internetul clădeşte distruge reputaţia organizaţii

Ianuarie 2015 • www.asro.ro ASROASRO

StandardizareaR e v i s t a O r g a n i s m u l u i N a ţ i o n a l d e S t a n d a r d i z a r e

INTERNETUL clădeşte sau distruge reputaţia unei organizaţii

PUBLICAŢIE OFICIALĂ A ASOCIAŢIEI DE STANDARDIZAREDIN ROMÂNIA

COLEGIUL DE REDACŢIEProf. Dr. Ing. Mircea Bejan – Universitatea Tehnică Cluj NapocaProf. Dr. Ing. Nicolae Drăgulănescu – UP BucureştiProf. Dr. Ing. Laurentie Sofroni – UP BucureştiProf. Dr. Ing. Constantin Militaru – UP Bucureşti

REDACŢIESperanţa StomffMaria BratuJeni Toma

COPERTA ŞI TEHNOREDACTAREŞtefania Kraus

Foto copertaFotolia

ASRO – Editura STANDARDIZAREAStr. Mendeleev 21-25Tel: 021/316 77 24Fax: 021/317 25 14www.asro.rowww.standardizarea.roDIRECŢIA STANDARDIZARETel/Fax: 021/312 47 44DIRECŢIA PUBLICAŢIIRedacţie – Marketing Tel: 021/316 99 74VÂNZĂRI ŞI ABONAMENTEServiciul Vânzări – AbonamenteTel: 021/316 77 25Fax: 021/317 25 14; 021/312 94 88

© Toate drepturile rezervate ASRO

STANDARDIZAREAASROASRO ISSN 1220-2061

Standardizarea în domeniul examinărilor nedistructive ...................... 1

Armonizarea sistemelor de transport inteligente la nivel european prin intermediul standardizării ................................... 3

Ce este standardizarea? .................................................................................... 6

Noutăţi legislative apărute în luna decembrie 2014 .............................. 9

Nanotehnologiile: standardizarea dimensiunilor infinit de mici .....12

Echipamente de protecţie individuală şi instalaţii de transport pe cabluri ..............................................................15

De ce este important ca organizaţia să aibă o reputaţie solidă? ......17

ISO 37001 – Un nou instrument de combatere a corupţiei ...............18

Internetul clădeşte sau distruge reputaţia unei organizaţii ...............24

Eficienţa energetică cu ISO 50001 ...............................................................30

Securitatea la incendiu ....................................................................................31

Cuprins

STANDARDIZAREA | ianuarie 2015 1

Examinarea nedistructivă se practică de zeci de ani, pro-gresele tehnologice stimulând evoluţiile rapide în tehnici şi instrumente. Rădăcinile moderne ale END se situează înainte de 1920, dar gradul de conştientizare a diferitelor metode a venit cu adevărat după acest an. În afara exami-nărilor optico-vizuale folosite şi de omul primitiv, se con-sideră că primele examinări nedistructive au fost aplicate pentru detectarea fisurilor de suprafaţă ale şinelor de cale ferată. Părţile suspecte erau unse sau introduse în ulei, după care se curăţau şi se acopereau cu o pulbere. În lo-curile în care existau fisuri, pulberea absorbea uleiul intrat în acestea, iar pe suprafaţa examinată se întindea o pată de ulei cu o mărime dependentă de mărimea fisurii. Această metodă a stat la baza dezvoltării „examinării cu lichide

penetrante”. La scurt timp după descoperirea radiaţiei X (1895) de către fizicianul Wilhelm Conrad Roentgen, s-a realizat prima radiografie industrială.

O perioadă-cheie în istoria şi dezvoltarea examinărilor nedistructive a fost în timpul şi după cel de-al doilea răz-boi mondial. Dacă înainte scopul principal a fost cel de detectare a defectelor, războiul a accelerat dezvoltarea unor tehnici care au permis ca detectarea defectelor să fie asociată cu verificarea acceptabilităţii acestora şi luarea deciziei admis/respins.

De la sfârşitul anilor 1950 până în prezent, END a avut o avansare exponenţială. Evoluţia END este direct legată de

STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

Standardizarea în domeniul examinărilor nedistructiveCamelia Negrilă, expert standardizare, Direcţia Standardizare, ASRO

Examinarea nedistructivă (END) este un domeniu interdisciplinar, esenţial în asigurarea funcţionării în mod eficient a sistemelor şi a componentelor structurale. Reprezentând o modalitate de examinare a stării de integritate a pieselor şi structurilor industriale, fără a fi necesară demontarea ori distrugerea acestora, ea permite detectarea defecte-lor care, altfel, ar putea cauza, de exemplu, deraierea trenurilor, spargerea rezervoare-lor mari, avarierea avioanelor şi alte evenimente potenţial catastrofale.

2

securitate, de dezvoltarea de noi materiale şi de cererea pentru o fiabilitate sporită a produselor. Schimbările care au avut loc în construcţii, industria aerospaţială, aplicaţi-ile nucleare şi de explorare a spaţiului nu ar fi fost posibile fără aplicaţiile examinărilor nedistructive.În prezent, examinarea nedistructivă este utilizată în nu-meroase domenii industriale, în aproape orice stadiu al ciclului de producţie sau de funcţionare al multor com-ponente. Astfel, una dintre aplicaţiile comune ale sale este reprezentată de examinarea sudurilor. END este împărţită în mai multe metode de examinare. Fi-ecare metodă se bazează pe un anumit principiu ştiinţific şi se referă la procedurile specializate, tehnicile şi instrumen-tele asociate fiecărei abordări a examinării nedistructive. De obicei, există mai multe tehnici şi proceduri asociate unei metode. Fiecare metodă are propriile sale avantaje şi dezavantaje. Alegerea metodei de examinare nedistructivă se face în funcţie de diferite criterii legate de utilizarea pie-sei de examinat, materialul din care este fabricată aceasta, amplasament, tipul de structură, costuri etc. Standardizarea END ţine tocmai de necesitatea unei ar-monizări a metodelor de examinare a produselor, fără a le distruge, de definirea unui limbaj comun pentru toate domeniile industriale şi de cerinţe comune pentru califi-carea şi certificarea personalului pentru examinări nedi-structive.În baza Acordului de la Viena (acord de colaborare teh-nică între Organizaţia Internaţională de Standardizare şi Comitetul European de Standardizare), semnat în anul 1991, comitetele tehnice ISO/TC 135, Examinări nedi-structive, şi CEN/TC 138, cu aceeaşi denumire, lucrează în strânsă cooperare, cu scopul de a evita elaborarea de standarde paralele şi conflictuale şi de a-şi sprijini una al-teia activitatea. CEN adoptă standardele internaţionale ca standarde europene atunci când consideră necesar sau se bazează pe standardele ISO pentru a elabora standarde europene care să corespundă aşteptărilor ţărilor membre ale Uniunii Europene. De asemenea, sunt elaborate stan-darde în comun, ambii parteneri – ISO şi CEN – având drept de vot asupra acestor documente.

Standardele europene aprobate au fost preluate în totali-tate ca standarde române de către Asociaţia de Standar-dizare din România în cadrul ASRO/CT 40, Examinări nedistructive.

Principalele metode de examinare nedistructivă şi stan-dardele române care tratează acest subiect sunt:

METODA DE EXAMINARE NEDISTRUCTIVĂ

INDICE STANDARD TITLU STANDARD

Examinare vizualăSR EN 13018:2002 Examinări nedistructive. Examinare vizuală. Principii generale

SR EN 13927:2003 Examinări nedistructive. Examinare vizuală. Echipament

Examinare cu ultrasunete seria SR EN 583, părţile 1 până la 6 Examinări nedistructive. Examinare cu ultrasunete

Examinare cu lichide penetrante seria SR EN ISO 3452, părţile 1 până la 6 Examinări nedistructive. Examinare cu lichide penetrante

Examinare cu particule magnetice seria SR EN ISO 9934, părţile 1 până la 3 Examinări nedistructive. Examinare cu pulberi magnetice.

Examinare cu curenţi turbionari

SR EN ISO 12718:2009 Examinări nedistructive. Examinare prin curenţi turbionari. Vocabular

SR EN ISO 15549:2011 Examinări nedistructive. Examinarea cu curenţi turbionari. Principii generale

seria SR EN ISO 15548-1, părţile 1 până la 4 Examinări nedistructive. Aparatură pentru examinare prin curenţi turbionari

Deoarece eficacitatea oricărei aplicaţii a examinărilor nedistructive depinde de capacitatea persoanelor care realizează examinarea sau care răspund de aceasta, a fost elaborată o procedură pentru a pune la dispoziţie un mijloc de evaluare şi de documentare a competenţei personalului ale cărui sarcini cer o cunoaştere teoretică şi practică adecvată a examinărilor nedistructive pe care le realizează, specifică, supervizează, supraveghează sau evaluează. Motivaţia este întărită de comparabilitatea, la scară mondială, a unei game largi de aplicaţii industriale care cer abordări comune în domeniul examinării nedi-structive. Atunci când certificarea personalului END este cerută în standarde de produs, reglementări, coduri sau specifica-ţii, este importantă certificarea acestui personal în con-formitate cu standardul SR EN ISO 9712:2013, Examinări nedistructive. Calif icarea şi certif icarea personalului pentru examinări nedistructive.

Certificarea acoperă competenţa într-una sau în mai multe din următoarele metode:

examinarea prin emisie acustică;•examinarea prin curenţi turbionari;•examinarea prin termografie cu radiaţii infraroşii;•verificarea etanşeităţii (încercările hidraulice de pre-•siune fiind excluse);examinarea magnetoscopică (cu pulberi magnetice şi •prin flux magnetic de scăpări);examinarea cu lichide penetrante;•examinarea radiografică;•verificarea tensiunilor cu traductor tensometric;•examinarea cu ultrasunete•examinarea vizuală (sunt excluse examinările vizuale •directe cu ochiul liber şi cele efectuate în timpul apli-cării altei metode END).

Rezultă că examinările nedistructive sunt importante pentru asigurarea securităţii persoanelor, a caracteristi-cilor şi calităţii produselor, ele adresându-se unor tipuri variate de categorii:

autorităţi naţionale;•industrii;•laboratoare şi organisme de inspecţie; •organisme de certificare a personalului;•producători de echipament pentru examinări nedi-•structive.


Acest lucru nu poate fi realizat decât dacă subsistemele componente funcţionează pe baza unor reguli, linii direc-toare sau caracteristici care asigură interoperabilitatea şi o utilizare durabilă a resurselor.Standardizarea este necesară pentru integrarea mai mul-tor aplicaţii specifice sistemelor de transport inteligente, cum ar fi: sistemele avansate de informare a călătorilor şi operatorilor de trafic, sistemele avansate de coordonare în transportul rutier, naval, feroviar şi aerian (public şi co-mercial), sistemele de siguranţă şi urgenţă, sistemele de plată electronică, sistemele de localizare şi monitorizare a traficului etc. Standardele, prin definiţie, sunt acorduri documentate, bazate pe rezultatele tehnicii, ştiinţei şi practicii, care sta-bilesc cerinţe sau caracteristici tehnice importante atât pentru produsele din acest domeniu, cât şi pentru servi-ciile şi procesele aferente. Ele oferă garanţia că produsele şi serviciile sunt potrivite cu scopurile pentru care au fost create, sunt comparabile şi compatibile. Elaborarea standardelor europene şi internaţionale care au rolul de a armoniza parametri şi cerinţe, asigură com-patibilitatea din punct de vedere al proiectării, construi-rii, exploatării şi întreţinerii tuturor elementelor ce intră în componenţa sistemelor inteligente de transport. Prin standarde general acceptate este posibilă interconectarea între elementele componente, vehicule şi centre de coor-donare, călători şi platforme de informare. Standardele definesc formatul datelor astfel încât informaţiile să fie clare şi la obiect şi să poată fi recunoscute de orice sub-sistem.Activitatea de standardizare din domeniul STI se desfă-şoară atât la nivel naţional, cât mai ales la nivel european şi internaţional, în cadrul unor comitete tehnice de profil care reunesc factorii interesaţi în domeniul STI (produ-cători, utilizatori, asociaţii sau organizaţii profesionale, reprezentanţi ai administraţiei publice, laboratoare de

Armonizarea sistemelor de transport inteligente la nivel european prin intermediul standardizăriiDan Trandaf, expert standardizare, Direcţia Standardizare, ASRO

Sistemele de transport inteligente sunt nivelul următor în evoluţia internaţională din acest domeniu şi reprezintă o îmbinare între tehnologia de informare şi comunicare cu reţelele de transport de orice natură. Se creează astfel o mişcare „inteligentă” a per-soanelor şi a mărfurilor, o reţea de transporturi ce furnizează date despre trafic atât călătorilor, cât şi operatorilor. Mai pe larg, este un ansamblu de subsisteme bazate pe tehnologii avansate din domeniul informaticii, comunicaţiilor, electronicii etc., toate aplicate în scopul obţinerii unui transport mai sigur, mai eficient şi mai rapid.

4

încercări, centre de cercetare etc.). Activitatea acestor co-mitete constă în a elabora standarde pentru echipamen-tele şi sistemele electrice şi electronice pentru aparatura specifică aplicaţiilor din domeniul STI.La nivel european, comitetele tehnice de standardizare care elaborează standarde şi specificaţii tehnice în acest domeniu sunt:

CEN/TC 278 Road transport and traff ic telematics

Acest comitet tehnic îşi desfăşoară activitatea în cadrul organizaţiei europene CEN, la care sunt membre toate organismele de standardizare din ţările membre UE, in-clusiv România.Până în prezent, acest comitet are peste 50 de standarde în lucru, aflate în faza de anchetă sau aprobare, proiecte ce trebuie adoptate până în 2016, şi peste 140 de documente de standardizare deja publicate. In cadrul CEN/TC 278 activitatea este împărţită pe mai multe domenii în următoarele grupuri de lucru (WG):

WG 1 Electronic fee collection and access control (EFC)WG 2 Freight, Logistics and Commercial Vehicle OperationsWG 3 Public transport (PT)WG 4 Traffic and traveller information (TTI)WG 5 Traffic control (TC)WG 7 ITS spatial dataWG 8 Road traffic data (RTD)WG 9 Dedicated Short Range Communication (DSRC)WG 10 Man-machine interfaces (MMI)

WG 12 Automatic Vehicle Identification and Automatic Equipment Identification (AVI/AEI)WG 13 Architecture and terminologyWG 14 After theft systems for the recovery of stolen vehiclesWG 15 eSafetyWG 16 Cooperative ITS

ETSI TC ITSAcesta este un comitet tehnic din cadrul ETSI – Institu-tul European de Standardizare pentru Telecomunicaţii. Comitetul are un rol important în standardizarea globală în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi se ocupă de elaborarea standardelor şi a specificaţiilor tehnice pentru sistemele de comunicaţii şi informare din domeniul STI. Acesta este şi el compus din 5 grupuri de lucru (WG) care acoperă mai multe domenii din cadrul STI:

WG 1 Application Requirements and ServicesWG 2 Architecture and Cross LayerWG 3 Transport and NetworkWG 4 Media and Medium RelatedWG 5 Security

Coordonarea activităţii de standardizare la nivel european cu comitetul CEN/TC 278 este realizată de un grup de co-ordonare ITS-CG (ITS Coordination Group).La nivel internaţional, in cadrul ISO funcţionează comi-tetul tehnic ISO/TC 204, Intelligent transport systems, care are în componenţă 18 grupuri de lucru ce lucrează în


cooperare cu cele de la CEN şi ETSI în acest domeniu:

ISO/TC 204/WG 1 ArchitectureISO/TC 204/WG 3 ITS database technologyISO/TC 204/WG 4 Automatic vehicle and equipment

identificationISO/TC 204/WG 5 Fee and toll collectionISO/TC 204/WG 7 General fleet management and com-

mercial/freightISO/TC 204/WG 8 Public transport/emergencyISO/TC 204/WG 9 Integrated transport information,

management and controlISO/TC 204/WG 10 Traveller information systems ISO/TC 204/WG 11 Route guidance and navigation

systemsISO/TC 204/WG 14 Vehicle/roadway warning and con-

trol systemsISO/TC 204/WG 16 Wide area communications/protocols

and interfacesISO/TC 204/WG 17 Nomadic Devices in ITS SystemsISO/TC 204/WG 18 Cooperative systems

În România, organismul naţional de standardizare este ASRO – Asociaţia de Standardizare din România, care gestionează activitatea de standardizare la nivel naţional.Comitetul naţional de standardizare din domeniul STI este constituit „în oglindă” cu CEN/TC 278, ISO/TC 204 şi ETSI TC ITS, şi se numeşte ASRO/CT 345, Sisteme de comandă şi de informatizare a transporturilor. Acest comitet adoptă la nivel naţional toate standardele publicate la ni-vel european din domeniul STI. Membrii acestui comitet naţional pot să participe activ la proiectele în lucru de la comitetele europene şi pot comunica prin intermediul ASRO diverse observaţii şi puncte de vedere naţionale la proiectele de standardizare europene şi internaţionale.Comisia Europeană consideră activitatea de standardi-zare în domeniul STI ca fiind prioritară, aceasta venind în sprijinul cooperării şi coordonării tuturor activităţilor din acest domeniu. În acest context, Comisia Europeană a emis mandate organizaţiilor de standardizare euro-pene CEN, CENELEC şi ETSI, să elaboreze şi să adopte standarde şi specificaţii tehnice europene care să vină în sprijinul implementării şi dezvoltării STI în Uniunea Eu-ropeană. Aceste mandate sunt:

- M/453 şi M/338 referitor la interoperabilitatea sisteme-lor inteligente cooperative;- M/270 şi M/018 cu privire la telematica transporturilor rutiere;- M/388 privind interoperabilitatea sistemelor de plată rutiere;- M/210 în ceea ce priveşte armonizarea standardelor pentru sistemele de colectare a taxelor.

De asemenea, în sprijinul activităţii de standardizare vine şi articolul 8 din DIRECTIVA 2010/40/UE A PAR-LAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI (din 7 iulie 2010) privind cadrul pentru implementarea siste-melor de transport inteligente în domeniul transportului rutier şi pentru interfeţele cu alte moduri de transport, şi anume:„Standardele necesare pentru asigurarea interoperabilită-

ţii, compatibilităţii şi continuităţii implementării şi utili-zării operaţionale a STI se elaborează în cadrul domenii-lor prioritare și pentru acţiunile prioritare. În acest scop, Comisia solicită, în conformitate cu procedura stabilită în Directiva 98/34/CE, organismelor de standardizare rele-vante să depună toate eforturile necesare pentru a adopta rapid aceste standarde.”Iată câteva exemple de standarde şi specificaţii tehnice europene publicate din domeniul STI:

EN 12896:2006, Road transport and traffic telematics - Public transport - Reference data modelEN ISO 12855:2012, Electronic fee collection - Information exchange between service provision and toll chargingEN ISO 14816:2005, Road transport and traffic telematics - Automatic vehicle and equipment identification - Numbering and data structureEN ISO 14819:2013, Intelligent transport systems - Traffic and travel information messages via traffic message codingEN 15213:2013, Intelligent transport systems - After-theft systems for the recovery of stolen vehiclesCEN/TS 15504:2007, Public transport - Road vehicles - Vis-ible variable passenger information devices inside the vehicleEN 15722:2011, Intelligent transport systems - eSafety - eCall minimum set of data (MSD)EN 16072:2011, Intelligent transport systems - eSafety - Pan-European eCall operating requirementsCEN/TR 16040:2010, Electronic fee collection - Requirements for urban dedicated short-range communicationCEN ISO/TS 17419:2014, Intelligent transport systems - Co-operative systems - Classification and management of ITS ap-plications in a global contextCEN ISO/TS 18234:2013, Intelligent transport systems - Traffic and travel information via transport protocol experts groupEN ISO 24978:2009, Intelligent transport systems - ITS Safety and emergency messages using any available wireless mediaEN 28701:2012, Intelligent transport systems - Public trans-port - Identification of Fixed Objects in Public Transport.

De asemenea, la nivel european, se pune accentul pe la-tura securităţii transporturilor din domeniul STI. Astfel, se propune ca, în viitor, toate autovehiculele să fie dotate cu un sistem radio de informare şi localizare automată (eCall) în caz de accidente grave. Standardul european EN 16454, Intelligent transport sys-tems - eSafety - eCall end to end conformance testing, este un proiect de standard aflat în anchetă publică în cadrul co-mitetului european CEN/TC 278, standard care va faci-lita implementarea sistemelor eSafety – eCall, având data prevăzută pentru votul final în luna august 2015.

România a adoptat la nivel naţional toate standardele eu-ropene publicate la care se referă mandatele Comisiei Eu-ropene. În cadrul ASRO se depun eforturi pentru elabo-rarea versiunii române a acestor standarde, în colaborare cu instituţiile publice şi companiile interesate, membre în comitetul tehnic ASRO/CT 345, Sisteme de comandă şi de informatizare a transporturilor.

6

ABC-UL STANARDIZARII

Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) defineşte standardizarea ca fiind un „proces, bazat pe respectarea unor principii care se finalizează cu elaborarea de specifi-caţii tehnice”. Necesitatea elaborării specificaţiilor tehnice este determinată de interesul participării la standardizare a tuturor factorilor interesaţi.În standardul SR EN 45020:2007, Standardizarea şi ac-tivităţi conexe. Vocabular general, standardizarea este definită ca „activitatea prin care sunt stabilite, pentru pro-bleme reale sau potenţiale, prevederi destinate unei uti-lizări comune şi repetate, urmărind obţinerea unui grad

optim de ordine într-un context dat”.Activitatea de standardizare constă, în principal, în ela-borarea, difuzarea şi punerea în aplicare a standardelor, acestea fiind produsele finale ale standardizării, stabilite prin consens, aprobate de un organism de standardizare recunoscut şi care sunt puse la dispoziţia publicului.Activitatea de standardizare este atributul organizaţiilor şi organismelor de standardizare şi, din punct de vedere for-mal, este structurată pe trei niveluri, după cum urmează:

STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ este acti-vitatea de standardizare la care pot lua parte organismele naţionale de standardizare din toate ţările. Cele trei orga-nizaţii internaţionale de standardizare sunt:

ISO (Organizaţia Internaţională de Standardizare);•CEI (Comisia Electrotehnică Internaţională);•ITU (Uniunea Internaţională pentru Telecomunicaţii).•

STANDARDIZAREA REGIONALĂ este activitatea de standardizare la care pot lua parte organismele interesate dintr-o singură zonă geografică, politică sau economică a lumii. Pentru Europa, organismele de standardizare euro-pene sunt:

CEN (Comitetul European de Standardizare);•CENELEC (Comitetul European de Standardizare în •Electrotehnică);ETSI (Institutul European de Standardizare pentru Te-•lecomunicaţii).

STANDARDIZAREA NAŢIONALĂ este activitatea de standardizare care se desfăşoară la nivelul unei anumite ţări. În România, organismul naţional de standardizare recunoscut este ASRO (Asociaţia de Standardizare din România).ASRO este persoană juridică română, de drept privat, de interes public, fără scop lucrativ, neguvernamentală şi apolitică, constituită ca organism naţional de standardi-zare în baza prevederilor OG 39/98, Legii 177/2005 şi a Legii nr. 355/2002, recunoscută ca organism naţional de standardizare prin HG 985/2004.

Ce este standardizarea?Jeni Toma, expert standardizare, Direcţia Publicaţii, ASRO

Comisia Europeană defineşte standardizarea prin prisma celor două caracteristici esen-ţiale:

cooperare voluntară între industrie, consumatori, autorităţi publice şi ceilalţi factori •interesaţi de elaborarea standardelor bazate pe consensul părţilor implicate;orientarea pieţei către competitivitate, având în vedere atingerea următoarelor •obiective: interoperabilitatea produselor/serviciilor, acordul asupra metodelor de încercare şi stabilirea cerin ţelor privind securitatea, sănătatea, mediul şi cadrul or-ganizaţional.

8

Ştiaţi că ……PENTRU PRIMA DATĂ, ÎN ROMÂNIA, S-A PUS PROBLEMA NECESITĂŢII UNEI ACTIVITĂŢI NA-ŢIONALE DE STANDARDIZARE ÎN 1921, LA PRI-MUL CONGRES AL ASOCIAŢIEI GENERALE A IN-GINERILOR DIN ROMÂNIA – AGIR?

Pe fondul revigorării industriei şi al împlinirii idealului se-cular al românilor, Marea Unire, a avut loc la Iaşi, primul Congres al Inginerilor din România, pe 15 octombrie 1921, care evidenţiază în moţiunile sale, pe lângă prefigurarea direcţiilor de dezvoltare naţională pentru acea perioadă, şi necesitatea activităţii de standardizare pentru satisface-rea nevoilor din domeniul industrial, comercial, al lucrărilor publice, transporturilor, al joncţiunii reţelelor de cale ferată prin normalizarea sistemelor de tracţiune electrică, precum şi uniformizarea sistemului de transmitere a energiei elec-trice.Pătrunderea capitalului străin pe piaţa românească, cu pre-cădere în industria de extracţie şi prelucrare a petrolului, a făcut ca diferite sisteme de standardizare din ţările dezvol-tate, cum ar fi SUA, Franţa, Anglia, Germania, să pătrundă în România, ajungând să fie cunoscute bine de specialiştii români.

Ştiaţi că……ÎN 1927, PROF. DRAGOMIR HURMUZESCU A FOST VICEPREŞEDINTE AL CEI (COMISIA ELECTROTEHNICĂ INTERNAŢIONALĂ)?

Pe 4 ianuarie 1927, după cum se afirmă în documentele AGIR, s-a constituit Comitetul Electrotehnic Român, sub conducerea prof. Dragomir Hurmuzescu în anul 1927 şi a profesorului Vasilescu Carpen în anul 1928, care au devenit şi vicepreşedinţi ai CEI, după ce în anul 1927, România a devenit cea de-a 26 ţară care se alătura Comisiei Electrotehnice Internaţionale (CEI).

Ştiaţi că……ACRONIMUL ISO PROVINE DIN CUVÂNTUL GRE-CESC „ISOS“, CEEA CE ÎNSEAMNĂ „EGAL“?

Deoarece Organizaţia Internaţională de Standardizare ar fi avut diferite acronime în diferite limbi, de exemplu, IOS în engleză, de la International Organization for Standardi-zation sau OIN în franceză, pentru Organisation Internatio-nale de Normalisation, fondatorii ISO au decis să folosească acronimul ISO, derivat din grecescul „isos“, care înseamnă „egal”, indiferent de limbă, indiferent de ţară.

Atribuţiile principale ale ASRO, prevăzute prin lege, sunt:

Stabilirea principiilor şi a metodologiei standardizării •naţionale;Elaborarea şi aprobarea standardelor naţionale şi par-•ticiparea la activitatea de standardizare europeană şi internaţională;Gestionarea fondului documentar de standarde şi pu-•blicaţii din domeniul standardizării naţionale şi inter-naţionale;Asigurarea informării publice în domeniul standardiză-•rii naţionale; Editarea, publicarea şi difuzarea standardelor şi a publi-•caţiilor standardizării;

Reprezintă ISO şi CEI în România şi apără drepturile de •autor asupra standardelor internaţionale adoptate;Oferirea de produse şi servicii utilizatorilor de stan-•darde în scopul satisfacerii necesităţilor acestora;Promovarea respectării copyright-ului asupra standar-•delor europene adoptate;ASRO acordă la cerere mărcile naţionale de conformi-•tate SR (conformitatea cu standardele române de pro-dus) şi SR-S (conformitatea cu standardele române de securitate).

ASRO, la nivel internaţional, este membru cu drepturi de-pline al ISO şi CEI, iar la nivel european este membru cu drepturi depline al CEN şi CENELEC şi membru obser-vator la ETSI.


LEGISLAŢIE ŞI STANDARDIZARE

Prezentul articol, în prima parte, conţine noutăţile legislative ale normelor publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi, în a doua parte, pe cele publicate în Monitorul Oficial al României din luna decembrie 2014.

Partea I - Legislaţie comunitară

1.1 Publicarea titlurilor şi a referinţelor standardelor armonizate cu unele dintre Directivele Noii Abordări – redăm titlurile comunicărilor Comisiei Europene, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), care conţin referinţa şi titlul standardului armonizat, referinţa standardului înlocuit, precum şi data încetării prezumţiei de conformi-tate a standardului înlocuit:

1.1.1 Comunicarea Comisiei în cadrul implementării Directivei 95/16/CE din 29 iunie 1995 a Parlamentului European şi a Consiliului, privind armonizarea legislativă a statelor membre referitoare la ascensoare, publicată în JOUE C445/1 din 12.12.2014.

1.1.2 Comunicarea Comisiei în cadrul implementării Directivei 94/9/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 martie 1994, privind armonizarea legislativă a statelor membre referitoare la echipamentele şi sistemele protectoare destinate utilizării în atmosfere potenţial explozive, publicată în JOUE C445/5 din 12.12.2014.

1.1.3 Comunicarea Comisiei în cadrul implementării Directivei Consiliului 89/686/CEE din 21 decembrie 1989, pri-vind armonizarea legislativă a statelor membre referitoare la echipamentele individuale de protecţie, publicată în JOUE C445/17 din 12.12.2014.

1.2 Acte comunitare care conţin referiri la standarde

1.2.1 Regulamentul delegat (UE) nr. 1291/2014 al Comisiei din 16 iulie 2014, privind condiţiile de clasificare, fără testare, a panourilor pe bază de lemn conforme cu standardul EN 13986 şi a lambriurilor şi placărilor din lemn masiv con-forme cu standardul EN 14915 în ceea ce priveşte capacitatea de protecţie împotriva incendiilor, atunci când sunt utilizate pentru îmbrăcarea pereţilor şi a plafoanelor, publicată în JOUE L349/25 din 05.12.2014.

1.2.2 Regulamentul delegat (UE) nr. 1292/2014 al Comisiei din 17 iulie 2014, privind condiţiile de clasificare, fără tes-tare, a anumitor pardoseli din lemn neacoperite conforme cu standardul EN 14342, în ceea ce priveşte comportamentul la foc al acestora, publicată în JOUE L349/27 din 05.12.2014.

1.2.3 Regulamentul delegat (UE) nr. 1293/2014 al Comisiei din 17 iulie 2014, privind condiţiile de clasificare, fără testare, a plaselor şi profilelor metalice pentru lucrări interioare de tencuire reglementate de standardul armonizat EN 13658-1, a plaselor şi profilelor metalice pentru tencuiri exterioare reglementate de standardul armonizat EN 13658-2, precum şi a profilelor metalice şi a profilelor fasonate reglementate de standardul armonizat EN 14353 în ceea ce priveşte comportamentul la foc al acestora, publicată în JOUE L349/29 din 05.12.2014.

1.2.4 Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 4 decembrie 2014, privind publicarea referinţelor standardului EN 15649-2:2009+A2:2013, referitor la articolele de agrement plutitoare destinate a fi utilizate pe şi în apă şi ale standardului EN 957-6:2010+A1:2014, referitor la echipamentele de antrenament staţionare, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în temeiul Directivei 2001/95/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, publicată în JOUE L349/65 din 05.12.2014.

Noutăţi legislative apărute în luna decembrie 2014Mihaela Vorovenci, jurist ASRO

10

1.2.5 Decizia Comisiei din 9 decembrie 2014, de stabilire a criteriilor ecologice de acordare a etichetei ecologice a UE pentru produsele cosmetice care se îndepărtează prin clătire, publicată în JOUE L354/47 din 11.12.2014.

1.2.6 Regulamentul (UE) nr. 1299/2014 al Comisiei din 18 noiembrie 2014, privind specificaţia tehnică de interopera-bilitate referitoare la subsistemul „infrastructură” al sistemului feroviar din Uniunea Europeană, publicată în JOUE L356/1 din 12.12.2014.

1.2.7 Regulamentul (UE) nr. 1300/2014 al Comisiei din 18 noiembrie 2014, privind specificaţiile tehnice de interopera-bilitate referitoare la accesibilitatea sistemului feroviar al Uniunii pentru persoanele cu handicap şi persoanele cu mobilitate redusă, publicată în JOUE L356/110 din 12.12.2014.

1.2.8 Regulamentul (UE) nr. 1301/2014 al Comisiei din 18 noiembrie 2014, privind specificaţiile tehnice de interopera-bilitate referitoare la subsistemul „energie” al sistemului feroviar din Uniune, publicată în JOUE L356/179 din 12.12.2014.

1.2.9 Regulamentul (UE) nr. 1302/2014 al Comisiei din 18 noiembrie 2014, privind o specificaţie tehnică de interope-rabilitate referitoare la subsistemul „material rulant – material rulant de călători şi locomotive” al sistemului feroviar din Uniunea Europeană, publicată în JOUE L356/228 din 12.12.2014.

1.2.10 Regulamentul (UE) nr. 1303/2014 al Comisiei din 18 noiembrie 2014, privind specificaţia tehnică de interope-rabilitate referitoare la „siguranţa în tunelurile feroviare” a sistemului feroviar din Uniunea Europeană, publicată în JOUE L356/394 din 12.12.2014.

1.2.11 Regulamentul (UE) nr. 1304/2014 al Comisiei din 26 noiembrie 2014, privind specificaţia tehnică de interopera-bilitate referitoare la subsistemul „material rulant – zgomot”, de modificare a Deciziei 2008/232/CE şi de abrogare a Deci-ziei 2011/229/UE, publicată în JOUE L356/421 din 12.12.2014.

1.2.12 Regulamentul (UE) nr. 1305/2014 al Comisiei din 11 decembrie 2014, privind specificaţia tehnică de interope-rabilitate referitoare la subsistemul „aplicaţii telematice pentru transportul de marfă”, al sistemului feroviar din Uniunea Europeană şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 62/2006, publicată în JOUE L356/438 din 12.12.2014.

1.2.13 Avizul Comitetului Economic şi Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul Euro-pean, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor – Programul „Aer curat pentru Europa” [COM(2013) 918 final], propunerea de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind reducerea emisiilor naţionale de anumiţi poluanţi atmosferici şi de modificare a Directivei 2003/35/CE [COM(2013) 920 final – 2013/0443 (COD)], propunerea de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului, privind limitarea emisiilor în atmosferă a anu-mitor poluanţi provenind de la instalaţii medii de ardere [COM(2013) 919 final – 2013/0442 (COD)] şi propunerea de de-cizie a Consiliului privind acceptarea modificării Protocolului din 1999 la Convenţia din 1979 privind poluarea atmosferică transfrontalieră pe distanţe lungi, pentru a reduce gradul de acidifiere, eutrofizare şi nivelul de ozon troposferic, publicată în JOUE C451/134 din 16.12.2014.

1.2.14 Regulamentul (UE) nr. 1340/2014 al Consiliului din 15 decembrie 2014, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1388/2013, privind deschiderea şi modul de gestionare a unor contingente tarifare autonome ale Uniunii pentru anu-mite produse agricole şi industriale, publicată în JOUE L363/1 din 18.12.2014.

1.2.15 Regulamentul (UE) nr. 1341/2014 al Consiliului din 15 decembrie 2014, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1387/2013, de suspendare a taxelor vamale autonome prevăzute în Tariful vamal comun pentru anumite produse agricole şi industriale, publicată în JOUE L363/10 din 18.12.2014.

1.2.16 Regulamentul (UE) nr. 1342/2014 al Comisiei din 17 decembrie 2014, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 850/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului, privind poluanţii organici persistenţi în ceea ce priveşte anexele IV şi V, publicată în JOUE L363/67 din 18.12.2014.

1.2.17 Regulamentul delegat (UE) nr. 1322/2014 al Comisiei din 19 septembrie 2014, de completare şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 167/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului, în ceea ce priveşte construcţia vehiculelor şi cerinţele generale pentru omologarea de tip a vehiculelor agricole şi forestiere, publicată în JOUE L364/1 din 18.12.2014.

1.2.18 Protocol de stabilire a posibilităţilor de pescuit şi a contribuţiei financiare prevăzute de Acordul de parteneriat în sectorul pescuitului dintre Republica Madagascar şi Comunitatea Europeană, publicată în JOUE L365/8 din 19.12.2014.

1.2.19 Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 17 decembrie 2014, privind retragerea din Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a referinţei standardului EN 13525:2005+A2:2009, referitor la tocătoarele de lemn, în temeiul Directivei 2006/42/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, publicată în JOUE L365/156 din 19.12.2014.

1.2.20 Avizul Comitetului Economic şi Social European privind Cartea verde referitoare la sănătatea mobilă („m-sănătatea”), publicată în JOUE C458/54 din 19.12.2014.


1.2.21 Avizul Comitetului Economic şi Social European privind Strategia UE în domeniul securităţii maritime, publicată în JOUE C458/61 din 19.12.2014.

1.2.22 Hotărârea Curţii (Camera a zecea) din 16 octombrie 2014 – Comisia Europeană/Republica Federală Germania (Cauza C-100/13) ([Neîndeplinirea obligaţiilor de către un stat membru - Libera circulaţie a mărfurilor - Reglementare a unui stat membru care impune ca anumite materiale de construcţii care poartă marca de conformitate CE să fie conforme cu normele naţionale suplimentare - Liste de norme de construcţie („Bauregellisten”)]), publicată în JOUE C462/5 din 22.12.2014.

1.2.23 Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1379/2014 al Comisiei din 16 decembrie 2014, de instituire a unei taxe compensatorii definitive asupra importurilor de anumite produse din fibră de sticlă cu filament, originare din Repu-blica Populară Chineză şi de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 248/2011 al Consiliului de insti-tuire a unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de anumite produse din fibră de sticlă cu filament continuu, originare din Republica Populară Chineză, publicată în JOUE L367/22 din 23.12.2014.

1.2.24 Regulamentul delegat (UE) nr. 1382/2014 al Comisiei din 22 octombrie 2014, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 428/2009 al Consiliului, de instituire a unui regim comunitar pentru controlul exporturilor, transferului, serviciilor de intermediere şi tranzitului de produse cu dublă utilizare, publicată în JOUE L371/1 din 30.12.2014.

Partea a II-a - Legislaţie naţională

2. Acte normative care conţin referiri la standarde

2.1 Ordinul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei - ANRDE nr. 143/2014 din 03/12/2014, privind unele măsuri pentru implementarea Regulamentului (UE) nr. 984/2013 al Comisiei din 14 octombrie 2013, de sta-bilire a unui cod al reţelei privind mecanismele de alocare a capacităţii în sistemele de transport al gazelor şi de completare a Regulamentului (CE) nr. 715/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 881 din 04/12/2014.

2.2 Ordinul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale - ANRM nr. 289/2014 din 09/12/2014, privind aprobarea Contractului-cadru pentru transportul ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului pentru anul 2015, publicat în Monito-rul Oficial, Partea I nr. 905 din 12/12/2014.

12

STANDARDIZAREA EUROPEANĂ

Transporturi, tehnologia informaţiei, energie, chimie, materiale (plastice şi compozite, cauciuc), sănătate (pro-duse cosmetice), apă potabilă şi ape reziduale… Toate sectoarele sunt interesate de revoluţia industrială pe care o reprezintă nanotehnologiile. În acest domeniu, ca şi în altele, standardizarea voluntară are ca obiect să furnizeze documente de referinţă. „Aceste documente sunt stabilite în mod prioritar, pentru a furniza o terminologie şi un nomenclator comune pentru toate nanotehnologiile, a sti-mula schimburile, metodele de detecţie, de măsurare şi de caracterizare a nanomaterialelor şi a protocoalelor pentru a produce, transforma şi utiliza nanomaterialele într-un mod responsabil şi a introduce pe piaţă produse sigure pentru lucrători, consumatori şi mediu”, declară Émilie Langlois-Bertrand, şefă de proiect la AFNOR. Potrivit standardului ISO 80004-1, Nanotehnologii. Vocabular, nanoştiinţele sunt definite ca fiind studiul, descoperirea şi înţelegerea materiei la scară nanometrică (cu dimensiuni cuprinse între 1 şi 100 nm), în care este posibilă apariţia unor fenomene şi proprietăţi care depind de dimensiune şi de structură, distincte de cele care sunt proprii atomi-lor sau moleculelor individuale sau materialelor masive. Aceste materiale la scară nanometrică dezvoltă fenomene şi proprietăţi inedite, care permit realizarea unor pro-duse noi. ISO/TC 229, Nanotehnologii, prezidat de Ma-rea Britanie, numără patru grupuri de lucru (WG), dintre care două sunt comune cu CEI/TC 113, Nanotehnologii, referitoare la sistemele electrice şi electronice: JWG 1, Terminologie şi nomenclator (coordonare canadiană); JWG 2, Măsurare şi caracterizare (coordonare japoneză); WG 3, Sănătate, securitate şi mediu (coordonare ameri-cană); WG 4, Specificaţii pentru materiale (coordonare chineză). Comitetul a înfiinţat un grup de studiu cu pri-vire la nanotehnologii şi dezvoltarea durabilă şi unul cu privire la consumatori şi aspectele sociale. De notat, apa-riţia, anul trecut, a ISO/TR 13014, Nanotehnologii. Direc-tive referitoare la caracterizarea fizico-chimică a nanoo-biectelor fabricate, supuse încercărilor toxicologice, reluat sub forma unui FD (fascicul de documentare) în colecţia franceză. „Dată fiind diversitatea compoziţiilor aparent similare sub care pot fi produse nanomaterialele, o carac-terizare fizico-chimică precisă este esenţială pentru buna identificare a materialelor de încercare şi pentru înţelege-rea impactului toxicologic”, declară Émilie Langlois-Ber-

trand. Un alt document important, în curs de elaborare, este proiectul de standard ale cărui lucrări sunt conduse de Franţa, cu privire la liniile directoare pentru controlul riscurilor profesionale pe care le prezintă nanomaterialele fabricate, bazat pe o abordare prin benzi de control al pe-ricolelor (control banding), care ar trebui să fie finalizat în acest an. Lucrările de standardizare cu privire la etiche-tarea produselor care conţin nanoobiecte, iniţial lansate la CEN, au fost transferate în final la ISO, sub prevederile Acordului de la Viena. Etichetarea voluntară a produselor

Nanotehnologiile: standardizarea dimensiunilor infinit de miciMarie-Claire Barthet

A permite dezvoltarea în mod responsabil a nanomaterialelor şi a produselor care le includ, a nanotehnologiilor şi a serviciilor care le utilizează, făcându-le compatibile la nivel mondial şi sigure pentru cetăţean şi mediu: acesta este obiectivul lucrărilor ISO/TC 229 şi al CEN/TC 352, Nanotehnologii.

Toate sectoarele sunt interesate de revoluţia industrială pe care o reprezintă nanotehnologiile


care conţin nanoobiecte fabricate va fi rezervată unei apli-caţii B to C. Pe de altă parte, până în prezent, caracteriza-rea nanoobiectelor se limitase la nanotuburile de carbon. JWG 2 trebuie să se orienteze către alte materiale precum: aurul, siliciul, negrul de fum şi titanul, care prezintă un in-teres deosebit în mediul industrial. Figurează, de aseme-nea, în program, elaborarea de metode de caracterizare şi de documente referitoare la igienă şi securitate (riscuri profesionale şi aspecte toxicologice).

Mandat european

CEN/TC 352, Nanotehnologii, dispune de trei grupuri de lucru, toate coordonate de Franţa: WG 1, Măsurarea, caracterizarea şi evaluarea performanţei, WG 2, Aspecte comerciale şi care ţin de părţile interesate, şi WG 3, Igienă, sănătate şi mediu. El lucrează în înţelegere cu comitetul tehnic ISO, pentru a evita paralelismul lucrărilor. Activi-tăţile CEN/TC 352 s-au intensificat, în urma adoptării de către CEN a mandatului M461 al Comisiei Europene, ori-entat în mod deosebit spre probleme de caracterizare şi de expunere, precum şi de igienă, securitate şi mediu, care durează şase ani. A fost lansat un apel către experţii euro-peni, pentru identificarea a cinci şefi de proiect şi lucrările ar trebui să debuteze în acest an. În mod paralel, activităţile continuă la proiectul „nanoresponsabilitate”, coordonat de Franţa, adică elaborarea responsabilă de produse prove-nite din nanotehnologii sau care includ nanomateriale, pe baza luării în calcul a riscurilor şi evaluarea beneficiilor. În

ceea ce priveşte aspectul de reglementare, Comisia Euro-peană a definit termenul „nanomaterial” în recomandarea 2011/696/EU. Pe de altă parte, o reglementare europeană în domeniul cosmetic va impune în acest an fabricantului să indice prezenţa nanomaterialelor în lista componente-lor. În Franţa, decretul nr. 2102-232, referitor la declararea anuală a substanţelor în stare de nanoparticule, a intrat în vigoare pe 1 ianuarie 2015. El impune întreprinderilor care produc, distribuie şi importă substanţe sub formă de nanoparticule, precum şi laboratoarelor, să declare canti-tăţile şi utilizările acestor substanţe când au fost produse, importate sau distribuite minim 100 g. Obiectiv: să se cu-noască mai bine aceste substanţe şi utilizările lor, piaţa şi cantităţile comercializate, să se dispună de o trasabilitate a filierelor de utilizare, şi, în sfârşit, să se strângă informa-ţiile disponibile cu privire la proprietăţile toxicologice.

Traducere: Maria Bratu, din: Enjeux, nr. 349, noiembrie 2014

Nanomaterialele posedă proprietăţi legate de dimensiunea şi de structura lor

14

Franţa şi Republica Cehă au preluat preşedinţia şi secretariatul CEN/TC 352. CEN a primit mandat de la DG Enterprise (Comisia Europeană) pentru a elabora standarde, cu scopul de a face nanotehnologiile acceptabile şi sigure pentru consumatori şi mediu. Franţa, Germania, Olanda şi Marea Britanie sunt statele cele mai active în cadrul acestui comitet tehnic. Cea mai mare parte a lucrărilor au loc la ISO/TC 229, cu preşedinţie britanică; acesta reuneşte 45 de state, printre care se disting: Statele Unite, Japonia, Coreea de Sud, China, Australia, Canada şi statele europene deja men-ţionate. Chinezii pregătiseră standarde chiar înainte de crearea comitetului tehnic, cu privire la produse cum ar fi oxidul de titan; ei coordonează, deci, WG 4, cu privire la specificaţii. Reuniunile conduc la apariţia unor indicatori politici: Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud (BRICS) sunt din ce în ce mai active; alături de China, Rusia investeşte masiv şi, întocmai ca şi Africa de Sud, a găzduit reuniunea TC 229. Fiecare stat caută să îşi evidenţieze participarea: Iranul trimite reprezentanţi de un excelent nivel ştiinţific. Delegaţia franceză numără între 8 şi 12 reprezentanţi, fapt care o plasează pe locul 5 în topul delegaţiilor. Cu ocazia reuniunii următoare, care va avea loc în Mexic, experţii vor lucra din nou la terminologie. Stabilirea unui limbaj comun este fundamentală. Definirea nanomaterialelor acoperă o scară de la 1 la 100 nanometri – depinde de materiale, de proprietăţile vizate. Cum să se propună documente de standardizare pe care să se poată baza legislatorul? Uniunea Europeană a reţinut defi-niţia nanomaterialelor, care reia parţial definiţia ISO. În ceea ce priveşte caracterizarea, trebuie elaborate metode. Nu există actualmente decât documente cu privire la nanotuburile de carbon cu pereţi simpli – lucrările fiind conduse de Japonia, care va realiza lucruri măreţe în domeniul circuitelor electronice. 45 de documente sunt astăzi publicate sau în curs de elaborare. Un document important, în ceea ce priveşte evaluarea şi managementul riscului, a apărut anul trecut. El se referă la caracteristicile fizico-chimice care trebuie stabilite înainte de realizarea de studii de impact ale nanomaterialelor. Proiectul în curs, cu privire la evaluarea riscurilor prin benzi de control al pericolelor, trebuie să furnizeze instru-mente ce permit să se gestioneze pericolele când lipsesc date suficiente cu privire la pericolele pe care le pot ascunde nanomaterialele. Proiectul cu privire la ecoetichetarea nanoproduselor (nanolabelling) a trecut de la CEN, la ISO. Sub influenţa şefului de proiect, documentul a căpătat o orientare care protejează interesele consumatorilor europeni, fără a trezi temeri în ceea ce priveşte apariţia de bariere în calea schimburilor cu alte state, în frunte cu SUA. În sfârşit, un subiect cu privire la dezvoltarea responsabilă a fost lansat la CEN: cum să se realizeze în mod responsabil nanomateriale şi nanosisteme? Este important, pentru a întreţine încrederea societăţii. Ca pentru toate tehnologiile emergente, trebuie să se evalueze raportul beneficii-riscuri. Nanomaterialele sunt prezente în 80% din produsele de uz cotidian, de la anvelope, la circuite electronice imprimate. Ele vor permite purificarea apei, cu un consum de energie de patru ori mai mic decât tehnicile actuale. Fără nanomateriale, vehiculul electric nu ar exista. Ele permit să se gestioneze şi să se stocheze energia electrică, contribuie la miniaturizarea sistemelor şi fac mai uşoare structurile. Orice material „perfecţionat” este structurat la scară nanometrică. Nanotehnologiile sunt mai degrabă o dimensiune pentru toate tehnologiile, decât o nouă tehnologie. Cu ele, materialele şi sistemele multifuncţionale necesită mai puţină energie şi materii prime pentru a fi produse şi pentru a funcţiona. În faţa noastră, temerile sunt triple: manipularea materiei vii - a crea oameni „bionici”, modificându-le capacităţile fizice; a utiliza tehnologiile miniaturizate de informare pentru supravegherea indivizilor; a face faţă riscurilor pentru sănătate şi mediu, generate de nanomateriale, care ar putea pătrunde în celulele vii, mai ales prin inhalare. Legea (în domeniul bioetic, informaţional şi privind libertatea cetăţeanului, Reach şi Grenelle 2) oferă ghiduri pentru a proteja de aceste incertitudini şi temeri. Comitetul de orientare strategică Management şi servicii a fost mandatat de Comitetul de Concertare şi de Conducere a Standardizării pentru a coordona lucrările de standardizare referitoare la nanotehnologii şi organizează reuniuni anuale pentru informarea celor 20 de comisii interesate. CEN/TC 352 are misiunea de a coordona toate activităţile de standardizare cu privire la nanotehnologii, în cadrul comitetelor tehnice europene.

Cuvântul specialistului

Daniel Bernard

Consilier ştiinţific în domeniul cercetării la Arkema şi preşedinte al comisiei Nanotehnologii

„Nanotehnologiile sunt mai degrabă o nouă dimensiune pentru toate tehnologiile, decât o nouă tehnologie”


Iniţiativa se înscrie în cadrul unei măsuri concrete a Co-misiei, destinată a facilita activitatea economică în Uniu-nea Europeană. Scopul este ca întreprinderile să nu mai trebuiască să consulte decât un singur text legislativ pe domeniu, text care va fi disponibil în propria lor limbă. Această propunere are ca scop să garanteze un nivel ri-

dicat de securitate şi trebuie să permită în acelaşi timp „simplificarea lucrurilor pentru întreprinderile care co-mercializează produse industriale pe piaţa europeană”. Ea va contribui la respectarea declaraţiilor care figurează pe produsele care protejează utilizatorul împotriva unor riscuri (de exemplu, acest produs protejează contra unei temperaturi de până la 100°C). Aceste două regulamente privesc o gamă largă de produse destinate consumatorilor privaţi şi profesioniştilor. Potrivit lui Antonio Tajani, co-misar european pentru industrie şi anteprenoriat, „elabo-rarea unor reguli mai coerente pentru echipamentele de protecţie individuală şi instalaţiile de transport pe cabluri va permite reducerea costurilor de realizare a conformi-tăţii de către întreprinderi, în mod deosebit de către cele mici şi mijlocii. Întreprinderile din Uniunea Europeană ar putea astfel să utilizeze un singur text legislativ unic. Este o măsură concretă, care se înscrie în rândul acţiunilor iniţiate în vederea reducerii sarcinilor inutile care decurg din legislaţie”. Căşti de protecţie, dispozitive de protejare a urechilor, veste de salvare, încălţăminte de securitate, pre-cum şi căşti pentru ciclişti, ochelari de soare sau veste de semnalizare sunt tot atâtea exemple de EPI. Instalaţiile de transport pe cabluri sunt în principal instalaţii destinate a transporta persoane. Exemple: funiculare, teleferice, tele-cabine, telescaune şi teleschiuri şi sunt utilizate în staţiu-nile turistice de munte sau în transporturile urbane.

Progrese tehnologice şi modele de consum

Modificările aduse de propunerea cu privire la EPI au ca scop să îmbunătăţească securitatea echipamentelor de protecţie individuală, destinate unei utilizări private, contra căldurii, umidităţii şi apei. Propunerea lărgeşte domeniul de aplicare al dispozitivelor reglementate de EPI, pentru a include, în afară de EPI destinate unei uti-lizări exclusiv profesionale, EPI pentru scopuri private; EPI produse în masă, aflate la dispoziţia publicului sunt de acum înainte acoperite de acest text. Legislaţia actuali-zată trebuie să contribuie la a garanta că produsele desti-nate a proteja utilizatorul contra unor riscuri îşi respectă

Echipamente de protecţie individuală şi instalaţii de transport pe cabluriJean-Claude Tourneur

Comisia Europeană a propus de curând înlocuirea a două directive europene cu regu-lamente direct aplicabile care reglementează securitatea echipamentelor de protecţie individuală (EPI) şi a instalaţiilor de transport pe cabluri. Consecinţa pusă în evidenţă de Comisie: 56 de texte legislative naţionale, care înseamnă sute de pagini, vor fi aban-donate. Este vorba despre directive ale Noii Abordări. Scopul demersului: o legislaţie simplificată.

Echipamentele de protecţie individuală sunt foarte răs-pândite în domeniul profesional, dar se adresează în ace-laşi timp şi marelui public

16

promisiunile (de exemplu, afirmaţii precum: „acest produs protejează contra radiaţiilor UVA/UVB”, „contra zgomo-tului”, „contra tăierilor provocate de ferăstraiele manuale” sau a „tăierilor provocate de dispozitivele cu jet de apă de înaltă presiune”, etc). Comisia consideră că va fi mai uşor pentru întreprinderile care produc EPI să îndeplinească procedurile de evaluare a conformităţii. Propunerea cu privire la instalaţiile pe cabluri vizează îmbunătăţirea funcţionării pieţei interne pentru componentele de secu-ritate şi subsistemele instalaţiilor de transport pe cabluri. Propunerea, care ţine seamă de progresele tehnologice în-registrate în acest domeniu, abordează proiectarea de noi instalaţii destinate atât transportului, cât şi activităţilor de petrecere a timpului liber. Instalaţiile de transport pe ca-bluri, destinate exclusiv petrecerii timpului liber (cele din parcurile de distracţii şi sărbătorile câmpeneşti) nu sunt vizate de propunere.

Un proiect european global de simplificare

Aceste două evoluţii se înscriu într-o iniţiativă globală care îşi propune să simplifice şi să alinieze cerinţele juridice aplicabile produselor industriale care sunt comercializate pe piaţa Uniunii Europene. Este vorba de reducerea for-malităţilor administrative pentru întreprinderi, eliminând

cerinţele contradictorii sau care se suprapun dacă produ-sele ţin de mai multe texte legislative. Propunerile au ca scop înlocuirea directivelor actuale prin regulamente, în spiritul obiectivelor Comisiei: simplificarea legislaţiei şi reducerea sarcinilor administrative pentru întreprinderile din Uniunea Europeană. Întrucât regulamentele sunt di-rect aplicabile în statele membre, această abordare evită elaborarea unei legislaţii naţionale necesară înainte pen-tru transpunerea directivelor Uniunii în dreptul naţional. De asemenea, Comisia a propus simplificarea regulilor pentru zece alte sectoare industriale, aplicând acest cadru legislativ.

Traducere: Maria Bratu, din: Enjeux, nr. 349, noiembrie 2014

Propunerea cu privire la instalaţiile de transport pe cabluri are ca scop să îmbunătăţească funcţionarea pieţei interne pentru componentele de securitate şi subsisteme.


STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ

Pentru organizaţii, o reputaţie solidă reprezintă cel mai bun atu. Iată de ce ele lucrează intens la instaurarea unui climat de bunăvoinţă în relaţiile comerciale. O bună ima-gine de firmă prezintă următoarele avantaje:

Ea face din organizaţie opţiunea de predilecţie a cli-•entului;Asigură sprijinul părţilor interesate în caz de criză de •imagine;Sporeşte valoarea organizaţiei pe pieţele financiare.•

Noţiunea de reputaţie nu este însă palpabilă. Totuşi, studii desfăşurate în cele patru colţuri ale lumii dovedesc că o imagine pozitivă sporeşte semnificativ valoarea organiza-ţiei şi îi conferă un avantaj concurenţial durabil. O organi-zaţie îşi va atinge mai uşor obiectivele dacă instaurează un climat de încredere în rândul părţilor interesate, mai ales al unor factori cheie cum ar fi principalii săi clienţi, marii directori de întreprinderi, furnizorii, precum şi angajaţii. Acestea fiind spuse, o reputaţie este fragilă şi este sufici-ent un singur pas greşit pentru a afecta imaginea firmei. Potrivit unei anchete realizate în rândul antreprenorilor, apărută recent în revista Insurance Journal, nimic nu este mai dificil de menţinut decât reputaţia. Ancheta arată că 81% dintre antreprenorii interogaţi consideră că imaginea firmei reprezintă activul lor cel mai de preţ, dar admit că este dificil de protejat. Unele dintre mărcile bine cunos-cute – de la Malaysian Airlines, la McDonald’s – îşi văd astăzi reputaţia serios afectată. Şi aceste probleme nu fac decât să se amplifice de când există reţelele sociale. Com-pania aeriană US Airways a trecut printr-o asemenea ex-perienţă. În luna aprilie, ea a lansat un tweet îndrăzneţ, de factură mai mult decât îndoielnică, care i-a afectat semni-ficativ reputaţia. Iată dovada că în câteva secunde reţelele sociale pot face înconjurul planetei. Clişeele şocante care

circulă pe reţelele sociale (cazul US Airways) nu sunt sin-gurele care pot conduce o organizaţie la pierderea imagi-nii sale de firmă. Ea poate fi şi ţinta unor acuzaţii de luare de mită sau de corupţie (fondate sau nu) care îi pot ruina reputaţia. Şi atunci se pun mai multe întrebări: ce sprijin pot furniza standardele? Ce beneficii s-ar obţine dacă ele ar fi utilizate mai intens? Răspunsul este clar: multe. Da, standardele schimbă multe lucruri. Lupta împotriva co-rupţiei şi reputaţia online sunt două noi probleme pe care le studiază ISO şi lucrările sale încep să dea roade. Astfel, viitorul standard ISO 37001 va prezenta bunele practici internaţionale în domeniul luptei împotriva corupţiei. Acest standard va putea fi implementat de toate organi-zaţiile, indiferent de tipul, dimensiunea sau domeniul său de activitate, fie că ele îşi desfăşoară activitatea în sectorul public sau în cel privat, că au un scop lucrativ sau nelu-crativ. Un standard referitor la reputaţia online este, de asemenea, în curs de elaborare (sub coordonarea noului comitet tehnic ISO/TC 290), pentru a ajuta organizaţiile să nu se mai lase „târâte în noroi” de către detractori, care pot fi, la fel de bine, întreprinderi, vechi angajaţi sau pur şi simplu clienţi nemulţumiţi. Şi, dacă nu puteţi să îi „bateţi”, faceţi-vă din ei nişte aliaţi: numeroase sunt organizaţiile care au înţeles să profite de pe urma aprecierilor pozitive sau negative ale clienţilor lor. Nu interpretaţi greşit. Afir-maţia lui Warren Buffet este, probabil, justă. Spun „proba-bil”, pentru că, fără a dori să îl ofensez, mă îndoiesc că s-a gândit la potenţialul standardelor.

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus, nr. 107, noiembrie-decembrie 2014, revista Organizaţiei Internaţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 franci elveţieni. Abo-namente: [email protected]

De ce este important ca organizaţia să aibă o reputaţie solidă?

Ghicitoare: Este nevoie de 20 de ani pentru a mă clădi şi de 5 minute pentru a mă dis-truge. Cine sunt?

Răspuns: Reputaţia. Aceasta pretinde Warren Buffet, unul dintre cei mai bogaţi oa-meni din lume.

18

ISO 37001 – Un nou instrument de combatere a corupţiei


Corupţia este o practică ocultă şi numeroşi oameni se feresc sau nu le place să vorbească deschis des-pre ea; corupţia este, totuşi, „monedă curentă” pe

o suprafaţă importantă a planetei. În numeroase zone, ea este înrădăcinată în obiceiuri, în mod deosebit în cercurile puterii şi ale autorităţilor. Cunoaştem cu toţii fraza „totul se cumpără şi totul se vinde” şi dacă se întâmplă ca o tentativă de corupţie să fie un act spontan, aceasta este adesea pro-blema funcţionarilor fără scrupule, care obligă organizaţi-ile* să plătească mită. Dacă nu cedează şantajului, ele ştiu că pierd orice şansă de a obţine contractele sau permisele dorite. Astfel, pe teren, organizaţiile corecte nu joacă pre-tutindeni cu arme egale faţă de cele care practică mita.

La toate nivelurile

La începutul anului, o multinaţională din domeniul infor-maticii, din Statele Unite, a fost condamnată să plătească o amendă de 108 milioane de dolari americani pentru o afacere de corupţie care implica angajaţi a trei dintre filia-lele sale din străinătate, recunoscuţi vinovaţi de a fi plătit funcţionarilor comisioane nelegale, cu scopul de a obţine sau a derula contracte importante. Faptele de corupţie astfel puse în lumină se refereau la contracte în valoare de 40 milioane de dolari americani pentru instalarea de noi sisteme informaţionale la sediul poliţiei naţionale, furni-zarea de software-uri pentru biroul unei înalte autorităţi de justiţie şi livrarea de echipamente unui grup petrolier. Această afacere este ultima dintr-o lungă serie de cazuri foarte mediatizate, care sunt pe cale de a conduce la evo-* Prin termenul „organizaţie” se va înţelege „întreprindere”

luţia mentalităţilor cu privire la corupţie. Dar rămân încă multe de făcut. Alain Casanovas, asociat la KPMG – Spa-nia, unul dintre cele mai mari cabinete de audit şi consul-tanţă, păstrează un ton moderat în ceea ce priveşte im-pactul acestor afaceri. La urma urmei, autorităţile publice şi mediile de afaceri mai au de parcurs un drum lung până la eradicarea acestui flagel şi vor trebui făcute eforturi mari pentru eliminarea sa treptată. Judecata autorităţilor americane ridică, totuşi, probleme cu caracter general cu privire la modul în care întreprinderile multinaţionale abordează pieţele străine. Acest tip de atitudine este până la urmă mai răspândit decât se admite? Corupţia nu are şi consecinţe? Alături de convenţiile internaţionale şi legis-laţiile naţionale îndreptate împotriva corupţiei, care sunt celelalte soluţii pentru a lupta împotriva ei?

Corupţia „mică”

Corupţia este o practică imorală, toată lumea este de acord cu acest lucru; totuşi, Banca Mondială estimează la peste 1 000 de miliarde de dolari (adică 3% din PIB-ul mondial) suma la care se ridică anual mita în statele dezvoltate şi în cele în curs de dezvoltare. În numeroase cazuri, ea este tolerată ca un pasaj obligatoriu care conduce către „desfă-şurarea de activităţi” sau pentru a intensifica desfăşurarea afacerilor. În plus, se văd avantajele pe care o întreprin-dere le are asupra concurenţei când practică mita. De fapt, o cercetare desfăşurată de Harvard Business School arată că organizaţiile care iniţiază demersuri îndreptate împotriva corupţiei îşi dezvoltă activităţile într-un ritm mai lent decât celelalte, în mod deosebit în contextele în

Corupţia constituie un risc economic important în nume-roase state şi sectoare. Ea poate fi relativ nesemnificativă (mituirea unui agent de poliţie pentru exces de viteză) sau mult mai gravă (plata unei şpăgi pentru a obţine un contract important). Erijată în sistem, ea frânează dezvoltarea econo-mică şi descurajează investiţia, corolarul său fiind sărăcia şi inegalităţile sociale. Aceasta este foarte dificil de eradicat.

20

care corupţia este practicată curent. Suma la care se ridică şpaga nu pare să aibă o importanţă fundamentală. Potrivit cifrelor studiului întreprins de Harvard Businss School, fie că mita se situează sub 100 000 de dolari americani (adică 35% dintre cazuri) sau este mai mare de 500 000 de dolari americani (în 16% dintre cazuri), efectele asupra activităţii organizaţiilor sunt comparabile.

Cifre în creştere

Potrivit raportului anual celui mai recent furnizat de Transparency International (TI), în ciuda numărului tot mai mare de acţiuni declanşate împotriva organizaţiilor şi a persoanelor particulare, corupţia funcţionarilor rămâne o practică curentă în numeroase state. Indicele de per-cepţie a corupţiei 2013, stabilit de TI, arată că numeroase guverne din Asia, America Latină şi Orientul Mijlociu nu reuşesc să îşi protejeze cetăţenii împotriva abuzului de putere, a tranzacţiilor secrete şi a comisiilor oculte. Prin-tre cele zece state în care corupţia şi alte forme de schimb de servicii plătite pe sub mână sunt cele mai frecvente, figurează Somalia, Coreea de Sud şi Afganistanul.

Un flagel economic

A ascunde dovada nu este o opţiune viabilă pentru a re-zolva problema şi a menţine încrederea publicului atunci când costuri economice sunt în joc. Potrivit unui studiu al TI, 27% din 3 000 de factori economici interogaţi au de-clarat că şi-au pierdut contractele întrucât concurenţii lor plătiseră şpagă. De fapt, repercusiunile corupţiei asupra ţărilor, organizaţiilor şi indivizilor sunt dăunătoare din mai multe puncte de vedere:

Încetinesc dezvoltarea economică;•Au un efect de descurajare a investiţiei;•Marginalizează şi restricţionează pieţele;•Erodează sprijinul financiar cu titlu de ajutor econo-•mic;Reprezintă o povară economică grea pentru cei săraci;•Scade nivelul de trai.•

Aceste riscuri economice au condus la o acţiune antico-rupţie eficientă? Răspunsul este: da. Măsurile sunt sufici-ente? Probabil nu atât cât s-ar putea sau ar trebui.

Declanşarea luptei

Transparency International este o organizaţie internaţi-onală fără scop lucrativ, cu sediul la Berlin. Posedând o sută de antene în întreaga lume, ea a lucrat cu organiza-ţii şi cu grupuri de organizaţii pentru a promova com-portamente anticorupţie mai ferme. Susan Côté-Fre-eman, director al Programului pentru sectorul privat la TI, explică demersul: „Datorită principiilor noastre de conduită a afacerilor pentru a lupta împotriva corup-ţiei, precum şi datorită altor instrumente, ne străduim să ne stabilim „standardul” pentru a crea programe an-ticorupţie”. „Pledăm pentru o transparenţă mai mare a organizaţiilor şi am realizat un clasament care permite evaluarea performanţei celor mai mari grupuri mondiale în ceea ce priveşte informaţiile pe care ele le publică cu

efectele asupra competitivităţiiorganizaţiilor

care o plătesc sunt comparabile cu aceste sume

Sumelela care se ridică

mita35%se situează sub 100 000 de dolari americani

şi16%

depăşesc 500 000 dolari americani

Sursa: Harvard Business School


Suma anuală la

care se ridică mita

depăşeşte

1 000 de miliarde

de dolari

(3% din PIB-ul

mondial)

22

privire la trei dimensiuni ale transparenţei: programe anticorupţie, transparenţă organizaţională şi raportare ţară cu ţară. Astfel, organizaţiile sunt obligate să dea seamă cu privire la activităţile lor în slujba cetăţenilor, a investitorilor, a salariaţilor şi a altor părţi interesate”. Pe plan juridic, diferitele convenţii internaţionale adoptate cer statelor semnatare să se angajeze la incriminarea corupţiei şi să ia măsuri efici-ente pentru a o preveni şi a o trata. Textele cele mai importante pe plan internaţional sunt Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei şi Convenţia Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Eco-nomică (OCDE) cu privire la corupţia agenţilor publici străini implicaţi în tranzac-ţiile comerciale internaţionale. Majoritatea statelor au adoptat sau au intensificat promulgarea de legi îndreptate împotriva corupţiei, care califică drept infracţiune primirea sau acordarea de mită de către o organizaţie sau de către un individ. Toate statele OCDE recunosc astfel vinovate organizaţiile şi indivizii care practică activităţi de corupţie a funcţionarilor în statele membre. Indivizii sunt atunci pa-sibili de întemniţare, amenzi şi demitere din funcţie, iar organizaţiile, de amenzi şi de radierea sau rezilierea contractelor. În lumea întreagă, organizaţiile încep să ancheteze şi să defere justiţiei întreprinderile şi persoanele particulare pentru că au practicat corupţia.

O problemă de etică

Aceste eforturi de combatere a corupţiei permit inversarea tendinţei? Este prematur să afirmăm acest lucru dar, în numeroase state, se pare că organi-zaţiile reacţionează pentru înregistrarea de evoluţii în acest domeniu, inclu-zând etica în valorile lor fundamentale. Neil Stansbury, preşedinte al comi-tetului de proiect ISO/CP 278, cu privire la sistemele de management anti-corupţie, consideră că nu este suficient să stabileşti legi şi sisteme eficiente de sancţionare penală; este tot mai evident că este esenţial să îţi gestionezi eficace afacerile împotriva corupţiei. „Un bun management în cadrul autorităţilor publice, al întreprinderilor şi la nivelul proiectelor poate reduce în mod semnificativ corupţia. El trebuie să fie tratat cu aceeaşi grijă ca şi managementul calităţii şi al securităţii”. După cum subliniază dl Stansbury, numeroase întreprinderi manifestă interes pen-tru noua tendinţă. „Multe întreprinderi, la nivel internaţional, au răspuns la schim-barea mediului juridic şi etic, implementând sisteme de management care combat corupţia, în cadrul organizaţiilor lor, parţial pentru că tocmai acest lucru trebuie făcut, parţial pentru a garanta că organizaţia şi angajaţii săi nu cad sub incidenţa legilor anticorupţie”. Nu este suficient ca organizaţiile să practice controale în propria lor structură. Au-torităţile naţionale de integritate trebuie să se asigure că partenerii lor şi toate veri-gile lanţului de aprovizionare adoptă şi ele măsuri anticorupţie.

Sisteme de management anticorupţie

Elaborarea unui standard internaţional pentru sisteme de management anticorup-ţie capătă un sens deplin. Un nou subiect se conturează la ISO: viitorul standard ISO 37001 va ţine seama de bunele practici internaţionale recunoscute de luptă împotriva corupţiei. El se va aplica tuturor organizaţiilor, indiferent de tipul, dimen-siunea şi de specificul activităţii pe care o desfăşoară, în sectorul public sau privat, cu sau fără scop lucrativ. Standardul va ajuta să se stabilească că organizaţia a apli-cat măsuri corespunzătoare, îndreptate împotriva corupţiei. Aceste măsuri includ managementul de la cel mai înalt nivel, formarea, evaluarea riscurilor, controalele financiare şi cu caracter comercial, rapoartele, auditurile şi anchetele. Viitorul stan-dard ISO 37001 este elaborat pe aceleaşi principii ca şi standardele pentru sisteme de management ISO 9001 şi ISO 14001. Se speră că el va fi implementat de nu-meroase întreprinderi, întocmai ca şi standardele pentru sisteme de management amintite. „Acest proiect reprezintă o etapă importantă în lupta împotriva corupţiei, la nivel mondial”, declară Alain Casanovas. „Cadrul actual de luptă împotriva corup-ţiei va fi întărit în mod considerabil datorită acestui standard internaţional, care va fixa cerinţe ce se aplică stabilirii unui sistem de management anticorupţie complet. Odată ce ISO 37001 va fi gata şi va conţine cele mai bune practici internaţionale de luptă împotriva corupţiei, organizaţiile vor fi în măsură să aplice măsuri uniforme

Va fi nevoie

de mult timp

pentru a se

constata cum

va fi aplicat

viitorul

standard

ISO 37001


pentru a preveni şi a detecta corupţia, indiferent de ţara în care îşi desfăşoară activitatea”. Conformitatea cu standardul va constitui o garanţie care va permite înlăturarea oricărei urme de corupţie? Nu poate exista o garanţie absolută, după cum un sistem de manage-ment al securităţii nu poate garanta la modul absolut că nu se va produce un accident. Totuşi, după cum explică dl Stansbury, conformitatea cu noul standard propus va ajuta autorităţile naţionale de integritate să se asigure că au aplicat măsurile corespunzătoare pentru a preveni actele de corupţie. Există, deci, progrese reale? Probabil, dar mai este nevoie de mult timp pentru a şti dacă întreprinderile vor întâmpina cum se cuvine viitorul standard ISO şi dacă îl vor aplica eficient. Totuşi, elaborarea în sine a standar-dului constituie un pas înainte. Ea confirmă faptul că nu mai este acceptabil să se considere corupţia o practică comercială normală.

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus, nr. 107, noiembrie-decembrie 2014, revista Or-ganizaţiei Internaţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 franci elveţieni. Abonamente: [email protected]

Ziua Internaţională Anticorupţie

Atitudinea faţă de corupţie este pe cale de a se schimba. În urmă cu zece ani, acest subiect era evocat cu precauţie. Astăzi, toleranţa faţă de aceste practici a scăzut, drept dovadă înmulţirea pedepselor aplicate politicienilor şi directorilor de întreprinderi. Ziua internaţională anticorupţie, organizată pe 9 decembrie 2014, constituie, pentru Naţiunile Unite, ocazia de a intensifica lupta împotriva corupţiei, mai ales prin organizarea de acţiuni de sensibilizare, reunind diferite părţi interesate pentru a sărbători această zi şi iniţierea unui dialog la nivel naţional. Evenimentul este sărbătorit în fiecare an începând cu 31 octombrie 2003, dată la care a fost adoptată Convenţia Naţiunilor Unite contra corupţiei. Guvernele, sectorul privat, organizaţiile neguver-namentale, presa şi cetăţenii din lumea întreagă îşi unesc eforturile pentru a lupta împotriva acestei fărădelegi. Ce mai aşteptaţi pentru a vă alătura nouă?

24

Internetul a căpătat o importanţă decisivă în viaţa noastră de zi cu zi. Prin intermediul lui, unii îşi comercializează produsele şi serviciile, iar alţii îşi închiriază o casă pentru petrecerea vacanţei. În sfârşit, alţii îşi rezervă biletele de spectacol online, îşi expun opiniile cu privire la diverse subiecte sau experi-enţe. Web 2.0, cu blog-urile, forumurile şi platformele sale de exprimare a părerilor clienţilor constituie o „vitrină” formidabilă pentru a difuza informaţia, a clădi, a conso-lida sau a distruge o reputaţie. Pentru organizaţii, reputa-ţia online devine o ocupaţie „cu normă de lucru întreagă”, obligându-le să îşi apere, să îşi controleze imaginea şi să îşi măsoare popularitatea. La rândul lor, consumatorii manifestă neîncredere în această economie construită în colaborare şi simt nevoia să consulte părerile pozitive şi negative plasate pe site-urile de comerţ online, înainte de a efectua o achiziţie. Succesul sau eşecul unei organizaţii depinde de acum înainte de aceste comentarii, cât şi de serviciul prestat. Aceşti doi factori sunt condamnaţi să se privească cu ani-mozitate? Nicidecum! Trebuie create instrumente pentru cultivarea încrederii.

O problemă de încredere

Reputaţia se transmitea altădată oral. Astăzi, ea se con-struieşte pe Internet. Impactul reputaţiei asupra orga-nizaţiilor şi a consumatorilor online este strâns legat de

INTERNETUL

Ce ar fi lumea fără reţele de socializare? Pentru organiza-ţiile care îşi comercializează produsele şi serviciile on-line, aceste platforme con-stituie un chilipir. Ele fideli-zează consumatorul şi pun în valoare imaginea firmei. Totuşi, păstrarea reputaţiei online nu este lucru uşor.

clădeşte sau distruge reputaţia unei organizaţii

26

încrederea instaurată pe platformele sociale. Or, o criză de încredere poate apărea în orice moment al efectuării unei tranzacţii pe Internet, fie că ea se desfăşoară între persoane particulare (vânzarea unui obiect de ocazie, în-chirierea unui apartament sau de la un particular către o întreprindere. Internetul a revoluţionat modul în care consumăm. Rela-ţia cu organizaţia şi produsele sale s-a schimbat. Consu-matorii îşi fac tot mai des cumpărăturile online şi nu se mai deplasează neapărat la faţa locului pentru a îşi efectua cumpărăturile. Cum să ia atunci decizia de a cumpăra, cum să îşi orienteze opţiunea către o marcă sau alta, în acest univers virtual? Zvonul funcţionează în continuare, bineînţeles, dar o practică nouă a venit să se adauge în pro-cesul de luare a deciziei: citirea comentariilor exprimate de alţi internauţi, persoane necunoscute. Cât valorează aceste păreri şi cum să le acordăm încrederea noastră? Un studiu desfăşurat în 2013 pe platforma Bazaarvoice, o reţea comercială care pune în relaţie firme, distribuitori şi consumatori şi institutul de cercetare şi marketing Newlio, relevă că şapte consumatori din zece pun sub semnul în-trebării autenticitatea părerilor exprimate online. Aceste aprecieri sunt, desigur, critice în procesul de cumpărare, iar procentul de vizite online şi de citire a părerilor care se încheie cu o vânzare este examinat atent pe site-urile de e-comerţ. Părerile exprimate online conduc la vânzarea de produse? „Da”, confirmă Aurelien Dubot, strateg în dome-niul produselor, în zona EMEA, la Bazaarvoice. El explică jargonul din domeniu: „În medie, cei care citesc părerile vizitând o pagină consacrată unui produs îşi schimbă cu 104% părerea faţă de cei care nu le citesc”.

Noii consumatori

Iată un mod de a face afaceri. Dar şi un nou mod de a consuma, întrucât trebuie să constatăm că rolul consu-matorilor s-a schimbat radical odată cu dezvoltarea e-co-merţului. Consultarea experienţei altor utilizatori a deve-nit un element esenţial în luarea deciziei, fie că este vorba despre a rezerva o cameră la un hotel sau de a apela la ser-viciile unei esteticiene. Matthias Lüfkens, practice leader la agenţia de relaţii publice Burson-Marsteller, confirmă această evoluţie: „Tot mai mult, consumatorii tind să con-sulte comentariile online şi să solicite părerea prietenilor lor când doresc să achiziţioneze un obiect. Aceşti clienţi informaţi nu mai sunt sensibili la reclamele care circulă pe Internet sau la alte forme de reclamă”. Dacă natura interacţiunilor cu furnizorii a suferit trans-formări fără precedent odată cu Internetul, acestea au fost benefice consumatorilor, oferindu-le mai multe opţiuni şi un plus de comoditate. Richard Bates, manager la Consumers International, o federaţie care grupează organizaţii de consumatori din peste o sută de state, consideră că este vorba despre o schimbare pozitivă: „Este unul din modurile cele mai active de a utiliza Web-ul de către consumatori, permi-ţându-le să treacă de la statutul de consumatori pasivi, la cel de consumatori activi pe piaţă”.

71%

91%dintre consumatorii americani ar avea mai multă încredere dacă părerile exprimate online ar fi culese, controlate şi expuse de o terţă parte, neutră şi de încredere

dintre consumatori consultă părerile ex-primate online înainte de a lua decizia de a cumpăra un produs


e-Reputaţia: pericol sau oportunitate?

Astfel, părerile pozitive constituie piatra unghiulară a unei organizaţii prospere. Ce te faci însă cu un comen-tariu negativ, care poate distruge o reputaţie? Trebuie să îl ignori sau să îl desfiinţezi? Comentariile înşelătoare au pus o problemă reală pe platformele de primă generaţie pentru exprimarea opiniilor. Paralel cu părerile false, au apărut reacţii deliberat rău intenţionate din partea unor consumatori sau şi mai rău, din partea unor concurenţi „deghizaţi” în consumatori. Din fericire, riposta nu s-a lăsat aşteptată pentru a reforma aceste practici îndoielnice: platformele din cea de-a doua generaţie nu mai publică de acum înainte decât păreri ale internauţilor care au fost verificate în prealabil. Acesta este un model pe care firmele se bat întrucât ele au înţeles valoarea comentariilor din partea publicului, pentru a în-tări climatul general de încredere. Bazaarvoice a observat că volumul, autenticitatea şi calitatea opiniilor sunt facto-rii cei mai importanţi. Un produs cu o notă medie de 3,5/5 şi 50 de păreri favorabile va convinge mai mult decât unul cu o notă medie de 5/5, dar cu numai 2 păreri favorabile. Realitatea este, totuşi, mai complexă. „Comentariile, atât pozitive, cât şi negative, sunt benefice pentru firme”, afirmă Aurelien Dubot. Pentru acest motiv este important ca firmele să îşi stimu-leze clienţii să-şi exprime părerile online şi să răspundă

Şapte consumatori din zece pun sub semnul întrebării

autenticitatea părerilor care figurează online

28

opiniilor negative. Dar aceste păreri sunt o sursă deosebit de bogată pentru organizaţii, în procesul de îmbunătăţire continuă a calităţii produselor şi a serviciilor, precum şi în dezvoltarea calităţii relaţiei cu clientul. Într-adevăr, a oferi clienţilor canale de exprimare a opini-ilor şi, în mod deosebit, a arăta că firma este receptivă la ele sunt esenţiale în comportamentul organizaţiilor. Du-bot explică: „Trei etape sunt necesare pentru construirea şi cultivarea reputaţiei de excelenţă. Prima constă în a in-vita clienţii să îşi împărtăşească experienţa şi să participe la aceste conversaţii, răspunzând la comentarii; cea de-a doua constă în amplificarea acestor conversaţii utilizând opinia clientului, ca dovadă a calităţii, pe toate canalele de comunicare. Cea de-a treia se străduieşte să ţină cont de părerea clientului şi ia măsuri ca fiecare angajat să fie im-plicat în activităţi şi să fie evaluat în funcţie de satisfacţia clientului.

Să mizăm pe transparenţă!

Ce se poate spune despre onestitate şi transparenţă în ac-tivitatea de marketing? Bazaarvoice consideră că riscurile sunt importante: „Există tot mai puţin loc pentru prac-ticile necinstite. Consumatorii îşi exprimă acum părerea şi dispun de numeroase canale publice pentru a o face. Firmele care îşi înşeală clienţii nu o vor mai putea face mult timp întrucât vocile consumatorilor se vor auzi tare şi răspicat”. Organizaţiile trebuie să liniştească internauţii, garantând fiabilitatea părerilor exprimate online. Iată de ce Bazaar-voice îşi încurajează clienţii să emită un semnal puternic către ceilalţi cumpărători potenţiali, stipulând că părerile publicate pe site-ul lor sunt autentice, imparţiale şi nu sunt „comandate” de firmă.

Instrumentele de protecţie necesare

Rolul consumatorului cunoaşte o schimbare profundă în cadrul acestei economii bazate pe colaborare datorită platformelor precum eBay sau Airbnb, care permit tutu-ror să participe la cerere şi/sau ofertă pe o anumită piaţă. Desigur, dacă această noutate tehnologică aduce nume-roase elemente pozitive, în ceea ce priveşte alegerea, va-loarea şi posibilităţile, rămân, totuşi, câteva aspecte sem-nificative de rezolvat. În economia clasică, există un cadru legal pentru rezolvarea litigiilor în tranzacţii şi este ten-tant să aplici legislaţia existentă pe această piaţă virtuală. Soluţie uşoară, desigur, dar sortită eşecului. Într-adevăr, schimbările aduse de noua economie deschid noi per-spective, dar ar putea să incite unele organizaţii să „evite” reglementarea în vigoare, în detrimentul securităţii şi al protecţiei consumatorului. Aceste aspecte sunt complexe, dar sunt şi urgent de rezolvat şi ar trebui extinsă protecţia consumatorilor pentru ca aceştia să se bucure de aceleaşi drepturi ca în economia convenţională. Richard Bates este optimist: „Propunerea care vizează crearea până în 2016 a unei platforme europene de rezol-vare a conflictelor online reprezintă o evoluţie considera-bilă pe care Consumers International (Organizaţia Inter-naţională de Protecţie a Consumatorilor) o va examina cu

Ar trebui extinsă protecţia consumatorilor pentru ca

aceştia să se bucure de aceleaşi drepturi ca şi în cadrul

economiei tradiţionale


interes, precum şi elaborarea unui standard internaţional cu privire la reputaţia online. Aceasta va reprezenta un important pas înainte pentru consumatori, care se va re-feri la autenticitatea şi imparţialitatea părerilor lor, expri-mate pe Internet”.

Eliminarea părerilor false

În faţa fenomenului părerilor false, este primordial pen-tru o organizaţie să instaureze împreună cu clienţii săi potenţiali o relaţie de încredere, bazată pe transparenţă. Un referenţial internaţional, ca şi un standard, ar obliga o organizaţie să acorde o atenţie mai mare părerilor in-ternauţilor. El ar constitui, în plus, o importantă bază de informaţii pentru îmbunătăţirea proiectării şi a fiabilităţii produselor şi serviciilor comercializate online. Scopul este acela de a se asigura că beneficiarii (consu-matorii) sunt la fel de bine protejaţi în cadrul economiei bazate pe colaborare ca şi în cel al economiei tradiţionale. Mai rămâne de determinat cel mai bun mijloc de reuşită. Aceasta este misiunea comitetului tehnic ISO/TC 290, cu privire la reputaţia online. El se va gândi la modul de a îmbunătăţi utilizarea Internetului şi a platformelor de socializare, de a-i implica pe toţi cei care intervin şi de a instaura un sentiment de încredere în noile tehnologii şi reţele de socializare. Este aceasta o sarcină dificilă? Fără

Studii de caz

Două organizaţii au transformat părerile nega-tive ale consumatorilor în oportunităţi.

Castorama

În 2009, pentru a menţine un volum ridicat al comentariilor online, lanţul francez de bricolaj Castorama a creat un program de luare în calcul a părerilor consumatorilor. Rezultat: o creştere cu 170% a numărului de păreri între ianuarie 2011 şi aceeaşi lună a anului 2012.

Pentru informaţii mai ample, a se vizita: www.bazaarvoice.com/fr/industries/Castorama-ren-force-sa -plate-formeecommerce.html

Boulanger

Firmă franceză specializată în fabricarea de dis-pozitive pentru petrecerea timpului liber, multi-media şi electromenajere. Boulanger a stabilit o puternică prezenţă online. Catalogul său de pro-duse este actualizat în mod constant în funcţie de reacţiile consumatorilor.

Pentru informaţii suplimentare, a se vizita: www.bazaarvoice.com/fr/industries/boulanger.html.

îndoială, întrucât standardul generat de această activitate va trebui să asigure fiabilitatea şi transparenţa a trei pro-cese de tratare a părerilor online: strângerea, gestionarea şi transmiterea lor fidelă.

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus, nr. 107, noiembrie-decembrie 2014, revista Organizaţiei Internaţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 franci elveţieni. Abo-namente: [email protected]

30

Lactis, o mică întreprindere producătoare de produse lactate, cu sediul la Râşcani, în Moldova (185 de angajaţi) fabrică unt şi brânză de foarte bună calitate. Când costul energiei a început să crească, managementul a decis să soluţioneze o altă provocare – reducerea consumului de energie – adoptând standardul ISO 50001, Sisteme de management al energiei.

În decurs de numai un an, cu o investiţie minimă, întreprinderea a reuşit să îşi diminueze consumul de electricitate cu 4% şi pe cel al gazelor naturale cu 22%, obţinând beneficii de 3 ori mai mari comparativ cu investiţia făcută.

„Obiectivul economic a fost atins, dar au existat şi numeroase alte rezultate pozitive”, a declarat directorul general, dl Gheorghe Angheluţă.

„Demersul a fost benefic nu numai pentru noi, în ceea ce priveşte performanţa economică, dar şi pentru societate şi pentru mediu, întrucât el ne-a permis să ne reducem consumul de resurse şi emisiile produse”.

La nivelul întreprinderii, datorită stabilirii de procese pentru supravegherea eficientă a consumului de energie, a fost posibil să se determine perioadele în care acesta era anormal de ridicat şi boilerele erau aprinse inutil.

Datorită acestor schimbări, unul dintre cele două boilere ale întreprinderii a fost mai bine exploatat, fapt care a permis renunţarea la celălalt.

În plus, s-a constatat că necesităţile sistemului de răcire cu apă variau în funcţie de anotimp şi că în lunile mai reci nu era necesar să se utilizeze un echipament la fel de puternic ca acela care era în funcţiune. Lactis a achiziţionat atunci, pentru iarnă, un dispozitiv de răcire de capacitate mai mică – o investiţie care a fost recuperată în câteva luni.

„Aceste rezultate au constituit o mare surpriză pentru noi şi ele nu se opresc aici”, a declarat dl Angheluţă.

„Până în 2014, ne-am redus consumul de electricitate cu 2% şi pe cel al gazelor naturale cu de 5%. Lista celorlalte activităţi pe care am dori să le întreprindem este mai lungă, dar cum unele dintre ele implică investiţii, nu vom putea să le abordăm în perioada imediată.

Continuăm, totuşi, să depunem eforturi pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice a operaţiilor noastre de fiecare dată când este posibil, iniţiind proiecte de mare anvergură, pentru a obţine rezultate tot mai bune”.

Traducere: Maria Bratu/Comunicat de presă ISO 2014

Eficienţa energetică cu ISO 50001

Marile întreprinderi nu sunt singurele care pot exploata un sistem de management al energiei. În Moldova, o mică firmă care realizează produse lactate, a obţinut câştiguri importante, făcând o investiţie minimă.

Director general, dl Gheorghe Angheluţă


Activitatea de securitate la incendiu priveşte mai ales sectorul construcţiilor, dar este util să luăm măsuri de prevenire a incendiilor şi în alte domenii importante, cum ar fi: transporturile, industria, pădurile şi zonele urbanizate. Există standarde care permit reducerea riscului de incendiu, gestionarea sinistrelor şi protecţia vieţii umane. Aceste standarde se înscriu într-o strategie de securitate la incendiu.

Patrick van Hees, preşedinte al comitetului tehnic ISO/TC 92, Securitatea la foc, explică provocările care există în acest do-meniu şi în ce măsură standardele internaţionale joacă un rol primordial. El evidenţiază activitatea desfăşurată în domenii care nu au fost abordate încă în această optică.

Securitatea la incendiu vizează riscurile pentru persoane, bunuri şi mediu. Care sunt principalele dificultăţi în joc?

Principala dificultate constă, probabil, în securitatea la incendiu, ca atare, oricare ar fi provocările – securitatea persoanelor, a bunurilor, a mediului, a patrimoniului istoric sau al activităţii industriale. Trebuie ca ea să devină una dintre priorităţile noastre întrucât foarte ade-sea ne ocupăm de ea abia după producerea incendiului.

Oricare ar fi sectorul avut în vedere, provocarea pe care o reprezintă pro-tecţia persoanelor, ţinând seama de îmbătrânirea populaţiei şi de concen-trarea demografică în zone cu densitate mare este legată tot mai mult de comportamente. În ceea ce priveşte protecţia bunurilor, trebuie să garan-tăm acelaşi nivel de securitate pentru toate noutăţile tehnologice şi pentru toate produsele şi materialele inovatoare utilizate.

Prioritatea nr. 1 în lume – mediul – trebuie protejat împotriva incendiilor şi trebuie să fim siguri că dispunem de măsuri şi de standarde adecvate. Uităm adesea că incendiile poluează practic tot atât de mult ca şi centralele electrice sau automobilele; este important, pentru protecţia mediului, să se reducă riscul la incendiu.

Sectorul ingineriei securităţii la incendiu se specializează tot mai mult. Ce avantaje pot aduce standardele ISO pe această piaţă?

Specialiştii din domeniul securităţii la incendiu utilizează deja standarde ISO, dar acest sector dezvoltă efectiv noi instru-mente şi metode care necesită punerea la punct de standarde asupra cărora să se întrunească un consens. ISO a jucat un rol de prim plan, prin elaborarea de numeroase standarde în domeniu şi este important ca factorii naţionali şi regionali să se raporteze la ele înainte de a elabora altele noi.

Există domenii noi care merită a fi cercetate, cu privire la securitatea la incendiu, cum ar fi transporturile, incendiile indus-triale şi incendiile de păduri? Care sunt principalele provocări şi ce standarde ar fi utile?

Securitatea la incendiu

Un incendiu se poate declanşa oriunde, chiar şi acolo unde te aştepţi mai puţin. Întru-cât pierderile cauzate în fiecare an de incendii sunt estimate la 1% din PIB, trebuie să se abordeze problema securităţii la incendiu dintr-o perspectivă mai largă de manage-ment al riscului şi de reducere a numărului sinistrelor.

Securitatea la incendiu trebuie să devină o pri-oritate întrucât de cele mai multe ori ne ocu-păm de ea abia după consumarea sinistrelor.

32

Prevenirea propagării focului între mediul natural şi zonele locuite este un domeniu important de standardizat. ISO ar tre-bui să se angajeze aici, chiar dacă sunt dificil de găsit experţi gata să preia iniţiativa unor asemenea lucrări. Totuşi, la nivel mondial, trebuie să ne asigurăm că dispunem de metode adecvate pentru a supraveghea incendiile de păduri, a preveni propagarea lor şi a limita consecinţele lor dezastruoase, dar şi pentru protejarea persoanelor, a bunurilor şi a mediului.

Incendiile industriale sunt alt domeniu de standardizare care trebuie avut în vedere. Ţinând seama de diversitatea activită-ţilor, ingineria securităţii la incendiu, bazată pe riscuri, are nevoie de susţinere şi de metode care permit obţinerea de date pentru analiza riscurilor.

Numeroase standarde ar trebui, de asemenea, să fie aplicate la unele subsectoare din transporturi, precum automobilele, autocarele şi avioanele. Organizaţia Mari-timă Internaţională (OMI), care a făcut apel de mai multe ori la ISO pentru elabo-rarea de standarde, face trimitere la diferite standarde ISO în Codul său de metode de încercare la foc.

Analiza rentabilităţii constituie, de asemenea, un aspect esenţial în securitatea la incendiu. Standarde recente au evidenţiat avantajele măsurilor de protecţie şi su-biectul s-ar putea preta şi unor lucrări de standardizare ISO.

Necesităţile şi priorităţile în domeniul securităţii la incendiu sunt identice în statele dezvoltate şi în cele în curs de dezvoltare?

Există, într-adevăr, o diferenţă. Statele dezvoltate se concentrează mai ales pe stan-darde regionale, chiar naţionale, în vreme ce statele în curs de dezvoltare au nevoie de standarde internaţionale. Procesul de standardizare necesită timp şi ISO con-stituie un forum ideal pentru obţinerea unui consens în termene acceptabile. Este, de asemenea, important ca un număr mai mare de state dezvoltate sau în curs de dezvoltare să se angajeze la nivel mondial.

Toate statele posedă regulamente în domeniul securităţii la incendiu. Cum se îmbină standardele internaţionale cu regle-mentarea naţională? Cum pot juca standardele internaţionale un rol la nivel naţional şi în ce sectoare?

Există numeroase exemple de referire la standardele ISO în reglementările naţionale şi regionale. Dar ceea ce contează aici este să promovăm standardele internaţionale care pot să joace un rol în numeroase sectoare ale industriei şi în reglemen-tare. Standardele ISO cu privire la securitatea la incendiu sunt utilizate adesea la nivel naţional sau regional în scopuri de reglementare.

Standardele europene pentru încercările referitoare la reacţia la foc a materialelor de construcţie oferă, în acest sens, un bun exemplu. Metodele de încercare ale euroclaselor se bazează pe mai multe standarde ISO, a căror iniţiativă a fost lansată de sau în cooperare cu ISO/TC 92. Aceste metode formează o bază pentru clasificare şi pentru standardele pentru produse elaborate în Uniunea Europeană.

Astfel, ca regulă generală, în ceea ce priveşte reacţia la foc a materialelor, numeroase standarde pentru produse, pe care se bazează marcajul CE, sunt legate de standarde ISO. Iată un exemplu care trebuie ţinut minte pentru a extinde la alte dome-nii de standardizare securitatea la incendiu.

Traducere: Maria Bratu/Comunicat de presă ISO 2014

Patrick van Hees, preşedinte al ISO/TC 92, Securitatea la foc.

Deveniţi membru ASRO ACUM!FACILITĂŢI ACORDATE MEMBRILOR ASRO

Acces prioritar la serviciile oferite de ASRO

Reduceri de tarife:25% din preţul abonamentului la standardele române, indiferent de mărimea acestuia•30% din preţul aplicaţiei la achiziţionarea produsului • InfoStandard WEB10 % din valoarea tarifului pentru cursurile organizate de ASRO, inclusiv în sistem e-learning•25 % din tariful perceput la certificarea unui produs (acordarea dreptului de utilizare a mărcilor naţionale de •conformitate cu standardele naţionale, respectiv marca SR sau marca SR-S) pentru următoarele etape: solicitare iniţială, elaborare şi semnare contract, analiza documentaţiei solicitantului, redactare raport final, eliberare Licenţă pentru certificare. În limita sumei de 5 % din valoarea cotizaţiei anuale, achitată integral pentru anul în curs, membrul ASRO poate •beneficia gratuit, la solicitarea acestuia, de orice serviciu oferit de ASRO (preţul standardelor române comandate la ASRO, aplicaţia Infostandard, Revista Standardizarea etc.)

Reducere la taxa de membru în Comitetele Tehnice ale ASRO:50 lei+TVA • (faţă de 200 lei+TVA) pentru persoane juridice fără scop lucrativ, cu excepţia persoanelor juridice fără scop lucrativ care promovează şi apără interese cu caracter social (de protecţie a muncii, familiei, copilului, a intereselor consumatorilor etc.), cultural, de protecţie a mediului, 200 lei+TVA• (faţă de 450 lei+TVA) pentru persoane juridice constituite în vederea desfăşurării de activităţi cu scop lucrativ.

* Pentru mai multe informaţii puteţi accesa site-ul ASRO www.asro.ro secţiunea Standardizare/condiţii devenire membru in CT ASRO.

Produse/servicii gratuite: Pentru membrii persoane juridice cu scop patrimonial, cât si pentru membrii Colegiului E (a căror cotizaţie •este de 1700 lei /an) acordarea unui pachet de servicii anual alcătuit din principalele mijloace de informare în domeniul standardizării, care cuprinde punerea la dispoziţie a:

Revistei Standardizarea � - format electronic; Buletinului Standardizării - format electronic; InfoStandard - monopost fără actualizare;

Reclamă instituţională în revista „Standardizarea“ (în limita a şase pagini de revistă/număr)•Curs de iniţiere în domeniul standardizării naţionale pentru câte un reprezentant din partea fiecărui membru, în •scopul unei mai bune cunoaşteri a sistemului de standardizare, a angrenajelor şi funcţionării lui.

Nota: Membrii ASRO beneficiază de facilităţi numai după achitarea integrală a cotizaţiei pe anul în curs.

Revista „Standardizarea” este editată de Editura STANDARDIZAREATelefon : 021-316 99 74, e-mail: [email protected] , www.standardizarea.ro

Răspunderea privind corectitudinea informaţiilor prezentate revine în întregime autorilor. Reproducerea totală sau parţială a materialelor este interzisă, fără acordul scris al redacţiei.

Revista „Standardizarea” se poate procura prin abonament sau la liber numai de la ASRO.Costul unui abonament anual este de 163,5 lei, TVA inclus.Preţul unui număr din revista „Standardizarea”, în afara abonamentului, este de 15,5 lei, TVA inclus

ISO – Organizaţia Internaţională de Standardizare (înfiinţată în 1947)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul neelectric (servicii, construcţii, chimie, agricultură, standarde fundamentale,

produse de uz casnic şi timp liber, inginerie mecanică, materiale metalice, materiale nemetalice, sănătate, mediu şi protecţia vieţii, transport şi ambalaje) şi tehnologia informaţiei (JTC 1) şi sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 164 membriNumăr de comitete tehnice: 224Număr de documente de standardizare în vigoare: peste 19 977

IEC – Comisia Electrotehnică Internaţională (înfiinţată în 1907)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul electric (standarde generale în electrotehnică, electronică, inginerie

electrică), sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 59 membri, 23 asociaţiNumăr de comitete şi subcomitete tehnice: 176Număr de documente de standardizare în vigoare: 6 178

ITU – Uniunea Internaţională pentru Telecomunicaţii (înfiinţată în 1865)

Domeniu de activitate: telecomunicaţiiNumăr de membri: 193 de state membre, peste 700 de membri clasificaţi pe sectoare de activitate şi 100 de membri afiliaţi

CEN – Comitetul European de Standardizare (înfiinţat în 1961)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul neelectric (servicii, construcţii, chimie şi agricultură, standarde

fundamentale, produse pentru casă şi timp liber, inginerie mecanică, materiale metalice, materiale nemetalice, sănătate, mediu şi protecţia vieţii, transport şi ambalaje), sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 33 membri, 17 afiliaţiNumăr de comitete tehnice: 311Număr de documente de standardizare în vigoare: 13 864

CENELEC – Comitetul European de Standardizare pentru Electrotehnică (înfiinţat în 1973)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul electric (standarde generale în

electrotehnică, electronică, inginerie electrică), sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 33 membri, 14 afiliaţiNumăr de comitete tehnice: 71Număr de documente de standardizare în vigoare: 6 372

ETSI – Institutul European de Standardizare pentru Telecomunicaţii (înfiinţat în 1993)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul telecomunicaţiilor şi

sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: peste 750 din 63 de ţăriNumăr de comitete tehnice: 32Număr de standarde şi alte documente în vigoare: 34 601

ORGANISME INTERNAŢIONALE DE STANDARDIZARE

ORGANISME EUROPENE DE STANDARDIZARE

ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA – ASROADRESĂ POŞTALĂ: Str. Mendeleev, nr. 21-25, 010362, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA

www.asro.roe-mail: [email protected], [email protected]://magazin.asro.rohttp://standardizare.wordpress.com/

Secretariat Director General: Tel: 021/316 32 96, Fax: 021/316 08 70Serviciu vânzări–abonamente: Tel: 021/316 77 25, Fax: 021/312 94 88Birou Imagine şi Relaţii Parteneriale: Tel: 021/316 99 74Serviciu Formare profesională: Tel/Fax: 021/313 55 26Organismul de Certificare: Tel: 021/313 55 16; Tel/Fax: 021/316 77 28Marketing-Redacţie, Producţie: Tel: 021/316 99 74Biblioteca electronică: 021/316 77 25

© ASRO 2015Editura Standardizarea 2015

internetul clădeşte distruge reputaţia organizaţii

Documents