interpretarea unui fragment din sfanta scriptura

7/26/2019 Interpretarea Unui Fragment Din Sfanta Scriptura

1/8

Interpretarea unui fragment din Sfanta Scriptura

(Facerea 1:26-31)

Universitatea de Vest din Timisoara

Facultatea de Litere, Istorie si Teologie

Programul de studii de master: Religie, cultura, societate

Anul II, Semestrul II - !"#-!"$

%isciplina: Sacrul &i&lic

'asterand:

1


2/8

1. Facerea 1:26-31

i a zis Dumnezeu: "S facem om dup chipu !i dup asemnarea oas#r$ ca s s#p%neasc

pe!#ii mrii$ psrie ceruui$ animaee domes#ice$ #oa#e &ie#'ie ce se #%rsc pe pm%n# !i #o#

pm%n#u"

i a fcu# Dumnezeu pe om dup chipu Su dup chipu ui Dumnezeu -a fcu# a fcu#

*r*a# !i femeie.

i Dumnezeu i-a *inecu&%n#a#$ zic%nd: "+re!#e'i !i & ,nmu'i'i !i umpe'i pm%n#u !i-

supune'i !i s#p%ni'i pes#e pe!#ii mrii$ pes#e psrie ceruui$ pes#e #oa#e animaee$ pes#e #oa#e

&ie#'ie ce se mi!c pe pm%n# !i pes#e #o# pm%n#u"

poi a zis Dumnezeu: "a#$ & dau #oa# iar*a ce face sm%n' de pe #oa# fa'a pm%n#uui !i

#o# pomu ce are rod cu sm%n' ,n e. ces#ea &or fi hrana &oas#r.

ar #u#uror fiareor pm%n#uui !i #u#uror psrior ceruui !i #u#uror &ie#'ior ce se mi!c pe

pm%n#$ care au ,n ee sufare de &ia#$ e dau #oa# iar*a &erde spre hran. i a fos# a!a.

i a pri&i# Dumnezeu #oa#e c%#e a fcu# !i ia# erau *une foar#e. i a fos# sear !i a fos#

diminea': ziua a !asea.

( Argumente in favoarea interpretarii literale a fragmentului din Facere

Sfantul Vasile cel Mare insusi, a scris despre cele Sase Zile ale Facerii in Hexaimeron:

"Cei care nu interpreteaza cuvintele Scripturii in sensul lor propriu spun ca apa de care vorbeste Scriptura

nu e apa, ci altceva, de alta natura, si interpreteaza cuvintele planta si peste cum li se pare lor; la fel si face rea

taratoarelor si facerea fiarelor le interpreteaza rastalmacindule dupa propriile !anduri, intocmai talcuitorilor de vise

ce talcuiesc in folosul lor vedeniile din timpul somnului #u, cand aud ca Scriptura zice iarba, intele! iarba; cand aud

planta, peste, fiara, dobitoc, pe toate le intele! asa cum sunt spuse $u ma rusinez de #van!%elie &' Si pentru ca

Moisi a trecut sub tacere aceste lucruri, care nu ne sunt folositoare, voi socoti eu oare peritru aceasta de mai putin

pret cuvintele (u%ului decat intelepciunea cea nebuna &a celor ce au scris despre lume', sau mai curand voi slavi pe

Cel ce nu pune mintea noastra sa se indeletniceasca cu cele desarte, ci a randuit sa fie scrise in Scriptura toate cele ce

duc la zidirea si desavarsirea sufletelor noastre ) Mi se pare insa ca cei ce nu intele! lucrul acesta, adica cei care

folosesc interpretarea ale!orica, au incercat sa dea Scripturii o vrednicie inc%ipuita, punand pe seama ei propriile

idei, sc%imband sensul cuvintelor Scripturii cu folosirea unui limba* fi!urat +nseamna insa sa te faci mai intelept

decat cuvintele (u%ului cand, in c%ip de interpretare a Scripturii, introduci in Scriptura ideile tale (eci sa fie

inteleasa Scriptura asa cum a fost scrisa "

2


3/8

Sfantul #frem Sirul, in ciuda faptului ca era rasaritean -rasaritenii sunt inclinati spre talcuirile ale!orice.

referinduse la talcuirea sa la Facere spune urmatoarele:

"$imenea sa nu creada ca zidirea cea de Sase Zile este o ale!orie; tot asa, nu este in!aduit a zice ca ceea ce

pare, potrivit celor istorisite, a fi fost zidit in sase zile, a fost zidit intro sin!ura clipa si, de asemenea, ca unele nume

infatisate in acea istorisire fie nu inseamna nimic, fie inseamna altceva (impotriva, trebuie sa stim ca intocmai cum

cerul si pamantul care sau zidit intru inceput sunt c%iar cerul si pamantul, iar nu altceva ce sar intele!e sub numele

de cer si pamant, tot asa orice altceva se zice a fi fost zidit si tocmit cu randuiala dupa zidirea cerului si a pamantului

nu sunt numiri !oale, ci insasi fiinta firilor zidite corespunde puterii numelor acestora"

(esi!ur, acestea sunt inca principii !enerale; sa vedem acum cateva dintre aplicatiile particulare ale acestor

principii, apartinand Sfantului #frem:

"(esi atat lumina, cat si intunericul au fost zidite intro clipita, totusi atat ziua cat si noaptea Zilei intai autinut cate douasprezece ceasuri fiecare"

"+ar dupa ce &lui /dam' i sa scos coasta intro clipita de oc%i, si tot intro clipita ia luat locul carnea, cand

osul cel !ol a luat infatisarea deplina a unei femei si toata frumusetea ei atunci (umnezeu a aduso si a infatisato

lui /dam"

#ste limpede ca Sfantul #frem citeste Cartea Facerii "asa cum este scrisa"; cand aude"coasta lui /dam"

intele!e "coasta lui /dam", neintele!and acest lucru ca pe un mod ale!oric de a spune cu totul altceva 0ot asa, este

clar ca intele!e Cele Sase Zile ale Facerii ca fiind c%iar sase zile, fiecare de cate douazeci si patru de ore, pe care le

imparte intro "seara" si o "dimineata" de cate douasprezece ore fiecare

Sa cercetam acum indeosebi problema "lun!imii" celor Sase Zile ale Facerii Cred ca si aceasta este inca o

problema de importanta secundara intre cele ridicate de teoria evolutiei, dar nu strica sa stim ce anume !andeau

Sfintii 1arinti despre ea, cuatat mai mult cu cat deaici incepem sa intrezarim marea deosebire dintre ideea apuseana

moderna si ideea patristica despre facerea lumii +ndiferent cum le intele!em, aceste "Zile" sunt cu totul mai presus

de intele!erea noastra, care cunoastem doar "zilele" stricacioase ale lumii noastre cazute; cum oare neam putea

macar inc%ipui acele Zile cand puterea ziditoare a lui (umnezeu era in plina lucrare)

$ici Sfintii 1arinti nu par a vorbi prea mult despre ele, fara indoiala fiindca pentru ei nu constituiau o

problema #le constituie o problema pentru oamenii moderni, mai ales fiindca incearca sa intelea!a zidirea lui

(umnezeu prin mi*locirea le!ilor firii din lumea noastra cazuta 1arese ca 1arintii socoteau ca acele Zile, ca durata,

nu se deosebeau de zilele pe care le cunoastem, iar unii dintre ei specifica, intradevar, ca ele erau de douazeci si

patru de ore lun!ime, cum face Sfantul #frem #xista totusi un lucru extrem de important pentru noi referitor la

3


4/8

aceste Zile, pe care e bine sal intele!em, iar aceasta priveste ceea ce ati scris despre faptul ca (umnezeu a creat sau

nu "dintro data"

Sfantul +oan 2urade /ur, in talcuirea sa la Facere, invata:

"/stazi deci &(umnezeu' vine la ape si ne arata ca, prin cuvantul 3ui si prin porunca 3ui, apele au dat din

ele vietati insufletite Spunemi care cuvant ar putea infatisa minunea ) Care limba va fi indestulatoare pentru a

lauda pe Creator ) / spus numai atat: Sa rasara pamantul, si indata 4a trezit spre nastere &' (upa cum pamantului

ia spus numai atat: Sa rasara, si pamantul a dat fel de fel de flori, de ierburi si de seminte, si numai cu cuvantul au

fost aduse toate la fiinta, tot asa si acum a spus: Sa scoata apele, si dintro data au fost create atatea feluri de

taratoare, atat de deosebite pasari, ca nici nu este cu putinta a le insira cu cuvantul"

Sfantul 2ri!orie al $5ssei: "6mul a fost facut ultimul dupa plante si animale, fiindca natura urmeaza o cale

ce duce treptat catre desavarsire""#ste ca si cum, in c%ip treptat, natura isi face urcarea in insusirile vietii de la celemai de *os la cele desavarsite" Citand aceste pasa*e, ati incercat sa le intele!eti in sensul doctrinei moderne a

evolutiei (ar, cu si!uranta, nu se cade sa citim in aceste texte vec%i concluziile filosofiei moderne Cu si!uranta ca

Sfantul 2ri!orie al $5ssei nu invata aici nimic altceva decat ceea ce au invatat multi alti 1arinti, intemeinduse pe o

intele!ere foarte "literala" a Facerii

)( Argumente in favoarea interpretarii alegorice a fragmentului din Facere

78i a zis (umnezeu: S9 facem om dup9 c%ipul i asem9narea noastr9 1rimul lucru ce se cuvine t


5/8

>mp9r9teasc9 i toat9 slu*irea cea de trebuin=9, s9 primeasc9 pe >mp9rat cu mult9 cinste: >ntocmai la fel i aici

Dnaintea omului, ca >naintea unui >mp9rat, a mers soarele, a mers cerul, a mers lumina, toate sau f9cut i sau

>mpodobit: i apoi a fost adus el, cu mult9 cinste 7S9 facem om dup9 c%ipul S9 aud9 iudeul C9tre cine !r9iete

(umnezeu: 7S9 facem om ) Moisi a scris asta Moisi, pe care spun, min=ind, c9 >l cred 8i ca s9 te >ncredin=ezi c9

mint si nu cred, ascult9 cum >i mustr9 Hristos i zice: 7(e a=i fi crezut lui Moisi, a=i fi crezut i Mie -+n E, B./cum la ei sunt c9r=ile, iar la noi comoara c9r=ilor; la ei sunt slovele, iar la noi sunt i slovele, i >n=elesurile C9tre

cine, spunemi, a zis: 7S9 facem om ) 7C9tre un >n!er sau c9tre un ar%an!%el, zice iudeul 1recum robii vrednici

de bice care sunt trai la socoteal9 de st9pn!er i ar%an!%el a zis Care >n!er) Care ar%an!%el) C9 nu este al

>n!erilor s9 zideasc9, nici al ar%an!%elilor s9 cu!ete acestea (ar pentru ce, atunci, cn!erului i ar%an!%elului, ci >nsui la adus la fiin=9, iar atunci c


6/8

*( +oncluii

I9rbatul i femeia au fost crea=i dup9 c%ipul i asem9narea lui (umnezeu, fapt care nu este men=ionat >n

cazul celorlalte lucruri i fiin=e create pnseamn9 a fi creat dup9 c%ipul i

asem9narea lui (umnezeu, totui >nsemna faptul c9 oamenii reflectau >ntrun anumit fel caracterul Creatorului lor

6amenii sunt >nzestra=i cu o capacitate moral9 ne>ntndoial9, dar

nu se fr9mntreb9ri referitoare la ce e bine i ce e r9u. i, de aceea, a fi creat dup9 c%ipul i asem9narea lui

(umnezeu >nseamn9 a reflecta, >ntro anumit9 m9sur9, caracterul S9u moralinc%eiata nu intro clipita, nici intro

perioada de o lun!ime nedefinita, ci oarecum la mi*locul

6mul este creat ca o sinteza a lumii in!eresti si a lumii materiale, o!lindind si avand stans unite in sine

aceste doua lumi

$aratiunea aceasta trebuie inteleasa ca un fapt istoric si nu ca o fictiune sau ca un mit /cest lucru este

exprimat si spri*init in primul rand de caracterul cartii ,,FacereaJ, care are un caracter pur istoric

Caracterul istoric al acestei carti mai este mentionat si de alti autori ai Vec%iului 0estament /stfel Solomon

zice: ,,(umnezeu a creat pe om nemuritor, facut ca sa fie c%ip care sa i se asemeneJ -+ntelepciunea lui Solomon +++,

A?.

+n cartea lui +sus fiul lui Sira% scrie ,,(umnezeu a creat pe om din pamant, in pamant are sa intre o data #l

ia insemnat timpul si numarul zilelor sale, si ia dat putere peste toate cele de pe pamant #l la investit cu tarie

dupa natura sa si la facut dupa c%ipul SauJ -Sir KV++, 4?. 0obit spune: 70u ai facut pe /dam si 0u ai facut pe

#va, femeia lui, pentru ai fi a*utor si spri*in, si din ei sa nascut neamul omenesc 0u ai zis: ,,$u este bine sa fie

omul sin!ur, sai facem un a*utor asemenea luiJ

(e asemenea si Mantuitorul +isus Hristos considera cartea ,,FacereaJ ca pe o carte istorica (emonstrand

nedespartirea casatoriei, #l zice Fariseilor: ,,(ar din inceputul fapturii un barbat si o femeie a facut (umnezeu (e

aceea va lasa omul pe tatal sau si pe mama sa si se va alipi de femeia sa Si vor fi amandoi un trup, asa ca nu mai

sunt doi ci un trupJ -Marcu K, BL. Vorbind astfel Hristos a intarit autenticitatea istorica a tot ceea ce raporta Moise

despre ori!inea celei dintai perec%i omenesti -Facere ++, 4LA.

Sfintii 1arinti invata ca femeia a fost creata din barbat +ata ce ne spune Sfantul /mbrozie: ,,nici nu e ceva

de dispretuit ca #va na fost facuta din acelasi pamant ca /dam, ci din coasta lui, ca sa stim ca una este natura

corpului in barbat si femeie, un izvor al neamului omenescJ

0eolo!ul rus 1aul #vdoc%imov, considera ca prin scoaterea femeii din /dam se intele!e ca #va a fost

cuprinsa virtual in /dam si inainte de aducerea ei distincta la existenta Scriptura a aratat ca (umnezeu a facut pe

om barbat si femeie /stfel se explica si absenta oricarei indicatii privind insufletirea femeii /ceasta primise de*a, la

6


7/8

sfarsitul zilei a sasea, suflarea lui (umnezeu Faptul ca femeia este desprinsa din /dam, si nu creata, demonstreaza

faptul ca atunci cand /dam este creat cuprindea in sine de*a pe femeie, ca parte constitutiva

1e baza evelatiei (ivine, Iiserica invata ca intre! neamul omenesc provine din unica perec%e de oameni:

/dam si #va Conform acestei teorii ,,omenirea este unitara, este le!ata prin aceeasi ori!ine, aceeasi natura, deci

aceeasi fiintaJ -AG. 1rotoparintele /dam ocupa astfel un loc cu totul aparte, deoarece in el sunt cuprinsi virtual toti

oamenii care ii urmeaza

1e conceptia mono!enista doctrina crestina isi intemeiaza universalitatea pacatului stramosesc si

universalitatea mantuirii in Hristos ,,$umai daca oamenii au aceeasi fire, provenita dintrun parinte unic, au cazut

toti impreuna cu /dam ca sa invie toti impreuna cu Hristos (e asemenea, natura noastra comuna, faptul ca aceeasi

natura subzista in multe ipostasuri, face posibila comuniunea fara sfarsit cu semenii nostri in (umnezeuJ

+mportanta crearii omului prin interventie divina si nu numai prin cuvant se vede in planul creatiei apare ca

un dialo! tainic pe care 0atal il are cu Fiul prin Sfantul (u% +n acest plan ideile 0atalui cu privire la creatie, sunt

transmise Fiului prin incalzirea nemi*locita a Sfantului (u% /ceste idei nu sunt permanente in (umnezeu, ci aparprin vointa 0atalui, vointa facuta cunoscuta Fiului si Sfantului (u% #xistenta lor este contin!enta, nu au o existenta

fara de inceput, ci sunt rezultatul sfatului voii lui (umnezeu

Vladimir 3ossN5 spune ca porunca divina ,,Cresteti si va inmultitiOJ stabileste ,,o anumita corespondenta

intre sexualitate si dominatia cosmica a primului cuplu si depasirea tainica in (umnezeu a dualitatii prin triadaJ

1rin cuvantul PPSuflareQQ -Facere ++,G. nu trebuie sa intele!em ca sufletul omului este o parte din

substanta lui (umnezeu Combatand pe !nostici si urmand adevarul Sfintei Scripturi, Clement /lexandrinul afirma

clar demnitatea omului care a fost facut ca o cununa a zidirii printrun act special: ,,pe celelalte lea facut numai cu

porunca dar pe om la lucrat (umnezeu insusi Fiind lucrul mainilor lui e natural ca omul sai fie dra! ziditorului

carel are drept cel mai frumos si scump dintre bunurile Sale,in vederea caruia au fost create toate celelalteJ

$atura umana ca unitate intre suflet si trup are ori!inea intrun act special creator al lui (umnezeu /ceasta

ori!ine speciala se evidentiaza clar in ,,inserarea spiritului in natura ca suflet din primul moment al existentei naturii

umane, sau ca factor constitutiv al acestuiaJ 6mul e creat printrun act special al lui (umnezeu, pentru a folosi

lumea ca mi*loc de dialo!are cu (umnezeu Sufletul uman este creat de (umnezeu intrun mod cu totul si cu totul

special, deoarece este inzestrat cu insusiri inrudite cu ale lui (umnezeu: constiinta, ratiunea si libertatea

i&liografie

Sfantul Ioan Gura de Aur - +ee din#%i omiii a Facere, Editura Sophia, Bucureti, 2004

Sfantul Vasile cel are ! "/miii a 0eaimeron$Editura I#B##B#$#%,Bucuresti, &'()

i*ia,Editura I#B##B#$#%,Bucuresti, A4E

7


8/8

8

interpretarea unui fragment din sfanta scriptura

Documents