Instrumente Structurale 2007-2013

2

În viața de zi cu zi, oamenii produc foarte multe lucruri frumoase. Unii construiesc, alții lucrează sau compun melodii, fiecare după calitățile personale.

Din păcate, toți oamenii produc deșeuri!!!

Astăzi, în Suceava, depozitarea deșeurilor este o problemă dificilă. Găsim gunoaie aruncate pe malul apei, la marginea pădurii sau în gropile neconforme din marile orașe.

Din fericire, Suceava se va bucura începând cu anul 2016 de un Sistem de Management Integrat al Deșeurilor, sistem care va permite, pe de o parte un nivel ridicat de recuperare a materialelor reciclabile din deșeuri și, pe de altă parte, o îmbunătățire în eliminarea finală a deșeurilor, mai exact crearea unor condiții sigure pentru mediu și sănătatea umană.

Ges�onarea deșeurilor reprezintă în acest moment una dintre problemele importante cu care ne confruntăm toți, în ceea ce privește protecția mediului și sănătatea noastră și a familiilor noastre. Inves�țiile publice și sprijinul financiar acordat de către Uniunea Europeană pentru Județul Suceava vor permite desfășurarea de ac�vități de colectare, transfer, transport, sortare, tratare, valorificare și eliminare a deșeurilor.

Totuși, cea mai importantă contribuție în acest sens o aveți dumneavoastră, pentru că cea mai mare can�tate de deșeuri provine din gospodăriile proprii. Implicarea dumneavoastră responsabilă va determina o eficiență sporită a întregului proces de reciclare din județ, cu îmbunătățiri vizibile pentru mediul în care trăim.

În același �mp, echipa noastră va con�nua lucrările propuse, pentru a asigura conformarea cu standardele europene actuale.

Lucrăm pentru dumneavoastră!Cătălin-Ioan NechiforPreședintele Consiliului Județean Suceava

3

Introducere

În România, aproxima�v jumătate din can�tatea de deșeuri menajere generată de

gospodării este formată din resturi alimentare, vegetale și resturi de grădină.

Resturile alimentare și de la toaletarea copacilor (vegetației în general) cons�tuie

până la 60% din deșeurile municipale din zonele suburbane din orașe și din

localitățile rurale. În gospodării, mai mult de 50% din deșeuri sunt deșeuri

organice.

Acest �p de deșeuri ajunge foarte des în depozitele de deșeuri, gropi de gunoi sau

este ars, cauzând o poluare semnifica�vă. Ca alterna�vă, putem transforma

această materie organică în compost, un îngrășământ agricol foarte bun pentru

sol și pentru plante.

Prin par�ciparea la proiectul Sistem de Management Integrat al Deșeurilor în

Județul Suceava, veți învăța să obțineți compost din deșeurile organice generate

în propria gospodărie și veți contribui la reducerea can�tății de deșeuri, implicit,

reducând nevoia de colectare, transport și tratare a acestora.

În plus, veți reduce emisiile de dioxid de carbon și veți contribui as�el la eforturile

împotriva schimbărilor clima�ce.

În acest sens, Județul Suceava beneficiază de sprijin din partea Comunității

Europene și a Guvernului României pentru punerea în funcțiune a unui nou sistem

de ges�onare a deșeurilor. Acesta însă nu va putea funcționa fără implicarea

fiecăruia dintre noi, deoarece fluxul deșeurilor este generat din propria locuință.

4

Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor

Noul Sistem de Management Integrat al Deșeurilor în Județul Suceava are menirea

de a asigura un grad de colectare a deșeurilor de 100% de la populația din mediul

urban, precum și de la 95% din populația din mediul rural.

Pentru funcționarea noului sistem, prin proiect sunt finanțate inves�ții constând în

două depozite ecologice de deșeuri la Moara și Pojorîta, o stație de sortare a

deșeurilor reciclabile la Moara, trei stații de transfer noi (Rădăuți, Făl�ceni și

Câmpulung Moldovenesc), redimensionarea a două stații de transfer existente

(Vatra Dornei și Gura Humorului), construirea de centre de colectare aferente,

achiziția de echipamente de colectare a deșeurilor (reziduale și reciclabile) și

închiderea celor 7 depozite urbane neconforme. În scopul ges�onării deșeurilor

biodegradabile vor fi achiziționate 44000 de unități de compostare individuală și

15 tocătoare de deșeuri vegetale.

Colectarea deșeurilor menajere se va realiza prin aportul voluntar la punctele de

colectare amenajate pe pla�orme betonate, unde vor fi amplasate atât containere

pentru colectarea deșeurilor reziduale, cât și containere pentru deșeuri reciclabile

(hâr�e/carton, plas�c/metal, s�clă). În mediul rural nu se va colecta separat fracția

de hâr�e/carton. De la punctele de colectare, deșeurile vor fi preluate de

operatorii de salubrizare și vor fi transportate la stațiile de transfer sau la cele două

depozite de deșeuri, în stația de sortare sau la reciclatori, după caz.

Pentru a�ngerea țintei privind reducerea deșeurilor biodegradabile municipale

de la depozitare este prevăzut ca 80% din populația din mediul rural și 10% din

populația din mediul urban (zona periurbană) să composteze deșeurile

biodegradabile în gospodărie, prin proiect fiind asigurate unități de compostare

individuală.

5

CE ESTE COMPOSTUL?

Deșeurile biodegradabile din gospodărie sau parcuri, piețe și grădini, pot fi

ges�onate prin compostare. Acest proces constă în descompunerea materiei

organice, a resturilor vegetale împreună cu resturile alimentare, produsul obținut

fiind numit compost.

Compostul este un material stabil și igienic, similar cu humusul din pădure, care

poate fi folosit ca și îngrășământ natural, evitându-se as�el necesitatea u�lizării

îngrășămintelor chimice. El este adăugat pe sol pentru a-i îmbunătăți proprietățile

și a-i reface calitatea.

Există mai multe feluri de compost. Putem vorbi despre compostul verde, obținut

exclusiv din resturi vegetale și compostul din deșeuri organice, obținut din

amestecul deșeurilor biodegradabile din gospodărie cu resturi vegetale și

animaliere.

Datorită substanțelor nutri�ve pe care le conține, compostul are un aport esențial

pentru însănătoșirea solului:

Compostul poate fi folosit la refacerea stratului superior pe terenuri afectate

de inundații, eroziuni sau alunecări de teren, formând prin combinarea cu

nisip și pământ un nou strat de suprafață, strat în care are loc cea mai mare

parte a ac�vității de alimentare cu minerale și nutrienți a plantelor;

De asemenea, compostul poate fi folosit după închiderea șan�erelor pentru o

echilibrare a chimiei solului, care poate prezenta o can�tate mare de moloz

sau substanțe toxice rezultate din construcții.

Compostul este un îngrășământ agricol foarte bun. Acesta înlocuiește îngrășământul chimic și reduce considerabil can�tatea de gunoi menajer.

CUM SE OBȚINE COMPOSTUL?

Pentru a produce compost aveți nevoie de câteva elemente:

locație potrivită în grădină sau livadă

recipient pentru compost

furcă, săpăligă sau orice altă unealtă pentru amestecare

resturi de bucătărie (resturi de fructe, legume, resturi de la prepararea

cafelei sau ceaiului, etc)

deșeuri vegetale din grădină (resturi din toaletare, ramuri, frunze uscate,

iarbă, resturi de flori, etc)

Compostul produs dintr-o varietate mai mare de resturi este mai bogat în

substanțe nutri�ve și ca atare mai bun pentru plante. Se aplică o regulă simplă: cu

cât un sistem biologic este mai divers, cu atât este mai stabil și mai sănătos.

Pentru asigurarea calității compostului trebuie avute în vedere concentrațiile de

carbon și azot. Raportul op�m carbon: azot este 30: 1. Acest echilibru se a�nge

prin controlul calității și can�tății de deșeuri puse la compostare.

Deșeuri verzi - bogate în azot: iarbă, resturi vegetale din bucătărie, coji de ouă etc;

Deșeuri brune - bogate în carbon: paie, fân, rumeguș, crengi, etc. (vezi pagina 8).

6

7

Locația ideală de producere a compostului ar fi un loc umbrit, ușor accesibil și cu

un drenaj bun, pentru că materialul din recipient trebuie să rămână cald, umed și

oxigenat. Este preferabil să plasați recipientul de compost direct pe sol și nu pe

ciment, pentru a facilita accesul organismelor responsabile cu descompunerea

materiei organice (bacterii, ciuperci, râme etc). De asemenea, este recomandabil

să puneți mai întâi pe sol câteva ramuri și resturi de la toaletarea grădinii sau

livezii.

Recipientul pentru compost poate fi din materiale diverse (lemn, tablă, plas�c,

etc.), atâta �mp cât permite aerarea deșeurilor colectate. Din când în când,

compostul trebuie amestecat, iar dacă materialul este foarte uscat, este

recomandată udarea acestuia.

8

Ce deșeuri pot fi puse în recipientul de compost?

Deșeurile biodegradabile care se pot composta trebuie selectate cu atenție, pentru a evita contaminarea îngrășământului pe care îl veți produce. De exemplu, puteți pune în recipientul pentru compost doar hâr�a în care au fost împachetate alimente (dar nu și cea care are și un strat de plas�c), hâr�e care nu prezintă urme de cerneală. Luați în considerare faptul că odată cu diversificarea materialelor care intră în compoziția amestecului (a se vedea tabelul de mai jos) va crește și calitatea compostului.

DEŞEURI CARE NU SE POT COMPOSTA

Buruieni ajunse la maturitate

Plante bolnave

Hârtie imprimată cu cerneală sau colorată

Deşeuri anorganice, de plastic sau sticlă

Praful de la aspirator

Scutece de unică folosinţă

Cherestea

Resturi de carne şi peşte

Grăsimi, sosuri şi ulei

DEŞEURI CARE SE POT COMPOSTA

Resturi de fructe şi legume (coji de cartof, etc.)

Pliculeţe de ceai

Zaţ de cafea

Carton

Prosoape şi pungi de hârtie

Cartoane pentru ambalat ouă, coji de ouă

Flori vechi

Cenuşă de lemn

Paie şi fân

Resturi de plante

Resturi de la tunderea gardului viu

Ramuri tăiate, crenguţe

Buruieni tinere

Frunze căzute

Aşchii de lemn, rumeguş

Gunoi de grajd

9

Îngrijirea compostului

Compostarea este un proces biologic efectuat de către microorganisme care

au nevoie de apă, aer și hrană pentru a supraviețui. As�el, trebuie să acordăm

atenție aerării și aportului de apă în amestec:

Aerarea se realizează printr-o distribuție eficientă a materialelor. Cu�a de

compost trebuie as�el proiectată pentru a asigura un aport op�m de aer

pentru microorganismele care desfășoară întregul proces. Prac�c este

necesară obținerea unei structuri bune a deșeurilor din cu�e, prin

amestecarea deșeurilor din bucătărie cu cele din grădină, în mod

proporțional.

Umiditatea este absolut necesară pentru ca procesul de compostare să

aibă loc, iar dacă aceasta lipsește sau este în exces, procesul va fi oprit.

Starea ideală este aceea în care materialul este umed, nu ud, iar atunci

când este strâns în mână trebuie să își facă simțită umiditatea, fără să curgă

apă când strângeți pumnul. Dacă materialul este fărâmicios, atunci

înseamnă că are nevoie de apă. Dacă, din contră, materialul are prea multă

apă, puteți adăuga material uscat în cu�e (rumeguș, frunze uscate, etc.)

Este recomandat să începeți prin a aduna resturile vegetale de la

toaletarea grădinii (crengi rupte sau alte resturi vegetale) până se obține o

grosime de 10-15 cm a stratului de resturi. Se adaugă apoi deșeuri organice

de bucătărie amestecate cu deșeuri din grădină.

10

Proporția op�mă pentru compost este de o găleată și jumătate sau chiar două găleți de resturi de grădină la fiecare găleată de deșeuri de bucătărie pe care o goliți în cu�a de compost.

Cât durează obținerea compostului?

Compostul finit poate fi obținut după aproxima�v 5 luni. Totuși, nu este ușor de stabilit când se finalizează procesul de obținere a compostului, pentru că va depinde de materialele introduse în cu�a de compost și de grija față de procesul de compostare.

11

Compostul finit este gata atunci când culoarea lui este maron/negru intens, este ușor, sfărâmicios, miroase și arată ca solul de pădure și nu se pot dis�nge în el niciunul dintre ingredientele originale.

Gradul de maturitate necesar în cazul compostului depinde și de des�nația acestuia de u�lizare: în sol, presărat în iarbă, în grădină, în livadă sau ca element de îmbunătățire pentru sol, etc. În grădini, compostul poate fi folosit proaspăt și nu foarte maturat pentru că puterea sa de îngrășământ este chiar mai ridicată în această stare.

12

BENEFICIILE UTILIZĂRII COMPOSTULUI

Solurile tratate doar cu îngrăşăminte chimice suferă pe termen mediu o

pierdere a materiei organice din conținut şi o scădere a productivității.

Utilizarea compostului ca îngrăşământ contribuie la:

Îmbunătățirea structurii solului şi a rezistenței sale la eroziune;

Furnizarea elementelor nutritive necesare pentru dezvoltarea

plantelor;

Furnizarea în permanenţă de îngrăşăminte pentru sol prin

eliberarea de substanţe nutritive, în mod treptat;

Diminuarea efectelor negative a agenților toxic precum pesticidele i

sau metalele grele, datorită nefolosirii îngrăşămintelor chimice;

Rezolvarea problemei schimbărilor climatice, deoarece compostul

reține dioxidul de carbon la nivelul solului.

13

Posibilele dificultăți care pot apărea în timpul procesului de compostare pot fi rezolvate astfel:

EFECT CAUZĂ SOLUŢIE

Descompunere lentă Puţin material

Temperatura nu creşte

Adăugaţi material şi acoperiţi. Adăugaţi materiale bogate în azot, cum ar fi iarbă, fructe sau legume

Prea mult material

Temperatura este prea mare

Micşoraţi cantitatea de amestec şi aeraţi materialul prin întoarcere

Prea multă apă

Materialul este rece şi umed

Întoarceţi amestecul şi adăugaţi rumeguş sau ramuri mici uscate şi frunze uscate

Lipsă de apă

Materialul este rece şi uscat

Turnaţi apă până se umezeşte

Mirosuri urâte Lipsa aerului

Exces de apă

Întoarceţi şi amestecaţi compostulAmestecaţi, adăugaţi crengi

Miros de amoniac Prea multe materiale bogate în azot, precum fructele sau legumele

Amestecaţi cu materiale uscate, bogate în carbon, precum rumeguşul, beţişoare de lemn uscate

14

În concluzie

Chiar dacă nu la fel de evidentă pentru toți, legătura dintre un management deficitar al deșeurilor, gradul de sănătate a populației și nivelul de protecție a mediului este foarte strânsă.

Depozitarea la întâmplare a deșeurilor prezintă un potențial risc de poluare: de la poluare vizuală, la cea de mare impact, care, necontrolată, poate prejudicia iremediabil natura și sănătatea umană.

În județul Suceava, noul sistem de management integrat al deșeurilor va

aduce beneficii semnifica�ve în soluționarea problemei deșeurilor.

Implicarea cetățenilor în prevenirea și colectarea separată a deșeurilor este

esențială pentru funcționarea noului sistem.

Compostarea individuală este necesară din cel puțin două mo�ve: atât din

respect pentru natură, pentru scăderea can�tății de deșeuri, cât și din

interesul ca pământul din grădină să fie bogat și fer�l pentru a obține plante

sănătoase.

CONSILIUL JUDEȚEAN SUCEAVA

Str. Ștefan cel Mare, nr. 36, 720026, SuceavaTelefon: 0230-210 148Fax: 0230-222 839E-mail: contact@cjsuceava.rowww.suceava-recicleaza.ro

Sistem de Management Integrat al Deșeurilor în Județul Suceava

Editat de Consiliul Județean Suceava, în cadrul contractului de servicii ”Asistență Tehnică în ges�onarea și implementarea Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor în Județul Suceava și în derularea campaniilor de conș�en�zare și informare aferente Proiectului”.

Data publicării: August 2014

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială

a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

www.suceava-recicleaza.ro

TelVerde: 0800 020 223

Apelabil gratuit din orice rețea telefonică