ROMÂNIA NECLASIFICAT

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Exemplar unic

Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”

ȘCOALA DOCTORALĂ

Drd. Lt.col. Cristinel Dumitru COLIBABA

TEMA: INSTRUIREA ŞI EVALUAREA STRUCTURILOR DIN

FORŢELE TERESTRE, ÎN CONTEXTUL PARTICIPĂRII

ACESTORA LA OPERAŢII DE COALIŢIE

REZUMAT

CONDUCĂTOR DE DOCTORAT

Colonel (r) prof. univ. dr. Ion BĂLĂCEANU

Teză elaborată în vederea obţinerii

titlului de DOCTOR în ştiinţe militare

-București, 2015-

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

2 din 12

CUPRINS

Introducere

Capitolul 1 Operaţiile de coaliţie – succesul rezolvării viitoarelor conflicte

1.1 . Operaţiile de coaliţie, instrumente de utilizare a puterii militare în viitorul

mediu operaţional

1.2. Armata română, parte componentă a sistemului de alianţe şi coaliţii militare.

Modalităţi de participare a României la operaţii de coaliţie

Capitolul 2 Pregătirea structurilor din Forţele Terestre pentru participarea la

operaţii de coaliţie

2.1. Instrucţia structurilor din Forţele Terestre în noul context operaţional

2.2 Procesul de planificare a instrucţiei - tipuri de planuri și etapele planificării

instrucției

2.3. Executarea instrucţiei – metode de învățare, metode de instruire

2.4. Evaluarea instrucţiei – etape, tipuri și faze ale procesului de evaluare

2.5. Exerciţiile – locul, rolul, clasificarea și responsabilităţile structurilor privind

antrenarea forțelor

Capitolul 3 Participarea structurilor de forţe terestre române la operaţii de

coaliţie, în sistem multinațional întrunit

3.1. Forţa Multinaţională Întrunită – principalul instrument politic pentru

desfăşurarea operaţiilor de coaliţie

3.2. Participarea structurilor de forţe terestre la operaţii de coaliţie în mediul

operațional contemporan

3.3. Lecţii învăţate din participarea structurilor de forţe terestre române la

operaţii de coaliţie

Considerații finale

Bibliografie selectivă

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

3 din 12

Cuvinte cheie

Operaţii de coaliţie, forţe terestre, mediul de securitate, mediul operaţional, factori

şi tendinţe de evoluţie, riscuri şi ameninţări, conflict militar, adaptabilitate

operaţională, abordarea manevrieră, necesitatea de a influenţa, smart defence,

NATO, sharing and pooling, UE, instruirea structurilor din forţele terestre,

planificarea instruirii, managementul instruirii, abordarea sistemică a instruirii,

planuri, programe de instruire, executarea instruirii, standarde, evaluarea instruirii,

tipuri şi faze ale procesului de evaluare, procentaj al capacităţii de luptă, exerciţii,

forţa multinaţională întrunită, gestionare conflicte, operaţii multinaţionale, relaţii

de comandă în cadru întrunit, teatru de operaţii, Afganistan, Irak, lecţii învăţate,

abordare cuprinzătoare;

Scopul şi obiectivele tezei de doctorat

Prezenta cercetare are drept scop analiza actualului mediu operaţional, a

factorilor şi tendinţelor ce influenţează mediul operaţional viitor, dar şi a

ameninţărilor rezultate, implicarea Armatei României în proiectele iniţiativelor

„smart defence” şi „pooling and sharing” pe fondul reducerilor alocaţiilor

bugetare privind apărarea, tipologia participării structurilor forţelor terestre la

operaţii multinaţionale din prisma operaţiilor deja desfăşurate, dar mai ales din

prisma viitoarelor participări în context aliat/multinaţional . Acest scop este

îndreptat spre identificarea unor noi metode pentru îmbunătăţirea instruirii

structurilor din forţele terestre atât sub aspect teoretic, dar mai ales al celui practic

pentru a fi în masură să desfăşoare cu succes operaţii militare din întreg spectrul

războiului atât în sistem naţional cât mai ales în cadrul unor coaliţii de forţe.

Scopul investigaţiilor efectuate ţine de identificarea şi implementarea unor

noi concepte privind instruirea şi evaluarea forţelor ca urmare apariţiei şi

dezvoltării de noi ameninţări în noul context al mediului operaţional.

Pentru realizarea scopului enunţat, au fost conturate următoarele sarcini:

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

4 din 12

- identificarea şi analiza factorilor şi tendinţelor cu influenţă asupra mediului

operaţional;

- analiza ameninţărilor cu care se vor confrunta structurile forţelor terestre în

viitorul mediu operaţional;

- analiza şi implementarea unor noi noţiuni şi concepte pentru asigurarea

interoperabilităţii doctrinare cu armate ale statelor membre ale Alianţei;

- identificarea şi analiza principalelor lecţii învăţate din participarea

anterioară la operaţii de coaliţie/multinaţionale în vederea implementării acestora;

- evidenţierea principiilor generale care stau la baza participării la operaţii de

coaliţie;

- evidenţierea avantajelor obţinute prin participarea la iniţiativele „smart

defence” şi „pooling and sharing” în condiţii de austeritate bugetară;

- formularea de propuneri şi recomandări care au drept scop perfecţionarea

sistemului de instruire şi evaluare a structurilor din forţele terestre.

Obiectul de bază al cercetării îl constituie perfecţionarea activităţii de

instruire şi evaluare a structurilor din forţele terestre în contextul noului mediu

operaţional.

Baza empirică a lucrării cuprinde:

- rezultatele cercetărilor realizate de autor din studierea surselor

bibliografice coroborate cu experienţa proprie;

- analiza modului în care se execută instrucţia şi evaluarea structurilor în

etapa actuală;

- generalizarea propunerilor teoretice şi practice la nivelul forţelor terestre.

Suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific al cercetării

În cadrul investigaţiei au fost aplicate un complex de metode teoretice şi

empirice care au permis identificarea caracteristicilor mediului operaţional viitor

cu efect asupra modului de instruire şi evaluare a structurilor forţelor terestre.

Metoda empirică ne-a permis să observăm principalele trăsături

caracteristice ale mediului operaţional în contextul participării la operaţii de

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

5 din 12

coaliţie oferindu-ne suportul necesar pentru stabilirea particularului şi generalului

în cadrul procesului de instruire şi evaluare a structurilor forţelor terestre.

Metoda comparativă ne-a servit la relevarea diferenţelor distinctive ale

participării structurilor forţelor terestre la operaţii de coaliţie. În acelaşi timp, ne-a

permis să analizăm modul în care structuri ale armatelor membre NATO şi în

special ale SUA instruesc şi evaluează forţele din subordine.

În cadrul cercetării date au fost utilizate, de asemenea, analiza şi sinteza,

abstractizarea şi raţionalizarea, inducţia şi deducţia.

Importanţa teoretică şi valoarea aplicativă a tezei

Sugestiile, propunerile şi recomandările ce sunt formulate în cercetarea

ştiinţifică sunt importante mai ales în procesul de dezvoltare/îmbunătăţire a

doctrinei şi dispoziţiilor, manualelor şi regulamentelor referitoare la modul de

instruire şi evaluare a structurilor forţelor terestre, de asemenea permit optimizarea

participării la operaţii de coaliţie.

Propunerile şi recomandările făcute au fost sau vor fi publicate în articolele

ştiinţifice, în scopul preluării şi aplicării în structurile forţelor terestre.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

6 din 12

INTRODUCERE

Sfârşitul secolului XX şi începutul secolului XXI au fost caracterizate de

profunde modificări ale mediului de securitate, la nivel național, regional şi global,

unul dintre principalii factori fiind transformarea bipolarităţii situaţiei globale în

unipolaritate având drept rezultat un dezechilibru al raporturilor de putere cu

impact în domeniul stabilităţii şi securităţii europene şi mondiale.

Ca o consecinţă a actualului mediu de securitate globală, dar şi a celui predictibil în

viitor, în care se manifestă noi forme de ameninţări, riscuri şi vulnerabilităţi, securitatea şi

apărarea la nivel local, regional şi global capătă noi valenţe, orientări conceptuale, măsuri

organizatorice şi de acţiune pentru contracararea oportună şi eficientă a acestora în scopul

asigurării unui climat de linişte şi pace şi de cooperare internaţională pentru armonizarea

intereselor statelor cu cele comunitare.

În opinia noastră apariţia noilor ameninţări precum terorismul, conflictele

nesoluţionate, regimurile autoritare, migraţia necontrolată şi structura noilor conflicte

precum disputele etnice, războiul de gherilă, contrainsurgenţa au determinat schimbări

ale proiecţiei puterii militare, a forţelor şi ale modului de acţiune în mediul operaţional,

fapt evidenţiat de conflictele militare care s-au desfăşurat în ultimul deceniu al

secolului XX şi începutul secolului XXI. Peste toate acestea un impact însemnat

asupra mediului de securitate îl au şi schimbările survenite în alte domenii, cum ar

fi cel politic, social, economic, militar şi nu în ultimul rând tehnologic.

Probabilitatea unui conflict la scară mare, deşi redusă în opinia specialiştilor, nu

poate fi exclusă la acest moment, iar dacă luăm în considerare şi acţiunile militare

asimetrice, rezultă o situaţie cu implicaţii şi particularităţi care impun abordări

diferite atât referitoare la modul de întrebuinţare a structurilor militare, cât şi

referitoare la structura şi pregătirea acestora.

Astfel, menţinerea capacităţii operaţionale a Forţele Terestre, ca principală

structură capabilă să acţioneze în toată gama operaţiilor militare, simultan cu

transformarea sa într-o forţă militară a viitorului, cere un efort cumulat pe termen lung,

care să menţină permanent echilibrul între cerinţe şi resursele din ce în ce mai limitate.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

7 din 12

Capitolul 1

OPERAŢIILE DE COALIŢIE, SUCCESUL REZOLVĂRII

VIITOARELOR CONFLICTE

Ca armată a unei ţări membre NATO, Armata României trebuie să fie pregătită

să ducă acţiuni militare întrunite atât pe teritoriul ţării, în cadrul apărării naţionale, cât și

în sistem aliat sau de coaliție, pe teritoriul altor state, în contextul apărării colective, în

condiţiile unui mediu strategic din ce în ce mai complex şi provocator.

În acest capitol efortul cercetării noastre s-a concentrat pe explicitarea

instrumentelor de utilizare a puterii militare în viitorul mediu operaţional al

operațiilor de coaliție, pe caracteristicile acestuia și pe evoluţia viitoarelor

conflicte militare, luând în considerare particularitățile participării Armatei române

la operaţiile de coaliţie specifice viitorului mediul operaţional.

Complexitatea mediul operaţional actual și viitor derivă din existenţa unor

actori multipli, noi amenințări şi condiții haotice, iar pentru a analiza coerent

modul în care vor opera forțele terestre am considerat necesar luarea în considerare

a unei multitudini de factori, respectiv: terenul, factorii politici, diplomatici,

economici, juridici, militari, tehnologici, resursele umane, logistica și informațiile.

Amenințările cu care se vor confrunta forţele terestre vor fi de tip hibrid,

inovatoare, adaptative, conectată la nivel global şi beneficind de avantajul

tehnologic pe care îl oferă mediul actual. Multitudinea de actori potenţiali de pe

scena mediului de securitate își vor desfășura acțiunile în mod convențional și

neconvențional, vor angaja combinații adaptive și asimetrice de tehnici, tactici și

proceduri tradiționale, asimetrice și ale elementelor criminale, utilizând

capabilitățile militare tradiționale în modalităţi noi și vechi.

În faţa acestor ameninţări forţele terestre trebuie să îşi menţină în continuare

capacitatea de a proiecta puterea decisivă în teren şi caracterista unică de a exercita

modificări de durată ale comportamentului populaţiilor, iar în acelaşi timp îşi

reevalueze cadrul doctrinar prin implementarea unur concepte moderne precum

adaptabilitatea operaţională, abordarea manevrieră sau înțelege pentru a influența,

mai ales în contextul interoperabilităţii impus de participarea la operaţii de coaliţie.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

8 din 12

Capitolul 2

PREGĂTIREA STRUCTURILOR DIN FORŢELE TERESTRE PENTRU

PARTICIPAREA LA OPERAŢII DE COALIŢIE

Scopul demersului științific concretizat în capitolul doi al lucrării a rezultat

din cerinţele de standardizare cu celelalte armate ale ţărilor memebre NATO, mai

ales în contextul în care forţele terestre au participat în ultimul deceniu la

numeroase operaţii în cadrul coaliţiilor multinaţionale şi exerciţii în comun.

Punctul de plecare l-a constituit premisa că de la momentul implementării

programelor de instrucţie s-a scurs mai bine de un deceniu, astfel încât am

considerat că este necesară o reevaluare a instrumentelor conceptuale pe baza

cărora se desfăşoară procesul de instrucţie şi exerciţiile în forţele terestre în urma

căreia să rezulte ce trebuie menţinut, la ce trebuie renunţat şi ce se poate

implementa pentru eficientizarea instrucţiei şi aducerea forţelor terestre pe acelaşi

palier cu cele ale statelor aliate şi partenere.

Pentru realizarea acestui deziderat am analizat o serie de concepte utilizate

de armatele moderne în planificarea, executarea şi evaluarea instrucţiei precum

abordarea sistemică a instrucţiei, managementul instrucţiei structurilor, instrucţia

pe platforme, procentul de pregătire pentru luptă, cu scopul de a pune bazele unor

programe de instrucţie a forţelor terestre care să susţină atingerea următoarelor

obiective:

- concentrarea eforturilor instrucţiei misiunile şi sarcinile esenţiale, luând în

considerare resursele limitate şi ritmul operaţional ridicat;

- introducerea unui sistem mai eficient şi obiectiv de măsurare a performanţei

structurilor, denumit procentul de pregătire pentru luptă (CRP);

- planificarea şi implementarea unui sistem de instrucţie progresivă care să

asigure perfecţionarea deprinderilor individuale şi colective;

- asigurarea standardizării procesului de instrucţie pentru toate structurile de acelaşi

tip;

- prioritizarea instrucţiei în funcţie de resursele şi timpul la dispoziţie.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

9 din 12

Capitolul 3

PARTICIPAREA STRUCTURILOR DE FORŢE TERESTRE ROMÂNE LA

OPERAŢII DE COALIŢIE, ÎN SISTEM MULTINAȚIONAL ÎNTRUNIT

Ultimul capitolul al lucrării se concentrează pe aspecte referitoare la participarea

forţelor terestre la operaţii de coaliţie, în sistem multinaţional întrunit, prin abordarea

particularităţilor de generare a unei forţe multinaţionale întrunite, mai ales în contextul

crizei economice cu care se confruntă statele membre NATO şi UE, modalitatea de

asigurarea a comenzii unei astfel de forţe şi nu în ultimul rând analizarea lecţiilor

învăţate prin participarea forţelor terestre române la operaţii de coaliţie.

Asftel, am identificat cel puţin trei modalităţi previzibile care pot genera o

forţă multinaţională întrunită: prin încadrare directă pentru o anumită perioadă a

unor structuri naţionale, cu grad de pregătire ridicat şi interoperabile la nivel

internaţional; prin punerea la dispoziţia forţei multinaţionale realizate ad-hoc, a

unor structuri naţionale, care o au parcurs o minimă pregătire la nivel internaţional;

prin participarea tuturor ţărilor - după luarea deciziei la nivel naţional-potrivit unui

grafic, cu structuri şi resurse, în baza aranjamentelor făcute între părţi.

De asemenea, placând de la premisa că națiunile participante la operații

multinaționale, foarte rar sau chiar niciodată, nu vor renunța la comanda națională

asupra forțelor lor, am arătat că forțele care participă la o operație multinațională vor

avea întotdeauna cel puțin două lanțuri distincte de comandă: un lanț național de

comandă și un lanț multinațional de comandă.

În ceea ce priveşte lecţiile învăţate, concept relativ nou şi încă insuficient

implementat la nivelul tuturor structurilor forţelor terestre române, am subliniat

importanţa acestora în cadrul eforturilor de standardizare şi interoperabilitate cu

armatele statelor membre NATO, am determinat care este nivelul actual în acest

domeniu şi ce trebuie intreprins în viitor pentru alinierea structurilor specifice de

gestionarea a acestui proces la nivelul existent în cadrul Alianţei. Un alt demers

important l-a constituit analizarea lecţiilor învăţate pe timpul executării misiunilor în

teatrul de operaţii din Afghanistan şi modalitatea în care acestea trebuie implementate la

nivelul dezvoltării doctrinare.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

10 din 12

CONSIDERAȚII FINALE

Cercetarea efectuată se încheie cu unele consideraţii finale, în care sunt

evidenţiate câteva concluzii şi recomandări de care s-ar putea ţine seama în

perspectivă. Cele mai importante ar fi:

1. Ameninţările globale de securitate curente prezintă două caracteristici

care fac dificilă folosirea eficientă a instrumentelor de putere. În primul rând,

ameninţările netradiţionale sunt mai curând generate de evoluţiile din cadrul

societăţii umane decât de deciziile guvernamentale, forţându-i astfel pe strategi să

reconsidere folosirea instrumentelor tradiţionale, cum ar fi intervenţiile militare şi

descurajarea. În al doilea rând incertitudinea este o trăsătură fundamentală a

politicii de securitate din zilele noastre, deoarece motivaţia, intenţiile şi

capabilităţile adversarilor non-statali sunt deseori necunoscute.

2. Viitorul mediul de operare al coalițiilor va fi unul în care

interoperabilitatea a fost abordată cu mult timp înainte. Apreciem că viitoare

operații de coaliţie ar putea să angajeze toate instrumentele puterii naționale pentru

a obține rezultatele dorite în întreg spectrul de acţiuni militare. Acest lucru poate

necesita o abordare cuprinzătoare , bazată pe efecte, care să includă dezvoltarea

cunoștințelor, planificarea misiunilor/operațiilor și evaluarea.

3. O altă concluzie se referă la schimbarea modalităţilor, a mijloacelor,

procedeelor, într-un cuvânt a „filozofiei de instruire” vitală pentru prezentul şi

pentru viitorul tuturor structurilor din Armata României. Transformarea Armatei

României în general şi a Forţelor Terestre în special nu reprezintă un scop în sine,

ci răspunsul adecvat, prompt şi hotărât la evoluţia mediului operaţional

contemporan, la transformarea NATO şi angajamentele pe care România şi le-a

asumat în cadrul UE sau în alte organizaţii de securitate şi cooperare europeană.

4. Procesul de operaţionalizare a structurilor destinate NATO-UE trebuie să

continue într-un ritm ascendent conform graficului stabilit concomitent cu

menţinerea nivelului de operaţionalizare al structurilor deja afirmate/certificate,

chiar dacă necesită resurse financiare suplimentare.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

11 din 12

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I. Legi, ordonanţe şi hotărâri de guvern

*** Strategia Naţională de Apărare a Ţării, Bucureşti, 2015

*** Carta Alba a securităţii şi apărării naţionale, Bucureşti, 2004

*** Strategia Naţională de Apărare a Ţării, în Monitorul Oficial, partea I, nr.

799/28.11.2008

*** Legea privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara

teritoriului statului român, nr. 121/2011

II. Regulamente şi instrucţiuni militare româneşti

*** Statul Major General, F.T. – 1, Doctrina operaţiilor Forţelor Terestre, Bucureşti, 2006

*** Statul Major General, S.M.G./I.F.-7, Doctrina instruirii Armatei României, Bucureşti,

2006

*** Statul Major General, S.M.G. / I.F.-7.6, Concepţia evaluării instrucţiei

colective în Armata României, Bucureşti, 2007

*** Strategia de Transformare a Armatei României, Statul Major General, Bucureşti, 2007,

fondul de carte al Bibliotecii Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, cota inf. 567

*** Statul Major al Forţelor Terestre, F.T.-17, Instrucţiuni de evaluare a instrucţiei

colective în Forţele Terestre, Bucureşti, 2008

*** Statul Major al Forţelor Terestre, S.M.F.T.-13, Metodica organizării şi

desfăşurării instrucţiei în forţele terestre, Bucureşti, 2009

*** Statul Major General, S.M.G.-91, Dispoziţie privind planificarea, desfăşurarea

şi analiza exerciţiilor în Armata României, Bucureşti, 2011

*** S.M.G.-65, Manualul de planificare a operaţiilor, Bucureşti, 2011

*** Strategia Militară a României (proiect), Bucureşti, 2011

*** Doctrina Armatei României, Statul Major General, 2012

*** Statul Major General, S.M.G. -2, Metodologia privind elaborarea planului cu

principalele activităţi şi gestionarea acestuia în Statul Major General şi structurile

subordonate, Bucureşti, 2012

*** F.T.-3, Manualul de tactică generală a Forţelor Terestre, Bucureşti, 2013

*** SMG/P.F.-3, Doctrina pentru operaţii întrunite a Armatei României, Bucureşti 2014

*** Statul Major al Forţelor Terestre, SMFT – 20, Precizări privind instrucţia şi

exerciţiile în forţele terestre în anul 2015, Bucureşti, 2014

III. Regulamente şi instrucţiuni militare străine

* ** Joint Publication 3-16, Multinational Operations, July 2013

*** ATP-3.2.1, Allied Land Tactics, 2009

*** Joint Concept Note 2/12, „Future land operating concept”, 2012

IV. Lucrări de autori români

ALEXANDRESCU G., BĂHNĂREANU C., Operaţii militare expediţionare,

Editura U.N.Ap., Bucureşti, 2007

BĂLĂCEANU Ion, Revoluţia tehnologică contemporană şi impactul asupra

domeniilor artei militare, Editura A.I.S.M.,1995

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

12 din 12

BĂLĂCEANU Ion., DUMITRU Daniel. IOANA Ion, Potenţialul de luptă al

Forţelor Terestre în context NATO, Editura Top Form, Bucureşti, 2006

BĂLĂCEANU Ion, MARTIN Iulian, DRAGOMIRESCU Valentin,

Interacţiunea strategiilor în conflictele armate moderne, Editura Universităţii

Naţionale de Apărare "Carol I", Bucureşti, 2010

DOGARU M.I., Componenta militara a securitatii nationale in etapa post-

aderare la N.A.T.O. si Uniunea Europeana,Bucuresti, Editura Universitatii

Nationale de Aparare “Carol I”, 2012, Cota D.3317

GHICA – RADU Dan, Influenţa mediului operaţional asupra modalităţilor de

utilizare a puterii militare pentru gestionarea conflictelor în epoca globalizării, Teză

elaborată în vederea obţinerii titlului de doctor în ştiinţe militare, Bucureşti, 2009

MIRON D., Elemente de fundamentare a planificarii participarii structurilor

militare din Fortele Terestre la operatii multinationale. Bucuresti, Editura

Universitatii Nationale de Aparare “Carol I”, 2012, Cota D.3301

NEAGOE V., Armata României în misiuni internaţionale, 1991-2009, Bucureşti 2010

PEGULESCU Augustin – Nicuşor, Alianţele şi coaliţiile, factori de eficienţă în

războiul împotriva terorismului, Teză elaborată în vederea obţinerii titlului de

doctor în ştiinţe militare, Bucureşti, 2010

TONEA Adrian, Sindromul Afgan, Revista componentei operaţionale terestre,

Noiembrie, 2013

V. Lucrări de autori străini

Francis Fukuyama, America la răscruce, Editura Antet, Bucureşti

Francois Massoulie, Conflictele din Orientul Mijlociu, Editura ALL, Bucureşti, 2003

Heiko Borchert, Daniel Maurer, Co-operation, Rivalry or Insignificance?Five

Scenarios for the Future of Relations Between the OSCE and the EU, Institute for Peace

Research and Security Policy at the University of Hamburg, Baden-Baden 2004

VI. Publicaţii româneşti

Revista Gândirea Militară Românească nr. 1-2/2012

VII. Publicaţii străine

Joint Publication 3-24 Counterinsurgency Operations, 2013

Joint-Publication 1-02, DoD Dictionary of Military and Associated Terms, 8

November 2010(As Amended Through 15 June 2014)

FM 3-24/MCWP 3-33.5, C1, Headquarters Department of the Army,

Washington, DC, 2 June 2014

VIII. Mediul de internet

www.gov.uk/government/publications

www.armypubs.army.mil/doctrine/ARTEP_1.html

www.mod.gov.ba

www.berghof-handbook.net

www.ue.eu.int