în cazul înlocuirii unui releu termic trifazat în instalaţia de acţionare

electrică a motorului asincron trifazat pe care trebuie să le urmeze elevul sunt date în tabelul

următor . Pe măsura efectuării operaţiilor elevul va nota în tabel materialele şi sculele necesare .

OPERAŢIA SCULE SI MATERIALE

Studiul schemei electrice

Identificarea componentelor din schemă

Identificarea releului termic in instalaţie

Deconectarea releului termic

Demontarea releului termic

Montarea unui releu termic de acelaşi tip

Conectarea releului termic in instalaţie

Reglarea releului termic

Controlul operaţiilor efectuate


Numele elevului:…………………………………………….Clasa:…………………………………………………………Data:…………………………………………………………

Proba în funcţiune a instalaţieiObservaţii ale maistrului sau tutorelui de practică ________________________________

____________________________________________________________________________


VERIFICAREA EXTERIOARĂ A STĂRII GENERALE A MAŞINII DE C.C.

Se controlează vizual componentele mşinii de c.c. indicate în tabelul următor. Se

completează în tabel constatările în privinţa stării fiecărei părţi controlate şi eventualele

observaţii .

CE SE CONTROLEAZĂ CONSTATĂRI ASUPRASTĂRII PĂRŢII CONTROLATE OBSERVAŢII

suprafaţa exterioară a lagărelor

placa cu borne

carcasa

portperiile

colectorul

aspectul bobinajelor (când acestea sunt vizibile)

starea vopselei


Numele elevului:……………………………………………Clasa:……………………………………………………… Data:…………………………………………………………


____________________________________________________________________________


MĂSURAREA REZISTENŢELOR ÎNFĂŞURĂRILOR ÎN C.C.prin metoda ampermetrului şi voltmetrului

Pentru încercarea transformatorului reparat se realizează montajul din figura următoare :

Mod de lucru :

- se scoate reostatul R2 şi se introduce R1;

- se conectează K şi se stabileşte valoarea curentului în limitele scalei aparatului

(datorita inductanţei înfăşurării transformatorului, apare o intîrziere de ordinul a cateva zeci de

secunde în stabilizarea valorii curentului în circuit).

- milivoltmetrul se conectează numai după ce acul ampermetrului rămîne stabil, prin

cheia K1 , ( în aval poziţia 1 sau în amonte poziţia 2 de ampermetru ) .

Rezistenţa se măsoară pe fiecare înfăşurare, pe fiecare fază şi pe fiecare priză.

Rezultatele se trec în tabelul următor :

BORNE U [V] I [A] Rx [Ω] Rf[Ω]VALORI DATE

DE PRODUCĂTOR


Numele elevului:…………………………………………Clasa:………………………………………………………Data:………………………………………………………

AB

AC

BC

Observaţie : Deoarece măsurările dau rezistenţele de linie, se recalculează

rezistenţele pe fază ale înfăşurărilor Rf cu relaţiile:

în cazul conexiunii Y :

în cazul conexiunii Δ:

Rezistenţele înfăşurărilor diferitelor faze pe acelaşi plot nu trebuie să difere între ele, sau faţa de datele prevăzute de întreprinderea constructoare cu mai mult de 2%.


____________________________________________________________________________


5.4 STUDII DE CAZ

Studiu de caz nr. 1

ANALIZĂ COMPARATIVĂ A CARACTERISTICILOR UNOR APARATE DE COMANDĂ ŞI CONECTARE

Analizaţi caracteristicile aparatelor de comandă şi conectare de la distanţă şi completaţi tabelul următor :

Aparat

Timp scurs între momentul alimentării

aparatului şi momentul schimbării poziţiei contactelor

mobile

Valoarea curentului max. prin contacte

Funcţionarea depinde de

sensul tensiunii de alimentare ?

Releu electromagnetic

Contactor

Releu de timp


Studiu de caz nr. 2

COMUTAŢIA LA MAŞINILE ELECTRICE DE C.C.

Pe baza observaţiilor făcute pe parcursul activităţii practice completaţi în tabelul

următor factorii care influenţează comutaţia la maşinile de c.c. şi modul în care se

manifestă această influenţă.

FACTORI CARE INFLUENŢEAZĂ COMUTAŢIA CUM INFLUENŢEAZĂ COMUTAŢIA


Studiu de caz nr. 3

DETERMINAREA ADÂNCIMII DE POZARE A UNUI CABLU PRIN METODA INDUCTIVĂ

Cunoştinţe necesare:- Legea inducţiei electromagnetice

- Metoda inductivă de localizare a defectelor în cabluri

- Componentele şi modul de utilizare a instalaţiei de recepţie folosită pentru aplicarea

metodei inductive

Utilizând cunoştintele teoretice elevii vor găsi o modalitate aplicabilă practic pentru

a putea determina adâncimea de pozare a unui cablu subteran prin metoda inductivă .


5.5 PROIECT / MINIPROIECTIndiferent de tema abordată , proiectul trebuie sa conţină, în ordine,

următoarele părţi :1. Pagina de titlu Numele şcolii Numele candidatului Numele îndrumătorului Anul de studiu Calificarea profesională

2. Cuprinsul

3. Argumentul

4. Conţinutul propriu-zis Probleme soluţionate Perspectiva personală a candidatului în abordarea temei Unitatea practic-aplicativă

5. Bibliografie

6. Anexe Desene Schiţe Experimente Măsurători

Exemple de teme de proiect / miniproiect :Tema 1 : PRINCIPALELE DERANJAMENTE ŞI MODUL LOR DE REMEDIERE LA

MAŞINILE ELECTRICE DE C.C.Tema 2 :METODE DE DETECTARE A DEFECTELOR ÎN CABLURI


5.6 PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ

Portofoliul este :

• Instrument de evaluare (informaţii asupra învăţării şi progresului elevilor)

• Instrument de autoevaluare (relevant pentru progresului elevului).

• Instrument de evaluare destinat părinţilor sau comunităţii –trebuie să

cuprindă cele mai semnificative produse ale elevului.

PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ va conţine :- Jurnal de practică- Fişe de observaţie - Fişe de lucru- Studii de caz - Proiecte/ miniproiecte- Selecţii din însemnări care indică interesele, stilul elevului şi folosire unei varietăţi de

inteligenţe.


6. MODALITATEA DE EVALUAREEvaluarea elevilor va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la

criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar ca metode de evaluare recomandăm:

Observarea sistematică a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea conceptelor, capacităţilor, atitudinilor lor faţă de o sarcină dată.

Autoevaluarea, prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele educaţionale şi îşi poate impune / modifica programul propriu de învăţare.

Metoda exerciţiilor practice

Ca instrumente de evaluare se pot folosi:Pentru evaluarea formativă

Fişe de observaţie şi fişe de lucru Chestionarul Fişe de autoevaluare Miniproiectul - prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare

a bibliografiei, a materialelor şi a instrumentelor, acurateţea reprezentărilor tehnice, modul de organizare a ideilor şi a materialelor într-un proiect.

Pentru evaluarea sumativă Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de

înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor. Chestionarul Testele practice Interesul manifestat de elev pe parcursul activităţii practice Frecvenţa


7. ANEXE


MĂSURAREA REZISTENŢELOR ÎNFĂŞURĂRILOR ÎN C.C.prin metoda ampermetrului şi voltmetrului

În urma măsurătorilor şi a calculelor efectuate se completează tabelul după cum urmează

BORNE U [V] I [A] Rx [Ω] Rf[Ω]VALORI DATE

DE PRODUCĂTOR

AB 24 1,22 19,7 9,85 10

AC 24 1,24 19,4 9,7 10

BC 24 1,23 19,5 9,75 10

Studiu de caz nr. 1

ANALIZĂ COMPARATIVĂ A CARACTERISTICILOR UNOR APARATE DE COMANDĂ ŞI CONECTARE

Aparat

Timp scurs între momentul alimentării

aparatului şi momentul schimbării poziţiei contactelor

mobile

Valoarea curentului max. prin contacte

Functionarea depinde de

sensul tensiunii de alimentare ?

Releu electromagnetic Practic zero Relativ mici NU

Contactor Practic zero Mari şi foarte mari NU

Releu de timp Δt ≠ 0 şi reglabil Relativ mici NU


Fişa de observaţie nr. 3Defectele releelor termice

DEFECTUL CAUZA METODE DE VERIFICARE METODA DE REMEDIERE

Arderea bimetalului sau a rezistenţei încălzitoare

Scurtcircuit între spirele electromagnetului protejat şi nefuncţionarea mecanismului de declanşare

Se măsoară curentul absorbit de motor cu ajutorul unui ampermetru şi se verifică funcţionarea mecanismului de declanşare

Introducerea protecţiei prin siguranţe fuzubileRebobinarea motoruluiÎnlocuirea conductoarelor defecteRepararea mecanismului de declanşare a releului termic

Scurtcircuit între conductoarele ce leagă întreruptorul cu electromotorul protejat

Se verifică rezistenţa de izolaţie cu ajutorul megohmmetrului

Bimetalul nu se încălzeşte

Capetele bimetalului nu fac contact cu bornele

Se verifică cu puntea contactul între bimetal şi borne Strângerea şuruburilor de legatură în

borneSe înlocuieşte rezistenţa încălzitoareRepararea transformatorului reductor de curent

Rezistenţa încălzitoare întreruptă

Se verifică cu puntea continuitatea rezistenţei

Transformatorul de alimentare defect

Se verifică cu un ampermetru alimentarea bimetalului

Bimetalul se încălzeşte puternic

Şuntul montat în paralel cu bimetalul ars sau întrerupt Se verifică continuitatea şuntului Se înlocuieşte şuntul cu altul având

aceleaşi dimensiuni şi caracteristici electriceSe repară transformatorul de curent

Transformatorul debitează un curent mai mare decât cel nominal

Se verifică cu un ampermetru curentul debitat de transformator

Bimetalul rămâne îndoit

Bimetalul a fost parcurs timp îndelungat de un curent mai mare decât cel nominal

Se verifică funcţionarea releului de curent într-o instalaţie specială prevazută cu reglaj de curent

Înlocuirea bimetalului cu unul având aceleaşi dimensiuni şi caracteristici

Bimetalul se încălzeşte prea puţin

Şuntul nu face un contact prea bun cu bimetalul

Se verifică locul de contact între şunt şi bimetal Se cositoreşte locul de contact între

şunt şi bimetalSe reface reglajul pentru temperatura ambiantă corespunzătoare

Temperatura ambiantă prea scazută şi releul nu are compensator

Se măsoară temperatura ambiantăSe înlocuieşte releul cu unul cu compensator

Bimetalul declanşează intempestiv (neaşptetat)

Temperatura ambiantă este prea ridicată şi releul nu are compensator

Se măsoară temperatura ambiantăSe înlocuieşte releul cu unul cu compensator

Se reface reglajul pentru temperatura ambiantă corespunzătoare


GRUPUL ŞCOLAR DEAERONAUTICĂ „HENRI COANDĂ”

Elev: Îndrumător: prof.ing.Ovidiu Motoroiu

Calificarea: Tehnician instalaţii de bord (avion)


an de studiu

TEMA PROIECTULUI:

PRINCIPALELE DERANJAMENTE ŞI MODUL LOR DE REMEDIERE LA MAŞINILE ELECTRICE DE C.C.


CUPRINS

1. ARGUMENT……………………………………………………………..................

2. PRINCIPALELE DERANJAMENTE ŞI MODUL LOR DE REMEDIERE LA MAŞINILE ELECTRICE DE C.C..........................................

3. NORME DE PROTECŢIE A MUNCII ŞI MASURI DE PREVENIRE ŞI STINGERE A INCENDIILOR…………………………..................

3. BIBLIOGRAFIE………………………………………………………....................


1. ARGUMENT

Maşinile de c.c. sunt, din punct de vedere istoric cele mai vechi maşini electrice rotative. Dezvoltarea ulterioarã a maşinilor electrice de c.a., avantajele transportului şi distribuţiei energiei electromagnetice sub tensiuni şi curenti altemativi au restrâns mult domeniul de utilizare a maşinilor de curent continuu. Se mai folosesc aceste maşini în tracţiunea electricã, în acţionãri electromecanice (maşini de ridicat, poduri rulante, laminoare, maşini unelte, etc), ca excitatoare, generatoare de sudurã, servomotoare, generatoare (dinamuri) auto, etc.

În timpul funcţionãrii maşinile electrice sunt supuse atât uzurii mecanice (datoritã frecãrilor, slãbirii îmbinãrilor, slãbirii etanşeitãtii, etc) cât şi uzurii electrice (datorate solicitãrilor electrice: uzura contactelor scãderea rezistenţei de izolaţie, strãpungeri, conturnãri, etc).

Reparaţiile au ca scop înlãturarea uzurilor (electrice si mecanice) pentru aducerea maşinii respective în stare normalã de funcţionare. Repararea poate fi organizatã dupã mai multe sisteme şi anume: reparaţii executate în caz de necesitate, raparaţii executate dupã examinarea maşinii, reparaţii preventive planificate. Sistemul de reparaţii preventive planificate este cel mai folosit şi prevede urmãtoarele feluri de reparaţii: curente, mijlocii şi capitale. În afara reparaţiilor planificate se mai executã reparaţiile accidentale atunci când apare necesitatea înlãturãrii imediate a unui defect Este foarte important ca, la apariţia unui defect sau a unui regim de funcţionare anormală, sã se intervinã imediat, pentru efectuarea reparaţiilor ce se impun. Micile defecţiuni, neremediate la timp, pot conduce la grave deranjamente. În acest sens cunoaşterea manifestãrilor la apariţia unui defect sau a unui regim anormal de funcţionare, capãtã o importantã deosebitã. Folosirea unui proces tehnologic adecvat, a materialelor corespunzatoare calitativ, precum şi a sculelor dispozitivelor şi verificatoarelor indicate este esentială. De asemeni, în limita posibilităţilor, se impune folosirea celor mai noi tehnologii , dispozitive şi aparate,pentru creşterea calitaţii reparaţiilor efectuate, precum şi a productivitaţii.

Efectuarea corectă a reparatiilor contribuie decisiv la păstrarea parametrilor funcţionali ai maşinii electrice respective şi la asigurarea unei durate de serviciu îndelungate.

Pentru a se executa o reparaţie corectă este necesar ca personalul care execută reparaţia să cunoască foarte bine procesul tehnologic, să aibă la dispoziţie şi să folosească corect sculele, dispozitivele şi aparatele de masură indicate pentru fiecare caz în parte.

Efectuarea verificărilor şi încercărilor în timpul remontării sau după remontarea maşinii, trebuie facută cu mare atenţie şi profesionalitate, pentru a depista eventualele nereguli ce ar putea duce la o nouă defectare rapidă sau chiar la accidente.

Multă atenţie trebuie acordată respectării normelor de protecţie a muncii atât la întreţinerea şi exploatarea maşinilor electrice cât şi în toate etapele procesului tehnologic de reparare, pentru prevenirea accidentelor. De cele mai multe ori aceste accidente sunt datorate neglijenţei sau lipsei de atentie.


2. PRINCIPALELE DERANJAMENTE ŞI MODUL LOR DE REMEDIERE LA MAŞINILE ELECTRICE DE C.C.

DERANJAMENTE METODE DE LOCALIZARE CAUZE POSIBILE REMEDIERE

DEF

ECTE

A

LE

ÎNFĂ

ŞUR

ĂR

ILO

R

Scăderea rezistenţei deizolaţie faţă de masă

-vizual-măsurarea rezisţentei de izolaţie cu megohmetrul de 1000V

- umezirea înfăşurărilor

uscarea înfăşurărilor prin : -suflare cu aer cald -demontare şi uscare în cuptor; -alimentare cu tensiune redusă

- îmbâcsire cu praf conductor a înfăşurărilor- îmbătrânirea izolaţiei

- rebobinarea maşinii

Intreruperea înfăşurărilor

- verificarea continuităţii înfăşurărilor- vizual

- calitatea lipiturilor necorespunzatoare- aliaj de lipit necorespunzător- densitatea de curent prea mare în zona lipiturii

- se refac lipiturile folosind aliaj de lipit mai greu fuzibil sau pentru lipituri tari

Scurt circuit:- între înfăşurări şi masă;- între infăşurări;- între spirele aceleiaşiînfăşurări;

- încercarea înfăşurării lasupratensiune faţă de masă- localizarea punerii nete la masă folosind o sursă reglabilă de joasă tensiune pentru curenţi mari- vizual observând zonele în care izolaţia este arsă- metoda electromagnetului- metoda căderilor de tensiune la rotoare cu legături echipotenţiale

- lovirea înfăşurărilor- neatenţie la bobinarea maşinii- degradarea izolaţiei

rebobinarea totală sau partială a maşinii după caz


DERANJAMENTE METODE DE LOCALIZARE CAUZE POSIBILE REMEDIERESC

ÂN

TEIE

REA

C

OLE

CTO

RU

LUI

Scanteierea colectoruluinumai la funcţionarea în sarcină

- verificarea sarcinii cu un ampermetru - maşina este supraîncarcată - reducerea sarcinii sau înlocuirea

motorului cu unul mai mare

- verificarea periilor şi a colectorului

- periile sau colectorul suntuzate

- înlocuirea periilor- rectificarea şi canelarea colectorului- înlocuirea colectorului

- verificarea aşezarii periilor în axa neutră

- periile sunt amplasate incorect

- deplasarea periilor conform marcajului fabricii

- verificarea întrefierului polilor auxiliari

- întrefierul polilor auxiliarieste prea mic sau prea mare

-se realizează întrefierul prescris de fabrică

Scânteierea colectorului se produce şi la sarcină redusă sau chiar în gol

- verificarea izolaţiei dintre lamelecolectorului

- izolaţia dintre lamele a ajuns la suprafaţa colectorului - se canelează colectorul

-verificarea existenţei scurtcircu-itului între spirele rotorului sau între lamele colectorului

- scurtcircuit între lamelele colectorului sau între spirele rolorului

- se canelează colectorul- se curaţă cositorul dintre steguleţe- se înlocuieşte porţiunea de înfăşurare defectă

- observarea înnegririi unei lamele a colectorului

- s-a dezlipit un conductor lacolector sau s-a întrerupt o bobină

- se lipeste conductorul- se înlocuieşte bobina întreruptă

Apariţia cercului de foc la colector

- verificarea stării colectorului - colector murdar, rugos, uzat- se curata colectorul- se rectifica sau se inlocuieste colectorul

-verificarea amplasării periilor şi a presiunii acestora pe colector

- periile nu sunt amplasate în axa neutră-presiune neuniformă a periilor pe colector

- deplasarea periilor conform marcajului fabricii- reglarea sau înlocuirea periilor şi arcurilor

Aparitia cercului de foc la colector (continuare)

- verificarea succesiunii polilorprincipali şi auxiliari

- polaritatea greşită a polilorauxiliari - refacerea legăturilor în mod corect

- verificarea înfăşurării polilor auxiliari la scurtcircuit între spiresau la masă

- scurtcircuit în infăşurarea polilor auxiliari - contact între bobinele polilor şi corpul maşinii

-înlocuirea bobinelor defecte


-verificarea poziţiei rotorului între poli

- poziţie excentrică a rotoruluiîntre poli datorită uzurii lagărelor

- centrarea rotorului după înlocuirea lagărelor uzate

DERANJAMENTE METODE DE LOCALIZARE CAUZE POSIBILE REMEDIERESU

PRA

ÎNC

ĂLZ

IREA

M

AŞI

NII

Incălzirea colectorului

- verificarea calitatii periilor - perii necorespunzatoare - inlocuirea periilor cu altele de tipulrecomandat de producător

- verificarea poziţiei periilor - amplasarea gresită a periilor - corectarea poziţiei periilor

- verificarea ventilaţiei motorului - ventilaţie insuficientă - curăţarea canalelor de ventilaţie prin suflare cu aer cald

Incălzirea rotorului

- măsurarea sarcinii cu ampermetrul - supraîncărcarea motorului - reducerea sarcinii

- măsurarea tensiunii cu voltmetrul - tensiunea mărită - readucerea tensiunii la valoareanominală

- verificarea înfăşurării rotorice la scurtcircuit

- scurtcircuit în înfăşurarea rotorului - înlocuirea bobinelor defecte

- verificarea înfăşurării de excitatie la scurtcircuit

-scurtcircuitarea uneia sau mai multor secţii ale înfăşurării de excitaţie

- înlocuirea bobinelor defecte

- măsurarea dimensiunilor periilor - perii prea late - înlocuirea periilor cu altele de tipulrecomandat de producător

- controlul umezirii înfăşurării rotorice - umezirea înfăşurării rotorice - uscarea înfăşurării rotorice

Incalzirea polilor auxiliari

- măsurarea sarcinii cu ampermetrul - supraîncărcarea maşinii - reducerea sarcinii- verificarea conexiunilor polilorauxiliari

- conectarea greşită a polilorauxiliari

- refacerea conexiunii polilor auxiliari în mod corect

- controlul umezirii înfăşurării polilor

- înfăşurarea polilor auxiliari este umedă

- uscarea înfăşurărilor polilor auxiliari

- verificarea ventilaţiei motorului - ventilaţie insuficientă - curăţarea canalelor de ventilaţieprin suflare cu aer cald

Supraîncălzirea maşinii

- verificarea sarcinii cu un ampermetru

- verificarea sarcinii cu un ampermetru

- se va reduce sarcina


- verificarea canalelor de ventilaţie şi a filtrelor de aer (dacă există)

- maşina nu se răceşte corespunzător datorită canalelor de ventilaţie înfundate

- se curaţă maşina prin suflare cu aer comprimat- se curaţă sau se înlocuieşte filtrul de aer

- verificarea înfăşurării de excitaţie - scurtcircuit , între spirele înfăşurării de excitaţie

- se izolează sau se înlocuieşte bobina defectă


SUPR

AÎN

CĂ

LZIR

EA

MA

ŞIN

II

Incălzirea polilor principali

- controlul existenţei componentelor din schemă - lipsa reostatului de reglaj - montarea reostatului de reglaj

- verificarea conexiunilor bobinelor de excitatie

- conectarea greşită a bobinelor de excitaţie

- refacerea conexiunilor bobinelor de excitaţie în mod corect

- verificarea excitaţiei la scurtcircuit între spire

- scurtcircuit între spirele de excitaţie - înlocuirea bobinelor defecte

- controlul umezirii înfăşurării de excitaţie - înfăşurare de excitaţie umezită - uscarea înfăşurării de excitaţie

- verificarea ventilaţiei - ventilaţie insuficientă - curăţarea canalelor de ventilaţie , prin suflare cu aer comprimat

UZU

RA

C

OLE

CTO

RU

LUI

Colectorul se uzează intens şi neuniform

- verificarea mărcilor periilor - marca periilor necorespunză-toare (perii prea tari)

- se inlocuiesc periile cu perii recomandate de producător

- verificarea presiunii periilor pecolector

- presiune prea mare a periilor pe colector

- reglarea presiunii periilor pe colector cu ajutorul aparatelor

- verificarea calităţii periilor - perii necorespunzătoare calitativ sau de calitaţi diferite

- înlocuirea periilor cu altele cores-punzătoare şi de aceeasi marcă

UZU

Periile se uzeaza foarte intens

- verificarea stării colectorului - colectorul îmbâcsit cu praf de la perii , cu pulbere metalică , cu nisip ,etc.

- se curăţă colectorul şi se protejeazăîmpotriva sursei de îmbâcsire


RA

PER

IILO

R - verificarea presiunii periilor pe colector - verificarea rezistenţei de contact pe perie prin metoda căderii de tensiune - verificarea calitatii periilor

- curent neuniform repartizatîntre perii

- reglarea presiunii pe collector

- înlocuirea periilor necorespunzătoare


Supraîncălzirea lagărelor cu alunecare

- verificarea debitului de ulei

- verificarea calitaţii uleiului

- debit de ulei insuficient- îmbâcsirea uleiului cu praf- calitatea necorespunzătoare a uleiului

- verificarea instalaţiei de ungereconductele , filtrele , pompa.Înlăturarea defectelor şi asigurarea debitului de ulei necesar- înlocuirea uleiului cu altul curat de calitatea prescrisă

- verificarea jocului între fus şicuzineţi

- joc prea mic între fus şi cuzinet- cuzineţii nu sunt ajustaţi suficient

- se regleaza jocul dintre fus şi cuzineţi -se înlocuiesc cuzineţii

Supraîncălzirea lagărelor cu rostogolire

- verificarea starii lagarelor- verificarea calitatii unsorii

- lagarele sunt murdare- unsoarea este îmbacsită de praf sau necorespunzătoare

- se spală rulmentii- se inlocuieste unsoarea cu alta curată de calitatea prescrisă

- verificarea setării scutului şi arborelui - verificarea dimensiunilor arborelui si alezajului

- scutul si/sau arborele sunt uzate sau distruse- toleranţele de prelucrare nu sunt corecte

- se înlocuiesc piesele uzate- adăugarea unei cămăşi metalice pe scut fixate prin sudare sau presare la cald şi strunjirea corespunzătoare a acesteia - cromarea arborelui şi strunjireacorespunzătoare , a acestuia - prelucrarea ajustajului până la încadrarea în toleranţele prescrise


DEF

ECTE

A

LE Zgomot la

lagăre in timpul mersului Eliminarea lubrefiantului

- verificarea stării rulmentului şi ajocului acestuia- verificarea garniturilor de etanşare- verificarea debitului şi a nivelului de ulei

- rulmentul este murdar sau are căile de rulare uzate sau deteriorate- garniturile de etanşare sunt defecte- debitul de ulei este prea mare- nivelul de ulei prea ridicat

- se spală rulmentul- se înlocuieşte rulmentul cu unul nou- se înlocuiesc garniturile defecte- se reglează debitul sau nivelul de ulei

DERANJAMENTE METODE DE LOCALIZARE METODE DE LOCALIZARE REMEDIERE

ZGO

MO

TE Ş

I VI

BR

AŢI

I A

LE M

AŞI

NII

Maşina vibrează în timpul funcţionării

- verificarea fixarii bobinelor rotoarelor cu poli aparenti- verificarea fixarii bobinajuluirotoric

- slabirea si deplasarea bobinelor rotoarelor cu poli aparenti- slabirea bobinajului rotoric datorita fixarii insuficiente sau bandajarii defectuase

- consolidarea si fixarea bobinelor- eliminarea bandajului vechi si aplicarea unia nou , eventual pe o latime mai mare-echilibrarea dinamica a rotorului

- verificarea centrării rotorului , cuplajelor , transmisiei- verificarea echilibrării dinamice a rotorului , cuplajelor şi transmisiei

- rotorul , cuplajul sau şaiba de transmisie sunt dezechilibrate- strâmbarea arborelui datorită unor şocuri sau exploatării defectuase - descentralizarea rotorului cuplajului sau transmisiei

- echilibrarea dinamică a rotorului separat şi a şaibelor de transmisie separat - înlocuirea (sau îndreptarea pe utilaje speciale) a arborelui rotoric- centrarea arborelui , cuplajului şitransmisiei

- verificarea fixării portlagărelor ,a plăcii de fundaţie

- portlagărele , componentele fundaţiei sau placa de fundaţie nu sunt fixate suficient

- se strâng şuruburile de fixare - se iau măsuri de consolidare a fundaţiei

- verificarea stării şi montajuluicurelei de transmisie

- cureaua de transmisie estedeformată sau incorect montată

- se înlocuieşte cureaua defectă- se montează corect cureaua


Zgomote anormal de mariproduse de maşină

- verificarea presării miezuluimagnetic

- presarea slabă a miezuluimagnetic

- impregnarea sau chiar reîmpachetarea miezului

- verificarea scurtcircuitului dintrespirele infăşurărilor

- scurtcircuite intre spirele înfăşurărilor - înlocuirea înfăşurărilor defecte

DERANJAMENTE METODE DE LOCALIZARE METODE DE LOCALIZARE REMEDIERE

DEF

ECTE

ŞI

REG

IMU

RI

AN

OR

MA

LE D

E

Motorul nu porneşte

- se controlează cu voltmetrul prezenţa tensiunii la bornele motorului - controlul continuitaţii cu ohmmetrul

- întreruperea circuitului de forţă - restabilirea continuităţii circuitului

- verificarea lipiturilor la colector - verificarea continuităţii bobinajului rotoric

- întreruperea înfăşurării rotorice - desfacerea lipiturilor la colector

- refacerea lipiturilor la colector - înlocuirea secţiilor defecte

- verificarea poziţiei periilor şi a contactului acestora pe colector

- aşezarea greşită a periilor - contact slab la perii

- fixarea periilor în axa neutră - restabilirea contactului electric la perii

- verificarea cuplului la pornire - cuplu mare la pornire - micşorarea cuplului la pornire

Motorul nu porneşte în sarcină

- verificarea înfăşurării de excitaţie , conexiunilor acesteia şi izolaţia faţă de masă

- înfăşurarea de excitaţie este scurtcircuitată

- se izolează locul defect- se înlocuieşte sau se rebobinează înfăşurarea de excitaţie

- verificarea conexiunilorînfăşurării de excitaţie

- înfăşurarea de excitaţie derivaţie legată greşit

- se leagă corect înfăşurarea de excitaţie derivaţie

Turaţia motorului diferită de turaţianominală

- verificarea poziţiei periilor- perii deplasate din axa neutră contra sensului de rotaţie (n>N) sau în sensul de rotaţie (n<N)

- se amplasează periile în axa neutră

- verificarea rezistenţeireostatului de câmp

- reostatul de câmp are valoare prea mare (n>N) sau prea mică (n<N)

- se modifică valoarea reostatului de câmp


FUN

CŢI

ON

AR

E SP

ECIF

ICE

- verificarea înfăşurărilor deexcitaţie la scurtcircuit între spire

- scurtcircuit între spire la una sau mai multe din bobinele de excitaţie derivaţie

- se înlocuiesc sau se rebobinează bobinele defecte

- măsurarea tensiunii de alimentare - tensiunea de alimentare anormală

-readucerea tensiunii de alimentare la valoarea nominală

- verificarea polaritaţii polilor - polaritatea gresită a polilor - refacerea conexiunilor bobinelor polare

- verificarea încărcării motorului - încărarea anormală a motorului - readucerea încărcării la valoarea nominală


3. NORME DE PROTECŢIE A MUNCII ŞI MĂSURI DE PREVENIRE ŞI STINGERE A INCENDIILOR

3.1 NORME GENERALE DE PROTECŢIE A MUNCII

Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare pe durata exploatării maşinilor electrice se iau următoarele masuri de protecţie:

- Manevrarea echipamentului de pornire a maşinilor electrice cu acţionare manuală se execută purtând mănuşi electroizolante. În cazul instalării dispozitivelor de comandă în locuri cu umiditate se vor folosi mănuşi, iar in faţa acestui echipament se instalează platforme electroizolante (grătar de lemn cu izolatoare suport).

- La motoarele electrice protejate numai prin siguranţe şi care nu au alte elemente de separaţie în faţa acestora, înainte de inceperea oricărei lucrări pe circuitul de forţă, se vor demonta aceste siguranţe, folosind mănuşi electroizolante şi (în locuri umede) o platforma electroizolantă, iar în locul lor se vor monta capace de siguranţa fără fuzibil, vopsite în rosu.

În cazul în care elementele de protecţie electrică ale motorului, se găsesc în altă încăpere în mod suplimentar se va deconecta cablul de alimentare de la bomele motorului şi se vor asigura conductoarele acestuia cu degetare de cauciuc.

- Corpurile maşinilor electrice şi cele ale echipamentului din circuitul lor de forţă trebuie să fie legate la pământ.

- Bomele, înfăşurările, şi cutiile terminale ale maşinilor electrice trebuie să fie închise, astfel încât să fie imposibilă ridicarea capacelor fără a demonta piuliţele.

- Elementele în rotaţie trebuie îngrădite sau protejate de apărătoare (inele colectoare, curele de transmisie, cuple, ventilatoare, parţile deschise ale arborilor, etc).

- Izolarea electrică a circuitului de forţă, de pe care urmează a se demonta motorul electric, începe prin oprirea motorului, verificarea lipsei tensiunii, realizarea unei separaţii vizibile, care se va bloca, iar pe dispozitivul de acţionare (heblu, întreruptor, etc) se va monta un indicator de interzicere: "Nu închideţi ! Se lucrează".

- Este interzis a se lucra la conductorul de legare la pământ atât timp cât motorul funcţionează şi alimentarea lui este conectată.

- La motoarele electrice se pot executa lucrări şi pe baza de instrucţiune tehnică internă. Aceasta însa nu exclude luarea tuturor măsurilor tehnice şi organizatorice care sunt necesare pentru asigurarea deplinei securităţi a personalului.

- Scoaterea plăcilor avertizoare şi repunerea în funcţiune a motoarelor se vor face numai dacă în registrul secţiei respective s-a consemnat faptul că lucrarea s-a terminat, precum şi numele persoanei care a comunicat acest lucru.

- În scopul prevenirii personalului de exploatare asupra pericolului de atingere a pieselor aflate sub tensiune, în vecinătatea acestora se afişează inscripţii sau pancarde specifice; pentru fiecare fel de tensiune şi curent se vor utiliza notaţiile prevăzute în normative.


3.2 MĂSURI DE PREVENIRE ŞI STINGERE A INCENDIILOR

În timpul exploatării maşinilor electrice, pe lângă pericolul electrocutării curentul electric poate provoca incendii, datorită încălzirii aparatajului electric în timpul funcţionării, în timpul scurtcircuitului sau suprasarcinilor.

Arcurile electrice produse prin deranjamentele parţii electrice pot provoca arsuri personalului sau pot determina aprinderea prafului aglomerat sau a amestecului gazelor din atmosfera încaperii.

Pentru prevenirea pericolului de aprindere din cauza scânteielor şi a supraîncălzirii, trebuie luate următoarele măsuri:

- La regimul de funcţionare în plină sarcină, părţile motorului electric nu trebuie să se încălzească până la o temperatură periculoasă (lagărele nu trebuie să depaşească temperatura de 80° C).

- Părţile din clădiri şi părţile din utilaje care sunt expuse acţiunii arcului electric trebuie să fie neinflamabile.

- Siguranţele, întreruptoarele şi alte aparate asemănătoare, care în timpul exploatării pot provoca întreruperea curentului electric, trebuie acoperite cu carcase.

- Părţile reostatelor şi ale celorlalte aparate care se încălzesc în timpul funcţionării trebuie montate pe socluri izolate termic.

- Utilajul care lucrează în medii de praf sau gaze trebuie să fie acţionat cu motoare electice antiexplozive, iar instalaţiile ăi aparatajul să fie în execuţie antiexplozivă.

- Pentru a se putea interveni cu eficacitate în caz de incendiu se recomandă ca lângă maşinile-unelte (sau în secţii) să fie amplasate extinctoare cu CO2 .

Folosirea apei este interzisă la stingerea incendiilor în instalaţiile electrice,deoarece prezintă pericol de electrocutare şi determină şi extinderea defecţiunii.

4. BIBLIOGRAFIE

1) N. Mara ; C. Neguş Instalaţii şi echipamente electrice ( manual pt. clasa a – XIa si a-XII-a) Ed. Didactică si pedagogică 1994

2) I.Cioc Instalaţii şi echipamente – Tehnologia meseriei Ed. Didactica şi Pedagogica 1992

3) N. Bichir ; D.Mihoc , ş.a Maşini ,Aparate , Acţionări şi Automatizări Ed. Didactică şi Pedagogică 1994

4) Manual Tehnologie şi electrotehnică - Modulul 1 Ed. ART , 2006


Anexa nr. 1 la OMECT 1702

CONVENŢIE CADRU

privind efectuarea stagiului de pregătire practică în întreprindere / instituţie publică de către elevii din învăţământul profesional şi

tehnic

Prezenta convenţie se încheie între:● Unitatea de învăţământ ……………………………………………………………… (denumită în continuare organizator de practică)reprezentată de DirectorDl/Dna……………………………………………..Adresa organizatorului de practică:……………………………………………………………………………………………………email:…………………………………. Telefon: ………………………………….

şi

● Întreprinderea, instituţia, societatea comercială, etc …………..……………………. (denumită în continuare partener de practică)reprezentată de (numele si calitatea)Dl/Dna…………………………………………….Adresa partenerului de practică:…………………………………………………………………………………………………email:…………………………………. Telefon: ………………………………….

Perioada pentru care se încheie convenţia: ………………………..

Art. 1 Obiectul convenţieiConvenţia stabileste cadrul în care se organizează şi se desfăsoară stagiul de pregătire practică în vederea învăţării la locul de muncă, ca parte a programului de pregătire profesională prin învăţământ profesional şi tehnic, efectuat de:

Elev (denumit în continuare practicant)………………………………………………………CNP………………………………………înscris în clasa ………. , în anul şcolar …………..calificarea ………………………………………………………, nivel de calificare ………….

Stagiul de practică este realizat de practicant în vederea dobândirii competenţelor profesionale menţionate în Anexa pedagogică, parte integrantă a prezentei Convenţii cadru, în conformitate cu Standardul de pregătire profesională şi curriculumul aprobate prin Ordin al Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr. __________________.Modalităţile de derulare şi conţinutul stagiului de pregătire practică sunt descrise în prezenta Convenţie şi în Anexa pedagogică.

Art. 2 Statutul practicantuluiPracticantul rămâne, pe toată durata stagiului de pregătire practică, elev al unităţii de învăţământ.


Art. 3. Plata şi obligaţiile socialeStagiul de pregătire practică (se bifează situaţia corespunzătoare):- se efectuează în cadrul unui contract de muncă,cei doi parteneri putând să beneficieze de prevederile legii nr. 72/2007- nu se efectuează în cadrul unui contract de muncă- se efectuează în cadrul unui proiect finanţat prin Fondul Social European - se efectuează în cadrul proiectului …………………………. În cazul angajării ulterioare, perioada stagiului nu va fi considerată ca vechime în situaţia în care convenţia nu se derulează în cadrul unui contract de muncă.Practicantul nu poate pretinde un salariu din partea partenerului de practică care-l primeste în stagiul de pregătire practică,cu excepţia situaţiei în care practicantul are statut de angajat.Partenerul de practică poate, totuşi, acorda practicantului o indemnizaţie, gratificare, primă sau avantaje în natură, precizate la art. 8.Partenerul de practică se angajează să achite integral cotizaţiile sociale conform reglementărilor în vigoare.

Art. 4. Sănătatea şi securitatea în muncă. Protecţia socială a practicantuluiPartenerul de practică are obligaţia respectării prevederilor legale cu privire la sănătatea şi securitatea în muncă a practicatului pe durata stagiului de instruire practică.Practicantului i se asigură protecţie socială conform legislaţiei în vigoare. Ca urmare, conform dispoziţiilor capitolului II, articolul 5, paragraful e al Legii nr. 346/2002 modificată de OUG 107/24.10.2003 despre asigurările pentru accidente de muncă şi boală profesională, practicantul beneficiază de legislaţia privitoare la accidentele de muncă pe toată durata efectuării pregătirii practice.În cazul unui accident suportat de practicant, fie în cursul lucrului, fie în timpul deplasării la lucru, partenerul de practică se angajează să înstiinţeze asiguratorul cu privire la accidentul care a avut loc (conform capitolului V din legea 346/2002 modificată de OUG 107/24.10.2003).

Art. 5. Responsabilităţile practicantuluiPracticantul are obligaţia, ca pe durata derulării stagiului de pregătire practică, să respecte programul de lucru stabilit şi să execute activităţile solicitate de tutore după o prealabilă instruire, în condiţiile respectării cadrului legal cu privire la volumul şi dificultatea acestora (conform Codului Muncii). În cazul nerespectării obligaţiilor se aplică sancţiunile conform Regulamentului de organizare si funcţionare al unităţii de învăţământ.Pe durata stagiului său, practicantul respectă regulamentul de ordine interioară al partenerului de practică. În cazul nerespectării acestui regulament, directorul întreprinderii, instituţiei, societăţii comerciale, etc. (partener de practică), îsi rezervă dreptul de a anula convenţia referitoare la pregătirea practică, după ce în prealabil a înstiinţat directorul unităţii de învăţământ la care elevul (practicantul) este înscris ( Art. 263/1 si Art. 264/1 din Codul muncii).Practicantul are obligaţia de a respecta normele de securitate si sănătate în muncă pe care si le-a însuşit de la reprezentantul partenerului de practică înainte de începerea stagiului de practică.De asemenea, practicantul se angajează să nu folosească, în nici un caz, informaţiile la care are acces în timpul stagiului despre partenerul de practică sau clienţii săi, pentru a le comunica unui terţ sau pentru a le publica, chiar după terminarea stagiului, decât cu acordul respectivului partener de practică.


Art. 6. Responsabilităţile partenerului de practicăPartenerul de practică va stabili un tutore pentru stagiul de practică, selectat dintre salariaţii proprii si ale cărui obligaţii sunt menţionate în Anexa pedagogică, parte integrantă a Convenţiei.Înainte de începerea stagiului de practică, partenerul are obligaţia de a face practicantului instructajul cu privire la normele de securitate şi sănătate în muncă în conformitate cu legislaţia în vigoare.Printre responsabilităţile sale, partenerul de practică va lua măsurile necesare pentru securitatea şi sănătatea în muncă a practicanţilor, asa după cum acestea sunt definite în particular prin art. 5, litera a), art. 13 , literele d, f, h, q si r, din Legea nr.319/2006 securităţii şi sănătăţii în muncă , precum şi pentru comunicarea regulilor de prevenire asupra riscurilor profesionale (art. 173/1, art. 174/1, art. 176/1 din Codul muncii).Partenerul de practică trebuie să pună la dispoziţia practicantului toate mijloacele necesare pentru dobândirea competenţelor precizate în Anexa pedagogică.Partenerul de practică trebuie să asigure locul de muncă în ideea de a garanta securitatea şi sănătatea practicanţilor (Art.177/1 din Codul muncii).Partenerul de practică are obligaţia de a asigura practicanţilor accesul liber la serviciul de medicina muncii, pe durata derulării pregătirii practice (Art. 182/1 din Codul muncii).Partenerul de practică trebuie să comunice şi practicanţilor ansamblul de reguli interne pe care l-a adoptat de comun accord cu sindicatul sau cu reprezentanţii de personal, după caz (Art. 257, Art. 258 si Art. 259 din Codul muncii).Partenerul de practică certifică faptul de a fi asigurat în materie de responsabilitate civilă, în funcţie de dispoziţiile legale şi reglementările în vigoare. Această dispoziţie nu se aplică partenerilor de practică scutiţi prin statutul lor de această asigurare.Partenerul de practică are obligaţia de a informa practicantul asupra riscurilor profesionale (în cazul muncii de laborator este necesară existenţa unui proces verbal de protecţia muncii) articolul 171-178 din Codul muncii şi articolul 56 din legea 346/2002 asupra asigurărilor accidentelor de muncă (Capitolul V, Art.51/1 si Art. 55 al legii 346/2002 modificată de OUG107/24.10.2003).Partenerul de practică este obligat, prin normele şi principiile responsabilităţii civile contractuale, să despăgubească practicantul în situaţia în care acesta a suferit un prejudiciu material din vina partenerului de practică pe durata îndeplinirii obligaţiilor ce derivă din derularea stagiului de pregătire practică (Art. 269/1 din Codul muncii).În cazul în care, din vina partenerului de practică , contribuţia de asigurare contra accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale nu a fost plătită, costul prestărilor de servicii de asigurare prevăzute de legea aici prezentată va fi suportat de către partenerul de practică (Art. 14 al legii 346/2002 modificată de OUG 107/24.10.2003).

Art. 7. Obligaţiile organizatorului de practicăÎn cazul în care derularea stagiului de pregătire practică nu este conformă cu angajamentele luate de către partenerul de practică în cadrul prezentei convenţii, directorul unităţii de învăţământ (organizator de practică) poate decide întreruperea stagiului de pregătire practică conform convenţiei, după informarea prealabilă a responsabilul întreprinderii, instituţiei,societăţii comerciale, etc. (partener de practică) şi primirea confirmării de primire a acestei informaţii.Organizatorul de practică desemnează un cadru didactic responsabil cu planificarea, organizarea şi supravegherea desfăsurării pregătirii practice. Cadrul didactic împreună cu tutorele desemnat de partenerul de practică stabilesc tematica de practică si competenţele


profesionale care fac obiectul stagiului de pregătire practică în conformitate cu Standardul de pregătire profesională şi programa scolară corespunzătoare.

Art. 8. Condiţii de desfăşurare a stagiului de pregătire practicăGratificări sau prime acordate practicantului:Avantaje eventuale (plata transportului de la şi la întreprindere, tichete de masă, acces la cantina partenerului de practică, etc.):

Alte precizări

Art. 9. Persoane desemnate de organizatorul de practică si partenerul de practică:

Tutorele (persoana care va avea responsabilitatea practicantului din partea partenerului de practică):Dl/Dna …………………………………………...Funcţia …………………………………...............Tel: …………………… Fax:…………………… Email: …………………………………………

Cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică din partea organizatorului de practică:Dl/Dna …………………………………………….Funcţia …………………………………………….Tel: ……………………. Fax: ………………….. Email: ………………………………………….

Art. 10 Evaluarea stagiului de pregătire practicăÎn timpul derulării stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică vor evalua practicantul în permanenţă, pe baza unei Fişe de observaţie/evaluare. Vor fi evaluate atât nivelul de dobândire a competenţelor tehnice, cât şi comportamentul şi modalitatea de integrare a practicantului în activitatea întreprinderii (disciplină, punctualitate, responsabilitate în rezolvarea sarcinilor, respectarea regulamentului de ordine interioară al întreprinderii/instituţiei publice, etc.).La finalul modulului / stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică, evaluează nivelul de dobândire a competenţelor de către practicant pe baza fisei de observaţie/evaluare, a unei probe orale/interviu si a unei probe practice. Rezultatul acestei evaluări va sta la baza notăriielevului de către cadrul didactic responsabil cu derularea stagiului de pregătire practică.

Art. 11. Raportul privind stagiul de pregătire practicăPeriodic şi după încheierea stagiului de pregătire practică, practicantul va prezenta un caiet de practică care va cuprinde:- denumirea modulului de pregătire- competenţe exersate- activităţi desfăsurate pe perioada stagiului de pregătire practică- observaţii personale privitoare la activitatea depusăCaietul de practică va fi parte din portofoliul elevului.


Alcătuit în triplu exemplar la data: ……………………

DirectorUnitate de învăţământ(Organizator de practică)

ReprezentantÎntreprindere, instituţie,societate comercială,etc(Partener de practică)

Numele si prenumele

Data

Semnătura

Stampila

Am luat la cunoştinţă,

Nume si prenume Semnătura

ElevPărinte elev (pentru elevii minori)Cadru didactic responsabil pentrustagiul de practicăTutore

Data:


Anexa pedagogică

a Convenţiei cadru privind efectuarea stagiului de pregătire practică în întreprindere/instituţie publică de către elevii din învăţământul profesional si

ethnic

1. Durata totală a pregătirii practice

2. Calendarul pregătirii

3. Perioada stagiului, timpul de lucru şi orarul (de precizat zilele de pregătire practică în cazul timpului de lucru parţial):

4. Adresa unde se va derula stagiul de pregătire practică (dacă este diferită de cea indicată în Convenţie):

5. Deplasarea în afara locului unde este repartizat practicantul vizează următoarele locaţii:

6. Condiţii de primire a elevului în stagiul de practică

7. Modalităţi prin care se asigură complementaritatea între pregătirea dobândită de elev la scoală şi în întreprindere

8. Numele si prenumele cadrului didactic care asigură supravegherea pedagogică a practicantului pe perioada stagiului de practică

9. Drepturi si responsabilităţi ale cadrului didactic din unitatea de învăţământ – organizator al practicii, pe perioada stagiului de pregătire practică

10. Numele si prenumele tutorelui desemnat de întreprindere care va asigura respectarea condiţiilor de pregătire şi dobândirea de practicant a competenţelor profesionale planificate pentru perioada stagiului de pregătire practică

11. Drepturi şi responsabilităţi ale tutorelui de practică desemnat de partenerul de practică

12. Definirea unităţilor de competenţe si a competenţelor care vor fi dobândite pe perioada stagiului de practică în conformitate cu standardul de pregătire profesională şi curriculumul aprobat prin OMECT nr.____________________

Unitatea decompetenţe Competenţa Modulul de

pregătireLocul demuncă

Activităţiplanificate Observaţii

13. Modalităţi de evaluare a pregătirii profesionale dobândite de practicant pe perioada stagiului de pregătire practică

Cadru didactic Tutore PracticantDataSemnătura


8. BIBLIOGRAFIE

1) N. Mara ; C. Neguş Instalaţii şi echipamente electrice ( manual pt. clasa a – XIa si a-XII-a) Ed. Didactică si pedagogică 1994

2) S . Cănescu ; T. Cănescu Utilajul şi tehnologia instalaţiilor electrice industriale Ed. Didactică şi Pedagogică , 1979

3) I.Cioc Instalatii si echipamente – Tehnologia meseriei Ed. Didactica şi Pedagogica 1992

4) N. Boţan ; C. Boţan ; Maşini electrice şi acţionări C. Popescu ; S. Popescu Ed. Didactică şi Pedagogică 1983 5) I. Dumitrescu ; Echipamente şi maşini electrice D. Călugareanu ; A. Heller ; R. Mara, ş.a Ed. Didactică şi Pedagogică 1983

6) N. Bichir ; D.Mihoc , ş.a Maşini ,Aparate , Acţionări şi Automatizări Ed. Didactică şi Pedagogică 1994

7) Manual Tehnologie şi electrotehnica - Modulul 1 Ed. ART , 2006

8) I. Aron ; V Păun Echipamentul electric al aeronavelor Ed. Didactică şi Pedagogică 1980.

9) Florin Mareş Elemente de comandă şi control pentru acţionări, Grigore Fetecău Sisteme de Reglare Automată


intretinerea instalatiilor si echipamentelor electrice.doc

Documents