institutul naŢional de statisticĂ · mihaela dinu – expert mihaela cristina brana – expert...

INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ Coordonatorul publicaţiei: Mihaela Elena IAGĂR – Vicepreşedinte Coordonatorii ediţiei: Florentina GHEORGHE – Director General Direcţia Generală de Statistică Economică Ioana DIMA – Director Mariana CLIPCEA – Director adjunct Direcţia de Statistici Agricole şi de Mediu Autori: Alexandru Marius BRODEALĂ – Şef serviciu Marinela MUNTEANU – Expert Direcţia de Statistici Agricole şi de Mediu Tehnoredactare şi machetare: Marinela MUNTEANU – Expert Mihaela DINU – Expert Mihaela Cristina BRANA – Expert George CURT – Expert Vasile DINCĂ – Expert Direcţia de Statistici Agricole şi de Mediu Publicaţia electronică pe CD-rom: Mihaela ZŞTEFAN – Consilier Coperta: Alexandru P PESCU – Consilier

ISSN 2066 – 9321 ISSN-L 1584 – 8965 Editat la Editura Institutului Naţional de Statistică

III

INTRODUCERE

Cunoa�terea situa�iei alimentare �i nutri�ionale a popula�iei presupune existen�a unui ansamblu de informa�ii cu privire la disponibilit��ile de produse agroalimentare, la nivel na�ional.

Bilan�ul alimentar ofer� un cadru global în asigurarea acestor informa�ii.

Prin natura sa, bilan�ul alimentar constituie o sintez� de informa�ii cantitative stabilind un echilibru între resursele de produse agroalimentare �i utiliz�rile acestora.

Fiind conceput ca un tabel sintetic de intr�ri – ie�iri, bilan�ul alimentar reune�te informa�ii cu privire la stocurile, produc�ia, importurile �i exporturile de produse agroalimentare, eviden�iind totodat� rela�ia între agricultur� �i industria alimentar�, ca �i circuitele de comercializare �i distribuire a produselor agroalimentare.

Pe baza bilan�ului alimentar se determin� indicatori statistici care caracterizeaz� poten�ialul de consum alimentar al popula�iei într-o anumit� perioad� (de obicei un an), incluzând atât consumul casnic cât �i consumurile colective. În acest sens, bilan�ul alimentar asigur�:

- determinarea cantit��ilor de produse agroalimentare disponibile, la nivel na�ional, pentru consumul uman;

- evaluarea structurii calitative a consumului alimentar, exprimat în factori nutritivi.

Lucrarea statistic� “Bilan�uri alimentare” se realizeaz� în România începând cu anul 1990, conform metodologiei Eurostat.

Publica�ia prezint� bilan�urile alimentare pentru principalele grupe de produse agroalimentare, în anul 2016, comparativ cu anul 2015 �i este structurat� în dou� capitole. În primul capitol se prezint� metodologia de calcul a bilan�urilor alimentare, iar în capitolul al doilea se prezint� analiza form�rii resurselor de produse agroalimentare �i a utiliz�rii acestora, în anul 2016, comparativ cu anul precedent.

Publica�ia de fa�� ofer� o imagine asupra aprovizion�rii cu produse agroalimentare a popula�iei, a utiliz�rii acestor produse, a evolu�iei diferitelor resurse de produse agroalimentare �i a consumului intern.

V

C U P R I N S Pagina

I. METODOLOGIA DE CALCUL A BILAN�URILOR ALIMENTARE..........................................1 II. FORMAREA �I UTILIZAREA RESURSELOR DE PRODUSE AGROALIMENTARE, ÎN ANUL 2016..............................................................3

TABELE 1.Cereale �i produse din cereale (în echivalent cereale boabe) .................................................17

1.1. Grâu �i secar� (în echivalent cereale boabe).......................................................................18 1.2. Porumb (în echivalent cereale boabe) .................................................................................19 1.3. Alte cereale (în echivalent cereale boabe) ...........................................................................20 1.4. Orez (în echivalent cereale boabe) ......................................................................................21

2. Cartofi......................................................................................................................................22

3. Leguminoase boabe................................................................................................................23

4. Legume �i produse din legume (în echivalent legume proaspete)..........................................24 4.1. Tomate (în echivalent legume proaspete)............................................................................25 4.2. Ceap� uscat� (în echivalent legume proaspete)..................................................................26 4.3. Varz� (în echivalent legume proaspete)...............................................................................27 4.4. R�d�cinoase comestibile (în echivalent legume proaspete) ................................................28 4.5. Diverse legume (în echivalent legume proaspete) ...............................................................29

5. Pepeni .....................................................................................................................................30

6. Fructe �i produse din fructe (în echivalent fructe proaspete) ..................................................31 6.1. Mere (în echivalent fructe proaspete)...................................................................................32 6.2. Prune (în echivalent fructe proaspete) .................................................................................33 6.3. Cire�e – vi�ine (în echivalent fructe proaspete) ...................................................................34 6.4. Piersici – nectarine (în echivalent fructe proaspete) ............................................................35 6.5. Struguri (în echivalent fructe proaspete) ..............................................................................36 6.6. Diverse fructe indigene (în echivalent fructe proaspete) ......................................................37 6.7. Fructe meridionale �i exotice (în echivalent fructe proaspete) .............................................38

7. Zah�r �i produse din zah�r (în echivalent zah�r rafinat) .........................................................39

8. Lapte �i produse din lapte (în echivalent lapte de 3,5% gr�sime)...........................................40

9. Ou�..........................................................................................................................................41

10. Carne �i produse din carne (în echivalent carne proasp�t�).................................................42 10.1. Carne de bovine (în echivalent carne proasp�t�) ..............................................................43 10.2. Carne de porcine (în echivalent carne proasp�t�) .............................................................44 10.3. Carne de ovine – caprine (în echivalent carne proasp�t�).................................................45 10.4. Carne de pas�re (în echivalent carne proasp�t�) ..............................................................46 10.5. Alte feluri de carne (în echivalent carne proasp�t�)...........................................................47

11. Organe comestibile ...............................................................................................................48

12. Pe�te �i produse din pe�te (în echivalent pe�te proasp�t)....................................................49

13. Gr�simi vegetale �i animale ..................................................................................................50 13.1. Uleiuri vegetale rafinate......................................................................................................51 13.2. Margarin� ...........................................................................................................................52 13.3. Gr�simi de porcine (în echivalent gr�simi topite) ...............................................................53 13.4. Unt......................................................................................................................................54 GLOSAR .....................................................................................................................................55

1

I. METODOLOGIA DE CALCUL A BILAN�URILOR ALIMENTARE

1. Obiectivul bilan�urilor alimentare Obiectivul principal al bilan�urilor alimentare const� în ob�inerea de indicatori statistici privind disponibilit��ile de consum ale popula�iei într-o anumit� perioad� de timp (de obicei un an).

2. Sfera de cuprindere Bilan�urile alimentare s-au calculat pentru 13 grupe de produse agroalimentare de origine vegetal� �i de origine animal�, atât pentru produsele primare, cât �i pentru produsele transformate.

3. Perioada de referin�� Bilan�urile alimentare se elaboreaz� pe an calendaristic.

4. Nomenclatoare utilizate:

� Nomenclatorul produselor agricole utilizat în cadrul cercet�rilor statistice privind produc�ia vegetal� la principalele culturi �i produc�ia animal�

� Nomenclatorul PRODROM � Nomenclatorul combinat � Tabela de compozi�ie a alimentelor

5. Metoda de calcul

Indicatorii specifici bilan�urilor alimentare sunt prezenta�i într-un tabel de intr�ri - ie�iri sub form� de resurse �i utiliz�ri. Între cele dou� p�r�i ale bilan�ului alimentar se stabile�te rela�ia:

Resurse = Utiliz�ri.

Partea de “Resurse”(R) grupeaz� totalitatea cantit��ilor dintr-un anumit produs agroalimentar de care dispune economia na�ional� în anul pentru care se întocme�te bilan�ul.

Resursele se compun din produc�ia utilizabil� (Pu) �i importul de produse agroalimentare (I):

Resurse = Pu + I

Partea de “Utiliz�ri”(U) cuprinde exportul de produse agroalimentare (E) �i disponibilit��ile interne pentru consum (Dic):

Utiliz�ri = E + Dic

Disponibilit��ile interne pentru consum cuprind: consum intermediar (Ci), pierderi (P), varia�ia de stoc (Vs) �i disponibil pentru consumul uman (Dcu).

Disponibilit��ile interne pentru consum se stabilesc pe baza formulei:

Dic = U – E

Pentru verificare se poate utiliza rela�ia:

Dic = Ci + P + (�)Vs + Dcu

Consumul intermediar se compune din: consum s�mân�� (Cs), consum furaje (Cf), prelucrare industrial� (Pind) �i transformare industrial� (Tind):

Ci = Cs + Cf + Pind + Tind

2

Varia�ia de stoc reprezint� evolu�ia stocurilor în cursul perioadei de referin�� i se stabile�te pe baza rela�iei:

Vs = Sf – Si , unde: Sf �i Si reprezint� stocul final, respectiv stocul ini�ial.

Disponibilul pentru consumul uman se stabile�te pe baza rela�iei:

Dcu = Dic – (Ci + P + Vs)

6. Sursa datelor Principalele surse de date utilizate sunt:

� Balan�ele principalelor produse agricole la produc�tor; � Cercetarea statistic� PRODROM A – Produse �i servicii industriale pentru datele

privind produc�ia fizic� industrial� �i stocurile în întreprinderile industriale; � Pentru comer�ul interna�ional cu bunuri (date provizorii): 1. comer�ul INTRA-UE: - declara�iile statistice INTRASTAT colectate de c�tre Institutul Na�ional de Statistic� (INS) direct de la operatorii economici care au realizat un volum valoric al expedierilor intracomunitare de bunuri sau/�i un volum valoric al introducerilor intracomunitare de bunuri superior nivelului pragului statistic Intrastat stabilit pentru fiecare flux �i an de referin��; - declara�iile vamale colectate �i prelucrate de c�tre Agen�ia Na�ional� de Administrare Fiscal� (ANAF), pentru comer�ul intracomunitar privind bunuri pentru prelucrare intern� sau prelucrare sub control vamal; bunuri care se mi�c� din/c�tre p�r�i ale teritoriului statistic al UE, dar care nu apar�in teritoriului fiscal al UE; 2. comer�ul EXTRA-UE: ANAF, care colecteaz� �i prelucreaz� declara�iile vamale de export �i import; � Statistica demografic� – popula�ia rezident� a fiec�rui an, estimat� în condi�ii de

comparabilitate cu rezultatele definitive ale Recens�mântului Popula�iei �i al Locuin�elor - 2011.

7. Utilizarea bilan�urilor alimentare Pe baza bilan�urilor alimentare se calculeaz� urm�torii indicatori:

- consumul alimentar mediu brut anual pe locuitor - consumul alimentar mediu net anual pe locuitor - consumul alimentar mediu net zilnic pe locuitor - consumul alimentar mediu zilnic pe locuitor, exprimat în calorii - consumul alimentar mediu zilnic pe locuitor, exprimat în proteine - consumul alimentar mediu zilnic pe locuitor, exprimat în glucide - consumul alimentar mediu zilnic pe locuitor, exprimat în lipide.

3

II. FORMAREA �I UTILIZAREA RESURSELOR DE PRODUSE AGROALIMENTARE,

ÎN ANUL 2016

1. Cereale �i produse din cereale (în echivalent cereale boabe)

1.1. Resursele totale*) de cereale �i produse din cereale (în echivalent cereale boabe) au fost mai mari cu 2780 mii tone în anul 2016, fa�� de nivelul anului 2015.

Tabelul 1.1. Resursele totale de cereale �i produse din cereale (în echivalent cereale boabe)

mii tone 2015 2016 Resurse totale 38162 40942 Stoc ini�ial 15803 15703 Produc�ie 18964 21424 Import 3395 3815

Fa�� de anul precedent, nivelul produc�iei de cereale a înregistrat o cre�tere de 2460 mii tone �i a contribuit la formarea resurselor totale, într-o propor�ie mai mare cu 2,6 puncte procentuale.

Importurile de cereale �i produse din cereale (în echivalent cereale boabe) au asigurat 9,3% din resursele totale.

În anul 2016 fa�� de anul precedent, stocul ini�ial de cereale �i produse din cereale (în echivalent cereale boabe) a contribuit în propor�ie mai mic� (-3,0 puncte procentuale) la formarea resurselor totale.

Grafic 1.1 – STRUCTURA RESURSELOR TOTALE DE CEREALE

2015

41,4%

49,7%

8,9%

stoc ini�ialproduc�ieimport

2016

52,3%

9,3%38,4%

Cea mai mare pondere în produc�ia total� de cereale a avut-o produc�ia de porumb (50,2%), în cre�tere, fa�� de anul precedent, cu 2,8 puncte procentuale.

Ponderea produc�iei de grâu �i secar�, în produc�ia total� de cereale, a sc�zut cu 2,6 puncte procentuale fa�� de nivelul anului precedent (39,5% în anul 2016 fa�� de 42,1% în anul 2015).

*) stoc ini�ial + produc�ie + import

4

Importurile de cereale �i produse din cereale (în echivalent cereale boabe) au înregistrat o cre�tere de 12,4% fa�� de anul precedent. Atât importul de grâu �i secar� (în echivalent cereale boabe) cât �i importul de orez (în echivalent cereale boabe) au crescut de 2,5 ori, respectiv cu 16,8% fa�� de anul 2015.

În anul 2016, exporturile de cereale �i produse din cereale (în echivalent cereale boabe) au înregistrat o cre�tere de 2302 mii tone fa�� de anul 2015 �i au reprezentat 47,3% din utiliz�ri. Exportul de grâu �i secar� a reprezentat 59,7% din exportul total de cereale �i produse din cereale, iar exportul de porumb a reprezentat 29,0%.

1.2. Consumul intern

Cantit��ile de cereale �i produse din cereale (în echivalent cereale boabe) destinate consumului intern au fost mai mari în anul 2016 cu 534 mii tone, comparativ cu anul precedent. Cea mai mare pondere (57,2%) în consumul intern de cereale, au avut-o cantit��ile de cereale destinate alimenta�iei animalelor, în cre�tere fa�� de anul precedent cu 552 mii tone.

Tabelul 1.2. Consumul intern de cereale �i produse din cereale (în echivalent cereale boabe) Structura (%)

2015 mii tone

2016 mii tone 2015 2016

Consum intern 12825 13359 100,0 100,0 Consum s�mân�� 807 817 6,3 6,1 Consum furaje 7084 7636 55,2 57,2 Prelucrare industrial� 680 731 5,3 5,5 Disponibil pentru consumul uman 4186 4107 32,6 30,7 Pierderi 68 68 0,6 0,5

Disponibilul pentru consumul uman a înregistrat o sc�dere de 79 mii tone fa�� de anul precedent.

2. Cartofi

2.1. Resursele totale de cartofi au crescut în anul 2016 cu 26 mii tone, fa�� de anul 2015.

Tabelul 2.1. Resursele totale de cartofi Structura (%)

2015 mii tone

2016 mii tone 2015 2016

Resurse totale 9011 9037

100,0

100,0

Stoc ini�ial 6112 5975 67,8 66,1 Produc�ie 2625 2690 29,1 29,8 Import 274 372 3,1 4,1

În anul 2016, importul de cartofi a crescut cu 98 mii tone, iar exportul a sc�zut cu 4 mii tone fa�� de nivelul anului precedent.

5


În anul 2016, comparativ cu anul precedent, s-a înregistrat o sc�dere a cantit��ii de cartofi destinate consumului intern (- 29 mii tone).

Disponibilul pentru consumul uman a reprezentat 63,2% din consumul intern de cartofi, în sc�dere fa�� de anul precedent cu 1,6 puncte procentuale.

Consumul de s�mân�� a reprezentat 22,0% din consumul intern, mai pu�in cu 0,2 puncte procentuale fa�� de anul precedent.

Tabelul 2.2. Consumul intern de cartofi Structura (%)

2015 mii tone

2016 mii tone 2015 2016

Consum intern 3006 2977

100,0

100,0

Consum s�mân�� 668 655 22,2 22,0 Consum furaje 163 168 5,4 5,7 Prelucrare industrial� 44 46 1,5 1,5 Disponibil pentru consumul uman 1949 1882 64,8 63,2 Pierderi 182 226 6,1 7,6

Consumul furajer a înregistrat în anul 2016, fa�� de anul precedent, o cre�tere cu 5 mii tone.

3. Leguminoase boabe

3.1. Resursele totale de leguminoase boabe au crescut în anul 2016, cu 28 mii de tone, fa�� de anul precedent, datorit� cre�terii produc�iei.

Tabelul 3.1. Resursele totale de leguminoase boabe Structura (%)

2015 mii tone

2016 mii tone 2015 2016


100,0

100,0


În anul 2016, produc�ia de leguminoase boabe a asigurat 65,6% din resursele totale, cu 3,8 puncte procentuale mai mult decât în anul precedent.

Importul �i stocul ini�ial în anul 2016 au crescut. Importul a asigurat 18,5% din resursele totale ale anului 2016, dar mai pu�in cu 2,6 puncte procentuale fa�� de anul 2015, iar exportul a asigurat 15,9% mai pu�in cu 1,2 puncte procentuale.


În anul 2016, cantitatea destinat� consumului intern a fost cu 22 mii tone mai mic�, fa�� de anul precedent.

6

Disponibilul pentru consumul uman a avut cea mai mare pondere în consumul intern, în sc�dere cu 9,1 puncte procentuale fa�� de anul precedent.

Ponderea consumului de s�mân�� în consumul intern a crescut cu 5,2 puncte procentuale fa�� de anul precedent.

Tabelul 3.2. Consumul intern de leguminoase boabe Structura (%)

2015 mii tone

2016 mii tone 2015 2016

Consum intern 95 73

100,0 100,0

Consum s�mân�� 12 13 12,6 17,8 Consum furaje 21 19 22,1 26,0 Disponibil pentru consumul uman 62 41 65,3 56,2

Consumul de furaje a înregistrat o pondere mai mare cu 3,9 puncte procentuale, comparativ cu anul precedent.

4. Legume �i produse din legume (în echivalent legume proaspete)

4.1. Resursele totale de legume �i produse din legume (în echivalent legume proaspete), în anul 2016, au fost mai mici fa�� de cele din anul precedent cu 83 mii tone, datorit� sc�derii produc�iei fa�� de anul precedent.

Tabelul 4.1. Resursele totale de legume �i produse din legume (în echivalent legume proaspete)

2015 mii tone

2016 mii tone

Resurse totale 4838 4755 Stoc ini�ial 1128 1205 Produc�ie 3124 2881 Import 586 669

Produc�ia de legume a asigurat 60,6% din resursele totale, mai pu�in cu 4,0 puncte procentuale fa�� de anul precedent. Cea mai mare pondere în produc�ia total� de legume în anul 2016, a avut-o produc�ia de varz� (34,4%), cu 0,3 puncte procentuale mai mare decât cea a anului 2015, urmat� de produc�ia de legume din grupa “Diverse legume” (24,9%) mai mic� cu 0,1 puncte procentuale decât cea a anului precedent �i de produc�ia de tomate (21,8%) cu 0,5 puncte procentuale mai mic� decât în anul 2015.

Ponderea importului la asigurarea resurselor totale de legume �i produse din legume a avut o tendin�� de cre�tere fa�� de anul precedent (14,1% fa�� de 12,1%). În anul 2016, importul de legume �i produse din legume a fost mai mare de 15,3 ori decât exportul.

Cea mai mare pondere în importul total de legume �i produse din legume, a avut-o importul de tomate �i produse din tomate (41,5%). Ponderi importante în importul total de legume �i produse din legume au mai avut importurile de legume din grupa “Diverse legume” (32,0%), cele de ceap� uscat� (11,9%) �i de r�d�cinoase comestibile (10,7%).

7

Grafic 4.1. – STRUCTURA RESURSELOR TOTALE DE LEGUME �I PRODUSE DIN LEGUME

2015

12,1% 23,3%

64,6%

stoc ini�ialproduc�ieimport

2016

14,1% 25,3%

60,6%


Cantitatea de legume �i produse din legume (în echivalent legume proaspete) destinat� consumului intern, a fost mai mic� cu 103 mii tone fa�� de anul precedent.

Tabelul 4.2. Consumul intern de legume �i produse din legume (în echivalent legume proaspete) Structura (%)

2015 mii tone

2016 mii tone 2015 2016

Consum intern 3572 3469 100,0 100,0 Consum s�mân�� 3 3 0,1 0,1 Consum furaje 137 125 3,8 3,6 Disponibil pentru consumul uman 3141 3071 87,9 88,5 Pierderi 291 270 8,2 7,8 În anul 2016, disponibilul pentru consumul uman a sc�zut cu 70 mii tone, comparativ cu anul precedent.

5. Pepeni

5.1. Resursele totale de pepeni (verzi �i galbeni) au sc�zut cu 20 mii tone în anul 2016, fa�� de anul 2015, din cauza sc�derii produc�iei.

Tabelul 5.1. Resursele totale de pepeni Structura (%)

2015 mii tone

2016 mii tone 2015 2016

Resurse totale 533 513 100,0 100,0 Produc�ie 506 478 94,9 93,2 Import 27 35 5,1 6,8

8

Ponderea produc�iei de pepeni a sc�zut cu 1,7 puncte procentuale comparativ cu anul 2015. Importul de pepeni a crescut cu 8 mii tone.

5.2. Consumul intern de pepeni a fost mai mic în anul 2016, cu 19 mii tone fa�� de cel din anul precedent.

Tabelul 5.2. Consumul intern de pepeni Structura (%)

2015 mii tone

2016 mii tone 2015 2016

Consum intern 532 513 100,0 100,0 Consum furaje 96 91 18,0 17,7 Disponibil pentru consumul uman 415 401 78,0 78,2 Pierderi 21 21 4,0 4,1

6. Fructe �i produse din fructe (în echivalent fructe proaspete)

6.1. Resursele totale de fructe �i produse din fructe (în echivalent fructe proaspete), în anul 2016, au înregistrat o cre�tere cu 130 mii tone fa�� de anul 2015, ca urmare a cre�terii importului.

Tabelul 6.1. Resursele totale de fructe �i produse din fructe (în echivalent fructe proaspete)

2015 mii tone

2016 mii tone

Resurse totale 3335 3465 Stoc ini�ial 292 251 Produc�ie 1994 1978 Import 1049 1236

Contribu�ia cea mai mare la formarea resurselor totale în anul 2016, a avut-o produc�ia de fructe (57,1%), în sc�dere cu 2,7 puncte procentuale, fa�� de anul precedent.

Importul de fructe �i produse din fructe (în echivalent fructe proaspete) a avut o contribu�ie mai mare cu 187 mii tone la formarea resurselor, în cre�tere cu 4,3 puncte procentuale, fa�� de anul precedent.

Cantitatea de fructe �i produse din fructe (în echivalent fructe proaspete) exportat� a înregistrat o sc�dere (-15 mii tone), fa�� de anul precedent.

În anul 2016, importul de fructe �i produse din fructe (în echivalent fructe proaspete) a dep��it exportul cu 1136 mii tone. Stocul ini�ial de fructe �i produse din fructe (în echivalent fructe proaspete) a asigurat 7,2% din resursele totale, fa�� de 8,8% în anul precedent.

Cea mai mare pondere în produc�ia total� de fructe a avut-o produc�ia de struguri (37,2%), mai mic� cu 2,9 puncte procentuale fa�� de anul 2015, urmat� de produc�ia de prune (25,9%) mai mare cu 1,9 puncte procentuale fa�� de anul precedent �i produc�ia de mere (23,6%) u�or mai mare cu 0,1 puncte procentuale.

Cea mai mare pondere în importul total de fructe �i produse din fructe în anul 2016 a avut-o importul de fructe meridionale �i exotice (60,8%), mai pu�in cu 0,4 puncte procentuale fa�� de anul precedent.

9

Cea mai mare pondere în exportul total de fructe �i produse din fructe, a avut-o exportul de mere �i produse din mere (32,6%), cu 13,8 puncte procentuale mai pu�in fa�� de anul precedent, urmat� de exportul de fructe din grupa “Diverse fructe indigene” (22,1%), cu 7,0 puncte procentuale mai pu�in decât în anul 2015.

Grafic 6.1. – STRUCTURA RESURSELOR TOTALE DE FRUCTE �I PRODUSE DIN FRUCTE

2015

59,8%

8,8%

31,4%stoc ini�ial

produc�ie

import

2016

57,1%

7,2%

35,7%


Consumul intern de fructe �i produse din fructe (în echivalent fructe proaspete) a fost mai mare cu 134 mii tone, în anul 2016 fa�� de anul 2015. Cantit��ile de fructe destinate prelucr�rii industriale �i consumului uman au de�inut 96,8% din consumul intern.

Tabelul 6.2. Consumul intern de fructe �i produse din fructe (în echivalent fructe proaspete)

Structura (%)

2015 mii tone

2016 mii tone 2015 2016

Consum intern 2969 3103 100,0 100,0 Prelucrare industrial� 1140 1112 38,4 35,8 Disponibil pentru consumul uman 1741 1893 58,6 61,0 Pierderi 88 98 3,0 3,2

Cantit��ile de fructe destinate consumului uman au crescut cu 152 mii tone, iar ponderea acestora în consumul intern a crescut cu 2,4 puncte procentuale fa�� de anul precedent.

10

7. Zah�r �i produse din zah�r (în echivalent zah�r rafinat)

7.1. Resursele totale de zah�r �i produse din zah�r (în echivalent zah�r rafinat) au fost mai mari în anul 2016, fa�� de anul precedent, cu 51 mii tone.

În anul 2016 comparativ cu anul 2015, componentele resurselor totale, au evoluat astfel:

- stocul ini�ial a fost mai mare, fa�� de anul precedent.

- produc�ia de zah�r din sfecl� a sc�zut u�or cu o mie tone, iar produc�ia ob�inut� din zah�r brut din import a sc�zut cu 82 mii tone.

- importul de zah�r �i produse din zah�r a crescut cu 53 mii tone.

La constituirea resurselor totale contribu�ia produc�iei de zah�r ob�inut� din zah�r brut din import a sc�zut cu 10,8 puncte procentuale, în anul 2016 fa�� de anul 2015.

Tabelul 7.1. Resursele totale de zah�r �i produse din zah�r (în echivalent zah�r rafinat) Structura (%)

2015 mii tone

2016 mii tone 2015 2016

Resurse totale 916 967 100,0 100,0 Stoc ini�ial 176 257 19,2 26,5 Produc�ia de zah�r din sfecl� 139 138 15,2 14,3 Produc�ia ob�inut� din zah�r brut din import 400 318 43,7 32,9 Import 201 254 21,9 26,3

Ponderea produc�iei de zah�r rafinat ob�inut din sfecl� a înregistrat o sc�dere de 0,9 puncte procentuale, fa�� de anul precedent.

Comparativ cu anul precedent, ponderea importului de zah�r rafinat �i produse din zah�r (în echivalent zah�r rafinat) la formarea resurselor totale a crescut cu 4,4 puncte procentuale.

Exportul de zah�r �i produse din zah�r (în echivalent zah�r rafinat) a crescut (+11,4%) în anul 2016 fa�� de anul precedent.

7.2. Consumul intern de zah�r �i produse din zah�r (în echivalent zah�r rafinat) a fost mai mare în anul 2016 fa�� de anul precedent, cu 2 mii tone.

Tabelul 7.2. Consumul intern de zah�r �i produse din zah�r (în echivalent zah�r rafinat) Structura (%)

2015

mii tone 2016

mii tone 2015 2016

Consum intern 536 538 100,0 100,0 Prelucrare industrial� 18 21 3,3 3,9 Disponibil pentru consumul uman 507 503 94,6 93,5 Pierderi 11 14 2,1 2,6

Cea mai mare parte din consumul intern de zah�r �i produse din zah�r (în echivalent zah�r rafinat), a fost destinat� consumului uman.

11

8. Lapte �i produse din lapte (în echivalent lapte de 3,5% gr�sime)

8.1. Resursele totale de lapte �i produse din lapte (în echivalent lapte de 3,5% gr�sime) au crescut cu 434 mii hl, în anul 2016, fa�� de anul 2015. Contribu�ia cea mai mare (83,9%), la formarea resurselor totale, a avut-o produc�ia de lapte a c�rei pondere în resursele totale este cu 2,8 puncte procentuale mai mic� decât cea a anului precedent.

Ponderea importului de lapte �i produse din lapte (în echivalent lapte de 3,5% gr�sime) în total resurse a fost cu 2,8 puncte procentuale mai mare fa�� de anul precedent.

Exportul de lapte �i produse din lapte (în echivalent lapte de 3,5% gr�sime) a crescut cu 98 mii hl (+5,0%), comparativ cu anul precedent.

Tabelul 8.1. Resursele totale de lapte �i produse din lapte (în echivalent lapte de 3,5% gr�sime)

Structura (%)

2015 mii hl

2016 mii hl 2015 2016


100,0 100,0


Importul de lapte �i produse din lapte (în echivalent lapte de 3,5% gr�sime), în anul 2016 a fost mai mare fa�� de exportul de lapte �i produse din lapte, de 3,9 ori.


Consumul intern de lapte �i produse din lapte (în echivalent lapte de 3,5% gr�sime) a fost în anul 2016, cu 360 mii hl mai mare decât în anul precedent.

Cea mai mare parte din consumul intern de lapte �i produse din lapte a fost destinat� consumului uman. Ponderea acestuia s-a men�inut constant� în formarea consumului intern în anul 2016, comparativ cu anul precedent.

Tabelul 8.2. Consumul intern de lapte �i produse din lapte (în echivalent lapte de 3,5% gr�sime)

Structura (%) 2015 mii hl

2016 mii hl 2015 2016

Consum intern 59791 60151 100,0 100,0 Consum furaje 4337 4242 7,3 7,1 Transformare industrial� 2235 2377 3,7 3,9 Disponibil pentru consumul uman 48244 48523 80,7 80,7 Pierderi 4975 5009 8,3 8,3

Cantitatea de lapte destinat� transform�rii industriale a crescut cu 142 mii hl în anul 2016, comparativ cu anul 2015, ponderea acesteia fiind mai mare cu 0,2 puncte procentuale.

12

9. Ou�

9.1. Resursele totale de ou� au înregistrat în anul 2016 o sc�dere cu 176 milioane buc��i, fa�� de anul 2015.

Tabelul 9.1. Resursele totale de ou� Structura (%)

2015 mil buc

2016 mil buc 2015 2016

Resurse totale 8669 8493 100,0 100,0 Stoc ini�ial 1732 1908 20,0 22,5 Produc�ie 6555 6182 75,6 72,8 Import 382 403 4,4 4,7

Contribu�ia cea mai mare, la formarea resurselor, a avut-o produc�ia de ou� (72,8%), care în anul 2016 a sc�zut fa�� de nivelul înregistrat în anul precedent cu 2,8 puncte procentuale.

În anul 2016 importul de ou� a crescut cu 21 milioane buc��i fa�� de cel din anul precedent, contribuind într-o m�sur� mai mare la formarea resurselor totale.

Cantitatea de ou� exportat�, în anul 2016 a fost cu 31,1% mai mic� (114 milioane buc��i) fa�� de anul precedent.


Consumul intern de ou� a crescut, în anul 2016, cu 19 milioane buc��i, comparativ cu anul precedent.

Cea mai mare pondere în consumul intern, a avut-o consumul uman (82,1%) care a înregistrat o cre�tere de 69 milioane buc��i, în anul 2016, fa�� de anul precedent.

Tabelul 9.2. Consumul intern de ou� Structura (%)

2015 mil buc

2016 mil buc 2015 2016

Consum intern 6395 6414 100,0 100,0 Ou� pentru incuba�ie 258 258 4,0 4,0 Disponibil pentru consumul uman 5197 5266 81,3 82,1 Pierderi 940 890 14,7 13,9

Cantitatea de ou� pentru incuba�ie în anul 2016 s-a men�inut la acela�i nivel, comparativ cu anul precedent.

10. Carne �i produse din carne (în echivalent carne proaspat�)

10.1. Resursele totale de carne �i produse din carne (în echivalent carne proasp�t�) au înregistrat o cre�tere de 62 mii tone în anul 2016, fa�� de anul precedent. Aceasta s-a datorat cre�terii tuturor componentelor care au contibuit la formarea resurselor totale de carne �i produse din carne (stoc ini�ial, produc�ie �i import).

13

Tabelul 10.1. Resursele totale de carne �i produse din carne (în echivalent carne proasp�t�) Structura (%)

2015 mii tone

2016 mii tone 2015 2016


100,0

100,0

Stoc ini�ial 166 184 10,5 11,2 Produc�ie 989 1009 62,4 61,2 Import 430 454 27,1 27,6 Exportul de carne �i produse din carne a crescut cu aproximativ 9 mii tone fa�� de anul precedent.

Cele mai mari ponderi în produc�ia total� de carne �i produse din carne în anul 2016, le de�in: produc�ia de carne de porcine (45,1%) cu 1,2 puncte procentuale mai mare decât în anul precedent �i produc�ia de carne de pas�re (39,8%) cu 1,2 puncte procentuale mai mic� fa�� de anul precedent.

Cantitatea de carne de porc �i produse din carne de porc importat� în anul 2016 a avut ponderea cea mai mare (55,1%) în importul total de carne �i produse din carne, urmat� de cea de carne de pas�re �i produse din carne de pas�re (33,5%).

Cele mai mari ponderi în exportul total de carne �i produse din carne le-au avut exportul de carne �i produse din carne de pas�re (51,1%), cu 9,6 puncte procentuale mai mic fa�� de cel din anul precedent �i cel de carne �i produse din carne de porcine (25,6%), mai mare cu 3,0 puncte procentuale fa�� de anul 2015.


Resursele totale de carne �i produse din carne (în echivalent carne proasp�t�) au fost destinate integral consumului uman. Disponibilul pentru consumul uman a crescut în anul 2016, cu 35 mii tone fa�� de cel din anul precedent. 11. Pe�te �i produse din pe�te (în echivalent pe�te proasp�t)

11.1. Resursele totale de pe�te �i produse din pe�te (în echivalent pe�te proasp�t) au crescut, în anul 2016, cu 5 mii tone fa�� de anul precedent.

Tabelul 11.1. Resursele totale de pe�te �i produse din pe�te (în echivalent pe�te proasp�t) 2015

mii tone 2016

mii tone Structura (%)

2015 2016 Resurse totale 117 122

100,0

100,0

Stoc ini�ial 2 3 1,7 2,5 Produc�ie 20 23 17,1 18,8 Import 95 96 81,2 78,7 Contribu�ia cea mai mare la formarea resurselor totale de pe�te �i produse din pe�te, în anul 2016, a avut-o importul (78,7%), a c�rui pondere a sc�zut fa�� de anul precedent cu 2,5 puncte procentuale.

14

Produc�ia de pe�te �i produse din pe�te (în echivalent pe�te proasp�t) a crescut cu 3 mii tone (+1,7 puncte procentuale) fa�� de nivelul anului precedent.

11.2. Consumul intern Resursele totale de pe�te �i produse din pe�te au fost destinate în întregime consumului uman, care a înregistrat o cre�tere de 9 mii tone, fa�� de anul precedent.

12. Gr�simi vegetale �i animale

12.1. Resursele totale de gr�simi vegetale �i animale au crescut cu 12 mii tone fa�� de anul precedent.

Comparativ cu anul precedent, produc�ia de gr�simi vegetale �i animale a avut un aport mai mare la formarea resurselor totale (+0,6 puncte procentuale).

Cea mai mare pondere în produc�ia total� de gr�simi vegetale �i animale, a avut-o în anul 2016, produc�ia de uleiuri vegetale (67,7%), în cre�tere cu 0,8 puncte procentuale, fa�� de anul precedent.

Tabelul 12.1. Resursele totale de gr�simi vegetale �i animale 2015

mii tone 2016


2015 2016 Resurse totale 573 585 100,0 100,0 Stoc ini�ial 22 25 3,8 4,3 Produc�ie 404 416 70,5 71,1 Import 147 144 25,7 24,6

În anul 2016 comparativ cu anul precedent, importul de gr�simi vegetale �i animale a sc�zut cu 3 mii tone, iar exportul a crescut cu 13 mii tone.

12.2. Consumul intern de gr�simi vegetale �i animale în anul 2016 s-a men�inut la acela�i nivel cu anul precedent.

Tabelul 12.2. Consumul intern de gr�simi vegetale �i animale 2015

mii tone 2016


2015 2016 Consum intern 489 489 100,0 100,0 Consum furaje 4 4 0,8 0,8 Transformare industrial� 2 2 0,4 0,4 Prelucrare industrial� 57 55 11,7 11,3 Disponibil pentru consumul uman 425 427 86,9 87,3 Pierderi 1 1 0,2 0,2

În anul 2016, disponibilul pentru consumul uman a avut cea mai mare pondere (87,3%) în consumul intern de gr�simi vegetale �i animale, înregistrând o cre�tere de 2 mii tone, fa�� de anul precedent.

T A B E L E

17

Tabelul 1. CEREALE �I PRODUSE DIN CEREALE (în echivalent cereale boabe)

2015 2016 2016/2015 tone tone -%-A. RESURSE 22359183 25239196 112,91. Produc�ia utilizabil� 18963695 21423895 113,02. Import 3395488 3815301 112,4B. UTILIZ�RI 22359183 25239196 112,93. Export 9635357 11937300 123,94. Disponibilit��i interne pentru consum 12723826 13301896 104,55. Consum intermediar 8570857 9184426 107,25.1 Consum s�mân�� 806762 817465 101,35.2 Consum furaje 7084331 7635969 107,85.3 Prelucrare industrial� 679764 730992 107,55.4 Transformare industrial� - - -6. Pierderi total 67678 67604 99,97. Varia�ia de stoc (±) -100470 -56997 *8. Disponibil pentru consumul uman 4185761 4106863 98,1

INDICATORI SINTETICI

9. Consumul alimentar mediu brut anual - kg/locuitor 211,2 208,4 98,710. Consumul alimentar mediu net anual - kg/locuitor 159,8 157,6 98,611. Consumul alimentar mediu net zilnic - gr/zi/locuitor 382,8 377,7 98,7

INDICATORI DERIVA�I

12. Consumul alimentar mediu zilnic, exprimat în num�r calorii/locuitor 1349,4 1331,5 98,713. Consumul alimentar mediu zilnic, exprimat în grame proteine/locuitor 40,56 40,06 98,814. Consumul alimentar mediu zilnic, exprimat în grame glucide/locuitor 277,83 274,14 98,715. Consumul alimentar mediu zilnic, exprimat în grame lipide/locuitor 4,67 4,61 98,7

* procentul nu are semnifica�ie pentru varia�ia de stocuri

18

Tabelul 1.1. GRÂU �I SECAR� (în echivalent cereale boabe)

2015 2016 2016/2015 tone tone -%-A. RESURSE 8947142 10885683 121,71. Produc�ia utilizabil� 7986679 8457062 105,92. Import 960463 2428621 2,5 oriB. UTILIZ�RI 8947142 10885683 121,73. Export 3643125 7121541 195,54. Disponibilit��i interne pentru consum 5304017 3764142 71,05. Consum intermediar 1221406 1295943 106,15.1 Consum s�mân�� 592527 601494 101,55.2 Consum furaje 626779 692226 110,45.3 Prelucrare industrial� 2100 2223 105,95.4 Transformare industrial� - - -6. Pierderi total 15267 11549 75,67. Varia�ia de stoc (±) 828566 -754667 *8. Disponibil pentru consumul uman 3238778 3211317 99,2






19

Tabelul 1.2. PORUMB (în echivalent cereale boabe)

2015 2016 2016/2015 tone tone -%-A. RESURSE 10681552 11421207 106,91. Produc�ia utilizabil� 8984743 10746387 119,62. Import 1696809 674820 39,8B. UTILIZ�RI 10681552 11421207 106,93. Export 4448564 3465610 77,94. Disponibilit��i interne pentru consum 6232988 7955597 127,65. Consum intermediar 6362926 6832627 107,45.1 Consum s�mân�� 65184 64606 99,15.2 Consum furaje 6028200 6445629 106,95.3 Prelucrare industrial� 269542 322392 119,65.4 Transformare industrial� - - -6. Pierderi total 44720 48207 107,87. Varia�ia de stoc (±) -1013355 285547 *8. Disponibil pentru consumul uman 838697 789216 94,1






20

Tabelul 1.3. ALTE CEREALE (în echivalent cereale boabe)

2015 2016 2016/2015 tone tone -%-A. RESURSE 2605450 2793475 107,21. Produc�ia utilizabil� 1967386 2198628 111,82. Import 638064 594847 93,2B. UTILIZ�RI 2605450 2793475 107,23. Export 1523493 1314644 86,34. Disponibilit��i interne pentru consum 1081957 1478831 136,75. Consum intermediar 984859 1054440 107,15.1 Consum s�mân�� 147385 149949 101,75.2 Consum furaje 429352 498114 116,05.3 Prelucrare industrial� 408122 406377 99,65.4 Transformare industrial� - - -6. Pierderi total 5315 5210 98,07. Varia�ia de stoc (±) 86210 412019 *8. Disponibil pentru consumul uman 5573 7162 128,5






21

Tabelul 1.4. OREZ (în echivalent cereale boabe)

2015 2016 2016/2015 tone tone -%-A. RESURSE 125039 138831 111,01. Produc�ia utilizabil� 24887 21818 87,72. Import 100152 117013 116,8B. UTILIZ�RI 125039 138831 111,03. Export 20175 35505 176,04. Disponibilit��i interne pentru consum 104864 103326 98,55. Consum intermediar 1666 1416 85,05.1 Consum s�mân�� 1666 1416 85,05.2 Consum furaje - - -5.3 Prelucrare industrial� - - -5.4 Transformare industrial� - - -6. Pierderi total 2376 2638 111,07. Varia�ia de stoc (±) -1891 104 *8. Disponibil pentru consumul uman 102713 99168 96,5






22

Tabelul 2. CARTOFI

2015 2016 2016/2015 tone tone -%-A. RESURSE 2898908 3061496 105,61. Produc�ia utilizabil� 2625017 2689733 102,52. Import 273891 371763 135,7B. UTILIZ�RI 2898908 3061496 105,63. Export 29834 25550 85,64. Disponibilit��i interne pentru consum 2869074 3035946 105,85. Consum intermediar 875688 868583 99,25.1 Consum s�mân�� 668200 654642 98,05.2 Consum furaje 163206 168185 103,15.3 Prelucrare industrial� 44282 45756 103,35.4 Transformare industrial� - - -6. Pierderi total 182082 226173 124,27. Varia�ia de stoc (±) -137566 59274 *8. Disponibil pentru consumul uman 1948870 1881916 96,6






23

Tabelul 3. LEGUMINOASE BOABE

2015 2016 2016/2015 tone tone -%-A. RESURSE 101440 127682 125,91. Produc�ia utilizabil� 75757 99312 131,12. Import 25683 28370 110,5B. UTILIZ�RI 101440 127682 125,93. Export 3554 63023 17,7 ori4. Disponibilit��i interne pentru consum 97886 64659 66,15. Consum intermediar 32355 31654 97,85.1 Consum s�mân�� 11679 12815 109,75.2 Consum furaje 20676 18839 91,15.3 Prelucrare industrial� - - -5.4 Transformare industrial� - - -6. Pierderi total 446 206 46,27. Varia�ia de stoc (±) 2619 -8023 *8. Disponibil pentru consumul uman 62466 40822 65,4






24

Tabelul 4. LEGUME �I PRODUSE DIN LEGUME (în echivalent legume proaspete)

2015 2016 2016/2015 tone tone -%-A. RESURSE 3709369 3550011 95,71. Produc�ia utilizabil� 3123575 2880833 92,22. Import 585794 669178 114,2B. UTILIZ�RI 3709369 3550011 95,73. Export 59837 43654 73,04. Disponibilit��i interne pentru consum 3649532 3506357 96,15. Consum intermediar 140481 127956 91,15.1 Consum s�mân�� 3063 2939 96,05.2 Consum furaje 137418 125017 91,05.3 Prelucrare industrial� - - -5.4 Transformare industrial� - - -6. Pierderi total 291329 270110 92,77. Varia�ia de stoc (±) 76936 37289 *8. Disponibil pentru consumul uman 3140786 3071002 97,8






25

Tabelul 4.1. TOMATE (în echivalent legume proaspete)

2015 2016 2016/2015 tone tone -%-A. RESURSE 943323 904756 95,91. Produc�ia utilizabil� 695188 627177 90,22. Import 248135 277579 111,9B. UTILIZ�RI 943323 904756 95,93. Export 4421 3291 74,44. Disponibilit��i interne pentru consum 938902 901465 96,05. Consum intermediar - - -5.1 Consum s�mân�� - - -5.2 Consum furaje - - -5.3 Prelucrare industrial� - - -5.4 Transformare industrial� - - -6. Pierderi total 176771 161625 91,47. Varia�ia de stoc (±) -2299 -15406 *8. Disponibil pentru consumul uman 764430 755246 98,8






26

Tabelul 4.2. CEAP� USCAT� (în echivalent legume proaspete)

2015 2016 2016/2015 tone tone -%-A. RESURSE 417478 404470 96,91. Produc�ia utilizabil� 353622 325074 91,92. Import 63856 79396 124,3B. UTILIZ�RI 417478 404470 96,93. Export 1663 666 40,14. Disponibilit��i interne pentru consum 415815 403804 97,15. Consum intermediar 433 386 89,15.1 Consum s�mân�� 433 386 89,15.2 Consum furaje - - -5.3 Prelucrare industrial� - - -5.4 Transformare industrial� - - -6. Pierderi total 12664 12440 98,27. Varia�ia de stoc (±) -13390 -10941 *8. Disponibil pentru consumul uman 416108 401919 96,6






27

Tabelul 4.3. VARZ� (în echivalent legume proaspete)

2015 2016 2016/2015 tone tone -%-A. RESURSE 1086472 1018824 93,81. Produc�ia utilizabil� 1066299 992398 93,12. Import 20173 26426 131,0B. UTILIZ�RI 1086472 1018824 93,83. Export 1792 1424 79,54. Disponibilit��i interne pentru consum 1084680 1017400 93,85. Consum intermediar 106630 99240 93,15.1 Consum s�mân�� - - -5.2 Consum furaje 106630 99240 93,15.3 Prelucrare industrial� - - -5.4 Transformare industrial� - - -6. Pierderi total 34706 32536 93,77. Varia�ia de stoc (±) 108591 75915 *8. Disponibil pentru consumul uman 834753 809709 97,0






28

Tabelul 4.4. R�D�CINOASE COMESTIBILE (în echivalent legume proaspete)

2015 2016 2016/2015 tone tone -%-A. RESURSE 308196 290904 94,41. Produc�ia utilizabil� 227004 219232 96,62. Import 81192 71672 88,3B. UTILIZ�RI 308196 290904 94,43. Export 1634 273 16,74. Disponibilit��i interne pentru consum 306562 290631 94,85. Consum intermediar 20430 19731 96,65.1 Consum s�mân�� - - -5.2 Consum furaje 20430 19731 96,65.3 Prelucrare industrial� - - -5.4 Transformare industrial� - - -6. Pierderi total 6267 5913 94,47. Varia�ia de stoc (±) -1803 -1563 *8. Disponibil pentru consumul uman 281668 266550 94,6






29

Tabelul 4.5. DIVERSE LEGUME (în echivalent legume proaspete)

2015 2016 2016/2015 tone tone -%-A. RESURSE 953900 931057 97,61. Produc�ia utilizabil� 781462 716952 91,72. Import 172438 214105 124,2B. UTILIZ�RI 953900 931057 97,63. Export 50327 38000 75,54. Disponibilit��i interne pentru consum 903573 893057 98,85. Consum intermediar 12988 8599 66,25.1 Consum s�mân�� 2630 2553 97,15.2 Consum furaje 10358 6046 58,45.3 Prelucrare industrial� - - -5.4 Transformare industrial� - - -6. Pierderi total 60921 57596 94,57. Varia�ia de stoc (±) -14163 -10716 *8. Disponibil pentru consumul uman 843827 837578 99,3






30

Tabelul 5. PEPENI

2015 2016 2016/2015 tone tone -%-A. RESURSE 532671 512801 96,31. Produc�ia utilizabil� 506038 477556 94,42. Import 26633 35245 132,3B. UTILIZ�RI 532671 512801 96,33. Export 420 162 38,64. Disponibilit��i interne pentru consum 532251 512639 96,35. Consum intermediar 96147 90736 94,45.1 Consum s�mân�� - - -5.2 Consum furaje 96147 90736 94,45.3 Prelucrare industrial� - - -5.4 Transformare industrial� - - -6. Pierderi total 21307 20512 96,37. Varia�ia de stoc (±) - - *8. Disponibil pentru consumul uman 414797 401391 96,8






31

Tabelul 6. FRUCTE �I PRODUSE DIN FRUCTE (în echivalent fructe proaspete)

2015 2016 2016/2015 tone tone -%-A. RESURSE 3043924 3214940 105,61. Produc�ia utilizabil� 1994433 1978478 99,22. Import 1049491 1236462 117,8B. UTILIZ�RI 3043924 3214940 105,63. Export 115073 100320 87,24. Disponibilit��i interne pentru consum 2928851 3114620 106,35. Consum intermediar 1140366 1111837 97,55.1 Consum s�mân�� - - -5.2 Consum furaje - - -5.3 Prelucrare industrial� 1140366 1111837 97,55.4 Transformare industrial� - - -6. Pierderi total 88191 97503 110,67. Varia�ia de stoc (±) -40442 12329 *8. Disponibil pentru consumul uman 1740736 1892951 108,7






32

Tabelul 6.1. MERE (în echivalent fructe proaspete)







33

Tabelul 6.2. PRUNE (în echivalent fructe proaspete)







34

Tabelul 6.3. CIRE�E - VI�INE (în echivalent fructe proaspete)

2015 2016 2016/2015 tone tone -%-A. RESURSE 79062 80558 101,91. Produc�ia utilizabil� 74222 73834 99,52. Import 4840 6724 138,9B. UTILIZ�RI 79062 80558 101,93. Export 4914 3861 78,64. Disponibilit��i interne pentru consum 74148 76697 103,45. Consum intermediar 742 738 99,55.1 Consum s�mân�� - - -5.2 Consum furaje - - -5.3 Prelucrare industrial� 742 738 99,55.4 Transformare industrial� - - -6. Pierderi total 819 833 101,77. Varia�ia de stoc (±) -3149 -160 *8. Disponibil pentru consumul uman 75736 75286 99,4






35

Tabelul 6.4. PIERSICI - NECTARINE (în echivalent fructe proaspete)

2015 2016 2016/2015 tone tone -%-A. RESURSE 114877 122174 106,41. Produc�ia utilizabil� 21434 23647 110,32. Import 93443 98527 105,4B. UTILIZ�RI 114877 122174 106,43. Export 552 80 14,54. Disponibilit��i interne pentru consum 114325 122094 106,85. Consum intermediar - - -5.1 Consum s�mân�� - - -5.2 Consum furaje - - -5.3 Prelucrare industrial� - - -5.4 Transformare industrial� - - -6. Pierderi total 19 20 105,37. Varia�ia de stoc (±) -3128 -156 *8. Disponibil pentru consumul uman 117434 122230 104,1






36

Tabelul 6.5. STRUGURI (în echivalent fructe proaspete)

2015 2016 2016/2015 tone tone -%-A. RESURSE 871569 817654 93,81. Produc�ia utilizabil� 798765 736892 92,32. Import 72804 80762 110,9B. UTILIZ�RI 871569 817654 93,83. Export 978 3248 3,3 ori4. Disponibilit��i interne pentru consum 870591 814406 93,55. Consum intermediar 733879 677356 92,35.1 Consum s�mân�� - - -5.2 Consum furaje - - -5.3 Prelucrare industrial� 733879 677356 92,35.4 Transformare industrial� - - -6. Pierderi total 799 737 92,27. Varia�ia de stoc (±) 3 5 *8. Disponibil pentru consumul uman 135910 136308 100,3






37

Tabelul 6.6. DIVERSE FRUCTE INDIGENE (în echivalent fructe proaspete)

2015 2016 2016/2015 tone tone -%-A. RESURSE 241021 255062 105,81. Produc�ia utilizabil� 152734 163871 107,32. Import 88287 91191 103,3B. UTILIZ�RI 241021 255062 105,83. Export 33483 22207 66,34. Disponibilit��i interne pentru consum 207538 232855 112,25. Consum intermediar - - -5.1 Consum s�mân�� - - -5.2 Consum furaje - - -5.3 Prelucrare industrial� - - -5.4 Transformare industrial� - - -6. Pierderi total 6521 6843 104,97. Varia�ia de stoc (±) -15785 3298 *8. Disponibil pentru consumul uman 216802 222714 102,7






38

Tabelul 6.7. FRUCTE MERIDIONALE �I EXOTICE (în echivalent fructe proaspete)

2015 2016 2016/2015 tone tone -%-A. RESURSE 642136 751291 117,01. Produc�ia utilizabil� - - -2. Import 642136 751291 117,0B. UTILIZ�RI 642136 751291 117,03. Export 21210 37269 175,74. Disponibilit��i interne pentru consum 620926 714022 115,05. Consum intermediar - - -5.1 Consum s�mân�� - - -5.2 Consum furaje - - -5.3 Prelucrare industrial� - - -5.4 Transformare industrial� - - -6. Pierderi total 31258 36254 116,07. Varia�ia de stoc (±) - - *8. Disponibil pentru consumul uman 589668 677768 114,9






39

Tabelul 7. ZAH�R �I PRODUSE DIN ZAH�R (în echivalent zah�r rafinat)

2015 2016 2016/2015 tone tone -%-A. RESURSE 740106 709985 95,91. Produc�ia utilizabil� 539031 456115 84,6 Produc�ia de zah�r din sfecl� 138509 138389 99,92. Import 201075 253870 126,3B. UTILIZ�RI 740106 709985 95,93. Export 123496 137515 111,44. Disponibilit��i interne pentru consum 616610 572470 92,85. Consum intermediar 17888 20539 114,85.1 Consum s�mân�� - - -5.2 Consum furaje - - -5.3 Prelucrare industrial� 17888 20539 114,85.4 Transformare industrial� - - -6. Pierderi total 10733 13693 127,67. Varia�ia de stoc (±) 80613 35112 *8. Disponibil pentru consumul uman 507376 503126 99,2






40

Tabelul 8. LAPTE �I PRODUSE DIN LAPTE (în echivalent lapte de 3,5% gr�sime)

2015 2016 2016/2015 mii hl mii hl -%-A. RESURSE 61745 62175 100,71. Produc�ia utilizabil� 55648 54245 97,52. Import 6097 7930 130,1B. UTILIZ�RI 61745 62175 100,73. Export 1950 2048 105,04. Disponibilit��i interne pentru consum 59795 60127 100,65. Consum intermediar 6572 6619 100,75.1 Consum s�mân�� - - -5.2 Consum furaje 4337 4242 97,85.3 Prelucrare industrial� - - -5.4 Transformare industrial� 2235 2377 106,46. Pierderi total 4975 5009 100,77. Varia�ia de stoc (±) 4 -24 *8. Disponibil pentru consumul uman 48244 48523 100,6


9. Consumul alimentar mediu brut anual - litri/locuitor 243,4 246,3 101,210. Consumul alimentar mediu net anual - kg/locuitor 250,7 253,7 101,211. Consumul alimentar mediu net zilnic - gr/zi/locuitor 686,9 695,0 101,2




41

Tabelul 9. OU�

2015 2016 2016/2015 mil buc mil buc -%-A. RESURSE 6937 6585 94,91. Produc�ia utilizabil� 6555 6182 94,32. Import 382 403 105,5B. UTILIZ�RI 6937 6585 94,93. Export 366 252 68,94. Disponibilit��i interne pentru consum 6571 6333 96,45. Consum intermediar 258 258 100,05.1 Ou� pentru incuba�ie 258 258 100,05.2 Consum furaje - - -5.3 Prelucrare industrial� - - -5.4 Transformare industrial� - - -6. Pierderi total 940 890 94,77. Varia�ia de stoc (±) 176 -81 *8. Disponibil pentru consumul uman 5197 5266 101,3


9. Consumul alimentar mediu brut anual - buc/locuitor 262,0 267,0 101,910. Consumul alimentar mediu net anual - kg/locuitor 13,1 13,4 102,311. Consumul alimentar mediu net zilnic - gr/zi/locuitor 35,9 36,6 102,0




42

Tabelul 10. CARNE �I PRODUSE DIN CARNE (în echivalent carne proasp�t�)

2015 2016 2016/2015 tone tone -%-A. RESURSE 1419073 1462641 103,11. Produc�ia utilizabil� 988748 1008766 102,02. Import 430325 453875 105,5B. UTILIZ�RI 1419073 1462641 103,13. Export 145089 153812 106,04. Disponibilit��i interne pentru consum 1273984 1308829 102,75. Consum intermediar - - -5.1 Consum s�mân�� - - -5.2 Consum furaje - - -5.3 Prelucrare industrial� - - -5.4 Transformare industrial� - - -6. Pierderi total - - -7. Varia�ia de stoc (±) 18336 17708 *8. Disponibil pentru consumul uman 1255648 1291121 102,8




12. Consumul alimentar mediu zilnic, exprimat în num�r calorii/locuitor 289,5 301,4 104,113. Consumul alimentar mediu zilnic, exprimat în grame proteine/locuitor 24,99 25,81 103,314. Consumul alimentar mediu zilnic, exprimat în grame glucide/locuitor - - -15. Consumul alimentar mediu zilnic, exprimat în grame lipide/locuitor 20,17 21,09 104,6


43

Tabelul 10.1. CARNE DE BOVINE (în echivalent carne proasp�t�)

2015 2016 2016/2015 tone tone -%-A. RESURSE 132969 133188 100,21. Produc�ia utilizabil� 99057 100713 101,72. Import 33912 32475 95,8B. UTILIZ�RI 132969 133188 100,23. Export 8523 13088 153,64. Disponibilit��i interne pentru consum 124446 120100 96,55. Consum intermediar - - -5.1 Consum s�mân�� - - -5.2 Consum furaje - - -5.3 Prelucrare industrial� - - -5.4 Transformare industrial� - - -6. Pierderi total - - -7. Varia�ia de stoc (±) 235 -115 *8. Disponibil pentru consumul uman 124211 120215 96,8






44

Tabelul 10.2. CARNE DE PORCINE (în echivalent carne proasp�t�)







45

Tabelul 10.3. CARNE DE OVINE - CAPRINE (în echivalent carne proasp�t�)

2015 2016 2016/2015 tone tone -%-A. RESURSE 49803 51951 104,31. Produc�ia utilizabil� 49323 51377 104,22. Import 480 574 119,6B. UTILIZ�RI 49803 51951 104,33. Export 6854 5427 79,24. Disponibilit��i interne pentru consum 42949 46524 108,35. Consum intermediar - -5.1 Consum s�mân�� - -5.2 Consum furaje - -5.3 Prelucrare industrial� - -5.4 Transformare industrial� - -6. Pierderi total - -7. Varia�ia de stoc (±) -1076 1476 *8. Disponibil pentru consumul uman 44025 45048 102,3






46

Tabelul 10.4. CARNE DE PAS�RE (în echivalent carne proasp�t�)

2015 2016 2016/2015 tone tone -%-A. RESURSE 543228 553197 101,81. Produc�ia utilizabil� 405676 401209 98,92. Import 137552 151988 110,5B. UTILIZ�RI 543228 553197 101,83. Export 88040 78615 89,34. Disponibilit��i interne pentru consum 455188 474582 104,35. Consum intermediar - - -5.1 Consum s�mân�� - - -5.2 Consum furaje - - -5.3 Prelucrare industrial� - - -5.4 Transformare industrial� - - -6. Pierderi total - - -7. Varia�ia de stoc (±) -236 -404 *8. Disponibil pentru consumul uman 455424 474986 104,3




12. Consumul alimentar mediu zilnic, exprimat în num�r calorii/locuitor 81,6 85,5 104,813. Consumul alimentar mediu zilnic, exprimat în grame proteine/locuitor 9,93 10,40 104,714. Consumul alimentar mediu zilnic, exprimat în grame glucide/locuitor

-

-

-

15. Consumul alimentar mediu zilnic, exprimat în grame lipide/locuitor 4,44 4,65 104,7


47

Tabelul 10.5. ALTE FELURI DE CARNE (în echivalent carne proasp�t�)

2015 2016 2016/2015 tone tone -%-A. RESURSE 21260 19615 92,31. Produc�ia utilizabil� 615 878 142,82. Import 20645 18737 90,8B. UTILIZ�RI 21260 19615 92,33. Export 8858 17333 195,74. Disponibilit��i interne pentru consum 12402 2282 18,45. Consum intermediar - - -5.1 Consum s�mân�� - - -5.2 Consum furaje - - -5.3 Prelucrare industrial� - - -5.4 Transformare industrial� - - -6. Pierderi total - - -7. Varia�ia de stoc (±) -43 -25 *8. Disponibil pentru consumul uman 12445 2307 18,5




12. Consumul alimentar mediu zilnic, exprimat în num�r calorii/locuitor 1,5 0,2 13,313. Consumul alimentar mediu zilnic, exprimat în grame proteine/locuitor 0,27 0,04 14,814. Consumul alimentar mediu zilnic, exprimat în grame glucide/locuitor

-

-

-

15. Consumul alimentar mediu zilnic, exprimat în grame lipide/locuitor 0,04 0,01 25,0


48

Tabelul 11. ORGANE COMESTIBILE







49

Tabelul 12. PE�TE �I PRODUSE DIN PE�TE (în echivalent pe�te proasp�t)

2015 2016 2016/2015 tone tone -%-A. RESURSE 114284 118812 104,01. Produc�ia utilizabil� 19601 23180 118,32. Import 94683 95632 101,0B. UTILIZ�RI 114284 118812 104,03. Export 4094 3330 81,34. Disponibilit��i interne pentru consum 110190 115482 104,85. Consum intermediar - - -5.1 Consum s�mân�� - - -5.2 Consum furaje - - -5.3 Prelucrare industrial� - - -5.4 Transformare industrial� - - -6. Pierderi total - - -7. Varia�ia de stoc (±) 1772 -1534 *8. Disponibil pentru consumul uman 108418 117016 107,9






50

Tabelul 13. GR�SIMI VEGETALE �I ANIMALE

2015 2016 2016/2015 tone tone -%-A. RESURSE 550880 560685 101,81. Produc�ia utilizabil� 404347 416243 102,92. Import 146533 144442 98,6B. UTILIZ�RI 550880 560685 101,83. Export 57241 69537 121,54. Disponibilit��i interne pentru consum 493639 491148 99,55. Consum intermediar 63848 62103 97,35.1 Consum s�mân�� - - -5.2 Consum furaje 4223 4422 104,75.3 Prelucrare industrial� 57391 55186 96,25.4 Transformare industrial� 2234 2495 111,76. Pierderi total 1215 1217 100,27. Varia�ia de stoc (±) 3261 649 *8. Disponibil pentru consumul uman 425315 427179 100,4






51

Tabelul 13.1. ULEIURI VEGETALE RAFINATE

2015 2016 2016/2015 tone tone -%-A. RESURSE 368243 368964 100,21. Produc�ia utilizabil� 270317 281704 104,22. Import 97926 87260 89,1B. UTILIZ�RI 368243 368964 100,23. Export 29199 42070 144,14. Disponibilit��i interne pentru consum 339044 326894 96,45. Consum intermediar 46726 44243 94,75.1 Consum s�mân�� - - -5.2 Consum furaje - - -5.3 Prelucrare industrial� 45251 42472 93,95.4 Transformare industrial� 1475 1771 120,16. Pierderi total 1215 1217 100,27. Varia�ia de stoc (±) 2107 -738 *8. Disponibil pentru consumul uman 288996 282172 97,6




12. Consumul alimentar mediu zilnic, exprimat în num�r calorii/locuitor 352,5 346,0 98,213. Consumul alimentar mediu zilnic, exprimat în grame proteine/locuitor - - -14. Consumul alimentar mediu zilnic, exprimat în grame glucide/locuitor - - -15. Consumul alimentar mediu zilnic, exprimat în grame lipide/locuitor 37,90 37,20 98,2


52

Tabelul 13.2. MARGARIN�

2015 2016 2016/2015 tone tone -%-A. RESURSE 97655 102597 105,11. Produc�ia utilizabil� 69483 66749 96,12. Import 28172 35848 127,2B. UTILIZ�RI 97655 102597 105,13. Export 26059 24817 95,24. Disponibilit��i interne pentru consum 71596 77780 108,65. Consum intermediar - - -5.1 Consum s�mân�� - - -5.2 Consum furaje - - -5.3 Prelucrare industrial� - - -5.4 Transformare industrial� - - -6. Pierderi total - - -7. Varia�ia de stoc (±) -172 878 *8. Disponibil pentru consumul uman 71768 76902 107,2






53

Tabelul 13.3. GR�SIMI DE PORCINE (în echivalent gr�simi topite)

2015 2016 2016/2015 tone tone -%-A. RESURSE 64193 65249 101,61. Produc�ia utilizabil� 52784 55278 104,72. Import 11409 9971 87,4B. UTILIZ�RI 64193 65249 101,63. Export 1242 1797 144,74. Disponibilit��i interne pentru consum 62951 63452 100,85. Consum intermediar 16363 17136 104,75.1 Consum s�mân�� - - -5.2 Consum furaje 4223 4422 104,75.3 Prelucrare industrial� 12140 12714 104,75.4 Transformare industrial� - - -6. Pierderi total - - -7. Varia�ia de stoc (±) 1144 679 *8. Disponibil pentru consumul uman 45444 45637 100,4


9. Consumul alimentar mediu brut anual - kg/locuitor 2,3 2,3 100,010. Consumul alimentar mediu net anual - kg/locuitor 1,8 1,8 100,0

11. Consumul alimentar mediu net zilnic - gr/zi/locuitor 5,0 5,0 100,0




54

Tabelul 13.4. UNT

2015 2016 2016/2015 tone tone -%-A. RESURSE 20789 23875 114,81. Produc�ia utilizabil� 11763 12512 106,42. Import 9026 11363 125,9B. UTILIZ�RI 20789 23875 114,83. Export 741 853 115,14. Disponibilit��i interne pentru consum 20048 23022 114,85. Consum intermediar 759 724 95,45.1 Consum s�mân�� - - -5.2 Consum furaje - - -5.3 Prelucrare industrial� - - -5.4 Transformare industrial� 759 724 95,46. Pierderi total - - -7. Varia�ia de stoc (±) 182 -170 *8. Disponibil pentru consumul uman 19107 22468 117,6






55

GLOSAR

PRODUC�IA UTILIZABIL� Cantit��ile de produse primare ob�inute în cursul perioadei de referin��, inclusiv cantit��ile utilizate de produc�tori din produc�ia proprie (autoconsumul) �i/ sau cantit��ile de produse transformate, exclusiv pierderile suferite în procesul de produc�ie.

PRODUSE PRIMARE Produsele agricole în stare ini�ial� care nu au

suferit nici o transformare. PRODUSE TRANSFORMATE Produsele alimentare ob�inute prin prelucrarea

artizanal� �i/ sau industrial� a produselor primare. DISPONIBILIT��I INTERNE PENTRU CONSUM Cantit��ile de produse agroalimentare disponibile

pentru consumul intern ajustate cu varia�ia de stocuri.

PRELUCRARE INDUSTRIAL� Cantit��ile de produse agroalimentare utilizate în

industrie pentru fabricarea unor produse care nu sunt destinate alimenta�iei umane.

TRANSFORMARE INDUSTRIAL� Cantit��ile de produse utilizate în industrie pentru

ob�inerea unui produs alimentar derivat �i pentru care se stabile�te un bilan� alimentar separat de bilan�ul produsului primar.

PIERDERI Cantit��ile de produse care s-au deteriorat, s-au

pierdut în timpul transportului, înmagazin�rii, p�str�rii �i condi�ion�rii produselor agroalimentare �i/sau cantit��ile de produse agroalimentare devenite improprii consumului �i retrase de pe pia��.

DISPONIBIL PENTRU CONSUMUL UMAN Cantit��ile de produse agroalimentare disponibile

pentru a fi utilizate în consumul alimentar al popula�iei în perioada de referin��, atât sub form� de produse primare, cât �i ca produse transformate.

CONSUMUL ALIMENTAR MEDIU BRUT ANUAL

Cantitatea de produse, exprimat� în greutate comercial�, care înc� necesit� anumite prelucr�ri pentru a putea fi utilizat� efectiv în alimenta�ia uman� (ex: cereale boabe, carne în carcas�, ou� în coaj�).

CONSUMUL ALIMENTAR MEDIU NET ANUAL Cantit��ile de produse care pot fi integral

utilizate ca alimente.

institutul naŢional de statisticĂ · mihaela dinu – expert mihaela cristina brana – expert...

Documents