10.JW,19?5

inTE&RRL

IHTEMHL H

P R E C I Z Ă R I „ B c i c n t i f i i i u e é p o q u e on les h o m m e s s o n t r o i s , e o m i u e i U n e p a s c h a n t e r t a p r o ­

m e s s e é c l a t a n t e a n l ieu d e s ' e n f e r m e r d a n s u n pass* : p o u d r e u x g r a n d s a n s d o u t e

n i a i s m o r t ! " NICOIHS ileamluin

LUI Cezar PetreSCU S Î etC. . . A b a n d o n n e t a v i e i l l e a t t i t u d e m e n t a l e e n m a r g e d u m o n d e " . l A e e b ş )

Nu-i pen t ru p r ima oară când s e o p u a e m o d e r n i z m u l u i u m t r e l a .vetustă a t radi ţ ie i , a ce i a ş i c a r e a tos t s c o a s ă de f ens iv d e câ teor i r e ac ţ i un i l e cu isme in sutix, s p ă r g e a u or izontu l . A ag i ta t -o c l a s i c i smul faţă de i nvaz ia romant ică , roman t i smul faţă d e na tu ra l i sm, ace s t a din u r m ă 'n n a s u l s imbo l i smu lu i şi a ş a p â n ă as tăz i . Tradi ţ ional iş t i i au t raversa t i m p e r m e a ­bili, p re face r i şi r ă s tu rnă r i , conse rva ţ i în s t ra tu r i l e s u p r a p u s e , ca in f r igor i fere , fără ca m ă c a r geo log ic să poa tă de­nunţa pă tura locui tă argi la , n i s ipu l sau ca lcaru l . E f e c t e l e îps iho- f i z i co - soc ia le ( i n a d a p t a r e a , îns t ră ina rea de t imp şi mediu) ei le s u p o r t ă ce i d i n t â i : s â r m a e l ec t r i că a p u c a t ă cu m â n a goală, e c r a n u l c i n e m a t o g r a f i c s p i n t e c a t cu cus tura (pen t ru a v e d e a c e s e p e t r e c e indurat) , id iomul ciril ic şi grafica r e fo rma ta , c â n d l imba universal i i e e s p e r a n t o , praşt ia ş c o l ă r e a s c ă învâr t i tă d u p ă a v i o a n e , e tc . , e tc . „ C o p a c u l din asfal t" cu guno i la r ădăc ină , nu- i d e c â t rezul ta tu l conta­giunii , u r m e l e na tu ra l e a u n e i act ivi tă ţ i s e d e n t a r e , tă ia tă p e m ă s u r a t r iunch iu lu i vege t a l . Dacă t r e b u e să c o m e n t ă m deta l i i le , amin t im că m u c u l de ţ ' g a r e e de j ec ţ i unea „con templa t ivu lu i " , (omul m o d e r n fumează ox igen ) „sforile d e c â n e p ă şi cojile", măr tu r i a unei gospodă r i i b a r b a r e (o raşu l m o d e r n se cu ră ţ ă m e c a n i c ) , iar p a r a b o l a în s ine e eftină l i te ra tură (poetul m o d e r n cân tă nu b o c e ş t e , în in ima vieţ i i , un l e p r o s la p o a l e l e unui a rbus t ) .

In t re z iduri da b e t o n a r m a t şi g . ăd in i ar t i f ic iale , iată viaţa, m a r e a via ţă , viaţa cea d e toa t e z i le le , viaţa o raşu lu i c a r e a m e n i n ţ ă prin mii d e coşu r i d e fabrică, viaţa ca r e trăeş'ce cu şi prin p ro iec te , p r o s p e c t e şi m a n i f e s t e . E g e o m e t r i a t ro tuaru lu i şi pavaju lu i c a r e s c r â ş n e ş t e sub m e r s ; s in t axa inf lexibi lă a c i t a d i n u l u i ; i n t e rven ţ i a s ime t r i că şi du ră a ing ineru lu i , i i i zbânda ca r e a î n c e p u t a tom, p e n t r u a s e hipertrof ia mai târziu în un ive r s . !n d rumul că t r e e lefant , v o m întâlni infu/.ori. m u ş t e , kangur i . Pen t ru s tabi l i rea unui cult întâi s 'a p ropaga t c red in ţa , apoi sau insti tuit p reo ţ i i . P e n t r u so lda ţ i i r isipiţ i cari VOR înfăptui r a p s o d i i l e e p o p e i l o r , întâi s e s u n ă goa rna mobil izăr i i . Cine nu o a u d e e s u r d ; c ine nu vede rezu l ta te le u l t e i i o a r e sau ch iar c o n c o m i t e n t , e orb , s a u în cel ma i bun caz, miop . Cine mai i g n o r e a z ă azi, şi nu a r e s t ă ru i to r în min te d u r e i e a d e a fi pu tu t pa r t i c ipa la p r i m e l e mani fes tă r i a le ş c o ­lilor l i t e r a r e ? Spir i tu l d e p a r a d ă , d e f rondă, d e bravură , s f ida rea şi scanda lu l , ca fumul d e n s şi p r eves t i t o r d e pe cre­s te le vulcani lor , p l u t e s c d e s t r ă b ă l a t a s u p r a tu tu ro r a c e s t o r î a c e p u t u i i . Şi p re tu t inden i , m a n i f e s t e şi teor i i , mani fes te si teorii , man i f e s t e şi teor i i . P re fa ţa lui C r o m w e l l , p le te le lungi şi v e s t e l e roş i i , p r e m i e r a lui H e r n a n i şi t r âmbi ţa rea p u m n u l u i i m p e r t i n e n t al lui T h é o p h i l e Gau th ie r , — iată m a n i f e s t e l e r o m a n t i s m u l u i . Prefa ţa pr imei ediţ i i a P o e m e l o r An t i ce a le lui L e c o n t e de Lis le şi t oa t ă se r ia „ P a r u a s u l u i C o n t i m p o r a n " , -iată m a n i f e s t e l e şcol i i p a r n a s i e n e . La Vogue, la K e r n e i n d e p e n d e n t e , la N o u v e l l e Rive G a u c h e , L u t é c e , le Decaden t , le S y m b o l i s m e , la D é c a d e n c e , les Ecr i t s pour l 'a r t ; Pau l Ver l a ine , J e a n M o r é a s , G u s t a v Kahn, R e n é Ghi l , S t e p h a n Mal l a rmé şi manifestele lui orale d in R u e d e R o m e , H u y s m a n s şi manifestul lui „ \ R e b o u r s " , J u l e s Laforgue , c o n t e l e de L a u t r é a m o n t , Ar thu r R i m b a u d , S tuar t Merril l , S a i n t - f o l - R o u x , F r a n c i s e Vielé-Griffin,—iată m a n i f e s t e l e s imbo l i smulu i . Mii mul t . In e p o c a ec los iun i i şi desvo l t ă r i i s imbo l i smu lu i , f iecare sc r i i to r s e s imţ ia îndreptă ţ i t şi da tor să af işeze câ te o p r o f e s i u n e d e c r e d i n ţ ă ; însă-ş i o p e r e l e lor, s u n t tot a t â t ea mani fes te . Era un ape r i t iv s u c u l e n t şi rar, c a r e p r e c e d a un formidab. l b a n c h e t ; o p r e ţ i o a s ă pre fa ţă p e n t r u v i i t o r ; o p r i m ă au tocr i t i că mai b o g a t ă în r e s u r s e şi p r o m i s i u n i ; un drum ca re nu se poa t e d e s c h i d e fără un p rea l ab i l s tudiu t o p o g r a l i c . „Arta p o e t i c ă " a lui Ver la ine , c â n d a apă ru t , a avu t a lura şi e fec tu l unu i mani fes t , (vezi v io len ta p o l e m i c ă a lui Char le s M s r i c e d in „!a N o u v e l l e R ive Gauche" , ) . As tăz i , însă , c a r a c t e r u l d o g m a t i c şi e p o c a l d i s p ă r â n d , n e apa re şi o pr ivim ca o s i m p l ă s t a r e d e suflet şi a t i t ud ine a au to ru lu i la un m o m e n t dat . Des igu r os t i l i ta tea publ i : u lu i—în to tdeauna conse rva to r în v i r tu tea i r e r ţ i c i—a fost î nve r şuna tă . S u c c e s i u n e a ,,după s ezon" a câ to rva d e n u m i r i (S imbo l i sm, D e c a d e n t i s m , Şcoa lă R o m a n ă , etc.) a măr i t a c e a s t ă duşmănie .— (Ar li i n t e r e san t d e no ta t că t oa t e c u r e n t e l e l i terare, la început , îşi r e n e a g ă numele a d e c v a t : Vic tor H u g o şi „Cenac lu l Muzei" făceau o b i n e v o i t o a r e c o n c e s i u n e cr i t ic i lor p o r e c l i n d u - s e Romant i c i ; iar Ver l a ine şi ceilalţ i r e c l a m a u titlul d e Decadenţi . , lepă-d â n d u - s e î n d ă r ă t n i c d e ace l a d e S imbol i ş t i ca re , în c iuda lor, a rămas. ) To tuş i , d u p ă o t recere d e câţ iva ani n u m a i , a m t e m i sau i nd i f e r en ţ i pub l ică s 'a s : h imb it c r e s c â n d , în a d m i r a ţ i e n e c o n d i ţ i o n a t ă . Şi a c u m , sceptrul şi tronul pr imind l i r g d o m n i a e te rn i tă ţ i i , n imeni nu s e mai revoltă împot r iva m mi i e s t e lo r şi n u m e l e şco l i lo r r e s p e c t i v e — m a n i f e s t e şi n u m e cons t i tu ind ş coa l a însă-ş i - s u b p e d e a p s ă d e u n i v e i s i l r id icol (cazul lo rga ) . Det rac tor i lo r , c.iri n 'au fost încă măcina ţ i de cari şi l epră , le r ă s p u n d e m : A a p u c a (aurul d e c o a r n e , o fac toţi mă­ce l a r i i ; da r a îngenunchi . î ace laş taur s t imula t d e fâlfâirea d rape lu lu i roşu, a ce s t a e apanag iu l exc lus iv al t o r eado r i l o r

Pen t ru seco lu l ncs i ru , r o m a n t i s m u l şi s i m b o l i s m u l au mur i t din h iper t rof ia p ropr iu lu i lor E U ; ş c o a l a Pa rna s i ană a d e c e d a t pen ib i l , d e inan i ţ i e şi anky loză . Î n c e r c ă r i l e d e reînviere—-strigoiul Neo—au ratat din g e r m e n e . Câţ iva i m p o ­tenţi întârziaţ i s e mai c r a m p o n e a z ă de p u l p a n a f an tome lo r . K t rage lia a m a r ă şi c o m i c ă a melcului d i s p u t â n d unu i a u t o m o b i l o cu r să d e v i teză . D e - a s u p r a , însă , o n d u l â n d v igu ros p e i i e v ic is i tudin i le d e c a d e n ţ e i , vân tur i con t r ad ic to r i i a l ea rgă p e p i s te d e a l u m i n i u m ; c o n d u c t e n o m a d e s ăvâ r şe sc pă ­t runder i virgine în t ă râmul fiinţei ; maş in i noi s e c l ă d e s c . In surpr iza minu tu lu i ca rac t e r i s t i c pu lver iza t , sens ib i l i t a tea m o d e r n ă îşi cere m e r e u a l te a c t e d e s t a r e civi lă . Se face caz d e o o b i e c t i v a r e a ar te i ;—it i tegral ismul cons t ruc t iv o oferă. Creiând valori noi, iar pe cele vechi trans-f o r m â n d u - l e ; s fărâmând tipare şi c l i şee în e f l o re scen ta comba t ivă a ineditului; şi deşteptând, sub cicatricea l ivres-cj lu i , fiorul pe nedrept exilat al senzaţiei primare ;—modernismul t inde spre cea mai fecundă şi senzibi lă obiectivare. Cons t ru i r ea luc idă şi ob i ec t i vă a vieţ i i , e vădi t supe r ioa ră intuir i i ei . In p r ima a v e m un p u t e r n i c şi act iv efort in te­lectual ; în a doua , o superf ic ia lă î n ţ e l e g e r e prin r eve r i e . In p r i m u l caz s u n t c o m a n d a n t ; în al doi lea subordona t . Iu­bim prea mal t l i be r t a t ea şi spir i tul d e d o m i n a ţ i u n e c r ea toa re , ca—la r igoare —să nu le a d u c e m şi sacrificii, împot r iva m o d e r n i s m u l u i , s e a r u n c ă invec t ive , s e a s c u t acuzaţ i i . „E p a r a l o g i c ; e l i p t i c ; o b t u z ; o b s c u r ; d e m e n t ; a n -t i t radi ţ ional ; i m p o r t a t ; r o d n i c în teor i i şi s ter i l în o p e r e d e arcă." R ă s p u n d e m : Ş t i m : in te l igenţa şi ma i a les m e c a n i s m u l ei sun t a log ice , d u p ă c u m ex i s t ă g â n d i r e în afară şi de -a sup ra imagine i şi ch ia r a cuvân tu lu i . Insă-ş i viaţa e i n c o h e r e n t ă şi l ipsită, c e l e ma i a d e s e a o i i , d e f e n o m e n u l l o g i c - P o e z i a care o og l i ndeş t e , firesc, va pu r t a s t igmatul tu tu ro r a c e s t o r ca rac t e r i s t i c i . G â n d i r e a , s e n t i m e n t u l , etc., c i r cu lând lăuntr ic cu o v i teza d e 125 H. P., d e v i n e e l ip t ică ,—ceeace n e g r e ş i t s e t r a d u c e în ex te r io r pr in cel mai s t r âmt e l ip t i sm verba l , C o n t i m p o r a n i i cari au nega t sau ignora t o p e r ă pozi t ivă a s imbo l i smu lu i , ş i -au împrăş t i a t ep igon i i p â n ă la noi , O e n u m e r a r e a scr i i tor i lor de Ia J e a i C o c t e a u şi Max J a c o b până la Tr i s tan Tzara şi J o s e p h Del te i l sau de là Alfred J a r r y şi Mar ine t l i până la F ranz Werfe l şi H e r w a r t h W a i d e n , ar fi inut i lă . A p o i : r e c l a m ă m titlul d e c a m p i o n al t r a d i ţ i e i ; f i indcă t radi ţ ie n u m i m a m e r g e în p a s cu v r e m e a . R e s p i n g e m cu ener­gic ta l sa t radi ţ ie a so lu lu i , şi n e î n c h i n ă m t radi ţ ie i nes fâ r ş i t e a o m u l u i . P r ima e c o n s e i v a t o i i n n : a doua c iv i l iza ţ ie ; şi d i c ă ieri a m cânta t i n s p i r â n d u - n e de là plug, boi . ogor, p ă d w e , Iu ră , amurg,—astăzi compune m jazz-band-ur i pen t ru u ;ul c e t ă ţ e a n u l u i ca re t r ă ieş te în anul 1925, pr iv ind c a i g e b c t i r i , L u l e v a r d r , av ioane , boxf i i r i , p ie toni , jocuri va lu ta re . K o s i m p l ă t r a n s f o r m a r e d e valori şi o u ş o a r ă i n v e r s i u n e a le r.

Daca Bs rgson , P o i n c a r é , H o u s s a y e au c re ia t e p o c a s i m b o l i s m u l u i f rancez , pr in intuiţ ia , r a ţ i ona l i smu l i nduc t i v şi s i s ­temele! lor bi i l o g i c e , - e p o c a n o a s t r ă d e cons t ruc t i v i sm in t e rna ţ i ona l a c re i a t p e mar i i t r an s fo rma to r i d e va lor i ( e s ­tet ice, m o r a l e , soc ia le ) , Eins te in , F reud , Er ik Sa t i e , Len in , P i c a s s o . In a m e s t e c u l a c e s t a d e n u m e „exo t i ce" , s'a s p u s : import , i m p â m a n t ă n i r e . Dar vina (dacă v ină s e p o a t e e t i c h e t a a c e a s t a ) impor tu lu i cul tur i i o c c i d e n t a l e nu s e poa te a runca in nici un cas in s a r c ina mode rn i ş t i l o r . Adevă ra ţ i i de l i cven ţ i sun t p r e d e c e s o r i i , d e l à G r i g o r e A l e x a n d r e s c u , Vasile A l e x a n d r i şi Kminescu p â n ă la s imbol i ş t i . Ei şi n u m a i ei au t r a n s p l a n t a t şi î m p ă m â n t e n i t s inguru l şi in t ras i -gentul „neo log i sm suf le t e sc" .—Azi însă n e găs im în p l ină t rad i ţ ie . Acel p re t ins i m p o r t al „ t empe ra tu r i i m o r a l e " m o d e r n i s t e d e a iu rea , r ă m â n e dec i o p o s t u m ă j u d e c a t ă şi o g reş i t ă inter­p re t a r e a s i tua ţ ie i l i t e ra re . Nu î m p ă m â n t e n i m n imic . Cân tăm. Cântăm b u l e v a r d u l E l i s abe t a şi c a l ea V i c t o r i e i ; cân tăm c o n g l o m e r a t u l d e oamen i de là Moşi , c â n t ă m t r a m w a y u l 14; şi, ma i p r e s u s d e toa te , c ân t ăm S t r a d a , Uzina. T. F. F. , In t e l igen ţa , Omul —lie că s ar numi Ceza r P e t r e s c u , Char l ie Chapl in , W i k i n g Egge l i ng s a u P h i l l i p p e S o u p a u l t . To tuş i , civi l izaţ ia în e t e rnă ac ­ţ iune şi inven ţ ia d e l iecare clipă, n e - a u silit la o i n t e rve r t i r e d e n o ţ i u n i : în locul t radi ţ ie i s t a t i c e a is tor ie i , ani in­st i tui t t radi ţ ia d i n a m i c ă a geogra l ie i . F r enez i a d ion i s i acă a vieţii n e r e p u g n ă ca p r e a sub i ec t i vă ; —Nie tzsche a că lă tor i t n u m a i cu b r i ş c ă . A d m i r ă m , însă, pugilatul a tomi lor în m o l e c u l ă ; Mar i le E x p r e s s e E u r o p e n e l u n e c â n d s u b în tune r i cu l ţ inu tur i lo r a d o r ­mi te , a s e m e n i co rn i ţ e lo r , ' e rup ţ ia f abu loasă a s o n d e l o r p e t r o l i f e r e ; ba l e tu l l i m p e d e şi n e s t a t o r n i c al do la r i lo r . In com­p e t e n ţ a cer t i l icate lor do c i rcula ţ ie , d i n a m i s m u l m e c a n i c al m a s s e l o r , suflul e n o r m al colec t iv i tă ţ i lor , u r a g a n e d e inte­l igenţă fără hotare , împing corăb i i l e m o d e r n i s m u l u i . De là cu loarea locală şi ch ia r na ţ iona lă a roman t i c i lo r , p â n ă la e x o t i s m u l p a r n a s i e n i l o r şi s imbol i ş t i lo r : şi , de là aces t a prin e u r o p e n i s m u l lui A n d r é G i d e , G j b i n e a u , G u i l l a u m e A p o l l i n a i r e sau Va lé ry Larbaud , p â n ă la niotidialisnuil ulti­milor veniţi , evoluţ ia a fost sub i tă , to tuş i nes imţ i t ă . Nu o r e c u n o s c d e c â t r ău -vo i to r i i . De a c e e a nu m i i s u n t e m nică ier i s t ră ini D r u m u l d in t r e ant ipozi e un ne rv . P e a c e s t ne rv , şi n u m a i p e el , ma i poa te patina conşt i in ţa . Iubim T. F . F. şi u n i u n e a Rad io t e l e foane lo r , fiindcă pr in e l e am e x p l o r a t î m p r e u n ă cu A m u n d s e n P o l u N o r d : fiindcă prin e le d a n s ă m p e melod i i l e unui j azz -band din L o n d r a ; fiindcă pr in e l e s u n t e m frate cu c o w - b o y - u l i scus i t din Co­lo rado , cu h indusu l c a r e v i n d e b a n a n e p e p ie ţ i l e Calcute i , cu neg ru l c a r e s c u l p t e a z ă , în l e m n d e b o a b e b , fetişi, în pădu r i l e Congo-u lu i . Omul , fixat d e p ă m â n t u l na ta l pr in r ă d ă c i n i l e u n e i t radi ţ i i p r o s t î n ţ e l e s e şi a l e unui c o n s e r v a ­to r i sm re t rograd , a avut n u m i i v iz iunea în t î m p a umani tă ţ i i , s'a p a t u t l ă u d a n a m a i cu e x p e r i e u ţ a i s to r i că , înv ingând , insă , pr inc ip iu l gravităţi i pr in vi teza av ionu lu i şi e v a d â n d d e - a s u p r a vremii , azi , och iu l lui c u p r i n d e s p o n t a n si s imu l t an m a r e a şi a m e ţ i t o a r e a v iz iune a spaţ iu lui , e n o r m a şi mul t mai p r o d u c t i v a e x p e r i e n ţ ă geograf ică . 1NTEGRALISM1ÎL, ech i l ib rând a m b e l e viziuni in d o z e pot r iv i te şi î n d e l u n g p r e m e d i t a t e , c o n s t r u i n d din n o u p e om şi a ş e z a r e a lui soc ia lă şi es te t ică , îl r id ică î n d r ă z n e ţ la g r adu l d e d e m i u r g , c rea to r d e valor i ex -n ih i lo , s u p r e m ă ch imie a p ragmat i smulu i cot id ian , î igheţată intr'o formulă i n t e rp l ane t a r ă .—Aceas t a nu n>e c h i a m ă an t i t r ad i ţ iona l i sm şi r evo lu ţ i e ; a c e a s t a se n u m e ş t e , c r e d e m evo lu ţ i e a spi r i tu lu i . .Şi, în cadrul aces t e i evoluţi i , n e r e v e n d i c ă m , ca p r e c u r s o r i sau ch iar ca activi c o m b a t a n ţ i , p e însă-ş i maeş t r i i cri t ici lor m o d e r n i s m u l u i , delà Baude la i r e—pr imul poe t , în c rono log ia civi l izaţ iei , al vieţii c i tad ine —până la P i r a n d e l l o ; de là Paul ("laudei până la B e r n a r d S h a w ; de là Wal t W h i t m a n p â n ă la T u d o r A r g h e z i ; de l à Kip l ing p â n ă la Maniu.

Alături d e aceas t ă m a r e , a d e v ă r a t ă şi s i ngu ră pos ib i l ă t radi ţ ie , ş e r p u e ş t e ins inuan t , neno roc i t , b u i m a c şi r e d u s , s imu­lacrul unei a l t e i a ; o f an tomă c a r e v rea să fie a m e n i n ţ ă t o a r e , o p o r u n c ă g e l o a s ă s u p r i m â n d negur i i n e x i s t e n t e . „Fe­ciorul lui n e n e a T a c h e a rh iva ru l " ar face mul t ma i b i n e să r ă m â e la t radi ţ ia famil iei , m o b i l â n d u - ş i , mai d e p a r t e , p lă ­mâni i cu praful şi şoa r ec i i i s to r ie i n a ţ i o n a l e ; „feciorul lui B a d e a Ion din c ă t u n u l Va lea cu răp i" îşi p o a t e con t inua nes t ân jen i t m a n e v r e l e a n c e s t r a l e la c o a r n e l e p lugului , c e rând , s u b insp i ra ţ i a a c e l o r a ş i boi, şi a l t e e x p r o p i e r i . Din proto l ip i ai une i c l ase soc ia le , vo r a junge pro to t ip i i une i pa to log i i . Crceru l lor, atrofiat d e n e i n t r e b u i n ţ a r e şi d e m u n c a m a n u a l ă m e s c h i n ă , z i lnică şi p e c a r e genera ţ i i , îna in tea lor, o supo r t a fără revol tă , şi in te l igenţa lor lent r o a s ă d e neuz , azi sun t o r g a n e fără ros t a n a t o m i c în c o r p u l lor, a n a c r o ­n i sme des t ina te ext i rpăr i i , la p r ima j e n ă , ca a p e n d i c e l e . A s e m e n e a o r g a n e sunt m e n i t e să d i spa ră . . . . •» A s e m e n e a o a m e n i , n e a d a p t â n d u - s e med iu lu i şi v remi i lor, s u n t sorti ţ i d i s t r u g e r i i . - N o i , însă , v o m con t i nua să a r d e m arh ive le , să a răm p r imăve r i l e cu au top lugu l şt sä n e h r ă n i m cu e lec t r i c i t a te .

„Integral"

D r s r i i île l!r:iniiPi- P i e r i i ,1c M , | [ . M a x y

C E T R E B U I E S A Ş T I E U N T Î N À R L A 45 A N I

Dragă Domnule Maxy. * Citind număru l , î m p o v ă r a t cu elogii pen t ru m o d e s t u l p e r s o n a g i u ce b ă n u i e s c a (i, al rev is te i I N T E G R A L m 'am înt rebat

I ca omul : nu sun t şi e u un in tegra l i s t şi cons t ruc t iv i s t , d e felul 1) jmn i i l o r voas t r e , co labora tor i i p r inc ip iu lu i şi ai revis te i V : Dară nu mă înşe l , cons t ruc t iv i smu l dv. s e d e o s i b e ş t e d e a l te va r i a t e c o n s t r u c t i v i s m e prin a c e e a că e s t e integral — . şi a ti cons t ruc t iv i s t î n s e m n e a z ă , p o a t e , a croi ma te r i a şi n a t u r a d u p ă t ipa re i n t e l ec tua l e . Sau p o a t e că î n s e m n e a z ă

a l tceva şi m ii m u l t e a l te luc rur i s p e c i a l e şi c o n t r o v e r s a t e . Odată , influenţat d e t i n e r e ţ e a cons t ruc tn ' i ş t i l o r , m ' a m s u r p r i n s î m p r o / i z â n d intuit iv un vis c o n s t r u c t i v i s t : d e s p r e cum ar treimi să s e p rez in t e v i a ţ i şi p las t ica soc ia lă intr 'o e r ă ca a c e e a . M'am gândit , d e pi ldă, la că i le d e c o m u n i c a ţ i e şi la veh icu lu l cu m o t o ' , şi am d e s c o p u i t că linia d r e a p t ă d e v i n e o impos ib i l i t a t e în c o n c e p ţ i a unui cons t ruc t iv i s t mt grai. Drumur i l e a c t u a l e , f o a ' t e î n a p o i a t e şi r e a c ţ i o n a r e , vor t rebui să c e d e z e în faţa unui d r u m mai puţ in e l e m e n t a r şi s impl is t , cons t ru i t i i z igzag — aşa că un au tomob i l c a i e ar p l e c a la P r e d e a l , din Bucureş t i , la o re le 8 d i m i n e a ţ a , să se găse , i scă p e s t e pat ru o re exac t în a c e l a ş punct , de u n d e t rebuia să lie porni t , ca şi c u m nici nu s 'ar fi dep lasa t . D.iră î n ţ c b g b ine , un a u t o m o b i l porn i t Mercur i d in Capi ta lă , va t r ebu i , ia exac tă log ica d e cons t ruc t iv i s t şi mai a l e s de i n i c g a l st, să a jungă la P r e d e a l Mar ţea t r ecu tă , ad ică exac t cu 24 d e o r e mai d e v r e m e . Cum se va e x e c u t a a c e s t m a r ş b i ru i to r al unu i a u t o m o b i l , t r e b u i e ce rce ta t . Îmi î n c h ' p u i e s c că n u m a i zigzagul şose l i i , ca re să îna in teze in l inie d r e a p t ă c a m d e v r e -o z e c e k i lomet r i p e metru l d e l u n g i m e , ar li insuficient . F i eca re unghiu d e zigzag va t rebui p r e v ă z u t cu un t a m p o n act iv , el însuş i m i ş c a t d e un m o t o r , al că ru ia c r e ş t e t să i zbească rad ia to ru l vî r tos şi să d e a m a ş i n a îndără t , d e câ t e o m i e d e met r i , în func ţ iune d e c e n t i m e t r u pă t ra t (sau c u b i c : m e c a n i c e ş t e es te indi ferent ) . Ev iden t , p r o b l e m a nu e s t e d e s l e g a t ă pr in t r 'o s i m p l ă s u g e s t i u n e . Dar d a c ă in tegra l i smul e s t e o ş coa l ă nouă , mai r e c e n t ă ch iar d e cât cons t ruc t iv i smul , eu ; ş li par t izanul unei şcoli şi mai r e c e n t e şi, în e x e m p l u l d e mai su s , aş p r o p u n e că pen t ru ca să a jungi îna in te de -a li p lecat , nu cu 21 de o re dar cu 3 0 d e z i l e , ar fi ega l ca m a ş i n a să nu ma i p l e c e d e loc şi, p e n t r u per fec tă s iguran ţă , i-; ş dâ i îma moto iu l în m o ­men tu l ieşir i i d in fabr ică . Nimic n u m â î m p i e d i c ă să dă r îm şi fabr ica îna in te d e a ti cons t ru i t un s ingur motor şi să sup r im şi ac ţ ionar i i soc i e t ă ţ i i a n o n i m e , d u p ă c e vo r fi d e p u s 33 n / : i din capitalul d e bază . S 'ar p u t e a s ă ii făcut câ teva eror i în s c h e m a t i c a i d e o l o g i e i ; nu c r ed să mă li d e p ă i t a t e n o r m de adevă ra tu l idea l al ul t imului curen t . A ş t e p t conf i rmăr i le d u m i t a l e . In rev is ta Dv. am găsi t c a p e t e cu u n s p r e z e c e profiluri, cu un och i d e - a s u p r a pă lă r ie i şi cu celălal t p e m u ş a m a ; am găsit fire d e m u s t a ţ ă ivi te în s p i n a r e , p e s t e s a c o u , n a s u l d e m o n t a b i l şi g h e t e l e i ăcând corp cu fiinţa. In loc d e c réer , un p o r t r e t pur ta , mi s e pa re , în c ran iu , un grilaj d e l e m n j v o p s i t v e r d e , prin. c a r e s e uita î n c o a c e un câ ine dresa t—şi o in-;cripţie : „ t u n a ţ i " . P r o p r i u l m e u po r t r e t slin I N T E G R A L era a g r e m e n t a t cu 10—15 c a p a c e d e a lumin ium aşeza t e în dosul urechi i m e l e : ar fi fost d e a j u n s un b o b î r n a c în u l t imul c a p a c , pen t ru ca po r t r e tu l să î n e b u n e a s c ă . Vreau să ?i<: că în l u m e I D / , totul d e v i n e pos ib i l şi i ron ia funcţionea'ză cu o s e v e r ă g rav i t a te . Koarte b ine , d r a g i D o m n u l e Maxy 1 Viaţa e m e d i o c r ă şi gus tu l nos t ru s e atrofiază so rb ind din ace l eaş i p a h a r e un in ter­ni in ibil con ţ ' nu t . Eu v r e a u să m ă n â n c p a h a r u l : c ine ar p u t e a c o n t e s t a s u c u l e n t a s angu ină a noului m e u c h e f ? Şi d i n ă ce va i fi inghiţ i t pali i rul , nu mă voi o p r i : voi m â n c a furculi ţa , cuţ i tul , l ingura şi pic iorul de cr is ta l . Voi a taca violent , cu gura căscată , d u l a p u l din su f rage r i e , du lapu l cu rufe : voi m â n c a ind i spensab i l ' , gu le re şi c io rap i . Şi c e - a r e să fie, vom v e d e a . Şi când voi fi d e v o r a t totul , g â s i n d u - m ă in faţa un icu lu i organ al maimuţ i i , p e c a r e — v a i I

- l-am p i e r d u t în p r e i s t o r i e în lupta cu c rocodi l i i , voi m a n c a a m i n t i r e a unei cozi... Ajung la au tomob i lu l c a r e a sos i t în ajunul p lecă r i i . Al d u m i t a l e cu drag . T. Arghezi

AVATARURILE LUI ABRAAM TEXAS) Abraatn Texas vegeta în creierul unui Ski Scrapers unde-1 exilase nu atât starea modestă, cât mania unei formule de cauciuc, căreia se robise încă delà etajul 19. Ascensiunea celor zece caturi îl costase cinci­sprezece ani, o duz-nă de alpenstokuri, plus câte doi dolari de fiecare dinte metalic pentru obeliscul etapelor. Aparenţi lui fizică nu importă. Ar fi şi greu de fixat considerând c l putta quasipermanent o masca de sticlă, sub care pluteau ca înti'un borcan, câteva piese confuze, ortografiate de muşte şi uşor crăpate longitudinal- De fapt m isca constituia mai puţin o pavăza de laborator, cât un ecran pe care-şi proecta în bloc emoţiile, printr'o sinteză colorata, (cum fac unele şopârle). Verde semnala o teribilă dramă ner­voasă, galbeni o paradă sentimentală, iar fulgerată de aur, un râs explodat în vid, căre i săpa h centrul feţii o groapă de carne cu perspectiva 'n plămân. Texas trăia izolat. Larma îi orbea nervii. Păstra — amuletă — criza unui îndepărtat voiaj duminical, acum zece etaje. Cercetase în gară singur, inima roţ'lor, luciditatea mecanicului scleroza ş :nelor. Pe uşa vago­nului, char ecuiţia rezistenţii. Şi o bonetă de aviator pentru comă.

D-ta sforăi JWsierV Nu-i prudent, e semnal pentru pickpockeţi.— Miss, biblia se c'teşfe cu limbi dacă vrei să te audă cerul gurii. — Fără supărare onorabile colonel, în ziua când se va fi descoperit vaselina ideală pentru osii, toată armata d-tale poate face exerciţii de tii în timpanul meu. Până atunci îţi vreau sabia epolet. latre timp, locomotiva angaj ise cu itinerariul lupte de tauri. Copaci traversau „planşă" fereastra, şomeuri pe două rânduri aplaudau cu târnăcoape, pietre chilometrice jucau şah, cirezi devastau valizele din plasă, curenţi fam'liarizaţi cu elicea tachinau boneta lui Texas şi exact pe muclua compartimentului, un aulo, fugind pe loc (roata morţii) mâncând viteza din şofeur, (se vedea cum slăbia) ca un paing musca. I t 's a l o n g way I t ' s a l o n g way.. . . I t ' s a l o n g way. . . . Ce? Texas îşi muş:â dinţii. Ca o nevralgie subit, amintirea : Noapte de fanfară (toate garnizoana de alamă), capsule cu bemoli împroşcând man­sarda, pereţi diapazon, etc. Distrat mestecase câteva note (fiindcă aduceau cu sâmburii de mac?) scui­pate apoi passe-temps sportiv — în matricea sonoră. -— „Le-am aruncat, precis. Notele aveau gust de tutun, cocleală, sudoare, panică şi de încă ceva care-mi scapă. Pe unde naiba s'au întors? Aveam doar vată 'n urechi. Şi de ce au hibernat până astăzi ? I t ' s a l o - n g w-ay. . . I t ' s -a 1-o-n-g w-a-y. . . — Ah roţi melomane, ban farsor svârlit după „ora barului" în pianul automat, zece chilometri de film numii titiu, tren-reghmienS, m'ai recunoscut, mi-ai pus sechestru pe memorie. Destul. Nu-mi vei străbate palma, marş du.n-dum. — Pentru numele Domnului, onorabile.colonel, nu te-ai săturat de muzică militară.— Biblia nu-i copil de leagăn Miss. — Crezi că sforâitul — ascultă Mister — e mai sociabil răstignit pe portativ ! It 's a l o n g w a y . . In creier Texas simţi cum prosperă o sucursală „Yost'1 un campionat de maşini de cusut, piu? o herghelie de fachiri dansând desculţi pc cioburi di sticlă — „Liaţî seama la claviatura,- e tot ce-i mai delicat — Bravo d-şoară pânza d-tale are un tiraj de 100 că năşi pe oră. — Nici o pa ra oribili saltimbanci, aveţi picioare falşe. _ ' Stop. Marşul se evaporă ca o palmă. In artere doar coralii unei congestii. Dezancorat autoul a i à şoseaua cu viteză proprie, locomotiva asudată, cu banderile'n coarne rumega „Minutul", fias: peisajul pitit sub traseu, sanur iean vântul îi massa pectoralii. Texas descinse.

D Ie mecanic daca mai cânţi în timpul serviciului te reclam. De atunci numai odată pe luni ascensorul îi bătea la uşă. Si auzea un pocnet de falange, apoi un dialog cu un scaun, apoi o parantesă de pâslă (pentru cuvintele ce merg in vârful picioarelor), apoi o vână­toare de ore (ucise p2 la spite înăbuşit, cu casse-têteul). Ca un pumnal în spinare cheia răsucită apaş în uşe. — In gaură o clipă, ţipăt de sînge, ochiul lui Texas. Pe culoir groounil. — „ \ venit hingherul de guzgani". Prin broască (confruntare cu presupunerea) ghe-trele lui Puk Taylor încheiate ermetic, ca nişte giletce dc poatrinar. Seara ascensorul muta mansarda la parter. gg

Abraam Texas căpătase probabil în urma frecventei mănuiri a machetelor de cauc'uc, o minunată virtute de a se dilata şi strânge voluntar, virtute ' neaducătoare de profit, afară de o oarecare comoditate domestică. Asta explică cum reuşia să se mişte înlr'un spaţiu cât-un cupeu, fără să irite letargia vr'unui obiect şi cum uneori spărgea sita de gaz, cu o simplă destindere vertebrală.

1) Din „Supraamericanul", care va apare în curând cu ilustraţii de H. Maxy. (Vezi Integral No. 1).

I.ul Armand Pascal

S

încăperea afişa strictul inventar: Un pat care deşi scurt, graţie proprietăţii sale nu-i servea drept corset, afara de cazul când laminat de somn, evacua printre gratii gâtul picioarelor. Dimineaţa găsea totdeauna spânzurate pe glezne, de către groomul aferat, prosopul primenit şi un jurnal ştiinţific la care era abonat. Lângă fereastră un cufăr masiv ghintuit cu piroane şi brandeburguri de nichel, jumătate ladă werlheim, jumătate sipet rustic de zestre, vast şi tombal, destinat colecţiei de şobolani furnizaţi de unicul prieten Puk Taylor. Apoi între cuptorul portativ, acoperit cu eprubete, ca o spinare de ventuze şi umbra unui furnal exterior, o măsuţă de azil, (cumpărată la licitaţia circului Shprrg), care continua să facă echilibru pe „Vechiul Testament". Restul era mobilat cu uşa, miros culinar, baccilul Iui Koch şi odată pe zi, la ora vizitelor, soare. încă delà etajul VII TexîS ciopârţise timpul, conform următorului program : Ora 6 — ridicarea piciorului drept, (stângul ad-interim zăvor pentru uşă), la nivelul miopiei şi citirea cu glas tare rubrica referitoare la brevete. Ora 6 jum. — toaleta măştii de sticlă, cu cretă, abur bucal şi mâneca celei mai intacte flanele. Ora 7 — plimbare pe acoperiş. Ora 8—10 — prima experienţă. Ora 10—12 — „ Ora 1 — prânz frugal (două ouă, 125 gr. legume, complectat pentru realizarea cuantumului de principii cu injecţii de cacodilat, fier, mercur şi aqua distilata). Ora 2 — 3 plimbare pe acoperiş. Ora 3 — 4 reflexie. Ora 4 — 5 Ora 5 — 6 mişcări de întindere şi extindere în vederea primei conferinţe asupia cauciucului sintetic. Ora 6 — 7 căutarea chibriturilor pentru lampa aeriană. Ora 7 8 „ „ „ „ „ Ora 9 — (vezi ora 1, minus injecţiile). Ora 10 — umblet deabuşilea prin creier pentru găsirea unui explosibil dc exterminat păduchii de lemn Ora 11 — primul vis în formă de bust. Ora 11 jum. — AI douilea vis în care „Vechiul Testament" şi şobolanii joacă melodramă. Ora 11 t r e i s f e r t u r i . — Revenire pe căi dosnice la primul vis, pentru extaz. Ora 12. — Apoteoză.

B Din c a r n e t . In sfârşit Evrika! Sinuciderea în rate. „Specificul" despre care Paracels vorbeşte la capi­tolul Materii aspirante şi-a rupt sigiliul. Poate atrage aproape 150 livre de carne, uri prima experienţă cu un papagal. Specificul i a pompat, (magnet sau undiţă!) ambii plămâni. Moarte promptă. A doua experienţă. Subiectul, un St. Bernard, famelic, bastardul unui vecin condamnat pentru sodomie. Semicloroformat. Notez în pripă.fazele operaţiei. Asistent Puk. Animalul fixat pe cufăr în postura odihnei, împotriva surprizei, coada înnodată de mâner. (Puk reuşi să-i descleşteze fălcile, proptindu-le cu o bucată de cercevea. In lipsa pincettelor, limba sudată de buza inferioară cu doua timbre jubiliare). Clepsidra re­glementa funcţionarea egală a Specificului. Întâi a început să se desprindă plămânul stâng, încet, cu un făşăit particular de blasture deslipit de pe o rană. înregistrez ca prim fenomen, o comoţie de jos în sus, un fel de balet al labelor, propagat subit şi totuş gradat, ca undele. Paralel spazme sărind veitiginos din coastă în coastă, ca nişte ciocănaşe de ţimbala îmboldite de marş. Beregata se umfla progresiv, ca uti ciorap tras pe un picior opărit. După 16 minute ochii îşi sporiseră capacitatea mirării în aşa grad că sătui de spectacol, plezniră ca nişte becuri, gâtul depăşise raza capului, vinele incendiate deschideau febril ro­binetele, (iargara agoniei. Animalul isbuti să prindă un geamăt, care se ascunsese între metalul lăzii şi ghiare. II toarse două secunde în fire roşii, apoi lasso de panică îl svârli la întâmplare şi repetat pe spi­nare, ca o frânghie alpină reperând suportul. Fatal, geamătul acrobat pe Iaringe făcu un pas greşit pră-buşindu-se în stomac. In aceiaşi clipă fălcile se dilatară ca un vagin şi o massă de carne sări flasc pe podea. De Profundi's! Operaţia continuă totuşi. Exodul viscerelor. Individual fiecare organ, păşea cuminte spre gura, pelerinaj de abator pentru cultul naturei moarte. (Deşi mediocru ştiinţific, m'am delectat amuzat, la ciudatele şi surprinzătoarele manifestări).;După plămâni, inima tăşnită ca un pumn, ficatul macfcrlanui fieri/ rinichii din care s'ar putea fabrica urechiere pentru ger, apoi vreme de o oră intestinul desbobinat ca o banderolă de telegraf, sau ca un metru ingineresc. Finis. Pielea vacantă aşteaptă textul de paie. Specificul a evacuat 75 livre. Rămâne să cerc experienţa umană. Rubrica cotidianelor conţine încă disperaţi amabili ?

• Intr'o seară înainte de pogromul păduchilor de lemn, Texas avu o criză de ipocondrie. Cum elementară paraşută, se impunea dîgresia delà singurătate, recurse la măsuţa invocatoare. Curând bronzuri savante,

se rândtrră după ordinea parastasului pe rafturi şi podea. Texas dcs:liise nieetingul. Prinzând un moment propice se instala îndărătul cuptorului (ca să pară deasemeni bust) şi începu să conferenţieze asupra in­venţiei sale spre marea încântare a lui Newton care-i ceru o mostră să-şi repare bretelele. In ceeace pri­veşte Specificul, Greissler susţinu că ar putea fi utilizat la asanarea canaturilor, adăogând că descope­rirea ar reveni fizicianului Heracles, care a aplicat'o cel dintâi grajdurilor Iui Augias. Urmă o dispută far­maceutică, ş ; poate u i început de conflict, dacă Texas înarmat cu un f.acon cu oţet nu i-ar fi ameninţat cu cocleală. Halucinaţie? Subit pereţii avură hemoragie. O lumină de cinci sute becuri s f i n s e gazul. Bronzurile evo­cate, reintegrară precipitat porii măsuţei. C-o simpla destindere Texas sparse luminatorul şi putu constata că era pivotul unui incendiu, frenetic şi orbitor ca un asediu de reflectoare. La 12 ora apoteozei, luă o pastilă de curaj. Febril strânse toate eşantilioanele de cauciuc şi Ie legă într'o singură coloană de talpa americană. Eşi pe acoperiş şi ochind în nunta flăcărilor o pauză gn, se precipita. Dar o, miracol infernal ! Exact când proteza elastică pecetlui salvarea, asfa4tul schiţă o figură de rachetă. Minge osândită, număiă vertiginos din patru 'n patru, etajul 10—14—18—22 -26 firmament, viceversa 20—16—12—8—4 parter. Vreme de opt ore, voiajul lui urcă delà 10 contra 100, Ia 500 contra unu, cota pădurilor. Abraam Texas rästurnase gravitatea. Abraam Texas reuşise să concureze ascensorul, scripet ' le, fântânile arteziene, zig­zagul şi mai vârtos trecutul lui sedentar. Un fotograf îl vână în poziţia Învierii, răsfoind vertical o carte decolorată de viteză, probabil Vechiul Testament. Cineva îi aruncă o pipă.

B A doua zi la prânz, după încercări infructuoase de a fi fixat, după ce se experimentase pe rând smoala şi cleiul, capcana de lup şi imperativul categoric, canjea şi hipnotismul, ancora şi tămăia, al treilea con­siliu muncipal în 24 ore, hotărî o acţiune disperată. După o prealabilă rugăciune calvină, un ofiţer trase cu mitraliera, singura armă indicată. Un glonte îi circumcise călcâiul, altul la etajul 13, îi plombă inima. Numai aşa Abraam Texas a putut fi scăpat.

F. BRUNEA.

I n s t a n t a n e u a m e r i c a n M. 11. M a x i

ST-NAZAIRE

S i m o n a panop l i e în a m u r g plajă lumin i l e s e s p a r g ca sâmbur i i prin p a s apele tremură până unde bărci în g l a s ca iepuri de c â m p s p u m a va lur i lor

înserează .

A l b u m i n ă vântu l în pu lpe c o a g u l a t luna la câ ţ iva metr i şi p lopi i din noi ce florete ochi i tăi prin aerul rarificat fii pieptului o x i g e n cât c e r e s c a l to i

Marea îşi m u ş c ă b u z e l e prin catarg poa te c h i p

arc v o l t a i c s u r â s u l ş i în g e s t a m n a r s te le na tura l e ş i -au înt ins rufe le pe

n i s i p atât t â m p l e l e au s u n a t ca trotuar.

Sgârie e p i d e r m a c e a s u l u i s a l i n devas teazâ-mă ca pe o g a r d e r o b ă

ca pe o c a s c ă de e c o n o m i e pescar i i s e întorc prin

s â n g e l e m a r i n suprareal respiraţ ia p â n z e l o r î n v i e

Stăm lipiţi ca două t i m b r e i n a u g u r a l e F luxul sărută ţ ă r m u l v e g e t a ţ i i l e

p l ă m â n i i noştrii l u n a p u n e ceru lu i în a r g i n t

z ă b a l e tăcerea p u l s e a z ă p r e c u m g â t u l tău

S i m o n a St.-Nazaire llarie Voronca

prospect stradă de curând

inventată în care copilul Isus vinde cărţi

postale ilustrate cu vederi din Orient, gândesc mai departe F c

cioară Maria profesiunea de sfântă azi nu mai e rentabilă prin „Mica Publi­citate" se caută lucrătoare de fabrică

trotuarul merge cu saboţi de lemn totuşi nueştiînOlandatavernă

sau cântec înflorit în sub­sol untramwayelectric

trece spre Damasc M. C o s m a

u r m ă r e s c viaţa pe hartă

z i l e le c o m p u n tratate de g e o g r a f i e

caut la tabla d e maler i i

u n d e vo i fi mâ ine

Mihail Cosma

EXTRAORDINAR

In cow-boy cuvânt şi orificiu s'a r e t r a s cu t o r ţ e

e ra când purtai rinichii verzi ca p e un drape l alb

voilă aci oscilaţia glasului ca toa te busolele la Sud-Est

s e a r a t e a bă tu t confortabil p e umărul d c lux

t r e c în fiecare mar ţ i sub alei le d e plopi din stomacul tău

şi ochiul înregis t rează ven t r i logsau e numai o batistă bleu

axă oasele sunt n u m e r o t a t e cum fotoliile la cinematograf

ae ru l s'a pl imbatcu funde la g â t pe bulevardul de bumbac

când t renul îl porţ i ca duminicile în presse-papie r

gen t l eman cu p lane te le am jucat es te t i c foot-bal

t r ime te p r imăvăra tec crini sau r e c e p t o a r e de telefon

acum în camera ta mă simt ca în t r 'o odae

lumina o por ţ i precum o floare Ia ureche

s te le le se ciocnesc la fel minutelor în sufrager i i

prin oraşul tău cubist d-zeu e cu scaun la cap

zincograf t ro tuaru l în ca lendar funcţionează abs t r ac t

1 5 t r e p t e în tine scobor prin hali cu fructe şi becuri

în parcul coafat sălciile mai p o a r t ă r ed ingo te

t e cunosc în t r u p ca în t r 'o g a r ă mersul trenurilor

şi surâsul l-ai deschis in loc umbre lă de soare

t reci comprese norilor p e cerul de bambus

creer i a r d cu carbid în noap tea ha rdmuth

dacă eşti moară electrică macină pneumatic nervii de g râu

şi p r imeş t e dansul inimei în salonul plămânului d rep t

Stephan Roll

Î N S E M N Ă R I D E S P R E A R T A M U T Ă

Antichitatea şi'a însemnat existenţa prin ceeace Homer si aez i Iui au lăsat s e n s în Iliada ş" Odiseia. Ulise es te un tip clasic; aventurile lui, opera zeilor, s'au desfăşurat undeva în locuri atunci necerce late . Dar îo faţa acestei l 'o : ţ i divine, tot ceea ce este în el uman, intel igenţă, cre­dinţi , ş iretenie , scepticizm, suferinţă, elan, etc . stă scut. l ' - O L i l modern numai este o jucărie a zeilor. El îşi trăeş^e viaţa nevo l o r lui, a dorinţelor lui şi a societate), e lemente ce pot suferi constrângere. Douglas Kairbancks erou cavaler, înseamnă pentru America o eşire din olrşnuita cărare a preocupărilor ma­teriale. I'.'anul erou'ui cavaler, fie el Robin Jlodd d n Craiul pădurilor, sau Ahmed din Vo!eur de Bagdad, deşi de esenţă romantică, suferă constrângerea unei vieţi rea­lizata într'o epocă mecanică. „ 2 0 0 . 0 0 0 ' comedie .le Sclmlom A l e e l i c m Rcs ic A . L. r . r .nowsky

Activismul şi optimismul care se degajează din efortul artistic a lui Douglas , sunt rezultante ale unei vieţi In care civilizaţia şi progresul contează în primul r a i d . De aceaa spre deosebire de romantismul celâlat sentimental şi dulceag, neo-romantismul actual (şi mai accentuat din cauza ideei de vi', adăugata) es te viril şi conştient . Dar pentru satisfacerea unor cerinţe încă infantile, în c e e a c e priveşte estet ica, realizatorul american nu s ' a putut aventura prea departe . Pedepsirea răului, recompensarea suferinţei, cu un cuvânt supre­maţia virtuţ i i , au contat ca scopuri impuse în opera de artă cinematografică. Realizarea tendenţioasă însemna o satisfacţie dată unui public încă necopt în gusturile sale. îndrumarea spre alte zări, în care arta să însemne altceva decât L'armée du salut, a găsit în Douglas Fairbanks un susţinător de seamă. El a înţeles că : la lutte p o u r l ' e x i s t e n c e n o u s f o r c e a r e l é g u e r à l 'arr ière p l a n de n o t r e vie , „Ies r ê v e s v e r m e i l s , l e s d é s i r s a r d e n t s et l e s a m b i t i o n s de la j e u t i e u s s e ; m a i s s i n o u s l e s c o m p r i m o n s au f o n d d e n o u s m ê m e s i l s n 'en meurent p a s p o u r ce la , i l s p e r s i s t e n t à t r a v e r s l e s a n n é e s et n o u s p e r m e t t e n t par m o m e n t de «rêver l e s rêves». De aici a pornit ideea realizării lui Voleur de Bagdad. Aventura nu poate fi vulgară. Ea trebuia să fie poetizată. Aspiraţia purta în cârcă voinţa. Se restabilea astfel un echilibru care creia acestui neo-ro-mantism, caracteristice similare clasicismului. Lanterna magică a realizat astfel în spiritul american atenţia potrivită unor preocupări şi de alt ordin decât cel util. Poezia din Voleur de Bagdad poate transforma orice materialism, oricât de dur ar fi el. Dar această poezie şi aici stă tot meşteşugul lui Fa'rbatks se îndeplineşte rea), cu mijloace pe care le bănuieşti contimporane, spre marea satisfacere a spectatori'or încă neînţelegători ai artai pure. „Nofre a m e inf ime e s t p l u s p r è s d e s a c t i o n s d'éclat , d ' a s p i r a t i o n à d e s m e i l l e u r e s c h o s e s , à d e s plus n o b l e s p e n s é e s , au d é s i r d ' o b s t a c l e s a s u r m o n t e r , d e s s u c c e s à g a g n e r , que d e s v i c s i f u d e s j o u r n a l i è r e s d e n o t r e lutte s u r c e t t e terre."

M Dacă Douglas Fairbanks înseamnă prin aventurile sale cavalerul romantic al vremii, Charlie Chaplin, pentru aceleaşi motive, înseamnă vagabondul sentimental prin exce lenţă . Doug las priveşte viaţa asa cum o vede A h m e d din voleur de B a g d a d : H a p p i n e s s mus t be Earned. , (râştigă-ţi norocul). Totul S R reduce la luptă: dar luptă cu mij'oace moderne : eroice, virile. Şi Charlie Chaplin luptă. .Şi el corectează viaţa. Scopul ei nu e s t e neapărat practic, Sunt preocupări sufleteşti care aspiră spre frumos. Deace ia tipul lui Chaplin gândeşte la o schimbare a vieţii actuale americane în care poliţii tul, supremaţia stupidă a femeii, banul, apare în plan primar. Ca şi Douglas, Chaplin nu arej i ic i o legatară cu vagabondul din Mizerabilii. Sentimental ismul Iui es te inexistent. Mi-

zeria vieţii i-a creiat un surâs de toleranţă în care credinţa în mai. bine n'a suferit. La ruéa v e r s l 'or , cea din, urmă realizare c ha-pliniană poartă în ea toată ideologia unui temperament combativ şi optimist. Frumuseţea scenelor care trăiesc din contrastul dorinţei şi a realităţii, creiază spectatorului o stare de spirit în care regretul de a nu trăi în altă lume nu ocupă cel mai mic loc. Vagabond genial , Charlie îşi poartă surâsul dealungul tuturor sufe­rinţelor u m a n e ; pentru spiritul american deşteptat de elanul lui Douglas Fairbancks, Chaplianismul înseamnă un nou îndemn spre o v iaţ i alta. Preocuparea de frumos şi de bine ne apare ca unic scop al unei lupte i n e g a l e ; credem în victoria celor puţini.

Rl Din tot efortul cinematografic american, se degajează ideea de acţiune. Scopul e s te frumosj l şi binele. Mijlocul e s te technica. „Aux Etats Unis nous pensons que l'art cinematografic]ue est un

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ assemblage de manifestations scientifiques des t emps actuelles". Aceas tă formulă a lui Chaplin subliniază c e e a ce am notat mai sus.

B. Florian

A R T H U R S E G A L Direcţia spirituală a u l t imelor două decenii, g r a ţ i e t emperamen tu lu i lui Ar thur Segal , se manifesta cronologic dealungul unei car ie re sbuciutnate ca însăşi epoca . Ţa ra care l'a svărl. t s p r e t ă râmur i concave, îi păs t rează îucâ pânze din influenţa gingaşului Grigorescu. K tot ce s e chiamă s t igmat românesc în o p e r a lui. Liberat , influenţa congregaţ i i in ternaţ ionale se filtrează d ' r ec t prin porii lui. Convieţuirea cu epoca, clădeşte î îtr 'însul o conştiinţă individuală, p e esen ţa unei s t ructuri din ce în ce rafinate. Laboratorul său cotidian clişeazâ neobosit , fizionomia unei lumi de t ranzi ţ ie . In tensi ta tea pro­ducţiei Iui, un t e m p o s i lba t ec , con t ras t cu firea-i con templa t ivă . Clădirea se e ta j eazà. ^

Lirismul d n 1 X 9 5 , u nb re lu ţ ă dante la tă de foşniri de zefir, nu-1 prinde decât pasage r . Avant-g a r d i oraşului met ropola , ii desvălue a r t e r e în lucidi tatea realistă a apa ren ţe lo r , ca fenomene strict optice. OJ t iu l încă în funcţie de miragiul p r o î s p ă t . ProJucţi 'a Iui precizează dintr 'un început un paralelism cu Signac : înţelege rea prob lemei lununei ; singura problemă, axă cu resor t infinit pent ru a p r o a p e înt reaga- i act ivi tate picturală. Stăpânit de dinamica culorii lui Van Gogh, în ţe lege apoi şi desăvâ r şeş t e d i s t ruge rea perspectivei , concomitent cu Matisse .—Sbuciuinàr i le de tot felul se imprimă în aceas tă convieţuire cu atelierul european, desvâluindu-ne o marca compr imată dureros p e t o a t e pânzele lui. T rep ta t , realismul subiectiv m u c e g ă e ş t e şi o simfonie de culori d ramat ice , deschide o perspec t ivă nel imi ta tă .— Impresionismul nu-i lasă nici o cicatrice suf le tească; tehniceş te i-a renias înainte stricta problema de lumină. B • Râsboiul, tanc uriaş o p r e ş t e ro ta t iva creaţiei lui din cea mai afirmată ipostază. Mărunt în măr i in tac le cataclismului, Ar thur Segal , îşi coboară seninăta tea privirilor sp r e propria-i humă, depar te de pensulă'—obiect al lichidărilor sufleteşti . Filosolia ii c o b o i r ă s p r e om şi i precizează re la t iv i ta tea «mărimilor». Sihăstrit în Klveţia, flirtează anonim cu mişcarea dadais tă . Provocat sufleteşte concepe : »Grund­lagen der wesentl ichen Kunst* cerce tăr i filosofice, p r o g r a m pentru a r t a lui de mâine. Armistiţiul politic, întoarce la matcă p e toţi agi tatori i păcei , închişi până acum în t re p ie t re le cl imaterice ale Elveţiei. Artlv.ir Sega l îşi ne tezeş te un nou drum sp re pensulă. Aparenţe le real is te se obiectivizează în spiritul lui deacum ca o r e p r e z e n t a r e uniform egală . Prin s impli tatea expune re i , tablourile sa le capă tă empre in ta unui sen t iment profund, primitiv.. . .

Deacum Iui Ar thur Sega l contactul cu lumea simbriaşilor ar te i îi displace. Acumulând un uzufruct rodnic, culese o recol tă clin plin. Perspect iva unei a r ene virgine, ii necheza prin s ânge o nouă intuiţie. Şi o nouă formă plastică îi fu p r e o c u p a r e a . Putinţa de a tălmăci impor tan ţa unui subiect în afară de conformaţia lui intrinsecă şi de-al t ranspune în funcţie de limitele însăşi ale cadrului iniţial, duce Ia s fă râmarea centrului plastic; răspândirea lui p e ' n t r e a g a suprafa ţă pictată, dis t ruge pentru spectat« r, ideea cen­t ra lă dominantă (a subiectului d e până acum reprezentat: astfel). D e aceea în scara valo­rilor, Segal situijzâ deopotr ivă de fga l , pomul şi oaia, mărul şi omul. « Die Zentral ische Koni-pozition ist die Gewalt , die vom Zent rum als der I I iup t sache ausghet , sich über das Ganze des Bildes ausbrei te t , alles niederzwingt». . . . Real izarea artist ică însă, s e capă tă t r e p t a t , şi numai cu mijloace pur picturale. Artistul jucăuş pasionat , a r e nevoi u r g e n t e d e primeniri ca-

A i t h u r S e

tegorice . Voinţa şi e x p r e s a ei lucidă, imbold or icând p e n t r u descoper i r i . Şi Ar thur Sega l , prin echilibrarea propor ţ iona lă a culorilor, după o g rada ţ iune continuă d e la în tunerec la lumină, (prin a l ă t u r a r e a polilor opuşi) r e u ş e ş t e să a ş t e r n e p e tablou un r a p o r t egal de u m b r ă şi lumină. Pen t ru ace s t motiv, A r t h u r Sega l i m p a r t e tabloul în p ă t r a t e a p r o a p e ega le ; ai impresiunea unui tablou clădit din a l t e mu l t e , cu subiecte uneor i d e sine s t ă t ă t o a r e , a l t e ori s imultane (o a p r o p i e r e de futurismul italian) da r uni te între ele prin aceeaşi s t a r e sufletească, şi o perfectă compozi ţ ionare tehnică). Spiritul său deacum pus pe re formă , nu e satisfăcut de rolul veşnic acelaş al cadrului, barieră în t r e tablou şi lumea înconjură toare . Cadrul va r e p r e z e n t a pen t ru dânsul, l e g ă t u r a continuă cu lumea exter ioară , qu in tesen ţa formală şi coloristică, s ăgea t a p r o p a g a t o a r e în inima temeliei vecine. « D e r Rahmen schliesst nicht ab , sondern führt aus sich heraus — die Beziehung zum Kosmos hers te l lend>—In consecinţă îşi va picta şi r a m a , căutând să r ă spândească pr intr ' însa , universa­li tatea tabloului cât mai în afară , creiând astfel iluzia unei ficţiuni coloristice, nici oda tă conturate.

Curagiul unei varii e x p e r i e n ţ e , unei veşnice primeniri (când alţii şapirografiază la infinit moşte­nirea, secătui tă de secole , din a t â t e a culmi de civllisaţie) nu-i pe rmi t lui S e g a l , afişagiul unei r ec l ame comercia le . — D e a c e e a numele lui (puţin t r âmb i ţ a t de adepţ i i ce-i pr ive c ope ra cu smeren ic j , nu i sp i teş te încă hoarda negustor i lor . O viaţă de ascet , în t re gând şi impulsul creaţ iunei , expulsează t r e p t a t omul, din a rena bunurilor bu rgheze . Şi în chilia alchimiei lui p ic tura le , Sega l îşi f ăureş te noui posibilităţi, noui tunelur i .— Inspirat de l i t e ra tură , de î n t r e a g a explosie expresionisto-mist ică, a sufletului osândit de defecţiunea politicei g e r m a n e , Ar thur Sega l , s imte nevoia s t r igătului dure ros , şi creiază ciclul «Arbeit«, «Ehe» etc. . . Osândi t astfel la naraţ iunea picturală , susţ ine alături de alţii , i deea unei picturi sociale ( Gross şi O t t o Dix, au fost cei cari au p e r s e v e r a t în aceas tă direcţ ie) pictura nefiind un spor t coloristic «sondern sie ist Beziehung und Verb indung mit dem Ganzen, im Ganzen e ingeordne t als ein Teil im Ganzen und als Ganzes im Teil». . . Şi când spir i te le o v r e m e a c a p a r a t e de nevoile vieţii de azi şi mâine se a s t â m p ă r a r ă , Arthur Segal , d e p a r t e de vicisitudinile gă lăg ioase , revine la sine. O e ră nouă de construcţ ie s e impunea. Se rec lădeau cetăţ i le , uzinele, drumuri le ; s en ină ta t ea constructorului învăluia ca în t r 'o bae de ciment a rma t , î n t r e a g a suflare păduchi tâ de dor in ţe le supremaţ ie i egoi.-te. Materialul lemn, fier, sticlă, ciment, c reş tea es te t ic în noua înfăptuire. Volupta tea echilibrată creia pioneri p roaspe ţ i . ' Pictura îşi modifică mersul ei ascendent , sacrificându se pentru gospodăr ia nouă arhitectonică, însuşi Kandinsky se complace în noua a tmosfe ră . Romantismul expres ionis t în dizolvare, faţă t-Ie noua reac ţ ie socială, mai oferă câteva c â t e v a excepţii s en t imen ta le . In F r a n ţ a o pleiadă de f o r ţ e noi, defensiv, se re t ranşeazâ in faţa noilor f rământăr i . In acest dualism de forţe opozante, A r t h u r Segal păs t rează «un jus t e milif u» . P rea puţin des lega t de stricta şi obiectiva aşezare formală cubistă, romantismul culorii încă îl persecută . într 'o s ea ră de vară din 1 9 2 2 , pe una din insulele g e r m a n e din Os t s ee îmi mărturisi păcatul lui cel nou: «Goethes Farben lehre und die m o d e r n e Malerei> Dealungul mani 'es tàr i lor picturale, lumina propriu zisă a avut epoci mai mult sau mai puţin impor tan te . înainte de Rembrandt , a dominat forma şi culoarea; /apoi clarobscurul lui, prezintă pen t ru întâia da tă problema luminii, în det r imentul culorii. Pleinairismul in-—şi neoimpresionist , ridică lumina la prim rang , în detri­mentul culorii dar şi al formei. — Cubismul susţ ine cu loarea cu propr ia- i in tensi ta te de lumină aşa fel, că nu poa te concepe de cât variaţiunile luminoase provoca te de mate r ia colorantă, şi nu o chestiune «lumină» privită a p a r t e . Cons ide răm, ca încercare e rona tă şi .superfluă, tendinţa de a îmbogăţ i cu loarea cu lumina p r o p r i e , cu o lumină mecanică ; chiar aceea artificială n 'a r de te rmina decâ t lumini complimentare . Aceas tă chestiune ne poa te sugera pen t ru viitor, posibi­l i tatea unui studiu amănunţ i t .—Astăz i constructivismul, închegat complect în a rh i tec tură , nu mai prezintă pen t ru noi, decât un sistem de construct ivi ta te (compoziţionare specifică spiritului vre-mei) pent ru vi i toarele p lăsmuir i ; reabi l i tarea p e ca re Ar thur Sega l i o do reş t e , se prezintă pent ru noi fără de p r e a mari făgădueli , căci ult imele sale cerce tăr i mărtur isesc tendinţa însăşi a preocupări lor noas t re : I N T E G R A L I S M U L , care'şi valorifică exis tenţa din toa te frământări le uceniciei laboratorului sufletesc actual , în ca re S e g a l e încă un făclier de marcă . Smeriţi şi îndrăgost i ţ i , fa ţă de omul ce a închinat o viaţă unui ideal de muncă cu o sereni tate filozofică, îi t r ansmi tem de p e aces te meleagur i , salutul şi î n t r e a g a noas t ră credinţă.

M. H. Maxy

13

I . W • T • E - G • IRL . . I L , " R E U 1 5 T R D E 5 I H T E Z R m O D E R N R O R G A N A L M I Ş C Ă R E I M O D E R N E D I N Ţ A R Ă Ş I S T R Ă I N Ă T Ă Ţ I :

R E D A C Ţ I E : B U C U R E Ş T I : F. B R U N E A , I O N C A L U O A R U , M. H. M A X Y, 1 L A R I E V O R O N C A

R E D A C Ţ I E : P A R I S : • B. F O N D A N E , M A T T I S T E U T S C I 1 & &

R E I) AC Ţ 1 A Ş I A D M I N I S T R A Ţ I A M. H. M A X Y. - C A L E A V I C T O R I E I 79, E T. I.

o

Etant convaincus que toute une année, ce t ravai l intense, doit octroyer à l 'homxe qui n'est pas un rent ier un in terva l le de repos, nous annonçons par ce numéro que nous prenons des va­cances jusqu'à l 'autamne. Quoiqu'on ne puisse pas déduire, des cinq numéros parus jusqu'à oe jour, un bilan fort suggestif , nous pouvons toutefois , nous réjouir de certains résultat, satisfaisants r.ui nous prouvent qu' cucun terrain (d 'act iv i té ) n'est précaire au début et qui, d'autre part, ne nous suggèrent pas le regret de n'avoir pas commencé plus tôt : Les problèmes discutés dans „ In tegra l" , la révélat ion, pour un public tenu arbitrairement dans l' ignorance des nouveaux aspects de l 'art c,ui existent depuis longtemps non seulement dans l 'Oc­cident civi l isé, mais dans les colonies de l 'Afr ique et de l 'A­mérique du Sud même: les arts plastiques, la poésie, U théâ t re , l 'écran, le sport révélés à ce pubic nous donnés Is droit d'af­firmer que notre effort n'a pas été aussi inut i le qu' i l le pa­raissait au début. Il est vrai qu'il faudra encore du temps jusqu'à l 'unanime com­préhension des courant /act iv is tes irodernes ; pour cela, il f au ­drait supprimer le préjugé séculaire d'un ar t enfermé exclusi­vement entre les front ières d'une nat ion, il faudrait proclamer sans cesse l'idéologie de la vie dynamiqne, cet te remplaçante des vieilles hérésies de caste et de famil le ; en un mot il fau­drait ouvrir p iur tous la „ b j î i e à nouveautés" retenue j u s . u ' à présent à la frontière par les douaniers de la t rad i t ion . Les amis sur lesquels nous pouvons compter : C. Brâncuşl, Jean Cocteau, René Clair , Ribernont-Dessaignes, Tr is tan Tzara , Fr ie ­drich Kiessler, Ion Minulescu, A. L. Z issu, Gala Galactlon, Ma i t i s Teutsch, B. Fondane, Ar thur Segal , Cesar Domela, Nicolaus Braun, Nicolas Beaudiiin, Marie Voronca, Stephan Roi l , B. Florian, I . S t e r n ­berg, Minai! Cosma, Paretz , Corneliu Mihăi lescu, M. H. Maxy, ainsi que les écrivains représentat i fs du nouvel a r t â l 'étranger dont on nous a promis ia collaboration fu ture , sont une garantie pour le maintien delà réputation q u ' „ I n t e g r a l " s 'est f a i t e : celle d'être le miro i r—et le seul—de toute la syntése moderne.

| ] D. Tudor Arghezi g ă s e ş t e câ la 45 ani nu s e ma i p o a t e învăţa nimic . Ar fi să a t r ibu im p r e a m a r e g rav i t a t e une i aserţiuni, care pen t r 'un in te lec tua l ca d-sa, cu r ios d e tot c e evoluţia sensibil i tăţ i i şi sp i r i tu lu i u m a n a d u c e nou , nu p o a t e fi decât o admirab i lă bu tadă . Vârs ta pe ca r e o in s t i t ue s cu t pentru tentaţii, e după c las ica z icală , d impot r ivă , p e r i c u l o a s ă .

Goe the , s e p t u a g e n a r era în pl ină s exua l i t a t e , P a i n l e v é că ­lă toreş te minis ter ia l cu av ionu l . Când însăş i e p o c a umf la tă de surpr ize ca d e s eco le , v ine să n e d e s m i n l ă vârs ta , s t ă ­ruinţa într 'o p r e judeca t ă eftină şi m u c e g ă i t ă , c o n s t i t u e un a-nacronism. Omul m o d e r n n a r e vârs ta oficială, c a r e s e gă-seş'.e numai la azil şi la copac i . R ă b o j u l lui e s c r i s de spa ţ iu nu d e t imp.

g Premii le na ţ iona le d e l i t e ra tu ră po t s ta fă iă să d e t e r m i n e contrast alături d e d i p l o m e l e şi m e d a l i i l e d e c e r n a t e î n c u ­rajator expozanţ i lor d e p r o d u s e z o o t c c h n i c e sau ag r i co l e .

Şi aci o d i f e ren ţă în f avoa rea ce lor din urmă sforţări c in­s t i te r ă sp lă t i t e eftin cu b r e v e t e al că ro r r ă s u n e t nu s t răba te r a m a d e p e z idul d o m e s t i c . Minis terul a r te lor pen t ru raţiuni exp l i cab i l e cari s c u z ă ch ia r ironia-î involuntară , a t r a n s ­format un oficiu vech i d e c â n d E lada , în inst i tuţ ie d e b i n e ­facere . De ace ia cr i ter iu l d e la baza r e c o m p e n s e i ,r pecu­n i a r e , s e poa t e întâlni şi în s ta tutul societăţ i i „Cari tas", pent ru î n l e s n i r e a m e m b r i l o r şi î n m o r m â n t a r e , cu în minus r e d u c e r e a sferi i exanziuni i g e n e r o a s e la câţ iva p redes t ina ţ i . Aceş t ia t o c m a i p e n t r u e x c e p ţ i u n e a d e c a r e b c n e l i c i a z ă li s'a r eze rva t de là majora t , — a p a n n g i u p e via ţă — premiu l anua l . Aşa z i se le comis i i , ce rce tă r i , r e c o m a n d ă r i sun t pu ră form ilitate-Cum vre ţ i ca ministyul a r t e lo r să li auz i t sau să a d m i t ă alţi l i teraţ i d e cât d -n i i B r ă t e s c u - V o i n e ş t i , S a d o v e a n u , C o d r e j n u e t c . D e fapt m in i s t e ru l c a r e n 'a făcut de cât să î m p i u m u t e s i s t e m u l A c a d e m i e i , n ' a r e mai mul t d i s c e r n ă m â n t cu s o c i e ­tă ţ i le l i t e ra re cari la r â n d u l lor s e o r i en tează d u p ă m a n u a ­lul admi rab i lu lu i f i lantrop. In consec in ţă premiul poez ie i (?) (f i indcă t r e b u e a c o r d a t ) r e v i n e unui cot izat s impat ic , al r o -r m n u l u i însă şi p r e ş e d i n t e l u i c a r e şi-1 n t r ibuc cu de là s ine p u t e r e , al nevo i lo r unui p r i e t en porn i t pe fonduri fiindcă s e î n soa ră , şi a şa î.i f iecare lună. De ce să n e mi răm că Arghez i e socot i t încă d e b u t a n t şi că in s c h i m b „Conse rva to r e t c o m p " , ca r te sc r i să în trei s fer tur i de oră la „Materni ta­tea" , s'a b u c u r a t d e 20.(100 Ie ' . (De nu rre înşe lăm cel clin­tii'» nu a p a r ţ i n e S. S-R ului, sau dacă , c des igur in urmă cu cot izaţ i i le . Celălal t şi le p lă teş te r egu la t ) .

gj Ar fi t rebui t p o a t e să ne o c u p ă m mai amp lu d e exhibiţ ia cons t ruc t iv i s tă d e la Tea t ru l Popu la r , d e o c a m d a t ă , până când alţii o vo r o rgan iza p e b a z e mai so l ide , s ingura .

Dacă n e o c u p ă m , cu r e g r e t p e scurt, e că mani fes ta ţ ia mul t t r âmbi ţa tă n'a fost o su rp r i ză nu numai pen t ru profani d a r ch iar şi pen t ru iniţiaţi .

Găs im că negl i jen ţa p regă t i r c i , s ă r ăc i a mi j loace lor , ele­m e n t e l e h ib r ide , nu cons t i t ue z e s t r e a s e r i o a s ă a unei familii „ a v a n s a t e " .

I n s u c c e s u l a r i co şa t i n v o l u n t a r ch iar şi a supra ace lo ra cari deş i n e i n t e r e s a ţ i d i rec t la o astfel d e d e m o n s l r n ţ i u n e ar fi fost fericiţi s o a c l a m e .

Ne p a r e b i n e că, ch iar din sânul exhibiş t i lor s'a găsit un g las c a r e să c o n d a m n e uşu r in ţa unor tineri cari n e e x p e r i ­men ta ţ i s e o r i e n t e a z ă d u p ă p s e u d n c o m p e l i n ţ a unui „ E u r o ­p e a n înce rca t " .

19 Primim „ A v i a m e n t o alla pazzzzin" de F r a n c o Cfisavola. Ediz ion i Fu tu r i s t e di „Poes ia" Milano 11)24.

C o n s t r u c ţ i e muzica lă , s p a ţ i a l - d i n a m i c ă , r i lmo me lod ică A s c e n s i u n e e te r i că , nu c u c e r i r e m a t e r i a l ă d e e l e m e n t e

g a z o a s e p r in p o n d e r e lor ţă mo t r i ce 300 II . P . Exa l t a re len tă p e m o d u h ţ i u n i s o n o r e sau cat i fe la te d e

orgă . Miros , p e a locur i , d e mis t i c i sm t r e c e n t e s c : sat isfacţ ie li-

b id ine i t rad i ţ iona l i s te .

14

Imag ï sm mixt. Su rp r i ze g r a d a t a c o r d a t e , c r u ţ a r e d e ş o c u r i s i n c o p a l e .

I n c u r s i u n e continui i în s p e c u l a t i v şi p s ihopa to log i c . Revizui re d c m a t e r i a l d e m o d a t . S p r e fine ; e lan ve r t i ca l , cSder i în vid, l oop ing -u r i n e p r e ­

văzu te , sbor , p lan , a t e r i z a r e cu mici a c c i d e n t e . In subs t an ţ ă , c o n s t r u c ţ i e î na r ipa t ă e x t e n s i v ă p e scăr i d e

logică şi s in taxă . • Q U ' E S T - C E QUE L ' A R T MODERNE ? d e F . J e a n D e s t h i e u x ( l ibra i r ie P ion . Par is . ) Car te c a r e a s e m e n i r o m a ­nului . Ce-i d e f ă c u t ? a lui C e r n e ş e v s k i , şi-a c o n c e n t r a t t ex tu l în ti t lu ş i mai a l e s în s e m n u l d e î n t r eba re . In c e l e 111 pag in i so r t i t e gh id pen t ru vizi ta torul profan al E x p o z i ­ţ iei i n t e rna ţ iona le d e ar tă deco ra t i vă din Pa r i s , nici o p r e ­c izare , nici chiar r epe ţ i r ea unor definiţi i , c o n s a c r a t e . Autor i i ] deş i af i rmă că expozi ţ ia e des t ina tă să e x p r i m e e x i s t e n ţ a unei a r te nouă , deş i e c o n v i n s d e ex is ten ţa ei ca şi d e a-pl icarea originală în indust r i i , d e ş i în p re fa ţă îşi a t r i b u e m i ­s iunea d e a o expl ica , s u s ţ i n e că nu s e p o a t e a n t i c i p a a s u p r a ca rac te ru lu i expoz i ţ ie i , ca şi c u m aces t a ar fi fost ţe lu l căi ţ i i . D a r ce-i ar ta m o d e r n ă ? D. D e s t h i e u x s e h o t ă r e ş t e să n e - o î m p ă r t ă ş e a s c ă nu c u m o c o n c e p e d-sa , ci pr in câ t eva g la ­sur i „au tor iza te" :

D - n a A u r e l , s c r i i t oa re spec ia l i za tă în m o d ă f emen ină : „Une d e s s a i n e s ap l i c a t i ons d e l 'art m o d e r n e , c 'es t l e d e . cor d e t h é â t r e . Il d o n n e là tout c e qu 'on en p e u t a t t e n d r e , et là c e r t a i n e m e n t n e s e r a p a s d é t r ô n é .

D. Lou i s Gil let cr i t icul lui Revue des Deux Mondes , Beaux-Arts , e t c . : „A quo i r e c o n n a î t r e qu ' un m e u b l e es t m o d e r n e en d e h o r s d e ce fait qu ' il n ' imi te v i s i b l e m e n t a u c u n e s d e s f o r m e s du p a s s é ? Vra imen t , j e n ' en sa is r i en du tout . C'est ce q u e - n o u s v e r r o n s en 1925".

M. I ï u b e r t - G i r a u d , r e p r e z e n t a n t u l indust r i i lor p rovensa l e ; „La codi f ica t ion du mot m o d e r n e m e para i t pouvo i r ê t r e : obje t exécu t é d a n s un s ty le qui n e p e r m e t t e pas d e le c l a s ­se r p a r m i les s tyles c l a s s i q u e s " .

D . J e a n Locquin , p r e ş e d i n t e l e comis iune i de B e a u x - A r t s :

C o m m e n t d i s c e r n e r c e qui est m o d e r n e de c e qui n e l 'est p a s ? Quest ion t rès de l ica te .

D. G. Ris ler , s o c i o l o g : M o d e r n e m e s e m b l e un t e r m e inexact ; j ' a i m e r a i s m i e u x : n o u v e a u . H D . Lou is D imie r ; cel mai s a v a n t din is torici i a r t e l o r : A quel s igne il conv ien t d e r econa i t r e le m o d e r n e ? O u e c e soi t q u e l q u e c h o s e qu 'on n'ai j a m a i s vu .

D. M. R. Ivoechlin, p r e ş e d i n t e l e „Pr ie teni lor L o u v r u l u i " : Définir l 'art qu 'on n o m m e m o d e r n e ? j e n ' en vo i s nul le néces s i t é ; il es t t r è s d ive r s e t d é b o r d e toutes l e s déf in i t ions où l'on p ré tendra i t l ' en fe rmer .

M. F ran tz Jou rda in , p reşed in te le sa lonu lu i d e t o a m n ă . C o m m e l 'affirmerait M. d e La Pal isse , le m o d e r n e e s t ce qu i n ' e s t p a s ancien. Etc , e t c .

La dracu , a v e m d r e p t u l să n e î n t r e b ă m o d a t ă cu au to ru l ce-i ar ta m o d e r n ă ? In sfârşit d. Gu i l l aume Jeatineau, i n s ­p e c t o r al a r t e lo r f rumoase : „Le vrai m o d e r n i s m e es t é t r a n g e r aux q u e r e l l e s d e s c é n a c l e s , d e s pet i tes r e v u e s e t d e s g r a n d e s b o u t i q u e s . 11 est d a n s la v ie , qui n e loge p a s d a n s d e s a te ­l ie rs d 'a r t i s tes .

Le v ra i m o d e r n i s m e se c r ée d a n s le b u r e a u de l ' ingénieur" . S ingura defini ţ ie , deş i insuf ic ien tă , capab i l ă to tuş i s ă subl i ­n ieze o t end in ţ ă . Res tu l e un efort c r e s c e n d o d e a deb i t a toa te insani tă ţ i le . P r e ţ i o s d o a r t i t lul d e p e cope r t ă . D. D e s ­th i eux d a c ă în loc să fi c o n s u l t a t p e r s o a n e l e au tor iza te ar fi răsfoit d e p i ldă co lec ţ i a „Espr i t n o u v e a u " cu s iguran ţă că g ă s e a r ă s p u n s la ches t i unea ce-I p r e o c u p ă , din nefer ic i re într 'o m ă s u r ă super f ic ia lă .

I Sä s e c o n s u l t e l i b r ă r i a „ H a s e f e r " d i n s i r . C a r a -g h e o r g h e v i c i , în c e p r i v e ş t e c a r t e a , l i t e r a t u r a , d r a m a şi p l a s t i c a m o d e r n a .

B N I C O L A S BEAUDU1N: D ' u n e n o u v e l l e consc ience p o é ­t ique et d e s e s m o y e n s d ' e x p r e s s i o n . Edi t ion d e la Vie des L e t t r e s . — Neui l ly -Par i s . Una din f raze le autorului r ezumă b r o ş u r a şi e l imină pos ib i l i t ă ţ i l e comentar i i lo r î nde lung i : .•.„La p o é s i e s e d é l i v r e du c e r c l e d e la sensa t ion p e r s o n ­ne l l e , p o u r a t t e i n d r e à l ' o e c u m é n i q u e , au divin, au continu. El le e s t enfin s o r t i e d e s l a b y r i n t h e s d e l 'obscuran t i sme, d é c a d e n t p o u r p l o n g e r d a n s la l u m i è r e mode rne" . . . D e ac i , in tens i f i ca rea l i r i smulu i ac t iv şi uni ta tea d e ţel a tu turor şco l i lo r m o d e r n e cu t o a t e a p a r e n t e l e cont rad ic tor i i : . . .„Dans la d i s p e r s i o n p r é s e n t e , pa r de là d e s appé t i t s et les ca lcu l s , l eu r s voix s e son t c r o i s é e s . Ce qui l es re l ie , c'est u n e façon à p e u p r è s i d e n t i q u e de p e n s e r et d 'envisager la s o c i é t é c o n t e m p o r a i n e et ce q u e j ' a p p e l l e r a i le „plura-l i s m e c i n é m a t i q u e " d e l e u r é p o q u e " . ...Şi nevo ie i înnoir i i m i j l oace lo r d e e x p r e s i e , c a r e co re spund n ö u e i conş t i in ţ e c o s m o g o n i c e .

N o i , Revista d'arte futurisia. Diretore : E. Prampolini. Via Trento 89, Roma. S t a u b a , Revue d'arhitecture. Charles Teige. Kolkouwna 4, Praga. Z e n i t , L. Mitsictch, 22 rue Birtschamine, Belgrad. Disk Charles Teige. De s t i j l , art constructiviste. Dir. Theo van Doesburg. Les Feu i l les L ibres , Marcel Raval. Paris. B l o k , Warsova. „ G D " material pour la construction rlémentaire. Hans Richter. L'Esprit N o u v e a u . Ozenfant et Jeanneret. 3 du Cherche Midi Paris. S t u r m . Herwarth Waiden. Postdameistr. 134 Berlin. 7 Ar ts , P. Bourgeois. Bruxeles. Boul. Leopold 2. „ I n t e g r a l " înlesneşte abonamente pentru revistele străine.

V E R L A G „ D E R S T U R M " / B E R L I N W 9

H e r w a r t h W a i d e n :

E i n b l i c k in K u n s t Die beste Einführung in den Expressionismus, Kubismus u. a

70 A b b i l d u n g e n / 4 farbige Kuns tbe i l agen L a d e n p r e i s Ha lb l e in i en g e b u n d e n M 6.50

I f 0 N F T E Ă Ü F L A G E

In Editura „INTEGRAL va a p a r e în curând : ,,T. X." p l a c h e t ă în 200 e x e m p l a r e de lux. T e x t : Ilarie V o r o n c a , F. Brunea , S t . R o l l , D e s e n u r i : M H. Maxy ş i V. Brauner

m . ,PRINŢ P A P A L " p s i h i s m a u t o m a t de I O N C A L U G A R U DESENURI : M. H. M A X Y „,SUPRA AMERICANUL" de F. BRUNEA DESENURI : M . H . M A X Y „Eleg i i pătrate" d e M. C o s m a Desenuri: M . H. M a x y

15

O U . A * M - J E * I

L I : P 5 t R ^

P E R I S Z K O P

SâlTEHNiCA

JRrcpHetarL N.TZATZU ~ AXBNER

falofiLLt de fotografiat dzichü zilnic : S airrt. JZ7unritiicaji 61 tara. Jiârbâtorile :

3dim. lûjmra. feCOCALHiCEAHUNVI

BUCUREŞTI

Redactor: Szänto György

ARAD. P'ata Catedralei No. 5

E X E M P L A R U L 1 0 L E I

A B O N A M E N T

200 L E I A N U A L

Ii „I N T E G R A L NO. 5. — I I U L I E . 1 9 2 5

E X E M P L A R U L 1 0 L E I

A B O N A M E N T

200 L E I A N U A L