intretinerea instalatiilor si echipamentelor electrice - electric.doc

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

AUXILIAR CURRICULARCLASA a XII-a

MODULUL: ÎNTREŢINEREA INSTALAŢIILOR ŞI ECHIPAMENTELOR

ELECTRICE

DOMENIUL: ELECTRICNIVEL: 3

CALIFICARE: TEHNICIAN ÎN INSTALAŢII ELECTRICE

Martie 2009Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic1

MECI–CNDIPT / UIP

AUTOR:

CIŞMAN AMELIA Prof. grad didactic I, COLEGIUL TEHNIC „DIMITRIE LEONIDA”, IAŞI

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

2

1. Competenţe 4

2. Informaţii despre specificul agenţilor economici 5

3. Modalitatea de organizare a practicii 7

4. Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi securitatea muncii 9

5. Instrumente de lucru ale elevului necesare desfăşurării practicii 12

5.1 Fişe de observaţie 15

5.2 Fişe de lucru 20

5.3 Fişe tehnologice 31

5.4 Studii de caz 33

5.5 Miniproiecte 37

5.6 Jurnal de practică 42

6. Organizarea evaluării 43

7. Anexe 48

8. Bibliografie 81


CUPRINS

3

Conţinuturile incluse în structura modulului ÎNTREŢINEREA INSTALAŢIILOR ŞI ECHIPAMENTELOR ELECTRICE oferă elevilor cunoştinţe care le vor permite să-şi dezvolte abilităţi practice şi creative privind depistarea defectelor în cabluri electrice, în aparate, maşini şi instalaţii electrice aflate în exploatare la agenţi economici locali, precum şi de remediere a acestora şi de restabilire a funcţionalităţii, ceea ce le va asigura baza necesară pentru realizarea activităţii de întreţinere pentru o gamă largă de aparate, maşini şi instalaţii electrice, pe care le vor utiliza la locul de muncă sau/şi în instalaţiile electrice, în condiţiile participării lor nemijlocite la un proces instructiv-formativ centrat pe nevoile şi aspiraţiile proprii.

Conţinuturile incluse în structura modulului ÎNTREŢINEREA INSTALAŢIILOR ŞI ECHIPAMENTELOR ELECTRICE se studiază pe parcursul clasei a XII–a liceu tehnologic.

Modulul face parte din „Cultura de specialitate” (aria curriculară "Tehnologii") şi are alocate un număr de 50 de ore / an, din care:

- Laborator tehnologic – 30 ore;- Instruire practică – 20 ore.

Lista unităţilor de competenţe relevante pentru modul:

ÎNTREŢINEREA INSTALAŢIILOR ŞI ECHIPAMENTELOR ELECTRICE- Localizează defectele în cabluri.- Depistează defectele din maşini şi aparate electrice.- Remediază defectele în instalaţii, maşini şi aparate electrice.

Rezolvând activităţile propuse în acest auxiliar, veţi fi capabili să:► Identificaţi metodele de localizare a defectelor în liniile electrice subterane.► Selectaţi metoda potrivită de depistare a defectelor pentru un anumit tip de defect

al LES► Să utilizaţi un anumit tip de locator de defect în cabluri► Să depistaţi defecte localizate la diferite subansambluri ale echipamentelor

electrice.► Să corelaţi tipul de defect cu cauza care l-a determinat.► Să oferiţi soluţii privind restabilirea funcţionalităţii unui aparat sau maşină

electrică► Să remediaţi defecte localizate la aparate, maşini sau instalaţii electrice► Să efectuaţi măsurători, probe şi încercări profilactice pentru repunerea în

funcţiune a echipamentului sau instalaţiei electrice


1. COMPETENŢE

4

Având în vedere competenţele tehnice specializate prevăzute în standardul de pregătire profesională al calificării de nivel 3 – Tehnician în instalaţii electrice, este de dorit ca stagiul de pregătire practică să se desfăşoare la agenţi economici, având printre obiectele de activitate:

► reparaţii transformatoare electrice (reparaţii capitale);► reparaţii maşini electrice rotative (sincrone şi asincrone);► reparaţii aparataj electric de înaltă tensiune de tip I.O.-10–20–110 kV, separatoare

de interior şi exterior 6 – 110 – 220 – 400 kV – 2500 A.► echipări şi dezechipări de transformatoarie de mare putere;► recondiţionarea uleiului de transformator (refacerea izolaţiei transformatoarelor);► revizie planificată sau accidentală la comutatoarele de ploturi şi a dispozitivelor de

acţionare ale lor;► echiparea sau dezechiparea transformatoarelor în staţii de transformare;► masurători PRAM, specifice staţiilor de transformare şi transformatoarelor;► distribuţia şi furnizarea energiei electrice► exploatarea sistemelor de distribuţie a energiei electrice► servicii de întreţinere-mentenanţă a instalaţiilor electrice► constatări defecte la utilaje şi echipamente, demontări utilaje şi echipamente,

bobinaje şi măsurători electrice, asamblări şi probe tehnice► verificări şi măsurători la instalaţia electrică de protecţie şi eliberare buletin de

verificare PRAM.► încercări, probe de verificări PRAM la echipamente electroenergetice

La ora actuală există o diversitate de firme care efectuează activităţi de mentenanţă a aparatelor şi echipamentelor electrice, activitate care include şi remedierea defectelor, urmată de efectuarea de măsurători, probe şi verificări profilactice la o mare varietate de aparate şi echipamente electrice de joasă, medie şi înaltă tensiune. Elevii pot fi împărţiţi pe grupe pentru efectuarea stagiului de pregătire practică la mai mulţi agenţi economici.

Pentru dobândirea competenţelor specifice, în dotarea agentului economic partener pot să existe:

atelier pentru fabricarea miezurilor dotat cu maşină semiautomată şi tratamentul termic al acestora în cuptoare electrice

atelier pentru bobinajul transformatoarelor pe maşini automate atelier pentru ansamblarea finală a transformatoarelor laborator modern în care sunt măsurate miezurile şi testate transformatoarele atelier rebobinări şi reparaţii motoare electrice truse aparate de măsură şi control pentru măsurarea: tensiunilor, curenţilor,

inductanţelor, rezistenţelor de izolaţie, rezistenţelor ohmice etc;


2. INFORMAŢII DESPRE SPECIFICUL AGENŢILOR ECONOMICI

5

http://www.electrica.ro/content.asp?id=14

http://www.electrica.ro/content.asp?id=16

stand de încercări pentru controlul straturilor de izolaţie, cu tensiuni şi curenţi reglabili în curent continuu şi alternativ pentru joasă şi medie tensiune;

posturi de lucru complet echipate pentru: o electrician;o electrician PRAM;o bobinator

autolaborator PRAM

Ţinând cont de accesul restrictiv al elevilor în efectuarea măsurătorilor şi probelor sau încercărilor în instalaţiile de medie şi înaltă tensiune, datorită specificului organizării activităţii în aceste societăţi determinată de stricteţea NTSM şi PSI specifice care se impun respectate, activităţile propuse în acest auxiliar urmăresc ca elevii să asiste la probe, verificări şi măsurători reale, iar realizarea efectivă a acestor măsurători, probe şi încercări să se desfăşoare la nivelul aparatajului de joasă tensiune din laboratorul tehnologic al şcolii.


6

Pentru efectuarea instruirii practice la agentul economic, unitatea de învăţământ trebuie să încheie cu aceasta o convenţie de colaborare care să stabilească:

statutul elevului care urmează formarea în întreprindere responsabilitatea pedagogică a unităţii de învăţământ modalităţile de protecţie şi igienă a muncii, precum şi de protecţie civilă obiectivele şi modalităţile de instruire (durată, calendar, conţinut, activităţi) modalităţi de participare a specialiştilor din întreprindere la instruirea elevilor modalităţi de urmărire a instruirii şi de evaluare desemnarea unui reprezentant care să aibă rolul de tutore pentru elevi şi care să

colaboreze permanent cu cadrul didactic coordonator al activităţii de instruire practicăUnitatea de învăţământ, prin catedra de cultură tehnică, va întocmi următoarele

documente care vor asigura buna desfăşurare şi calitatea procesului de instruire practică comasată:► Grafic de desfăşurare a practicii comasate pe clase, săptămâni, loc de desfăşurare a

practicii► Profesorii de specialitate/maiştrii instructori încadraţi pentru instruirea practică

comasată vor întocmi planificări calendaristice pentru această activitate şi vor urmări atingerea competenţelor stabilite în SPP.

► Lista de echipamente şi materiale necesare realizării stagiului de practică► Lista de criterii de evaluare, precum şi modalităţile şi probele de evaluare stabilite

împreună cu reprezentantul agentului economic

Obligaţiile unităţii de învaţământ:Asigură programele şcolare ale modulelor din stagiul de pregătire practică

conform legislaţiei MECI;Efectuează împreună cu reprezentatul agentului economic repartizarea nominală

a elevilor la locul de practică, prezentând zilnic lista elevilor prezenţi la fiecare loc de practică;

Realizează controlul, supravegherea şi îndrumarea elevilor în procesul de practică tehnologică, având în subordine un număr mic de elevi, uşor de controlat;

Asigură instructajul general şi periodic de protecţie a muncii specific locului de practică;

Analizează împreună cu reprezentantul societăţii progresul realizat de elevi privitor la competenţele practice şi stabileşte notele şi mediile elevilor;

Organizează probele practice de verificare a competenţelor elevilor la sfârşitul stagiului de pregătire practică;

Organizează probele practice la examenul de certficare a competenţelor profesionale şi evaluează periodic competenţele profesionale formate în condiţii specifice.


3. MODALITATEA DE ORGANIZARE A PRACTICII

7

Prezenţa la practică a elevilor va fi consemnată atât de reprezentantul şcolii cât şi de cel al agentului economic;

Lucrările practice executate de elevi în cadrul instruirii practice se vor încadra în programa şcolară, adaptată la condiţiile existente în întreprindere. În acest sens: - Elevii vor fi sprijiniţi atât de şcoală cât şi de agentul economic în realizarea lucrărilor propuse; - Maistrul instructor va avea fişe individuale de evaluare pentru fiecare elev în parte, pentru evaluarea activităţii în cadrul stagiului de pregătire practică; - Evaluarea va conţine atât aprecierea maistrului instructor, cât şi a agentului economic.

Obligaţiile agentului economic partener: Sprijină activitatea de îmbunătăţire a conţinutului programelor şcolare la instruirea practică şi a curriculum-ului în dezvoltarea locală corespunzător tehnicilor,

tehnologiilor din dotarea unităţilor şi nevoilor economice locale; Analizează, definitivează şi aprobă graficul de repartizare nominală a elevilor pe

locurile de instruire practică; Sprijină unitatea de învăţământ în vederea parcurgerii integrului conţinut de

instruire practică după standardele de pregătire profesională (Phare Tvet); Sprijină elevii în însuşirea metodei eficiente de lucru şi în formarea competenţelor

de execuţie, a competenţelor cheie şi a celor de cunoaştere; Asigură materiale necesare instructajului de protecţie şi igiena muncii specific

condiţiilor de lucru; Permite colaborarea între specialistul unităţii şi maistrul instructor coordonator al

activităţii de instruire practică; Asigură elevilor echipamentele de protecţie, echipamentele şi S.D.V.- urile

necesare lucrărilor practice ce sunt executate de către aceştia pe toată perioada de instruire practică;

Acţionează unitar în domeniul valorificării pe piaţa forţei de muncă a absolvenţilor.

Obligaţiile elevilor practicanţi:Elevii care vor desfăşura instruirea practică la agentul economic au statut de elevi

practicanţi. Aceştia au următoarele obligaţii: se vor încadra în programul unităţii, respectând numărul de ore prevăzut in

programa şcolară; vor respecta regulamentul intern al unităţii; vor purta echipamentul complet de protecţie a muncii vor avea un comportament decent pe toată durata desfăşurării instruirii practice. Instruirea practică se va desfăşura sub îndrumarea maistrului instructor al şcolii

şi reprezentantului agentului economic (tutorelui de practică) Instruirea practică se desfăşoară pe parcursul anului şcolar, în acord cu

necesităţile agentului economic.


8

În activitatea de exploatare, întreţinere şi reparaţii a instalaţiilor electrice, se vor respecta reglementările în vigoare privind protecţia muncii şi a normelor de prevenire şi stingere a incendiilor

Normele specifice de securitate a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de reglementări privind asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă, sistem compus din:- Norme generale de protecţie a muncii care cuprind prevederi de protecţie a muncii şi de medicină a muncii, cu aplicabilitate în general pentru orice activitate.- Normele specifice de protecţie a muncii care cuprind prevederi de protecţie specifice unor activităţi sau grupe de activităţi, detaliind prin acestea prevederile normelor generale de protecţie a muncii.

Prevederi generale

Personalul operaţional este obligat să execute dispoziţiile şefilor ierarhici în condiţiile prezentelor norme şi trebuie să prevină sau să oprească orice acţiune care ar putea conduce la accidentarea proprie sau a altor persoane.

Orice electrician care constată o stare de pericol care poate conduce la accidente umane sau avarii tehnice este obligat să ia măsuri de eliminare a acestora.

Şeful de lucrare şi executanţii sunt răspunzători pentru nerespectarea prevederilor

din norme în cadrul lucrării la care participă.

Fiecare electrician trebuie să verifice vizual înainte şi în timpul lucrului: integritatea carcasei, a izolaţiei conductoarelor exterioare şi existenţa îngrădirilor de protecţie sau menţinerea distanţelor de inaccesibilitate în limita zonei de manipulare.

Personalul care execută manevre şi/sau lucrări în instalaţiile electrice sub tensiune trebuie să fie dotat şi să utilizeze echipamentul electroizolant de protecţie. La joasă tensiune trebuie utilizat cel puţin un mijloc de protecţie electroizolant, iar la înaltă tensiune cel puţin două mijloace de protecţie electroizolante.

Personalul operaţional nu permite accesul în instalaţii a personalului ce nu are drept de control asupra acestora. Pentru înlăturarea pericolului de accidentare şi incendiu, personalul operaţional este obligat să supravegheze permanent funcţionarea instalaţiilor

în cazuri deosebite, pericol de accidentare, accident, pericol de incendiu, pericol de avarie sau avarierea instalaţiilor, personalul operaţional poate executa manevre de scoatere din funcţiune a instalaţiilor în cauză, cu luarea tuturor măsurilor pentru


4. RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATE A MUNCII

9

scoaterea accidentatului din zona periculoasă sau intervenţie pentru stingerea incendiului sau lichidarea avariei cu anunţarea imediată sau ulterioară, după caz, a personalului operaţional.

Personalul operaţional este obligat să cunoască măsurile de prim ajutor, în caz de accidentări de natura electrică sau neelectrică, să cunoască tipurile şi modul de folosire al mijloacelor din dotare pentru stingerea incendiilor şi să intervină operativ şi eficient în astfel de cazuri.

Normele specifice de protecţie a muncii pentru activităţi la instalaţiile electrice de producere, transport şi distribuţie a energiei electrice se aplică pentru următoarele categorii de lucrări efectuate în:

• staţiile electrice de transformare şi/sau de conexiuni;• punctele de alimentare şi posturile de transformare:• liniile electrice aeriene;• liniile electrice subterane; • circuitele secundare, de comandă şi automatizare;• executarea măsurătorilor cu aparate portabile;• generatoare, compensatoare şi motoare electrice;• bateriile de acumulatoare staţionare;• bateriile de condensatoare;• executarea verificărilor şi reparaţiilor aparatelor electrice din laboratoare (pentru măsurare, protecţie, control şi automatizare);

EXEMPLU: MĂSURI SPECIFICE DE PROTECŢIE A MUNCII LA EFECTUAREA PROBELOR ŞI ÎNCERCĂRILOR TRANSFORMATOARELOR DE CURENT

În timpul prelevării probelor de ulei, în cazul transformatoarelor montate la înălţimi mai mari de 3 m, electricianul va fi asigurat contra căderii prin utilizarea centurii de siguranţă fixată de transformatorul de măsură respectiv;

Se intezice prelevarea probelor de ulei cu transformatorul sub tensiune pentru că nu se pot asigura distanţele de izolaţie prescrise între părţile sub tensiune şi locul de muncă. Dacă nivelul uleiului este scăzut, este posibil ca în timpul prelevării probei, să se producă o amorsare în interiorul cuvei urmată de explozie;

În cazul măsurării rezistenţei de izolaţie, se va avea în vedere că tensiunea de încercare este de 2,5 KV şi se vor respecta normele de protecţie a muncii specifice încercării cu tensiune mărită;

În cazul realizării încercării izolaţiei înfăşurării secundare cu tensiune alternativă mărită se vor respecta prevederile cuprinse în „Norme de protecţie a muncii pentru instalaţii electrice”. În plus se vor respecta următoarele: după efectuarea încercării şi scoaterea instalaţiei de încercare de sub tensiune, pe borna de înaltă


10

tensiune a acesteia se va amplasa o ştangă mobilă legată la pământ. Numai după aceea se va putea trece la desfacerea legăturilor dintre borna de înaltă tensiune a instalaţiei de încercare şi bornele înfăşurării încercate;

În cazul realizării încercării izolaţiei înfăşurării primare cu tensiune alternativă mărită se va avea grijă ca după încercare , transformatorul de încercat să se descarce la pământ cu ajutorul unei ştăngi. În plus înaintea încercării se vor şterge petele de ulei de pe exteriorul carcasei, pentru prevenirea incendiilor. Se va folosi un număr de stingătoare cu praf şi CO2, corespunzător volumului de ulei conţinut în transformator;

În cazul ridicării caracteristicii volt-ampere a transformatorului de curent, schimbarea domeniului de măsură a ampermetrului se face prin şuntare şi nu prin întreruperea circuitului. Persoana care face schimbarea domeniului de măsură va purta cizme şi mănuşi electroizolante şi va sta pe un covor izolant;

Toate înfăşurările secundare ale transformatoarelor de curent vor fi legate la pământ, însă într-un singur punct. De asemenea blocurile de încercare (elemente cu contacte introduse în circuitele transformatoare de curent – relee, care permit intervenţia în circuitul respectiv) vor fi prevăzute cu o bornă de legare la masă;

În exploatare, la verificări şi revizii periodice circuitele transformatoarelor de curent nu se vor deschide niciodată, nici chiar pentru scurt timp, funcţionarea în gol a transformatoarelor de curent prezentând pericol de electrocutare (tensiuni de circa 2000 – 3000 V). În acest scop blocurile de încercare din circuitele de curent, vor fi prevăzute cu şină (bandă) de scurtcircuitare.


11

Activităţile propuse în acest auxiliar sunt realizate pornind de la competenţele ce trebuie formate unui viitor tehnician în instalaţii electrice. Dar, ţinând cont că firmele au ca obiect de activitate remedierea defectelor într-o mare diversitate de aparate, maşini, echipamente electrice de joasă, medie sau înaltă tensiune, au fost propuse fişe de observaţie, fişe de lucru, fişe tehnologice, studii de caz, cu exemple care au încercat să acopere o gamă diversă de aparate şi echipamente. Este posibil ca unele activităţi să nu se poată realiza la agentul economic partener, dar pot fi înlocuite cu altele concepute de îndrumătorul de practică. Alte activităţi se pot adapta, existând sugestii în acest sens.

Metodele active / interactive (a învăţa prin a face) prezentate în material, oferă multe avantaje. Elevul este mai implicat şi are oportunităţi de a dobândi experienţă practică prin practică. Această experienţă poate fi îmbogăţită mai mult în situaţii de grup, unde elevul poate învăţa şi poate modera învăţarea prin interacţiune cu colegii. Pentru a eficientiza desfăşurarea activităţii indiviuale/în echipă vi se propun două fişe pe care le puteţi completa:

FIŞĂ PENTRU ANALIZA UNEI ACTIVITĂŢI

Nume:Activitatea:

Ce am făcut: Ce a mers bine:

Ce modificări am adus planului: Ce ar fi putut merge mai bine:

Cine m-a ajutat: Dovezi pe care le am în mapa de lucru:

“Confirm că informaţiile de mai sus sunt corecte şi au fost convenite cu profesorul meu”.

Semnături:Elev: Profesor: Data:


5. INSTRUMENTE DE LUCRU ALE ELEVULUI NECESARE DESFĂŞURĂRII PRACTICII

12

Acest tip de fişă îl ajută pe elev în analiza propriei activităţi, în sesizarea reuşitelor şi nereuşitelor, inclusiv în analizarea abilităţilor dobândite pe parcursul desfăşurării unei activităţi.

FIŞĂ PENTRULUCRUL ÎN ECHIPĂ (în pereche sau în grup)

Care este sarcina voastră comună? (ex. obiectivele pe care vi s-a spus că trebuie să le îndepliniţi)

Cu cine vei lucra?

Ce anume trebuie făcut?

Cine va face acest lucru? De ce fel de materiale, echipamente, instrumente şi sprijin va fi nevoie din partea celorlalţi?

Ce anume vei face tu?

Organizarea activităţii:

Data/Ora începerii:

Data/Ora finalizării:

Cât de mult va dura îndeplinirea sarcinii?

Unde vei lucra?

„Confirm faptul că elevii au avut discuţii privind sarcina de mai sus şi: s-au asigurat că au înţeles obiectivele au stabilit ceea ce trebuie făcut au sugerat modalităţi prin care pot ajuta la îndeplinirea sarcinii s-au asigurat că au înţeles cu claritate responsabilităţile care le revin şi modul de

organizare a activităţii”

Martor/evaluator (semnătura): Data: (ex.: maistru instructor/tutore de practică)

Nume elev: Această fişă stabileşte sarcinile membrilor grupului de lucru, precum şi modul de organizare a activităţii.


13

PENTRU A REZOLVA CU SUCCES SARCINILE DE LUCRU... Citiţi cu atenţie toate cerinţele unei sarcini de lucru, înainte de a începe să le

rezolvaţi! Dacă observaţi vreo problemă sau aveţi o neclaritate la una din cerinţe, aduceţi

acest lucru în atenţia profesorului înainte de a începe proba. Înainte de a vă apuca de lucru, asiguraţi-vă că dispuneţi de toate materialele,

ustensilele, utilajele şi echipamentele necesare petru rezolvarea sarcinilor de lucru. Dacă nu aţi înţeles sau dacă nu ştiţi cum să rezolvaţi sarcina de lucru, solicitaţi

sprijinul profesorului care vă va îndruma şi ajuta la rezolvarea ei. Rezolvaţi toate activităţile date pentru ca sarcina de lucru să fie încheiată ! Profesorul va ţine evidenţa exerciţiilor şi problemelor pe care le-aţi rezolvat şi a

activităţilor pe care le-aţi desfăşurat şi va evalua progresul realizat.

Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare AUDITIVascultă cu atenţie pe cel care îţi explică lucrurile discută ideile noi şi explică-le cu cuvinte propriidiscută ideile şi problemele cu o altă persoanăroagă pe cineva să îţi explice din nou lucrurile pe care nu le-ai înţelesascultă noţiunile înregistrate pe bandă citeşte cu voce tareînvaţă, repetă cu voce tareînregistrează-ţi observaţiile şi gândurile pe un casetofonînregistrează principalelor aspecte ce trebuie recapitulate, folosind propria ta voce

Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare VIZUAL☼ priveşte cu atenţie materialul tipărit pus la dispoziţie de profesor;☼ verifică notiţele, pentru a vedea dacă sunt scrise corect;☼ utilizează culori, ilustraţii şi diagrame ca ajutoare pentru învăţare;☼ subliniază cuvintele cheie;☼ converteşte notiţele într-o imagine sau într-o bandă desenată;☼ utilizează imagini pentru explicarea unui text

Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare PRACTIC efectuează activităţi practice scrie lucrurile în ordinea lor, pas cu pas. scrie ideile folosind cuvinte proprii converteşte notiţele într-o imagine sau într-o bandă desenată urmăreşte cu degetul titlurile, cuvintele cheie, apoi rosteşte cu voce tare acele

cuvinte, apoi de scrie-le din memorie, de mână sau pe calculator ajută alte persoane să îndeplinească sarcina respectivă


14

Fişa de observaţie nr. 1Trusa Locator Set

Obs. În lipsa acestei truse se poate analiza componenţa altui locator de defect set aflat în dotarea agentului economic la care se efectuează practica.

Atenţie! Studiaţi manualul de utilizare şi cereţi autorul maistrului instructor.


Număr reper Denumire Utilizare123456789

10

15

Analizând componenţa unei instalaţii de frecvenţă acustică de tip Locator Set şi consultând manualul de utilizare, răspundeţi următoarelor cerinţe:Indicaţi destinaţia acestei truse de localizare a defectelor LES.Stabiliţi denumirea şi utilitatea fiecărui element component al trusei.

Fişă de observaţie nr. 2Locatorul LDC

Obs. Pentru rezolvarea acestei sarcini studiaţi Fişele de documentare nr. 1 şi 2 şi manualul de utilizare al aparatului.


16

Locatorul LDC se bazează în funcţionare pe metoda impulsului reflectat, permiţând o localizare relativă a defectelor în cabluri. În figura de mai jos este prezentat panoul frontal al aparatului:1. Precizaţi ce tipuri de defecte se pot localiza cu acest aparat.2. Indicaţi rolul fiecărui buton de pe panoul frontal în utilizarea acestui locator.3. Dacă defectul cablului are o rezistenţă mai mare de 5 Ω, cum se procedează pentru a se putea utiliza acest aparat ?

Fişa de observaţie nr. 3Verificare separator electric al LEA de MT

Verificări executate:Verificarea Corespunde Observaţii

Verificarea fixării izolatoarelor pe suportul metalic şi a suportului metalic pe stâlp

da nu

Verificarea stării izolatoarelor da nuVerificarea stării contactelor da nuVerificarea distanţelor între faze şi între fază şi masăVerificarea legării la priza de pământ a separatorului şi a dispozitivului de acţionare

da nu

Verificarea modului de închidere/deschidere al separatorului şi blocarea dispozitivului de acţionare

da nu

Verificare interblocaj între CP şi CLP da nuVerificarea gresării articulaţiilor şi a îmbinărilor de contact

da nu

Verificarea îmbinărilor cu ştifturi şi şuruburiale dispozitivului de acţionare

da nu

Verificarea stării protecţiei anticorosive a separatorului şi a dispozitivului de acţionare

da nu

Verificarea inscripţionării de interdicţie şi de identificare a separatorului

da nu

Concluzii şi recomandări: CORESPUNDE /NU CORESPUNDE

Atenţie! Pentru soluţionarea acestei sarcini solicitaţi sprijinul maistrului instructor/ tutorelui de practică.


17

În cadrul reviziei tehnice a unui separator se efectuează o listă de verificări. Participaţi în cadrul unei revizii tehnice la verificarea unui separator electric al unei linii electrice aeriene de medie tensiune. Împreună cu grupul de lucru din care faceţi parte completati următoarea fişă de observaţie. Pentru verificările pentru care aţi consemnat “NU” veţi înscrie la rubrica “Observaţii“ neconformităţile găsite.

Fişa de observaţie nr. 4Probe şi încercări ale motorului asincron

Denumirea probei

Scopul probei

Condiţiile de execuţie a probei

Aparate folosite la realizarea probei

Momentul efectuării probei

Obs. Pentru soluţionarea acestei sarcini solicitaţi spriinul maistrului instructor / tutorelui de practică şi consultaţi Fişa de documentare nr. 8


18

Participaţi împreună cu personalul de exploatare la efectuarea unei încercări profilactice/probe a unui motor asincron trifazat. Se va avea în vedere una dintre următoarele probe:

- măsurarea rezistenţei de izolaţie a înfăşurărilor - proba cu tensiune mărită - încercarea de mers gol - proba de mers în sarcină

1. Observaţi cu atenţie desfăşurarea probei/încercării (momentul efectuării, condiţiile de execuţie, aparate utilizate, valori obţinute).2. Consultând în prealabil normativul PE 116, completaţi cele observate în fişa de mai jos:

Fişă de observaţie nr. 5Verificare transformator electric MT/JT

1. Caracteristici transformator de putere Putere nominală

MVARaport de

transformarekV/kV

Grupa de conexiuni

Tensiunea de scurtcircuit

%

Curenţi nominali primar/secundar

A/A

2. Verificări executate

Operaţia Lucrări la care s-a participat DA/NU

Curăţirea izolatorilor Verificarea legăturii la pământ a cuvei transformatoruluiVerificarea sistemului de consolidare antiseismicăVerificarea legăturii bornei de nul la priza de protecţie a postului (în cazul în care priza de pământ şi protecţie sunt legate în comun)Verificarea etanşeităţii cuvei transformatorului Verificarea nivelului de ulei în conservatorVerificarea filtrului de aer cu silicagelControlul funcţionării şi al etanşeităţii robinetului de golire uleiDegresare şi refacere vopsitorie cuvă transformatorVerificarea gradului de deformare cuvei(numai la transformatoarele de putere ermetice)Verificarea funcţionării comutatoruluiVerificarea şi reglarea elementelor de protecţie la supratensiuni atmosferice (eclatorul montat pe fiecare din izolatoarele de MT a transformatorului)Recoltarea probă ulei Indicativ sticlă probă=3. Lucrări executate

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------4. Concluzii şi recomandări Transformatorul de putere corespunde / nu corespunde conform 3.2 FT10/85


19

Participaţi în cadrul unei revizii tehnice la verificarea unui transformator electric de MT/JT. a. Identificaţi caracteristicile transformatorului de putere.b. Observaţi cu atenţiei operaţiile realizate în timpul verificării, precum şi lucrările executate şi recunoaşteţi-le din lista de la punctul 2, bifând cu X dacă aţi participat la ele. Pentru verificările la care participaţi, marcaţi prin DA sau NU dacă corespund prescripţiilor. c. Notaţi lucrările executate în cazul constatării unor neconformităţi.

Fişă de lucru nr. 1Verificarea scalei unui releu electromagnetic de curent de tip RC-2

1.Schemă electrică:

Schema electrică Montaj realizat

2. Aparate necesare:


20

Realizaţi verificarea scalei unui releu electromagnetic RC-2 într-un laborator de încercări situat la agentul economic unde vă desfăşuraţi practica, completând următoarea fişa de lucru de mai jos.

Cerinţe:- alegeţi şi specificaţi rolul aparatelor necesare- realizaţi montajul şi citiţi indicaţiile aparatelor- completaţi tabelul de date - formulaţi concluziile - respectaţi NTSM

Tip aparat Domeniu de măsură

3. Mod de lucru:..........................................................................................................................................................................................................................................................................................4. Date experimentale:

Ir [A] 0,8xIn 1xIn 1,2xIn 1,4xIn 1,6xIn 1,8xIn 2,8xIn

Ia [A]

5. Concluzii: ..........................................................................................................................................................................................................................................................................................

Obs. Pentru rezolvarea acestei activităţi consultaţi Fişa de documentare nr. 3

Atenţie! Acestă sarcină se realizează numai sub supravegherea maistrului instructor/tutorelui de practică.


Nr. crt. ta [s]123456789

10ta mediu [s]

IR [A] ta [s]2345

21

Fişă de lucru nr. 2Verificarea funcţionării releului termic

1. Scopul lucrăriiÎn cadrul lucrării se va studia funcţionarea releului termic şi se va trasa

caracteristica de protecţie (timp de declanşare în funcţie de curent).

2. Schema de montaj pentru verificarea releului termic:

3. Aparate si materiale necesare trusă de curent şi tensiune 0 – 440 V, 0 – 20 A platformă de laborator ampermetru de c.a. conductoare de legătură

4. Modul de realizare a lucrării:a) se realizează montajul conform schemei electrice


22

Realizaţi verificarea unui releu termobimetalic într-un laborator de încercări. Răspundeţi în rezolvarea fişei de lucru, următoarelor cerinţe:- alegeţi şi specificaţi rolul aparatelor necesare- realizaţi montajul şi citiţi indicaţiile aparatelor- completaţi tabelul de date şi trasaţi caracteristica t=f(I)- formulaţi concluziile - respectaţi NTSM

b) se modifică valoarea curentului prin lamela bimetal a releului termic cu ajutorul cursorului trusei de curent şi tensiune până când releul este acţionat (lampa se stinge)

c) se citeşte valoarea curentului de acţionare la ampermetru d) timpul de acţionare al releului se va măsura cu ajutorul unui ceas (cronometru)e) se trec datele în tabelul de datef) se trasează caracteristica de protecţie a releului termic

5. Tabel de date:

I (A) 1,05In 1,2In 6In

t (s)

6. Caracteristica de protecţie:

7. Concluzii: se va interpreta forma caracteristicii obţinute

Atenţie! Realizaţi această sarcină numai sub supravegherea maistrului instructor /tutorelui de practică. Obs. Consultaţi Fişa de documentare nr. 4


t

I

23

Fişă de lucru nr. 3Încercarea la mers în gol a transformatorului monofazat

1. Schema electrică:

2. Nomenclator aparate:- sursă de curent alternativ monofazat 220 V;

- I – întreruptor bipolar;- autotransformator monofazat ATR 8;- V1 – voltmetru de c. a. ales pentru U1≤ 1,2U1n ;- V2 – voltmetru de c. a. ales pentru U2≤ 1,2U2n;- A – ampermetru de c. a. ales pentru I0≤ 0,10 I1n;- W – wattmetru electrodinamic;- Tr – transformator monofazat.

3. Mod de experimentare: Se realizează montajul şi se variază cursorul autotransformatorului până când în înfăşurarea primară se aplică tensiunea nominală. Se citesc curentul de mers în gol I0, puterea absorbită de înfăşurarea primară P10 şi tensiunea la bornele înfăşurării secundare U20.


V1

A

V2

* W

A

X

a

x

*

TrI

ATR 8

220V c a

24

Realizaţi încercarea la mers în gol a unui transformator monofazat.Cerinţe:- selectaţi aparatele de măsură şi alegeţi domeniile de măsurare- realizaţi montajul şi citiţi indicaţiile aparatelor- calculaţi mărimile şi completaţi tabelul de date- formulaţi concluziile comparând datele obţinute cu cele din fişa tehnică a transformatorului- respectaţi NTSM

4. Tabel cu date:Mărimi măsurate Mărimi calculate

(V) (V) (W) (A) (W) (A) (A)

5. Concluzii:…………………………………………………………………………………

6. Relaţii de calcul:La funcţionarea în gol, transformatorul absoarbe de la reţea o putere activă P10

necesară acoperirii pierderilor în miezul magnetic PFe şi pierderilor în înfăşurări PCu

.Pierderile în înfăşurări se pot neglija ţinînd cont de valorile curenţilor care le parcurg:

Raportul de transformare al unui transformator este egal cu raportul tensiunilor electromotoare induse în înfăşurarea primară, respectiv secundară şi la mers în gol, devine:

Curentul de mers în gol exprimat în procente din curentul primar nominal i0% , este dat de relaţia:

Componenta activă, respectiv cea reactivă a curentului de mers în gol, sunt date de relaţiile:

;

Factorul de putere la mers în gol va fi:

Atenţie ! Realizaţi această sarcină numai sub supravegherea maistrului instructor/ tutorelui de practică.

Consultaţi Fişa de documentare nr. 7


25

Fişă de lucru nr. 4Încercarea la scurtcircuit a transformatorului monofazat


2. Nomenclator aparate:- sursă de curent alternativ monofazat 220V;- I – întreruptor bipolar;- ATR 8 – autotransformator monofazat;- A1 – ampermetru de curent alternativ ales pentru I1≤ 1,2I1n;- A2 – ampermetru de curent alternativ ales pentru I2≤ 1,2 I2n;- V – voltmetru ales pentru Uk≤ 0,1U1n;- W – wattmetru electrodinamic;- Tr – transformator monofazat.

3. Mod de experimentare: Se realizează montajul şi se variază cursorul autotransformatorului până când prin înfăşurarea primară circulă curentul primar nominal. Se citesc tensiunea de scurcircuit Uk, puterea absorbită de transformator Pk şi curentul din secundar I2k.


V

A1

A2

* W

A

X

a

x

*

TrI

ATR 8

220V c a

26

Realizaţi încercarea la scurtcircuit a unui transformator monofazat.Cerinţe:- selectaţi aparatele de măsură şi alegeţi domeniile de măsurare- realizaţi montajul şi citiţi indicaţiile aparatelor- calculaţi mărimile şi completaţi tabelul de date- formulaţi concluziile comparând datele obţinute cu cele din fişa tehnică a transformatorului- respectaţi NTSM

4. Tabel cu date:Mărimi măsurate Mărimi calculate

(A) (V) (W) (A) (W)(75 ْ C)

(Ω)(75 ْ C)

(Ω) (Ω)% %

5. Concluzii:…………………………………………………………………………………

6. Relaţii de calcul: Tensiunea de scurcircuit exprimată în procente este dată de relaţia:

Deoarece alimentând transformatorul la o tensiune foarte mică fluxul magnetic principal este mic, se pot neglija pierderile în fier, considerându-se că întreaga putere absorbită de transformator serveşte la acoperirea pierderilor în înfăşurări:

Rezistenţa, reactanţa şi impedanţa de scurtcircuit se pot determina cu relaţiile:

;

Se vor face corecţiile necesare ţinând cont că rezistenţele cresc cu temperatura şi trebuie calculate pentru 75°C. Se determină componentele activă şi reactivă ale tensiunii de scurtcircuit:

Atenţie ! Realizaţi această sarcină sub supravegherea maistrului instructor/ tutorelui de practică.

Consultaţi Fişa de documentare nr. 7


27

Fişă de lucru nr. 5Verificarea grupelor de conexiuni Yy12 şi Yy6 ale transformatoarelor

trifazate


Yy 12 Yy 6 2. Nomenclator aparate:- sursă de curent alternativ trifazat 380 V;- I – întreruptor tripolar;- transformator trifazat;-2 voltmetre cu domeniile adecvat alese:- conductoare de legătură.


I

B CA

x y z

X Y Za b c

I

B CA

a b c

X Y Zx y z

28

Cerinţe:analizaţi schemele şi grupele de conexiuni Yy12 şi Yy6 ale unui transformator trifazat;deduceţi relaţiile de calcul ale tensiunilor UbB, UcC, UbC şi UcB pe baza diagramelor fazoriale;executaţi montajele conform schemelor electrice pentru conexiunile Yy12 şi Yy6;comparaţi valorilor măsurate cu cele calculate;respectaţi normele de tehnica securităţii muncii.

3. Mod de experimentare: Se realizează pe rând montajul din figura 1, respectiv figura 2, unind electric bornele A şi a. Se măsoară UAB, UBC, UCA, Uab, Ubc, Uca. Se determină raportul de transformare k şi tensiunile UbB, UcC, UbC şi UcB, ţinând cont de diagramele fazoriale ale tensiunilor - pentru grupa Yy12 şi respectiv - pentru grupa Yy6.

Se măsoară UbB, UcC, UbC şi UcB, şi se compară cu valorile calculate conform relaţiilor indicate mai sus. Apropierea valorilor tensiunilor măsurate de cele obţinute prin calcule, va confirma că transformatorul are grupa de conexiuni Yy12 sau Yy6.

4. Tabel cu date:

UAB=UBC=UCA (V)

Uab=Ubc

=Uca (V) k UbB=UcC (V) UbC=UcB(V)Grupacalculat măsurat calculat măsurat

Yy12

Yy6

5. Relaţiile de calcul:

Grupa Yy12. Grupa Yy6

Atenţie! Realizaţi această sarcină numai sub supravegherea maistrului instructor / tutorelui de practică.


360 ْ/12=12 b b

180 ْ/12=6

A=a

B

C

A=a

c

c

B

C

b

29

Fişă de lucru nr. 6Verificarea LES

BULETIN DE MĂSURĂRI PROFILACTICE LES MTNr. …………………. din ……………………

Denumire tronson LES : …………………………………………………… Tensiune nominală kV : ……………

Tip izolaţie HIU PVC PE XLPESecţiunea mmpLungimea m

Prilejul verificării : …….. (RT/IA/RM) Data : …………………Temperatura mediului °C =…..1. Verificare manta cablu

U încercare = …kVc.c.; T încercare = … minCorespunde Observaţii

R - pământ da nuS - pământ da nuT - pământ da nu

Notă : Verificarea se execută numai la cablurile cu manta de protecţie din materiale extrudate (PVC, PE, XLPE). La RT se execută numai la LES la care s-a efectuat această verificare la p.i.f.

2. Verificare continuitate şi identificare fazeSchema de măsură Corespunde Observaţii

R + S da nuS + T da nuT + R da nuR – ecran da nuS – ecran da nuT – ecran da nuMetoda de verificare : punţii/megohmetru

Notă : Această verificare se efectuează numai după IA şi RM

3. Verificare rezistenţe ohmice ale conductoarelor şi ale ecranelorSchema de măsură Corespunde Observaţii

R + S da nuS + T da nuT + R da nuR – ecran da nuS – ecran da nuT – ecran da nuMetoda de verificare : voltmtru – ampermetru / punţii


30

Participaţi alături de personalul de exploatare la realizarea măsurătorilor profilactice ale unei linii electrice subterane de MT, consultând în prealabil normativul PE 116/1994.Identificaţi aparatele folosite.Completaţi datele obţinute în buletinul de mai jos.Analizaţi valorile obţinute şi comparaţi-le cu cele din prescripţii, identificând posibile defecte ale liniei electrice.

Atenţie! Efectuaţi această sarcină sub supravegherea maistrului instructor/ tutorelui de practică.


31

Fişă tehnologică nr. 1Montarea unui capăt terminal al LES

Materiale necesare Aparate, SDV-uri Operaţii tehnologice NTSM specificeDenumire Cant.

Obs. Se poate realiza fişa tehnologică pentru montarea unui manşon din materiale plastice termocontractabile şi compara procesul tehnologic cu cel corespunzător montării unui manşon cu masă electroizolantă.



32

Asistaţi la operaţia de înlocuire a unei cutii terminale trifazate cu masă electroizolantă în care a fost localizat un defect de izolaţie. Ştiind că se vor utiliza materiale din seturi (vezi foto) se cere:1. Completaţi fişa tehnologică pentru montarea unui terminal din materiale plastice termocontractabile, urmărind criteriile de mai jos.2. Precizaţi avantajele tehnologiei de montare a unui terminal din materiale plastice termocontractabile, comparativ cu utilizarea cutiilor terminale de tip vechi cu masă electroizolantă.

Fişa tehnologică nr. 2Repararea înfăşurărilor unui transformator electric

Materiale necesare Aparate, SDV-uri Operaţii tehnologice NTSM specificeDenumire Cant.

Obs. Se poate realiza fişa tehnologică pentru o altă lucrare executată în cadrul reparării unui transformator electric.

Atenţie! Consultaţi documentaţia specifică, Fişa de documentare nr. 6 şi cereţi spriinul maistrului instructor/ tutorelui de practică.


33

Înfăşurările sunt cele mai afectate părţi ale transformatorului, fiind supuse la deteriorări ale conductorului, desfaceri de pe bobină, contacte între spire, întreruperi, alterarea izolaţiei.1. Realizaţi fişa tehnologică pentru repararea înfăşurărilor unui transformator electric de putere, urmărind criteriile de mai jos.2. Precizaţi probele şi încercările care se efectuează după refacerea înfăşurărilor pentru a verifica calitatea lucrărilor executate.

Studiu de caz nr. 1Deranjamentele motorului asincron

Nr.crt. Deranjamente Cauze posibile Modalităţi de

remediere1. Motorul nu porneşte.

2.Motorul porneşte greu în gol; se roteşte cu viteză redusă

3. Motorul absoarbe brusc un curent mult mai mare

4. Motorul absoarbe la pornire un curent prea mare

5. Motorul porneşte numai în gol şi cu jumătate din viteză

6.Motorul prezintă o accentuată cădere de tensiune

7.Periile scânteiază; unele perii şi armăturile lor se încălzesc excesiv

8. Inelele colectoare se uzează intens, neuniform

9. Lagărele se încălzesc peste limitele admisibile

10. Periile se uzează foarte intens

Obs. Activitatea se poate desfăşura pe grupe de 2 elevi. Fiecărei grupe i se dă să soluţioneze un caz. Dezbaterea lor se realizează în plen, împreună cu maistrul instructor / tutorele de practică.

Consultaţi Fişa de documentare nr. 8 !


34

Se consideră următoarele deranjamente sesizate la un motor asincron trifazat cu rotor bobinat. Stabiliţi, completând tabelul de mai jos:cauzelele posibile ale deranjamentuluimodalitatea de remediere a lui.

Studiu de caz nr. 2Defectele releului termic

Defectul Cauze Mod de verificare Mod de remediere

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică……………………………………

……………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………

Sugestii: Activitatea se va desfăşura pe grupe de elevi. Fiecare grupă va analiza câte un releu termic cu un anumit tip de defect (exemple: arderea bimetalului sau a rezistenţei încălzitoare, bimetalul nu se încălzeşte/ se încălzeşte prea puţin/ se

încălzeşte puternic, bimetalul rămâne curbat etc).


Consultaţi Fişa de documentare nr. 5!


35

La punerea în funcţiune a unui releu termic se constată existenţa unui defect. 1. Analizaţi defectul releului termic, completând tabelul de mai jos.2. Anticipaţi urmările acestul defect asupra funcţionării instalaţiei în care ar fi montat aparatul.3. Comparaţi “cazul” pe care îl aveţi de soluţionat cu cel al colegilor.

Studiu de caz nr. 3Respectă NTSM şi PSI !

1 2 3 4 5

6 7 8 9 10

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică……………………………………

……………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………


36

Analizaţi cu atenţie indicatoarele prezentate mai jos:

Identificaţi pe perioada desfăşurării stagiului de pregătire practică la agentul economic spaţiile semnalizate prin aceste indicatoare.Simulaţi posibile urmări ale nerespectării semnificaţiei lor într-o dezbatere de grup cu maistrul/tutorele de practică.Realizaţi şi voi un afiş în care să semnalaţi pericolele unui anumit loc de muncă. Dovediţi creativitate!

Studiu de caz nr. 4AVARII ALE TRANSFORMATOARELOR DE PUTERE

Avaria Cauzele producerii Lucrări executate Probe şi încercări realizate

Dezbaterea cazului se realizează împreună cu maistrul instructor / tutorele de practică şi reprezentantul agentului economic

Consultaţi Fişele de documentare nr. 6 şi 7 !


37

Sunteţi într-o staţie de transformare în perioada de practică. Discutaţi cu electricienii din staţia de transformare despre avariile mai importante care au avut loc la transformatoare şi care au necesitat realizarea unor încercări ale echipamentelului înainte de repunerea lor în funcţiune.

Completaţi tabelul tinând cont de localizarea avariei la un anumit subansamblu al transformatorului de putere.

MiniproiectSudiul şi verificarea întreruptorului automat de joasă tensiune

Obs. Pentru realizarea proiectului consultaţi bibliografia de specialitate indicată la orele de curs, site-urile firmelor producătoare de profil şi cereţi spriinul maistrului/ tutorelui de practică.


38

În perioada desfăşurării stagiului de pregătire practică la agentul economic partener, realizaţi un miniproiect cu tema “Sudiul şi verificarea unui întreruptor automat de joasă tensiune”, respectând următoarele cerinţe:Construcţia întreruptorului automatCaracteristici tehniceDefecte-cauze ale întreruptorul automatVerificarea întreruptorului automat

Pentru parcurgerea etapelor puteţi alege un anumit tip de întreruptor existent la agentul economic şi asista la revizia tehnică a lui, completând buletinul de verificare de mai jos.

BULETIN DE VERIFICARE ŞI MĂSURĂRI PROFILACTICE A INTRERUPTORULUI DE JOASĂ TENSIUNE

1. Datele de identificare Staţia/PT..............................................................................Tip ......................................................................................Un kV= ……………. InA= …………….

2. Elemente specifice lucrării Prilejul verificarii REVIZIE TEHNICAData reviziei...............................Starea vremii...................................... Temperatura mediului ...........................[ 0C ]

3. Verificari in cadrul reviziei tehniceVerificari Corespunde Observatii

Verificarea stării legăturilor şi a acoperirilor de protecţie da nuVerificarea vizuală a stării întreruptorului da nuVerificare bobina de acţionare ( la contactoare ), pârghii clichet, armare bobina de minimă tensiune şi de blocare lagăre

da nu

Se demonteaza si se reconditioneaza sau se inlocuiesc subansamblele care impiedica functionarea corecta a intrerupatorului

da nu

Verificare electromagneti de actionare: pentru tensiuni cuprinse intre (0.851.05 ) Un, sa

permita o functionare sigura a aparaturii; pentru tensiuni cuprinse intre (0.850.7) Un, aparatul

trebuie sa ramana anclansat; pentru tensiuni cuprinse intre (0.70.3 ) Un, aparatul

trebuie sa declanseze

da

da

da

nu

nu

nu

Revizia contactelor principale si auxiliare: Se examineaza vizual contactele fixe si mobile –

daca uzura este mai mare de 50% contactele se inlocuiesc;

Se verifica vizual daca contactele se inchid pe toata suprafata;

Se verifica rezistenta de contact sa fie aceeasi pe toate fazele, prin aplicarea unei tensiuni de curent continuu de 6 – 24 V si masurarea caderii de tensiunepe contacte, la un curent aproape de valoarea nominala;

Verificarea contactelor auxiliare se face cu o lampa. Se fac minim 10 probe.

da

da

da

da

nu

nu

nu

nuSe verifica releele termice prin aplicarea unui curent cu 50 % peste cea nominala. Releul trebuie sa actioneze in timp de 2 minute, pornind din stare calda

da nu

Se verifica functionarea dispozitivului de deschidere prin aplicarea tensiunii nominale. Intreruptorul trebuie sa declanseze.

da nu

Se verifica declansatorul de minima tensiune intrerupand alimentarea bobinei declansatorului si intrerupatorul trebuie sa declanseze

da nu

Scazand tensiunea aplicata declansatorului de minima tensiune la 0,8 Un intrerupatorul nu trebuie sa declanseze

da nu


39

Se controleaza starngerile fiecarui surub, in mod deosebit la legaturile flexibile. Legaturile flexibile nu trebuie sa aiba mai mult de 5% din fire intrerupte. In caz contrar se inlocuiesc.

da nu

Se verifica starea camerelor de stingere da nuSe verifica rezistenta de izolatie intre bornele de iesire si de intrare ale intrerupatorului, intre partile metalice ale intrerupatorului care in mod normal sunt sub tensiune si cele care nu sunt sub tensiune. Valoarea minima este de 2 M.

da nu

4. Tip aparate de măsură folosite:Nr. crt. Tip aparat serie număr observaţii

5. Concluzii: Corespunde / Nu corespunde conform PE 116 / 1994


40

MiniproiectStudiul şi verificarea transformatorului de curent

Obs. Se va alege un transformator de curent de mică putere care va fi supus verificărilor experimentale în laboratorul PRAM aflat la agentul economic, completând fişele A şi B din ANEXE. Fiecare elev din grup va avea sarcini clar definite. Toţi membrii grupului trebuie să participe activ şi să colaboreze la executarea proiectului.

La finalul realizării proiectului fiecare grup va realiza o prezentare power point a etapelor parcurse, în care vor fi inserate fotografii, scheme electrice, rezultate experimentale şi concluzii.

Atenţie! Pentru realizarea proiectului consultaţi Fişa de documentare nr. 10 şi cereţi sprijinul maistrului instructor / tutorelui de practică.


41

Pe perioada desfăşurării stagiului de pregătire practică la agentul economic partener, realizaţi pe grupe de elevi un miniproiect cu tema “Studiul şi verificarea transformatorului de curent” respectând următoarele cerinţe:

Caracteristici tehnice ale transformatorului studiatConstrucţia transformatorului de curentProbe şi verificări ale transformatorului de curent:Verificarea raportului de transformare şi calculul erorii de curentTrasarea curbei de magnetizare a miezului magneticConcluzii

RECOMANDĂRI ÎN ELABORAREA MINIPROIECTELOR

Proiectul poate fi privit ca :

o sarcină sub formă de problemă, ce reflectă o activitate din viaţa reală o modalitate de a rezolva o situaţie sau o problemă ce necesită afi rezolvată o modalitate de lucru în echipă (grupuri de mxim 5 elevi) o invitaţie pentru elevi de aidentifica noi informaţii, de a integra noi conţinuturi de

învăţare o modalitate de poziţionare a elevului în rol de conducător al propriului parcurs

de învăţare: învăţare activă un mediu de integrare a diferitelor discipline, conţinuturi de învăţare şi abilităţi un mediu de stimulare a încrederii în sine, de asumare a responsabilităţii şi

formării abilităţilor o metodă de învăţare o metodă de evaluare

Profesorul va da elevului posibilitatea de a stabili modul de lucru pentru

realizarea proiectului: individual sau în cadrul unei grupe.

Planul de lucru – etapele de realizare, conţinutul fiecărei etape, termenele de

realizare - vor fi stabilite de către profesor şi vor fi discutate cu fiecare grupă în parte

In cazul lucrului pe grupe, elevii îşi vor împărţi sarcinile de lucru şi vor informa

profesorul despre sarcinile individuale din cadrul grupei. Pentru acesta, opţional, elevii

pot completa una dintre fişele de analiză a unei activităţi sau de lucru în echipă.

Activitatea elevilor va fi urmărită de către profesor după un grafic stabilit de

comun acord cu elevii. Profesorul va stabili criterii de evaluare ce vor fi prezentate

elevilor odată cu tema proiectului. Rezultatele proiectului pot fi prezentate la sesiuni de

comunicări ştiinţifice ale elevilor sau pot fi utilizate în elaborarea proiectului final de

certificare a competeţelor profesionale de nivel 3.

Proiectul este eficient în măsura în care poate:

- SĂ OFERE profesorului informaţii complexe asupra atingerii competenţelor propuse prin curriculum şi Standardul de pregătire profesională

- SĂ VIZEZE : interpretarea creativă a informaţiilor capacitatea de a rezolva o problemă tehnică


42

JURNALUL DE PRACTICĂ

Elev:Perioada: Locaţie (Agent economic şi departament):Modul:Tema:Sarcina de lucru:

În jurnalul de practică, veţi completa următoarele informaţii:

1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică, pe care le-aţi observat sau le-aţi desfăşurat?

2. Ce lucruri noi aţi învăţat?

3. Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au plăcut? Motivaţi.

4. Ce lucruri/ evenimente nu v-au plăcut? Motivaţi.


43

Pe perioada stadiului de instruire practică se poate opta pentru o metodă alternativă de evaluare: portofoliul. Portofoliul reprezintă “cartea de vizită” a elevului, prin care profesorul poate să-i urmărească progresul – în plan cognitiv, atitudinal şi comportamental – la o anumită disciplină, de-a lungul unui interval de mai lung de timp (pe durata stagiului de pregătire practică).

Reprezintă un pact între elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze. Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să stie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de învăţare. La începutul demersului educativ se realizeaza un diagnostic asupra necesităţilor elevului de învăţare pentru a stabili obiectivele şi criteriile de evaluare. Diagnosticul este făcut de profesor şi este discutat cu elevul implicat în evaluare.

Ce poate conţine un portofoliu? lista conţinutului acestuia (sumarul, care include titlul fiecarei lucrări/fişe, etc.

şi numărul paginii la care se găseşte); argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse în portofoliu, de ce este

importantă fiecare şi cum se articulează între ele într-o viziune de ansamblu a elevului/grupului cu privire la subiectul respectiv;

lucrările pe care le face elevul individual sau în grup; rezumate; articole, referate, comunicări; fişe individuale de studiu; miniproiecte şi experimente; probleme rezolvate; rapoarte scrise – de realizare a proiectelor; chestionare de atitudini; înregistrări, fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual

sau împreună cu colegii săi; observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii; reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează; autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului; interviuri de evaluare; alte materiale, hărţi cognitive, contribuţii la activitate care reflectă participarea

elevului/ grupului la derularea şi soluţionarea temei date; viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevului/grupului, pe

baza intereselor şi a progreselor înregistrate; comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului, ale altor grupuri de

învăţare şi/sau ale altor părţi interesate, de exemplu părinţii;Portofoliul se compune în mod normal din materiale obligatorii şi opţionale,

selectate de elev şi/sau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive.

6. ORGANIZAREA EVALUĂRII

44

Modalitatea de evaluare a portofoliului:

Criterii de apreciere şi indici DA PARŢIAL NU OBS.

1. PREZENTARE:- evoluţia evidenţiată faţă de prima prezentare a portofoliului- dacă este complet- estetica generală2. REZUMATE:- ceea ce a învăţat elevul şi cu succesele înregistrate- calitatea referatelor- concordanţa cu temele date3. LUCRĂRI PRACTICE- adecvarea la scop- eficienţa modului de lucru- rezultatul lucrărilor practice- dacă s-a lucrat în grup sau individual- repartizarea eficientă a sarcinilor4. REFLECŢIILE ELEVULUI ASUPRA ANUMITOR PĂRŢI ALE PORTOFOLIULUI- reflecţiile asupra propriei munci- reflecţii asupra lucrului în echipă- aşteptările elevului de la activitatea desfăşurată5. CRONOLOGIE-punerea în ordine cronologică a materialelor6. AUTOEVALUAREA ELEVULUI:- autoevaluarea activităţilor desfăşurate- concordanţa scop-rezultat- progresul realizat- nota pe care cred că o merit7. ALTE MATERIALE:- calitatea acestora- adecvarea la temele propuse- relevanţa pentru creşterea aprecierilor

Desigur că rezolvarea fiecărei activităţi propusă în acest auxiliar, poate fi evaluată individual, putând fi concepute instrumente de evaluare personalizate pentru fiecare activitate desfăşurată de către elevi:

Fişe de evaluare a lucrărilor practice.Pot fi concepute de îndrumătorul de practică . Se prezintă în continuare câteva modele de evaluare a lucrărilor practice propuse prin fişele de lucru existente în acest auxiliar. În funcţie de condiţiile concrete ale desfăşurării lucrărilor de laborator, ele se pot adapta de către profesorul de specialitate sau îndrumătorul de practică.

Obs. Nota se obţine prin împărţirea la 10 a punctajului obţinut.

45

FIŞĂ DE EVALUARESTUDIUL ŞI VERIFICAREA RELEULUI TERMIC

Nr. crt. DENUMIREA CRITERIULUI Punctaj Notare Observaţii

1 Completarea Tabelului de la punctul A. 182. Alegerea aparatelor şi specificarea rolului lor 103. Realizarea montajului conform schemei

electrice.24

4. Măsurarea curentului de acţionare 95. Determinarea timpului de acţionare 96. Trasarea caracteristicii de protecţie 107. Respectarea NTSM. 108. Punctaj din oficiu 109. TOTAL 100

FIŞĂ DE EVALUAREÎncercarea la mers în gol a unui transformator monofazat


1. Alegerea aparatelor şi specificarea rolului lor. 102. Realizarea montajului conform schemei

electrice.35

3. Măsurarea I0, P10 şi U20 154. Calcularea mărimilor cerute pe baza relaţiilor

i0%, KT, I0a, I0r, cosφ0.15

5. Compararea rezultatelor cu cele din cataloage.

5

6. Respectarea NTSM. 107. Punctaj din oficiu 108. TOTAL 100

FIŞĂ DE EVALUAREÎncercarea la scurtcircuit a transformatorului monofazat


1. Alegerea aparatelor şi specificarea rolului lor. 102. Realizarea montajului conform schemei

electrice.35

3. Măsurarea Uk, Pk şi I2k 154. Calcularea mărimilor cerute pe baza relaţiilor

uk%,PCu, Zk uka, ukr

15

5. Compararea rezultatelor cu cele din cataloage.

5


FIŞĂ DE EVALUARE:

46

Verificarea grupelor de conexiuni Yy12 şi Yy6 ale transformatoarelor trifazateNrcrt DENUMIREA CRITERIULUI Punctaj Notare ObservaţiiYy12 Yy6 Yy12 Yy61. Desenarea schemei electrice. 10 102. Selectarea aparatelor 10 103. Executarea montajului. 25 254. Determinarea raportului de

transformare.15

5. Calcularea tensiunilor UbB, UcC, UbC şi UcB.

10 10

6. Măsurarea tensiunilor UbB, UcC, UbC şi UcB.

10 10

7. Respectarea NTSM. 108. Punctaj din oficiu. 109. TOTAL PUNCTAJ. 100

FIŞĂ DE EVALUAREVerificarea raportului de transformare al transformatorului de curent


1. Întocmirea schemei electrice 102. Alegerea aparatelor şi specificarea rolului lor 103. Scrierea relaţiilor de calcul. 54. Realizarea montajului conform schemei 255. Măsurarea curentului secundar pentru cei trei

cureţi primari.10

6. Calcularea raportului real de transformare. 107. Calcularea erorii de raport şi indicarea

destinaţiei TC.10


Studiul de caz.Studiul de caz este o metodă ale cărei caracteristici o recomandă ca o metodă

alternativă de evaluare a capacităţii elevilor de a realiza astfel de demersuri (de analiză, de înţelegere, de interpretare a unor fenomene, de exersare a capacităţii de argumentare, de emitere a unor judecăţi de evaluare, precum şi de formare şi dezvoltare a trăsăturilor de personalitate);

Studiul de caz, ca mijloc de evaluare, se realizează prin analiza şi dezbaterea cazului pe care îl implică.

Observarea sistematică a activităţii şi comportamentului elevilor.Observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor oferă

cadrului didactic posibilitatea de a culege informaţii relevante asupra performanţelor elevilor din perspectiva capacităţii lor de acţiune şi relaţionare, a competenţelor şi abilităţilor de care dispun aceştia.

Ea reprezintă o modalitate eficientă de a urmări evoluţia şi progresul elevilor în contextul activităţilor şcolare. Pot fi obţinute informaţii cu privire la:► nivelul de pregătire;► direcţia de evoluţie şcolară a elevului;► destinul profesional;

47

► interesele manifestate către anumite domenii;► aptitudinile de care dă dovadă elevul;► atitudinile acestuia faţă de învaţătură;► entuziasmul şi participarea la activităţile şcolare;

Eficacitatea metodei creşte considerabil atunci când comportamentului elevilor este întreprinsă sistematic, presupunând:• stabilirea obiectivelor acesteia (reperele) pentru o perioadă definită (cunoştinţe acumulate, abilităţi formate, capacitatea de a lucra în grup, atitudini faţă de colegi);• utilizarea unor instrumente de înregistrare şi sistematizare a constatărilor (fişă, scală de apreciere).

Fişa de evaluare este completată de către profesor care înregistrează datele factuale despre evenimentele importante din comportamentul elevului şi din modul lui de acţiune. Separat de simpla consemnare a lor, aceste date factuale sunt interpretate, configurându-se profilul personal al elevului. Un dezavantaj al acestei practici este că necesită timp mai mult şi există riscul notării datelor în mod subiectiv.

Scala de apreciere sau de clasificare însumează un set de caracteristici (comportamente) ce trebuie supuse evaluării, set ce este însoţit de un tip de scală. Elevului îi sunt prezentate un număr de enunţuri în raport cu care acesta trebuie să-şi manifeste acordul sau dezacordul, discriminând între cinci trepte: puternic de acord, de acord, indecis (neutru), dezacord, puternic dezacord.

De exemplu, se pot da elevilor următoarele întrebări:1. Particip cu plăcere la activităţile ce presupun lucrul în echipă:

puternic dezacorddezacordnu ştiu sau îmi este indiferentde acordputernic de acord

2. Îmi asum imediat responsabilităţile care îmi sunt stabilite în cadrul echipei:puternic dezacorddezacordnu ştiu sau îmi este indiferentde acordputernic de acordCe poate să observe în mod sistematic profesorul la elevii săi:

ABILITĂŢI INTELECTUALE: exprimarea orală; capacitatea de a citi şi de a scrie; operaţiile gândirii: analiza,

sinteza, comparaţia, clasificarea, generalizarea, concretizarea, abstractizarea; capacitatea de deducţie;

ABILITĂŢI SOCIALE: capacitatea de a colabora cu ceilalţi; cultivarea de relaţii pozitive în grup; participarea la negocierea şi adoptarea soluţiilor; interesul pentru a menţine un climat stimulativ şi plăcut; capacitatea de a lua decizii; toleranţa şi acceptarea punctelor de vedere diferite de cel personal; capacitatea de a asculta cu atenţie; rezolvarea nonviolentă a conflictelor; asumarea responsabilităţilor;

48

ANEXE

49

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 1

LOCALIZAREA DEFECTELOR DIN LINIILE ELECTRICE ÎN CABLU (LEC)

Localizarea defectelor din liniile electrice în cablu LEC constituie o problemă specială datorită specificului acestor linii. Cablul electric fiind un ansamblu de conductoare izolate “acoperite” la rândul lor cu un înveliş cu proprietăţi electroizolante sau de consolidare mecanică, nu oferă posibilitatea detectării cu ochiul liber a unui eventual defect aşa cum se poate face la liniile electrice aeriene, chiar daca ar fi pozat în aer liber. Pe de altă parte când este pozat în pământ nu este suficientă cunoaşterea distanţei electrice până la defect, deoarece aceasta, de regula, nu coincide cu cea fizică. O alta problemă ce o ridică localizarea unui defect într-un cablu este detectarea traseului cablului, a locului exact unde este defectul (pentru a săpa pe o porţiune cât mai restrânsă), a adâncimii de pozare, a locului unei ramificaţii.

Datorită celor arătate mai sus, detectarea şi localizarea unui defect într-un cablu necesită o activitate complexă bazată pe utilizarea unor metode şi echipamente adecvate. În practică sunt întâlnite doua tipuri de metode :- directă, bazata pe măsurători sau controlul cablului;- indirectă, care corelează indicaţiile aparatelor de măsură şi semnalizare cu rezultatul unor manevre de comutare efectuate în timpul operaţiilor de detectare a defectului.

În funcţie de numărul de conductoare ale unui cablu, detectarea unui defect în acesta începe cu stabilirea naturii acestuia. În reţelele în cablu se întâlnesc următoarele tipuri de defecte :- punerea la pământ a unei faze ( care poate sa constituie sau nu un scurtcircuit monofazat), determinată de distrugerea izolaţiei faţă de pământ;- scurtcircuit între două faze, determinate de distrugerea izolaţiei între două conductoare fără ca izolaţia faţă de pământ sa fie afectată;- întreruperea unei faze, fără să existe un defect de izolaţie;- defecte mixte, rezultate din combinarea celor de mai sus;

Stabilirea tipului de defect se face cu ajutorul unui megohmmetru cu care se măsoară rezistenta de izolaţie între faze şi între acestea si mantaua cablului. Pentru defectele de izolaţie, cele mai răspândite metode de detectare a locului defectului sunt metodele directe.

Având în vedere particularităţile unei linii în cablu, arătate mai sus, localizarea defectelor necesită două etape : una în care se determină distanţa până la locul defectului şi care se face cu erori

determinate atât de metodă cât şi de faptul că distanţa indicată de aparat este dificil de măsurat pe teren;

şi alta în care în jurul locului aproximativ indicat în prima etapa se “caută” locul defectului mergând pe traseul cablului. Acest loc trebuie stabilit cu o eroare care sa nu depăşească fracţiunile de metru.Corespunzător celor două etape de detectare a defectului s-au elaborat şi două

tipuri de metode, cu echipamentul corespunzător si anume :

metode relative (pentru etapa I-a): prin impulsuri sau ecometrice, capacitive;metode absolute (pentru etapa a II-a); inductive şi acustice.

50


METODA PRIN IMPULSURI (STUDIUL LOCATORULUI LDC)

Aceasta metoda se bazeaza pe proprietatea de reflexie a undelor în general si a celor electromagnetice , în special.

Pentru orice element a unei cai de curent ( LEA, LEC, transformator, etc.) se defineste o marime numita impedanta caracteristica . În punctele unde aceasta impedanta îsi modifica valoarea (treceri din LEA, înLEC, intrari în trafo, etc.) au loc fenomene de reflexie si refractie, caracterizate prin coeficienti corespunzatori.

Într-un punct de scurtcircuit se modifica impedanta caracteristica si ca urmare, are loc reflexia undei de tensiune cu amplitudine egala cu a undei incidente, dar de semn schimbat.

Daca pe un cablu cu un scurtcircuit se va trimite un impuls de tensiune, înseamna ca aceasta se va propaga de la locul de aplicare spre locul cu defect cu o viteza “V”, la locul cu defect se va reflecta si se va înapoia cu aceeasi viteza, dar cu semn schimbat. Cunoscând intervalul de timp scurs din momentul trimiterii si pâna în momentul receptiei semnalului reflectat rezulta ca distanta pâna la defect va fi :

Pentru aplicarea acetei metode şi pentru o precizie cât mai buna este necesar ca valoarea rezistentei de izolaţie între faze sau între acestea şi manta sa aibă cel mult 5Ω.

Daca aceasta conditie nu este îndeplinită, deci defectul nu este destul de ferm, se procedeaza la arderea acestuia, adica la distrugerea voită a izolaţiei prin stabilirea într-un circuit care sa contina înseriat si locul de defect, a unui curent de valoare mare care pe seama efectului termic sa distrugă izolaţia parţial afectată.

Aparatul cu ajutorul căruia se aplică aceasta metodă de detectare a defectelor încablu, se numeste locator de defecte LDC. În fig. se prezintă panoul frontal al aparatului, iar în fig. , schema bloc a acestuia.

Un asemenea aparat trebuie sa aibă o sursă de impulsuri a căror amplitudine nu are importanţă şi o “abscisa” pe care să se măsoare intervalul intervalul de timp între momentul plecării impulsului incident şi momentul recepţionării impulsului reflectat.

51

La LDC aceasta se vizualizează pe ecranul unui tub cinescopic. Pe panoul din faţă al LDC sunt accesibile o serie de butoane care asigură punerea în funcţie şi condiţiile de calitate ale imaginii şi ale măsuratorii.

2. Modul de lucru cu LDC.Punerea în funcţiune a aparatului se face cu ajutorul butonului “ focalizare”

care asigură şi focalizarea imaginii. Butoanele “luminozitate”, “deplasare X, Y”, au destinaţia specifică oricărui osciloscop. În context trebuie precizat că prin deplasare X sau Y se deplasează imaginea care se vede la un moment dat pe ecran. Având în vedere principiul metodei, aparatul trebuie să vizualizeze abscisa (timpul) şi cele două impulsuri. Dacă cele două impulsuri şi timpul dintre ele ar fi vizualizate împreună pe ecran, atunci pentru o citire cu erori minime (pentru un t mare ) ecranul ar trebui sa aibă dimensiuni foarte mari, raportat la caracterul portativ al aparatului. De aceea aparatul a fost conceput astfel încât să memoreze întreaga lungime a cablului, dar să vizualizeze numai o anumită porţiune. În felul acesta cu butonul “explorare cablu”, pe ecran se derulează (ca la cinematograf) abscisa (timpul) din momentul plecării impulsului incident pâna la apariţia celui reflectat.

Timpul pe abscisă se măsoară cu ajutorul unei baze de timp constituită dintr-un şir de impulsuri între ale caror vârfuri este un interval de 2 μs. Din 10 în 10 μs impulsurile sunt mai mari. Pentru o determinare cât mai exacta a timpului se folosesc butoanele: “deplasare impuls” cu ajutorul căruia se deplasează numai impulsul de sondaj mentinând baza de timp pe loc. În acest fel se potriveste momentul plecarii impulsului cât mai precis pe baza de timp. Pentru ca aceasta să se facă cât mai exact, imaginea se poate extinde (în detaliu) cu butonul “extensie imagine”. Butonul basculant “direct-amplificare“ se comută pe direct în cazul cablurilor scurte. Butonul “adaptare” realizează adaptarea aparatului la specificul cablului. Pentru cablele de energie acesta se fixează pe poziţia minimă.

52

În cazul când unul din conductori este legat la masă (sau este mantaua) cordonul bifilar al aparatului se va introduce direct în mufa aparatului, iar firul negru al cordonului se va conecta la mantaua cablului. Dupa stabilirea imaginii si determinarea intervalului de timp t, pentru determinarea lungimii pâna la locul cu defect trebuie stabilita viteza de propagare a undelor electromagnetice. Aceasta este determinata de tipul cablului si se indica în tabelul 1.

Rezultă deci, ca lungimea maxima a cablului ce poate fi explorat cu LDC, depinde de natura cablului (prin V) si de lungimea bazei de timp a aparatului (t). Având în vedere ca exploatarea se face pe la unul din cele doua capete, lungimea maximă a cablului ce poate fi exploatat cu un anumit LDC este:

Eroarea cu care acest aparat va determină valoarea lui Lx va depinde de : vitezareala de propagare a impulsului în cablu si precizia de evaluare a lui t. Aceasta eroare poate ajunge pâna la valori de ordinul zecilor de metri şi poate fi mărită sau diminuată de eroarea cu care o transpunem pe teren.

De aici rezultă caracterul relativ al acestei metode si necesitatea completării ei cu o metoda absolută, care sa fie aplicata local, în limita erorii primei metode.

Tabelul 1

Deci după stabilirea tipului de defect, se va utiliza o metodă directă relativă, care ne va indica la ce distanţă de unul din capetele cablului se află defectul, iar în continuare cu o metodă absolută, pe teren, se caută locul exact unde trebuie interceptat cablul.

53

FISĂ DE DOCUMENTARE NR. 3Studiul construcţiei releelor electromagnetice

Principalele părţi componente ale unui releu electromagnetic sunt:- elementul sensibil ES care transformă semnalul de intrare x (curent, tensiune) într-un semnal de altă natură x* necesar funcţionării releului (cuplu mecanic activ);- elementul comparator C realizează compararea semnalului x* de la ieşirea elementului ES cu un semnal prescris xR de aceeaşi natură fizică (cuplu mecanic rezistent);- elementul de execuţie E realizează în funcţie de rezultatul comparaţiei x**, una din valorile de ieşire ale releului ym - neacţionat (x* < xR) sau yM – acţionat (x* > xR).

Fig. 1 Schema bloc a unui releu: a – cu o mărime de intrare şi una de ieşire; b – cu două mărimi de intrare şi un număr oarecare de mărimi de ieşire

Relee de curentReleele de curent tip RC-2 sunt construite ca relee maximale, acţionarea

acestora obţinându-se la creşterea intensităţii curentului peste valoarea reglată IR, condiţia de acţionare fiind I > IR.. Elementul sensibil al releelor de curent electromagnetice este un electromagnet format din circuitul magnetic 1, pe care este amplasata o bobină de curent 2 (număr mic de spire de diametru corespunzător intensităţii nominale) prevăzută cu priză mediana. Armătura 3 a electromagnetului este o lamelă feromagnetică în formă de Z şi care se poale roti în întrefier în jurul axului lagărului 4. Pe acest ax este fixat dispozitivul de reglare a valorii prescrise a curentului IR şi care este formal dintr-un resort spiral 5, axul 6, scara gradată 7, butonul de reglare 8. Elementul de comparaţie este format din acest dispozitiv şi armătura mobilă 4 la nivelul căreia se manifestă un cuplu electromagnetic activ Ma

proporţional cu variaţiile semnalului de intrare I, respectiv un cuplu rezistent Mr

general prin tensionarea resortului spiral 5 Releul acţionează dacă este îndeplinită condiţia:

Ma=ki∙(N∙I)2≥km∙IR=MR

Aceste relee sunt prevăzute cu un contact normal deschis ND sau cu un contact cu pol comun, normal deschis - normal închis ND-C-NI (starea normală a contactelor corespunde bobinei nealimentate) şi care este acţionat, la deplasarea

E K Sx

xR

y

a

S1

S2

K E b

x1

x2

xR

y1

yn

55

armăturii mobile, prin intermediul piesei electroizolante 9. Pentru extinderea domeniului de utilizare se utilizează eclisa 10 care în funcţie de poliţia de montaj permite utilizarea întregii înfăşurări (In/2) sau numai a unei jumătăţi (In).

Caracteristica timp-curent a releelor electromagnetice de curent este practic independentă de curent după ce sa depăşit pragul de acţionare (scăderea timpului de acţionare faţă de valoarea de acţionare esie de maxim 20 % pentru 3∙In ). Timpul propriu de acţionare este de ta= 0,05...0,1 s în funcţie de curentul nominal In= 0,05...200 A iar factorul de revenire arc valorii, kr > 0,85.

Relee de tensiuneReleele electromagnetice de tensiune se construiesc de tip maximal

(variantele RT-3, RT-3S), cu acţionare la valori ale tensiunii U > UR , fie de tip minimal (variantele RT-4, RT-4S) care acţionează la valori ale tensiunii U < UR, UR

fiind tensiunea reglală. Releele maximale de tensiune au un contact normal deschis, cele minimale au un contact normal închis care se deschide atunci când este îndeplinită condiţia de funcţionare normală U ≥ Un, şi se închide atunci când tensiunea scade, sub valoarea reglată UR = 0,8...0,9 Un , semnalizându-se o situaţie anormală de funcţionare. Releele de tensiune RT-3S, RT-4S au bobina de tensiune alimentată în curent continuu, tensiunea aplicată bobinei este obţinută prin redresarea tensiunii alternative de intrare, pe aceasta cale obţinându-se atenuarea vibraţiilor armăturii mobile a electromagnetului. Pentru valori mari ale tensiunii de intrare (linii electrice, motoare de m.t.) releele de tensiune se conectează prin intermediul transformatoarelor de tensiune cu tensiunea secundară standardizată de 100V.

Verificarea scalei unui releu electromagnetic de curent de tip RC-2

56

Încercările se efectuează realizând montaul conform schemei electrice:

Ampermetrul se alege corespunzător scalei releului verificat. Pentru fiecare valoare a curentului reglat IR, se efectuează următoarele operaţii:- se poziţionează comutatorul domeniilor de curent pe poziţia 5A şi comutatorul domeniilor de tensiune pe poziţia 0, se verifică poziţia de zero a cursorului trusei de curent şi tensiune TCT, se deschide separatorul S1;- se fixează eclisa 10 corespunzător domeniului de lucru ales, apoi se reglează curentul releului IR în domeniul 0,5...1xIn;- se acţionează butonul ANCLANŞARE al TCT şi se creşte intensitatea curentului până la acţionarea releului Ia , semnalizată de aprinderea lămpii de control H;- se creşte în continuare intensitatea curentului, până la circa 1,2∙Ia = Is (curent acţionare sigură), apoi se scade curentul până la obţinerea valorii de revenire Ir

înregistrată în momentul stingerii lămpii de control.

Măsurarea timpului propriu de acţionare al unui releu electromagnetic de curent

Se utilizează montajul de la punctul anterior. Timpul propriu se măsoară pentru valori ale intensităţii curentului de: I= 1,5...3xIR prin bobina releului. Pentru fiecare măsurare se fac următoarele operaţii:- se reglează curentul de acţionare al releului la valoarea minima (exemplu 0,5 In);- se aduce la zero cursorul trusei TCT, se acţionează butonul ANCLANŞARE. şi se reglează intensitatea curentului prin bobina releului la valoarea de acţionare sigură;- se acţionează butonul DECLANŞARE, se aduce la zero indicaţia cronometrului Z3 apoi se închide separatorul SI pentru a introduce în circuit elemenlcle de măsurare a timpului şi de declanşare automată a trusei TCT;- acţionând succesiv butoanele ANCLANŞARE - DECLANŞARE, se înregistrează timpul ta, corespunzător unui număr de 10 acţionări ale releului, după care se calculează valoarea medie a timpului propriu de acţionare;- se reiau încercările pentru noile valori ale curentului I prin bobină fără a se modifica valoarea curentului reglat IR.

57

FIŞA DE DOCUMENTARE NR.4RELEE TERMICE

Releele termice sunt aparate de protecţie care întrerup un circuit electric de comandă la depăşirea unei anumite valori a curentului electric. Aceste aparate sunt utilizate pentru protecţia motoarelor electrice împotriva suprasarcinilor.

Releele termice nu acţionează imediat ce valoarea curentului creşte, ci după o anumită perioadă de timp, care este invers proporţională cu curentul; cu cât valoarea curentului este mai mare, cu atât intervalul de timp este mai mic.

Standardele în vigoare impun următoarele condiţii releelor termice:o să nu declanşeze în timp de două ore la un curent egal cu 1,05 Imotor

o să declanşeze în timp de două ore la un curent egal cu 1,2 Imotor

o să declanşeze la un curent egal cu 6 Imotor într-un timp mai mare de 2 secunde

Contrucţia releelor termice se bazează pe utilizarea termobimetalelor sub forma lamelară. Elementele componente ale unui releu termic sunt prezentate în

figura de mai jos:

1 – termobimetale2 – pârghie3 – bimetal de compensare4 – piesă metalică5 – lamelă elastică6 - şurub

Fig. 2

Funcţionarea unui releu termic: curentul de intensitate I > In, care încălzeşte lamelele bimetalului, produce dilatarea acestora şi deplasarea tijei electroizolante, care determina la rândul ei schimbarea stării contactelor electrice. Astfel, contactul normal închis al releului se deschide, întrerupand circuitul electric de comandă.

Caracteristica de protecţie trebuie să satisfacă următoarele condiţii:

Curent de lucru în multipli ai curentului nominal al releului

Timp de declanşare

Starea bimetalului Observaţii

1,05 t > 2h din stare rece1,2 t < 2 h din stare caldă1,5 t < 2 min din stare caldă Nu e impusă de STAS.

E necesară totuşi pentru motoare

6,0 t > 2 sec din stare rece Pornire normală6,0 t > 5 sec din stare rece Pornire grea

58

FIŞĂ DE DOCUMENTARE NR. 5DEFECTELE RELEULUI TERMIC

Nr. crt. Defectul Cauze Mod de verificare Mod de remediere

1. Arderea bimetalului sau a rezistenţei încălzitoare

Scurtcircuit între spirele electromagnetului protejat şi nefuncţionarea mecanismului de declanşare

Se măsoară curentul absorbit de motor şi se verifică funcţionarea mecanismului de declanşare

Introducerea protecţiei prin siguranţe fuzibileRebobinarea motoruluiInlocuirea conductoarelor defecte

Scurtcircuit între conductoarele ce leagă întreruptorul de electromotorul protejat

Se verifică rezistenţa de izolaţie cu ajutorul megohmmetrului

Repararea mecanismului de declanşare a releului termic

2. Bimetalul nu se încălzeşte

Capetele bimetalului nu fac contact cu bornele

Se verifică cu puntea contactul dintre bimetal şi borne

Strângerea şuruburilor de legătură între borne

Rezistenţa încălzitoare întreruptă

Se verifică cu puntea continuitatea rezistenţei Se înlocuieşte rezistenţa

încălzitoare

Transformatorul de alimentare defect

Se verifică cu un ampermetru alimentarea bimetalului

Repararea transformatorului reductor de curent

3. Bimetalul se încălzeşte puternic

Şuntul montat în paralel cu bimetalul ars sau întrerupt

Se verifică continuitatea şuntului

Se înlocuieşte şuntul cu altul cu aceleaşi caracteristici

Transformatorul debitează un curent mai mare decât cel nominal

Se verifică cu ampermetrul curentul debitat de transformator

Se repară transformatorul de curent

4. Bimetalul rămâne îndoit

Bimetalul a fost parcurs timp îndelungat de un curent mai mare decât cel nominal

Se verifică funcţionarea releului de curent într-o instalaţie specială prevăzută cu reglaj de curent

Se înlocuieşte bimetalul cu altul cu aceleaşi dimensiuni şi caracteristici

5. Bimetalul se încălzeşte prea puţin

Şuntul nu face un contact prea bun cu bimetalul

Se măsoară temperatura ambiantă

Se cositoreşte locul de contact între şunt şi bimetal

Temperatura ambiantă prea scăzută şi releul nu are compensator

Se înlocuieşte releul cu unul cu compensator

Se reface reglajul pentru temperatura ambiantă corespunzătoare

6. Bimetalul declanşează intempestiv

Temperatura ambiantă este prea mare şi releul nu are compensator

Se măsoară temperatura ambiantăSe înlocuieşte releul cu unul cu compensator

Se reface reglajul pentru temperatura ambiantă corespunzătoare

59

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 6REPARAREA TRANSFORMATOARELOR

Principalele defecte şi modul de recunoaştere a lor la transformatoarele de putereTipul defectului Modul de recunoaştere

a defectuluiCauze posibile

Scurtcircuitarea locală a tolelor de oţel

Lucrează releul de gaze Îmbătrânirea lacului izolant al tolelor, deteriorarea tolelor

Scurtcircuit între spire

Funcţionează protecţiile: de gaze, diferenţială, maximală (dacă aceasta este instalată pe partea alimentării)

Deteriorarea izolaţiei între spire datorită îmbătrânirii în urma uzurii normale sau a suprasarcinilor de durată sau a insuficientei răciri.Descoperirea înfăşurărilor în urma coborârii nivelului de ulei. Poziţia necorespunzătoare a înfăşurărilor.

Întreruperi în înfăşurări

Funcţionează protecţia de gaze din cauza arcului care apare în punctul de întrerupere

Distrugerea capetelor de ieşire. Lipirea interioară necorespunzătoare a conductorului. Topirea unei părţi din spire din cauza scurtcircuitului în înfăşurare.

Străpungerea (punerea la masă)

Funcţionează protecţia de gaze, iar la transformatoarele cu neutrul legat la pământ şi protecţia diferenţială

Defectarea izolaţiei principale datorită îmbătrânirii sau existenţei fisurilor; umezirea uleiului. Scăderea nivelului de ulei din cuvă. Umiditate şi murdărie în ulei. Supratensiuni care au condus la străpungerea izolaţiei.

Scurtcircuit între înfăşurările fazelor.

Funcţionează protecţiile: de gaze, diferenţială şi maximală. Aruncarea uleiului prin expandor

Aceleaşi cauze ca în cazul precedent; în plus: scurtcircuit la borne sau la comutatorul de prize.

Topirea suprafeţelor contactelor la comutatoarele de ploturi

Funcţionează protecţiile: de gaze, diferenţială şi maximală.

Defecte de montaj (apăsare insuficientă a contactelor şi elasticitate insuficientă a resoartelor de presare). Supraîncălziri datorită curenţilor de scurtcircuit din zonă.

Defectarea izolaţiei între tole.

Semnalizează protecţia de gaze, miros specific pătrunzător

Deteriorarea izolaţiei buloanelor de strângere, a izolaţiei între tole; deteriorarea sau lipsa garniturilor la jug.

Repararea transformatoarelor se realizează numai după retragerea lor din exploatare, pa baza foii de manevră, de către personalul de exploatare al staţiei sau postului respectiv. Procesul tehnologic cuprinde următoarele faze:

izolarea electrică a transformatorului de restul instalaţiei; desfacerea legăturilor electrice la borne; deplasarea transformatorului la atelierul de reparaţii; demontarea transformatorului; repararea părţilor componente defecte (miez, înfăşurări); remontarea transformatorului; încercări; reinstalarea transformatorului în boxă sau celulă; refacerea legăturilor la instalaţia electrică; ridicarea izolării;

60

cuplarea la reţea prin executarea operaţiilor indicate în foaia de manevră.

1. Demontarea transformatorului.Aceasta cuprinde operaţiile descrise pe scurt în cele ce urmează:

Evacuarea uleiului parţial sau total într-un vas pregătit, curat şi uscat, prinrobinetul de golire de la partea inferioară.

Deşurubarea şi desfacerea legăturilor electrice se va realiza începând cuCapacul cuvei, apoi legăturile la izolatoarele de trecere. Dacă buloanele nu pot fi deşurubate din cauza ruginii se ung cu petrol lampant. Se refac filetele defecte, iar piesele defecte se înlocuiesc cu altele noi.

Demontarea subansamblurilor începe cu demontarea izolatoarelor, şi continuă cu expandorul. Se demontează conservatorul de ulei prin detaşarea lui pe flanşa conductei de ulei, apoi de piesele de care este fixat şi cu un cablu cu inele de ridicare se ridică de pe capacul cuvei. Se fereşte de deteriorări sticla indicatorului de nivel de ulei. Releul de gaze şi termometrul cu rezistenţă sau termosemnalizatorul sunt demontate imediat după evacuarea uleiului.

Decuvarea reprezintă scoaterea părţii active din interiorul cuvei şi deasupraUnei tăvi se aşează pe traverse de cale ferată. Acest proces se realizează lin, cu ajutorul macaralei.

Demontarea părţii active începe cu prizele şi comutatorul de ploturi care vortrebui în prealabil numerotate prin etichete. Se dezlipesc lipiturile cu lampa de lipit (cele cu cositor) şi cu dalta şi ciocanul (cele realizate cu aliaj tare).

Se demontează grinzile jugului, se despachetează jugul superior, şi se depresează înfăşurările deşurubându-se buloanele de presare. Se deşurubează buloanele de strângere a jugului superior şi grinzile respective, se leagă cu funii grinzile şi se scot buloanele de strângere. Se ridică grinzile jugului scoţându-le de pe tiranţii verticali. Se despachetează jugurile scoţând câte 2-3 tole simultan din două părţi. Muncitorii vor aşeza lângă ei pe schelă tolele despachetate.

Pentru scoaterea înfăşurărilor se folosesc nişte gheare aşezate în cruce. Acestea se prind de înfăşurarea respectivă şi cu ajutorul unei macarale se ridică cu o funie strict vertical, după care se depozitează pe două grinzi pe pardoseală.

Demontarea radiatoarelor se realizează dacă sunt detaşabile dupădemontarea părţii active. Se închid robinetele, se deşurubează piuliţele flanşelor, se deplasează radiatoarele de pe prezoane, se aşează pe podea.

2. Repararea miezului magnetic.Se realizează un control minuţios al stării tolelor şi a izolaţiei lor. Izolaţia de lac

defecte cade la despachetare, iar cea din hârtie se sfărâmă. Dacă nu se constată urme de scurtcircuite locale, se reface jugul superior şi se supune la încercări:- măsurarea pierderilor în gol folosindu-se o înfăşurare de control, care să asigura magnetizarea completă a miezului. Se alimentează la 380/220V şi se măsoară P´0

(pierderile în gol). Apoi se scurtcircuitează tolele marginale ale miezului, pe suprafaţa exterioră cu un conductor şi se măsoară din nou P´´0. Dacă starea izolaţiei este satisfăcătoare, trebuie ca:

- măsurarea tensiunii tolele marginale şi pachetele miezului magnetic (fig. 3) înfăşurarea de control fiind sub tensiune. Lipsa unei tensiuni între pachete indică o

61

regiune în care există tola scurtcircuitate. Locul de defect se stabileşte la demontarea pachetelor de tole.

Fig. 3 Schema de măsurare a tensiunii pe pachetele miezului magnetic.

Măsurarea rezistenţei în c.c. a izolaţiei între tolele diferitelor pachete, conform fig. 5. Fixându-se un curent de 2-2,5 A, se determină rezistenţa diferitelor pachete cu relaţiile:

; ;

Rezistenţele trebuie să fie aproximativ egale, pentru pachetele simetrice. Se calculează apoi rezistenţa specifică a izolaţiei între tolele fiecărui pachet cu relaţia:

=50-60 Ω/cm2unde:

R – rezistenţa măsurată;F – aria tolei, cm2;n – numărul de tole în pachet.

Dacă starea este necorespunzătoare se reface izolaţia.

Fig. 4 Schema de măsurare a rezistenţei în c.c. a pachetelor separate ale miezului.

3. Repararea înfăşurărilor.

V

V

A

Rh

E

Electrod de cupru cu suprafaţa de 100-150mm2 şi grosimea de 3-4mm, cu marginile ascuţite într-o parte.

62

Înfăşurările sunt cele mai afectate părţi ale transformatorului, fiind supuse la deteriorări ale conductorului, desfaceri de pe bobină, contacte între spire, întreruperi, alterarea izolaţiei. Repararea presupune :- Scoaterea izolaţiei de pe conductor după care se îndreaptă cu un ciocan din lemn şi se şterg cu cârpe. Dacă conductorul este ecruisat şi izolaţia se curăţă greu se recoc în cuptoare la 550-600°C. Dacă se constată goluri, crăpături, ele se taie şi conductorul se lipeşte cu cleştele electric.- Reizolarea conductorului se face manual sau cu maşini de izolat. Pentru izolare se utilizează hârtie de cablu cu grosimea de 0,05 mm, iar la ultimul strat hârtie cu grosimea de 0,12mm. Productivitatea izolării în cazul folosirii maşinilor este de 6-8 ori mai mare. În cazul izolării manuale, lucrătorul şterge conductorul cu o cârpă curată, ia ruloul şi începe să izoleze aşezănd mai întâi primul strat. „jumătate acoperit”, parcurgând tot tronsonul (distanţa între două tambure), iar apoi cel de-al doilea strat ş.a.m.d.

Este necesar să se aşeze izolaţia cât mai strâns, tot timpul netezind-o şi întinzând hârtia cu mâna, astel încât să nu se formeze goluri. Când tronsonul este complet izolat acesta se înfăşoară pe tambur, aşezănd strâns o spiră lângă alta.

- Rebobinarea înfăşurărilor în cazul bobinelor cilindrice în două straturi se execută pe şabloane sau direct pe cilindrul de pertinax, care constituie izolaţia faţă de miezul transformatorului, în acest ultim caz cilindrul fixându-se pe şablonul de bobinare. De prima spiră se fixează pana egalizatoare de carton preşpan, prin bandajare cu bandă de bumbac. Se verifică calitatea izolaţiei în timpul bobinării, refăcându-se cea deteriorată. Consolidarea spirelor se face cu fâşie de bandă groasă de bumbac, care face o spiră peste prima spiră. După aşezarea primului strat de spire se aşează distanţoarele longitudinale pentru realizarea canalelor de răcire.- După bobinare urmează uscarea, presarea definitivă, impregnarea şi coacerea, operaţii care se efectuează în cuptoare cu vid, speciale. Înainte de coborârea în cuvă se curăţă minuţios, se şterge cu o cârpă uscată. Uscarea se realizează la temperatura de 100-120°C, timp de 6-12 ore. Apoi se scoate se răceşte la 70°C, se presează până la dimensiunea dorită şi se impregnează cu lac într-o baie. Apoi se introduce din nou în cuvă pentru coacere timp de 8 ore.- Remontarea înfăşurărilor pe miezul magnetic se realizează după verificarea în prealabil a lor; se realizează cu ajutorul macaralei, cea de joasă să fie montată imediat lângă coloană şi cea de înaltă la exterior.

4. Remontarea transformatorului.După asamblarea părţii active sunt pregătite pentru montare cuva,

conservatorul, expandorul, radiatoarele, capacul, bornele, comutatorul, instrumentele de măsură, robinetele etc.

Asamblarea constă în:-montarea conservatorului şi expandorului;-instalarea garniturilor de etanşare;-montarea radiatoarelor, robinetelor, roţilor;-ridicarea părţii active şi coborârea ei în cuvă;-instalarea capacului;-umplerea transformatorului cu ulei şi verificarea etanşeităţii garniturilor;-vopsirea exterioară a transformatorului


63

PROBE ŞI ÎNCERCĂRI ALE TRANSFORMATOARELOR ELECTRICE

Principalele probe şi verificări ale transformatoarelor de putere care au ca scop verificarea calitatii reparatiei sunt:

Măsurarea rezistenţei de izolaţie a înfăşurărilor şi a coeficientului de absorbţie R60/R15;

Verificarea raportului de transformare; Verificarea grupei de conexiuni a înfăşurărilor; Verificarea rigidităţii dielectrice a izolaţiei la frecvenţă industrială; Încercarea la scurtcircuit; Încercarea la mers în gol; Măsurarea rezistenţei înfăşurărilor în curent continuu; Măsurarea unghiului de pierderi dielectrice tgδ a înfăşurărilor şi bornelor

(izolatoarelor de trecere); Determinarea raportului C2/C20.

Măsurarea rezistenţei de izolaţie a înfăşurărilor şi a coeficientului de absorbţie R60/R15;

Se măsoară:- cu megohmmetrul de 1000V la înfăşurările de joasă tensiune;- cu megohmmetrul de 2500V la înfăşurările de înaltă tensiune.

Fig. 5 Montaj pentru măsurarea rezistenţei de izolaţie a înfăşurărilor transformatorului.

Rezistenţa de izolaţie se măsoară între fiecare înfăşurare şi masă şi între înfăşurări (figura 5).Indicaţiile megohmmetrului se citesc după 15 şi 60 s. Raportul acestor citiri R60/R15 se numeşte coeficient de absorbţie, fiind unul dintre criteriile de stabilire a gradului de umiditate a înfăşurărilor. Valorile măsurătorilor se compară cu cele indicate de întreprinderea constructoare. Coeficientul de absorbţie trebuie să fie R60/R15≥1,3.Momentul efectuării probei:

- la PIF (punerea în funcţiune);- în cadrul reviziilor tehnice RT, reparaţiilor curente RC şi a reparaţiilor

capitale RK;- la schimbarea uleiului;- la transformatoarele aflate în stare operativă “rezervă rece” odată la 2

ani.

Verificarea raportului de transformare;

64

a A b B c C 0

MΩ1000

MΩ2500

Se face pe toate fazele şi pe toate prizele transformatorului. Pe partea de înaltă tensiune, unde nu se poate măsura tensiunea de fază (conexiunea de regulă este triunghi), se face măsurarea tensiunii între faze ( . Raportul de transformare nu trebuie să difere de cel indicat de întreprinderea constructoare cu 0,5 %..

Raportul de transformare se determină cu ajutorul montajului din figura de mai sus şi valoarea sa se obţine făcând raportul dintre tensiunea fazei din primar şi cea din secundar (măsurată la bornele omoloage), la mersul în gol al transformatorului, trecând comutatorul de prize prin toate poziţiile sale.Momentul efectuării probei:

- la PIF (punerea în funcţiune);- intervenţii la înfăşurări şi la conexiuni;- la modificarea conexiunilor sau a raportului de transformare pe placa

de conexiuni exterioară sau interioară;- după RK în atelier.

Verificarea rigidităţii dielectrice a izolaţiei transformatorului. Această încercare are drept scop verificarea izolaţiei unei înfăşurări faţă de masă sau faţă de alte înfăşurări şi a izolaţiei între spire şi părţile unei aceleiaşi înfăşurări. Proba se efectuează după trecerea a cel puţin trei ore de la umplerea cu ulei a transformatorului. Verificarea rigidităţii dielectrice a izolaţiei se face în două feluri:

- cu tensiune aplicată;- cu tensiune indusă.

Fig. 6. Montaj pentru verificarea rigidităţii dielectrice a transformatorului prin metoda tensiunii aplicate: TP – transformatorul de încercat; T – transformatorul ridicător; ATR

– autotransformator reglabil; E – eclator; R – rezistenţă de protecţie.

65

În figura 6 se prezentată prima metodă fiind cea mai utilizată pentru transformatoarele de putere din dotarea consumatorilor. Tensiunea de încercare se aplică în modul următor: se aplică brusc 50 % din valoarea tensiunii de încercare, apoi treptat, până se atinge valoarea tensiunii de încercare; aceasta se menţine un minut, apoi se scade treptat până la zero. Transformatorul se consideră bun, dacă în timpul probelor nu se produc conturnări sau străpungeri, care se manifestă atât prin zgomote caracteristice, cât şi prin oscilarea pronunţată a acelor aparatelor de măsură.

Încercarea la scurtcircuit; Se face cu scopul de a verifica tensiunea procentuală de scurtcircuit uk% şi pierderile în scurtcircuit Pk. Montajul este cel indicat în figura 7. Tensiunea aplicată se creşte treptat, până când indicaţiile ampermetrelor ating valoarea curentului nominal. În acest moment se citesc: tensiunea de scurtcircuit Uk în V şi Pk în W (prin metoda celor două wattmetre). Valorile măsurărilor se compară cu cele înscrise în fişa tehnică a transformatorului.

Fig. 7. Montaj pentru încercarea la scurtcircuit a transformatorului trifazat

Montajul din figura 9 conţine un transformator trifazat reglabil TR, două ampermetre A1 şi A2, două wattmetre W1 şi W2 a căror bobine de current sunt alimentate din secundarele a două transformatoare de current 1TC şi 2TC, un voltmetru pentru a determina tensiunea de scurtcircuit şi transformatorul verificat T.Momentul efectuării probei:

- la PIF (punerea în funcţiune) în lipsa buletinului de fabrică;- după RK în atelier care presupune demontarea înfăşurărilor sau

intervenţii la miezul magnetic.

Încercarea la mers în gol; Încercarea la mers în gol se face cu scopul de a determina curentul procentual de mers în gol i0% şi pierderile de putere la mers în gol P0, în W. Montajul cuprinde trei ampermetre, două wattmetre a căror bobine de curent sunt alimentate din secundarele transformatoarelor de curent 1TC şi 2TC şi tansformatorul de încercat T. Se aplică tensiunea nominală pe partea de joasă tensiune, bornele de înaltă fiind în gol (la un potenţial ridicat şi deci încercarea se face cu respectarea NTS pentru instalaţia sub tensiune periculoasă).

Se citesc valoarea curentului - media aritmetică a indicaţiilor

celor trei ampermetre şi valoarea puterii P0 prin metoda celor două wattmetre. Se

66

calculează curentul de mers în gol în procente i0%. Valorile se compară cu cele din fişa tehnică a transformatorului.

Măsurarea unghiului de pierderi dielectrice tgδ a înfăşurărilor şi bornelor (izolatoarelor de trecere);

Această măsurare (figura 8) se efectuează cu puntea Schering, punte care având tensiunea de 10 kV, se utilizează numai pe partea de înaltă tensiune a transformatorului. Tangenta unghiului de pierderi serveşte drept criteriu pentru stabilirea gradului de umiditate a înfăşurărilor. Aceasta nu trebuie să depăşească cu mai mult de 30% valoarea dată de întreprinderea constructoare.

220 V cablu ecranat TP

Fig. 8. Montaj pentru determinarea tgδ la transformatorul de putere.

Determinarea raportului C2/C20. Un alt criteriu pentru aprecierea umidităţii înfăşurărilor îl constituie şi raportul capacităţilor la frecvenţele de 2 şi 50 Hz. Măsurarea se face cu dispozitivul pentru controlul umidităţii, conform instrucţiunilor de folosire a acestuia. Înainte de măsurarea raportului C2/C20, trebuie să se măsoare rezistenţa de izolaţie a înfăşurării transformatorului, deoarece la valori reduse ale acesteia dispozitivul dă erori inacceptabile.

1. Izolatori IT 10. Suporţi pentru cric2. Izolator nul IT 11. Robinet de filtrare şi golire3. Izolatori JT 12. Cofret de comandă4. Conservator de ulei 13. Cărucior (roţi)5. Comutator de reglaj sub sarcină 14. Ventilatoare6. Mecanism de acţionare pentru comutator 15. Indicator de temperatură a înfăşurării7. Supapă de presiune 16. Indicator de temperatură a uleiului8. Filtru de aer deshidratant cu silicagel 17. Releu Buchholz9. Radiator 18. Suporţi pentru cric

67

Cx

Puntea Schering

A aB bC c 0

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 8DEFECTELE MOTOARELOR ASINCRONE

Întreţinerea motoarelor electrice. În scopul prevenirii unor defecţiuni sau incidente de exploatare în timpul funcţionării motoarelor electrice, electricianul de tură consemnează micile defecţiuni constate în timpul serviciului său şi dacă nu le-a putut înlătura din cause obiective, le trece în caietul de sarcini ale echipei de intervenţie, care execută revizia tehnică în timpul opririi de scurtă durată a utilajului antrenat de respective maşină electrică.Lucrările care se execută cu ocazia reviziei tehnice a motoarelor sunt:

► verificarea stării siguranţelor (patron, fuzibile, legături);► verificarea stării releelor de protecţie (reglaj, borne, legături) şi a dispozitivelor

automate;► verificarea stării conductoarelor (izolaţia conexiunii);► curăţarea fără demontare a inelelor, portperiilor, înfăşurărilor, precum şi

suflarea canalelor de ventilaţie în locurile accesibile;► verificarea fixării prin buloane, şuruburi şi strângerea piuliţelor de la fundaţie,

de la căpăcele, scuturi, de la instalaţia de legare la pământ;► verificarea transmisiei mişcării (şaiba de transmisie, a pinionului sau cuplei) ;► verificarea lagărelor (lipsa zgomotului şi a supraîncălzirii, precum şi a

începutului de gripare). Micile defecţiuni neremediate în timp pot duce la grave deranjamente. La apariţia unui deranjament, trebuie să acţioneze elementele de protecţie ale motorului (siguranţe fuzibile sau relee electromagnetice la scurtcircuite şi relee termice la suprasarcini). În vederea unei întreţineri corecte şi a reparării corespunzătoare a motoarelor asincrone în tabel sunt prezentate principalele defecte care pot să apară şi modalitatea de remediere a lor.

Repararea motoarelor. Tehnologia reparării unei maşini electrice aflate în exploatare cuprinde următoarele faze mai importante:

izolarea electrică de restul instalaţiei prin deschiderea întreruptorului (manual sau automat) şi scoaterea patroanelor siguranţelor din tabloul de forţă, cu luarea tuturor măsurilor de protecţie a muncii;

desfacerea legăturilor electrice de la bornele maşinii; desfacerea legăturilor de transmisie de la utilajul antrenat; desfacerea piuliţelor de la prezoanele din fundaţie ; transportul la atelierul de reparaţii ; demontarea motorului ; repararea părţilor componente defecte ; remontarea ; încercări ; reinstalarea motorului pe fundaţie ; refacerea legăturilor electrice şi mecanice ; ridicarea izolării

68

Principalele deranjamente şi modul de remediere a lor la motoarele asincrone trifazate.

Deranjamente Cauze posibile RemedieriMotorul nu porneşte. Întreruperea circuitului de forţă; o fază a

statorului este întreruptă sau o legătură exterioră este desfăcută.

Se verifică cu ohmmetrul şi se restabileşte legătura.

Statorul are curenţi inegali pe cele trei faze, iar motorul nu porneşte.

Una din cele trei faze ale statorului este legată cu capetele inversate la montajul Y

Se controlează sensul bobinei şi se refac legăturile; se determină începuturile şi sfârşiturile fazelor

Motorul porneşte greu în gol ; se roteşte cu viteză redusă

Conexiunile statorului sunt legate în stea în loc de triunghi

Se refac legăturile

Motorul capătă viteză, dar curentul în stator pulsează tare ; rotorul şi statorul se încălzesc ; motorul produce un zgomot anormal

La rotorul în colivie există o dezlipire a uneia sau mai multor bare de la inelul de scurtcircuitare

Se caută contactul defect şi se reface lipitura

Motorul nu se poate încărca ; curenţii inegali în stator; în sarcină se opreşte brusc

Scurtcircuit într-una din bobinele statorului sau între două bobine învecinate

Se înlocuiesc bobinele defecte cu altele noi sau se rebobinează statorul

Motorul absoarbe brusc un curent mult mai mare

S-a întrerupt o fază a statorului Se depistează faza întreruptă şi se stabileşte circuitul

Motorul absoarbe la pornire un curent prea mare

Cele trei perii sunt scurtcircuitate sau există scurtcircuit în rezistenţa de pornire, pe ultimul plot

Se caută defectul şi se remediază

Motorul porneşte numai în gol şi cu jumătate din viteză

Scurtcircuit între două perii Se verifică circuitul şi se înlătură defectul

Motorul prezintă o accentuată cădere de tensiune

Rezistenţa înfăşurării sau cuplu de pornire mari ; circuit întrerupt în rotor

Se verifică cu ohmmetrul valoarea rezistenţelor; se înlătură întreruperea rotorică

69

Deranjamente Cauze posibile RemedieriPeriile scânteiază ; unele perii şi armăturile lor se încălzesc excesiv

Periile nu se mişcă liber în portperii sau nu sunt şlefuite ; inelele colectoare au asperităţi sau lovituri ; periile nu se presează suficient asupra inelelor

Se aleg perii de dimensiuni potrivite, se finisează inelele ; se reglează presiunea de contact a periilor

Miezul de fier al statorului este supraîncălzit uniform, cu toate că sarcina motorului nu depăşeşte pe cea nominală

Tensiunea reţelei este mai mare decât cea nominală ; scurtcircuite locale între tolele statorului

Se aduce tensiunea la valoarea nominală ; se execută reparaţia miezului statoric

La pornirea motorului apare un cerc de foc la inelele colectoare

Inelele şi periile sunt îmbâcsite cu ulei ; este întreruptă una din legăturile dintre rotor şi reostatul de pornire

Se înlătură scurgerea de ulei ; se refac legăturile întrerupte

Motorul vibrează în timpul funcţionării Rotorul, cuplajul şi şaiba de transmisie sunt dezechilibrate; deplasarea bobinajului rotorului; fundaţia nu este suficient de rigidă.

Se remediază aceste cauze mecanice

Inelele colectoare se uzează intens, neuniform

Periile sunt necorespunzătoare (prea tari); presiunea pe inele este prea mare

Se montează perii corespunzătoare; se reglează presiunea pe contact

Lagărele se încălzesc peste limitele admisibile

Debitul uleiului de răcire este insuficient sau de prostă calitate; jocul dintre fusul fusul arborelui şi cuzineţi este prea mic

Se verifică nivelul uleiului; se reglează jocul dintre arbori şi cuzineţi

Periile se uzează foarte intens Inelele colectoare sunt imbâcsite cu praf de la perii, pulbere de metal, nisip ; curentul este repartizat neuniform între perii ; calitatea periilor este necorespunzătoare

Se îmbunătăţesc condiţiile de întreţinere a inelelor colectoare şi se curăţă mai des; se controlează şi se remediază presiunea de contact a periilor pe inele.

70

Secţia executantă (Faţǎ) APROBAT INGINER ŞEF,

FIŞĂ TEHNOLOGICĂ PENTRU REPARAŢII_________________

Poz. plan

Comandǎ

Nr. inventar Denumirea utilajului Secţia beneficiarăNr. crt.

Felul operaţiei Categ.lucrǎrii

Timp normat ore-om

Cost manoperǎ

Marca muncitorului

pe orǎ total1 Verificarea maşinii pentru

stabilirea gradului de uzură.2 Demontarea parţială sau

completă a maşinii(utilajului) la locul de funcţionare sau în atelierul de reparaţii.

3 Demontarea parţială sau completă a subansamblelor de montare în atelierul de reparaţii.

4 Curăţarea, spălarea pieselor, subansamblelor demontate, curaţarea ansamblurilor rămase pe maşină.

5 Sortarea pieselor pe categorii (întocmirea constatării).

6 Verificarea şi repararea sistemului de ungere şi răcire pneumatică (unde e cazul).

7 Verificarea şi repararea sistemului hidraulic.

8 Verificarea şi repararea dispozitivelor de protecţie.

Secţia executantă (Verso) APROBAT INGINER ŞEF,

71

FIŞĂ TEHNOLOGICĂ PENTRUREPARAŢII_________________

Poz. plan

Comandǎ

MATERIALE ŞI PIESE DE SCHIMBNr. crt.

Denumirea Dimensiuni UM Cantitǎţi Cost materialeunitar total

Total manoperă X X X X

Recapitulaţie Lei De acord Şeful secţiei reparaţii

De acord Şeful secţiei beneficiareŞeful secţiei reparaţii

Şeful secţiei beneficiare

Total materiale şi piese de schimb

Lucrari la terţi

Total manoperǎ

Costuri comune de atelier

Total

Beneficiu

Total general

Întocmit,

73

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 9MĂSURAREA REZISTENŢEI DE IZOLAŢIE A UNUI MOTOR ASINCRON TRIFAZAT

74

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 10TRANSFORMATORUL DE CURENT

Transformatoarele de curent fac parte din categoria transformatoarelor de măsură şi îndeplinesc următoarele funcţii în instalaţiile electroenergetice:- reduc curenţii la valori convenabile alimentării aparatelor de măsurat, releelor de protecţie şi dispozitivelor de automatizare: 5A sau 1A;- izolează galvanic aparatele de măsură, releele de protecţie şi dispozitivele de automatizare faţă de tensiunea înaltă din circuitele primare şi au secundarul legat la pământ, protejând personalul de exploatare faţă de instalaţiile de înaltă tensiune;- prin anumite scheme de conexiuni se pot depista anumite tipuri de defecte (de exemplu prin conectarea în paralel a înfăşurărilor secundare ale transformatoarelor de curent de pe cele trei faze se obţine componenta homopolară de curent care evidenţiază o punere la pământ a unei faze).

dTipuri constructive de transformatoare de curent : a – transformatoare de curent pentru

instalaţii de joasă şi medie tensiune; b – transformator 1200 A; c – transformator pentru reţele de înaltă tensiune 24 kV / 1200 A, d – tip cleşte

Mărimi caracteristice. Transformatoarele de curent au următoarele mărimi caracteristice pe baza cărora sunt definite:a). Tensiunea nominală. În ţara noastră se construiesc transformatoare de curent pentru: 10 KV, 20, 35, 110, 220, 400 KV.b). Curentul nominal primar poate fi: 50, 100, 200, 300, 400, 500, 600, 800, 1000, 1250, 1500, ..., 6000 A.c). Curentul nominal secundar. Acest parametru are valoarea standardizată de 5 A pentru tensiuni de până la 110 KV inclusiv şi 1A pentru tensiuni nominale peste 110 KV.d). Numărul înfăşurărilor secundare este de două, trei sau patru bobinate pe tot atâtea miezuri magnetice individuale .

e). Raportul de transformare nominal este raportul curenţilor nominali din înfăşurarea primară şi secundară şi este dat de relaţia:

Odată cu evidenţierea raportului de transformare se evidenţiază şi numărul înfăşurărilor secundare. De exemplu CESU 220KV – 4x300/5 A sau CESU 220 KV – 300/5/5/5/5 A.

75

f). Eroarea de curent reprezintă eroarea de transformare a valorilor efective ale curenţilor primar şi secundar, fiind dată de relaţia:

unde nTC este raportul real de transformare.

Eroarea de curent admisă în condiţii nominale de funcţionare adică la sarcină nominală, până la limita superioară a domeniului de măsurare poartă numele de clasă de precizie. Valorile standardizate ale clasei de precizie sunt: 0,1; 0,2; 0,5; 1; 3; 5; 10.

g). Eroarea de unghi di care reprezintă defazajul dintre curentul primar şi curentul secundar, sensul acestora fiind astfel ales încât acest unghi să fie nul pentru un transformator ideal; eroarea de unghi se consideră pozitivă dacă vectorul curentului secundar este defazat înainte;

h). Coeficientul de saturaţie. Valoarea maximă a raportului I/In pentru care transformatorul respectă limitele privind eroarea compusă se numeşte coeficient de saturaţie sau factor limită de precizie şi se notează cu n:

Valorile normate ale coeficienţilor de saturaţie sunt: 5, 10, 15, 20 şi 30. Transformatoarele de măsură pentru protecţie se realizează pentru n=10.....30 şi clase de precizie 5P sau 10P.

76

FIŞA A. Determinarea erorilor transformatorului de curent1. Schema electrică.

Pentru verificarea raportului real de transformare şi determinarea erorilor se va folosi următoarea schemă de montaj:

2. Nomenclator aparate:- sursă de curent alternativ monofazat 220 V;- I – întreruptor bipolar cu pârghie;- ATR8 – autotransformator monofazat;- TC – 1200A – trusă de curent cu domeniul maxim 1200 A;- A1, A2 – ampermetre cu domeniul 0 ÷ 6 A;- transformatorul de curent verificat.

3. Mod de experimentare: Se realizează montajul şi manevrând cursorul autotransformatorului, se aplică trei curenţi de sarcină transformatorului de curent: 0,5I1n, I1n, 1,2I1n. Se citeşte de fiecare dată intensitatea curentului secundar la ampermetrul A2. Raportul de transformare nominal al unui transformator de curent este raportul curenţilor nominali din înfăşurarea primară şi cea secundară, este înscris pe plăcuţa acestuia şi este dat de relaţia:

Raportul real de transformare se poate determina cu relaţia:

unde I2 este curentul real care circulă prin înfăşurarea secundară a transformatorului de curent când primarul este parcurs de curentul nominal. Eroarea de raport (eroarea de curent) se calculează cu relaţia:

În funcţie de valoarea acestei erori, se poate determina destinaţia transformatorului de curent. Astfel dacă:

eroarea este de ordinul ±0,1% - transformatorul de curent este etalon;

A2

K k

L l

I ATR 8

220V c a TC

1200 A

A1

77

eroarea este de ordinul ±0,2 - ±0,5%, el va alimenta aparate de măsură; eroarea este cuprinsă în intervalul ±0,5 - ±1%, el va alimenta aparate de tablou; eroarea este peste ±1% transformatorul de curent va fi destinat alimentării

protecţiilor prin relee.

1. Tabel cu date:

5. Concluzii: Destinaţia :…………………………………………………………………………………

FIŞA B. Trasarea curbei de magnetizare a transfomatorului de curent

Noţiuni generale. Curba de magnetizare a miezului magnetic a unui transformator de curent sau caracteristica Volt-Ampere, dă informaţii despre starea miezului magnetic. Dacă miezul este scurtcircuitat, se obţine o dreaptă (1) transfornatorul comportându-se ca un consummator rezistiv, dacă miezul este în stare bună de funcţionare se obţine curba (2).În plus se obţin informaţii despre starea înfăşurării secundare: dacă ea este întreruptă curentul nu va creşte.

Scopul lucrării: Este trasarea experimentală a curbei de primă magnetizare a miezului magnetic a unui transformator de curent.

Schema de montaj:

I1(A) I2(A) kTCn kTC εI(%)0,5I1n

I1n

1,2I1n

78

Aparate necesare:o sursa de curent alternativ monofazat 220V o I- intreruptor bipolar o TC-U – trusa de curent şi tensiune cu domeniile indicate (se poate folosi un

autransformator ATR8)o A- ampermetru cu domeniul 0-6-30 Ao V -voltmetru cu domeniu adecvato transformatorul de curent verificat

Modul de experimentare: Se realizează montajul şi se închide I. Se variază cursorul autotransformatorului astfel încât sa se aplice înfăşurării secundare a transformatrului de curent, curenţii: 0,5I2n, 1,5 I2n 2I2n,3I2n, 5I2n. Se citeşte de fiecare dată tensiunea la borne. Se trasează curba în coordonate U=f(I).

Tabel de date:0,25 I2n 0,5 I2n 1 I2n 1,5 I2n 2 I2n 3 I2n 5 I2n

I(A)U(V)

Curba de magnetizare:

Concluzii:................................................................................................................

U(V)

I(A)

79

FIŞĂ DE DOCUMENTARE NR. 11BULETINE DE VERIFICARE ŞI MĂSURĂTORI

BULETIN VERIFICARE DESCĂRCĂTOR ELECTRICStaţia / Postul/ LEA…………………………………… Locul de montaj…………………………

Faza Fabricant Serie An fabricaţie Tip constructivRST

Prilejul verificării ……………………………..Un descărcător kV = ……………….

1. Verificări executate

Verificarea Corespunde Observaţii

Verificarea stării descărcătorului da nuVerificarea legăturii la conductorul de fază şi la priza de pământ

da nu

Verificare stare protecţie anticorosivă părţi metalice

da nu

Verificarea spaţiului distructiv „d” la descărcătoarele cu coarne (DCP)

da nu

Verificarea stării izolatoarelor la DCP da nuVerificarea stării electrozilor la DCP da nuVerificarea rigidizării electrozilor şi orientarea lor

da nu

Verificarea distanţelor elementelor DCP faţă de restul instalaţiilor

da nu

Refacerea stratului de vopsea la DCP(vopsirea în alb a electrozilor)

da nu

2. Concluzii şi recomandări: Corespunde / Nu corespunde PE 116/1994 şi fişei tehnologice 3.2.RE-I 71/00

80

BULETIN DE MĂSURĂTORI PROFILACTICETRAFO DE PUTERE, M.T./j.t.

Transformatorul nr. …. din staţia de transformare /postul de transformare………………………….Fabricaţie ………………….. Anul ………seria ………………… Tip ……………………

Caracteristici transformator de putere Putere nominală

MVARaport de

transformarekV/kV

Grupa de conexiuni

Tensiunea de scurtcircuit

%

Curenţi nominali primar/secundar

A/A

Prilejul încercării …………………..; Temperatura mediu °C= …. ; Umiditatea % = ……; Temperatura de referinţă °C= …….

1. Rezistenţa de izolaţie a înfăşurărilor [MΩ] şi coeficientul de absorbţieR15 R60 Kabs=R60/R15

măsurată recalculată măsurată recalculată referinţă calculat normat

Temperatura izolaţiei °C= …IT-(JT+m)JT-(IT+m)(IT+JT)-m

2. Rezistenţa ohmică a înfăşurărilor 2.1. Înfăşurarea de înaltă tensine

A –B B –C A -Creferinţă t= °C

măsurată t= °C

recalculată t= °C

(%)

referinţăt= °C

măsurată t= °C

recalculată t= °C

(%)

referinţăt= °C

măsurată t= °C

recalculatăt= °C

(%)

2.2. Înfăşurarea de joasă tensiune a – 0 b – 0 a - 0

referinţă t= °C

măsurată t= °C

recalculată t= °C

(%)

referinţăt= °C

măsurată t= °C

recalculată t= °C

(%)

referinţăt= °C

măsurată t= °C

recalculatăt= °C

(%)

81

3 . Aparate de măsură folosite (denumire, tip, serie)

Tip Serie Nr. Observatii

4. Concluzii şi recomandări Trafo corespunde / nu corespunde conform PE 116/94, 3.2. RE-I 53/91

82

Hilohi S., Ghinea D., Bichir N. – Elemente de comandă şi control pentru acţionări şi sisteme de reglare automată, Manual pentru clasele a XI-a şi a XII-a, licee tehnologice profil tehnic, specializarea electrotehnică, EDP, Bucureşti 2002

Mira N., Neguş C. – Instalaţii electrice industriale –Întreţinere şi reparaţii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1989;

INSTRUCŢIUNI TEHNOLOGICE DE VERIFICARE PREVENTIVĂ A TRANSFORMATOARELOR DE MĂSURĂ DIN STAŢII ŞI REŢELE, Regia Autonomă de Electricitate RENEL Bucureşti 1993

PE 116/1994 – Normativ de încercări şi măsurători la echipamente şi instalaţii electrice, Regia autonomă de Electricitate RENEL, Bucureşti, 1995;

Florin Mareş, Petru Cociuba, ş.a – Modulul 2 – Tehnologii în electrotehnică, Editura Art Grup Editorial, 2006

Fl. Mareş ş.a. – Sinteze pentru examenul de bacalaureat, Tehnic I, Editura Pax Aura Mundi, Galati, 2007

Călin S., Mihoc D., Crîngu L. – Protecţia şi automatizarea instalaţiilor electroenergetice, Manual pentru licee industriale şi de matematică – fizică, cu profilurile de electrotehnică şi matematică – electrotehnică, clasa a XII – a şi şcoli profesionale;

Iacobescu Gh., Iordănescu I. Ş. a. – Instalaţii electroenergetice – Manual pentru licee industriale şi de matematică-fizică, cu profilurile de electrotehnică şi de matematică-electrotehnică, clasa a XII –a şi şcoli profesionale, EDP, Bucureşti, 1985.

Balaurescu T., ş. a. – Îndrumar de lucrări de laborator, EDP, Bucureşti, 1972

www.baur.at

83

http://www.baur.at/

intretinerea instalatiilor si echipamentelor electrice - electric.doc

Documents