pm_unit 11. intretinerea navei

8/18/2019 PM_Unit 11. Intretinerea Navei

1/41

Unitatea de învăţare nr. 11 Intretinerea navei

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 11

• Cunoaşterea factorilor ce infuenţează coroziunea• Cunoaşterea metodelor de control al coroziunii• Cunoaşterea normelor de protecţia muncii

1. Forme ale coroziunii (slide 4)2. Controlul coroziunii la bordul

navelor (slide 16). !opsele marine (slide 26)4. "ntrebări şi răspunsuri (slide #

CUPRINSUL unităţii de învăţare nr. 11


2/41

7. PROTECTIA NAVELOR IMPOTRIVA COROIUNII

$.1 Forme ale coroziunii$.2 %rincipalii factori care influenteaza rata de coroziune$. Cum se e&prima rata de coroziune'$.4 Controlul coroziunii la bordul navei

$. !opselele marine si vopsirea%reatirea suprafetelor *orme de protectia muncii


3/41

COROIUNEA

+,F"*"-",Coroziunea este un proces de deradare lentă şiproresivă a obiectelor metalice de la suprafaţă spreinterior sub acţiunea mediilor c/imice active.


4/41

!"r#e a$e %"r"&iunii

• 'ru(a I ) Identi*i%a+i$e (rin in,(e%ţie vi&ua$ă

Coroziuneenerală

Coroziune localăCoroziune 0nspaţii 0nuste

Coroziunealvanică


5/41

!"r#e a$e %"r"&iunii•

'ru(a I ) Identi*i%a+i$e (rin in,(e%ţie vi&ua$ă

1. C"r"&iunea -enera$ă (sau coroziunea uniformă) presupunedizolvarea anodică uniform distribuită pe toată suprafaţa metalică.

. C"r"&iunea $"%a$ă este o apariţie 0ntmplătoare sub formă de atace&trem de localizat pe o suprafaţă de metal caracterizată prin faptulcă adncimea de penetrare este mult mai mare dect diametrul zoneiafectate.

/. C"r"&iunea în ,(aţii este o formă localizată de coroziune la nivel demicromediu3 sub arnituri de etanşare şaibe.

0. C"r"&iunea -a$vani%ă are loc atunci cnd două metale diferiteelectroc/imic sunt conectate metalic şi e&puse unui mediu coroziv.


6/41

C"r"&iunea -a$vani%ă

• etalul mai putin nobil (anodul) suferă un atac accelerat şi metalul mainobil (catodul) este prote5at catodic de curentul alvanic.

%entru apariţia coroziunii alvanice e&ista trei condiţii ce trebuie 0ndeplinite3

1. etalele trebuie să fie depărtate 0n seria alvanică (anod şi catod)2. ceste metale trebuie să fie 0n contact electric şi. etale trebuie să fie e&puse unei soluţii de electrolit.


7/41


• 'ru(a II ) Identi*i%a+i$e (rin in,(e%tarea %u in,tru#ente ,(e%ia$e

Coroziune prineroziune

CavitaţieCoroziune prinfrecare

Coroziuneinterranulara

Coroziune prin

e&foliere+ezaliere


8/41



. C"r"&iunea (rin er"&iune se referă la un proces repetat (un procesde coroziune) şi de distruere (un proces mecanic) a peliculei de

protecţie de la suprafaţa metalului. cest lucru se produce de obicei 0ntrun lic/id 0n mişcare.

2. Cavitaţia apare atunci cnd presiunea unui fluid operaţional scadesub presiunea de vaporizare provocnd formarea de bule de az şi

distruerea lor.


9/41



7. C"r"&iunea (rin *re%are se referă la daunele produse prin coroziuneaasperităţilor de la suprafeţele de contact3 0n prezenţa mişcării repetate

a suprafeţei relative cum se 0ntmplă de e&emplu 0n cazul vibraţiilor.

3. C"r"&iunea inter-ranu$ară este o afecţiune locală care apare la sau 0n zonele 0nuste imediat adiacente răuntelui cristalin dintrun alia5.

4. 5e&6a$ierea este un proces de coroziune 0n care un element estepreferenţial eliminat dintrun alia5. cest lucru se 0ntmplă fără osc/imbare semnificativă 0n mărimea sau forma materialului dar zonaafectată devine slabă frailă şi poroasă.


10/41


• 'r"u( III ) Identi*i%a+i$e (rin ea#inare #i%r",%"(i%ă

Fisurare Cauzate de temperaturi 0nalte

Coroziune

prin fisurare

Coroziune prin

oboseală

Coroziune 0n

trepte tac interior


11/41


• 'r"u( III ) Identi*i%a+i$e (rin ea#inare #i%r",%"(i%ă

Fisurare Cauzate de temperaturi 0nalte

Coroziune

prin fisurare

Coroziune prin

oboseală 0n trepte tac interior


12/41


• 'ru(a III ) Identi*i%a+i$e (rin in,(e%tarea %u in,tru#ente ,(e%ia$e

18. C"r"&iunea (rin *i,urare descrie un fenomen care poate apăreaatunci cnd mai multe alia5e sunt supuse la 0ncercări de tracţiune

statice de suprafaţă şi sunt e&puse la anumite medii corozive.

11. C"r"&iunea (rin "+",ea$ă este rezultatul acţiunii combinate a unor 0ncercări alternative sau ciclice şi un mediu coroziv.


13/41

Prin%i(a$ii *a%t"ri %are in*$uenţea&ă rata

de %"r"&iune• 5i*u&iunea. 7arele de oţel pur e&puse vor coroda mai repede dectcele acoperite cu un strat compact de ruină deoarece dispersareareactanţilor la şi de la suprafaţa metalică este mult mai uşoară.

• Te#(eratura 6 etalele corodează mai repede la temperaturi mai

mari dect la temperaturi mai mici.• C"ndu%tivitatea. %entru a apărea coroziunea trebuie să e&iste unmediu conductor 0ntre cele două părţi ale reacţiei de coroziune.

• P"tenţia$u$ e$e%tr"%9i#i%. Fiecare metal are un potenţialelectroc/imic specific cnd este introdus 0ntrun lic/id conductor.


14/41

Cu# ,e e(ri#ă rata de %"r"&iune:

• %ierderea 0n reutate per unitate de suprafaţă pe unitatea de timp#-;d#&i sau -;#&i

• 8ata de pierdere in rosime a metaluluiin%9;an sau##;an


15/41

Clasificarea materialelor metalice 0n funcţie de rata lor decoroziune enerală

6 in%"r"da+i$e8 9::: inc/;an (:1 mm;an)

6 ,ta+i$e

:.:: inc/;an


16/41

C"ntr"$u$ %"r"&iunii $a +"rdu$ navei

1. odificnd mediul coroziva) %rin in/ibitorib) %rotecţie catodică

2. =nlăturnd mediul coroziv coperiri


17/41

M"di*i%a bordul navelor

aceasta se aplică 0n cazul ec/ipamentelor din interior (căldăritancuri conducte).

• "n/ibitorii anodici acţionează prin mirarea de la acesta şireacţionnd pentru a forma sărurile care acţionează ca o barieră

de protecţie. +e e&emplu3 cromaţi nitriţi fosfaţi şi uleiuri solubile.

• "n/ibitorii catodici mirează spre catod şi fie acţionează prinstoparea absorbţiei de o&ien fie prin oprirea reacţiei/idroenului. +e e&emplu3 compuşii sărurilor cu maneziu zinc

nic/el.


18/41

M"di*i%


19/41

Si,te#u$ de (r"te%ţie %at"di%ă (rin An"&i de ,a%ri*i%iu

?n metal cu un potenţial mai scăzut este pus 0n contact electric cusuprafaţa unui metal necesar a fi prote5at. etalul cu potenţialmai scăzut devine anod şi corodează preferenţial.

aterialele cele mai utilizate sunt maneziu zinc şi aluminiu. nozii 0n sistemele de protecţie catodică prin anozi de sacrificiutrebuie să fie inspectaţi periodic şi 0nlocuiţi atunci cnd suntconsumaţi.


20/41

Si,te#u$ de (r"te%ţie %at"di%ă (rin a($i%area unui%urent ,u($i#entar

@istemul de protecţie catodică prin aplicarea unui curentsuplimentar ("mpressed current) utilizează anozi conectaţi la osursă de curent continuu.

nodul serveşte doar ca o sursă de electroni şi nu trebuie să fieconsumat 0n furnizarea curentului de protecţie.

aterialele cel mai frecvent utilizate pentru anozi 0n sistemul "CC%sunt rafitul şi alia5ul fontasiliciu.


21/41

E%$u&


22/41

5e %e ,ă *"$",i# v"(,e$e î#(reună %u Pr"te%ţiaCat"di%ă:

• %C va funcţiona numai atunci cnd anodul şi structura de prote5at suntunite printrun mediu conductiv (e&. apa de mare).

•

@tructurile din zonele supuse alternativ mediului umed;uscat (e&. zonade acţiune a valurilor sau tancurile de balast) vor fi prote5ate numaipentru o parte din timp.

• @ocietăţile de Clasificare solicită aplicarea unui strat de protecţie 0n

tancurile de balast ale navelor.

• Costurile necesar a fi suportate pentru instalarea şi 0ntreţinerea unuisistem de %C sunt reduse semnificativ 0n cazul 0n care este aplicat unstrat protector.


23/41

V"(,e$e$e #arine >i v"(,irea

%reătirea suprafeţelor • Sa+$area folosind minerale abrazive este metoda preferată pentru

curăţarea oţelului 0nainte de aplicarea acoperirilor marine. @ablare nu

numai că oferă cel mai 0nalt nivel de curăţenie dar de asemeneaasperizează suprafaţa pentru a asiura o bună aderenţă a rundului.(recircularea materialul abraziv reducnd costurile sablării şi cantităţile dedeşeuri rezultate 0n urma sablării)

•

Curăţarea %u ,"$venţi adică deresare este utilizată pentru a 0ndepărtapetele de răsime şi ulei. Clătirea finală se face 0ntotdeauna folosindsolvent proaspăt (componentele individuale).

• Curăţarea %u a+uri pentru a 0ndepărta petele de răsime şi ulei (pe

suprafeţe mari). Curăţarea cu abur este de obicei mai economică şi maieficientă dect cură area cu solven i.


24/41

E%9i(a#ente (entru înde(ărtarea ru-inii

• Une$te de #


25/41

E%9i(a#ente (entru înde(ărtarea ru-inii

• E%9i(a#ente ("rta+i$e e$e%tri%e ,au 9idrau$i%e ) Cel mai utilizatinstrument electric pentru 0ndepărtarea ruinii este polizorul portabil. ?nalt instrument este ciocanul pneumatic.

%olizor electricportabil

Ciocanulpneumatic


26/41

V"(,e$e$e nava$e

V"(,e$e (e +a&ă de &in%

• +urabilitatea unui strat de zinc este 0n termeni lari mai mult

sau mai putin proporţională cu rosimea lui indiferent demetoda de aplicare.

8eula de aur care se aplică pentru prevenirea şi controlul biocoroziunii şi bio Bdepunerilor 0n sistemele industriale este de a

menţine structurile curate.


27/41

V"(,e$e$e nava$e

V"(,e$e antive-etative

!opselele antiveetative emană substanţe c/imice 0n mare care

sunt otrăvitoare pentru oranismele bioveetative şi previnaderarea lor la suprafaţa navei.

• V"(,e$e A! (e +a&ă de %u(ru• V"(,e$e A! (e +a&a de Staniu


28/41

V"(,e$e A! (e +a&ă de %u(ru

• funcţionează pe principiul emanării la un nivel controlat a uneisoluţii to&ice pentru a ucide sau descura5a vietăţile marine de a

adera la partea de 5os navelor.

• %entru aşi 0ndeplini funcţia vopselele cu o&id de cupru aveauun nivel ridicat de consum şi prin urmare era necesar să fie

0ndepărtate mecanic şi re0nnoite la intervale frecvente (e&.

+urata de viaţă efectivă de la 6 la 1 luni).


29/41

V"(,e$e A! (e +a&a de Staniu

• vopsele F pe bază de o&id de cupru au fost rapid 0nlocuite cuvopsele F 0mbunătăţite care conţin compuşi oranometalici

numiti -7-staniu tributilic.

• vanta5ele constau in to&icitatea ridicata pentru vietăţile marineşi nivelul de consum foarte mic pentru aşi 0ndeplini funcţiile.+urata lor de viaţă 0mpotriva depunerilor oranice acvatice

poate fi astfel prelunită pentru o perioadă de cinci ani.

• =n 1## D" a luat decizia de a introduce o interdicţie la nivelmondial 0n folosirea de -7- 0n vopselele antiveetative(1.:1.2::)


30/41

V"(,e$e$e ne("$uante

• =n prezent 0nlocuitorii principali pentru staniu sunt pe bază decupru care a fost folosit mai devreme. Cupru este departe de a

fi o soluţie perfectă pentru că este de asemenea asociat cuefecte neative faţă de mediu deşi nu sunt considerate a fi lafel de rave ca şi cele ale staniului.

• @unt disponibile o amă limitată de soluţii antiveetative care

acţionează prin metode fizice mai derabă dect prin utilizareaproduselor biocide (siliciu epo&idic).


31/41

A%"(eriri$e #eta$i%e se folosesc şi pentru protecţia armăturilor.

• %rocedeele folosite sunt3 cromarea nic/elarea metalizarea.

• stratul de protecţie se realizează prin alvanizare adicăacoperire electrolitică prin cufundarea 0n băi de metal topitpentru metalizare

• iar pentru piesele formate din alia5e uşoare (duraluminiu) prino&idare anodică adică acoperirea suprafeţelor cu un strat deo&id de rosime stabilită care constituie o peliculă foarterezistentă 0mpotriva coroziunii.

PROTEC?IA @MPOTRIVA COROIUNII


32/41

PROTEC?IA @MPOTRIVA COROIUNII

A%"(eriri ne#eta$i%e • ?nsori•

>acuri• 7itumuri• Cauciucuri• ,mailuri


33/41

Mă,uri de (r"te%ţia #un%ii

• 1. @uprafeţele vopsite ar trebui să fie 0ntotdeauna şlefuite umedepentru a reduce praful de la vopseaua vec/e care poate fi to&icdacă este in/alat. =n cazul 0n care se ştie că praful va conţineplumb va trebui să fie utilizate alte metode de tratare a prafului.ăştile de praf ar trebui să fie purtate ca protecţie 0mpotriva altor

pulberi.

• 2. =n cazul 0n care se stie că suprafaţa care urmează să fie şlefuităconţine plumb atunci ar trebui să fie adoptate metode care să nucreeze praf. ,ste mai siur a evita sau a minimiza crearea de prafdect a 0ncerca să se cureţe praful după aceea. Elefuirea sausablarea abrazivă ar trebui să fie evitate. !opseaua pe bază deplumb nu ar trebui să fie arsă deoarece fumul va conţine plumbmetalic 0ntro formă uşor de absorbit.


34/41


• . @ubstanţele pentru 0ndepărtarea ruinii sunt acide şi contactul cupielea neprote5ată ar trebui să fie evitat. Dc/elarii de protecţietrebuie să fie purtaţi pentru prote5area 0mpotriva stropilor. +acă sevopseşte la 0nalţime sau de asemenea 0n apropierea parmelortrebuie evitată stropirea parmelor a /amurilor de siuranţă a

bandulelor etc.

• 4. @paţiile interioare şi 0nc/ise trebuie să fie bine ventilate att 0ntimp ce se vopseşte ct şi pnă cnd vopseaua sa uscat.


35/41


• . *u trebuie să se fumeze sau să se utilizeze flacăra desc/isă 0nspaţiile interioare 0n timpul vopsirii sau pnă cnd vopseaua sauscat bine. ?nii vapori c/iar şi 0n concentraţii scăzute se potdescompune 0n mai multe substanţe nocive atunci cnd sunt 0napropierea unei ţiarete aprinse.

• 6. tunci cnd vopsirea se face 0n apropierea unui utila5 sau de pepod rulant suspendat sursa de alimentare trebuie să fie izolată şiutila5ul fi&at 0n aşa fel 0nct să nu poată fi mutat sau pornit dinneatenţie. r trebui să fie afişate avertismente adecvate. r trebui săfie purtate /aine bine 0nc/ise.


36/41

Uti$i&area e%9i(a#ente$"r de (u$veri&are

• +eoarece e&istă 0n uz multe tipuri diferite de ec/ipamente devopsire prin pulverizare utilizatorii ar trebui să respecteinstrucţiunile de utilizare ale producătorului.

•

,c/ipamentele de vopsire prin pulverizare sunt deosebit depericuloase deoarece vopseaua este e&pulzată la o presiune foartemare şi poate pătrunde 0n piele sau poate provoca leziuni ocularerave. @praul nu ar trebui să vină 0n contact cu pielea feţei sau cupielea neprote5ată.

• "mbrăcămintea de protecţie potrivită cum ar fi un costum deprotecţie mănuşi luă şi oc/elari de protecţie ar trebui să fiepurtate 0n timpul pulverizării.

.


37/41


• !opselele care conţin plumb mercur sau compuşi to&ici similari nuar trebui să fie pulverizate 0n interior.

• asca de respirat adecvată ar trebui să fie purtată 0n funcţie de

natura vopselei ce va fi pulverizată. =n situaţii e&cepţionale poate finecesar să se utilizeze aparate de respiraţie.

• +acă duza de pulverizare sa 0nfundat declanşatorul pistolului depulverizare ar trebui să fie blocat 0ntro poziţie 0nc/isă 0nainte de

orice 0ncercare de a se elibera bloca5ul.

• =nainte ca o duză de pulverizare blocată să fie 0nlocuită sau 0naintede a se 0ncearca orice altă demontare presiunea ar trebui eliberatădin sistem.


38/41


• Cnd se suflă printro duza 0n sens invers pentru a elimina unbloca5 ura duzei ar trebui să fie ţinută la distanţă de corpul uman.

• %resiunea din sistem nu trebuie să depăşească presiunea de lucru

recomandată a furtunului. @istemul ar trebui să fie inspectat cureularitate pentru constatarea defecţiunilor.

• Ca o măsură de precauţie suplimentară 0mpotriva riscului desparere a unui furtun un manşon liber de e&emplu cu o lunime

de 2 metri (61: picioare) de furtun vec/i poate fi tras peste aceaparte a furtunului adiacentă pistolului de vopsit şi cutiei de vopsea.


39/41

Intre+ări >i ră,(un,uri


40/41

1. Care dintre urmatoarele forme de coroziune necesitapentru identificare inspecarea cu instrumente speciale

a) coroziune enerala

b) coroziune uniformac) coroziune alvanicad= %"r"&iune inter-ranu$ara

2. >a bordul navelor prote5area 0mpotriva coroziunii prinutilizarea in/ibitorilor nu se poate aplica 0n cazul prote5ării3e= (enei %


41/41

. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată3a= Si,te#u$ de (r"te%ţie %at"di%ă (rin a($i%area unui %urent,u($i#entar uti$i&ea&ă an"&i %"ne%taţi $a " ,ur,ă de %urent

%"ntinuu.b) @istemul de protecţie anodică prin aplicarea unui curentsuplimentar utilizează catozi conectaţi la o sursă de curent continuu.c) @istemul de protecţie catodică prin aplicarea unui curentsuplimentar utilizează anozi conectaţi la o sursă de curent alternativ.

d) @istemul de protecţie anodică prin aplicarea unui curentsuplimentar utilizează anozi conectaţi la o sursă de curent continuu.

4. Care dintre urmatoarele nu este o condiţie ce trebuie

0ndeplinita pentru apariţia coroziunii alvanice3a) metalele trebuie să fie depărtate 0n seria alvanicăb) metalele trebuie să fie 0n contact electricc) metale trebuie să fie e&puse unei soluţii de electrolitd= #eta$e$e tre+uie ,a *ie în %"nta%t *i&i%

pm_unit 11. intretinerea navei

Documents