insemnarea-calatoriei-mele-dinicu-golescu.pdf

BIBLIOTECA «EMINESCU»

Dinicu Golescu

ÎNSEMNARE A CĂLĂTORIII MELE

CONSTANTIN RADOVICI DIN GOLEŞTI FĂCUTĂ ÎN ANUL 1824, 1825,

1826

Guvînfc înainte : MAlliN BUCUR

EDITURA EMINESCU.[

Bucureşti, 1971

Coperta colecţiei : Val Munteanu Ilustraţia copertei : Ion

Dogar Marinescu

Prezenta ediţie reproduce textul Dinicu Golescu „însemnare a

călă- toriii mele“, 1964, E.P.L. colecţia „Biblioteca pentru

toţi“, text îngrijit de Gheorghe Popp.

NEVOIA DE COMPARAŢIE SI PERSPECTIVĂ EUROPEANA

Constantin (Dinicu) Golescu a fost la începutul secolului

trecut unul dintre primii români cu o conştiinţă europeană

asupra realităţii noastre. Călătorii vor fi aceia care vor

descoperi Europa, culturile şi civilizaţiile occidentale,

mediteraneene şi orientale. Călătoria în epoca modernă va

însemna descoperirea de umanităţi, cum vechile explorări

duseseră la descoperirea de pămînturi noi. Cetatea, apoi

regatul, landul, provincia, ţara şi continentul deveniseră

neîncăpătoare. Pe urmele navigatorilor, ca dorinţă de

aventură, ca sete de cunoaştere şi de împlinire, artişti,

scriitori, oameni de cultură vor pleca dintr-o ţară într-alta

în căutarea idealului de frumos şi de mai bine pentru om. Apar

marile şi interminabilele exoduri în culturile şi

civilizaţiile străine, schimburile de valori materiale şi

umane, aparentele „depayzări“ spirituale sau, mai bine spus,

reîir.ocmirea unor forme vechi, depăşite de cadrul pe care îl

adusese marea Revoluţie franceză. Solurile natale trebuiau

pregătite pentru noile cultwfi. Popoarele simţeau nevoia

verificării propriilor lor potenţialuri. Ţăriie îşi deschideau

graniţele unele altora, ca în schimburile de expoziţii

naţionale. Drumurilor vestite prin neguţătorii care purtaseră

timp de seco'e mărfurile de la un capăt la altul al Europei,

li se vor adăuga în secolul al XIX-lea itinerariile

artiştilor, gînditorilor rătăcind spre patria lor ideală şi

visată. Unii vor pleca spre Grecia, alţii vor lua drumul lung

al Yienei, Romei, Parisului. Romanticii vor deschide hotarele

care izolaseră popoarele şi culturile lor, proiectîndu-şi

reveriile peste mări şi ţări. Poştalioanele şi diligenţele duc

în „străinătăţurile“ îndepărtate pe ti

5

neri la învăţătura. Artiştii şl scriitorii pleacă pe urmale

miturilor lor, „exilîndu-se“ singuri în lumea lor de fantazii.

Apare acum o întreagă producţie de carte de călătorie, o

literatură a voiajurilor. într-o lucrare de tinereţe — Les

Voyageurs franţais en Grece au XlX-e siecle (1800— 1900),

Paris, 1909 — Eugen Lovinescu a refăcut itinerariile şi

hărţile propuse pentru o reconstituire a Heladei prin

imaginile peregrinilor francezi, reînviindu-se un cult apus de

sute de ani. Drumurile omului modern nu mai duceau către

Indiile engleze ori olandeze, ci spre cetăţile eterne ale

spiritului uman. Tomuri întregi s-ar putea alcătui cîndva cu

listele călătorilor prin Europa, sosiţi la Paris, Roma,

Florenţa, Sevilla, Constanti- nopole şi Petersburg. Nicolae

Iorga a dat în 1928 o „Istorie a românilor prin călători“, iar

în ultimul timp s-au tipărit două volume, pentru epocile mai

vechi, cu „Călători străini despre ţă-rile române“ (volumul I

îngrijit de Maria Holban, Bucureşti, 1968 ; volumul II

îngrijit de Maria Holban, M. M. Alexandrescu-Deresca Bulgaru,

Paul Cernovodeanu, Bucureşti, 1970) : diplomaţi, abaţi,

negustori, comişi, refugiaţi, ori simpli curioşi de exotism.

Tot timpul a avut loc un proces activ de prospectare umană.

„Exotismul“ secolului al XIX-lea nu a fost la început modă sau

stil de petrecere estivală, ci nevoia unei regăsiri şi

complementarităţi a popoarelor. Spiritul european lipsise în

feudalitate. Burghezia, prin lărgirea schimburilor, prin

antrenarea tuturor ţărilor la economia plusvalorii şi

întrecerea pentru primordialitatea pieţii internaţionale şi

acapararea de terenuri de materii prime, va da impresia unei

unităţi structurale a continentului. Călătorii apar atunci

cînd va apare şi nevoia unei conştiinţe de a mări cercul

universului nostru. Samuel Micu, Gheorghe Şincai şi Petru

Maior vor ajunge la Roma cu aproape o jumătate de secol

înaintea lui Dinicu Golescu, dar la ei drumul pînă la cetatea

eternă nu va fi totuna cu călătoria în accepţia secolului

trecut. Italia nu le va fi descoperită decît la vîrsta ei

romană. Corifeii Şcolii ardelene nu vor trăi nostalgia

ruinelor şi nu vor înmărmuri la contactul cu civilizaţia

apuseană. Era vremea cînd nu vedeau decît diplomele şi

manuscrisele cu mărturiile vechimii noastre, „învăţăceii“

români de la „Viana“, Paris, studenţii care vor lepăda anti-

riile ce îi împiedicau la umblet, în iatacele babacilor de la

Iaşi şi Bucureşti, se vor întoarce cu măsurătorile de

învăţătură ale timpului nou, înlocuind buchiile străine cu

ştiinţa de carte „pre româneşte" în şcoala lui Gheorghe Lazăr,

Eliade, Eufrosin Poteca, Costache Poenaru ş.a. Al doilea val

al plecărilor la studii în apus va fi după 1830, cu N.

Bălcescu, I. C. Brătianu, D. Brătianu, M. Kogălniceanu, V.

Alecsandri, C. A. Ro- setti, I. Ghica. Călători însă, adică

moralişti, observatori, exploratori de uman, vor fi foarte

puţini. înaintea lui Ion Ghtca şi V. Alecsandri

— cei doi moderni călători care nu pot trăi decît mişcîndu-se

dintr-un

loc într-altul, de pe un ţărm pe altul —, a lui JM. Filimon

care avea vibraţia excursului artistic şi a voluptăţii

monumentului, doar Dinicu Golescu şi Ion Codru-Drăguşanu mai

pot fi citaţi. Nu intră în discuţie corespondenţa din

străinătate şi impresiile fragmentare şi risipite. Dinicu

Golescu, ca şi Ion Codru Drăguşanu, va călători pentru a

scrie, ca într-un documentar unic al creaţiei lor. Nu voiajul

de plăcere, escapada, turismul, neaclimatizarea într-un loc,

vagabondajul cu geamantanele în dili- genţă, fuga de

sedentarism ca de o moarte a. sufletului îi vor duce pe aceşti

ctitori pelegrini români spre occident, ci chemarea lăuntrică

de a li se arăta chipul altor naţii şi de a ne orîndui

înfăţişarea după lumina acelui secol. Însemnare a călătoriei

mele făcută în anul 1824, 1825, 1826 —- opera singulară a lui

Dinicu Golescu — va fi un jurnal de călătorie, un reportaj de

drum spre apus. Adevăratul jurnal intim, discreţi lăş!?f

posterităţii, se va scrie ceva mai tîrziu, după 1840.

Călători, ca Dinicu Golescu, vor fi agenţii de prospectare a

lumii occidentale şi, din anterie şi giubele, vor gîndi la

perspectiva civilizaţiei şi culturii celei modern.^ Aceşti

boieri, crescuţi în legea veche, pleacă în căutarea altor

sălaşe pentru ţară. Iau drumul Europei pentru a urmări

aşezările altor neamuri. Ei ne vor analiza ha.rta civilizaţiei

şi culturii apusene, schimbînd drumul la C'onstantinopole,

îngropîndu-1 în trecut. Dinicu Golescu părăseşte conacul în

aflarea unui orizont în faţa căruia ne puteam vedea

dimensiunea reală. Drumurile în jurul ţării vor fi o reluare

prin noi înşine, nu prin suzerani, cu matca originară a unui

spaţiu căruia îi aparţinusem din totdeauna, dar de care ne

izolase o istorie maşteră. însemnare a călătoriei mele făcută

în anul 1824, 1825, 1826 este o carte de învăţătură despre

străinătate, un traseu prin lume pentru a trezi

contemporanilor săi rîvna efortului pentru a se trece pragul

în lumea modernă. Cînd îşi făcea aceste însemnări Dinicu

Golescu, abia luase fiinţă şcoala lui‟ Gheorghe Lazăr. Nu

apăruse nici o licărire de poezie modernă. Dinicu Golescu va

pleca singur în lume. Era un prevestitor de literatură a

observaţiei „pe viu", de întoarceri şi de îndepărtări de axe

istorice, cum avea să se săvîrşească după 1848. înnoitorii

însă se întrezăreau sub comanacele boiereşti. Multora dintre

ei le devenise drumul peste Dunăre un drum în răspărul

istoriei noastre. Vor lăsa să se roadă de timp legăturile care

ne ţinuseră apropiaţi de Poartă, plecînd în întîmpinarea unei

lumi în mijlocul căreia locul nostru era cel firesc. Dinicu

Golescu va fi printre cei dintîi navigatori români în cultura

şi civilizaţia europeană modernă de la începutul secolului al

XIX-)ea. Însemnare a călătoriei mele este blocnotesul unui

boier român care face reportaje între staţiile diligenţelor

prin oraşele din Transilvania, Austria, Ungaria, Italia,

Elveţia şi Germania, însemnînd documentarul unui proces

antifeudal în Ţările Româneşti.

7

Boierul Golescu parcurge occidentul eu amărăciunea înapoierii

pe care o poate aprecia, de la acest pol al civilizaţiei, în

patria sa. Admiraţia mu

o dată se estompează cu gândul acasă. Revelaţia unei culturi

şi civilizaţii superioare se face pe fondul trist al omului de

ţară, înmărmurit de avantajele pe care le avuseseră de la

istorie alte poipoare. „Fericirea altor neamuri“ era idealul

său moralicesc de călător. Dinicu Golescu era un scriitor

trecut de la stadiul cronicăresc la acela de spirit

ingineresc-pozi- tiv, cu un simţ al realului, propriu omului

născut să ia iniţiativa scuturării de trecut: însemnează totul

la proporţia realităţii din ţară şi în funcţie de această

necesitate. Dinicu Golescu nu este nici poetul pierdut în

reveria dulcilcxî-' căi ale apusului, nioi politicianul care

îşi va schimba capitalele lumii în funcţie de programul de pe

agenda întîlnirilor. Dinicu Golescu umblă isă afle o croială

mai bună a societăţii româneşti, să observe porturile străine,

să nu greşească modelul, şi de dragul tradiţiei să se

trezească întors în trecut. El simte nevoia schimbării de

conţinuturi şi de forme, ântr-o viziune şi la o dimensiune

europeană. Ţărilor Româneşti li se înălţau de pe acum, în

proiecte, schelele edificiului lor modern. Autorul însemnării

călătoriei va fi unul dintre primii anchetatori de teren ai

străinătăţii, un trimis neoficial al stabilirii criteriilor

după care trebuia să ne reviz.uim normele existenţei noastre

ca naţiune. înaintea tinerilor care vor pleca la învăţătură în

şcolile apusului, plecaseră bătrânii, ca boierul Dinicu

Golescu. Părinţii vor şti încotro să-şi îndrume copiii.

„Conservatorii“ şi işlicari, mulţi dintre ei n-au închis

porţile fiilor lor care părăseau şcolile cu buchii şi

psaltichii. Bătrânii citeau pe Voltaire, Condillac şi

Marmontel, tinerii vor deveni romantici cu plete, carbonari şi

mesianici activi. Dinicu Golescu nu va aştepta să-l înveţe

fiii şi nepoţii săi întorşi de la învăţătură. Singur va ofta

la gîndul că ne aştepta cale lungă pentru a ne reîntocmi sub

semnul spiritului european modern. S-a spus, cînd mai în

glumă, cînd mai în serios, că Golescu străbate străinătatea,

măsurînd-o cu piciorul, calculînd pieţele şi parcurile în

stînjeni şi statuile cu cotul. Boierul de la Goleşti umblă,

fără pretenţii, după exemple. El este venit să însemne, să

înregistreze totul. Popasul cel mai lung la Viena nu este

lîngă cine ştie care monument de artă, ci lîngă spitale şi

şcoli. Acestea îl interesau în primul rînd ; tot ce ţinea de

prosperitate, de îndestulare şi de demnitate pentru cei mulţi.

Acolo notează, se consultă, cere detalii, găseşte soluţii

pentru cei de acasă. Are un simţ pragmatic pentru luarea de

iniţiative pentru obşte — o formă de manifestare specifică a

iluminismului în spaţiul nostru. Nu se putea visa la palate şi

fîntîni, cînd în ţară lipseau datele curente ale civilizaţiei

din acel timp. Cultura avea trebuinţa urgentă a unui precedent

material care s-o poată promova. „A vorbi pentru folosul

Patriii", aşa cum îşi propunea Dinicu Golescu, însemna

8

atunci a vorbi despre räinile şi plügile cronier .1 Ir soc i>•

1.iţii no,i>irr, .1 nu uita în mirajul frumuseţii oraşelor şi

aşov.vminirlm 111 dr-.lln Inu-ii în trecut mulţi/mea încă

ţinută ta cheremul si .l|>în i I or. Momrnt de nn »men' se

visează lîngă ceea ce o altă realitate ne propune,\ cm Miluţln

de '• i 1 ţ.1, ne oferea ca pildă pentru obştea poporului

nostru, liste sublimul ge tului acestui boier de ţară care

pretutindeni va fi în amintire cu imaginea tragic de dură a

realităţii sociale din Valahia. Apusului civilizat, Dinicu

Golescu îi va arăta faţa urîtă a feudalităţii- spoliatoare de

tip oriental, despotic de la noi. Diniou Golescu nu evadează,

ci rămîne mereu în mijlocul ţării sale. întrebările şi le va

pune pentru ceea ce ne lipsea nouă, nu pentru ceea ce aveau

alţii. E un oftat dinlăuntru al boierului iluminist după o

rînduială organică şi omenoasă a poporului său. Dinicu Golescu

va fi un comparatist de cadre umane colective şi naţionale.

Proza sa este greoaie, maîlcită, anevoioasă. Nu este scrisă

pentru a fi citită ca literatură, ci ca un jurnal de drum, ca

însemnări, cum bine le-a zis el, fragmente, impresii. El

colectează datele, nu le transfigurează. N-are timp decît de

văzut. Intrarea în civilizaţia apuseană a lui Golescu este

tacticoasă, cu mişcări încete, luîndu-se seama la orice

amănunt, pipăindu-1, măsurîndu-1. Numără, socoteşte

bătrîneşte, împarte, face calcule de ho- tarnic prin parcurile

vieneae. O murmurare cronicărească se aude în grădinile

împărăteşti despre poporul său căruia îi lipsea pînă şi

dreptul de a aprinde focul în vatră fără dare. Cu cîţiva ani

înaintea Regulamentului Organic, Dinicu Golescu scria

înlăuntrul acestui jurnal al său de călătorie o pagină de

depoziţie contra feudalităţii excesive din Ţările Româneşti.

Va fi nu un aot prematur, ci prefigurant al epistolelor şi

pamfletelor din şi după 1848 împotriva spolierii feudale a

ţărănimii. Palatele, pieţele, muzeele şi fîntînile dispar nu o

dată, rămînînd în faţă spectrul de bolnav secular al ţării. La

gradul de apreciere exactă pe care i-1 da unele state

civilizate, Dinicu Golescu se simte părtaşul unui prezent al

ţării mal format de o legislaţie satraplcă. Pe acest fundal,

situaţia nu mai putea fi tolerată. Nu numai socoteala lungimii

şi lăţimii palatelor şi grădinilor o face Dinicu Golescu, ci

şi pe aceea dureroasă a numărului de biruri şi de dări către

administraţia boierească. Scurtîn- du-se drumul la Stambul şi

începînd să se retragă apele în albiile lor, apar la suprafaţă

nesfî-rşitele pustiiri ale pămîntului. Din apus, lui Golescu

nu-i dispare ţara, că e prea mică, ori prea neînsemnată. Dim-

potrivă, îi apare spectrul unei victime jefuită şi neapărată

de nimeni, în inima civilizaţiei apusene, Dinicu Golescu lasă

acelei lumi gloria şi norocul secolelor sale de prosperitate,

rămînînd singur cu gîndui la ţară. Trecutul ultimelor secole

ne trăsese înapoia orizontului. Abia ne menţinusem împovăraţi

de zălogirile de afară şi dinăuntru. însemnare a

0

lîiJdlovici mele esu* '-nnuhan >i »•■ ■ , n-' coala lui Tudor,

înăbuşită, a vert iv av •»■«. < »I»!I. l‟i partizan nl

înnoirilor, deşi nu îusese iaţiş devoiai I n I i ■. I«• i

Licriei la Braşov. hi va pleca in siiainaiai li j" prăbuşirea

visului lui Tu clor. Nu sa se asemui;» -au sa ir i «i i - a a'

forme noi tie îndreptare, sa se con.fru.nte şi să ima';\i in

m:; . i.piuai • ■ viiiorulm. S-a spus eă Dinicu Golescu ar n

mai puţin ■ ■ 11• i*»•! '< Iiiimh-: şi ca s-ar mulţumi doar cu

o simplii în reunit rare iman- .1 a reali-

laţii. în parte este adevărat, în parte nu Nu ca el n ai li

jini: sa vadă ceea ce era irumos în apus, dar fum! a aha era

fermi, 1 ■•.•'i a a vremii noastre de atunci. Ce mai puica

spune dup ii ce alirma.se ca Italia e „raiul cel pa-mîntcsc“ ?

Dinicu ( iolescu nu era un j>ri»11m i care 11-ar fi putut să

se exprime decît pvin interjecţii. 1.1 irebme înţeles pe

traiectoria sa specifică de viaţa. Domol, căuiîndu si hirtnle

prin bune, greoi la mers, cu o costumaţie turceasca, ridicîndu

; a pulpanele anteriului, ochind distanţele, chibzuind în

barba. Şi totuşi, Dinicu Golescu este un om comprehensiv al

civilizaţiei moderne. Aoasta îl frapează cu violenţa. Observă

cum se lace agricultura, cum arată gospodăriile, oamenii, ca-

sele, cum sini îmbrăcaţi, care le sînt datornic şi drepturile,

unde le sîm locui :1c de petrecere. Pe oriunde trece, I/imcu

Golescu reţine starea <b umm il »r, pledurilor, d. scrie

instrumentc, macini, diverse mecanisme. în olv.ei'-aţia sa

primează aspectul, material al locui dor. Omul se preumbla cu

IUI simţ gospodăresc de antreprenor, ia seama la ceea ce

trebuie nr.u/ii penii 11 colectivitatca noastră. Admira

cîmpu.rilc bine muncite, se- mănărurile în bună stare,

culturile de cereale, lucrările de irigaţie, grădinile st

livezile cu pomeniri. Ştie care era bursa curentă a preţurilor

la produsele agricole, politica ia zi a cultivării eu cereale.

Dinicu Golescu n-a plecat în străinătate după monumente, si

ceea ce va vedea în Austria, Italia, Germania va fi

nesemnificativ. N-are conştiinţa valorii artiştilor

Renaşterii. Chiar dacă le pomeneşte unele tablouri, numele

artiştilor nu-i spun nimic. Vibraţia sa este la tot ceea ce

este civilizaţie şi senin de bunăstare colectivă. La

„Viţenţia“ se opreşte la celc trei teatre ale oraşului,

pretext pentru a vorbi despre starea anacronică a teatrului

naţional din ţară. Atunci nu mai vrea să ştie că se alia in

Italia. Iluminatul boier deplrnge lipsa unei asemenea

instituţii de i ol os naţional, a unui teatru în limba

noastră. La Pa via, în loc sa se oprească la monumentele

operele de artă, ia ycoi 1 universităţi, vi ^ast cu cale sä

laude avantajele transporturilor de mărfuri pe apă. De la

Cremona reţine starea semănăturilor şi drumurilor ; la Mantua

divaghează despre semănăturile „cvadraie“, de copacii întinşi

cu crengile pe sfori, de felurite plantaţii de viţă-de-vie, de

arta de a îngriji grădinile. Uimirea lui

10

' * 1 Ml I I I 'I I I ! M I II ■ I( I , ,1 ill .1 I i .1 II

II I I ( I , . I.li I .1 I I I .1 I • I I I I : I ,1 (,!!■ i .

I II1|

* iii*]‟ I I ii I, j n >* 1.11. ir -..iii i .i I» ilc-- f

a; ii 1.11 I- ca I m. I .< j >r ir iiad- I» ir |>i in

I'.i .ul I mic I < 111.111 ,- în i !c!c ill- ■- ,i 11 m I n.I

re, mu!: se vecii mii omul, căci rîn-

laiclllc Cl.Ill I 11 -11TI • -.. ( I.lll-.I ,,1 ITU 111' }l pi

nil 1.11).I " . /ill) 1,11 (° ,1 ( Li [ ttri I'i

fUt'l e ci.( im iii t-M let si ii ( ntr > ojr.mr.i' rit de

învaţăi urii I-1 v.i îndrepta lauda litilic „er.in“

111111■:i.iţ,I dm ;ij>iis c11 draeosle peuiru noroadele liu,

:lIul-.h- străvezie la autocratismul dnmmlor m.v.lri

preocupaţi sii aduuc ..‟n biciul pungiIf cu .im de pe

spinare.i bietului popor, penim i şi pl.iii scaunul srăpînilor

dr la 1 -OHM .ml niopolc. I tini-cu Golescu vmlnsle ukiiu pin-

tru al săi. Este o lecţie despre civilizaţie ţi despre

ovilitate pe i.ur u ţine patriei sale. De aceea înseamnă

ultimul a c -- u, ţine cviilcnţ i a tot ceea ce s-a realizat

ca progres, lecţia trebuia bine iuvaţaia pcmiu t putea

convinge. Lauda apusului era o lauda a pi riliil-i aţilor

m'mum- dc devenire într-o eră fericită a statorniciei, căci

,,dnt psicin.t ui<r:i,

nici un felin de podoabă nu pOi}te sta in fiinţa'. iJinicti

Golescu traiecte

o aventură a cunoaşterii la un boier valah de moda veche ee

nu mai are linişte în cerdac, fumîndu-şi ciubucul la taifas.

Boierii pleacă la drum în Europa; e semn că ceva se schimbase

sau se prefigura să se schi nbe in structura de viaţă a

Ţărilor Româneşti. îşi iau capiii de mînhi şi ii poarta la

învăţătură în apus. Ei înşişi nu aşteaptă să-i înveţe copiii

lor ţi pleacă să-şi revele singuri strălucirea civilizaţiilor

moderne din Europa. Dinicu Golescu este un cap de rînd în

acest încc-put de exod spre ţările civilizate, de unde se

întoarce „cu destula desluşire de toate chipurile fericirilor

ale ace ştii Naţii“. Starea de opinie publica se va schimba

acum, oînd nici chiar o parte din marca boierime nu mai poate

r'invite indiferentă la mijearea de progres a secolului al

XlX-lea. Se va v.ea plecarea noastră în timpul cel nou după un

ah orar al istorici. S';nb.»!ic, drumul lui Dinicu Golescu

însemna o călătorie a noastră prin I n; a europeană pentru a

ne reaşeza temelii reale de viaţă *oc':ili a n"i însemnare a

călătoriei mele era un act de luare de ■ - cu I

european al secolului al XlX-lea. Simplul contact n-,• t iris,

deja o opţiune dc viaţă o colectivităţii noastre.

M M'!'l iii, 1 :r.

11

*

i

Însemnare a călătoriţi ce am făcut eu, Con~ standin Golescu,

coprinzătoare de cîte oraşe am văzul, şi intr-însele orice

vrednic de înseninare, cum şi prin sale, sau pre drumuri,

orice d cosi bit. lucru am văzut.

Aşijdcrca şi deosilnrca neamurilor ;/ a «.emu- naturilor,

cum şi apele, şi poştele, şi (nuc nboei şi fapta bună am

văzut, spre folosul nafni mele am însemnat, arătînd şi

urmările ' cele tele ce cunosc că sa urma în patria noastră,

carele nelipsind, hotărî/, nici noi cinste, nici norodul

fericire

1 ) * / '

nu putem itohindi.

' ! /.:;<■ —• faptă-

CÄTRÄ CITITOR

I

De este slobod aceluia ce umblînd prin casele altora să vaza

şi să gîndească la a sa, slobod au fost şi mie, în toată

călătorii» ce să coprinde întru această cărticică, să gîndesc

nu la casa, ci la patria mea, la care cine nu gîndeşte, nici

face pentru dînsa orice bine, poate n-are nici casă, şi de

are, o iasă.

Şi de este sădită fireşte în om pohta a avea orce lucru bun

vede la altu şi, făr‟ de a-1 hrăpi de la acela, să să

silească, de nu îl are, să-l cîştige, iar de îl are rău, să-l

prefacă în Imn, nu poate nimeni drept judecînd să mă

dojenească, căci in toate păsurile mele nu am putut după orce

vedere să nu im|ij întorc către dînsa ochii minţii.

Pre aceste vederi, şi gîndirile ce îm[i] aţiţa în sul'lei în

tîmpinarea lor, am socotit ca prin tipar să le eomunese 1 dmi

ţilor miei compatrioţi, îmboldit spre aceasta mai mult di

ruşine. Căci în biblioticile ce ain văzut, poate cinevaş.s.'î

în< u. . cară de cărţi coprinzătoare de călătorii făcute de

evropei ‟ nu 1 Comunic. 2 Europeni.

' ' 1 "

1 : |

1 I II I I [ I I I I. I I j > I III I I I I I I .

I \j j I I .ii 11 1

• * 1 ' I' I '.I I I .1 I I' ' I I l| I ţ I II I I I I

11 > I I I < ■ , i| I I 11 .1 ! j I I I I I ţ .! I I i, ,

■' !"> I I 1 j > 1 r ■ t (■ 1,11 |,| IHM I I I I ■. .Ill V . I

.III (I . I [ I '4.1 I , I I I |. ' ..I:!- I 1 I I I

"I' .1 < I ■ I, I I .1111 .in j 1111111 ,.i .lin \i I n. 11

1111111 c, ■, i 111 ,n ! 'inc.

I ii I ri'ii.i I de i I ii u v.l 111 ţ .i mu „.oi nu mile in

Mimic şi .ist u I la rii w 1111 il învăţături, m I . i\ I I

111 (! I .1 1111 11 u Kxl.il«! s.i apuc con cl Cl 111. lJ.it

<'um pnic.im, min . i \' 11111, ..I mi v,i/, v.i/iikI s,i nil

i,iu aminte, blind aminte s.i mi aseam.m, ascm.mind să nu

jiiciec hmele şi sa nu polncsc a I lace ai.nat compatrioţilor

miei ? ! Şi cum puteam sa nu ins.mine/ iele v.izuic, claca în

toată că-

I a ton a, şi m privirea lucrurilor iele mai multe vrednice

de văzut, întovărăşit de mulţi oameni dmtr-alte neamuri, îi

vedeam pre toţi însemninil şi culcgmd binele, ca sä-1 Iacă cu-

noscut celor dc un neam cu ei ? !

Binele l-au învăţat oamenii îmîi unu de Ia alţii, neamurile

mai pre urmă unul de la altul, precum vedem în istorii : că

ehmi prin calatorii Ia hgliipet ■1" 'ras de acolo luminările

ştunţilor, multe dm meşteşuguri, şi romanilor, strămoşilor

noştri, înmulţite le-au comunicat. Iar aceştia în toată Evropa

cea luminata le-au revarsat, şi aceasta, din zi în /1

sporindu-le, însutit roditoare le-au făcut. Şi îş|i) fericeşte

noroadele prin comunicaţia binelui adunat din călătoriile ce

fac neamurile unile prin ţările altora şi publicarisindu-le 1

prin cărţi.

Pnnă este F.vropa, precum ele altele, aşa şi de asemenea

cărţi. Nici un unghi cel mai nebăgat în seamă de pămînr, nici

o ţară, nici un oraş, nici un sat nu este necunoscut la nici un

evropeu, ajunge să ştie citi. Tar noi, ca sa ne cunoaştem ţara

bine, trebuie să cîştigăm această cunoştinţă din citirea a

vreunii cărţi scrisă (le evropeu Mulţime de istorii ale jăru

Romaneşti să află în I.vropa, scrise în timbele ei, şi in

limba românească, dar tot de streini ; iar de vreun pămîntean

al aceştii ţări lă- cută, nu să pomeneşte. Acum dar, cînd şi

domnia este încre- 1 PuWkmJu !e.

! 6

1111 .11.1 ;»■" niiiiii i11 ■ o 11 11 I n 1111 * > t I 11'

1111 n j 1. 11 ii 11111 m 11, t > i ) I n * ‟ I I ;V ' I l < „

' ' \ ( I. ( r 11 ' ( , I . I |l|(| Si 1 ) , 1 ! ţ„ I I I

I li I I I I I ■ 1 .III .11 I I . I III

ŞI Ml - 11 i .1 IU Itllllt.I Idlll MUM si .1 j \ I ) I I I i ,t

( I I 111 .1 llllll .III III

rep in prm părintele ieromonahul Mrosm I'oin.i p 1111 '"■) ' i

11! lilosofin, ale carma osirdu ne d.iu lo.irte 1»»m»* u

ule;di. ' m ! mulţi clin nobila unerime a patmi noastre, după

ce ş au săvîrşit cursul învăţaturilor în î‟vropa cea luminata,

în patrie s-au întors, prin care putem sa dobîndim şi multe

tălmăciri de cărţi în limba naţională, şi mijloace spre

folosul luminii, podoabă şi bunelor orînduieli a patriii

noastre. Vremea est: a ne deştepta, ca nişte bune gazde care

cînd ies din casele lor adună pe seama lor şi a casnicilor lor

; aşa şi noi : adunînd binele care din citiri de cărţi bune şi

folositoare, care din călătorii, care din întîlniri şi adunări

cu oameni de neamuri luminate, să-l împărtăşim compatrioţilor

noştri şi să-l sădim în pămînttil nostru, spre rodire

înmulţită, ca să cîştigăm şi noi de la următorii 2 noştri

mulţumirile cc le aud moşii şi strămoşii, cîţi sau de la sine

au aflat, sau de la alţii au luat şi ne n t lăsat vreun bine.

Căci iată, fericim pre izvoditorii cărţii româneşti, părintele

Chirii3, în al şaptelea veac şi întemeiate î.i Valahia dc vvd.

Vlad Dracu la 1439, după Sinodul de la Mo rentia 4. Pre

aducătorul tipografiii Matei Basaraba vvd. : pi aşăzătorii de

şcoale Nicolae vvd. Mavrocordat şi Consta? vvd. Mavrocordat,

carele au alcătuit şcoale: eline,iscă, !: i linesca, turcească,

slovcnească şi românească, şi pre cei în1' tălmăcitori ai

Evangheliii şi Bibliii, iar Matei r*a>-ira'.i anul 1634. Şi

pre ziditorii şi zăstrătorii de spitaluri, sp 11 a > i ■!

Mihai Cantacuzino, şi pre întîiul izvoditor 5 al grămăticn.

io.m 1 Profesor de filozofie la Sfîntu! Sava. 2 Urmaşii. 3 Fraţii Chirii şi Metodiu au întemeiat alfabetul chirilic. 4 Florenţa. 5 Izvoditor — alcătuitor, autor.

1 7

2

\ .K.IIVNI'U Şl îlltliul .IWU/.itu, .ll

<AJir.iaiiclia Mavrocordat. „;ilori (.ie om, ţi folositori dc obşte, can:

,!.• • Htfmi sînt la număr, cu atît şi lauda lor este mai

mate, ş» \ iii i no.istră, a următorilor iu neam şi

neurmătorilor în fapte, r\ic mm neiertata şi netăgăduită.

> 1,-n i. Ini, i V.l. .irr., II (I ,‟ KJ 170'}), poet. A

publicat una dintre

I - * ţ ■ i i; 11.11 i i i I o 111. n i "di ( 1 7 l'l 7).

KRONSTADT, CE-I ZIC ROMÂNEŞTE BRAŞOV

Acest oraş este în ţinutul Sibenbirgen 1, în judeţul Bîrsii,

mic şi cetăţuit, dar îndestul lăcuit, avînd peste doaăzeci de

mii lăcuitori, căci este aproape de hotarăle prinţipatului

Valabiii, şi negoţul să află în mare lucrare. Acesta să

otcîrmuieşte, cu ale sale deosibite pravile 2 şi obiceiuri,

supt stăpînirea austrie- cească. Şi cînd jăluitorii nu să

odihnesc3 după hotărîrilc maghi[s]tratului

4 alcătuit de naţia

săsească, pornesc jalba lor la Sibii, şi de acolo,

nemulţumindu-sâ, la Cluj, şi de acolo, iarăş de nu să vor

odihni, la Viena, de unde să da cea d săvîrşit hotărire.

Pămîntul acestui judeţ este cel mai mult cam pietros, d

aceia sînt siliţi a-1 îngrăşa cu gunoi în toţi anii, şi in

cele ni i, multe părţi a nu semăna locul de estim 5 şi la anu

viitor I ' . 1 Sibenbirgen : Siebenbürgen — denumire germană a "Trau

i'v.uii'. i („Ţara celor 7 cetăţi“). 2 Pravilă — lege. 3 A se odihni — a se mulţumi. 4 Magistratură. 5 Estim — de anul acesta.

!:)

2*

Ill III I I . lull'll I I II I I I I I I I I I

I I I I i . 11 I t ' I ' I I I I

I I 11 1 I I I I I I I I ( I ' I I , I II' II I I ■ It I 1

I I I I 1 ] I M , ■ I I I I | I t .1 I ■ I I I I I < fill*

Mil' .11 I I I. I I I I I I I I I .1 I

in < 11 rţ I Ic l( > I, i 11111 iii'lii, 11111 . 11.11111 111

M 11' I' 11'' I ' I ■ I ■ I 111 OV.l şl ,»si' mei hm 1111

iiiii, \.i •, I I '. 11. i in • 11 > 11 ■. I ii 1111111' I. I

de Ie săvîrşcsc. Şi în mihi, iui •. i i ■•iii , < um v.i mii.i

in ■ . 11 ■ • I c ■ lor, num.'ll dupe cele <e vedr i iiihm

,.ir ,i l"i vn t'm. ic i .i au pravili drepte, spre fericirea

naiui.

Căci va vedea în tonie satele case de zid cu < itr iii şi

patru odăi» geamuri pe la lercstre, jalogn 1 văpsiir, şi mii m

< le paturi, laviţă, mese, lăzi, scaune, toate vapsite,

oglinzi, chipuri l, ceasornice, rînduri de aşternute destule,

şi dc masă cu prisos, şi oricîte vase spre gătirea bucatelor

şt întrebuinţarea mesu, toate le au cu prisos, pa cîr socotesc

că le-ar trebui [ieste tot anul. Şi în veci îmbrăcaţi curat ;

iar sas cu picior gol nu să va învrednici nimeni să vază.

Pe la satele lor au foarte bună orînduială, spre podoaba,

buna vieţuire şi învăţătura copiilor, căci toţi copiii trebuie

să înveţe carte, îneît să poată citi şi a scrie, şi cele

trebuincioase trei socoteli : adunarea, înmulţirea şi

scăderea. Şi preoţii lor sînt datori o dată pe săptamîna,

duminica, la cloao ceasuri dupe prînz, să cuvinteze rătre toţi

copiii satului ce sini m vîrstă de zece ani şi pînă sa însoară

: cum să-ş[i] pazeasca datorita către 1 dumnezeu, cum să s,1

poarte către parmţti lor, către cei mai baiiini .i către toţi

sătenii. Şi la. datoriile c.i'ic

i * p,. Un i, ,i| ii i iii- (în v-'i Iu i îinil'.i sl,i■

‟.i>.

i n tu’H’l.i - — în /orii y.ili’1. :l |'ilii/A-U-, oblu.ine dc lemn.

' /' — tablou.

20

„I .1 11111 S.I I 11 \ 1111 ■ .1 11 I I • I' f I 11 . , I I 1'

1111 I I ' . II 1 I I ,

I 1,1 \ I (' 111 ( ■. t 1111 I 111111 ill' ,1 I I 11 I. I I 11

', 11111 11 I Ill'll I I I , 111 I ill

.1.1 .' |l|, ll|4 Hul.ll.l S.l nil II I.IV I 11 I I I I II I I

I I I I I < , I 'll I (lilt I

,.iii .ill.I po.ile I s.i v.l I n I 1111111 ,i, '..in ' I I'

1111 .1 ii M -I I 111111111 I I ' '

,, I I . c.is I ,i iii- 1111 I ii /i 1<; 111; v 11 i j h I 111'

s.i I I .i. ,i 1111 11 I ii 1 • 1111 .mul „.i j >i* r.lie,

dup.i mull.I .iii'iir .i powHuuu Ini, i! v«l dovedi n<M Si'll

1 l.l H>r ,'i iii'in ni.iloi I >o v .i 1,1111 1111 r, il şi pi

i lepsrsr ; şi pedeapsa este gloabă ‟ la cuina s.iiului, re .m

spre l.iciti dc bine —- dc ia y.ccc crciţari p pina la un

liunn hirtic. Şi pentru necuviincioasa urmare a acelui tînar

trebuie sa fie mărturie, care să să clea în faţa adunării şi a

părinţilor iui, căci nici acei zece creiţari nu să dau după

voia preotului sau a altui cuivaş, ci după dreptate, şi că

aceasta să socoteşte o mare ruşine în familia celui greşit.

Dintr-aceste bune îngrijiri ale acestui neam, judece ricş-

cine că un neam aşa iubitor de muncă, aşa binecrescut, bine

învăţat în datoriile sale, bine prăvilnicit în dreptăţile

sale, bine mînat pe calea fericirii nu poate să nu ajungă la

sfîişitu! spre care tot omul priveşte.

Şi de voi voi să fac descriere pentru toate bunele

orînduieli ale oraşului Braşov, cum pentru preoţii

bisericilor, cum sînt împodobiţi cu toate cele cuviincioase

unui preot ; cum orîmltuala şcoalelor, unde nu este copil —

măcar de şălar ?s m.icm dc ştrengar

3 — a nu merge spre

cîştigarea luminii, şi mu mm alte bune chibzuiri şi urmări,

spre odihnă şi folosul n .-ni" naţii, mi-ar li trebuit vreme

şi hîrtie mai vîrtos în vrem" oi am să cuvintez pentru multe

oraşe. 1 Gloabă — amendă. 5 Şălar — lucrător de şei. :i Ştrengar — lucrător de funii, ştreanguri.

21

n/l J i.i : 1.11 (I I I i ( i. ■ H .

griul, apoi porumlnil, ova/ui, 1.

mazerea, lintea, fasolea, meiul ; iar bobul vite. Poamele sînt

cireşele, vişinile, perile, merii cile.

Din Braşov şi pînă în Făgăraş sînt poşte Şarcaia şi Făgăraşul

; să trece apa Ghimbăşălu 1 I frişca.

* Cartofii.

li ei : VI şi Bîrsa.

Oraş mic, cu o cetate foarte mică, în judeţul Făgăraşul. Are

un pod peste apa Oltului ; lungul poate ti ca de optzeci

stînjini, laiul de trei, lucrat cu mare meşteşug, întemeiat

numai la că- pătîie, şi la mijloc într-o zidire ţeapănă, iar

celalant tot spîn- zurat cu mare meşteşug arhitectonicesc *,

închis de ammdoaă părţile şi învălit. Un asemenea pod în toată

stăpînirea austrie- cească nu am mai văzut, iar foarte mici şi

cu asemenea meşteşug lucrate sînt multe.

Semănăturile oareşce încep a să schimba, fiind porumbii! cel

mai mult, apoi grîul şi celelante. Iară rişca şi săcara

împuţinează, şi din poame iarăş prunile să înmulţesc.

Din Făgăraş pînă în Sibii, poşte trei : Uţa, Ghirezau şi

Sibiu. Sa trece rîul Făgăraşului pe pod de piatră, iar mergînd

spi Mureş-Vaşarhei sau Mediiaş să trece gîrla Oltului pe ucu

pod ce mai sus am numit. 1 Arhitecton este cel mai mare peste meşterii zidăriii,

căruia m, zicem mei-marbaşa. Dar învăţat la Academie, şi cu

ştiinţă de toate ac.-w lucrări. (N.a.)

Aceasta este moşiia a baronului Rrukcnta!, carele are o

grădina din cele dintîi ce am văzui, întru care are seturi 3

foarte Irumoase, scări de piatră mari pe acele seim i,

havuzuri cu şadn \ .1 niiri 5, apă curgătoare care curge prin

multe locuri ale f‟r.nlum, din i.ire l u şi un Inimos eaiaraci

lîngă care este şi o pe din alară capi iîşi i a ( u coajă

de copaci, asemenea

,i aiopentă, iar înăuntru Ioane Inimos împodobită. Copaci

roditori, atu: din cei din partea locului, cît şt mulţime

streini, care trebuiesc iarna să să puie în florărie, cum şi

feliurimi de flori asemenea pămînteşti şi streine, şi alee4 de

copaci

* Seturi să cheamă un deal săpat ca o scară, şt în loc de

treaptă îngustă sînt laie de stinjini puţini sau mulţi ; şi

alţii, spre a nu cădea pământul, zidea; cu zul, alţii cu

hra/d.ă. Aceste le numesc seturi. (î l.a.) 2 Heleşieu toarte mic, zidii împrejur cu piatra sau ou

cărămida, din. care cu meşteşu'; sa aruncă a.j>a în sus.

(N.a.)

* O apă care de la un loc nalt cade jos cu repeziciune.

(N.a.) 4 Alee să cheamă un drum cu copa.ca pe amîndoaă părţile sădiţi,

sau

aproape sau mai departe, sau scurţi sau mai nalţi. (N.a.).

#

\i .ii (".i ui.I., i".I." in ret.in\ iot m ţinutul

Sibenbirgen, in jiii 11 * ţ 111 '„isilur, l.i> 11 i i de

destui domni si neguţători, căci »ii acii.i este negoţul marc,

I mid iar cu apropiere de hotarele prinţipatiihii Valabili.

I.ăeuiioni să urcă pînă ia 16.000, şi intr-acest oraş an loaie

chipurile tie bune îngrijiri, spre buna orînduială, spre

odihnă, spre podoabă şi spre înlesnirea învăţăturii şi spre

toate urinările carele aduc pe om la fericire. A ci ia

lăcuiaşte şi comandiru 1 ostaşăsc, a căruia stăpînire să

întinde peste tot Ardealu, cum şi vistieriul iaraş al tot Ar-

dealului. Şi pe tot anul o dată să string la poliţiia

universitate cîte un sinator dm toaic magbistraturile, şi

săvîrşăsc pricinile cele nesăvîrşite în judeţele lor. La

poarta aeestiî cetăţi fofez[i] ~ nu sînt, din porunca

împăratului Iosiv al doilea, carele viind în partea locului şi

inergind ia hotarul Cimemlor, unde vaxînd cit au fost de

anevoie a i rece cu siluire o oaste

vrăjmăşească cînd ar ii lost o cît de puţina‟ adevărata impo- ! Comandantul.

* Fu/caza — aripa ferestrelor, ir.iloi, putini , i.m.u.

26

ue, huorcîndu-să la Sibiu, au poruncit ca toate fofezile >: >

ilor să să strice, ca un lucru nefolositor ; căci acel vrăjmaş

oe au putut să aibă întru nimic acel firesc loc, îndestul în-

u-meiat, decît o cetate ce are într-însa lăcuilori, porţile le

are

• utru nimic cînd să va apropia de acel oraş. Şi aciia are

baronul Brukental o mare casă, întru care are vivliotică cu

carii ileosibite şi strînsoare de cadre1 vrednice de vedere, şi

muhe lucruri din vechime şi destule bucăţi de metaluri cu

păinîntul lor nelucrat.

Semănăturile şi poamele sînt asemenea.

Din Sibii şi pînă în oraşul Sas-Sebeş sînt poşte trei :

Sacele, Raismark şi Sas-Sebeş. Să trece apa Sibiu, aproape de

oraşul Sibiului.

* Catlră — tablou.

27

1 Alba-Tu!îa.

28

, I I I

I '.I',I , i i |!

Şi aceasta este cetate tot în ţinutu! Sibenbirgen, în

judeţul unguresc. Dar cetate adevărat deosebit frumoasă şi

vrednica de vedere, prennoită din zilele lui Carol al VI-lea.

La poartă, mai vîrtos la cea de al doilea, sînt statue 1

vrednice de vedere şi de însemnare. înăuntru ocîrmuieşte

gheneral ostaşăsc, au strînsoare de arme şi fabrică unde să

lucrează moneta kronta- Iilor, ţfanţihi 2 şi galbeni.

De aciia şi pînă în Cluj, poşte şase : Teviuş, Natenet, Fel-

vini, Torda, Banuabic şi Cluju. Aci aproape curge apa Mu roşu. 1 Trup de om lucrat sau de marmură, sau de aramă, sa‟i de

oric.c

li HUT al. i'M a.)

— monedă de argint.

29

. <•,)•.I.I r.t„ lin »im;, mu , tot în ţinutul Sibenbirgen,

ill I iul 1111 j;i 11 esc. In < i'mpii acestui oraş Turda sînt

acele trei m.ni movili dm \ i (.■ 11111 vechi I acute ; acolo

s-au omorît prea- .I.i \ im11 diinui Mib,îi voda Viu-a/ul, în

bătaia ce au avut cu

A LI .1 I 1,1.

30

KL A U ZEN BU RG — CLUJ

Acesta este cel clintii oraş în Sibenbirgen, în judeţul un-

guresc, unde este şi scaunul guberniii, întru care ocîrmuieşte

exelenţia-sa gubernator baronul Iojika. într-acest oraş sînt

case frumoase şi mari ; dar printr-acestea sînt şi proaste, cu

un învăliş din vechime, foarte urît, avînd straşna scoasă

afară din ziduri peste doaăsprezece palme, care lucru foarte

rnuh: supără frumuseţa oraşului ; uliţile iarăş frumoase, căci

sînt foarte late, o asemenea lăţime într-alte oraşe n-am

văzut, iar pardosala tot cu pietrt rătunde, ca în Sibii şi în

Braşov.

Aciia lăcuiesc mulţi domni unguri, de neam mare, can- an

moşii prin prejur, unii cu apropiere şi alţii cu depărtare ;

şi bez cei ce sînt în slujbă, toţi ceilanţi vara o petrec pe

la moşii, iar iarna să string la Cluj. Acest neam de oameni

este fon ne iubitor de streini ; mesile lor sînt bogate şi

slobode, şi < i* bucurie primesc pe fieşcare, mai vîrtos pe

aceia care ci: îndrăzneală întră în casele lor, căci nu să

prea îndatoi \i ;i de politica 1 cea multă şi mincinoasă. Iar

norod d 1 Politeţea.

11 ■ ........ .... I I,

! ""I I m,l.,I ,

' I ‟ 111' I 'I "'I ,1 11111 I I I« I *( • 111 ii' j I i j

11 .1 v ■ 11 ‟. I 11'. I r. 11! o I , i ,| i 1 .

1 ,l"' ' . ......... I' • • I. I mi ■. vi,,

'""l" ■

ll" I 'nr.in,., cJulii !a cîmpuri şi

...... "" " I"

11 I,- 1,1, ■ ,, sr,„ soiuri de cai

ln'"

lr l"11" '

1 ■ i,m11>■,I. ( I,, ,, v ,-.,1 de p,-eţ.

cinci

■' *' ^lllu

' ; <lai 1 Ini,j>.1 r.i armăsari străini, ca

1 I ■

11 *■

11' ‟

1 • ' I I 1, 11,-( l( 11,1,1

I ‟ I"111,. 111 „ • i

Dsi.r.ilm, dm mala stăpîmrca Austriii, in Valahi.I ŞI m

Moldavia, şi în alic locuri mai dăpărtate. Norod,,! să urc:,'

|>m.'i la I 1.000. Apa Someşul curge pe lîngă Clui. In tot ţi

mu ni Si!i.-„liirj;cn ..im hai dc aur, argint, arama, ocne pe

sare, ape mel.diccşti -.

Din Cluj .şi pînă în ('»radia Mare, poşte zece: Andraşhaza,

ftogart, Kispctri, Nireş, Fckeie io, ISario 1 Ieşti, Mczo-

Tclek, Baien ţi şi Grosvardain.

2

port nuc îa un fluviu ; antrepozit, piaţă de desf. Ape metal

iceşt i ■ j>t* mine i a le.

32

11' A 1 >1 A IVI

Oraş măricel, cu o cetate mică, în ţinutul Ungariii. într-

acest oraş şi între Cluj, la satul Niereş, este hotarul

Unganii de către Sibenbiegen, ce-i zic latineşte Transilvania

şi româneşte Ardeal. Lăcuitorii domni şi neguţători puţini,

căci v acest loc nu e de negoţ, ci iar numai cît este pc seama

trrbuint 1* oroşanilor. într-acest oraş sînt şi trei biserici

Frumoase : un.i a papistaşilor, alta a uniţilor, a treia a

neuniţilor. Curg- ipa Kiorioş 1.

De la Oradia-Mare şi pînă la Peşta, pe drumul cel -M drept,

nu pe drumul poştii, sînt unsprezece oroşele şi s,v cîmpii

Ungariii, pe unde este şi acea groaznică pusta, ■ locul tot

nisipos, unde carul să mişcă, abia măcar no, v' ■ de cai.

Numele acestor sate sînt acestea : Kereti, Uifa'u, »< Karţog,

Kisuisal, Terimsamikloş, Solnou, — unde să trec- apa Tisa, —

Ambon, Ţiglet, Pilet, Ulu. Pînă a trece aceste ''ate, nu vede

călătoriul alt decît ceri şi pămînt, întocmai parc.i ar pă

mare, şi ori în ce loc să va afla vede in cite patru părţi Joc

e v 1 Crişul.

3 — însemnarea călătoriii mele

cei puţin tines cea,mi rula tomul omul, şi p>. *n-;

Toate aceste cîrnpuri sînt sănianate cu gnu, ovaz ... ; şi

livezi dc lin.

IJn asemenea loc ele ar li în ţara noastră, nu numai nu l-ar

săiu.i.ia, ei ar iugi de el, ca de cel mai mare vrăjmaş. Şi cu

toate ,1'i' .ic.i, sămănăi urile Ungariii hrănesc şi alte

ţări. l.ăcuitorii miii pio,li 1 şi Iar‟ de nici o învăţătură,

urli ->i soioş îmbrăcaţi, i ,i> i iun Iu, naza pe an 10-1 de

zile2, iar cei din Ardeal, ce să In.'un -.1 ilr i.11>111u(

moşiii, 198. Unu lucrează şi mai puţin, după

ii.' iuiiiIi- i <• an prin legături cu stăpînii, şt acestea

zile sînt l> ili'lt' <1- liK iea/ă III irebuinţarea împărăţiu,

cum la forş- ;. 1. 11111111. • •*. adeia la irecetile «.»I

iţienlor ostăşaşti, şi la facerea •ă .!i i drumurilor,

tare zile toate strîngîndu-le cinevaş şi

. 11! 11111111 1 a omul peste an bolnav ci tuş de puţine

zile, nu ştiu de le vor mai rărninea /ile să muncească pe

seama lor. Şi cu toate acestea, sînt mai fericiţi decît

romanii noştri, care lucrează numai 12 zile pe au. Acum judece

lieşcare care pot fi pricinile de a ti mai în bună stare aceia

care muncesc altora peste 200 zile pa an de cei ce lucrează

numai 1 ?, decît numai căci nu-i lipseşte din auzul urechii,

dc cum să naşte şi pînă moare, cuvintele .„ado banii“, cu

feliurimi de mijloace prefăcute, în auzire numai urepte. 1 Prost — om simplu, de rînd (sensul vrclii).

- /Weite y.ilo le lucrau [HIIUM aip'uul am :i. i

* For}pan — serviciu de poştă, «.le releuri (jerm. :

Vrr:~pann).

'O /k

MJ>C±

Oraş al Ungariii, frumos şi vrednic de vedere, pentru mul-

ţimea lucrurilor ce are spre învăţătura oamenilor, podoaba

oraşului şi odihna norodului. Are zidiri foarte mari spre în-

trebuinţarea şcoalelor, unde poate cine va voi să asculte iot

cursul a tuturor învăţăturilor, cum şi a dohtoriii. Odăi1 cu

bucăţi despărţite din trupul omului în multe teliurimi tăiate,

şi aceste toate făcute de ceară, întocmai şi far‟ de nici o

deosebire din cele adevărate ; cum şi copii adevăraţi, în

v.v;e mari de sticlă puşi în spirturi, care s-au născut pociţi

şi alţii m<• doi lipiţi, şi alte multe asemenea, toate pentru

învăţului i dohtoriii. Şi capitalu a tuturor acestor şcoale

este atît dc in u < , incit dă venit pe tot anul aproape de

patru sute mii fiu rin i, i toţi aceşti bani să cheltuiesc pe

fieşcare an numai pi SC.HIM Învăţăturii. Această Peşta nu poate

să să potrivească nu i i u Craiova — atît la venituri, cît şi

la toate — şi are un aşa mai venit pentru învăţătură, îneît nu

numai nici în vis nu au văzut ai noştri, ci de multe ori

stăpînitorii au stricat şi a -ele 1 Odăi — *aci cu înţelesul de muzee.

ÎÎ&

^.5»

0 • . i!, i 111.1 rc. I'! 111 I < ii I rl 1111 11111 lunii' I1

11

şi pînă. acuma. sircmc şi iiii;»ni • \<i, <!m nu ' I'HUH i.

1 .Inga i'ii I şi j lîii > cînd tu legături s an îmbinai

/sir.nni.

şi leliurimi de nrine turceşti în multe Icluin şi ni m.ne di

o:. Mrc de ccic dc acum, cum şi aho multe asemenea în« mri,

pen- in < .»11 • ,h li i rclnii i v rome multa spre a le

însemna.

\ .i|(|crc.i şi M C,mul ostăşesc a lui Honapartc, uliu cel

polci,, ,,, I .iu Iu.li ii n;' m ii (II hat lie, iii ru i

tori liiud. ( aim şi toate

I, III,, 111111 < «Ic uni ,i I ii 1i, cu pâmînlnl lor,

precum şi piei dc loatR

.. im,li iI«>1 hiiia« « Im ««• i .lila Îu toata Ungariia —

at.ii cele

,|, |,, r 11.11111111. ,11 ,1 I ele (Im p.lmînt, cele slut rai

oare şi cele de îmi, i i i i i I i in • | • 11 11111 11.1 )■

.i 11'. *,.i a 11 e Ir aş.i (le I r u ni os umplu Te, Ii ni, I

,, , le,. il.il. «Ic ..le vii nu au. Multe I Mich 1.1

împietrite ^ 1, | e 11 m, «Ic |' 11 ii 1111, «1111 |«11 .1111

r .i a p ii , i . 11 c 1 e sa lai cu tumul** ţire.i anilor, Şi 11 mmmr şi alte multe oase de la dobitoace ) oa rte ma ri.

Are şasă pieţe, «lin care una este atît dc mare, îueîr în

nici un aii oraş al Austriii asemenea nu sa afla ; a «. arma

o« ohşu, tot, gîndese că va ft aproape de MOO srmjmi, duna

numărul paşilor ce am făcut la o parte din patru părţi. Aciia

fac şi soldaţii mustra •'* cea obicinuită, unde adesea vine şi

cel al doilea după împărat, măria sa palatinul ce lăcuteşte ui

l.uda, caiele este mai mare ocîrmuitor ostaşa.sc peste toate

oştnde LJugaitii, aşiiderca si ocînnujtor politiccsc,

dimpreună cu alţi şasă senn- 1 Românea: ! ă — iiniba l.nină nvctlicv.i],î. 2 Trup «un întreg, nev.nunut, c.irnr.1, pielcA *î uscată pe

OAfc. (N.j.) 8 Mustră — instrucţie militară.

* Pr’lntin — viccrcge Sn vcchca TJng.ine.

3C

i > I ' I ' 1 I 1 '' t 1 ( 11 111 ,« I I. ‟ I . I I 1 I I '

111 < I' I Ill'll

' >■ I 1 I I 1« i I I I I j I II I I M ' I VI I i I ij 1 I I I

I »I ' il ■. 1 i I • ; it I t

I * .ni' I iii' I .'I .i I ■ 111111111.' il )-

liml'U I,.» j >.i 11 ii I i>!|iin j I »tiii

I ' I I ,)l >11 ' 11II 11II )l 11 .1 II lie /111, (I I It II'

Mill 1.11 O' 1 > I '.I j. I I I

' 1111 > i ai i (im 11 cl II II tun )m |,i ,ii c.u'.1 I muni.

Alic I !■ '.I

■ I i 111 I I re 1111 , cl < • lii< iii v I ri

Ii 11 c (it' ,t I \'i'i11*. I

ii, carr sini pen I ru s<>l<i.»l i ; >i aba i.i r.işi cu SCO

(It: «ul.ii, o: este pentru in val ip '.

Are un teatru mare, adecă casă de comedie, foarte mar«: ş;

frumos, întru care poare încăpea peste trei mii dc oameni, uxr

în sţena 2 încape ostaşi călăreţi cu tunuri dmpreună.

Cele mai multe casc din tot oraşul sînt mari şi frumoase,

lucrate tot cu arhitectură, dm care unde dau venit şi peste

cincizeci mii fiurini bîrtie pe an.

O zidire de baie atîta cleosibită, îneît nu numai cu nu am

văzut alta asemenea, ci am au7.it şi pe alţii care au umblat

prin ţări asemenea zicînd că nu au văzut o aşa frumuseţe şt

cina- ţanie. Care este intr-acestaş chip o zidire mare în

patru colţuri, de jur împrejur odăi, şi în fieşcare odaie cîte

o baie şi cuc di-a unde de lemn, altele de aramă ; să plăteşte

pentru o îmbaMacle la treizeci de crciţari pînă la o sută

doaozeci, şi aceste Icuri, cele mai scumpe, sînt împodobite

întocmai ca casele celor n.i mari şi bogaţi domni, cu canapele

şi scaune îmbrăcate cu oglinzi mari din tavan pînă în

pardoseală, şi aşternute cu covoare de cele scumpe, şi hainele

de îmbăiat foarte bune şi om- at? -— îneît şi baia întru care

o să între omul, o îmbrac“ peste tot cu o pînză supţi re, şi

apoi lasă apa. Deasupra acestor or «?<■ 1 Soldaţi slutiţi şi bătrini, care la războaie nu merg, ci

sîm t.-c trebuinţa oraşului. (N.a.) 2 locul întru care stau comedienii şi îş[i] arată istoriile

sau j w:!e ce vor să facă. (N.a.)

37

lernuie cu pietricele albe, nu mat man uccu ma,- parcă Ic-ar

li ales cue una, una. Trei lucruri aduna pe I i a<vu\!a baie :

în iii curaţaina băilor şi a hainelor ; al cioii. ,a I ]

uuiu'.eiea podoaba odăilor, şi ai ireilea acea mica grădina,

mul mulţi vin numai peiiiru plimbare, Iar‟ de a să îmbăia.

!' ■ • ■ 111,111 i-Me iu mare lucrare., căci este trecerea

tuiulor măr- I im i! ■ > i ir vin dm Viena, dm Lipsia şi din

alte locuri şi trec .iun :' ii i n 11' a 1111 V‟alaliin,

Moldova şi in lara. I urceasca. 'şi 1. i , i ia pu i îai.'.;. < Im' la Viena şi mai rianite mări

urile, mu | i) 11 < de vila. lina, ceara, şi alte multe, unde

cu cară ie a .»li- le jh l>uii.u'e. Aş li ( uvîmai şi pentru

irumseaţa bisericii, I ii i me an v.i.mi biseiu.ili- Rosui,

poate numai pentru Roma va voi Iu. Norodul sa un a piua la

,V">.000 ; oştirile — doaospre- yece. SemănaI urile loi acelea

: yrîul, ovăzul, secarea şi porumbul, lipsind rişca cu totul ;

ku poamele şi legiunile, asemenea tot acelea şi mai umile. Are

şi destule hacbere, adecă cânte şi caleşci, care stau de

dimineaţa Şi piuă seara prin pieţi, şi oricare, unde voieşte

să meargă, în oraş şi a (ara, sau cu apropiere sau cu

depărtare, tocmeşte şi îş[ij împlineşte trei urni; a.

38

OFEN — BUDA

V\cest oraş este scaunul al Ungariii, unde este şi cetate

intru care lăcuieşte preaînălţatul palatinul, pentru care zic

că est£ om cu foarte bunăvoinţă asupra omenirii. Şi spre

mărturie zic că nu s-au întîmplat vreun întrebuinţat 1 făcîndu-

ş[i] arătarea a nu să folosi la nevoinţa lui. Este cel mai ma-

re clin cei şapte dintru a cărora hotărîre spînzură toată

ocîrmuirea Ungariii ; după aceşti şapte sînt alţii

doisprezece, şi după aceştea alţi una sută, din care unii şăd

la Buda, şi alţii în Peşta. Aci i i lăcuieşte un episcop

neunit, de biserica Răsăritului. E)in - 1.1■;> i1 oraşului şi

din jos sînt băi metaliceşti, fireşti ferbinţi. Pre un munte

destul de nalt este o casă de observaţie astronomicecv < <

unde lăcuieşte profesor. De aciia mai întîi estimp au văzut

comitul 3 ce s-au arătat. Printr-aceste doaă oraşe curge a i

Dunării, pe care le împreună un pod făcut pe luntre, carele 1 1 ntrebuinţat — aci cu sensul de supus, petiţionar.

2 Lăcuinţă de profesor, cu toate felurimile de ochianuri, ce

caută Ia mişcările comiţilor, planitelor. (N.a.) s Comit — cometă.

39

.^i (.im |om I j n >< ii 11 in, I ‟ 11 ‟ 111 1

dc I<1 nil lira:? la all'll, şi ealaloii. Aiii.i, |"

frumoasa plimbare care poate li spre i pet me > meva,,

runiita lui. l.ăcuitori sînt aproape la JO.COO, tar ostaşi

cin<'

* ămă nătunlc tot acelea, asemenea şi poamele ; iar viile dt;

tot. întemeiate, avînd dealuri necurmate '.

lacuitoru acestor doaă oraşe sini Ioane lilinxi, şi

stapinirea. 1,11riita ; nu sä aud gîlcevuri, nu sa vad bătăi,

nu necinstesc I ,■ ii, imi ,.iri- nu i supară, nu să văd în

tot minutul rădicări l i l.i nu bison, cum am văzut in alte

oraşe, unde poliţna estt i i ii mu ,i 11,1

o.imenii (ac rele mai

multe. Dar aceşti oroşam I u, , ni ,1.1./.il pe Imi aiia

vieţuire a vienexilor, căci acolo cea 111 11 ,1111111 y 11 j.

i .1 ,1.11 < > 11 e a 11 eşe a i' u i a ac <‟a st a cs te i a

nu aduv.c ,i | ii ii a > îi ir,. i le pu 111 ii Mip.naie.

I i m l*ii(la p 111 a im [\ a K li ir I m ii t poşt c trei :

\ ereşva r, Do rog ,i Naidcu f. 1 Necurmate —- care se ţin lanţ.

40

NAHM * I • I

Şi acesta este un oraş mic, tot în ţinutul Ungariii, in Tara

de Sus, căci dincoace de Dunăre să cheamă [ara de jos. De

aciia înainte, ca de o poştă drum, sînt tot case necurmate,

unde şăd pietrari care lucrează foarte frumos, şi toată piatra

cîtă am văzut-o în lucrare avea faţa mahonului, adecă puţintel

mai închisă decît faţa lemnului tisa. Sâmanaturile şi po.ir'dc

asemenea. De aciia şi pînă în oraşul Raab, poşte cinci : N< r-

meli, Kumorin, Eşi, Gheniu şi Raab.

41

A< isi m. r.. i".u- mare, loi in ţi nu tui Ungarin, in J ara

de

\u\ v m ).>: piinii msul i la Raab, pc care cu meşteşug o

iii.i i r„,(. şi o mu soresc, ! undea aciia sa lucreaza

luntri snan pen- tju in.ii Îmi, v1 cînd vicuna esle gala, umfla

apa şanţului şi ii da drumul la maica, l‟e aciia aproape curge

şi Dunărea, ur.de în‟, ră apa Kaai», şi în poinva 1 oraşului

este ostrov, care îl înconioară doaa despărţituri ale Dunarn,

pe care smt sate. şi semănături. De aciia pînă în Viselburg,

poşte doaa : Hohîtras Viselburg. 4 !n potriva — aci cu înţelesul dc m i aţă.

42

Oraş mic, iot în ţinutul Ungariii, în Ţara dc Sus. Pe acest

drum este o casa dc iconomie 1 a lui prinţ Carol, unrde au

multe vite, cum şi vacile cele negre şi cele roşii, pentru

care zic ca dau lapte de cinci ori mai mult decît ceielante.

Şi alte multe vite unde fieşcare neam are deosibit grajd cu

deosibite curţi, alee şi livezi, toate vrednice de vederjB. De

aciia pînă în Ainburg, poşte trei : Ragendorf, Kittes şi

Amburg 2.

Casă de iconomie — fermă. In iestul dc bază Agenburg.

43

Şi accst or,r. nur, iot. in ţinutul Ungariii, în f.iiM dc

Sus. AM .I|M(.M|>C arc j*I .tiu ‟|‟u\cn o gradina loaric marc,

cu deosi- I II i ( I i.u‟i un. 1 în textul de lia/.n AgcnHnrg

I < 1,11 11 I I

Oraş mare şi frumos, în marginea Dunării, şi cu toate ccie

spre odihnă şi podoabă orînduieli. Aciia în vechime au fost

scaunul împărăţiii Ungariii, aciia şi pînă astăz[i] sa

păstrează toate acele semne ale stăpînirii. Aciia am avut

noroc de a vedea încoronaţia a măririi-sale împărătesii a

împăratului Atistriii Franţişc al doilea, ce s-au săvîrşit la

anul 1825, septembrie 25, lucru adevărat vrednic de vedere şi

însemnare. Nu zic aceasta căci m-am speriiat de luminoasele

lucruri împărăteşti, nici de mărirea podoabii ungurilor celor

de marc neam şi bogaţi, ci căci, cu toate că eram neîmpărtăşit

de drept'': ‟o aceştii stăpîniri, ca un strein, dar tot nu am

putut să-nifi' oprcsc lacrăma care mi s-au pricinuit de

mulţimea glăsuir i * t strigării a norodului, ce cu toată a

lor sufletească mulţui [î]i ura fericire, cuvîntînd :

„Trăiască împărăteasa noasn ;

i.iii 1111 111:11 i.u . i! . 1 , ■

111 ( , r I u lie J .11 il 111 U )l l io I , ' ■ i •,

I ii.uii mu lih in esle şi i ar‟iie unuţim u>

(I I.iiiil.I I I nr.tr, (!'■ .1 siapim un i»in măcar iv.iiue

irnp;‟. raţi; rtl I , 1111111 ,i I 111 ,i ii ii r.iM.i putere

şi präpaderma norodului, .Şi I . I t . I 111 111 ■ i' ■ I 11 11

■'. 11 ii 11 \ u u 11 re su 11 e tease a, I aiula şi cm ■> te

esi e

.. I mi 11.1 j1111111 > I r\ir încredinţai e.i acel puţin norod

pe care

, I ,| .. r.I,- , || ii il n-şir, şi dr acria nu a i e aici

pricina

I , I. ,i, .1 J ci ml, ci in veci este pînire ei, lar‟ de

im , , I I .sin v iiiii*. I 11 n I 11 simple, din i oale

părţile ii V I > ii 1 \i I . 11 • vrdci I, aiixiri şi gîndiri

tni-au stăpînit

I ,,iii 11 ■ . i.u mi c.l. ir, I m r.itucini lucrurilor

împărăteşti.

.. 1,, ii,- ill 11, i • 11 •, I. 11 ■. 11 ilc. uşile şi

dupiui vălişul caselor (căci

niulie i a ■,(• de.-\a I i'.ci .1 >a sa încap.i lumea) işă

acest, leii de siiij'.iii, im 11 )■,indra (incv.iş ca sa

cuircmură pămîntul din răsunetul glasului al norodului. La

care împărăteasa era silită dc bunăvoinţă (căci pe la noi,

cînd un nuc să închină celui mare, acela [îji răspunde numai

cu o căutare a coadii ochiului) să raspunza cu o necontenită

mulţumire, cu plecare de cap în toate părţile. A carii a

veselie pentru cinstea norodului, obrazul cel vesel o

mărturisea.

O in toate părţile Ungarin, au fost strînşt cei mai de ncarn

şi mai bogaţi unguri, cum şi dm toate oraşele deputaţi 1 şi

alţi mulţi, şi din cei mici, cum şi Viena mai deşărtaiă.

Acestea toţi. Ioane împodobiţi cu hainele naţionale şi paradia

curţn, s-au

' Vechili care trimit duprin oraşe ilm .parrea norodului la

scaunul oteînnuirii. (N.a.)

• i pe împărăteasa de acasă, au dus-o Ia biserică, pa

obicinuita săvîrşire a slujbii, i-au pus coroan.; pe umere

(căci în cap să pune numai cînd chiar .'-a stăpîneşte). Şi la

întoarcere avea o altă coroană, şi obicinuită, iar coroana

Ungariii o aducea în urma ,u, mlr-o carîtă deşchisă, patru

inşi ----- doi din parie.v :nu .ca".« şi doi din partea

poliuceuscă - - pe o pernă de hr, f, und 1 ieşcare de un colţ

al penmi. Aşijderea, alle şase ca,-îi deşchise cu cocoane ale

curţii. Podoaba aiît a cailor ungureşti, ■. it şi telegarilor

i 1 a cadrelor, şi a liecăruia rîiici de paiadie, este de

prisos a prelungi, căci eu voiesc să arăt numai mulţimea

mulţumirii ce au cercat sufletul acei împărătesi pentru

cinstea şi dragostea ce i-au arătat norodul, şi a norodului

către stăpînire mulţumire şi dragoste, şi ticăloşită 2 a

lăcuitoritilui Valahiii.

Din Prezburg pînă în Viena, poşte cinci, unde la c.ea

clintii este şi hotarul Ungariii de cătră Austria : Ainburg,

Riegelzburg, Fişamend, Şvehat şi Viena. Din Prezburg spre

Viena mergînd, este un drum ca de doao ceasuri şi mai mult, cu

zid de piatră pe amîndoao părţile, carele pe la une locuri

este mai nalt decît faţa pămîntului mai mult şi decît doi

stinjini, şi cu alee, lucru vrednic de vedere. 1 / — şi, în vechea limbă slavă. 2 Ticălofiia — reaua stare.

I I I

in II

• dill' I .......... 11 1

' ■1 ■ 1

1111111 I r I j I M ,i \ 111 A 11 s I

îmi, undo îrnpă răţeşte 1111

1 'Ii'"' 1 I 1. 111' t i ill

.11 doilea, dr la I 7„J.?, in lie II 1111 'Hi, .1 iii -.mi I ii [m 'I nci 111 c, 1111 -n poi I o

alia

'■■"I ' 11, I'll I 1111111 ii.ii I, , .1, I , M , 11 i.i I I,-

< c, 11,;> M .j, " I 1 " 11' 1

1 1 I. I 111 I I 1111111 11 < < •,

I 1111111111,1 I. I ■. I I I -11 I 111 j 11 I 111111 , • 1111

I j I ,M 'V"‟1" podnalir, linn ;. i . I < f i! 111 < , I ■ miiI

1111111 - 1111 j ■■ I - j 11 r 111 Micimi, \ I . 111 <' 1 <

ill I Ir p .11 I ,i re i l<‘ mi ( r a \ , i if <a. i, pr i ,i

i i I i I ii i ir cinevaş să lc umble destula vremr, s.i Ir

vaza dr mulir on ?i eu Ha gare, dc seamă, ra po urmă

necontcnit să poată povesti lucruri vrednice de a le spune.

. -Nu este mai folositor lucru decît a privi cineva-.; eu

mare băgare de seama mijloacele cu care stăpîmrea ş-nu adus pe

toi norodul, mari şi mici, la o aşa bună orînduială şi

liniştita vieţuire, incit toţi petrec ca nişte Iraţi, şi mai

vîrtos a 'vedea cineva; blindcţa celor mari ce arată către cei

mici. Şi a acelor de tot proşti vieţuire iar este vrednica de

pildă. Căci peste putinţă este într-un aşa mult norod să vază

omul doi oroşani 1 Tituluj împărătesc : clin sineş împărat. (N.a.)

48

I !< I II I I I I I I ' I , I I I I I ■ Il I ] II' II I ‟ '

I I I I I I ' M ■

1111 I I il c r .1 r I ,i I 11 I ‟ ( I II ' I'M 11 11 ' 1111 :

■ \ .iiiili ( I <■I , 11 ni; I I I ■ I.i I . 11 < 11 ; I Ş111

, . 11 >1 11 111 I I ■ I

ire poi '.tvc.i.

iu aşa mic or.iş, pr Tî11î^.'i mulţimea norodului, nu mat

oilKi iiiicv.i) loc sa umbli' dc mulţimea

I trebui sa între şi sa iasă cărînd cele jrcbumcioasi»

accstor orăşeni, şi pentru zidirile cele noaă ce sa lac şi i

vreme dresurile caselor. Dar şi aceasta este înir-o

aşa bun' orînduială, îneît rar să vede car. Numai accîe cu

lemne ea;s sînt siliţi să le descarce înaintea prăvăliilor,

unde nu au curţi, iar celeiante tot au vreme hotărîtă foarte

dc dimineaţă, între noapte şi între zi, ş-apoi, cînd o roşa mi

încep a umbla, carăle sînt dc mult ieşite afară, şi drumurile

toate

— udate şi măturate de cei orînduiţi.

Un lucru, şi numai, este supărător : praful cel mult clin

pietre, carele să pricinuieşte din necontenitul umblet al ca-

Ieştilor, cu toate că nu stau din udat şi măturat.

[CUVÎNTARI DEOSEBITE]

Bez această supărare nu mai este alta, ci numai obştească

vieţuire vesălă şi fericită, care să pricinuieşte din dreptele

hotărîri pravilniceşti, ce nu îş[i] au puterea urmărilor num m

către cei mici, ci şi cătră cei mari, şi nu numai către ce1

săraci, ci şi către cei bogaţi1. Şi aşa, fieşcare după a sa

avere si agoniseală răspunde2 şi dreptul împăratului, iar nu

ce! mare şi bogat nimic, căci îl ocoleşte puterea, şi cel mic

şi sărac să dea tot, orice are, făr‟ de a mai rămînea şi pe

seama 1 Dinicu Golescu nu sesizează contradicţiile sociale care

mocnesc în

străfunduri. El crede că relativa bunăstare din apus este

generală.

* A răspunde — a plăti.

49

4 — însemnarea călătoriii mele

J V .I , ( I I I i 'Hit‟ , I 1i ( , • • ■ ■ ■ : ,

............................... ...

I >11111' 11 t 11 .1 \ I I I I I I . (II I I 11 1 Mil ill::'-

'', : t ■ '.U -- ■ I: ■ u ■■

I n I 11 I I I I II ll I 11 111 I . I . I I . I I I I I:■ I !

I : 11 I.! 1 ■ Î! i I I!. rodu. i.

Im 11 j I I..Iii I I I ■< 11 ix 1111 I Ir I.i ci. Şi in scuri,

după acelea

n i • I.............. I .mi lir.i in .lii|lnl(' pairm, >.ic că

toţi

"■ 1111 . j ■ m I 1111,1. . 1.11111111 c ,i iu I (ip iii di 11

prui preju - I I ■ I 11 I I ■ • I 11111 i. i.u. I 1. 1111' Ir

<! I (■);.!!( 11 111 > I , dc l.i ina re

i'n I . ■ . I I. ni» . 1111 I I ,i I ‟ (Ir I iii I os 11 v ii

v, zlciesc

i ■ 1 I I . I . 11 11 . I I I I 11 * 11 I ii I n I 111 I o‟ il'

.1 I 11 11 ill'll li 11 I il 11 u I .UX'SlLH ir iii .li' Mill

I I ill I • . 11 I'. mi. .11 ' ii I ii >1 >11 I >lr 111 r I .

Ill ., I I I' , • .1 . I' . I I i' I I I 11 • I , I I 11 'I

,1 .1 .1 - '(' I o I I'M O'. I I O I II 1 11 I SI I I I (I r

.'ill, iiiloiiii.ii i.i I ir I.i ui 11 I • I iii ( ii .1 ■ ■ (

.i .r I r I »old I Km', I a I cir I ru Ii 111 • 11 Ir cclr I n

111- .dr n • .im •,,iir im i ■ . ■ ..i poiiiciiesc pe la il Cm

m o raşe, c.ic I .i • de • . 111 ■ m i.mi m , do 111 o i i, ;

'r.il n *.p i • ţeri, şcoale, »prcop vicdnii i < Ir pivnp •

,.i m.iir sa vh •.11<_• prri îngrijirea .stapimrii ; apoi şi

ni i .im |< |. i ,ivi rr.i mai cu pri sos, dupe cum aut arăiai

m s.iirlr sa.c.ii , ,i h csi salcau tl.i după starea lui,

adecă 30 sau IÜ0 liurun, i.u mihouiştii vicriei'i şi dri aite

oraşe dau 50 sau o suia dc .nii ; iar nu ca la noi. unde iar‟

de deosibire toţi cauiă numai din <piuan;a iiiinami- 1 Case iiuparâteşii. (N.a.) 2 Prost bunic — om din popor, supus la plata birului;

biruie de

rîiid. 3 Ceru!) — chirurg.

pricini Ic suit şi spinările goale. far‟ de a face ■ Ic nuc

ajutor şi bine. in depanat din descrierea Vienii, dar mult mi

s-au -idiotul văzinu adevărata fcricire a altor neamuri.

cele din cetatea Vieriii sînt puţine, numai peste o aic, dar

sini ioarte nalte, cîte şapte şi opt rîndmi ;

sini uliple ioarte sirîmpte, nici că vad soare în a est fell

de locuri lucrează şi / 10a cu luminarea.

• i'ui a lăcuitorilor, atît a celor din cetatea Vicnii, cit

- mahalale ce sînt împrejuru i, trecc peste doao sute mu.

Biserica cea mai vestită decît toate este a sfîntului

Ştclan, care este lucrată cu mare meşteşug arhitectonicesc,

pentru care multe însemnasem, dar după ce am văzut biserica de

la Milan, lucrată cu asemenea arhitectură, însă cu mai

deosebită poci oalsă şi meşteşug, ca să nu scriu de cloaă ori

tot acelea lucruri, le-am rădicat1.

Piaţe2 are cincisprezece, din care cele mai deosibite sînt:

a împăratului Iosif al doilea, căriia i-au dat aceasta numire

pentru cinste şi aducere-aminte, împodobită fiind şi cu statua

împăratului, făcută de aramă, de doao ori mai mare decît un

stat de om, îmbrăcat cu haine romaneşti 3, şi în cap cu cunună

ile dafin, călare pe un cal iar de aramă, cu potrivită mărime,

pusă în mijlocul pieţii pe un mare temei, zidit de piatră.

Piaţa a sfîntului Ştefan, unde este această vestită biserică,

ce nrai sus am zis. Piaţa sfintei Troiţi, care are în mijloc

un stîlp iie marmură, nalt ca de zece stînjini, care fiind

făcut în trei colţuri, din trei părţi curge şi apă în

zghiaburi mari de mar mură, şi de la cursul apii şi pînă în

vîrf sînt multe chipuri, 1 A rădica — a înlătura, a elimina.

2 Loc larg, fir‟ de a lăsa să zidească nimeni pe el nici o

zidire, fiind pentru întrebuinţarea tutulor oroşanilor, pe

care locuri vînd pîine, poame, verdeţuri, legumi şi asemenea

lucruri. (N.a.) 3 Romaneşti — romane.

51

4*

n < 1„ „ II CC II i:

rea t»;iîr>a; îi v.- mnhniM. inului ( .1 srlor, pt ;i | < sili

î Iu -.! e ; i ;

i i i I 1 I 1 C ‟ '-I dt't ••Iii Oil'. I III!! ş! ;>:■!- ? s-ii

j"

I •

■1 ■ * I.iţa .-ului.II despre curii:, inşirimă cu un lanţ dc i

UT,

• ■' l'1' muia I; ra i r'

•. i dmlr-o I I 11 • 11 .•11 1. .Jill I 1111 pH I r.i i nee

va solo. ! a r in - 1 1 •' ■' ■ ■ - 1 1 ' , 11 ■ 11:1 .11111 ' şi s.ili ina V! c u

sulpi, 'ii I - hi'!. Iii ■ I. I ,i v (■ 11 ■. I 1111 I (> 1 >

11 (■ a ţ i < • a i! c

* I ■ I i'll i • ■ I Ji a I ' ■ I 111 ■ 11 I 11 I 11111 ■ :l)ii

v r a i 111

* I' ' ' I ' I ' I 1 ' ' .lit. ■, I I I it I n. '.III .Mil 'I .

' 1 i ' ' I I I ,i I M 11 11 I „ \ i I

1 1 I I I. I I I ■ ' ( •

I ! • I . (I'M ' I I' * ! ' I' MMI.l I Mllr I I I • I I I I

I I II -i

all'1" I I I 1111 , i I I ( ill 11 I.i I ( 11 1.1 1111 I I il I

I M I \ I . I I 111 l< • I I Ilia ii'i.UC .III ( I Ş I 11. ■ I

I . A pci i • . < * 11 • 11 < ■, ■ 11 • n i de

cap, uimiri mici şi mulic {chin i. mulţime i Iclim imi 1 mm de:

ier dm crevictu! capului şs pînă in dci- .-ieie picinar !. • ,

care să îndoiesc numai ia încheieturile Trupului umene-.. .

acesica toate ale acelor romani care au fosr numii,i şi mai

man olnrnumon ostăşeşti. Puşci, pistoale, săbii, iatagane şi

alf.

iiiini i!r rm it număr ; cu aceste loam mehumite odăi

şt sah, mto-mai parca ar h o

nisiraveală. Piuă şi chu:

ar jti.

. ri'Oa — tun mic. mortiera.

(.ai.»/,‟/.',ir'x — j'Miicc!i!, hmnliiî, i'hi-alr.i. 1 iiK b>pmt — ,* iv, nţr-1 > .uni n aj.ir.

, .1 I» I, ............ . ■ ' Ml . , .. : '

' him. ,ti I I iiii‟Ii 11 ■I , I " 11 i'll' ■ 111 11 1111'

I III . I ' I I 1 Ill'll el

1 I

I [ I I I I ■ I I,''III'1 Ilij'll'M ■, I I I I il' ,'| I

1 I

1 I < Mill ■ 1 I > I I ,

I '.Mil I 111 I ( I I ţ I 1 e Mill HUMI I I I 11 ", I I I 1

Mill'' ' Ml

I , 11 i.i -ill' ,1-, , . I, I 1 Cl j I (M'l 11 nu \ ,1

puli' I IM t'lIH*

Il :",!(• ( lev 1 UTI , IX'pl I I nil! 'I.I ',l)i

OffMV'.'l rlMtl O MI jnnr ,ir pute.i nu lupin un M, ripsor

iuUicnv,»;

, arci.i ,im >i /is * ,ii i. l.i ce nu va merge s;i vara

mai. lucru cstc vrcclitii dc pedeapsă.

Aşijciere-a şi aha zidire destul dc marc, ce o nu-.ne-.:

cabinet firesc2, întru care au picde cel or mai multe dobitoace

dumestnice şi sălbatice, şi jig,Inii, cum şi cele ce pot tra.

m apă şi pe uscat, şi cele tîrătoare, cele sburătoare, cele

din mare, cele din ape curgătoare şi cele ce să închid în

cojile lor. Aceasta vedere este nesăţioasă, căci fie şea re om

abia vede dintr-o mie una, din care sînt lui cunoscute. Şi mai

vîrtos cînd vede ieliu- rimea şi nespusa frumuseţe a

păsărilor, din care untie sînt foarte mari, şi altele iarăş

numai ca lăcusta, şi, cu toată mic- şorimea, are feţe mai

multe şi mai poleite decît a păunului, pe care zic că le

bălsămuiesc şi le poartă în urechi cu mai multă mulţumire

decît sculele. Aşijderea şi multe bucăţi de mărgean, bucăţi

împietrite şi multe alte lucruri, pe care nevoie poate cinevaş

a le ţinea minte.

La biserica Avgustinilor este mormîntul arhiduchesii : ;is-

tinii, soţiia lui Albert, stăpînitorul Saxoniii, făcut de

vrednicul de laudă şi pomenire, scobi toul de piatra Canova 8.

Acest mormîm închipuieşte o piramidă 4 zidită dc marmură, într-

a 1 Zgripsorul cu doao capete -— pajură cu doua capete, stema

Austriei. 2 Casă în care au strînse lucruri fireşti, cum acestea care

să cuprind. (N.a.) Muzeu ..ic ştiinţe naturale. 3 Canava — celebru sculptor italian (1937—1822).

* O zidire in trei colţuri. (N.a.)

53

I i >1 ,1 . i I i .. Ci

I I uC 2 i 1 i 11-1 ”

I .liili' balrin (!■ • ri'i ,u ;i; i!.! .

11.11 J 11 .111111 ! i ■ , ,U i' ; i i : I 1 i i , (. i ; . \

•............................ : : ...

. 1. 1111.1 I n ii i j • i, ce î I j <. 1111 >uie> i e Vestea.

I. oaie aceste lucrate:

• I < 11 i.i I! 11111 ,i .1 iu ii i.i ii I nc.i I rupuiui

omenesc. Pentru care acesi In« iii ,i 1111 < aiiova zu I. a an

lăjţaduii englezii şaptezeci inn , .ill ” ni, şi mi an dal o,

11111cl 1 aj;.uluila.

Aic nun lea l re : doaa III celule şi trei afară — unul în

> 111 \. i Villen, alml in I .eopoldşt adt, şi al treilea

în loselştadt.

O ba mare zidire, unde au sirînsoare de mulţime şi leliurimi

moneile, antici, Ioarte vecin, şi alle asemenea de mult preţ,

statue de marmură, de persoane vechi vrednice de aduccrc-

aminte, cum şi alte de aramă, mici şi mulţime, feliurimi de

cuţite din vechime, şi coifuri, vase foarte vechi, un lighian

lucrat cu pietre scumpe, şi ahe multe lucruri, în odăi pline.

O alta mare zidire, ce o numesc Şcoala a multora meşte-

şuguri, unde au toate uneltele ce le întrebuinţează la cîte

meşteşuguri pînă acum sînt cunoscute, cum şi cea dimîi bucată

ce au lucrat luata iabrica, aşijderea şi loaic

tn.sirumenturile ma-

tCiVlCt tlCC^lî.

A i lă >. îc11 re, ui11 Ic ..i 11 u i c.i. ,i I .iI. i i, ,i

.1 • I a r f 11 rii, I cl i iiri mi de leţe, cu flori, cu

chipuri a puicile, Im eu adev.uat vrednic 1 1 cuiiint — aci j■ <>i 111 i.

" C ) ll‟r.-il 111 -i CU I IU l * V I I |.',,l 1111 I .III 1

ll 11 I II i . , > i . . i . i i 1 . . „..iu I J' i n ! .. *,

sau dc orice aii. (N.a.)

I tîie alic muhe lucruri sini mai vrednice de t acestea care

am văzut, pe care nu am avut vreme i de zile, cît am şăzut în

Viena, vrîncl sä bag seama a alte întocmiri, ce caută spre

huna pază, podoabă, ui, şi în scurt : spre toate iericirile.

:.ie : îngrijirea pentru facerea drumurilor, apoi uda i

uratul necontenit, felinarele care luminează de cum însa.iL vj

pînă să tace zioă, în toată Viena, în ţoale ulipie ce sînt .ti

ară din cetate şi în toată grădina ce este împrejurul Viemi,

ce o numesc Clasi 1. Apoi întocmirea şi împărţirea popoarelor

2

ce are poliţia spre a îngriji pentru sigurauţua norodului,

pentru întîmplătoarele gîlcevuri, de a le despărţi pînă a nu

ajunge într-o aşa supărare îneît să nu-i poată a-i folosi ; de

a avea în fieşcare popor ;i un dohtor, un gerah, un spipei şi o

muiere cu bună vieţuire 4, spre îngrijirea săracilor, şi mat

mult a acelora care să sirguiesc cu munca spre hrana lor, dat

nu pot a ş-o agonisi, sau căci au familie mare, sau din aht

pricini, care îngrijesc după ponturile5 ce le-au dat poliţia

Cum şi slujitori care îngrijesc pentru toată sîguranţia,

odihna şi buna orînduială a tot oraşului, şi iarăş pentru

fieşcare deosibit, orînduiţi cu deosibite ponturi.

Cum şi o casă de lucru, unde strîng pe toţi săracii, ciungi,

şchiopi, orbi şi leneşi, pe care îi pun de lucrează la

feliurimi de meşteşuguri, nelăsîndu-i să umble pe drumuri

despoiaţi, cerînd milă, căci stăpînirea este mai mult datoare

de a îngriji pentru aceştia decît fieşcare alt oroşan de a-i

ajuta cu cît-

o păra. 1 Clasi — locul denumit azi Rigstrasse. Clasi este

pronunţarea ger mană a cuvîntului francez glacis, termen de

fortificiţie, arătînd vechiui teren liber ce înconjura cetatea

Vienei. 2 Popor — aici populaţie. 3 Popor — aici circumscripţie.

4 Muiere cu bună vieţuire — femeie cu obiceiuri bune

(educatoare, pedagogă). 5 Pont — dispoziţie, regulă.

‟ ■ * I " ' nu ! - I e- si- - 1 um \i 1111111 ini'- ill- iiacare, acieca carne, (au--.ii,

c.i ruta m I'1 I

1 I *" I 1

1111 in 'I I' I [».isle stan prin

pieţe, ca şi aceia '-are nu 111 | " i

1 i f ■ i ţ ii- , .11 -•

.11 -,i -1 hrănească în veci cai îni.nnplîn- 1.1

ii ''' 111 i i. i , i | " i.i i .i ,i ş o împlini.

„ 'I I" I"1 i a i < i m.ii e şi obicinuită este poşta a

oraşului, 1 1 " iui', i, |' 1111 ..iii- oi i c 111 < - nu are slugă, sau

sluga nu 1.1 -a <iu i ; - i i. "Io mule \-a să I i rimeapă, sau că este

strain 1 nu şi ii- I.« hi .ui li na pi cai e va să I

întîlncască, da fieş-

" I I ‟O- 1.1 .11 .1,1 I a poşla, sau amanet, şi în

puţine

- ' ' i - i11 i l Ş | i J va a \'r,| I a :a> u u . n I.

fi ;UVÎNTAR i i >] cv-,riwri-1

Cu ar fi de trebuincioasă pe la noi această supt-- politie-

poşta *, ca -;a nu mai 1 re mu re cei ce vin la răspunsuri

prin săli pnn uu.-i şi a vie şi de doaă/eci de ori pent.r-o

treabă ; ;■! sa nu mai anca trimişii : „Vmn mi mc la cutare

vreme.*', cînd viind neferu au !o.c.r dc mult plecat. (Nu mă

dojeni, trate cititorule, un lie găseşti întocmai adevărul, ci

adastă oină vei găsi ' 1' '1 mincinoasa arătare sau vreo urmare

care să urmeacă şi

1 Supt pn!11t('-po;t3 —- poştă, orăşenească.

ui! ■ ■ I 111 .1 I I I ; > 111 I 11 * ii I in I I

I I ii

I Ill'll! I M I I Mill, ,1 II I II I I Ml I

I I !

I I II. .(Mill I 11 <1 .1 I I I I' ill I I l I I I I I I >. I

I ■ I ' 1 .' ' 1

I oil - I ii 11 1.1 .nu 11 .i.i I I, I) I 111 I 11 'ii' iii '

li.i iii oras s.i p I; i I c.1 c I i .> I I 11 I repair, in

il'' 1 ".ii'

I i .1 I .1 ., I 11 N 111 i:. l ill- I II i.u I ri';' 11 r I,

> I ■., I I I !'H I I - 111 muhe 1111 run, < '<• s i imparl u i i in latei i -dcd une,

- scăpătaţilor, spiv pa/a sanaăaăn norodului şi spre -

»menirii. ( 'um sini. veni lainic ce au o rin ti uite spre

laccri-ue-Diue, întru care sä cuprinde ;

1. Şcoala ce-i zic cea pentru săraci, la care nu numai merg

de învaţă un ce, pnn care să poată a sa hram, ci ic dau şi

hani pentru hrana vieţii, avîndu-i în trei stări împărţiţi. Şi

roţi îngrijitorii ai accşiii ca.se să numesc părinţii

săracilor. O ! Va fi om în lume să nu sinaţă cea mai mare

bucurie cînd să va învrednici această slujbă, ce-1 numeşte

părintele aracilor ? O ! Ce dulce slujbă ! O ! Cît de mult

bate la ureche această auzire !

2. Alt mijloc de ajutor: pentru cei mai de treabă si cu

familii grele. Aceia adesă să cercetează şi să ajută, sau la

boa le, sau la uşurarea 2 soţiilor lor, sau la plata chiriii

caselor unde lăcuiesc, sau la cumpăratul lemnelor de foc celor

trebuincioare peste tot anul. Acest chip de ajutoare este cu

mult mai *■ ' incios decît lefile ce să dau de la cutiia

obştiilor, căci acei bin îuînclu-i în mînă sau bărbatul ce are

vreun rău nara^T. Ha =- tuielnic, jucător de cărţi, sau

nevastă-sa de va fi iubeaţă! de panglicuţe, în zioa ce-i

primesc îi şi cheltuiesc, far‟ de a . toată familia acel

ajutor.

3. Alt mijloc de ajutori : la oameni ce au mai puţină 're-

buinţă ; căci şi. pe aceia nu-i lasă lipsiţi de ajutor, ci au

case 1 A se ciudi — a se minuna, a se mira. x Uşurare — naştere.

57

liiip <k cmsn: ajuior, i.(Liuuu-5c uovaua cu treuuic >a î ic*

o.imciii I m 111. ilc vreme cc a LI putut sluji 10—15 ani la un

stă- l*iii ,.i ceha bun ircbuie sa i se iaca răsplătire, spre

pilda t (■ 111. i .111.

/. ' as.i cu venituri pentru măritişul Ielelor sărace.

«;. Adunare de cocoane adevărat vrednice de laudă, care sa

cliibxuiesc şi pun în lucrare orice vor socoti că poale fi

spre Soiosul obştii. Lucru ce pe ia noi bărbaţii nici în vis

nu-1 văd, în alte părţi muierile îl săvîrşăsc.

Cea de al doilea parte ce am zis că este pentru îngrijirea

sănătăţii oroşanilor este mulţimea spitalurilor, ce au cu deo-

sebită mărime şi curăţănie, îneît fieşcare stare tic om poate

rănii nea mulţumit, din care :

1» Spitalul cel obştesc.

2. Spitalul săracilor.

■j. Spitalul cel te c.le pic i hivim p ■ ci >. 1 * i. <. i

n.irere morţi.

4. Spitalul inaiuMii 11 i . 11111 ■. 11 1ţ c I > 11 c i i.1

a v e 111 ic.

Iar spitalul i >1 >i CM .

fi. Sp 1 I .1 I U I I 1 1.1 I l.l . I 1 I I I ! I .1 ţ 11 I

'Ic lllll,,.

7. Sj >11.11111 pe111111 |'ii '.ţii 11111 c i, |

l, . Sp 1 1 .ll I 1 1 | H 1 1 I I I I ,1 ' I I .1 I ' ill I

'li.ilv | |C I Ci n I l

' 11 ini.m ' i i ni

I I ill'll 1) V I Cl.

i! pentru robi.

;iil al acelor imiicri care sînt silite ele a naşte far‟ menea

şi iar‟ de a le cunoaşte. Oricare, ele orice

> cunoaşte ceasul sau zioa sau noaptea, mergînd

răgind un clopoţel, într-acel minut o şi primesc, cu toate

cele trebuincioase, şi slujnică, şi la vreme doiîlom şi hrană

în cîiă vreme sa va alia aciia jiciuiu ioate acestea, are să

dea pe loaiă zicui 90 creion i şi ..crisc-are pecetlui ia în

mina celui întii îngrijitor, muie sa ii- care îi sînt părinţii

sau ceie mai ele aproape c.udc, ca

vi ciin nenorocire i să va înlîmpla clin facere să i să prici

• ască moarte să ştie la cine să arate pierderea ei. Iar neîn-

• nplîndu-să această nenorocire, îş[i] ia înapoi acea carte

pecetluită şi merge cu copilu unde va voi. Iar care va pofti

să-şi lase copilu acolo, lasă şi 40 de fiurini în hîrtie, şi

dinţi-aceşti bani îl hrănesc, îl îmbracă şi îl învaţă carte ;

clin care mulţi pot ieşi oameni mari, după a lor vrednicie şi

noroc, căci toată învăţătura cea bună li să dă. Şi acestea

muieri pot a intra cu mască la obraz, şi de cîte ori le

vizitariseşte dohtoru! sau moaşa, iar poate fi cu mască, cu

toate că nu este nici o trebuinţă, căci nici împăratul nu să

va învrednici să afle de la ei un ce, fiind juraţi şi

încercaţi. Şi aceasta facere dc bine este tot a lui Iosiv al

doilea, carele au judecat că va fi mare păcat de a nu scăpa

din moarte pe acei prunci ce pe tot anul pot li hotărîţi

morţii, din pricina fricii sau a ruşinii maki‟or lor, al

cărora păcat are a-1 judeca dumnezeirea, cum şi ciu r păcatul

al acelui otcîrmuitor căruia fiindu-i prin putinţă cu acest

mijloc să scape din pierzanie pe acei prunci şi nu va voi.

12. Spitalul nebunilor, pe carii n-am avut noroc să-i v r ,

căci nu mi-au dat voie dohtorul, cerîndu-mi[i] destulă ier-

tăciune, pricinuind că sînt îmbrăcat cu haine turceşti, şi cum

mă vor vedea, toţi să vor turbura atît, îneît spitalul să va

5i)

.„ocoicaia, unde îi hrănesc şi îi îmbracă.

V Şcoală pentru copiii cei orbi.

I. Şi ci.>1.1 pentru înv.i \«{l u ra .1 bunii crejt.cn.

r*. Şcoal.i unde sa înv 1 ţa lot. cursul învăţăturii

preoţeşti şi

< .iln;;) rest 1.

(1. ',icu.i lele cele ni.n i şi obşteşti.

7. Şcoala nnde sa 111v.ua ncj>iiţătonia şi n onomna.

K. Şcoala imparai.esti Manii J'erivin, muie învaţă Im noble-

ţii ; întâi iubirea de omenire % al doilea învăţătura filosoh-

cească şi poliiicească, ai ireilea limbile cele mai

trebuincioase, şi al patrăiea : cum să cade un (iu de bun neam

sa ştie să încalece bine, să poarte arma şi să joace.

9. Academia pentru învăţătura dohtorilor, a împăratului

Iosif ai llf-lea].

I.0, Şcoala pentru învăţătura fetelor, uncie învaţă

legea 3, socoteala, istoriia firească. 4., gheografia, limba

nemţească şi 1 ran- ţo7.ViC.i, si 1.0,1 re 1111 ■ r 1 r i 1 ■

cîte suit t rclniineio.w unii fă mei.

II. St o.*ia pm' it I ei e*e ce an |‟.111111, i o111

icn s< apa laţi. 1 ,i ,■ ir. ,t ...i ,u ?111_,• 1,•.111 ,1,. .i

|>r.î,I■ i■ :■ iuilMiri.ro, 7.1'pSceală.

f t, '■ 'ci i / - , I i 11 le tlliillll.il i<„.

:• / , , ! ,.,r.

* /■!'> I ' I ■ I | | II I, ' I ' ‘ II . I I 11 l II .

i

I \ 111 I Ii 111

I

il! • I 111 MI 1 - I I.u;' .1 II.'M . I I in I , I

u'onomicensea, undo sâ string cci dc mai marc ;m moşii sail

once alt chip dc vciut, şi sa u r.rice lucru folositor, cum

pentru iconomie, pentru depa 'wrt de kix 2 şi înmulţirea

veniturilor moşiilor.

[C UVÎNTARI DEOSEBITE]

0 ! Ce marc şi neadormită îngrijire au otcirmiutorn de prin

alte ţări spre toată închipuirea fericirilor neamurilor ome-

neşti ! Cîte felurimi dc ajutoare pentru cei scăpătaţi, ŞT ■ "

e iarăş pentru alţii, de a nu ajunge m scnpătăcmnc ! < .în*

spi~ 1 Casa ştiinţei pentru aceia care să nasc, mor şi să însoară

statistic. 2 într-acest cuvînt, lux, să coprihd toate felurimii dc

cheltuieli. ce!? dc prisos, cum şi cheltuiala cea mai mare

decît veniturile. Apoi urmi

şi pofta, nu numai de a face orice vede la altul, ci şi mai

scump, r, i socotind de i să cuvine sau nu şi de are venit ipe

cît arc n. i ţ** • -w cl va să-l întreacă ou podoaba. Din care

,pricină, iată, sar: .a şi ... 1 1 dc familii ne-au călcat, în

hula gurii lumii am căzut, şi condeie s: rvi.ir n-c-au

zugrăvit. Ce ne vom folosi cînd noi între noi vom roi să le

trr-. > î

' A T

ascunse şi vom crede că nu srnt ştiute, în vreme ce toate ne

amur: «cresc, fiind scrise de aceiia ce ne pismuiesc ? Mai

bine să le curo.! să le mărturisim, ca prin straşnică

hotărî.re să ne îndreptăm, d op 11-;: ■ aceste focuri şi

p.îrjcale din patria noastră, căci luxul şi luarea cea far‟ de

dieptate ne-au stins din fata pămîntului, rădieîndu-se din

toată lumea cea mai puţină cinste ce poate avea orice naţie.

(N.a.)

61

. , ... - • ~ . ..... ... ......

.v.ii iu

I"1 .i I I i.i si cinste, esle clalor peiUrn aces lea

s.; aibă

i.uir I! 11 „ 111. i i 111 dragoste şi îngrijire spre Jolos,

mai virios, I mull .1 im m.I Im mi cste tic dobitoace

necuvînlăloare, ci cuvîn- i a I > >.tI c şi itH'inai

deopotrivă-1 ; căci nu va găsi nimeni vreo iIc >'.11Hre mire

cirmişa tlm trupul împăratului şi dintr-a săra- i ulm. ( mm,

tic ia cmc şi cînd au auzii norodul cum să cuvine sa sa poarte

caire slăpînilor .şi ia ţoale datoriile lui, sau toţi cei mari

către cei miei şi cei mici către cei mari, sau bogaţii către

săraci şi săracu către bogaţi, milostivi sau nemilostivi cum

şi părinţii către Iii şi Iiii către părinţi — iar zic : cine,

cînd şi de la cine le-au auzit, în vreme ce roate lucrurile

cele bune să aţiţă în om sau clin miziiva cuvîmării preotului,

sau a proiesonlor, sau a teatrurilor, care pînă acum toate nu

lipsit ? Şi tie vor lipsi şt ele acum înainte, tot aşa vom fi,

căci noi cei bainm, neşliiud mmic de tui pe imga alţii dintr-

alte P‟ai'.i aii- Intim. .ii iu "imn. i \ .nn şi mira în

p.inimi. Şi copiii u <... 111 ü. - .i \ 111 I 11. ■ li .m.- ,a

111 veţ a j a \.i îndrepta, asemenea i im i 1 . . i i ii i i u

.i 11.' nu i iii.ii i a u ; caii învederai I ucru este . i 'ii

, u.i.i . iu iiiiu.i 1111111 >i 11 .-a n ii i n I or, in \

reme ce în '"I . . i -...iu ui In .i 11 u i - | m p , ie di -ş

i (■ j i i a re pi t n mulţi care , I i lumina alţii

lalm.uiii, I carp, cum şi gramatica, tipo- 1 .1 ia , ..i i >a I.-, .j«11 a 11111, care sa cop mul

la întiiaş cuvîntare.

înmulţească tu cursul anilor, nu numai nu s-au

i acelea au au stat în fiinţa lor, şi mai vîrtos

mare paguba şi ruşine este, căci s-au şi împu- >alele, care,

cu cuvînt de mai bună prefacerc, .mii trecuţi, spre a nu să

lumina neamul. l‟en-

• pus condei asupra streinilor, de nu aş şti că

i ajutoare de la părnînteni. Cum şi spitalurile JUMI

..ire mai s-au dărăpănat, şi toate lucnurie s .111 iu se

veniturile mănăstireşti, ce era pentru intre ;!iiaîului, în

stăpîmrea călugărilor, spre dobîtidi ! i >r. O ! Cine poate

zice că aşa este plăcut dum loc să să folosească obştea, să să

îmbogăţească trei persoane călugăreşti : una de la Anadol *,

alta de la America, si alta de la Bagdat. Şi fie măcar şi

pămîmean, ce folos pot aduce painu, cînd acestea au ajuns să

să vînză şi să să cumpere ca o marfă, far‟ de a să mai păzi

acele hotărîte orîn- duieli de titor2, ce s-au străduit şi au

cheltuit spre folosiţi obştii, iar nu spre a sta călugării

răstornaţi în colţurile odăilor, îmbrăcaţi în haine scumpe, cu

şaluri de mult preţ încinşi şi, fie măcar şi căldură, cu cîte

cloaă blane de miluri 3 şi de saimtruri4 îmbrăcaţi, în

desfrînări şi în desfătări petreeînd ? Cine poate zice că

aceste persoane mulţumindu-să din veniturile mănăstirilor, iar

nu toată patria, nu vor judeca chiar siiin- ţiia-lor că nu

este cu cuviinţă, şi de-i vor întreba cineva.ş vor răspunde că

au găsit un norod orb, şi de aceia s-au strîns unul peste

altul ?

Va rog, sfinţiţilor ! Căci vorbesc pentru folosul patriii

mele, pentru deşteptarea, pentru luminarea, pentru îrifrumu

siţai a, şi în scurt : pentru fericirea ei, şi chiar pă mine

mă dojenesc

' Anadol — Anatolia, Turcia asiatică. 2 Ctitor. 3 Mii — blană de cvaie.

4 Samur — specie de jder care trăieşte în Siberia ; are o

blnn.i brună, .cu păr fin, foarte aipreciată.

şi plăteşte mu!li* biruri, 1 pentru de .1 putea să Iaca nia nast ura

altora bine, căci aceste mănăstiri au spitaluri înăuntru, şi

nu numai numire de spital, ca pe la noi, <i lucru adevărat,

întemeiat ş; plăcut Dumnezeului. Şi oriciţi călugări mat mulţi

sînt, atît şi folosul mai mare este, I muică unu muncesc spre

a aduce venit, şi alţii din mănăstire slujesc bolnavilor,

măturîndu-le şi scoţîndude udul afară, şi toate cel elan le

slujbe, şi avînd fieşcare atîţi bolnavi în grija lui, îneît;

ticălosul dc călugăr somnul şî-1 facc* moţăind. Şi pă ce! mai

mare dintre ei văzînd, nu îndrezneşti să-i săruţi mîna, ct

adevărat urma piciorului. Si fieşcare ajunge mir o aşa simţire

de pocăinţă, îneît şi cămaşa ci 11 pc el să ş-o dea la o aşa

mănăstire. Cum şi întru o mănăstire ce csh îinr un ostrov

aproape de Veneţia, de legea armeneasca ', cm mart cheltuieli

au adus profesori franţozi, nemţi ;

1 • 1 rin gnu I 1 tinerime multă, după învăţătura de

şapte-opt mi a 11.1 1 .ii'- .ui . ?.<•«* it învăţături mii

multă au început la

I a 111 ;.c 111 d 11! 1: 1 . 1, 1111 il .1 ni ! n 1 il >

1 lor naţionale: şi al t u mai

II u- 1 1 .111 uimi 'I .ii\ 1 Ci 1111 .1 .!11 ■. iple i

ipt ani, a pe Urmă au dat de Ne în t < - a t < • < • i a „'

11.: unde tut armeni, că, de au tre-

‟ .MII 'lin'.i .îniu'in .is«:â Sfînuil Lazăr din Insula Arme-

nuli ir i!i. lunci Vrnr ţ i a.

r>4

I I I I II I . I • • I' 11,1 ' (111 ■ 11

.... I, I l<. MU IM > I ( 11 ' I I • I I I I

I till I ■ 1 I I |( I I' I I 'I I ' I

I 1 I Ml Mil . I i. ' V

1 * I -Ml I 11 „ I . I I I I .

■ I I I j, I ,, I ,i. I Mul I II VM I',. I I I.U Uf I 11,

MI ,ri ilit s.i '.(im, I.u nu c.i .tin

, M I' >\i I aliip.ini p.iirm melc. iitri.i i .11 uj'.iiI

elf ..I noştri, care an , ,ai! ilc ale noaslrc, Şapoi văzîlld

şi .1 jit- rinn serin, nu era deslouuc aducin- .1 vin hun 1

s.i nu blesteme necuviincioasele ! de mănăstiri stăpîmtori,

cînd chiar el au unul de aceia, şi chiar e! sa scîrbea

aducînduş|.i] aminte dc l'.miele lui. Aşa, fraţilor, şi eu

scriu, rai cu vrăjmăşie, căci mi poci avea cu toţi vrăjmăşie,

ci cu lacrămi, şi mă jur pe ceia ce-mfi] este mai scump că cu

lac ramă ; şi voi scrie fiind încredinţat că în anii cei mai

vechi au lost in trupurile moşilor noştri singe romanesc, au

avut (apte vtr- toasă ; iar de la o vreme s-au aţiţat luxul şi

scîrbo/isa dipln matică 1, care n-au fost. spre vreun temei al

nostru sau i•' 1 *’ al patriii.

Vreme este, fraţilor, de a să da o bună ormduiala mt.i la cl

i rosul bisericesc, căci nesuferit lucru este ele fa] ••

cinevaş preoţi prin cîrciumi, imbracaţi in cămăşi numai, şi «.

u opiniei, cu carăle la tîrgul ele afară, cu cherestielc de

vmzare şi cărînd nisip şi cărămidă, făr‟ de nici o ştiinţă de

datornic 'cv.n lui şi făr‟ ele nici o cunoştinţă de cuvioasele

urmări. Cum •> acele venituri mănăstireşti, păcat este şi

ruşine să nu să întrebuinţeze spre pomenirea acelora ce le-au

făcut. Unele ajuiînd !n 1 Scîrboasa diplomatică — prefăcută diplomaţie, şiretenie.

<5 Tw

5 — însemnarea călătorii! mele

MI iih •. j >i i • n I \ ,i i.i i u i a cluiiiwnii. i a, 1 sa

înveţe

11, .il^it iii I >.) 11 i.i 111 ms t ni, lie sciuz l Hdu-nu

c.u .iu. c.ăci am . I . .1 i‟e.ia, « .lie are luate aceste, nu

poale a să sămui nici iu 1 i.iim'.i, necum cu iui prmţipaiul

Valahul, inndcă nu e m um I inguriii, ci un judeţ al Ungariii.

Şi multe alte spre fericirea şt lauda nanii, care sînt atît de

lesne, îneît, cînd stăpî- niiva sä va uni cu boierimea, ţi

boierimea cu stapîmrea, pol pe mată luna sa puie în lucrare un

ee iolosilor patriii.

lai lăcaşul împărătesc pe afara nu are vreo deosibită po-

doaba, căci este zidire veche, dar darul lui este foarte mare,

căci este o zidire în patru colţuri ca masa, avîndu-ş[i]

curtea la mijloc, cu patru porţi în patru părţi ale zidirii,

prin care slobod trece norodul în veci, măcar şi la miezul

nopţii ; nici că poate cineva? a găsi un ceas cînd tui herbe

lumea şi carîtile primr-acele porţi, socotindu-să curtea

imparălească ca o piaţă slobodă. Şi acestea negreşit urmează

mir .urs chip, căci nu arc trebuinţă ele a sa 'împrejura cu

ziduri, mo c'md să culcă a să închide cu iacă te multe,

iiindca • unuape iniru adevăr iubirea norodului ţi a tuiulor

celor deobşie p,munteni şi streini. căci singur sa simple ca i

smt uimarile către norod, întocmai ca ale unui părinte < a 11

e Iu. „;>1 mai vîrlos, că cînd

ii»i, acele iacale si pot. socoli ca nişte uodă-

i vuitori evropeneşti adevărat tar‟ de plăcere .. plimbări,

căci nu le rămîne minut de a-ş[i] vreo vedere de un ce, fiind

siliţi far‟ de con- aeasră icrodului şi cu plecarea capului,

şi ou , ii înciimăciunea şi stricarea norodului d • vreun u.:

mimai c< sc.tparc : CIIKI este cald, cui na .supt. mină, şi cmd

nună singur caii. 1 *at trebuie neconte nit să să plece.

[CUVINTÄRI DEOSElUTJi j

U1 !

1 deosebire de la noi ; ne plecăm pînă ne dă capulf de

pămuii. şi rămînem ioarte mulţumiţi cînd numai cu coada

ochiului să vor uita către noi, căci trupurile nu le mişcă,

parcă sînt de ceară şi le tem sa nu să frîngă. Iar cînd ne vor

zîmbi a rîde, atunci cu mare bucurie trebuie să povestim către

familie şi către oamenii casii.

Iar podoaba cea din năuntru lăcaşului împărătesc este destul

de frumoasă şi cu bună plăcere închipuită, atît odăile

împăratului şi ale împărătesii, cele spre lăcuinţă, cum şi

acele care au spre primirea acelor care vin spre închinăciuni

la zile mari. Şi mai cu deosibire vreo cîteva odăi, şi o sala

marc foarte frumos împodobită cu stîlpi de marmura şi cu multe

policandre de argint, mari şi frumoase, unde dau baluri sau

primesec deosibite persoane.

Pînă aciia am însemnat lucrurile cele deosibite aie ora ilui

pe care eu am văzut şi buna îngrijire a stăpînirii pentru leii

cirea norodului, mijloacele care am cuvîntat ; dar liindca tot

omul după muncă, alţii de ceasuri, şi alţii de zile, trebui-

sa

iî i

.-•ic t\in„ ", unde Min. mulţime tie m- muc, unde

mijii 111 \ ,i!i■,in i m altele descoperite, şi dau toate

ictiurimile <Je 'i.‟iiiini *iiiii : ealta, lemonade, ponei ;l,

înebeţată, lapte dc migdale (| , illlniiilr dobode I ’ II H11-

.IC d C alee 311 şl lllultC lXviţl de v-idi ic. I .1 .ii c.t

,iit plimbare, hev. cil şi vioa sînt mulţi, dar •c.u i 'ui

pii.iic ti mai miilt.i frumuseţe şt mulţumire dccît a t

incv.iş d<- a ş|ij petrece ceasurile într-acca luminata

grădinii, cu mulţimea oamenilor. Şi s au înlîmplat scara sa im

acolo, ţi d> mulţimea norodului sa nu mai merg unde voiam, ci

unde mulţimea mii ducea ; liim! silii să ma irag foarte

departe, ca numai cu vederea, far’ dc a mă mai mişca, să-i

privesc pc toţi ; unde era destui oameni mari şi bogaţi şi

deosibite dame, dac cea mai mare parte era a norodului, şi mai

touleutta trei părţi sini din norod, şi a patra parte din

nobleţe, din care un strein nu poate cunoaşte care este d;n

nobleţe şi . are din norod, sau pe bogat dm sărac ; caca nu

suit

* Piimbure --- ;to cu sensul dc loc di: ;pliml)are.

v / rit — - .rest.tnr.ini, osipatjrsi* (din osieria).

** Putui - Im dmt r-ui\ .imest€.: dc cc.n, rom SAU

Jfachiu,

<• .11>►'» d« l.'imii': ^i .■ali.i.‟ (din rnvîj. !*unch\. 4 i '.ml'iu i!r • !"!■<>,!r • iun>,iud permis.

<;n

I VT ! I \ I' M >, I * .| I1,1 I I I

'•'I.I. , (Ml h.'llll.! ill- /ITC I nil 1111, <!(•

sl..l"‟|1>,l 1 m11o*. ; a dn.imn.i * (■,I ilm noblrţc şi boga!

•‟«

i.ddrhi, s.i ii de rro:ixa S.HI dc pcrc.il :t, curate inimos,

far' ■ I* a avea pe rochii cutia sui

„■(■ude de panghce, care sînt de preţ tie 50-— «ni •!iv

vor vedea pe acele de mai marc neam

d.i i i i şi pe ale noastre, pe cele dc ai treilea mina,

vor vicncxe dc sărace, şi pe acestea ale noastre stă-

pînitc , milionistc. Iar adevărul este cu totul împotriva ;

căci .1 iu destul, dar luxul şi hainele împestriţate nu !e

plac. I. le noastre sînt destul de sărace, căci toata marfa sa

ia pe răboj 4, pînă începe a-ş[ij pune moşiile la mc-rat. dar

sînt stăpînite groaznic de lux. Mai bucuroase sînt acasă să ie

moară copiii de foame decît. să iasă la plimbare l ir' dc a

avea pc rochie alte o sută de bucăţele în feliurimi cusute, ce

le ic garnituri, carele este o îndoită cheltuială.

Au strigat bietul Efrosin 5 la păradie, nu silit din vreo vi

j măşie, ci din iubirea către naţiia lui, că stofei; în lo.i

le port comedienii® ; dar cine ş-au apropiat au ui, dup

judecata, şi după judecată hotărîrea care au făcut ?

Aceasta grădină este făcută de Tosiv al doilea, ni răi • s-

au făcut cenuşă, iar numele lui des să poinc:i 'pe 1 n

1

1 Scitic — aci cu sensul de bijuterii, pietre scumpe,

p<v?o..1'.-. ? Croază — ţesătură fină de bumbac (fr. croise-).

* Pcrcal — ţesătură de bumbac, albă, foarte fină si dc,iv>.

* Pe răboj — pe datorie.

* Eufrosin Poteca.

® Comedian — actor.

.iic.isi.i •'radină dimpreună cu ce ici.'; n u- «iu,».:. ,,

jicnim ol",ir, împreunală cu cea in.si dc mi;;. S; ,i , i;ui: -

• aii.i z idire, unde iar dau loaic leimi muie d. turi.

si

«•»uluielii iar esie slobod. întru aceste doao grădini şi acea

care incitnjoara loaiă Viena. 21c că au iosi y.i cînd s-au

aflat peste 80 000 dc oameni.

i3 r a i £ r

Această plimbare ce să numeşte Fraier c:;ic departe de Viena

ca o jumătate ceas. Această m r;v. a re o i 1 m mseţi* cler,-

silntă ca ci poate vedea cmc va-,; nu; dc ;.:!<:>< 1, < .11 1

u dro;.c;, sule călăreţi şi iar mii pe jov tv.ir 1 ale.i

|iir,i ac de calam sălbatici, fo.irve nali.i iiin-.-i in'o. ,

1.0 . . .• 111 • pr : 1 dreapta aceşiiia, ai ia a u ... |>eni

1 ;i ■ . . - > 11 •: .. 1 om 1 i Dcscu — »11*1 );i < * , m 1.• -„1 An ii

iiiîi Grrl.i Jt hrs'l J.il I« A m.; il 11.1, .i u-

jiJTii H C«) LU L«M CC dc t>H). I ' • I 1 I '

1 1 . ,

1 '

1 ' »

1

•» * 1

1 .1 U* '» C

A l '■ n L

70

• s.i plimba pe jos. i.ungima acestor trei jieste

o mie stînjini. Şi cum va întră cinevaş,

•, este lăcaşul al lui Areos 1. Acolo poate vedea dre toată

puterea ostăşească a Austria-,'aut cea I şi cea de pe mare.

Mai nainte, tot la tui na. nin e, ce să numeşte "J ircus

Cjhimnasticus :i. una sa isprăveşte alea, şi încă mat n ani ie,

est i Inimoasă cu copaci, unde poate vedea omni iio.ire, cerbi

şi iepuri cârc ircc pe sub caleşci strala. l a mîna stingă a

aceştu alee, multe los

■ I bererii, şi şcoale muie învaţă curn se înoate, a

zidiri ce dau băuturile au împrejurul copacilor n.i i

scaune, pe la care 1 ieşea re şade şi îş| i j împli

neşti i )oao lucruri deosibite vedea omul la această plim

bare : -.nea grădinii, care este încunjurată de Dunăre, şi

mulţuv obştii şi a caleşeilor. Şi aciia zic că au fost zi

citul s-au ailat peste o sută mii oameni.

Adevărat, altul anevoie va crede, iar eu mai lesne, după

cîţi am văzut, cînd împăratul lipsea, şi mai toţi cei mari pe

la băi şi moşii ; cum şi neguţătorii aşijderea, şi nu puţini

la Pojun unde să făcea gătirea pentru încoronaţia împărătesii.

Această grădină mai nainte era slobodă numai pentru ca

leşci, şi aceasta la zile hotărîte, iar nu şi pentru obştea

.norodului ; iar împăratul Iosif al doilea, carele au

împărăţii d la anul 1780, noiemvri-e 29, şi pînă în anul 1788,

ce şi acei i mult să străduia spre a-ş[i] mulţumi obştea, au

lăsat-o slo bodă pentru tot norodul, de cînd s-au înfrumuseţat

şt m 1 mult.

1 Areos — grecesc al lui Marte, zeul războiului.

* Locul unde să învaţă călări ia, o zidire răcundă,

aşternută cu ni- mărunt, ca cînd vor cădea călăreţii să nu

pătimească. (N.a.) K Pojun — Bratislava (mag. Pozsony).

.1.1,,, }1 -VI . U ,1 |l| 1

Scumpiuatca accstau niiiuin.n i> . vreme ce asemenea lucru

este lucrai

o istorie, sau cîte un chip de om sau iic <!obuo cîte una mie

sau doaa ele lei.

în odaia chntîi sînt arme turceşti noao si mai multe vei.hi,

cu marc deosibire din cele de acum, cum am mai zis, şele,

steaguri, coifuri, dm care una avea în vîrf un cocoş de aur,

tui un 1 şt alte multe semne ostăşeşti. Şi pe opt cat de lemn,

întocmai ca caii cei fireşti s, îmbrăcaţi cu haine de fier, opt

numiţi ostaşi, îmbrăcaţi chiar cu acelea a lor haine de 1 ier

din vîi liil capului şi pînă în degetele picioarelor. Un irup

de om iar dr lemn, a să mi ui întocmai cu acel viteaz, trupul

de doao ori mai mare, mai gros decît un obicinuit trup de om,

îmbrăcat chiar cu acelea haine de î ier şi arme care purta

cînd să afla în război : pentru care haine şi arme ar Trebui o

bunicică căruţă ca să să încarce. în trei odăi unde sînt

aceşti norm

' Vui — stea" fScut -Hin două sau mai multe co/i lungi f 'I

albe, aurii a re de o lance roşie, cu semiluna în vîrf, semn

de d IVI m ,, mV ţi putere ierarhică la turci. Sultanul avea

yase tuluri, vi/uni im, di»inui- tarii romani doua (turc.

tuv). 2 Criii cei fireşti — caii adevăraţi.

IIII III 1111 I 111• 11 I lllll.lt •1111 I 11 1 > „ I I' IIIII

I 1111 . I 11 I III I 111 *1-1 1' n.i I I \ I I I' 11111 I ‟ I n n 1111 li\r; 1111 111 ' i' i

1111 '■II.' nil.nr I ii in iii I adn , itmli' | . 11 • ■ i1

. i I li > 11.1 r 11 t „ii I !'■ rilul \ .Iu I 111 („I >111

.iir.i'.l.i

.1. inn. Şase i.iiur <!'• ii,mi.I, (Iiii I .iii mi,'

■.ni, ilt.i .1 I > 11111, i p 111111 Rik loll, I vie I .in

i.i', ii'ii osi »v.. ii (linii o vreme. /\ poi multe o lai

„i'nni in metalunlc lor, cum am mat /is;

I ! araşi bucali cle mirgean loarte mari şt in felurimi,

xmaluri, diainanturi şi alte pietrii ; o bucată de zmaragd cm

ă mare, şi asuprä-i lucrat ceasornic. Alte patru odăi, ct

îapuri împrejurate, pline dc deosibite antici şi multe clari

nmise de la împărăţii, cum şi de la papa, doao coroane şi ■

:ruce. Şi multe vase vrednice de vedere, şi o masă ca o

jumătate de stînjin, peste tot: lucrată cu peruzele în argint,

a căriia nu este atît scumpă ta tea, cît este frumuseţea. Alte

odăi, cu mulţime de organe 1 în multe feliuri, din vremea cea

veche, ce iar nu se asemuiesc cu celc de acum, decît mimai bu

ciumu şi fluieraşul ciobanului (care aduc lacrăma). Vase

tnulie de cristal, porţolane de China şi o cusctură cu

mărgării ar foarte deosibită, şi alte mii de lucruri, ce nu

le-am îr>s;'nv>ai. De la această zidire, ca vreo 400 stînjini

mai nainte în grad- > , altă zidire mare, şi în odăi — multe

mii de icoane şi cadrc mic! şi mari, noaă şi din vechime,

zugrăvite de cei mai numiţi zugravi, şi a fieşcăruia cea cu

mai mare meşteşug lucrată, din care este una, icoana

mironosiţă Mariii Magdalinii. La acea -a vedere, tot omul

rămîne înlemnit. Aşijderea este şi a unu: ;:ugrav taică-său şi

maica-sa, zugrăviţi chiar de el. La aceste iloao cadre, cei

mai meşteri zugravi dc acuma, tot uitîndu-să, 1 Organ — instrument muzical.

73

■ ..... i e 1 -

' 11 1,1

I I I I I I I ii O l L i 11 „ , V, 1 I ! I : : ‟ 1 i !

„ : l !'

i Ui O will să iniristcaza ioarte ÜM ; i ş:

!. i. i .: 111 ■ . i ... A (im.. 1111 ■ 11. i iiuu-se i ai re

i > ■ •> ? 11

i ■ 1 • 111 e .. i s.ţ 1 > l l C u i c , eaci a i ] ta Silii

Ci1, lii-‟i!. ■-( i 11 ■ i i iOti iniri .i.ini \.i a bucunu

omeneşti. Aha i;hL ă, o fereastră zu- vraviui cu iolezcle

deschise si un cap de om scos pe fereastra, s îi uiia ai ară.

Aceasta cadra, de nu ar 11 în odaie uncie sîur mulţime de

cadre, ci ar fi potrivită 1.» o fereastră de casa, nu numai

orice.trecător i! va socoti de viu ^î i sa va închina1, ci

adevărat, chiar zugravti ar pati accastă înşălăciune. C,<ici

cu toate ca fieşcare vede c.ulra oi pervazuri di- lemn, şi tot

unii întreabă să nu umns‟t Ik- cap a deva rai b.!lsă"'u;r den

at lins cu vreun iiujloc jmi nvii ai < *!< şi „Ic le ai- i; a[

r j >i pipăi cu mina. Oi .die mtnie.

De ia acest lic.i,. imp.'i.ii ' ,.i pin.': ia cc'.ilani,

locul ce am i i: dc *î 00 1 11

1111 ii . . 1 ‟

1 ■ ■' j; i .i d

11111 .ţ i 11 ■ I r1111 ioa sa. c u vipie j.. r dc cop.it

iii11111.. i I ■ 1!. 11 11111 de !(‟.'■ <!iii 1 H a.vda facute,

şi

p » i n 11 111 si le ta \ . ' s i .1 11 ie de 111.. i i n 111

. i j ca V 1* C [ ') J

\ lot cic marmura, şi asupra acestora sînt oale u tic marmură.

La dreapta şi la stîiiga aceştii cratimă marc, numai cu

copaci, cu-alee tunse. : minase ; alte locuri de tot

întunecoase, clin mul- -sarea copacilor, şi alte alee eu

copaci nalţi

cub) un

k' 4111 } i r .1 C C.» I I IMUO.IS.i

A ceştii ii> frumuseţea, pesie puţmţa es ie de a putea

«imvaş sa .i iirscriere făr' de greşeala. Am numai poci : K l :

t-a un ut ca re mtîiaş dată va întră, după puterea sau

mu! (unea snnpra suileiului, negreşit una din trei trebuie sa

i sa întimple, adecă că : sau întristat fiind şi întrînd înu-

însa poate să se bucure ; sau vesel fiind, cînd au intrai

poate să sa întristeze, sau deşi nu va fi fost stăpînit nici

de întristare,, nici de bucurie, una dintru amîndoao trebuie

să-l coprinză ; scăpare de a avea este peste putinţă.

Un boier foarte vrednic de smerire mi-au zis că mai mu:

ţumit oste să fie grădinar la această grădină decît Imn în t

căloasă Ţara Romanească.

Cît de mult mi-au plăcut aceasta !

Din Viena şi pînă la aceasta grădină este drum ca dr ! i-.-a

cu piciorul, şi tot acest drum — cu alee de plopi n an şi c i

şpaler 2.

1 Un temei, sau de zid, s-au de piatră, asupra căruia pun t

stătu sau o oală mare de flori, căci asemenea lucruri, ce sînt

spre poJ-oalv» gră dinilor, nu le pun niciodată pe pămînt.

(N.a.) 5 Copăcei mici, împreunaţi şi tunşi ca păretele, sau dc

naiui.il ii' >au de orice alt mărunt soi. (N.a.) : '.up: î ii UlH.î

deci'!; re! im t » doaă

IMircide ş> acestea tic clo.u «miicn, şi prin pre jurul lor —

muhe ,d • acestea de piatră. Dintru această '/.idtre < 1 *

încet să (ace dea! destul de nalt, şi tot limp,. v

asupra c.irin.i este un foişor m.ut, şi lot ile piatra, şi

deasupra in valii, drept cu lcspexi şi cu stîipi mulţi,

inimoşi şi toţi de piatră, şi cu scări de doaa părţi ; îa ale

cărora începere sînt I nein postamenturi, carc an a supra-le 4

statue : trupurile lor, de doaa ori mâi nalte decît un nalt

om, îmbrăcaţi cu toate xceîe veci ii haine ostăşăşti clin

vremea romanilor şi împresuraţi dc mi lire dobitoace

salbatice, cum şi leul, tocmai in marimea lui. Si toate

acestea, tot de piatră. într acest foişor este şi un pat cu

meşteşug., pe care şa/incl omui, cu ra pe.octune d suie

deasupra îc v,d i v d i n, unde an- o vedre minunata ; va - /

iiiil. io î.; i [; r iilin.ţ , i v r .1 s i.» 11 * u p t „ < 1

- r»* ai" >

1 11 | > n j v ,v

lăc.isu! impin'.ii v„.r, ^ <. K'î 1111 .* j^i.i• l Mi pentru 1

,u r m.u nuiHC

voi vorbi, :>i mila V in s.\, cii in.minc.i (impiilor. 1 l^hiiprionii, clinii ronn;inii cioiLm <• \ în urni* stnt.

aceste chinine- zeoaice, Nireidc, (N.a.'i

Il" 1 - ' I . I ' i ' I

1 '' 11

11 1

< - I' I 1 111 : I I . 11 11 I'

1 ' ,

I I I I J ' I . I ■ I , ( t < ' ■ ' ' . I ,1 I

I I . I <1.1!

I (.It I 111,1 ,1 ) 11,1 I I , I I ( , iiI I I ! ( I, c I 11

I, l■ I »

I)* I[I .lie tit* I .I hnnca, I.i ( i.'l.il.inl

I ui, 1.» Ii.ivu/Mil i u <:<:Icl.inI<■ !cbu-

• I > 11 j io I in 1 ii i <i marc nn

rare, da r vc.ela, ,i I a iv (căci .tin :;r; că sînt locuri

care pnci- £ .1 dreapta ;i toalu aceşti; lungimi tie gr.i- r

iijiiM, rit mai multă mărime, dar inf do

copa* . uni dr alee, uncle iar de copaci mari,

timş»

ra zid boltite, de tot întunecoase‟, ţi altele cu

copaci mari, îa un Seli tic alea pînă la alta — îclntnm;

dc gra> .mite chipuri tăcute şi cu mare socoteala. O»

ci

la o pa idu-sa cinevaş, vede întru acea cop rinele n

de

copaci o bucali* de grădină mare, binpede şi sloboda la

vedere, cu feliurirni înfrumuseţări de loze, care pricinuiesc

vc:-'!;e şi întoreîndu-să la ceialanta parte, întristarea şi

poytmc.-! trebuie să-l copnnza, căci să află întru o

întunecoasă păd.ne întocmai ca noaptea, cu feliurirni de

figuri şi şăderi .»•.< ev- şi alte lucruri, care toate aduc

întristăcium şi gînduri .nuc-, tccate l.

Tot aciia, la mina dreaptă, este o casă rătundă, a « •

împrejurarea zidului curţii are multe porţi, ale csron „o ‟

sînt de fier, prin care mcrgînd să găsesc mici lacuinţc â'-

dobitoace sălbatice, unde sînt: fildeşu2, oi cu coade l-»î<\

al!') de tot, şi altul foarte negru, de la Tndiia, cerbi,

căpriori pestriţe, şi alt neam, mai mic decît cerhn‟ -.

•>■••••• 1 Gînduri amestecate — gîn.duri care te turbură. 2 Fildeş — aci cu înţelesul de e!efa.nt. La Cant emir,

şi proiot‟t tÎ ■ „pe elefant, sau cum se zice .pre fii, şo-

artceîe îl omoară".

-1 -i ic

VJ l 1 ! L 1 ; „

cavi cili mijloci: şi vci7;i, nccu r>;ă

■ ll. ou- I/,. ic. Iii că>:ute, negre i stau în ana a apă,

şi alte vreme ce sînt

\Fe, itTOlin C f CnCl1 IC ; 4O

multe senine ce iuuci ui iscsv veoli?• i într-adins aşa

făcute.

Aceasta este grădina împărătească, ce s-au făcut şi să ţine

cu mare cheltuială, şi cu toate acestea este sloboda pentru

toi norodul. Şi împăiaiul, şi familia înalţiinii-sale să

bucură mai mult stind pe icrcstir şi privind cum norodul să

vesă- leşie iMr insa. Inii m. i i u <-a ;i a imcMiim 'sic cea

clin tî i în Au ,

/ I V ( U I’ If I

■. i I . I , i I . 11 III' I- I • 1111 j > .11 a ! I'a ' . a ,

i a r cu o a I a l şl CU

C i .u I • uc i" • 11 unui t,. i i (I. .tla j > i iu

omeneasca strădanie

'..i i ii ,iii\ o lii'M., a I rumuseţo. Un roi mare ce curge

prinţi mi . i, dm t uf ■«.' > i ,a uiuitc can aluri cu apă, ce

să împart piiu iii.ii 1111111 c părţi ale grădina. Şi chiar

apa cea mare îş[i j

>i I.i 1111111- ] ■ 1. 1111 •.••>! i- i ii j- ii >i .i '■ I

c:u jiMii.i, >i I.i un loc cade de sus în jos, '">i ; apoi la

alte locuri sa lăţeşte foarte pesie doaăzeci luntrii, din care

în unele ui. Apoi un ostrov împodobit cu o pădu- U-e, cîmpii,

dumbrăvi si un pod umblător .■lor te vor să treacă la cea din

împotrivă i, ,ini deosebite lucruri, pe care trebuie cine

v.ixă. Iaci nevă:ondu~le, rar iî 1 ip>so-şte .şti :

^Tncrun. Acolo este o cetate mică, întru

care

cm a i ca la Belvedere, adecă lucruri dm veile arme, avuţie

împărătească, coifuri, multe > iiine i , haine de fier şi

călăreţi iaraş mai vestiţi.

* .ue\ ui a mai puţine decil la Belvedere, dar toate sînt

ii.si v re. . e însemnare, fiind întru toate 'mai deosibite

decît ace; ijderea şi vreo cîte va odăi pentru lăcuit)

ţa îm

părătească arora podoabă iarăş este deosibită, nu atît pentru

cheltuiala cea mare, ci căci este o podoabă din veacul cel

vechi, adecă de al 14[-lea] veac, care are o mare deosibire de

cele de acum.

Tot întru această cetate este un turn foarte nalt, cu 170

trepte. Din vîrful acestui turn este o nespusă frumoasă

vedere, căci să vede toată grădina, toate învîrtiturile ce

face apa cea mare, cum şi canalurile, ostrovul, palatul,

mulţime de soc, cîmpii, pe care toate le vede parcă ar fi o

hartă supt pi. io. i In vîrful acestui turn este o odaie, ce

are la mijloc o r n:.: cit încape omul, răspunsă de aciia pînă

jos la păvnini, im '< este temniţa. într-acea odaie zic că să

săvîrşea judecăţi! • lora ce-i hotărea de moarte, şi după ce

le făcca cunosc u 1 hotărîrea prăvilii, legîndu-1 cu un lanţ,

îl cobora prim. ., a gaură pînă în fundul temniţii, ce este

destul de întunei o.isă şi înfricoşată; unde şi acuma au un

ticălos legat cu Lunuri

71.)

0.1 C I = : ' ■■ : v' ) i : - \ 5 ( ,î I A • > ; = !

A Î | | j ; ; f : ^ p i : 1: : ;

IIK'UM „Ic 1111 HIM rt;, ce m veci acolo să alia, unde şi un

sărac I” "i.'.ic ,i '.I ,inn,i, pl.iiiiul mi f inrm ; dar şi

un bogat, de

' 1 ' ' " I ......... I 'I 111 11MI u. 11 I >c mm I n. I Im -

.i ii >,u ta de I i mini, căci

I' t 1 ii , I 111 I t I I ii I I 111111 ii I V 11 it ] 11 c

mi, I 111 it in \ icna sa I 111 1111 p I ,t '. .1 It I •I I ,l

I I 11 Mill I I c I I 11' , ill ,1 Ci 111) I I ic !■(> 1 11 (

I jM'K‟şre

„,1 II ' Ic I I I I, I II I I I I I I I I I I c , I r: 1.1 \ .

I I 11 I I I • . I I I , I , I I I I >, 1 I c I -; i

1. h' 111.11 11 I • I I' i'.'it II 11 ii.t < 1111 \

11 11 ,i I I.i r 1. 11 I -,i ti 11 t p r I ii

•,11*11.1 mi I > 111 ic 111 ,i I • iii • ; i .ii t iti tit: I

I tic I ;• 111 I ■, j i rc p!: m

barca gi admit .şi '\tsind iimicarc tclima, ramm d<* pn n-

'csr. Aşi|tlcica cei bogaţi p.imintcni şi M remi, iiitbor:ni,

"ulmnişîii, cc vor sä- „ j i I mulţumească băgarea dc scama

cerînd asn hi cruri streine, numără sula de iiunm. sau mai

puim, sau mat muli, după lucrurile cc va cere. Zic ca s-au

îniimplai întru

o y.\ sa ia birraşul pînă la doaozeci mii fîurini. 1 Mai mult, aproape.

I i . ' ■ I ■I 11 I I > . I I'M I ' I I I I \ ' ' I ' I

I , .111 * i"

■ii:, iu mulţime «le '.I m I in I, < ii mul le ; in, lie ill

(111.nil <■!, nude .HI p.IVi I'lle I uu uiim.'u dc mi 1 i'll,

ei do in.\i mulie.

'„j: io! ni anevoie s.i niriiii)n,ira, clo act'ia •;e;' I, eum

rm s-au inimiplat S «Ü VAX O C

ann.

Kalenberg şi Leopoldberg

Moşia a lui Lihtcnştain, unde sînt doi munţi foarte nalţi ;

deasupra sînt zidiri de case, clin care una este împodobita

după obiceiul chinezesc şi turcesc. De la un munte şi pînă la

altul, şi peste tot locul împrejur, sînt păduri cu drumuri

printr-înscle ; iar pe dealurile cele goale, cînd este soare

şi să strîng sumă de dobitoace sălbatice, nu e mai frumos

lucru decît a le vedea cinevaş cum stau pilcuri-pîlcuri,

fieşcare neam deosibit, din care unile stau lungite, altele să

joacă. Pe la poalele acestor munţi curge apa Dunării, şi stînd

cinevaş în vîrf, vede cîte trele despărţituri ale Dunării, ce

să deosibnsc. şi a fieşcăruia ocolişurile şi sumă de luntrii,

unile suind, altele coborînd, şi tot oraşul Vienii, cum şi

mulţime de sate : aşijderea toate dealurile cu viile şi

feliurimea sămănăturilor peste cîmpuri. Şi cel mai vrednic de

auzire este că să vede chiar Prezburgul, care este departe de

aciia 5 poşti. Apoi judece fieşcare ce deosibită frumuseţă

poate fi de a vedea toate acestea fireşti podoabe. Şi cu toată

osteneala ce fieşcare cearcă

81

l' — însemnarea călătoriii mele

pină a sa sui, clar nici unul cu a sa imibuuma nu la.a .uri.ta

vedere, mai vîrlus toţi nuiorzu şi oricare sireim, bucuros ama

1 w

nlc‟a ma.

U a a e m

A iiia „.in I ape* mei a 11 ceşti, uncie sînt mulţime dc*

băi în multe ; i(1111. şi prun r-aceste zidiri di* bai, şi

rnai depărtat, mulie alii* case mari, şi iar‟ de greşală poci

zice, un oraş m.ii c. Ai n.I, la vremea bailor să string şi

mulţi streini, unde ... niiin'a/.i n pel rocarne loario

veselă, ilupă cum am auzii ; (.nil nul ou .nu lost, ora vremea

cam trccuiă.

< i■ I m.ii Inimos loc este unde are palatul arhicluxul

Oaroi, I i .11oI * i lupa ral ului, unde osii: o zidire nil

numai desiul de li unm.isa, i i şi împrejurată do o grădină ou

bun gust lăcută.

E / c ti a t a t

De la Baden mai nainte ca o jumătate dc ceas este o plim-

bare, împodobită eu i:reave ă înfrumuseţare, ce o numesc Ele-

naial, adecă Pădurea Elenii. Aciia sînt doi imuni prin care

curge un rîu micşor, munţii cu păduri şi cu drurâuleţe de

picior, şi în vîrful lor — doao cetăţi, întru care zic că

lacuia

• ioi leali, unul înlr o cotate şt altul în aba ; dar, din

nenoro i or, .. \, a i.i.-bi i ini io oi peniru acea hiena.

Din nenorocire . ;11 r. • ai i nu au itideoai ticăloşii că

niciodată nu ar ii cîş- ii!, ii inima oi .uda i are în bălaie*

.o* li biruit, ci în veci cîş-

i ii-auu til ai li I osi acela po caro ca mai dinainte ar

ii hotărît. t '.iu a* s ar ! i folosit .iceln care in război

ar fi biruit, cînd e«i nu bar li voit ? Aşadar, din nenorocire

şi iar‟ de dreptate, pre aceştia pe care firea i-au unit,

patima i-au despărţit.

O * i

Ai'csit.M îiii grădinile care am vi*ut, întru care sa

vesalesc toţi deopuii; vi, ţi poci zice că mai iiiuit norodul,

căci are mai puţine griji.

Împrejurul Vicnii şi în tot ţinutul Austriii, sămănătmil.-

sint tot acelea, numai porumbul să împuţinează, ţi rişca iarăj

începe a să înmulţi. Poamele iarăş sînt tot acelea, mimat mai

multe, şi soiurile mai bune, iar vinul mai prost derîi. .«I

Ungarin. Soiul cailor şi a! boilor: nu suit supţirt şi uşoii

cj cei ungureşti, ci mai groşi. I rag mai inci t, ilar sul ci

e şi I» drum, >1 la povară mai grea. Oamenii sînt. vrednici şi

loţi, în luate lucrurile lor, temeinici şi regulaţi. Numai

văzînd cineva,, sămănăturile lor pe cîmpun sau slrînse, sau

iiestrînsc, sau cînd ară — ii hotărăşte că sînt foarte

muncitori şi botarîţi de » săvîrşi toate lucrurile cu temei şi

cu orînduială. ( aci îi va vede i arînd numai cu doi cai, dar

foarte mari şi frumoşi ; ar.iiui i foarte dreaptă, şi

sămănătura linee pe urma plugului ; plugul tot de fier, pînă

şi roatele nu au nici bucăţică de lemn. Şi văzîndu-i cinevaş

cum sînt de bine şi curat îmbrăcaţi la vre mea muncii, iarăşi

îi hotăreşte că sînt fericiţi, avind cel mat prost şi leneş

birnic toate cîte să cuvine să aibă o bună gazdă, îmbrăcat

curat şi el, şi nevasta, şi copiii. Picior gol peste putinţă

este de a vedea, măcar aiba şi 10 copii ; toţi cu cizmc în

picioare trebuie să fie. Iar aceia care sînt mai deşteptaţi,

neleneşi şi vrednici, au şi stare de avere bună. Cum starea

unui cărbunar lăcuitor la Baden, pe care sînt silit să-i fa

descrierea, ca să afle fieşcine ce va să zică un cărbuu u c

face stare, fie numai vrednic.

[CUVINTARI DEOSEBITE]

Un dohtor neamţ cunoscut mie, aflindu-să la Baden cu şederea

în casa acestui cărbunar, după vreo cîteva zile 1 au pohtit la

grădina lui, ce au avut departe ca jumătate de ceas

Miii 11 ,111 i r 11 M I .in (i'll ■ > r i I • m 111 .t I i 111

in '.I ■ .., •.' . .i ■ /HI

\ i I I 1 ■ I > I.I I.i I j 111 i 111.1 ■ I < 1 /', 11 11 p I .:

UM, „I ii liMMi.l i.iir It»

line .1 ! I I .II ill I ill - .1 um I 1111 MM. „' I " M M < * •

j I.I I 1111 li.

,l V.r/!i|(l lie:: iiu'iu a l c.l, I.u îmiii mr.ii, mi < .i dt

MM c.II I>IIII.I I ,

ii ca i!c mii mil mi avcrc, ,ui Ins! siln s.i ! mirehe <a

iiimkii la Cl 11(1 cărbuiii - i vî ii/iiuln i in Viena ai I.u

m ai casia si.uc F.l J ail răspuns: că aţa, ţi «ă pentru re sa

mira, caii un om muncind 40 dc ani (lumi e! de ^>r>) şi plinind

împăratului orînduială, adecă nu mai mult după cît si« r;ivme

dupii averea lui, întru atîţea ani muncind, cum să nu Iacii

stare? Şi c.i puţine >:iSc sînt dc cînd au număra! 20 000 de

liurun spre cumpărarea unui acaret pentru Inul său cel mare.

Vedeţi, fraţilor ! Fericirea oamenilor celor proşti, accştea

mă silesc să arăt pricinile pentru care binnen! I ăru R o mâh-

neşti, care Lăcuiaştc într-accl bogat ţi inimos pămînt, este

înrr-o sărăcie şi întru o ticăloşie atît de mare, îneît un

strein este peste putinţă să creadă această proastă stare. Şi

că pentru banii de bir s-au urmat st pedepse, ca să dea ceia

ce nu are şi atîţi cîţi nu poate agonisi. C) ! Să cutremură

mintea omului cînd îş[i] va aduce aminte că făpuira

dumnezeirii, omenirea, fraţii noştri, au fost cîte 10

aşternuţi pe pămînt cu ochii în soare, ţi o bîrtiă mare şi

grea pusă pe pîntccile lor, ca muşeîndu-i muştele ţi ţinţarii,

nici să poală a să feri. Aceasta de nu s-nu urmat <le nimenea,

împunftă-mă pre mine eugenii răci •. 11!i o mineinnă : iar

.'le an s.ivîrşit-o un român i .iire ir ui; !m iv.mani, numai

ca ■:.( sa întoarcă cu

I ia ii î i m 11111 Mim i .11.111M1111 ■ .1 cu ■ • 111! i.;

i .11 re a a p i ii i

lui. .1« r I i * i 1 | l i. I M . I ill 11 I I I d M ',,1 .1 1

i I 111 l i \ 1 111 pt 1111‟.1 1 pe

II t il }• r I II I , M < ! . i • l i i . i 111.1 I 11 I „ [ '.

M .1 '..I' . .1 " ■. l o ' .li i'll'.l 111 111.1 1 I ;

■ ii i i • »I > * \ I „ II n i I; I I I M , . I I . , I j I

I . I . I I . I I J, 11 I Im

Aim « I • .iii> i'ti j mi 11 I 11 ,1m, I! I • «111 _ im I. I

. I l-iii • 11 \ I <

'11 < .» I >1 I J II J> ' .. ■ ! * I M I .11 t . I I I < J I I

. I III i I I I II I \ I I I I I II 1 I III dal I uni, ■ • I

.ill' i 11:11 .• I 11 it ii I j ir, i 'j I .i i1 ■ , nr . i'ii

v .1 \ .. I '• I .tilt' v n' in > ■. I iiilin .ii-' .ii: I; I

. n I r ,i - I 11 .1 11 • i . t j ' ■ .ui I v 111 a >a 11

11111 a ! > i i I!, I \' i > m I! » ,| ii i' ■. 111;! 11 • ; I

! >i j 11 i 11!‟I' I, i i'ii ilr/i :. 111 j

Ivişi! iii- |>'11„ <'!l, p.* i.i I ■ - vor > \ ■ ,i I. -111 l:

• i' <!• I )timnc-rcu.

Aceste neurepte urinări şi nepomenite peste tot pămîntul i-

au adus pc ticăloşii lăcuitor; mtn: işa stan*, inci't întrînd

cinevaş mtr acele loci.ri unde sa ni.ime.se sate nu va vedca

nici biserici, nici casa, nici gard împrejurul casit, r.icl

car, nici bou, nici vaca, nici oaie, nset pasare, nici natul

cu .semănăturile omului pentru hrana familii! lui, şt în scurt

: nimic;»., ci numai nişte odăi în pămînt, ce ie zic bordeie,

unde întrînd cmcvaş nu are a vedea alt decît o gaura numai în

pămînt, „meii: poate încăpea cu nevasta şi cu copiii

împrejurul vct.ru, şi un coş de nuiele scos afară din faţa

pămîntului şi lipit cu balegă. Şi după sobă, încă o altă

gaură, prin care trebuie e! să scape fugînd cum va simţi că au

venit cinevaş !.i "• > i ; căci ştie că nu poate fi alt decît

un trimis spre împlin. (! bani. Şi el neavtnd să dea, ori o să-

l bată, ori o să I le;r<„ şi

o să-l ducă să-l vînză, pentru un an, doi şi mai mulţi, .

.<» la un boierenaş sau la un arendaş, sau la oricine s'.l va

° i >. ca el să-i slujească acei ani, şi banii ce să dau

pentru <

acelor ani să să ia pentru birul lui (iarăş zic ev \

milostivul Dumnezeu este foarte răbdător). Ce era dator

făptură dumnezeiască sa şi robească ca să dea şi ce eu > ■■

domnului ?

Şi apoi întrînd cincvaş între acele bordeie ale lor, ■

putinţă era de a găsi pe trupurile lor şi în casă lucru dc ■-

lei ; căci şi căldarea cu care o să-şi facă mămăliga nu ° a >■

fieşcine, ci sînt 5—6 tovarăşi pe una. Şt cînd -acestea <‟

!'* ă

norocirc prindea tIo veste find vuiea in satul lor MIICHI *,

po[! Jfovmcu 2 căpitanii, mumbaşir

:i isprăvniccsc, mumbaşir

domnesc, fugea aut ei cît şi muierile lor, şi cop ni care

putea fugi, prin păduri şi pe munţi, întocmai ca dobitoacele

cele salbauce cînd le gonesc vînătorii cu curm. ('aci ştiia că

prin- /iiiiiu i nu mai este altă vorba decît cercrc de bani,

şi ei ueavmd bani vor lua girbaciun pe spinare. Nu crez că cel

mai rău tiran stăpjimor, văzînd chiar cu ochii lui pe această

taptuia dumnezeiască, pe acest deopotrivă cu el om, tugînd |.e

munţi şi prin păduri cu picioarele goale pînă în genunche şi

cu miunlc pînă in cot, negre şi pîrlue, şi haina care o au l>o

ii numai dm bucăţele, iar copiii de tot dcspoieţi, — nu crez

că nu 1 să va nuna mima, cît de sălbatic şi rău va ii, şi va

mai cere baiu de la o aşa stare de oameni. ( j pricina este

căci domnii şi noi boierii nu-i vedem pe accşica niciodată, ci

îi văd numai aceia care merg sa-i siluiască, să-i pedepsească

şi să împlinească, care au suflete otrăvite şi fără nici o

con- ştiiiră de datoriile către omenire.

Pe acest feli de oameni trimitea stapinirile spre împlinirea

rămăşiţurilor (acest feli ile numiri obicinuicsc cînd vor să

strîngă din ţară bani iar‟ de nici o dreptate) ; căci mai

nainte trimit pe alţii, care preiăeîndu-se ta sînt trimişi

pentru dreptate, adecă ca să ccrccte;ce pe ispravnici *,

sameşi 5, zapcii de au urmai drept la împlinirile dăjdnlor.

string de pe la lă- cuitori răvaşele zapcnlor, de doao- trei

daturi de bani. Apoi peste o lună de /11c sa 1 rimele

mumbaşiiul după ramăşiţun, care implniesc toi ,u ci baiu ce au

dat lacuitoru o dată. Şi

I v io I f.o 11 tic asemenea invaţaiuri smt aceia cart m

puţini

* /ii/uni eel <:e , 11 -1 - i i -1 i i; - ; r i îo i. ,u: dc

i>t'piaiâ '/mdt-a avutul ui> ului : îi.uipii.nitior, e:

coutur, 1

1 l„olt o-ri/ic — colonel (rus.';.

* AIiiiiibaşir — agont fiscal ik urwiă.rire $i exixuţic.

-1 Ispravnic — în rrecut, prefect tic judeţ, adniini-su .11

or, vr.taf.

» Hameş — administrator 'financiar, ca« ier .il jm<-l.i-i

iii u «Ic judeţ.

8f>

.im ,m I. uinp.u .ii iiin .ii, ,;u /idit palaiuii, lăr‟ dc a

moşteni avuţii părinteşti şi Iar‟ dc a !i cunoscute

neguţătoriile prin care au putut cîştiga doao-trei milioane.

Şi carele din compatrioţi cunoscând numai pre cei despre bălţi

lăcuitori, care au oareşce stare, va zice că nu am bună-

ştiinţă a ţării, acelui i îi voi răspunde : ca nu ne face

cinste să înşiruim pricmilt pemru tare unile sate şi unii dm

seutelmci 1 şi poslujn'i i oareşce bălăbănesc in lume. Şi mai

vîrtos că cum îu.iii- smt lăr‟ de orinduialâ, şi aceasta eslc

asemene.i : i .ici am, cunoscut sat cu o sută de case pe o

jumătate lucii' :l. I >ar ace u.l.i nu au fost Iacere de bine a

stăpîmrii, după cuviinţa analiiiţluii a tuturor satelor, ci şi

aceasta este o destulă tiedrcpiaie, căci ludele cîte s-ar li

cuvenit să ţie aceste 100 case s-au presărat pe alte sate, ale

boierilor celor neputincioşi şi ale boierinaşilor., ca să fie

foarte uşoare acele sate ale proiesorilor, care învăţa pe

domni cum să-şi Iacă aceste meşteşugiri.

Dar ce m-ara întins întru zadar? Toate aceste rele urmăn ale

lor ş-au luat îndemnare din cele făr‟ de cuvînt iraturi s ale

boieriilor noastre, căci au văzut că un boier ce lua spătă-

riia 5 băga în casă-i o mare sumă, vînzîncl po[ 1 Jcovmcu, că

pitănii şi alte asemenea iraturi, care ca nişte speculanţi ne-

guţători ce ş-au numărat banii căuta să ia de la norod îndoit. 1 Scutelnic — scutit de toate dările către stăpmire.

2 Poslujnic — cuvînt de origine bulgară : slujitor boieresc

(ti hm năstiresc) scutit de dări. 3 Lude (liude) — unităţi fiscale. în anul 1820 erau II1).

V:. i u binnici (moşneni şi clăcaşi), grupaţi în 19.022 liude

contribuabil,.-

circa 300 taleri anual de liude, ceea ce în medie ar fi cam nO

i.ii.-i , familie. 4 Irat — veni.t din dări şi impozite, realizat pe baza

du.;.,: cumpărate. 5 Spătărie — înalt rang boieresc ; spătarul ţinea spada don

,i,i!,i

jar marele-spătar era comandantul oştirii (în Ţara

Românească). 1 I ' ' I ' < ' I I I I ' I ' I ' I I ' I I ‟ 1 I

1 ' t ' I

' I . i • . I I I I I , I 1 I I I I I I ■ I I I 1 c • . I I

I *111-1 I ' . I I " I I I' I I I I , I I ■ ■' ■ I • I

I'll I I I I . I I . I > I 11.1 -,. I It I' .»'111'

II r .1 .11111 - I

'.Il . < ■ I, i < >) f 111 > I I'll if 11 I.ill II 1*111 I

,ilc I ill 111 < > I I • I > I ii' 111' I • 1. 11 < „, . u < *■ I ii*' I o, I

-111 I OS 1. I la I, {) I I III' d r. t o .1 till I i i . I ,

I 1 I 11,1

0 . Ce .11 n .1 ri I ,i v i.i if, ( .1 .11 (.I u I 111»11 r.

I, I r I. n 11 u;'. ic pi' . I ( I I bogat pa l iu 111 ! O ! (

c ,i i.‟oi 11 sea I .i 11 < ■ < 11 < ■. 11 > i .i mi iiiimii c

dr iraturi ale boieriilor. Nelegiuita şi vrednica estr (.Ir

blesteme, caci aceasta ne-au învrăjbit, aceasta Ma mipoiuv.i

mm n, împotriva frasin, împotriva tuturor celor bune cugete ;

aceasta ne-au şi sărăcit, vi uzarea zic a tuturor iraiu rilor,

tie la cea dinţii treaptă piua la cea mai clin urma‟, .i

cărora iraiuri vmzarca să urcă la o destulă sumă, apoi

cumpărătorii, sau îndoit, sau întreit împlinesc, după cum il

vor lăsa cugetul. Această împreunată sumă, de va socoti o unul

care au umblat pnn ţara şi îi suit cunoscute toate urm.mic

slujbaşilor, o va găsi-o că apropie birul cel drept de peste

lot. anul al tuturor lăcuitoruor jării Romaneşti ; căci

cumpărătorii, polcovnicii Craiovii, armaţii polcovnicii

Ccrneţului :l, tretii di vanului

4 Craiovii, izbăşia divanului,

toţi vătaşii 5 de plaiuri

(i, toţi condicarii

7, toate

judecătoriile, toţi po[lJcovnicii şi căpitanii, toţi calemgiii 8 şi sameşul vistierii!, isprăvniciile, sa

1 Vistier — cel care avea în păstrare vistieria, tezaurul

ţării (un fel de. ministru de finanţe).

- Arma} — rang boicrcsc : executorul sentinţelor capitale. ;i Cernefi — pe wemun, ni;; d

1 frunte ,il judeţului

Mehedinţi, capitală a judeţului pinii l.i IX.'O. 4 7 reţii dii'jnn 1 u.► - luxerc de i.me.ul .îl irrilea. 5 Văhij (t‟iitLtj) aci cu .en'.id de ■■ ui >pi clVi t. s Piui — vecile împărţire adunnr.irat i'■ a, un lei de

Milidi vi/inne a jude. ţelor dc ia munte.

' Condicar — arhivar. Ä Calemgiu — scrih, copist.

I î 1 ‟ ■ I ' ' 1 I , 1

1 . I

5 , I (‟ ,II I , I . I ' , j

U »J 1 I • ' (I I III'

I , ' „ . 1 ' . I .' I „ 1 I, I I I ■ \ III I 1 >• i I I , I I

I II- I 11 M I I* , I (* . t , I I I I 1J I ,» I I t „ 1 I 1 I

I 111 1,111 <1111 lo.il.i 111 l |>- Ini .Hill! (I Mini.I I I

>. I I I, * ! n .1 ir V' l.ir‟ (!c in,: ii (lrc| 11.111- ; uni

in lo.il.i lume.» ioţi u‟l 1.i: dinesc I >. i I' 11 i slujbă -

„hi vreo j.tillâ pentru palne I s.i da deo.ibu.i enisle, cum

sin! c avalanile ce lo.it,i i-.vropa ie împarte.

Şi aceste slujbi pe la locuri.ic cele luminare să urmează cu

orînduială foarte bună, căci loţi după ce ies de pe la şcoale

îi orînduiesc întîi în cele mai mici slujbe, şi aco lo, după

ce slujeşte trei ani şi practicesc destul, îi urcă la alta, şi

de acolo după trei ani iaraş !a alta, şi aşa, cînd să află la

cea mai naltă treaptă, ştie toate orînduielile şi prăvilile şi

îi este capul îndestulat de toate ştiinţele. Iar rui ca la

noi, unde neştiind nici cît ştiu acei mai mici şi proşti

logofeţei ai Di- vanului şi ai Vistieri ii. Şi unii dc loc nu

ştiu nici cartea românească, şi numai căci sîntem fii din

nobleţe, domnii fiindcă au trebuinţă de părinţii noştri, după

o boierie sau doao, ne fac boieri ai Divanului, ureîndu-ne ia

cea diiuîi treaptă.

Aceşti boieri mulţi ani iscălesc orice anaforale 4 le vor da

calemgiii ale boieriilor cu care sînt însărcinaţi, căci de vor

lua anaforalele în mînă să le cetească şi să le îndrepteze, li

să vor părea că sînt scrise în limba armenească ; şi patria

este datoare să plătească la asemenea oameni leafă şi irat

deosibit, căci slujeşte norodului. (O! Aceasta este de rîs.)

Din care pricină, cîte lucruri să întîmplă ce nu ne aduc

cinste îmi este ruşine să şi le povestesc ; destul să zic că

mulţi feciori de boieri din treapta de al doilea şi al treilea

sînt mu- 1 Dot obanţie — jandarmerie. 2 Ceaufie — funcţia ceauşului, grad militar inferior, din

trecut. 3 Cavalarie — decoraţie. 4 Anaforj — raport către domnul ţării, în genere, rapoarte,

cereri

către autorităţi.

89

ilioii ^\c (o.line, i .li I ill if .ill , I p Ui , 11 o «.i.i

I . i ..I illhr in .nil

bele condicănilor, suineşnlor, calemgiilor Divanului i a Vis

i:cxiii, aceia sînl pînă mor ; şi aceasta nu să urmează, căci

aşa ne este obiceiul sau pravila, fiindcă toate dregătoriile.

de ia cea mai mare şi pînă la cea mai mică, să schimbă pe toi

anui. Nici nu este această urmare ca o cinste, ca o răsplătire

pentru căci să poartă acel calemgiu cu dreptate, şt de aceia i

să cuvine a li 40 de ani intr-o slujbă, ci pricina cmc căci

unii din vistieri şi logoleţi, dintru a cărora hotăriri şi

urmări spinzură toate pricinile al tot norodului principatului

V.dahiii, nu ştiu de a închipui 1 o analora. Apoi, cum va m

tiimha pe calemgiul cel vechi şi cum va orîndui un alt lin.ii'

ml ni aceasta slujba ? Şi poate la alţii nu sa va fi tn-

limpiai aşa, poate vor ti întrat în boierii adăpaţi de toate

V11i11*<•)<■ ; iar mie întocmai mi s-au întîmplat : cînd m-am

oi 11ii luii iutiiaş dală ispravnic şi am văzut pe sameş şi pe

condienri viind cu .vinurile pline de hîrtii, pe care toate

eram dator să le văz, să le judec şi să le întăresc cu

iscălitura mea, rn-au apucat cutremurul. Iar cînd a doua zi am

văzut 20 de moşneni 2 cu sînurile pline de hrisoave, de cîte

doao şi trei sute de ani, şi am fost silit să caut pe cel

dintîi moş, apoi să cercetez dmtr-însul cîte părţi s-au făcut

şi fieşcare jeluitor din care să trage şi să hotărăsc

fieşcăruia cît i să cuvine să stăpîncască.

Pentru aceste gîndiri am rămas înlemnit, blcstemîndu-tnt

ceasul în care am primit această du-gătoi i", Iimdră am cu

r.oscut că ispravnicul trebuie să aibă mulie •,iiinţi, neavmd

nici o deosibite de un domn, căci cum donum arc pe vi ii,-; în

toata ţara, aşa şi ispravnicul are pe ' .nn |• > t • tot iu

cleţui lui ; cum are pe ispravnici, i-.pr i vnn ni .o o- .i;.

ii : cum pe logoi ătul-cel-mare, i <pi i \ .urni ar • p. .

."i<ii. ar, -,i 1 A închipui — aci cu îo1<•.111 «Ir .i >1 ,011

* AJoşnean — în rrccut, ţ:ir.m 111 r, nn' | > i <• i u ,1,

, i

îolosiit j il Ţara RomâixMM..:, clIiiv linii ■ u "ul I, I.

m‟ r r i c , <■ lAfc;).

v ii.ii , I . ,ii iiiciti arc pe judecător ; şi iÎI

locui spa ia rul ui, pe poj ! jcuvmc şi căpitani ; cum şi în

locul vornicilor, pc vătaşii cie plaiuri — orînduială sfîntă

şi foarte frumoasa cînd s-ar urma toate cu dreptate şi cînd

noi, lăr1 de deosibire. cei mici şi liii nobleţii, am lua

dregătoi iile de li cea mai de jos treaptă, şi fieşcare după a

sa învăţătură ş>. cunoştinţă s-ar sui pînă ia cea mai ciut

sus, atunci adevărat ue-am mîndn pentru darurile cele cu

sudoarea noastră cî tigate, iar nu pentru metalul pămimului

din rare ne laccm anterie de fir, nici pentru părul camilii cu

care ne încingem, nici pentru pielea samurului şi a rîsului,

pentru care şi de î'îs am rămas.

0 ! Cum îm[i] aduc aminte şi cum sînt silit să mă spovedesc

că sînt foarte greşit! Căci eu nu numai nu am lacui nici un

bine cît de mic patriîi spre mulţumire căci au hrănit, au

îmbogăţit, au cinstit pe părinţii miei, moşi şi strămoşi, ci

de la cea dintîi dregătorie şi pînă la cea din urmă n-am con-

tenit luînd luări neprăvilnicite 1 de la acest norod, care nu-

ş[ij are nici hrana din toate zilele.

Aceste toate văzînd că nu să mai urmează într-aită lume, mă

împunge cugetul şi zic că fericit va fi acel compatriot care

să va simţi că nu au urmat ca mine, căci nu-1 va împunge

cugetul.

Am zis pentru nedreptele dări ale norodului cu cuvînt de

iraturi că să urcă îa o mare sumă. Acum iarăş mai y.\c iă mai

este şi altul asemenea condei năpăstuitoi norodului cc să urcă

la o asemenea sumă : vînzarea, zic, a husmeturilor?, iu

împlinirea cumpărătorilor, cea cu felurimi de mijloace

năpăstuîtoai c : zic vînzarea dijmăritului, oieritului,

vinariciu- lui, ocnilor, vorniciilor, tutunăritului,

trecătoarea vitelor ;;i a 1 Luare tieprăvilnicită — bir ilegal. ‟ J[ 2 Husmeluri — veniturile principale ale ţării (proyen^te

djn exploatarea ocnelor, din oierit, dijmărit etc.), care erau

acaparate de domn şi

de înalţii dregători, fiind vîndute la mezat., ,

'. I! I r I . ■ 1:1 fiiii I I * > I iii-‟ I I ■ i I n 111 .i r

11 ( -1 j

11111 I 11 * -11 I ^ sm I ■ . 1111'. 11 I I. I , 11 \

(111 I, - w .1 11 r, ‟ i\ 111

‟1 1 „

1 •

1 •

1 1 1' ' I "

ii' . I

11 ■ I ( 1 11, j >' < ,i j, - I ! 11.11 r I iu I Ini 111 m j

I ( ,i, o t i < r , i mu v i I i si i >! mi I si .1 pî 1111 H

..I \ili ' .1 I i- I '.I I 1 v 111 i s ' I Til' i I < I»I I

'i|i l-ii va voi si ',,i traga ,u im negoţ . 11 I oi noi o< Ii

11 hi imin.ii p<„ seama sa şi pe seama inolor.i t c v,i voi

?).

Oar eu gmde-c că toţi I raţii compat noţi, sail asemenea c!c

vor fi urmat rău ca mine, sau linie, vremea este ea toţi de

obşte, de la cei mai marc şi pînă la cel mai mie, să hotărî m

ca să ne desbrăcăm de această streină haină şi să ne îmbrăcăm

cu haina milostivirii, a uniru şi a virtuţii, hotărind

fieşcare să slujească palriii, după cum slujesc în toată

hvropa. Şi în locul lipsirii acestor cîştiguri, puie-să goni

rea lenevirii, strădanîia prin acareturile fieşcăruia,

depărtarea tie lux şi îmbrăţişarea iconomiii. Şi atunci, şi

noi, (ieşcine, vom cîştiga adevărată cinste şi fericire, şt

norodul peste puţini ani negreşit va ajunge întru acea stare

întru care să afla noroadele a ceilanţi Evropii. Cum şi în

lumina cea cuviincioasă va ajunge cînd vom lua pildă de la

alte neamuri şi vom înmulţi veniturile şcoaleîor. Şi cînd sa

va hotart sa sa faca din fiii nobleţii ce cunosc limbi streine

o cît de mică soţietâ !, spre a face tălmăciri din cărţi

streine folositoare, in limba naţionala, AI acestui lucru mare

folos şi de nu ne vom învrednici chiar noi ad simţi, a-1 vedea

tndever.n, negreşit îl vor cunoaşte următorii noştri ; căci

săvîrştre va lua, şi buna, după cum zic, căci începerea a

fieşcaruia lucru este înjumătăţi rea isprăvitului. Nu cumva si

n t puţini aceia care ştiu limbi streine? Din care fieşcme în

soroc de un an, cînd va hotărî, nu va putea tălmăci o

cărticică, o istorie cit de mica ? Nu ar putea, împărţindu se

între dumnealor cîte o slovă, doao, să ne aducă Ies.icoane,

adunlndu s.i des şt spnind unu! altuia socoteala sa, şi

cliip/uindu să toţi dinptc-mă, şi făcînd cu-'

* Srtticti — snuictatr, asncuiu*.

.1 ' Iii ( I ■ I , ' " I I ., I .1 iii I , I ! ‟ ' I 111 I I .1

I I' I I 111 v I Mi I I I I n:iill ' .1 \. iir nu I ;: 1111 !

i • i i. i I ■ 11 ■ ■ 'i i i I « *' ‟ i .'i |ii|it> I.i m I ir

111 H 11) 'I 111.11 I . I I > M m .iirl.i 111' 11 I I 11 .1 '1

I > I H 111.1 I 1111 \ I .

‟ ! I 1.1 I .1 ! ! I 1 I I'd'.! I If '.! .nil!, I j I I I II I

II H 11 I ! nil \‟.l I .l'.pl.« I I IIII III ,1 I i.:ii!t.i

Minima, ii *i ' 111 i < i nin(.i iiima (in'/ laic, if va avia

heşcare clup.i a '..i pmcrc s.i \injfa\di pairni. " aVi şi fd

f(' va aduce folos ci im bulgăre de aur, şi id cc va aduce

numai cît un grăunţ dc mei, iot frei mic să fie cinstiţi, mai

mult decît cei cc în urmă vor scrie, ca nişte începători ai.

acestui sfînt lucru şi ca. nişte înlesnitori la cei din urma.

Eli, plecînd din Braşov, am început să scriu edea cc vedem

în limba naţională, şi nu după zile multe, ci după puţine, am

fost silit să scriu în iimba grecească ; căci foarte des în

timp in am vederi de lucruri ce nu le avem numite în limba

naţională, cum : şadîrvanul, statue, cascade şi altele, pentru

care ar fi trebuit sa zăbovesc ceasuri, socotindu-mă de unde

s-ar cuveni să le întrebuinţez, şi aşa am fost silit, să las

iimba naţională şi să încep greceşte. Şi aceasta nu far‟ de a

încerca ruşine, căci toţi tovarăşii drumaşi scriia fieşcare în

iimba sa cea naţională ; şi scriind şi eu, m-am întrebat de

esfe ace v a scrisoare în limba naţională ? Şi de nevoie am

spus că cmc grecească, mai poftorind 1 că în patriia noastră

toţi fiii no bieţii obicinuesc mai mult în limba grecească să

scrie.

Dar întru acest veac, cînd stăpînirea s-au încredinţa* '

domn pămîntean, cătră carcle cu îndrăsneală toţi p'i'ei"

alerga ca cătră un pătinte, arătînd fieşcine orice bine avi r

. im cbibzui, şi cînd toţi sîntem siliţi de a îmbrăţişa tont-:

urmările spre folosul şi luminarea patriii, nu mai trebuie

zăbavă, ci numaidecît îmbrăţişarea luminii bine e să se piue

în urmare — pentru care sînt mulţi foarte destoinici, ca se 1 A pojtori — a adăuga. i '

fsH

lucre,'!' Iicşiccai'e dupa v, sa pminţ.i penl i u i ulosul

patriit ,i cinstea lamihilor dumnealor, cum : dumnealui

Nicolae Obe- deanu, fraţii Cîmpineni, Nicolae Filipescul,

Iancu Văcarcscu, iordache Golescul, fraţii Mihalache şi Alecu

Ghiculeştii, [raţii Mihalache şi Costache Corneştii,

Mariolache Ilorescu, Alecacha Vilară, i raţii Ştefan, Costache

şi Jancu Bălaceanii, fraţii Coii- standin, Şerban şi Grigorie

Grădiştenii, Nestor, Alexandru Nicolau Filipescul, Alecu

Filipescul, S raţii liăleni, fraţii Bi- lu-şti, Grigorie

Obedeanu, I ord ac he Creţcanu şi cîţi mulţi sînt cur nu

înijij voi li venit în gîntl.

1 >imi ii atîţi mulţi lraţi compatrioţi, cum poci zice ca nu

-.a va puica aduna vio soţietare, din care cei mai cu putere

i.ilmaiind şi alţii prescriind să împlinească lipsa cea mare

cc avem de cărţi ? Şi bez aceasta soţietâ mai este trebuinţă

■a de alta, care să se chipzuiascä cum să gonească pre vrăş-

maşul pairi ii noastre şi isvoditoriu! sărăci ii şi stîngern

noastre, <arele este luxul, şi cunn în locu-i să se întemeiaze

iconomia, vrednicia şi munca pămîntului, cu deschiderea

negoţului, care îmbogăţeşte toate împărăţiile. De vorbesc,

fraţilor, rău, do- jeniţi-mă ; de vorbesc bine, puneţi în

lucrare, aruncaţi, trîn- tîţi pizmuirile şi împreunaţi-vă ;

cădeţi la picioarele otcîrmui- toriului, cereţi toate

feliurimile de ajutoare, spre scotocire şi săvîrşire de bune

lucruri şi folositoare patriii, căci negreşit să va veseli şi

măriia-sa de asemenea urmări, vă va ajuta şi vă va cinsti

pentru virtuale dumneavoastră, socotind că, sa vîrşindu-se

asemenea hierin i în zilele măi ui sale, va ciştiga vecmică

laudă şi pomenire.

Apoi laiaş nu puţină pricină de mu. cheltuieli, şi mas v ii u

> s si ni)',ere esie ne. i m I cu 11 cl e prijţomri pentru

hotarele .m.şiilm, (.uc ü. . < I ic p.i.ţi am v.i.uii o intr-o

Ioarte bună .) 111 ii li i ii li. ii i m I he.i.uc om i

ondic., de toate moşule ho- H ii. f.lionuc 11 ierşi. şi nuănic

de stăpîmre ; şi bez condicile

miii l.i iiliimle licşeărma stăpin, toate sînt trecute şi în

. ui id 11 .1 I >i vanului, i-i cînd vreunul din orice

nenorocoasă

: i r iul pagubă au poate încerca,

nici clici iui.ii u m.i cil a-ş[i| prescrie clin condica a

Divanului. Adevărul u acest lucru să va socoti de iieşcuie că

este cu anevoie şi pru muitor de mari cheltuieli ; dar socotea

scă-să şi cheltuielile ce prin necontenitele judecăţi să

urmează în toate veacurile, necurmate, şi năpăstuirîie ce să

unîmplă, şi să vor alege înzecite ; iar prin acea bună orîn

dmală nu mai rămîne mijloc de a să amesteca îu 11-aa-ste

pricini totdeauna şi necontenit zapciii, judecătorii duprin ju

deţe, hotărnicii, deperiamentani, vorniceii, portarii, din

c.irc poci zice ca cei mai mulţi, căci nu au mei o ştiinţa, în

loc sa iaca alegere şi îndreptare jeluitorilor, iac mai rea

nedreptate, şi cu amestecăturile loi pricinuiesc Divanului şi

stăpînini

o zadarnică împiedicare la adevăratele hoiărîri cc sînt datori

să facă, pricinuind şi prigonitorilor înzecite cheltuieli,

alergînd din judecător şi judecător. Iar orînduindu-se trei

boieri din treapta cea dintîi, 6 de al doilea, şi alţi 6 de al

treilea treaptă care pot avea oareşce ştiinţă de învăţătură,

aceştea în soroc numai de un an pot a să face buni gheometri

şi gheografi, cărora hotărîndu-li-se bun venit şi bună plată,

de la doao- trei mănăstiri (ale cărora prisoasele veniturilor

le mistuiesc călugării, care au lăsat lumea şi nu mai au

trebuînţă de bani, decît numai de o haină proastă şi pîinea

cea de toate vilele, pe care trebuie singur cu strădania

trupului iui sa ş-o do bîndească), vor face bună orînduială.

Aşijderea un deosibit şi mare folos c.te şi şco.d ■! sînt

spre învăţătura preoţilor, căci aceştea nu învaţă mima ccle ce

trebuie a şti pe seama clirului bisericesc, ci în a na învaţă

că întîi ei trebuie să aibă năravuri foarte lume, ;a fi blînzi

în cuvîntare şi în urmare şi smeriţi la. vede iv i iă faptă,

căci a lor datorie este de a da bună pildă în sat < să ni lă

aşăzaţi. 1 Sinet — poliţă, aot, document.

' . I i I I I I I I I 1 1 I I'iMi I I VI I ' •' ' ‟ .1 II I I

.1 I •' .HI t il. I I ‟ " I.I .'II* 1 .

• * I ■ • 11». I I, I ilc pii'nţi ill' pr I i S.sfdc i 1111 p

I r 1111 III f I i . t ... < \ 111111 .nil!

( ip v>.'. .iiiunii in ii' l( li ilc o.imcm .pi - i I > 11 ;

uiloii cp v.i nrlm 1 I I.i prcol.u niv.iri i i'll r.linaţi,

ln'l.iriml < .1 m.ll blllc (Air ;»«■<• lc- v 1*11,11111 mmasii

reşi i s.i sc întrebuinţeze chi li spre invăţâi ura preoţilor,

■ m I > r i 111 i'11 < 1 adevărata virtute, facerea de him.‟,

liihireri către turmele cc h să Iiu'ri‟diuţe.izj, intru adevăr

pătimind, întocmai ca o maica pentru copiii ci. Căci toţi

aceşti preoţi, după cum am mai cuvîntat, sînt siliţi sa cuvin-

teze către toţi copiii satului, din mica nevîrstmcie şi pînă

ia 7ioa eăsătorm : cum ii r,ă cuvine să-ş[ i ] poarte

datoriile cele către împărat, cum şi către părinţi, cu mare

supunere şi ascultare şi cu grijă, îneît. niciodată să nu le

pricinuiască cea mai puţină mîhnire ; să fie plecaţi către

toţi sătenii cei mai bătrîni şi făr‟ de deosibire ; să aducă

închinăciune fieşcăruia ce înttl- neşte .şi să fie foarte

muncitori, gonind lenevirea, căci viaţa trîndavă este

scîrboasă şi lui Dumnezeu, şi oamenilor.

Acestea sînt datori preoţii în toată săptămîna într-o zi să

cuvintele către toţi copiii satului, bez slujba preoţească,

iar nu ca aceia care aşa cuvintează în biserică, îneît nici ei

nu pricep ce zic, nici norodul care ascultă. Căci din

cuvântarea lui, fieşcare îînăr, ascult.înd-o aproape ele 15

ani, cîştigă mare folos, fiindcă cel din fire rău nărăvit şi

leneş tot trebuie să să pre- l.nă în bine cît de puţin ; iar

cel bun mai mult să împodo- 1 11„ I.nă dir că cel tlintîi şi

mai temeinic folos a! omenirii îl lăv.ii .1 pr.-Miii. < ) ! f

.ii aş li voit aceste folositoare urmări, cc

"In. 1. II i IrriMir norodului, să !e povestesc nu ele 2—3

■ 1! |. i ■ I o

1 • 11 • l i 11 i w 11 i n l ,i •. i dc o 11 ă.

' m • I. 1.11< >1111 c i 11111!111 bisericesc, aceste I ulm

noi 'lei îi, ce caută şi

i in i' i.i 11 m i jl o.i cele în -

• 11111 ,i „li i iiiih i d‟\ şi feri-

■ i i I in i i p11 i om, m au

'MV

nu ,|... I

i I .

I. i o. I

' I II ! < ,1 \ i 1 " ' ' I M I I . I I I I I . ' ! I ■ ■

, I

S.I t ! li 111 I .1 I I ■ i l I......... ■ ,i . ■ I I ,int,

ii I . I

 111 I,

; I I i I I 11 I

ill! «.art I. Si .I.I, II; |.iii,in.i ... ■ I.I inj> .i |..n

u

I»neur.*, c;in cc ! .it l<: v.i i .iţi I i I 11; ..'I \ i.I

I:h ci ii■ ...i .i .i. ,i i ■ , , 3ii vIrtute şi ca an r 11

nosc 111 da 11) i u Ir [or r,t i rr im. ( .mm » »,i ii ir ii i

i mărturisesc şi zic c.i patrua e.sic uii p.i mint p:: i; arc

li: toţi I. > i n itorii sc interisarisesc 1 a-1 paxi şi nimeni

nu va :..i-| pară ,<. <»sc'i. pentru caci nimenea nu-v[ ■ J

lasă norocirea, şi mai vii tos acele pămînturi în care

streinii îş[i | cauu ioc de scanare. Acest pămînt este o maica

care îş[iJ iubeşte pre toţi fiii ; carea nu-i deosibeşte, iară

numai într-atîta îneît ei vor să să deosibească. Aceasta este

o hrănitoare, care îşfi] dă laptele cu atîta bucurie cu cît ci

este primit. Aceasta este o maică care binevoieşte să să afle

între tori copiii săi, din care unii pot fi mai bogaţi, şi

alţii de mijloc, clar pe nici unul fiu pofteşte să fie sărac ;

fie măcar mari, măcar mici, nici că voieşte sa he vreunul

împilat cu necazuri. De aceia şi întru împărţirea sa cea

nepotrivită, tot păzeşte un feli de potrivire, de.şchixînd

uitulm- calea către bogăţie şi cătră cinste, la care pot i

chemaţi pui tru ale lor bune năravuri ; nici că sufere

bucuroasă vreun rm în familiia sa, fără numai pre acelea pe

care nu poate s i 1 poprească, adecă boala bătrîneţelor şi

moartea.

Pentru aceasta, dar, patrie trebuie să ne sirguim, căci nv:

norocirea şi toată slava cea adevărată a unui bun pa* re

aceasta este. Pre această patrie, Licurgu 2, Solon

8, Mihu

' Se interesează. 2 Licttrg — om ilustru din antichitatea greacă (sec. IX

î.e.n.), derat legislatorul Spartei. 3 Solon — legislatorul Atenei antice (639—559 î.e.n.). 4 Miltiad — general atenian, învingătorul perşilor la Mar.

(489 î.e.n.).

7 — tnspmnarps rSlătnrîH nipte

Tlicmisioclis *, Aristid- o avea mal presus decu tuaie im > <:

lumii.

Unul diutr-aceştea3, într-un sfat adunat ca sa gînclească

pentru un război al patriii, văzind toiagul a lui Evriad 4

rădicat asupra lut, au v.ts numai aceste cuvinte : „l.oveşte-

ma, dai şi asculta-ină“. Aristidis, în vreme ce avea supt

ocîrmuirea lui loan- puterile şi banii atineilor, nu au lăsat

avere nici pentru 1nj;n'parea lui.

Acc-asiă patrie au lacul pe o muiere spartiată să zică cutie

111111 '..ni : ,,Mi-i')',i, luile, intrarmează-le pentru

patrie, şi te în- i * i. i,! i ■ ,.ni . 11H | > re 111 i .1 iu

pa vaza ta, sau asuprii e i !

\, i• i',i j patiie .m lăcut pe Brutul cel Mare-‟ sa laie

capul Inulin .iu < ... 11 -1 i 11 I ‟nblicola 11 numai au numit

numele patriu

i | ,|| ilt /.ili.iv.i .ui întors numele 1 matului către norod.

(. ii numele p.iiriu, iVIemiiius Agnppa 4 au făcut pie norod

de a sa 1111 o.i 11 e d c I. i f\ 111111 el e ee 1 S11 n t ni

b i aţi ic republicii* 1 TIu-nuMot Irs ■ IV “-I.il a ui ii.ui, contemporan tu

Mikiade, vestit

prin victoriile sale împottiva perşilor (oca 527—461 î.e.n.). 2 Aristide — general şi om de stat atenian,

contemporan cu ceilalţi

doi citaţi mai înainte. 3 E vorba de Themistocles.

4 Evriad general spartan, comandantul suprem al

forţelor spar- v lane aliate cu forţele atenicnilor împotriva perşilor.

5 Brutul (Brutus Lucius liinius) — personaj

seniilegendar din istoria iVinei antice. Se spune că,

descoperind un complot împotriva republicii M.maiie, pe c-‟i'c

o instaurase ol, n-a jovăit să-i condamne la moarte (H.

propriii lui Iii, care erau implicaţi în complot. 11 Ualiciius l'ubhoii — lost consul (509 î.e.n.).

I Airmuius .\y.in-pu (M.iu-nius A;>rij>/,*) — om de

stat din Roma antica cam pe la 503 î.e.n. Isii.-ricul Tims

I.ivius vorbeşte de el în legătura” cu una clintie primele

ciocniri dintre patricieni şi plebei. Nemulţumiţi de asuprirea

patricienilor, plebeii val uzaseră să meargă intr-un război.

Atunci ar ii venit în mijlocul plebeilor, adunaţi pe Muntele

Sacru, patricianul AgrLppa, care, invocîml unitatea întregului

popor, i-ar fi convins pe plebei să se împace cu patricienii.

08

ic, Veturia 1 au desarmat pre

u 3 au biruit pre vrăjmaşi numai

cu nu nielt: rom? nr -

„Dar în care colţ de pnmint să află astăz[t] această patriei

şi unde îi ;.îni lacuitoru : ajuns tie rîvuă, au zis acel

numii părinte Cone. Am făcut în multe locuri cercări asupra

supuşilor de toată brazda. Oroşenilor am zis: „.Dar cunoaşteţi

pa inia ?“ Omul din norod au plîns ; boieriţi! judecător au ;-

|>îr- cn sptîncenele, păzind o tăcere iiutinecaia ; ostaşul au

blestem al ; cur leza nu mi-au I Iui era t, şi pruni Loriul

vei ii i tu ilor ol ci r- tnuitonului m-au întrebai : „Arendă

osie aceasta numire dc pairie, sau ce este ?“ Iar cît pentru

cei bisericeşti, care, precum Anaxagora 4, arată ceriul cu

vîrful degetului, cînd îi întreabă cinevaş de patrie nu este

nici o mirare daca ei nu slăvesc nici t) patrie. Şi aşa

neavînd cinevaş patrie, adevărat că să şi împuţinează numărul

datoriilor. Şi atunci vom avea vreme tie a aştepta să

călătorim pre mare în voia noastră, după ce să va linişti,

urmîncl împotriva faptei marelui Pombie 5, carele fiind silit

să călătorească pe mare pentru trebuincioasa slujbă a patriii

şi întîmplîndu-să vreme foarte împotrivă, prietenii îl sfătuia

să nu călătorească în vreme de un aşa mare vifor, 1 Veturia — mama lui Coriolan, personaj scinilcgoadar din

iitoria Romei antice. 2 Manlius Camilu — se pare că este vorba de M.miius C.vpi.;.

lünns. căruia i se datoreşte scăparea Capitoliului asediat d

.• (sec. IV , ). 3 Schipionu — Scipione (Scipio) — familie romană care dc

nerali vestiţi. Nu ştim la cine face aluzie Golescu ; Scipioj

Publiii'; (.,u. lius Africa nus îl învinge pe Hanibal la Zama

(202 i.e.ü.). l i .iu.-Ie > m, Scipio Lucius Asiaticus, îl

zdrobeşte pe Antioh lîngă Maf-iiL-.‟.h. S. i| î.e.n

) , n supranumit „Africanus Minor“. 4 Anaxagara (cca 500—428 î.e.n.) — filozof grec, profi ;orul

lui Pericle. 6 Pombie (Pompeius) — consul roman (107—48 î.e.n.).

i yj

i*

, I ! MI , > ii, * I ■ I I

( . I r ■, I I ' I I n. I I I 'I I ' 11111 ^ I ! it t I ■ • -I

I>II 11 u 111.11 »■ ‟ I I >i

.ill 111 I) i I I ;i .mi ''til‟ll .i.i I » I I I ii I « »1111

11 I I 1 •

11 I I I I I I '' ■

1 ,ilr <• ii • .| I ni 1111' . I I

'|‟ir, 111111 r . III I I.i I IM I 11 M ill' 1 1 1'

11

iMniüir'.i', pr (.ii. line V.I voi 11- \ I I I I 1 1 ii 11 ii I

11 '

vaza cinevaş că st.ipimi pe dobiio.t " din ii i '\i I'" • ■ i

i• ■ 1 îngrijire le caută rum s'! le înveţe ,i umbla y .i ■■1 >

I >1 ‟'

1 '• şi de a avea la vreme ninicatoa şi ad ip.ire.i, şi

io n ■' (>• 1 d111.* iar pe oamenii ce Dumnezeu i au lărui, şi

ai:.» 1 • n sătrmindu i i-au cinstit, şi

pentru ei pătimind, din moarte i .ia scăpat, să-i vază, zic,

că-i lasă rătaciţi, în i.iile ne>mnţii, ni petrecanie mai rea

decît dobitoacele cele necuvîniăioaiv, m olitari şi în lat

râmi, făr‟ de a avea nici o îngrijire peiiini ei. Milostivul

Dumnezeu întoarcă-şi vederea cea lama dm ion re către acest

norod, prefăcînd inimile cele rele în milostivire, pe ceîc

nesăţioase de cîştigul banilor — în darnice, şi pe cele

stăpînite de rele năravuri în virtute.

Dc la Viena şi pînă la Trieşti sînt aceste mai la vale

însemnate staţii, la carc nu am putut face mai multă băgare de

seamă, căci şi cînd m-am dus, şi cînd m-am întors am călătorit

tot cu aii va gen ', carc zioa, noaptea, necontenit umbla,

stînd mimai la locurile botărîte pentru prînz şi cină. 1 Aceasta est»

3 o ca.rîtă de poştă, îndoit mai lungă decît

cele obicinuite, cu 4 uşi, îi la miiloc despărţită, întru care

întră 8 călători. în lacul vi/.iti'uiui, supt uj'i deosibit

acoperiş, întocmai ca coşul caleşcii, şade condoctorul

(adecă îngrijitorul), întovărăşit încă. dc un călători ;

dinapoiul ca.rit.ii — aici doi călători, avînd şădere foarte

odihnit.'... Cei ce şad in ca.rîtă şi cel ce şade cu

condoctorul (unde vădeam mai bucuros) plăteşte tot omul doi

hui in; tn hit iic petitiu lieşcate jaoşte ; iar cei dinapoi,

naa; puţin ; şi tot omui poate a avea greutate ele haine sau

marfă de 30 funţi far‟ de a plăti deOMbit. Tar dc va avea mai

multă greutate, pentru acel prisos să plăteşte deosibit. Şi

aceste lucruri ale tuturor călătorilor ;ă pornesc cu o vi mai

nainte, prin deosibit car, dindu-sn neşcărui.i ţidulă

pentru lada sa, lipindu-se şi pe ladă altă asemenea însemnare.

Şi care voieşte, poate i i-Ş[■ 1 preţuiască toate hainele sale

sau marfa, şi suma dc

100

. v ■ I i i in • .• ..... ‟ 11MI a, !'

I . I I < • I 11 11; ■ iii .‟ * • 11 u I, (>

M • " 1.11 ‟ ■, 11 ..........

I I til.It, (u.i'i (Ic.In! ill' iii.‟iiv şi mipo- di'liil

iii li'i 11 norisc /.iiliri, p.

I .'cl ■ • i -v I .111», ]>.

Iui, I'.....................

Graţ, cd (liniîi or.iş al Snmi, rarele iu otcîrr gubernator,

cu lo.ue cele spre lerictrc bime orînc!

bani să coprinde în ţidula, ca pîerzîndw-sS lucrările, îi

răspunde posta accl preţ. Şi cum vor .linns;« la acel hotărît

loc unde cSlntorcsc, fieşcine, cu acea ţidulă, îş[iJ i.i

amanetul de la pofta, care ajunge mai nainte cti

6 ceasuri. Fieşcăruia cîiui pleacă i să mai dă o lurtie

tipărită, întru care să coprinde pravila cum trebuie să

vieţuiască, în cită vreme să nfl" în aiivagen cu acea

tovărăşie, cum am zice, de arc vreunul nărav ian, maia jrioa

şi toată noaptea să nu lase ciubucul din gură, şi dacă

toväräjii > ■■■> supără pentru aceasta, este silit să-l mai

rărească. Aşijdcrea şi la -pd.-r.- trebuie să se schimbe; cei

ce şăd înainte să şaza din dă răpi, şi cei dm dărăpt isă şază

dinainte, ca toţi de o potrivă să să tnuli nmeasi ă sau i

pătimească. Şi alte multe porunci asemenea pentru învoirea

imur )•< care trebuie să le urmeze, fie înlăuntru, măcar om de

ti capiă măcar prost, căci plata este totuna. Şi de multe ori

să îmîmpiă în < ' i gen şi dame deosibite, care ar putea să ia

deosibit mic .'ih-agen, d , merg cu acest mare, ca să încerce

şi acest feli de călătorii‟, şi to; 1 mi sa să schimbe la

şădere, fie iarăş măcar dama de neam si tovarăşii i de proşti.

Această cântă are numai t.rei adăstări hotărî te : dimine > ■

.i jumătate de ceas pentru băutul cafelii, la prînz un ceas,

şi scara menea, pentru mâncare. Şi oînd călătoreşte drum de

trei zile, < n noapte stă patru ceasuri pentru somn. Aceste

locuri und", r.*'. it ştiute, hotărîte cu poşta, şi atîta ştiu

ceasul şi minutul cînd eşi" ‟ sosească aii vagon, înoît în

minutul ce călătorii să coboară şi întră în od >.'• i

birtului, cafeoa şi laptele trebuie să fie negreşit pus[e] pe

masă. . ii la vremea prînzului iarăş întrînd în odaie, să

găseşte castronu ou senă

1

j

1

miîeştc prin uieli şi pij-

văii- Oraş destul ck„ mure .1 uupiui-. •; mi .* • • : > 11

moaso, cu pieţe mari, drumuri largi, i rece prnttr .u es,. ■

.. gîrla Mur, asupra căriia au un poci, carele dc amîndoao

părţile este astupat, şi deasupra învalit, pe care sînt şi

prăvălii. Negustori şi domni într-însul sînt destui. Şi acest

neam, muncitor ; •>1 c înd m-am dus Jimd vremea secerişului,

iar cînd m-am întors al ogorului, am văzut cîmpurile pline de

muncitori, care era a:,.a dc Inimos îmbrăcaţi, îneît putea

zice cinevaş că sînt gata de bal, iar nu de muncă : căci leiţi

avea în cap pălării mari, Ier,.1 ir eu o panglică lata şi cu

coiţunle aiîrnate, îmbrăcaţi cu spciipin dr postav roşu, cu

pantaloni negri, numai pînă în j'.eiiiiiiclie, dm ingcnuncbc

pînă jos — ciorapi de bumbac şi <1 aur seurir, puţin mai sus

de glezne, legate ca cele soldăţeşti !

p UVlN'lARl 131 1 ii J

Cînd am văzut acele cîinpuri roşind şi negrind, şi căpătiil?

panglicilor făllăind în vînt, n-au fost cu putinţă să nu-m[i]

aduc aminte cînd am fost şi eu Î11 cîmp, la seceriş şi la

coasă, cu doao-trei sute oameni — zic, să nu-mfi] aduc aminte

ele ticăloşim lăcuitorilor Ţării Româneşti, de goliciunea şi

tren- ţeră tura hainelor, şi mai vîrtos, cum era de peste Olt,

tre-

pn masă.)ar .schimbam cailor pe la poşte este atît Je curmei,

îneît abia .sîm.pie cahitoriu c-an statut carîta, vi caii în

clipa sînt scoşi, şi alţii înham.iu. e.ici şi aceştea ştiu

‟/ion, ceasul şi minutul întru eire <> să să afle .111 \ . 1;

11 I.i I ieşea re poşte, şi ei sînt gata. Şi conductorul

c.'il.norejie cu ' e.r.'M nn ul In mîna, şi Je să va întîinpla

pentru oricare pricina să •ni.ea.- in di uni, m nună are să

gonească atît de laic, îneît la ii>»..".hm vn-nir irelniie s.i

să afle în poşte. Nu este mai frumos lucru oeeîl 1 eălăiuri

cinevaş cu acest mijloc, căci drumul ce-1 poate face 111

110.10 ziie calaioiinj cu chirigiu, sau cu fiacăr, sau cu caii

lui, cu acest ailvagen călătoreşte în doao zile şi trei nopţi

; şi be/ eiştigul cheltuielii de celelante 6 zile, apoi şi

pe !a birturi pentru mîncare plătesc cu mult. mai puţin decît

ciad vor întră în birturi cu alt mijloc de călătorie, căci

102

ii ca unile dobitoace ce ies

aturile iarăş să prefac, fiind ăl şi celelante. Suişuri şi

cobo-

IIS;.; Şl niiwiţî ( li p i îtule.

Din (iraţ am mors în :

Ka!ţdorl, oraş, p..................... |

l.embrili, p 1

1 icrenhauxcn, p...................... I

Marburg, oraş maic, prin care curge

gîrla Drau, p......................... i

Faistriţi, p...................... . l */u

Uanovici, p........................... 1

Sil, oraş prin care curge apa Son, p. l'/a

Santpeter, p................ 1

Franţa, p............................. I

Ozvad, sat în ţinutul Iliriii, p. . . 1

Podpest, p............................ 1

fiindcă prînzesc toc pe Ia acelea birturi, de aceia este şi

tocmit cu bir- t.aşii, denandins de a să plăti mai ieftin. Şi

de va voi cinevaş să ia deosebit ailvagen pe seama lui,

.carîtă numai de patru inşi cu doi cai (căci cea mare este cu

patru), poate lua, dar plăteşte pentru patru persoane şi

călătoreşte dimpreună cu carîca cea mare, căci în.tr-alt chip

nu are acele cîştiguri, fiindcă să numeşte că merge cu

obicinuita P";:ie, cu care merge cum va şi stă unde şi cît

voieşte; dar 1111 are area mulţumire a tovărăşiii şi a

cunoştinţă ce face cu mulţi voiajori, i-um nn s-au întîmplat

la întoarcerea de la Trieşti la Viena, să fim 7 ne.rum î în

carîta .cea mare: englezi, nemţi, franţozi, italieni, mol^o.

ni, ,1

eu românul, de la care multe află şi învaţă, tot dintr-do-l-v.

ce 1. care n-au ştiut, şi mai vîrtos cînd bagă cinevaş seam t

de obiceiurile n.M,I.I naliceşti ; căci pe unul aude vorbind

toată zioa, no.m.lidînd altuia IM,- de vorbă; pe altul vede

uitîndu-să la acela, şi făr‟ de a-i Ti^.inid- că să miră de el

; şi pe altul iarăş vorbind 4 cuvinte numai în tonta 1 . zi

Iii şi nopţii ; şi pe altul iarăş că este cu foarte bună voie

şi a

fieşcine cu destulă umilinţă; şi pe altul căutînd către toţi,

inîinlra nebăgare de seamă; şi altul toate aceste întîmplări

judecîndu-le .1 du -mi-le. Iar băgătorul de samă, ca un mai

neînvăţat decît iuţi, du-să. (N.a.)

,1 11 ,1 ■ I ' ' 11 1 I '. i I 111 IV "ill.'

1 '■

1

in ] vom mi .i .1 I I I II« >l ii' I " I ■ : I. « I' I ' ' ‟I

‟I n , 1 1' !

<)\i, < .n i .u I I.I '. .HI ltol.1, II 111„ 111 III

.......................... -I I <■ I n nil) I ,

11 II I I 0 II O l'( H I II I .1«. 11 I < ■ .1 I 1 \ I v 11 „.

V I U IA I'. I -1 .t I ' . '

1 "

Obcil ai bid I, [i........ . I 1 '

Loitsţe, p. . ........ I

Plamina, p ......... 1

Adelzberg, p. ........ . 1

Prevald, p. ......... I 1

Sessena, p. . ......... 1 •

Triesii, p. . . ................... '

Accste toate locuri sînt dealuri şi coborîşurî, Şi toaie o

lespede de piatră ca marmura alba ; şi tot acest loc este

sădit cu copaci şi ivii, şi bez că a lieşcaruia stăpîmre este,

în loc dc gard, ocolit cu pietre strînse şi făcu le ca un /id,

numai grămădite lăr‟ de var, apoi au şi multe movile de pietre

strînse, licşcare din locul său. Pe acest leii de locuri

lăcuiesc şi să hrănesc oameni care nu numai sini îmbrăcaţi şi

au orice trebuie unui casnic, ci au şi averi de bani.

IfT-l

Accsta este acel numit oraş, în golful Marii Adnalîce,

schela vestită, a căruia frumuseţe este pomenită. Casele Mni

mai toate foarte frumoase, lucrate cu arhitectură, şi toate în

linie. Pardoseala uliţilor nu crez că va mai ii în aha parte.

Frumuseţea lor şi temeiniciia sînt. vrednicc de vedere, căci

sînt foarte late, drepte, şi cele mai multe să taie cruciş,

pardoă‟e cu lespezi de piatră mari, din care unile sînt şi dc

cîte un stînjin. Pe amîndoo părţile casilor — loc osibit cu

stîlpi d,.- piatră, lat ca de un stînjin, pentru cei ce umblă

pe jos, şi toată pardoseala cu săpături foarte mărunte, ca să

nu alunec nici vitele, nici oamenii. La alte părţi, după

ploaie nu să ir, cleamna omul să iasă afară, iar aciia nu e

mai frumos lucru decît a umbla cinevaş pe acele drumuri, şi

această podoabă nu e numai la 5 sau 10 uliţe, ci în toate cîte

să coprind iu oraş.

Streinii, cele mai multe ceasuri le petrec într-.acele în-

crucişate ultţi, căci pe acolo stînd, vede în 4 părţi

frumuseţea uhţilor, liniile caselor, marginile mării pline de

corăbii, dea-

iunie cu grădini şi tu vii.

rare, nu foloseşte auzi rea descriem, este u ci

Pe aceste luate drumuri vede omu un norod

alergînd şi bez pămîntenn sînt şi mulţi streini,

părţile, fiind mart* schela cu porto franco ÎNlcLţuţnorn. uu

doao mari /fitilri de case, ce Ie numesc Locanta şi Borsa-,

unde ele doao ori pa zi, înaintea prînzului şi după prtnvr, sa

st rîng nu numai toţi neguţătorii, ci şi cîţi au treabă cu

dumnealor, căci oricare, ori cu cine, orice treabă are, aciia

:;5

'■miiuest. Şi pă lingă aceştea care au trebi, să string şi

ab.u

îndoiţi şi întreiţi, pentru petrecerea de vreme prin citire de

gazeturi, jocuri de cărţi, băuturi de cafele şi ciubuce.

Iar la zidirea ce o numesc Locanta, care are şt o podoaba de

palat împărătesc, fac deosibite adunări în chip tie baluri sau

chipuri ; dar la aceste adunări 1111 merg sionod oricine, ti

numai acelea familii ce sînt scrise pentru această adunare, ce

plătesc pe toi anul un cc liolărît ; unde nu primesc numai

ovrei şi turc, cu toate că acolo sînt ovrei care au doo şi

trei milioane. Pe tot streinul d primesc 111 soroc de tloo

luni, insă făcîndu să cunoscut îmr acea adunare de unul dmtr-

acei pa- mînteni tocarăşi, şi după doo hun nu c poprit de a nu

mai meifj,.-, ii irebuie să plate.r.iă. Toate mărgmi'c mării,

cc sînt j 111 • ui iv. .1 > .111.1111 i i I(■ cc 11111 a îii

or.r; sn11 j 11n dc corăbii, c.ii! .iu mu nr.il mări uri. şi

stau pîna le tind unii cil i n I,i i ,i, i .ii.ii cu

mărunţişul; numarui ai ".im 1 orabu sa

111 ( i 11111.i i,i o'> a.'. i ) coi .i 1 mdin ccie ce sa n u,

11. .' v m i i' ,

IH- iw.ii.i ,io.i picta dm i i ieşti la Veneţia, şi dc ai olo

i.iraş \• 11:e alta iu i rieşii, cu oameni şi cu niärlun ; iar

dm >11e părţi mai depărtate, pe toată săptămînă vin doao

corăbii, ,i 1 .Slobodă vîir/.ari‟, dc toate foii urî iulie m.irl im

iloi-, din toate p?n,i!e. (N.a.). z Bor sa — Bursa.

IOC

. Vaporul® intr-o săptă- ;i să întoarce iară cu oa- un vapor,

bez marfă ţi 60 călători, iar mai rar să socotească-să ce

neconienită

i.................. i- - - . - .. r I Poşta pleacă în loaie

zilele în ţinutul Austriii, iar 111 toate Zilele alia vine;

iar la 1 Vaporul e.ste o corabie care merge pe marc cu un na ,:-

c',:ue, dc foi , ci cstic în ca.mara corabiii, iar a Iară sa

vode numai un coş ele li.i, Iun-, ca dc -î slîajcm, prin caic

ic,c Imnul, >,j duo hi.uc nun dc lici, mn . m.ii ca roatele de

la mori, ce umbla în apă; una dc o pane, al,na din corabie, îi

alea dc ceil antă pa.ru-, într-i» osie dc licr, carc este mai

nalr.i decît faţa aj)u de ş.ise palme ; roatele intra în apă o

parte >i ţ părţi rănim afară. Această osie cu roatele

îmoreîndu-să ioane iute, goneşte corabiia atît de tare, îneît

simpte trupul omului cum corabiia sparge marca, ţi roatele

lasă în urmă doo coa.de de spumă lungi. Şi cum or pune în

cuptor un lemm mai mult, să duduie toată corabiia. înăuntru,

unde este acel meşteşug, nu lasă pe nimeni să bage seama, dar

după oareşce băgare cia seamă ce am putut lace, este un cuptor

zidit în cămara corâbiii, care ara un coş de fier drept în

sus, prin oare iase fumul ; Ia spatele cuptorului în potriva

gurii — un alt coş de fier, care este scos din cuptor înspre

me- hanica ce au, prin care iese căldură cu abureală, întocmai

ca la cazanul care scoate rachiul, la care la fund îi arde

focul, şi capacul strîtige la- cramă de abureală. Aşa acel

abur al coşului mişcă cea dintâi roată, nud,1 sînt poate

întreite decît la un ceasornic, şi cea din u-mă roată, prin

dinţii ei şi prin dinţii ce sînt pe osie de fier, suceşte osia

dimpreună cu roarele Şi căci aburul este care face cea dintîi

mişcare a roatii, de ieeia cînd dan foc mai mult, prisosindu-

să aburul, sileşte toate roatele şi să i ; -m i toată corabia.

Şi bez acest meşteşug, are şi catarturi cu ; 1 '.ml

e'te vîntul spre locul unde va să meargă, întinde pîn clc ;i

mai ■ 1 .'11 ,1 ■ iuţeala roatelor, împuţinînd focul. De la

Trieşti şi pînă Ia Veriei.ia .a SC miluri, pe care le ia în 10

mituri adecă 20 de ceasuri ; şi pleacă ■ deauna, sau de la un

loc sau de la altul, după ce să aprind luminările.

Când am mers de la Trieşti la Veneţia, călătorind cu

vapi.ml. nu mers 8 miluri ; iar cînd m-am întors, vrînd să

aflu şi drumul cc fac cili l inte corăbii, aim intrat în

corabie ; dar mi-am blestemat ceasul nie a care am hotSrît să

am acea băgare de seamă, căci am călătorii pînă în Trieşti 40

de ceasuri, şi într-această toată vreme, nici am mîncat, un i

,i.u dormit, ci numai am vărsat şi am plîns ca un copil mic.

(N.a.)

I* >7

\ 1 r > 111 I r. 11 II i 11 II 11 II 11 i . i t i .

1 i i ,: -

'. >0'J O■ I I II l' ] I 1 . ' 1 IM I I ! 1 I I I I j ) 1 ,1 I

v‟-il ■■ ' lllil 1 ! ! I'i.l ii

2 C00, şi i II I îl, i ... M IM ' .III I I I I .11 îl I I 1' '

.HIM" " ■ ■ . ‟ 1 ■ ■ „ ■

100 oameni aceia pe care nu i .un v,i/ni a. i gi n- !H şi la.

i •* mile.

Aşijderea şi şcoala, cu toate oiîuduichlc ide I O|OM toa i

c. Şi doao biserici pravoslavnice, cu omului.d.i eiiuş de

puţin neschimbată, îneît tot pravoslavnicul răruîne mulţumit.

ioatc cele spre hrana vieţii trebuincioase sini. cu

îndestulare şi ieftine, iar carnea şi punea scumpă. I oale

Irlnirunilc dc verdeţuri .şi de legumi sînt cn îndestulare ;

aşnderca şi poamele, cum mere, pere, cireşe, vişine, prune,

nuci, alune, gutui, pepeni vcr>:i i galbeni, struguri,

smochine, caise, zarzăre, piersici, scoruşe, moşnfule 2, lămîi,

rodii, iar porlocalile 20 de un slanţih ; şi toate celelantc

ieftine, căci .şi cîte nu le I ace locul, ci sä aduc din alte

părţi, prin mare, să aduc leltinc. < and dcscarca lămîile şi

portocalele din corăbii, parcă descarcă cară cu lin într-o

şîvă ; cum şi feliurimea şi mulţimea peştelui este nesocotită,

din carc: sardele, peşte roşu, şclulopsar, licurim, beli,

ntidii, stridii, raci, căricle, scoici, ahivade, ctcnii,

supii, cra- catiţă, scatarii, mahmurii, rufi, mumgrii,

palamide, gulari, pe- ţude, chefali, xitii, barbuni,

scorpidii, scumbrii, zmaridti, salabii, calamaruri, pagti

romane, pagurii. ţaganii, petalide, zvurducle, pine, stacoji.

Ca să intre cinevaş în oraşul "I riesti trebuie s.i pogoare

un deal în vreme ca de un ceas, şi cînd urc t, peste doao.

Din- tr-acest deal este o vedere nespusă de I rumoasa, căci du

pa ce vede dmrr-o aşa nălţune ncispr i' i > a i ivma i i*.im •

.i mare, luciu pentru care cu dreptate să cilii, mura .unul

c<*l iieobici- 1 rrpre'TUI itir.

* pi‟fi./idi.Pa I Iruri 'i-nii',. in îmi i .Iul '•

'.11 " 1

1 il il imî

3 I ! .1 I I .tin I 1 Jil 11 i 1 Iii." I ■ <* - * 11»I .

HIM

I

,.1.1

. I, (II '> • • >

pnmie vei |ci'c.i oc! 111 n r, y>1111 > > Ir |im.;r i ,111• I•

■ a11 |>r I.i 11.1' • > ' 111. ■r|. mn n "j I cele min, rr

iiivrinlt ml iirir, vm, dupe I.i .iimi" |ur;i Ieic sale, şi

allele pest Airin'! ; şi n.-u viricv. m nr • -> r.t, cînd

toate uliţilc oralului sini bimm.tic pnn lebnarc mari, şi vede

omul toi oraşul şi toaui marc.' pai că este apt ••»'.a. şi, in

scurt, sînr. loate podoabele, toaie lucrurile cele despre

niîncare şi vieţuire. slobodă şi cu buna orînduiala. Oameni,

din toate părţile lumii. Loc de negoţ. Loc unde iot omul,

carele din orice pricină nu mai găseşte mulţumire să trăiască

unde va fi trăit, acolo meargă ca să-ş[i] găsască mulţumire.

De aciia nu e departe nici. raiul cel pămînt.esc, adecă

Italia, nici Viena, unde trebuie să trăiască tot omul care are

avere, căci liniştita vieţuire şi de obşte bune năravuri,

anevoie le va găsi cinevaş în multe locuri.

I I I

Oraş marc, vechi, iudn dc ani o nuc şi trei sute ; şi lot

oraşul în mare, avînd în loc de uliţe 530 canaluri, şi în loc

de cara ,.i caleşci — mulţime de luntri, a cărora lungimea

este

5 stînjini, şi lăţimea la mijloc de un stînjin, tinde au şi un

acoperiş întocmai ca coşul de carîtă, pe care cînd vor îl

rîdică. Aceste luntrii, cînd au să meargă afară din oraş,

rîdică şi pînze, carele, iiirici foarte multe, stau pe la

multe locuri, şi care unde voieşte să meargă, tocmeşte şi

îş[ij împlineşte trebuinţa, în- to.mai cmn sînt pe la alte

oraşe fiacările. Asupra acestor canaluri sînt 360 poduri de

piatră boltite, pe supt care trec slobod luntrile.

Casele pe ai.ua nu sînt Inimos împodobite, după obiciul ari

nici toiiu c .. 11< a'iiina, ti m Iriuuin; de l.ipuri din

vecluine, care 1 rumir.eţ'M , an pi.idni >> ; d.u mmele -â

cunosc. Să eunoaşi<• i .t au Io a a« r a > ■ i i, un

«leosibii, sa cunoaşte că au lăcuit nni iu.nl o,mum m.ui i •.

a odaia au dat pravilă in luata I ‟ v i (>| > i \ . i ■ . I .

in.-va,. I' 11 m i ine de îs voacle de xidin, vr*Ic iiinIiim 1

i1 ■ i iii 11 • m- k e omul că hcşcare casa c.te o bu.aia d.

................. . p uimi < m- aleargă oamenii prin

i.! •>

i.i I ; clar toate acestea ai. oate sămiu acest oraş cu un

după ce l-au lăsat toate ■ta stare, stă lîngă el şi tir

.iveşte cum, clin /.\ în zi, sa ;r cu toate acestca, cum am

mat zis, cim cele ce vecie lieşcme, poale judeca că au Insi

odată vreme cînd n-au mai lost alt oraş mai I ruinös, mai m

putere şi mai luminos. Căci la I ieşea re pas ce I ace omul,

ved- lucruri ce au lost săvirşite cu mari cheltuieli eum Piaţa

Sfîntului Marcu, care este destul de mare, a cari ia trei

părţi sînt tot zidiri de case, unde pe acea vreme lacuta toţi

duel iii care era cei mai mari ai Sinatului. Aceste trei părţi

de zidii i iş[i] au feţile despre piaţă pe stîlpi, în rtndul

cel de jos ; într - odăi şi între stîlpi sînt uliţe slobode de

picior, late de doi stînjini, pardosite cu lespezi de piatră.

în toate odăile de jos ce să coprind întru acestea trei părţi

ale pieţii sînt prăvălii care vînd mărfurile cele mai scumpe,

şi mulţime de lostării — de nu va fi minciună, cum mi-au spus,

că sînt peste sută — unde dau toate feliurimile de băuturi,

avînd înainte[a] uşilor mescioare şi scaune. Acea piaţă şi

acele trei uliţe sînt pline de oameni de şăzători şi

trecători, unde citesc gazeturi, dau şi primesc scrisori, şi

oricare îş[i] săvîrşeşte ojice treabă, ţi mai vîrtos seara,

cînd sînt toate acestea locuri luminoase, avînd, bez

felinarele oraşului, şi fieşcare prăvălie şi lostări - cîte

doao-trei luminări. La cea de a patrulea parte şi cap pieţii

este biserica Sfîntului Marcu ; şi înaintea uşilor bisericii

sîn trei stîlpi foarte nalţi, care mărturisesc biruinţa cînd

au stă pînit veneţiianii Cbipru, Criti şi Moreia. La stingă,

într-o :d dire naltă, un ceasornic; deasupra ceasornicului

este a scobitură în zid, întru care este Maica Precesta

întrupată şi poleita cu aur. La dreapta şi la stî-nga — doao

uşi, iarăş poleite, -i de la una pînă la alta — balcon de

fier. în zioa sărbătorii înălţării, după ce bate ceasul

dintîi, să deşchide uşa cea din

111

■■><» ( 1 M «li!! ' I ! ' 'J j I I .1 . I .1, , I |ii. i I

; :

p«'! '11.1, t ! I d.inn ill- re ;i < In«- IMIII' (VI.'h.I

IVir.I.i. i-.iM- I II.I ■stind şi piecintin s;i, urmează

dtip.i inj• i, şi miriml inm u , i de-a stingă, sâ i închid

aminelo:i<>. Arcs» liw iu s.i iirmi-.i/.i din zioa sărbătorii,

15 zlie, dc cîte on hai ceasurile ; şi apoi, la viitorii am,

iar la acea sărbătoare urmează aşijderea, iar in cei a lama

vreme ramme numai cea so rn icni în lucrare. Şt tocmai in

vîrful aceştu zidiri far‟ de învăhş esie clopotul cea-

sornicului, unde, de amîndoao părţile, slavi doi draci mari de

arama, care ţin ciocane în rnînă şi bai ceasurile. Iar la

dreapta este o clopotniţă mai naltă de 25 stîn|ini. Cum şi ale

bisericii, de mirare luminoase lucruri, le sfîrşesc numai cu o

descriere, adecă : că toţi simţii şi toate cîie să obictnmesc

de a să. zugrăvi intru o biserica', în loc de a fi zugrăvite,

sînt lucrate toate mozaic, cum şi locul ce ramme de Ia un

sfînt şi pînă la altul, iarăş mozaic poleit în aur. Şi

pardoseala bisericii, cu bucăţi de pietri mari şi mărunte

făcute flori, ca un chip de mozaic. Şi pe afară biserica,

numai turnul iarăşi lucrat mozaic. Şi deasupra uşii cei de la

mijloc sînt patru cai tornaţi dintr-o amestecătură rle

metaluri, ce pînă în zioa de astăzi nu pot. a f I a oamenii

acele materiahiri din care s-au făcut. Faţa le este foarte

puţin verde, împătrită decît verdele albastru, şi înzeciră ca

aurul. Dar aceste feţe nu deosibite, ci amestecate, cum să

vede i aţa linelor bucăţi fie maldehi, cc sînt în doao feţe. !

,a cănatiml aceşiu mari pieţi, !.i mina dreapta, să împreună

un cap dc alia' piaţă, al r.miu ccl.ilani cap să isprăveşte in

marginea mării, i ,i dreapta a ceştii pieţi, iar sini mari

zidiri cu stil pi şt cu uliţe între odăi, t arde să ţin tot

una de zidirile pieţii cei mari. Iar la stîuea esie o mare

zidire, unde

.112

III II ' ' I I ■ I'll . I I 1 I I I I I 111 1 '

1 »' 111 u ‟ ; I 1. 1

1 > ■ I 11 ■ «I 11:. I I : 1111 I . I

■, I ,r.i , 11 I ; ; i Mi1, 1111 I I M v iile I c • *

11 1 ' I

1

I « ■ 1 'I 1 -. I ‟ . I . I SI I I '. I I (' , I r (' 11 ‟. I

'.<<>'.1111 s 1111 I . 11 C III . t!! I

ii'! i'll " sal.I m.I re, )')(■ mi pal, pus I <' t l i i

(lupi, şi împrejurul a toam sail ltd tuuluri clc jeţuri,

pentru acci duchi, şi pentru oamenii cei streini ce sa

trimeiea de I.) alte împărăţii, să vorbească pentru pricinile

ce avea intre ci. Părerii aceşti! săli, împodobiţi cu cadre

mari de trei şi patru stînjini, intru care să coprindea acele

trimise persoane şi toata i iimon ii a cc să coprindea de

persoanele cele pămînteşti. Altă sala, cu multe lucruri din

vechime foarte scumpe, cum multe statue de marmură 4 dc

deosibite persoane, din care cele ce am însemnat sînt : statua

lui Odiseiu, a Chiveliii, a Athanaliii, a Artemidii, a

Afroditii, hrăpirea lui Ganimid, împreunarea lui 2els cu Lida,

înjunghiere de vită spre jărtfă şi alte multe tot de marmură.

Cadre întru care să arată mii de oameni : cum războiul ce s-au

făcut la Nafpactu, unde s-au socotit împotriva unui om 35, cum

am zice Ia 1 000 : 35 000 ; şi căci cci puţini s-au hotărît ca

negreşit sau să cîştige bătaia, sau nici unul să nu scape cu

viaţă, de aceia cei puţini au cîştiţpu ; iar cei mulţi s-au

biruit, ca nişte oameni trimişi în silă. ( Mm şi o icoană

întru care să coprinde raiul ; şi întru aba, robirea 1 Dojn — doge, titlul primului-magistrat în vechile ref'.i!

!\ i alo Veneţiei şi Genovei.

- ilocatară — podoabă arhitectonică, făcuta din stuc, ghips

caro imita marmura. 3 Scos — basorelief.

4 Ioatc statuile numerate aci de Golescu reprezintă

personaje şi întâmplări din mitologie.

S — însemnarea cälät.oriii mele

jeţul împărătesc. şi .■ l •

«o ci a i c ii c ă r ti, cJ i n c 3 r i: ■ 1 c 11 ■ •. • • — -

■

Dintru aceasta dc ai ci oi ic a. {'.»ia Ţa lung ca de un

ceas, ^1 ioarte lat, pe ia uime iuciui ^»i uu iw stînjini,

pardosit tot cu lespezi ele piatră, avînd la mîna stîngă

împreunate zidiri de case, iar la mîna dreaptă marginea mării,

cu multe corăbii şi luntrii. La si îr şi tul acestui drum este

o gradină ioarte inimoasă, slobodă pentru toată obştea

oraşului, unde zic că au lost o mînăstire cu mulţi călugări,

pe care vâ- zîndu-i Bonaparte i-au întrebat ce lucru muncesc

spre folosul obştii. -„;>i simţna lor răspunzmd că nici o

mesane nu au, ci numai sînt rugători cătră Dumnezeu, au

poruncit de a-i goni pe toţi, să meargă spre muncă, şi acel

loc să rămîie pe seama oraşului, ca să-ş[i] răverse bunătatea

la toată obştea. S-au mtîmplat zi cînd am văzut tot acest

drum, cu amîndoao pie- 1,ele ce să împreună, plin de oameni,

lanţ ţiindu-se unui după altul ; şi la întoarcere, Fiind

noapte, şi mai lrumos, fiind tot drumul luminat, şi toate

acele prăvălii, în lungimea acelui drum, deschise şi luminate.

Iar întru acea mare piaţă nu mai mergea nimeni unde vrea, ci

unde norodul îl îmbrîncea, unde (înia şi muzica cea

ostăşeasca, şi toi acel lanţ de oameni aciia \.i i n ib111 zr

,i -

\ 11• i w i.ii ..iii.i ' lu.nl' nul'-, nud -..i lucrează

corăbii, I 111111, d111 11ui i, i .111 de \ ' i 111 '..i |>ii

I i ■ , 11111 li■ zu: ea sa alia im lih mi, ii ii I, ii-ir •

*. i'.1 u.muiii. ,\i i l.uiiie'ic şi mulţi oas- i i ' 11 ii i ■

i mul ic ui l.i i, iu ,i i Iu u,i re i ie arme ş> de multe

alle ! i ii i M i i 1111: i n liimr, rum ',.1 in \ ie i ia,

unde sa a I lă şi cluar ni ni .uehii nuiiiii /Vuia. i\ce'.i

ora:., lunci lot zidit în mare, mi ,ue mei un loc de a da cele

trebuincioase spre hrana oro- 1 i'atsuuA — şantier naval.

iiiiic din cde ce sînt >i mai cu prisos decît mire de prin

prejuratele i‟umi, poame, păsări, care târîte umblă şi mulţi

oa- uă şî cu găini, raţe, gîşte, mate jumulite, si rigintlu-le

pe dinaintea tereştrilor. Neiipsind ,nici una din cîle am

numit Ja trierii, şi mai vîrtos şi cu prisos, căci norodul

esie mai mult decît Ia Trieşti, aiungînd tu număr de o smă mu.

Ue Ia Veneţiia şi pînă la Fuzina, marginea pan untului spre

Italia, este cale pe mare de un ceas.

8*

Acesta este oraş a! lombardo-veneticii lialu, lăcuit de mai

puţini oameni decît ar coprinde oraşul, can pnn pieţe este

iarbă crescută. Tar drumul din I'uxina şi pînă acna şt spre

toate satele Italiii este lucru vrednic de vedere, şi atît

îneît nu poate cinevaş crede pînă a nu vedea. Căci după ce

este aşazată piatra pe drum întocmai ca masa, apoi şi de

amîndoao părţile sînt şanţuri cu apă curgătoare, pe lîngă care

sînt alee dc copaci mari, şi la une locuri îndoite şi cu

spaler 1, lucru ce abia poate cinevaş a-1 vedea prin grădini

făcute cu multe cheltuieli. Apoi, bez frumuseţea drumurilor,

pe amîndoao părţile de drum sînt locurile de semănături, şi

fieşcare muncilor Îş| 11 are locul închipui! întocmai ca o

grădină, hotărît in I colturi ,-i împrejurai cu şanţ prin carc

curge apa şi cinci iiiiMi.e ie ( ,enei11.111111li ui i i i I

>iiiiii,.i de ud.mira, nu aşteaptă in 11111| 11 .i ii i,i i. i

111. mi , i i 1111 I u i le ,,u i {111 (le l,i vale, prin

stavila

ii Iu ,i 11 .ie i . i [ ■. i 1111111111111 I ,,i r ,i v a i

,.i peste to a t e se- 1 nu LI it 11.1 iii- I mu, I .nr ,r 11

.Ii.-I f I.i susţinerea

I I H

> I , II I I I ,1 Mill I M '

.1 ., .................................. . Im ■ I•I Ml

I I , I • ' * I I I' I I I

M

j I I I'. I I" , I 1 I II I I I I, I „ I M I I ,

t ,i rc I

lira I <u v.hi\iiii, şi aide man jţirlc (im care trag apa pe

şanţiui, şi apropnndu se dc salcie lor au a vedea, bez toate

celdante poamic, şi rodii, smochini, lanui, portocali. Iar

pentru închipuirea sauna na tun lor ce fieşcare are întru acel

ochi de Ioc, mai nainte voi cuvînta. Apoi va vedea călătorul

şi case mari de zid, cu statue şi cu balcoane de uer şi alte

multe podoabe.

Acest oraş l-'adua este zidit dc ani I 700, şi pînă a nu să

zidi Yeneţiia, aciia era scaunul otcîiinuirii. .Şi căci să

asuprea prea mult de craiul Atilla, s-au zidit Vcncţiia şi s-

au tras stăpînirea acolo.

Semănăturile cele mai multe este porumbul, carele să seamănă

de doao ori într-un an. Cînd m-am aflat în Ttalna în luna lui

avgust, cel dintîi era cules, iar cel de al doilea ince puse a

face ştulete. Apoi grîul, ovăsul, orezul şi toate celelann ,

cum şi toate feliurimile de poame ce am cuvîntat la Tricşii,

dar cu mare deosibire la dulceaţa şi mirosul lor.

117

Oraş iot in acea 1 ornbardo-veneticeas c«i Italic, cu zidiri

iară vechi şi cu trei teatre. Şi după ce sînt cîte treie în

lucrare, de multe ori dau cîte o bucată 1 şi de 10 ori ; şi

aceasta nu să urmează, căci este oraşul prea mult lăcuit, ci

mai vîrtos împotriva ; ci căci acest neam este foarte iubitori

de muzica şi vor prea mult să auxă faptele cele virtuoase şi

iroiceşti ale acelor mari şi vrednici ele laudă oameni din

vechime. Şi cel mai sărac oroşan trebuie să meargă cu nevasta

şi cu copiii —* cum am văzut şi la salcie Auştrm, lnnnci cu

nevasta şi cu copm la teatru ; căci mir ac.cs'e locuri

socotesc teatnls (ie i olusi l o.i re, I urii 11 a ne ario i

pililele aiclui \ rcdii a i de poli Il I 11 c1 .

I ■ 1 . I l.l Wlii' H‟.li; I

\ ‘ c, i i.i < > i mii ii 11 i u 11 '..i ii 1111 ■. I ,i ca

pe la noi, unde este

III, l ea I i n iii loal i | a i i H .r,i ,1 , 111

oraşul ii ucu reşti, în

I , , , . I. I. . a . I,

;>CStC O sulă clc pil, iru abiia sînt 100 Ba- căci în

naţionalul ro- ască, parca ar li silit -ască. Şi pentru

această .im \J i ii ; iiiii . u*iia, ca ci iiitinipbnclu-

ma

Li o adunare, uncie era şi un englez, carele, clin Ţaiigracl

viind» au trecut prin Bucureşti, şi văzîndu-mă cu îmbrăcăminte

tur ceaşcă au cerceiai de unde sînt. Şi după ce au allai ca

sini din Bucureşti, au începui să spuie că, cînd au lost în

Bucureşti, cu mare rîvnă au alergat la teatru, ca să au>:ă

arătarea - în limba naţională ; unele auzind că vorbesc în

lunba nemţească, au întrebat pe aceia cu care venise (care

ştiia rîvna iui, ilar denadins nu i-au spus că la teatru

vorbesc în limba nemţească) de ştie acest iot neam limba

nemţească. Apoi, allîiid ca din cîţi să albă în teatru numai a

zecea parte pot pricepe, au zis că acest lucru nu numai nu l-

au văzut în cîtă lume au umblat, ci nici că crede că într-altă

parte vor vorbi în teatru întru altă limbă, ci nu întru acea

naţională. Căci a fieşcăriia ţară teatru este întemeiat întâi

pentru naţionul lui, apoi să întîmplă de vin şi alte trupuri 3

streine. După aceasta au început să întrebe de nu are acest

naţion limbă şi scrisoare naţionaliceaseă. Care aceste vorbe

negreşit toate le făcuse în Bucureşti, cu aceia de care au

fost întovărăşit ; ci aciia au deşchis această vorbă numai ca

să mă bucur eu auzind cum vorbeşte frumos pentru naţiia mea.

Judece acum fieşcine cît am fost de strîmtorat de a-i

răspunde, şi ce? Adevărul ? >\r li fost spre defăimarea naţiii

mele. O minciună pre fact ::ă ? N-am putut, căci era mulţi

care nu numai ştiu cele ce \ă urmează,ci parcă au condice şi

de vieţuirea fieşcăruia. Şi J au zis altul că în Ţara

Românească mulţi ştiu limba nemţeasi ă,

1 Numai — aici : singur.

Arătare — reprezentaţie. 8 Tiapuri — trupe (teatrale).

1 iU

A alerga — aci ru înţeleşi«? de .1

î

120

Şi pînă la acest oraş, drumul tot aşa înfrumuseţat este,

îneît streinul călător trebuie să vorbească întîi pentru

drumuri, apoi pentru oraşe. Acest oraş este destul de frumos

şi atît de mare îneît are trebuinţă de lăcuitori, iar nu

lacuitoiu de noao zidiri. Tot omul pe drumuri trebuie să se

bucure, iar m oraşe întrînd, să să întristeze ; căci din cele

ce vede, judec-» mărimea întru care să afla întru acei vechi

ani. Are trei teatre, dar cel mai vrednic de însemnare este

cel cc să numeşte Amfiteatru 1. Căci deşi au fost în alte

locuri amfiteatre mai mari decît acesta, dar s-au stricat,

nemairămîind altul în fimtă ca acesta, peste toată lumea. Nici

că este acuma în lucrare, : aci acele din vechime jocuri nu le

mai fac ; şi mai vîrtos că, c.i să să umple acest amfiteatru

dc oameni, trebuie să vie amina privitori clin alte trei-patru

oraşe. Şi dintru această numai m rime, să cunoaşte că pînă a

nu ajunge acest oraş în scădera va fi avut populaţie peste o

sută de mii sufl. 2, şi acum poate nu

1 O zidire rătundă cu Iăviţi, de pe care să poată vedea tot

omu! la mijloc. (N.a.).

® Suflete.

• Ic ,il dedica a!ta, şi tot asemenea urniînci, lărgiadu-sâ

iuda iă pi şi utcniilii-sc, pînă s;\ împlinesc 44 ele lăviţi

de jur im- j 111■ 1111 toate dc Ic.,de piatra mari, cum am

zis, Iar ocolişul

iii rim ui ma, a mai nail, este de siînjim 400. Pe aceste

toate

I a v n,, 1111 a|> iii'i/ci i (!■:■ mii oameni, a cărora

urcuşul este prin io m.iii. I ii ) iii I-i.i iri ir I acea

jocurile suit doao porţi man holme, |u Mipi .ii cj'.ia /nine,

una în potriva altua, la capetele a in 111 (Mi i ii 11 ti

(iaci am ; is ca arc loriua oului). Jocurile era aces- Ua :

saiitmi, a In )■ a t u 11 i i te dm împreună, arunca tun de pi

et n, hă tăi cu pumnii, şi luptăn ; şi care clin jucători

cişttga, avea ioc hotărît tie cinste în vileag unde să şi

urca. Iar care sa biruia, ca un ruşinat lugea supi bolta

acelor porţi. Acna şi cînd avea vreun om hotărît de moarte,

aducea întru acel mijloc ai amfiteatrului o jiganie, pe care o

împrejura cu un mare balcon de fier, unde băga şi pe acel om

şi să lupta ; şi de putea să o omoare, îşi dobîndea

slobozeniia ; iar de nu, sa {acea jărtta îi ac ci j n» a i j

11.

< Airgc prinrr-accst oraş gîrla I adis. Nu ni arul oroşannor

ajunge pînă la 20 000. De aciia, doao ceasuri înainte, este un

ura, mic, cc sa numeşte Gastelnuovo, şi de acna îaraş inainL1 ,

i doao ceasuri este o cetate, prin care curge un nu cc vine

iiiiiii ii baba I oarie mare, anume Garda, a caria m.w gr ,ca

un ■ ,.i vedea de nu ar ii munţi de piatra foarte n.dţt.

i i .i drumul de la această cetate, înspre bresţna,. mere _•

pe nia i .' ii ic.t ai es 1 u băl ţi. 1 ht i’i.Wg — aci cu înţelesul de în fără.

Ii '> O

Şi , netica statue 25 000,

acest oraş este destul de mare, şi tot în îombardo-ve-

Italiia. Are cişmele foarte frumoase, cu^ feliurirni dc şi

zgheaburi mari de marmură, unde curge apa. Popul %

Acest inimos oraş, ce au luai numire dc Parisul cel nou,

poate :,a sa stadcasca cu loatc oraşele cc pînă acuma am numit

pentru întîirea 1 I rumuseţăi ii, atît pentru cbma lui cea

dulce şi potrivita, cit şi pentru I rumtiseţare a cea de

oameni alcătuita. A căriia cetăţi încunjurarea este aproape de

zece mii stînjini. Este capetenua a tuturor oraşelor dm

lombardo-vcnctica Italia şi scaunul dudui, unde lăcuieşte

otcîrmmroriuî Renial, carele întemeiata cojite cele spre

podoabă. Gîrla Ada curge pe aproape. Aci[i]a au faăuit episcop

sfîntul Amvrosic, arhiepiscopii! Mediolanului. Este o

biserică, a căruia mărimea, podoaba, meşteşugi!!

arhitectonicesc, statuele ce sînt împrejurul a toaiii 2'idii!,

tmnunie şi florile, şi toate acestea de marmura, sînt lucruri

vrednice de mirare. Cînd începe cinevaş să cuvinte/c pentru

tatuatele Y‟icnii ce sa coprind in. zuliit trebuie sa numească

mtîi biserica Siintuîui Ştefan ; dar aceasta a Mila- nuiut

esie mat presus — şi la mărime, şi ia m 'şieşuguî lucru- iui,

şi toate acelea turnuri de marmură mai cu deosebire săpate,

, , ■ I , I ! ; ; I I . ■ , I I I 1 Milt I I;‟ I I'

»II, -,.l :

put in api'optctc ilc >' i < 111 c • ;.i ,i>.i < •. • r.e

alara ţi .(imune,

J licit SOI fine* V .1 > 1,1 li'ehuif Cil/a. ',J', HI

SCUl't, Ul.lt a

aceasta mărime dr zidire, a cama împrejurarea este ca de 240

stînjini, este uvt‟ă de marmură

Are 5 teatre, din c:are unui nu numai este cel dimii în tot

ţinutul Austnn, ci să socoteşte cu cele dintu şi din alte

ţari. Are o plimbare ca la Prater, pe zidul cetăţii, mai nalt

decît ceai antă faţă a pămînt ului, pe la une locuri şi de doi

simţim, şi toată aceasta năiţime şi lăţime să coprinde în doao

zidiri. Şi cu toate că la vremea cînd am fost lipsea cei mat

mulţi din nobleţe şi din neguţătorii cei mari, pe la moşii, pe

la bai, pe la sate, căci aceasta în toate părţile să urmează,

cum şi la Viena cînd mă aflam, bez poliţiia şi neguţătorii

prăvabaşi, puţini era din ceilanţi, lipsind mai toţi cei mari

: mmearu, boierii, neguţătorii şi chiar împăratul şi

împărăteasa, toţi pe afară, şi din cei ce rămăsesără în Viena,

cei mai mul'd pi ■» sîmbătă seara şi să întorcea luni de

dimine[ajţa.

[CUVÎNTARE DEOSEBITA]

Iar noi numai ne naştem şi putrezim în oraş, aştept;. - 1

stăpînirii, cîte cinci şi zece ani, sau pînă ne va veni r,

ia., sau pînă cînd să va milostivi stăpînirea, sau pînă vom .

întru acea vîrstă la care ni se cuvine să dobîndim ace > ;

1

< v . u }.‟iiKiii I cum sa iidimiu sau împuu i va siapim rii,

sju liiloMi I (i.tr iu'iiiii, întru o ameţeala cie gînduri,

cum toţi să 11' ii ImIiu) ; şi dohmdind aerul cel curat» am fi

mai sănătoşi, nu .ivim |»iiifie ,i singe mat curat, am gîndt

mai bine, şi trăind 111111 nunul nr .un obicmm de al iubi şi a

ni să lace nulă de 1 | •

11 ‟' ‟ i • « '"ii mu li chemaţi de slăpîmre ca să

ne orînduiască in 1 I u)l ui, i.u ii, i ic gieşi i vum vorbi

pentru norod mai des bm şi. ui m mi, iu uni imul mi să va

întîmpla ceia ce acum m in11 u»j *I.i, de muşiemm muşii

părinteşti şi peste puţini am le şi vmdcm l.ii (Ic ,i şii in

carc parlc dc loc au [ost. Şi 1,1111

h' picid Iar (ie a li sa

înlimpla pagube în neguţătorii, lai de a imnulţi vemiun|icj la

alic muşii pi intr-acele datorii, tar‟ de a bate măcar un cm

la ulucă a casu, lăr‟ de a trai in bi(l|şugare dc argmtani,

mese mari şi slobode, giuvaeruri şi alte deosibite podoabe ale

casii, iar‟ de a face la scăpătaţi deosibite milostenii, ci

numai împodohmdu-ne ca nici un barbat din toata hvropa.

Aceasta tencire cîştn‟ăm noi trăind tot în oraş.

.Şi cum >:ic că, cu toate că lipsea cei mai mulţi şi mai

mari p' la muşii, iul era peste doa.i mu caleşci şi carîte, şi

cele mai m ibe i u in iii î oameni deschise deasupra şi

aproape dc mu pe |u .. a ( ala i el, i. Şi o sulă soldaţi

olani ,' călări, ""rupţi III i'iaia a, e.i I un: ime a plimbăm,

spre a să pă::i "i" i i'111II I ii 11,i

1: i

' Imos împodobita,

,i I între dumnealor, la număr de doao :i 1 preaînălţatului

îm- iVIilan. Dintru această itieinul, bez grădina . ..re,

asupra căruia smi 1 ior, rîpe, scorbon, peş- ti , , u,i

iiir.i.i , ui:, ;! | * i de piatră la s 1 î jşi t

n'

i■,v.■ nlc111i, asupra lărora este j-.aici ie spre plimbare.

Aceasta ^ fieşcare, îş|i| si leşie pa-.unie, ca sa înceapă a

să sui

pe acea frumoasa galerie şi p.- munte ; >i cînd să apropie ca

de doi stînjim, atunci cunoaşte ca nu este munte m Imita, ci

im zid foarte nalt zugrăvit, în fiinţă numai linul peşteră,

cînd nu mai rămîne alt decît a vorbi pentru acel mare

meşteşui; al zugravului. IJbţile oraşului sînt foarte late, $e

care le udă şi le mătură în toate zilele înaintea vremn

plimbării. La o biserică au 6 clopoie, pe care trăgîndu-le,

lac o armonie mai dulce decît auzul unii muzici. Populaţiia

norodului să urcă peste una sută doaozeci şi cinci mii, bez

streinii, care sînt peste cincisprezece mii.

Mulţi din voiajori ce să întîmplă să vie o dată în Milan

rămîn pentru mulţi ani. Unii împuţinează zilele ce au hotarîc

pentru alte locuri şi zăbovesc aci mai mult. Alţii merg de

îş[i] ridică familiile şi vin aciia, unde vieţuiesc ani. De

aceia, în toată vremea să află oameni mari de prin alte

împărăţii, Cum mi-au spus, sînt şi primprejurul oraşului, cu

depărtare de un ceas şi doao, foarte frumoase plimbări.

întoreîndu-mă la Trieşti, unde făceam băi în mare, între

alţii ce să scălda s-au întîmplat şi un neamţ, carele întrebă.

- du-mă de unde sînt şi pe unde am umblat, şi spuindu-i, cînd

au auzit că numesc şi numele Milanului, ca un nebun au sărit,

127

Accst oraş au fost scaun Jucatului Lombard iii. Aciia sînt

ccic mai bune şcoale-universiiaie dm toate cîte sint m Italia

cea lombardo-veneticească, unde vin tinerii şi dintru alte

ţar? spre învăţătură. Şi aciia, cum mai în toate oraşele, este

o apa mică curgătoare, pe care cu meşteşug prin închidere de

porţi ca cu o stavilă o măresc şi o micşoresc, unde şi cîncl

au trebuinţă. Şi cu acest mijloc umblă pre acea apşoară, ce nu

este nici cît a patra parte din Dîmboviţa, luntrii

neguţetoreşti încărcate ca un munte. Acest meşteşug foarte

mult este înmulţit în ţinut ui Austriii ; şi nu căci au avut

fireşte ajutoriul apelor, multe şi mari fiind, ci căci pe cele

mici de tot cu acest meşteşug le-au întrebuinţat, şi pe cele

mari cu canaluri le-au împreunat. Si după ce să fac cele mai

multe transporturi în ţinutul ei prin luntrii, apoi şi tocmai

de la Trieşti înccpînd, mulţime de maluri rărîndu-le cu cară

puţin drum numai, pînă în gîrla Sava. De aciia le

transportariscsc, tot cu luntrii, pînă în Vicna, Peşta,

Beligrad, Roşava, Vidin, Nicopoli, Şistov, Silistra, Hîrşova

şi Galaţi, făcîndu-să socoteală că cu accst mijloc este o

înlesnire foarte mare, căci o marfă ce s-ar cuveni să o

încarce cine-

129

— însemnarea calatoriii mele

I

Acest oraş este pe gir la ce să numeşte Po, care sa sămu

ieşte cu un adevărat scăpătat neguţetor şi ca un nearn pierdui

pentru care zic oamenii că odată au fost mare şi tare. h

drumurile şi semănăturile, peste toate locurile, suit lucru;

atît de mirare, îneît de nu ar fi făr‟ de orînduială, de muh

ori aş fi cuvîntat tot pentru ele.

Accst oraş este cd nun vecin nu numai din toate oraşele

Ilaliii, ci şi de multe alte oraşe ale altora împărăţii ; mai

vechi iiind decît Roma cu 430 de am, decit Veneţia cu I 708 şi

mai nai nie de întruparea milostivului nostru domn J s. I Is.

t u am 1 182. Kste oraş marc ; populaţiia are puţina. Şi aciia

sini şcoalc, dar nu ca cele de la Pavia. Oraş în cetate, şi

cea mai ţeapann de cîte am văzut avînd trei părţi ale ceiăţii

ocoim* tie

o baltă curgătoare, şi a patra parte, cea lăr‟ de a|sa, este

foarte întemeiată.

Peste tot locul al lombardo- venei icn f i a 111 ce am nviM

:i, locurile de semănături toate sun, cum am ;us, c■ <. 11

acleca in •( colţuri, despărţite unul de a!ml eu ■, mim i n ■

> !••• curg ape, şi i li le.lmrlmi de alee. îuiru i eliip : fieşcine, în locul lui, ar. lîndmi d . ■

‟j.i■ ■ i uerodilori, 'întocmai alee, pe sfoară puşi, sădui

mml < l • dini depune de doi stînjmi in lungime, iar m lit

1111■ ■ de unu, intru care Iş'i] au semănăturile ; iar în

nudul i .»pa. il. u-, în I ieşea re mijloc, cile o viţă

sădită, groasa ca mine nali.i ( a un stat de om, de

132

I ■ I I I I I I I I M t a ■, şi a poi Till r i nsele ; - nie rămase locuri

între

- prim:, I 1 - .-I iu rile sămănătunlor !

./Vcia^ia vedere de ,.mniuiu<Hi i,r j

OK cirumuliu, t.M coprinde

och?!., aduce pe călători ia o mirare, băgare de seamă şj

niul- yunîire atîta, îneît cînd aleargă poşta să sîmpte ca să

află întru

o nemulţumire, întocmai parcă ar pierde un lucru ce-1 are în

mîna pierzînd băgare de scamă. Carăle ce cară mărfuri nu sînt

cu patru roate, mei c u oişte la mijloc, unde să înhame doi

cai, ci numai cu doao roate, şi un cal între doi craci,

întocmai ca sacaoa de apă ; numai atît de mari, ţeapăn-,' şi

gros in lemne lucrate, îneît încarcă peste doao mii de oca ;

şi caii ii uişiiă cite unul înaintea altuia, dar mari şi

frumoşi, far canve <\* umblă prinprejurul satelor sînt cu cîte

4 roate şi cu boi, mari, frumoşi, bă Iţa ţi. Preţul mîinii cei

clintii de doi boi es ie 700 sfanţihi. Şi la cele mai multe

cară, boii nu trag în grume:-, ci în coarne, cu ham de piele.

Italienii cei nobili şi iv-mh,moi :i sînt vrednici de iubire,

căci sînt oameni slobozi şi g ••(.

i Împodobiţi cu adevărate daruri de nobleţe; iar cei i rn,n

s:nt rau nărăviţi, cam cerşi tori şi nemulţumitori, căror,: a

• iile va da cinevaş 3 sfanţibi pentru ce au tocmit, muie mur

nu va auzi, ci tot va mai cere.

Pînă întru acest oraş al Italiii mi-au lost călători ,t <!:■

eM m : iar călătoriia ce am tăcut iar în 1 ransilvaniia, ■ i

ş; Banat să coprind[e] mai la vale. 1 "

: 1 I ■ I i> ii 'Ic !.| Koma. i' ■: u i i, aciia t I ai .

nu., . v ■' ; .1 iii in -\ i.i»l. i .in' c-itc oraş măricel,

c li o n-aţa K.*u re

»' ■ ui , mu! • *••.!•.• şi \ a I II ui li ia, iukv.i

ispravmcat pe liuga care

• 111 ml.I 1\ I .i i I >e auia in iaHi .Batani, de unde

ubăiînd

m.n 11 11111 > •. I ■ 111111 1.1 111111 a dreaptă, este satul

Îvlezo-Hegeş. I * *1 *

: 1 * .»ii- .nu / I * 11 ri I n a ).i

raU-şi i, cu grajduri ioane man, avînd a* *>l*i I * hi 11 < *

I • I. i * ill ilc * I s ■, 11 * • 11 i - /\ I) o l în satul

Aroşhaxa, Senteş. 13c au i a iiiai 111. * 1111 * - î j i ■ t

a* vjt'la i tsa, întru care întră pîrla Maroş ; apoi iii

s.uiiI C .iom:>, rad, A [ilar, {iglet, Ida rom roza, Piles.

Ama este mo .na a grai nlui Kastei licieynat, pe carele l-au

omorit hui sau, iragîml de doao ori cu puşca în taică-său, cu

cuvint că să purta cu ramate către supuşii lui. Şi dumnealui,

ca un om ce nu-i lipsea mu un dar, au hotărît să îndrepteze pe

taica-sau omorîndu-1 ; pe carele pnnzîndu 1 supînirea, l-au

ridicat la închisoare, de unde scăpîud, nu au iugit într-ahe

părţi, u s-au dus iar la acea moşie unde au omorît pe taică

său ; de uude iarăşi prinzîndu-î şi judecîiufu-I, l-au hotărît

pravila de moarte, şi aşa, la i'eşta, în vileagul obştii, i au

tăiat capul. J >e aciia în satul Uhu, ţ.i apoi în I‟eşta. L>e

la Arad şi pînă la Peşia locul este asemenea nisipos cum este

pe drumul Clujului, lie ia Orachia-Mare pînă în Peşta. Şi

sărnănăturile asemenea, tot acelea ; cum şi oamenii cei proşti

tot cu acea îmbrăcăminte. 1 Vin de primă cniit.u«.*.

- Isprăvilu at — reşedinţa ju ci cvi ui ii. s Alaroş — Mureş.

134

.'iui cel mare al , unde să trece ho-

■■:ova, l'ăged, Bo- _meş. Apoi în satul

■ 111 oraş mic în ce-

: i iMiiUseţca caselor, uli

ii mai deopotiivă, iar urîciLine

ia vedete ; ie şi înrrunşaie, untie vede isprăvitul uli^ii şi

a unui .1. Cum si o marc im.ii.i

_. I. „ . . ‟ ..

intru care la ;:nc tio Lan te, de cfoao ori pe sapCammn, ciuta

muzica ostăşească, ce este în număr de 60 persoane, vi multe

alte podoabe. Curge pe aproape gîrla Bega, din care esie si

tis şi canal, ce ocoleşte toată cetatea, şi căci pricinuia

stricare acrului celui curat, au proprit, apa şi au făcut

acele şanţuri, frumoase grădini. Aci lăcuieşte gheneral

ostăşăsc, exelcnţii-sa Şne- Ier, care este foarte iubit de

toţi, căci este un om blind şi cuminte. Numărul oroşanilor să

urcă pînă ia 10. 000. Să împarte acest ţinut al Ban-atului în

patru judeţe : lliriii, Seghedinului, Crasna şi în

Milităreasca Graniţă, ce cade în potriva prinţipatu- lui

Valahiii şi Serviii. Semănăturile cele mai multe, şi mai peste

toate locurile, este porumbul, celelante mai puţine. Aşişderea

şi din pometuri, cele mai multe prunele întocmai ca şi pe la

noi.

[CUVÎNTARE DEOSEBITA]

Iar lăcuitorii neaoşi rumâni — far‟ de nici o deosibiie şi

în vorbă, şi în port ; atîta numai, căci să socotesc tu ai

noştri, care sînt în cea mai bună stare, şi căci, după

călărimca Ungarin, cea mai bună şi credincioasă oaste

româniii, şi mai vîrtos 1 Temeşvar — Timişoara.

1.1 M. I!

sa pă/as( a pe noi romanii

copnns ! Bucurie ca ci am v a / u t dm nc.uuu

osinşi, hun- îmbrăcaţi, bine învaţaţi i im

fericirii şi n cinstii. Şi întristare iară, : .1, 1 văvin-i

î<*ri-.*?rt-r» ncesiorn, mmdrua naţionaliccască, neam adus

aminte şi de vrednicii de milă ai noştri fraţi români, ce

odaia au fost vestiţi.

1 )e aci11 ja am mers m Bccichcrec, Komlos, Mocnn, ( ani/a

unde sa trece gîrla Tisa, Orgaci şi Segliedin, fie lînga care

curge gîrla Segliedin, unde este hotarul banatului dopn. Ungn

na.

Acest oraş este mare, avînd şi otcîrmuire ostăşească supt

gheneral ; şi lîngă şcoala copiilor soldaţăşti au o zidire

inie mciaia, intru care este tin chip ele temniţă, avmd odăi

multe, zidite şi deosihiie intr-un mal, întocmai ca nişte

peşte re, şi f ieşea re gaura, toarte întunecoasa >1 umeda, cu

deosibite uşi şi cu paza de soldaţi pentru oamenii cei ele

neam ce fac răutăţi. Pentru cârc Trehuie sa vieţuiască intre

acele peşteri 5, 10 şi 20 de ani, după vina, şi care va avea

noroc să trăiască acei

hot.iriţi am, h sa dă slobozenie.

l)ar crez,că toarte puţini \ or putea scăpa cu viaţă, căci

cînd am lost a."0(1 o s-au mtitnpl it dumitma, şt am văzut: pe

toţi scoţmdu-i la biserică, ce este in copnnsul zidirii

temniţii, şi pc îoţi i-am vă/iu cu aşa feţe, îneît nu ar ti

putut ci nev aş sä hotărască ca ar putea avea vreunul viaţa

ele un an sau doi, în vreme ce fieşcarc avea să mai şa za cîtc

8 şi 10 ani

130

' 1 :

1 I 1 I 111 .1

II .1111 I . I I . I < „

I 1 III (Ill'll, .11 I

I 1 III J* I I I KM ! 1 I,11111,

ni;.mu, şi ungureşte ! .In l. (ln mm I ceî mai

'ihi!, S.iv Sebeş, I leva, Dobra şi pînă în Lugoş. Apoi de

aciia emneşte la mina stinsa către satul Sacol, Caransebeş,

Slatina, Gheregova, Corniţa şi Mehadiia, ce este în ţinutul

Banatului, în Milităriccasca Graniţă.

Aciia sînt feliurimi de ape mctaliceşti, fireşte fierbinte,

cu deosibită fierbinţală una de către alta, din care una este

atîr dc fierbinte, îneît peste putinţă este omul de a-ş[i]

ţinea trupul supt cursul apii, măcar pînă a număra cît de

curînd de la una pîn‟ la cinci. De aceia şi au un maţ de

piele, pe can? ţiindu-1 neputinciosul în mînă îl trece foarte

repede peste acea parte de trup ce pătimeşte. Sînt zidiri

destule pentru întrebuinţarea celor ce vin spre cîştigarea

sănătăţii ; mai vîrtos

o zidire foarte mare şi frumoasă, ce s-au săvîrşit în anul

1824 cu cheltuiala împărătească, care, bez celclante

trebuincioase, are mimai odăi peste una sută patruzeci. Aciia

sînt şi toate cele trebuincioase, cum dohtori, spiţărie,

gerahi, birt, unde poate mînca cei ce nu vor să-ş[i] gătească

cleosibit, căci şi la aeeasta este înlesnire, fiindcă aduc

toate cele trebuincioase spre hrana de prin satele ce sînt

împrejur. Este şi oteînnuitor ostăşesc. Acifija am văzut

ofiţier atît de prăpădit, îneît în pătură l-au luat din

caleaşcă şi l-au dus în odaie, avîndu-ş[i] mîinile şi

picioarele zgîrcite de tot ; şi în 16 zile l-am văzut drept şi

pe picioare, cu o nespusă bucurie în faţa obrazului.

137

I il. K 1111', : I! HK ii - I .

\ \ Vili iii.ii iîlUil ISlOi--' i«.M *- *'• •- - - " v *•••••

- A -- . 1 ... V.. V.- T : 1 T- S ! V ‟ 1 * -

;i| >C Mill şt ;!!

palrua ! f. >;î s i î ,i. u.ii ... -

tului ; cuci clii.u noi piua ocinii nu ik.-^iîi h.i...i

Iu lumină asemenea lucruri folositoare obştii, prin caic sa sa

folosească şi cei scăpătaţi pătimaşi ce nu au mijloace de a

calatori în ţări streine spre dobîndirea sănătăţii, ranniud

accst cîştig de folos numai pe seama bogaţilor, care sînt

toarte puţini pă lingă pătimaşii săraci.

De la Mehaclia, drum ca de 3 ceasuri, este un oraş mic ce să

numeşte Orşova, în marginea Dunării, unde este hotarul

Austrii! de către prinţipatui Val ah iu şi al Serviţi.

Şi în satul Slatina, ce mai sus am numit, este apă metali-

cească, din care beau şi fac şi băi.

Din Braşov iarăş călătorind tot întru acel an spre Maroş-

vaşarhcli 1 şi pe la alte nu .ii de domni unguri, am trecut

prin Marinul.dv.1, 11 " în imului

<->ibci ibi i ;',en, în

judeţul Şekler, Oladil.iln ,. 11 i I. •, . r. '"'in : ' : 11 -

1 r şi isl ai o .vaşai heb, oraş

U),lt, | .■ Im i ■ -I i • m iv .»!■.» din a Ş U1 i 11.

-v, ; , |, | ,| ,| i , . ,i t i ,i i i .1 .;, ,i i. a i u '.

i>' i ; mi ui i or mi este pre-

... „ na I." 111 ■ ■■• < vi mt.Iu domni tl. nea ni mare.

Accst

(1| ,..,u. 11, 1.111111111 1 liberi I.. i j ■, > 11, in 111< Ic

tui unguresc. Lăcuitorii (Vi in.ii mulţi sini iiniuin, şi

romani puţintei. lie aciia, in satul Radnot, Şexburg,

Scgliişoara, oraş mare in judeţul Saxen, Ehsa- betştadi, oraş

măricel, unde sînt lăcuitorii toţi armeni, trăind 1 AJaroşvaşaihcli — Tu'^ul -Mureş.

»iiiemeietc de

i în Mediaş,

i <len adm ;u! luiin!

■ c v aLim la toate . ,1 Ivi

obştea iioiii cum sä poate tut

intr-o vreme să tic toţi bogaţi, unii «nai mult, şi alţii mai

puţin. Şi pricina pentru care nu mă puteam a ma dumeri au lost

căci eu, fiind rău obicinuit şi coprins de ştiinţe care sîni

împotriva pravilelor omeneşti, judecam că de a xri bogaţi cei

ce poartă papuci, trebuie să fie săraci cei ce poartă opinci.

Intr-asemenea, zic, judecăţi aflîndu-mă şi văzînd pe iuţi

sfetnicii, neguţitorii şi prăvăliiaşii bogaţi, aşteptam să văd

pa norod sărac ; din care pricină am şi fost silit să cercetez

felurimi de oameni ca să aflu acest mie necunoscut mijloc. Şi

de la toţi am luat răspuns că aceasta este cea de acuma mai

mare politicească chibzuire a otcîrmuitorilor Evropii, de a

îndemna şi a îndrepta pe tot lăcuitoriul spre drumul

fericirilor, hotărînd că : în oricare parte de loc va fi

bogăţia numai la cîleva persoane numărate, acel loc este

hotărît sărac, dimpreună . Iii ii şi cu acei bogaţi, şi că

atunci este bogăţiia statornică, and toţi de obşte sînt

fericiţi. Şi că a celui prea bogat bogăţie să în-

statornicează cu cea puţină a acelui mai mic. Aşadar, dim

aceste auziri, destul m-arn dumerit la această pricină. Dar

folos ? Căci m-au ameţit iară alte strîmbe judecăţi, fiindcă

vedeam mulţime domni mari şi mici aflîndu-să nu numai toţi în

slujbă, ci cei ce nu s-au abătut din datoriile lor fiind in

slujbă şi cîte 40 ani, şi mai vîrtos : după 3 şi 4 ani ureîndu

fieşcarc în mai naltă treaptă. Şi ştiind că pe la noi, cu

toate

13')

slujiriiI .fiu tii,,,:

mal te 11 -, > l. .i : ; i ■ • * : •.* *

să urca, ,i in Im u! ,u •. i< •• i, ;!!•: i

nii.ii multă mt rciiincwt-, i * ■ .tu .m.-

tesc cunosc cu ca au ajuns în cea m.n iii ilt.i in apta lar:

cic: a sluji întîi la cea mai nuca. Şi că ponto mie mi mi si-

parc această urmare că este cuviincioasa, liind ohu înmi sa

\\\y oameni far‟ cie nici o ştiinţa, învăţătură si dar şi tar‟

de nici o slujbă cătră patrie, într-o clipă urcaţi la cea mai

înaltă treaptă, ci numai prin clare de bani, cum şi pro cei

mai slăviţi îu nalte trepte, şi bogaţi, ca un trăsnet aruncaţi

)os şi sărai i. Iar‟ de nici o grcşala şi judecată, ci mimat

căci au con icnit darea de bani, şi că de aciia nu este nici

slava, nici bogăţia temeinică. După accste auriri aclucînclu-

mi aminte si chiar cu pe cîţi am cunoscut nalţi şi bogaţi şi

în puţină vreme «scăpătaţi, n-am mai făcut nici o întrebare,

ci am început a tace o băgare de seamă in vreme de 30 de ani,

de cînd am putut ţinea minte, la această nenumărata sudoare şi

tiare de bani al acestui norod rutnanesc. că doar voi găsi

unde s-au cufundat. Şi caninul întîi la mulţimea domnilor ce

nu fost întru aceşii ani şi uiundu-mă în toate părţile,

introbind şi erreetind pte mulţi prieteni, nu gă~ sase nici un

leh de lericiro la mo o tarnihe, nemaitrebumcl să o caut., la

nepoţi sau tii, şi cheluii'c ne namesi.ii ', moşii sau alte

averii, căci toţi să alia în nepomcniiă sărăcie, despărţiţi şi

răspîndiţi toţi în toate părţile, făr‟ de nici o judecată şi

învecle- 1 — ac.irct, dependinţă.

140

I

. I I, I I I 11 I I II I 11 ■ I I \ : 11 m I I'M'

■ I < • pr I,i 11 n»v. I

•,

O >,• I p<„ U).U .1 ZII'.I

S« <! -.'t „. ! uniln ce !e I‟I a

! uşi»; ceară Tiiilv răboj -. Altiiv. i

casele boiereşti, celor mari, era pline ele boieri ele al

doilea şi al treilea treaptă, aşteptînd mţi ajutoare prin

tcliurimi de. mijloace, şi mai vîrtos prin busmeturi, căci

toate liusmeUirile sa cumpăra de boieri, şi mai vîrtos de

multe ori li să da în credinţă, lucru cc pe vremea aceasta nu

să pomeneşte ; şi aşa toţi aceşti mici, ajutîndu-să de cei

mari, îi iubea şi ii cinstea, şi boierii printr-acestea să

împuternicea şi să înmărca.

Tar acum, acei mici nu ne mai iubesc, ci numai ne linguşesc,

căci de la o vreme încoace, adevărat, îşi fac irneresunb tot

prin noi, dar prin dare de bani ; şi aşa noi rămîind singuri,

întocmai ca o pasere făr‟ de aripe, îşi bat joc şi copiii de

noi. Familiile sînt tot acelea, dar cel bogat — sărac, şi cel

CMÎ ■ tit — ocărît. Cum şi din cei mici, deşi şi-au făcut unii

st‟-n. amesteeîndu-şi interesurile dumnealor cu ale

domnilor,dar a • ! tot acel temei al nedreptăţii şi al

necinstii, nu au nici o c‟a- tomicie, pentru care pricină sînt

mulţi cinstiţi, vrednici, ■ r muritori de foame, căci prin

aceste daruri nu pot a să r^

Aşadar, negăsind strădania norodului întemeiată n; averea

domnilor, nici într-a noastră, am fost silit să o aur 1 Mcrtic — baniţă mică de 20 oca.

* Răboj — tlaicric.

Ml

. . i ' C Cai'L" ii Li pUCi iLC CU i Li Lâ bîi i -iC i i ti i

» L v S - ,

luxul ş> ne buna orînduială, ce curge între noi toţi. Şi iuînd

seama bine la toţi cei ce cu neguţiul sä speculansesc, unul şi

nuuiui să vecie statornic în averile sale. Şi, negreşit,

cuvîntul nu poate li ai tul dccît că nu s-au stăpînit ele nici

un lux, clin început şi pînă acuma, carele este dumnealui

vistierul Hagi- moseul. (Sa nu socotească cinevaş că laud

această persoană ca pe un prieten, căci singur poate mărturisi

că, de etnd cunosc lumea şi pînă acuma, n-am avut între noi

cîtuş de puţin prieteşug. fii îl numesc căci mă făgăduiesc să

scriu adevărul. Şi căci nu scriu numai pentru îndreptarea

noastră, ci şi a elimini 1 ii ...-i ii esc şi a sistemii

negustoreşti, cum şi a tot noro- liiibv. fiiudi ă :n este 4

sisteme de oameni sînt înclinate, şi cînd n,i i ii .ii' i iei

. ! va îndi ]Ma a mi si v i ajuta, peste putinţa , i , . i i i

■. i 11 a 1 dv ■ i »ie.l e 1' „1 w', st a I'' ii 11 ■. .)

,. i ,, i : 11 11, i ' i x i 11, | a i ä. Inuia le c a ui norod

ia nici

II mi , 11 ,iia. i i II <!; ia unul pînă la altul

. i,., >,. | ,i ii, .1 in ,i ii.nii am a|!iiige cel bogat

I,I !! 11 . , ie a . i undea

toate

ii iie, 111 j'!aie şi mi

neorînduiala

i........................ i .1.1.

' i , i , .i. i 11,.i, in

I i .

ntai pedepseşte adere de cinste 1 astăzi veselie,

o ne aflăm, t re

■ 111 datoriile unui :' i de !ii namile, i,

teme‟nu ile cavlor

■ ‟a roate Ieri ,i ih ia noi

iele rele a eel dimii pas este

li in rea spre obştescul folos), să ridicam inimi ruga toa re

căi re milostivul părintele ceresc, să ne îndrepteze spre

drumul ferici- nior, şi să cerem iot chipul de ajutor de la

preaiuălţatul nostru domn, ca de la un părinte şi ea de la un

mădular neamului rumănesc, ca să putem urma cele mai nainte

zisă foloase căi re naţie, căci, cum am mai zis : în fericirea

obştii ne vom găsi fieşcare în parte şi pre a sa.

Iar în anul 1826 călătorind iarăşi din Braşov spre Bavaria

şt Elveţia, am mers tot pe drumul Timişvarului, Peşin ^

Vier,a, pe care drum cele ce am văzut s-au şi descris. Iar din

V"u na călătorind spre Minhen, care este scaunul crăiil

Bavariei, nu văzut toate lucrurile mai deosibite. Căci după ce

vede cala loriul un loc ce firea l-au împodobit cu multe

chipuri ce aom ochilor mulţumire, apoi şi cu a lăcuitorilor

strădanie, im j>;iim s-au prisosit frumuseţa cu felurimi de

mijloace. A i vede oneil adese dealuri, din care unele sînt cu

păduri, şi al iele ochi ui limpede sămănate ; şi întocmirea

pădurilor iaraş nu sîni ; >..• cum lirea numai le-au odrăslit,

ci le au curăţate, bine îngrijii şi cu drumuri curate, pe care

nu greşaşte cinevaş de le va «i numi grădini. Precum şi

locurile de sămănătură sînt cu o

i.i iv.it: .ic. I blagoslovit pămînr, ca sa prictnuinşie din

sti cina.

11' ' 11' 111 < >i vr.pmăşasca otcîrnnure ? Şi pre tonte

acestea sate ilt ]'i(- .ii: i i le !c va şi nunii cinevaş

oraşe, nu greşeşte ; căci ' .i .i-l '.mi . mu in.n ii mite voi

ctivîmn, şi la rare sat vor fi 1 niii I u net e ;i i . i < < 1

< mii! miormai ia înşir palat uri împărăteşti. I .i • Hiioi ii

' i ii i t 11 v i .11 - I >: i ti. i, Io ii ii‟ h h i ii i 11

< > r (, cu pur 1 ară

1 i H II .1 şl I ( ; 1 i I , I I l

Sa i ii a ii a ! u i 111 ■ mhI ; i; 11 n 1, o v avu I, .i-

e.ira, o r: u 1, pe ea re iui î i dau la vile, ci i! lac l>ei

e ; i i , ■ a, poriiml) pupii, ca r t o 11 ;

brnsbe 1 şt rădiclu multe, var/a, g:1111, slctlc, moi , nvi şi

alte verdeţuri i legumi îndestule, cum şi loaie lelurimile de

poa me.

Vitele sînt mari şi de o grăsime necreemă - - şi aceasta

curge iaraş; din buna onnduială, după cum mai nainie să va

cunoaşte.

Calate,na mc-au fost prin Burkersdorf, ce este sepie, poşte

— p oraş, Siga rt skir!ieri p.i. oraş. Perşiing p. '/■>, oraş,

.Şuii Pel ten p.1, oraş mare, are o biserica, a . inia mărime

şi eugrnvoaki dinăuntru este un lucru loarte deosebit ; rană a

nu imr.i în oraş, sa i rece gîrla iYasin pe pod stătător.

.Merk ! >'ţ „' ■ „' „ -.S'

;'sş 7 -— n.ip.

1 -14

— însemnarea călătorii! mele

A cest or.r,, l.inţ este unu! dinlr-accle mai frumoase ce am

văzui, peniru multe daruri ce are, fund şi pe marginea

Dunării, care puţin mai nainte de oraş nu curge pe ioc şeţ, ci

pintră

2 munţi, ce sînt împodobiţi din fire cu felurimi de păduri ce

să coboară pînă în marginea Dunării, unde sînt şi drumurile de

amîndoao părţile, pe care este cea mai frumoasă plimbare a

oroşamlor. (dăci acei munţi cu păduri şi cu curgerea Dunam

pintră ei aduc ochilor atîta mulţumire, îneît să întristează

omul cînd să depărtează de Linţ. Aciia sînt şi fabrici

împărăteşti, unde să lucrează pinzale ce sa numesc de Linţ.

Licrdln:', p 1'/.;, oraş. Iniierbach p. lVa, oraş.

Sighardin, ,, l, ora ,. Ş.ndiug |>. ! , or..ş mare, în

marginea gîrlii Inn, ce , 11 (, ( j,(. | m , ■ I . i. i ,i i' >

i 111.1 d ‟ (. i ac 11 o î a ruf <\ us t ri ii de ca ti di

1. i v • H i a

I >v | ( || ,, 11111111.1 in 11 ■ i . 11 5 • • I.IIII i ■ i •

„fii- şi puţin caia-

eibrăcaţi curat ; măcar nevasta, r şi îudrăsneaht ui, sau de

treapiă

. I, ,, j

Minvu/nme cu j, >,i I.i

i 1111 n'l'.t re, 11 ui

.

■ >.i (I'.: pi>lllel >l l 1 şi 111111,111ni i J »i iui' i ..( i

tu loaşte l .1 siiit ;:ciu-şi lieşcare < i. 11 - ^ -

riia sa, şi de aceia de bunăvoie sa poartă bine cu lieşcme.

Iar la noi, lăcuitorii, din multa juguire ce au avut şi

nehnui- îiarc, nu-şi cunoaşte nici datoria căiră altul ;

aducînd încbi năciune numai aceluia de care să teme, cum

stăpîmi[ln|i său, zapciului, ispravnicului, de-1 va cunoaşte;

iar cătră oricare om nu-ş[i] scoate căciula, fie măcar de cea

mai mare treaptă. Cum mi s-au întîmplat chiar mie să mă

întilncsc cu mulţi lăcuitori cu căruţe pe drumuri, şi nici

unul nici căciula ş-au scos, nici drumul jumătate me-au lăsat,

în vreme ce vă- zîndu-mă cu barbă m-au cunoscut că sînt de

treapta Divanului. Iar mai tînăr fiind, dar ispravnic şi

împrejurat de slug;- tori, atunci întîlnindu-mă au căzut la

pămînt cu capetele ••oaiv ca nişte vinovaţi de moarte ce ar fi

aşteptat scăparea de ia mine. Cum şi chiar supuşii miei, mie

îmi dau închinăciun . iar altuia, fie şi mai mare, şi mai

bătrîn, căci nu are irebuiia i de acela, nu-i dă închinăciune.

Din care să adună că nein lătura şi înjuguirea prosteşte pre

om, făcîndu-1 şi rău, Şi i aceia cu dreptate să uită asupra

fieşcăruia cu vrăjmăşie, si. . tind că poate şi acesta va veni

vreme să-i facă vreun , i nime — căci bine n-au văzut de la

nime — sau că şi acela îi v. 1 rolitefsit — politicos, amabil.

10*

ş: curatul clin pre lacul. („.iro .n iMi' to.ito pro I aceri

sa s. jttlcs. cînd vreunul ce este in nalta treapta scade dm

putere •, ;:wulia atunci acea mincinoasa plecăciuni' şi

prelacut prieteşug •«. m scurt, linguşirea ce să arata catra

cel mat mare sau !M :,ti. şi numai în vremea ce avea trebuinţă

de acela, sa' proi.toc ni răutate, obrăsnicte şi necunoştmţă.

Acestea toate nu lac mărturie de om slobod, luminat st

cinstit., căci aceia ce să poartă cu acea firească slobozenie,

ce mai sus ani cuvîmat, sa arată în toată vremea tot cu un

mijloc cătră toţi, cinstind pe I . . are pe cît să cuvine.

Om Şarding am mers la Minhcn, prin cele mai do ia «alo

staţii : Mallung p. t oraş. 1 .endorl p. i, oraş. IMalkt!,- >.

!, oraş. Alt entmg p. I >'•>, oraş. Mtldorl, orăşel, undo să :

-oce gîrla Ins. Am! mg p. I t/«, oraş. t faag p. 11 '•>, oraş.

T I.«!: s i - singen p. i, oraş. l-'asdorl p. 1, oraş, şi

Minben r>. S.

Acesta este scaunul a! crăîii Bavariei, întru care sînt

multe lucruri, vrednice de vedere şi cîe însemnare, dar eu am

îndemnat numai cele de la vale, căci am luat seama mai mult ia

mijlocul cei blind şi părintesc al otcîrmuuonlor si la ne-

curmata grijă cum sa-şi fericească noroadele ce sinpinesc.

Acest crai de acum al Bavariii, anume Ludovic, mult să

sileşte spre faceri de bine ; are mare hun cuget pentru noroa-

dele creştineşti ce să află în nedreptăţi. Şi cu toate ca nu

are nici o înclinare şi este foarte depărtat, dar după cît

poate, tor ajuta. Nu este mai mare bucurie decît de a-1 vedea

cineva: cum : mbla prin norodul său, prin oraş, prin grădini

ş‟ It teatre. întocmai ca fieşcare oroşan, şi îmbrăcat cu nici

un i !<ip de fux. ci cu toarte obicinuite haine, ca să dea

bună pilc!.' !.. ce;.,‟., iţi. în cîte adunări obşteşti l-am

văzut, n-au avut nie; ° ' \aueă de semn sau formă

împărătească, unde era alţi mu!- 'e.imp îmbrăcaţi şi

împodobiţi. Mai vîrtos la o litanie, ce - ; „ace pe tot anul o

dată, cînd să duce mai tot oraşul d îl ui. de la palat şi merg

la biserică, de unde săvîrşindu-să slujba. îl preumblă pre

multe uliţe, pînă îl duce iarăş la palat,

149

-mi trebuie sa ireaca pc ia aa-i iwc um«. K.> .hm. j.»

tiu s.ii ',.i iau cl .i i ii ti de la săpîmtor pentru caei s-

au silit sa si o.i ia soi de vite lume sau căci le-au

îngrijit., cum şi cei ce izvodii un ce spre folosul obştii.

După aceştiia vin sumă de oameni călăreţi, ce aleargă cu o

fugă grozavnică, şi care întrece pe alţii, iarăş iau dar de la

crai. Şi cel ce estimp au întrecut pc toţi au fost un copil ca

de 14 am. Dupa aceasta urmare şi săvîrşire, sa tace aeea

litanie, ca un chip de mulţumire a norodului cătra crai.

Aceste sînt, fraţilor, mijloacele cu care zic că oblăduitorn

îndemnează pe norod spre îmbunătăţiri ale tuturor lucrurilor

ce aduc fericire şi podoabă. Care va fi accla ce nu va lăcrăma

lăcrăma de bucurie la o aşa vedere, pentru o aşa împreunare a

ob i ,'idui lori ului cu norodul său ? Craiul pe norod

nulmaşte şi cm-.leşic |>ii11 iii o a lui buna urmare. Noiodul

pe crai iubeşte şi i ii a .a bunăvoie i s.i ;.npuite. * .lami,

cu aceste imet tiaruti ■ta ' iii,ii, 11ii li ini iea a j ie

norod sa şi iiin |easca vitele şi toate In, im ile .a I ■

inieuieie.e i a le nil i umusei.cze. Norodul, su- ; > 11111'

111 ‟.a 1,1 III ll IO ,a I e şl e pallia, priCIIIUIIIel Şl

Craiului Ia ii du

! I I II ,1 • II (

I'm .iie .un văzut întru acest oraş, cel mai vrednic de

vedere şi aut de dcosibu lucru incit poci zice că în puţine

1 Li)

i I o.i re tie .a de cărţi

0 de lomuri, ivea ce încă

00 sînt j'rr-

ii Ai isioici 2 csl r

liras'la ! 1 12 0X\ miii

■. I '.i .1, I II I ( IMS' .1 in 111.11.1 a I I a . I ,i

Jilţul »>111 ‟* si n I

Iliad,i Jui Omir 4, . ■ , , iari, şi în fieşre-

care toaie la începerea istorm este şi ca» li a a con istorii,

care este prescrisă după orighinaiul cel mai vechi ce se alia

intr-acel frumos oraş Milan, pentru care am cuvîntat în

călătoria de al doilea an.

Cartea lui Theocrit 5, ce să numeşte Idilien

Si, rna nu scrip

ta de la anul 1395.

Lexicon latinesc, manuscript pre memvrană 7 de la anui 1158.

Cartea care s-au găsit din vremea ce s-au descoperit Iradia

şi Pombia 8, întru care cîte slove s-au putut bine cuncaşu s-au

tipărit cu slove negre, iar cîte nu s-au putut desluşi şi 1 A se izvodi — a se înfiinţa. 2 Aristotel — filozof grec. 3 Orînduitul om — bibliotecarul, custodele. 4 Homer. 8 Theocrit — poet grec (sec. IV î.e.n.). 3 Idilien — titlul manuscrisului e dat de autor în germană

IdiU, 1 Memvrană — pergament.

8 Iraclia }i Pombia — Hcrculanum şi Pompei, oraşe romane,

acoperite de lava unor mari erupţii vulcanice şi descoperite

abia în secolu! ai XVIII-lea al erei noastre.

151 v-“' * ?« * t.L ciL!|>i L„ i.i .iiic iKM!nun si tie iwmcm i

1

nnţi, şi alte mul Ic lucruri .temenea, prccum >-,iu mai '/]•>

pentru cabinetul firesc ai \'icnii.

O mare * ich re, intru tare este adunare file] peste

10 CCC icoane şt cadre, dm care unele sini uoao. ;.i altele

Io,wie \ c< hi, zugrăvite de cei mai vestiţi la meşteşugul

/ugi aviii. din carc cclc ce mi s-au părut mai deosebiic in a^

amare ,im însemnat : Icoana simţului losil. ce ţine iu braţe

trupul nulostivu- lui nostru, domn I ! Îs.

rs‟artis 1 cel irumos, ce singur s-au drăgostiţ Lb■ sine7!.

Dux C <3rol al Havanei, călare ?i oteirmumcl 1 eghimonţ::?

său.

rhiset, carele, iăsind singura pe Ariadna în ostrovul Naxu, c.!.i g.Ma de a ple. a.

/\puni-re.t soarelui, ce să \ ade după 11.1 rimat u 1 de

p.tl.i'c'ui impă rii 1 c,, 1 !,• I. I\ 1 inia.

I I

' I I < • I : I ; I

I i i11 u! u i

i‟>‟! ninţa lui ii !'.des! riii,

ratesii ama/oaneloi . sa - 11 :iniLi u j ,u. iui de neste idrl;

lnocJon.

Don I'crciinancl, fr.uc-lc lui i-'ilip a! idea, crai a! Tsj

Avraam, >und gaia să jertfească pre liul său Isaac, gerul il

popreşte.

Rafail cel vestit. •1

Iccioara Maica, ţiind în braţe pre Is. Hs.

.Moartea pruncilor celor nevinovaţi şi împotrivirea ni a ce

s-au urmat in vremea lui Irod.

Ts. I Is. primind cu blîndcţe pc pocăita păcătoasa.

Toate aceste icoane şi cadre au o aşa asemănai.-, m bucurie,

altele in tristare, cum şi în minie i în haiai-, cum am zis

pentru maicile ce s-au împotrivit trăgîn.! pe lor din mîinile

vrăşmaşilor, şi mai vîrtos accia cu lumi să munceşte copilu să

o stingă, atît le este asămuire.i.

— filosof roman. educatorul împăratului Nero. <• urma

unui ct>:iî! ct, i-a poruncit să sc sinucidă.

\»hiZ'MH,r populaţie legendară, compusă numai din 1-n

noscute prin vi-:uţi!c lor războinice.

Raj ai! — h-thtel (1483—152C) — celebrul pictor italian din

Renaşterii.

im; a I--.

pan

• T

(. 1 ! <

1

tapi-.crii clo CJuna,

Gradina Curţii, cârc despre o parte are palatul oă;csc,

despre alia o caserna 1 mare, înaintea cari ia în toate bilele

s.; face mustra soldaţilor, cîştigînd plimbarea grădinii şi

aceasta vedere ; .şi la celelante două părţi sînt namcst.ii

mari pe stîipi, unde sînt cadrele ce am numit mai sus. Această

toată plimbare are numai copaci mulţi şi mari, prmir inşii

aşternut nisip, şi pe la locuri cu brazdă — şi lăviţi de

şedere. La mijloc — un loişor rănind, unde dau băuturi ; la I

colţuri — 4 havuzuri. Dintr-această grădina trec iuti- alta,

ce <> numesc gradina cn- gle; cască. Ai casta c>,ic ,iin dc

marc, bicîi mărar cel mai obi- ( 1111; i; .im li . 111 d 11 <

-1 i.ii \ a | • i ■ I -a iiii ni ii y\ ca o împrejure.

■ i 11 ii , 1111111 m ], i 1111 i 111 \. i ,ii , .i i 11

c h ■ şi i al a i i a v i n 11 d r li iu 11 r l . 1. 11 , ,,

I, i | > i -111 i ii , .im , ,• mai < lei 1 rc|' i vm *..i l

rraca la alte , .1, 11 ,. 11., .ii . .1 .i.i . 11,1 n , mic,

nu ■ ■ i, o gradina dm cele iIuiim 1 iii", piiiiii 111,1 iiiiii

cnrgaroarc, peste care sînt ie~ liiiiun ,1,- | m < d 111 i a

linşuaic. Arc aice m multe lelurnm, cum a ,|i.ili icii, |

iaduri . i a I li' multe podoabe, unde este şi pala I ti 1 111

ii i \ ii 1 u i ( a rol, 1 ra Lele era i ului. 1 iSm'i/iii —- ca/.,uiiv“i.

iD'i

i\'îm-

■ oraşul •;i il ru ui

odoabe !■, spre o . mare şi pe sie -100

i ne uni de

H 1 1 I 111. I I

cur' i : ■ i! (.u iu.1 csie

O mov! : u ;; c y : J î l K„ S.i ; i J U 111 *

drept apă ii.-. • a pe nîuă.

Dintr-aceasta apă umplîi .cleşteul, sa > .te e o gîrlu.ă,

ce este pe marginea drui i căriia lunr ţine ca o ju

mătate de ccas, şi lăţimea de 10 stînjini. . .ceasta curte ră-

tunclă, cu heleşteul la mijloc şi şadrivanu, cu palat şi

celelauie

10 case, aduc o mare plăcere la ochii privitorilor şi poci zice

că o asemenea curte nu am mai văzut. Iar grădina are tot cam o

formă cu cea de la Şeenbrun, avînd înaintea palatului un mare

ochi ele grădină, făr‟ de copaci, ci numai aşternut cu brasdă

şi felurimi de flori ; şi la mijlocul acestui loc — un havuz

mare cu şadrivan, avînd iară o aruncătură de apă asemenea

naltă şi groasă cu cea din curte. De ainîndoao părţile acei

grădini cu flori numai, sînt vreo cîteva postament uri,

desupra cărora au statue de marmură; apoi, de cîte irelc părţi

să întind grădini cu copaci întru o mărime nespusă şi iarăş cu

felurimi de alee, unile întunecoase, altele luminoase, cum şi

spaleruri şi alte multe figuri prin copaci formalisms i pe

alocurea felurimi de foişoare, cum şi case întregi, pe a in

curea mobilate cu mare gust, i orangerie 1 cu sumă de flori şi

copaci deosibiţi streini ; şi prin toată această mărime de

grădină sînt şi multe canaluri cu apă curgătoare, lată de 1 Orangerie — seră.

1513

ii' ş iu I.ii ui I m h macumca caira mi lost i 111 I hiiiim/cH

,..!i 11111111 1111 ■. I; I înai (ieşi epta 1. ( 'ladiu.i icd'dor, unde poale li pesic I^O tapele de viic

sa III i i ! I ■ < ■ şi dr m ii 11 e I ei u n.

< 11; I < 11 n. t in toaie buruienile tile sini 1 rebu

mcioase la meşteşugul doi tonilor, şi .die multe grădini, pe

rare nevăzindu-!e nu am putut le sei ie.

C.abinet. tie iinni.min, unde au leluritni şi minunate miei

chipuri lucrate pe lildeş şi pe alte met alun. O alia zidire,

întru care au adunare de multe lucruri tie mare preţ, cum mul-

ţime de antici, mau bucăţi de măr?>eanun şi toate felurimile

tie motalun. Şi alic multe dulapuri, pline cu asemenea

lucruri.

Aba zidire, iar cu adunare de multe monede, medal uri * şi

alte măruntaie, iot din vechime.

1 altă zidire, întru care au obşti ască aduu.uc de in.iir

luu-i lele a tutulor mc.teşujuinlnr.

1 pat 1 alta, mini eare >•,11- i'i'ji,i-.ea adunare de cadre

lucrate tai nuna Iar" tic I ei ■■. i 'im şi miniaturi pe zmali

i în

1 1 ll leş S.i ] l,l I . 1 , ,| II li > ■ .11 < till.

M I ■ . .1 . I 1 .11.

1/ ' nil l.iln

î

; 1 (Ic I KM hl i:C, peil! I'll

Şi l.i cc să mum Şc tl a unde să în'.

Şcoala de cădeţi.

Şcoala ce î zic n ' mc ' : :s.n 2 Iu, pe

Radul şi Alexandru.

Şcoala a practiceştii învăţături ele doltori.

Şcoala de gerahi.

Şcoala de moaşe.

Şcoală crăiască pentru buna creştere a tinerilor.

Şcoală pentru copiii garnisomior şi ai invaliţilor, aoec.t n

bătrînilor şi ai răniţilor, şi pentru cei. ce nu mai pot l-

.ict.i pentru vericare pricină.

Şcoală obştească, ce este de o mărime nespusă.

Şcoale de învăţături în parte.

Şcoală !ilosoficească.

Şi boz acestea mai sînt şi ale şcoale, dar eu nici vreme .-m

mai avut a le afla, nici am putut a mai alerga, aflîndu-mă

bolnav clin Geneva şi pînă m-am întors acasă.

Ai ademia ştiinţelor.

Academia crăiască a meşteşugului zograficesc 1 Săpatul picrrüor — sculptura. 2 Meşteşug zograficesc — pictură.

! .77

\t ‘M*\-ii, iii.ii c.*, it.: ;-i 1111. u ! , -

cure pentru marimea şi podoaba ce a11 .a n

iii şi numite duprin aceste ţări. Bez toate aceste ce

am însemnat mai sînt şi alte multe lucruri folositoare obştii

şi spre podoaba oraşului, pe care ncvăzîndu-le nu le-am scris.

Iar din oraşul Minben călătorind spre blveţia, am trecut

prin staţiile cele mai de la vale : Pfaifenofen p. 1, oraş ;

Ining p. 1, sat mare ; Landberg p. ll/2, oraş mare în cetate,

din care ieşind să trece gîrla Leb pe pod stătător, foarte

ţeapăn şi frumos. înlr-aceste două staţii ajunge capu! bălţii

ce să numeşte Ammerzee. Iitibloe p. i, oraş. Kanl bereu p. 11

/^, oraş. Obergingbiirg p. 1, s.u mare. Kemplen p. I, oraş

mare in cetate, unde ■, i \i im ,■ ;;u jj 11 lei , iliu i nre

au I acut un cataract toarte 1111' i u 11.11 , lini!; i i il<L

10 .111111111 c ti ■ M'IIIII, pai'dosite t ti i mi 1111e i

lii.ui' d11• j 11 ( 11111pa1111 e, 11 u 11 s.i arui ii ă apa

peste io.,i.i i11II;• 111Hm i• ■ i I i ‟ ni.i.ui.i ilin si'i ui

sei, can: vedere

11 ii r j > 11 ţ 111 1111111111.11 ■ * \j"'i in I .ui, I •! a

,.■ • I , I». 111 g e i p. I ■ /•>, oraş ; K ri ei ib. 111 I >

I ' , . ...I I I 111 p ‟ I I I . I 11 I ci a 11- in ostrovul

ii ,•. 11- in 11 a 11 I I ii 1 iu,,' I ,i In >i .11 ul

11.1 v. 11 III de ea n ă

1 i \ 'ţi I

I /!,(11 I /•.,/,>' I • * I 1 11 11 .. 11 (

I (.>b

it cele ce

■ ţi mo- itiI ii

tufe,

- :>i cel mai cşte. I oale lucru iaste 1111, cai (Ici 11 la

I raiispor , '.a ii >1 : 11111. .a zic i a accsl . '<vîi o.-

lel mie.

<■'! (Iunie, ce au ,dc vedotv,

căc. sini: pardosiţi ,|c a putea să

fie ut curate, av „ curgatoarc. las

Jele sînt şi de piatr ■'i i .wuiile_________ , să to-iă vita

-

deosebită cu stîlpi şi cu şebiduri.

intr-aceste grajclui'i au vacile legate cu lanţuri de 2

părţi Clima acestui loc nu este mai călduroasă decît a noastră

dar fiindcă lucrează pămîntul bine şi îl ajută cu multe chi-

puri, mai nu rămîne loc pe care nu îl samănă de 2 ori îtirr un

an, şi pe cele mai multe le samănă cu sămînţă de trifoi şi de

alte felurimi fîn bun, carele crescînd numai ca de 2 palme, d

cosesc. Şi aceasta negreşit o lac, căci lăcuitorii sînt mulţi,

şi locul strimt. Dintr-aceasta a lor strîmtorare şi pe un loc

pietros să face dovadă că au dreaptă oblăduire.

Portul naţionalicesc este pălărie mică, cămaşă curată, vc.-m

sau spenţer 1, pantaloni pînă în genunche, ciorapi lungi — alb

sau albaştri, lucraţi preste tot cu găurele şi flori, pantofi

ci. cătăramă desupra. Iar cum nu este plugar, ci oroşăn.

dogai. cismar, fierar, aceştea toţi poartă ca tot nobl 2, adnd

deosebire numai preţul materiilor ; iar într-alţ chip, sînt

împreună 1 Spenţer — surtuc. 2 Nobl — nobil.

j

a I a,

.1 !• !,;■>!' ■- mas

■ 111111 m , 11 ic* bn 'K‟-ic înir acea

111 mi I ■ I *i.i .in: ,n mi ,.mi 11. I n na i si m-am . Mill

I Mini- 111 I I M I ] m ; 1: 1I. I pc jţ.izd.l i-JITl

11 i I. . 11 .1 I I . I .Mil ■ . 1 I. I I. > I , I M ■ 111 I

' .. I I 11M I M i , ■. I s 1 curăţenia * .t'.ii iii .iii 111 <

I <' 11111.11 \.i m 1.1 mm i.i ,.i \ .1 m i " I (' < li ii.i

ii ii t ni ;

■ i î 11 ii i I s. ■ i c. 111 • 11 im mi. ii m Im; hi I,' mi

,im iimIi j'(.ii min in doao odai. lind;1 ,i\c.i nil n.ii p.

iImii iii .1 ;l ( I 11 m I 11 ii. ..mill', mcse, c.ulr- şi

liaria patriii Ini ; ,inot mi im ifi. Ii î.i .ill;' \

od.il,

unde erau soi poliţe, deasupra i .imn ,i vc.i tonic I elm

i.11i 11■ tie v.im‟. (im beşcare mai muhe den't ar li putu: I.

t1 ebui neionse -nu hune şi bogate ga;-:de ; şi ilin soaie

,u.i; numai un ieli, că avea peste 50 nasîrapi - de apa, dm

cari- , a \ reo 30 ci a de sticla, d celelante de pamîns alh,

şi soaie eu Iundurile şi capacele de cuMiori, după cum pe

acolo sa obu imneşte. A şunci l-am întrebat pentru ce dm I

ieşea re leii a re o a ia mulţime, hi me-.ui răspuns că :

,,(.a nişte lucruri totdeauna trebuincioase ca mi. le-au

cumpărat la vreme de tirg. căci să vinci

' A -.; in,,}

100

mea .sic ca ele 20 ' nu tre

‟

această baltă în lă b m-am

lăsat tocmai la caps onst/n „ balta mai

îngustă. Şi trecînd urca cran* :rr8 ?* Bachen

şi mergînd tot pre v : a * i b ii, am văzui, < nespusă ftumu-

seţă ; căci pe tot acest drum să ţin lanţ casele, avînd despre

o parte de drum vii, şi despre alta grădini, pînă m marginea

apii. Şi viile, în toate aceste ţinuturi, au o foarte bună

orîn- duială la sădirea lor, fiind în toate părţile pe linie

foarte dreaptă pusă, şi închisoarea fieşcăriia vii, atît de

cătră vecini, cît şi de cătră drum, este tot cu spaleruri.

Această vedere de vii, case, grădini, şi peste toată balta

mulţime de luntrii ui pînze este o frumseţă deosebită.

Din Lindau călătorind prin cele mai de la vale sare oraşe

ale Crăiii Virtemberg şi marelui dux de Baden, c.tiv! nefiind

pe drumul poştii cel mare nu însemnai, staţii si poşte, ci

numai numele satelor şi ale oraşelor, care sînt a , ,‟e Esa,

Enzcsyailer, Cresbor, Nollenbark, Beznau, Gizcnvai br,

Oberdorf, Eriskirben şi Fridrihşafen, oraş frumos în margin,e

bălţii, avînd şi o linie de case noao, foarte frumoase, afară

din oraş, pc malul bălţii, a cărora podoaba şi frumuseţa este

cko-

1 fi l

■ţ 1 — însemnarea călătoriii mele

1 i

j ‟ I I .1 '-.111' III . I I I ii I i n i*.c ţ I .1 id v ( (I.

re a 1< ill III 111 Ş1 .1 i ■ il 111. i > J

11 ii.i I n. 11 11.111111 :,.i 1111 * I >c 11( „ 1. 11 I i I I.

I v cl 111, in car c ii i l n l lU ,.i ; I ic I111! 11111 ,.i (m.iic

N4)coii c.i un iiulcv, cu atîta numai deosebire : i.i lieşcare

caniuu r,.j i | arc obiceiurile şi prävilile ini, care sa

polrive.se cu loloasele locului, Iar‟ de a avea purere de a sa

amesteca un canton la siapînirea aluna ; cu toate ca în

canionul Bern lăcuicsc toţi eleii 1 cei sireini, şi poate a sa

numi cel dintîi oraş.

Fieşcare canton îş[i] taie moneda, avînd deosebirc marca

unuia de a altuia.

in toata Elveţia, nobl şi prost nu este, ci toţi sînt fraţi

compatrioţi. Pe următorii orînduuelor slujbe ale lieşcărui.i

canton d orînduiesc deputaţii ai i ieşea rura sat, care suit

datori a sluji iu soroc de trei ani. Toţi lăcuitorii suit

ostaşi, şi la vreme cie trebuinţa lieşcare trebuie sä

slujească, iar în vreme de pace numai pentru buna onndiualâ

slujesc pe nud. 1 Ele — ministru pî en i[X>i on 1,1/ir, .imU.isddor.

1 02

şedea cine\ nu să va de iccîura cea i cliii toate, cu Căci cum

să .

icstulă sa ale casele

:'uia laciii- icld p. 11/2, .tul daţi ia t poşta es te

u.e ci este

ire om în

oralului .iu i a iiiua, ;»ri n Ic mu î locuri ura sini sădite

■ ir-acestea, cula cârc poate Vi tot bucuro.i ! rate eu

arbi- podoabe ; dar

.răvite şi ci

s, este de nv. >i grădina puştii:

alătoriul de on5.. ; .1 casta o vede mai mtii, mare şi

împodobită, şi cu deosebite lucruri în gnulinâ, pentiu care şi

socoteşte ca este a vreunui prinţ şi foarte bogat. Apoi viind

în potriva porţii şi cetind cele scrisă, aflu că este poşta.

[CUVÎNTĂRl DEOSEBITE]

Atunci, ce rămîne să facă unul ca mine decît aducm iu-m

aminte că in patria mea, din pricina nestatorniciii, nj.c?i un

f:! de podoabă nu poate sta în fiinţă, zic, ce rămîne să facă

al decît a ofta ? Căci cele ce lucrăm muncind în 10 ani, numai

intr-o zi le perdem, lăsîndu-ne patria şi fugind prin ţari

streine. împăraţii Evropii să bucură cînd văd acest feb ci

casa şi cînd supuşii lor zidesc, sădesc şi înfrumuseţează ora

şele şi satele, iar ai noştri să bucură cînd 1111 ne rămîne

cară

11*

ci Yintenu.ir p. i'/2i oraş iii.ir. şi iai iü 1 >• ;V. ii.c

.. ,-t

im ne şi grädmi 1 rumoase. îi: i esj, tue :i riria iess, din

care iarăş fac im cataract ca cele ce am mai numit,

Prinir-acestc numai puţine oraşe călătorind, mcredinţaz pe

cititori cä nu am putut răbda de a merge pîna la Geneva, sau

Lozana, sau Bern, ce sînt oraşe mari, şi apoi să iac

descriere. Căci într-aceasta scurtă călătorie mi s-au făcut

destula desluşire de toate chipurile fericirilor ale aceştn

natu.

Negreşit, acel Gulichn Tel ', carele a dcsrnbit pe acest

neam şi i-au dat o aşa începere de buna otcirnniire, simt nu

va li, iar intr-acei mai mari făcători de bine din lume

trebuie .1 sa mim ăia. ! a cel mai de nimic sat, anume

Grihdorf, în- nopiiml, am ravlnii Ia bir!, unde mtrind un

sătean in odaia c eiam ne au iuiichai 'le este primii să Mea

cu noi de vorbă pc1111 ii pe 1 i e» i e i > Ie ■ i cmc ' . 11

e! c , (lupa multe vorbe Şl 111- i reban ce i ani lat ui

pcniiu o! >i cei 11 nh‟ şi pravibtle lor, ciupa ce ne-au dat

\a prin pvm că vorbeşte franto/cşte, nemţeşte

' Gulichn Tel — Wilhelm Te!!, erou legendar, căruia i se .1

tribute eliberarea Elveţiei 1 o sula jugul austriac (începutul

sei.olului al AtV-lea).

164

> I I

l LI c can, Dar îni' căci în , în Flveţ 1 aii ici. Şi

I iar la nu rcă şi fire i anevoie ale lelnrile, ile, pe la ce

n iii I I. i urli

.1 i i' i ■ i v .1 mi, şi ne-au n iot chipul

'■ecle cinevaş,

: i ru acest sa micşorarea im.

■ acestii naţii, ■!?(ii brazi, iar pămînt al \ a-

i, an un nşeză-

mint foarte inimos, funcl întocmai ca aU>ia, nnclc in sus ele

amîndoao părţile au viile, mai la vale au livezi cu pomeniri,

şi la mijloc sămănăturile, între care este şi drumul. Cum şi

unde s-au întîmplat cîte o rîpă sau cea mai mica nep^i, i v;i.

a locului, ei pe tot: anul cîte puţin au săpat de sus şi au

amu cat în groapă, pînă au oblit 4 şi au înfrumuseţai locul

1

<■ "■ fost urît şi nefolositor. Asemenea lucruri am văzui

<!i'.ir in călătoriia mea, şi întrebînd pre muncitori pentru

ce să iese la acel colţ fără de folos, me-au răspuns c<i a< \ :

o fac întru această vreme, cînd nu au lucru rrebmnc-iu ■,

acest loc oblindu-să îi va folosi, şi că sînt datori im 1 • să-

l iacă frumos, cînd va fi prin putinţă. Acum jude c cit acest

loc şi neam sînt în cele mai nalte fericiri, MI

1 1. Unica — 4 Xenofon 3 A odihni 4 A obli -

istoric, filozof şi penei

greaca.

— (427—355 î.e.n.)

— a distra.

dc la a da cu oblu (a da la rindea) : a n .

1

'Şi

1

.ih-.u'Mi)',, i .ui esu- niicmcj.u mimai ia capaiite Iar' ele

a mai .tvra \ i <1111 s 1111 > in apa, in luata lungimea. Şt

tu Auriii p. 2, oraş n ia re in cn.iie şi lu.irii' Inimos,

căruia it măreşte frumuseţea curgerea prmtr insul de trei

i‟irle, din care cea clmtîi este gîrla Limat, ce sa trece pe

un puci stătător toarce minunat. Apoi la mijlocul oraşului

curji,c halta /.unit, a cama lungimea ti este ca ele 12

ceasuri ţi lăţimea ca ele 2. Această baltă, mgustindu-să la

capul despre oraş, curge prin mp ioc ui oraşului şi sa trece

pe un pod atic de lung, lai şi ţeapăn, meat

pliată a oraşiiim. uncie şed mu de ăiori de toate telu runde,

cum : K'e.tmu, poame, păsări, ruine, toate verdetunle,

pescarii ş:s

<i. na c .tc cea mai inai. oameni, cumpărători şj vin

P

urce lucim i obic.muesc dc aduc tu pieţe spre vinzare. Şi be;

.-ceasta mulţime de oameni şi lucruri, sînt şi vreo a ie va

prăvălii cu mărimi, tot asupra acestui pod. Şi la cetalantă

măr

ime dc oraş curge gîrla Ceele, ce să trece larăş pc

un

nad

j t o

1

1

'. 1 I .1 ■/ 111 , .1

'1(11(1 I.1 I M I I

"rr. /.: i 1 111 i i . i <

Ii1 t ,!icop r.i

■

ticeasca, am înt rebat aic-au raSJ'Î'.VJJS

o este ţa run plugar i este zum ga/e-

Urilor, şi ea sa siring , ea ele vrem sî Ic

cnnn, să întrăm în (• --, ■■■■-■ - -anei am găsit

a!\,

„eei-patru ca acela, cu loi tic gazeturi în rnîini. Atunci rn-

au coprins gîndurile văzînd că teranii Elveţiii, vrînd să ştie

ce (urge în lume, să strîng şi cetesc gazeturî. Şi cel ce m-au

întrebat de unde viu me-au făcut destulă dovadă că sau au ce-

tit gheografie, sau că de multe ori s-au uitat pe harta. O !

Ce întristată aducere-aimnte ! Căci 111 anul 1824, mergind la

< im. Peşta şi Mehania, cu dumnealui fratele logofătul

Manoltche Băleanul, au primit o scrisoare de la cinstita

canudaria ! oeo-- feţiii cei mari, asupra căriia adresul era :

„Cătra dumnealui, la Mehadia, în ţinutul Transilvaniii“... Din

care să cunoa-.ee că nici unul din canţelarişti nu au ştiut că

Mehadia nu ea; în ţinutul Transilvaniii, cu toate că este şi

aproape de Im:,. rele Valahiei, iar elvetul plugar şi peste

patru hună aţii ■ parte au ştiut care unde este şi cu care loc

să hotărăşte

Apoi am mers în satul Dieticon, unde să isprăveşte la tarul

canton[ului] Zurih, şi începe al C. Argau, care coprîi ■

Dc aciia şi pînă 'rn, cale c. 'cas, sa începi

drum frumos, cu deosebite spaleruri ţi aice, unde e.-n

plimbarea oroşanilor, avînd la nuna stingă un deal fc nalt şi

lung, drept oblit şi brezduit. Şi la dreapta ele drum alcaoa

pentru plimbare, care alea şi deal ţine pînă a rntr oraş.

întru care întrînd, să trece gîrla Aar pe un pod ele pi foarte

temeinic şi frumos, avînd pe amîndoao părţile-, ;n de

parmaclîc, balcoane de her, a căruia lungimea esic < 30 st.

Accst oraş Bern, pentru vreo cîtcva lucruri deosdv are, poate

a să socoti ca un scaun al Elveţii;. Aciia la. toţi eleii

curţilor streine. Este zidit pe o movilă foarte şi naltă, care

movilă puţin Soc rămîne de nu să ocnh - gîrla Aar, rămîind

movila cu oraşul întocmai ca un ■ avînd nălţime peste ISO st.,

socotindu-să din lumina în cel mai nalt loc al oraşului, însă

linie dreaptă în sus, :\i strîmbă, căci aşa poate fi şi 150. La

acest mai nalt loc al or lui este un turn cu ceasornic, ce are

o mehanică \ prin cai? 1 Mehanică — mecanism, maşinărie.

:* im e s • »arte este a \! 1

It JM

">in t

aşu- ba ce

\G9

eţea plimbăn Sui. Şi toată ră ; şi poate plimbare, ca U>54,

mai 25,.

ciiid 'invr-accst loc mi era plimbare, ci loc unde tinerimea

învăţa călărită, au cazat tocmai jos cu calul dimpreună cu i-

:ropovcchn*or, anume Tcobob! Yabidepfen, şi nu au murit, ci

numai s>-au liant un oiciov, şî <clcit toi indu~l, au mai

trăit inca 6 ani, iot propovăduind. Aceasta îmimplare stă

scrisă întru.

0 pe.vrA cc cs-îc >‟ i ci i' a lotni.v ;n 'ncui întîmplării.

O pp^dAi catedrală, a i/b. că 'o'ior, ce are o lucrare

deose- | I. .; • ;,1 t U şi pc .dAră. inrraic.! este prin

trei uşi,

... î.i .in: •■!iijb>c, ■,i m.;‟ i,.,u-v, c-.U' împrcjimi-i

sumă de

1 i i ■' i i , . ( C i!.; 1111;.); /C' c a i a !\i d i i i

mia 7. îdulu a şa

.... , ■ 1.1. •,'!,• Pi'.:-) est s. i; erate cu marc meşteşug.

Turnul

,, . . i.... • ‟ •. A . im m nâanini multe lă-

t . • , , ■ •. ai. .' a ,,i ■ . .1 .-'.MC, pc (.arc. u

.aşinciu-ie cu ^ (.u .'I a ii M. ! (i'C clopote mari sau mici,

ct j , . , ,,, • iPi .■ ■ ■.; a ;■ i mior., dimpreună

jalnică şi

i 7 G

r i ITiC ' k>a.

: : S A t.,

. i i u i : I :■ în

h moj o : f PI. şi îih' csn*

l |U„ (OS,

>ururca ci iuniinal.

dc tot iei inipuri

ni acele ha , , :.v unui 1 ■ I . mala

i II

ts d ai V-lc

au aşul Bern,

- ■■ , -zit, iar nume: .1(p, ;,j

'1 ;eui,t ei:.- :: i! ajuns I

; \ vi: i i t

j , M IM '11

lui Gulieim Tel, cel ce au fosi întru această mare fericire.

Minţi mip.'uv.ţi ,i

preună cu numele măriii lor, iai obşteşti, în veci le rămîn

numele nemuritoare.

Cum şi o mărime ele zidire ce poale osteni j ten tînăr, de

va voi să o preumble, unde au •. sîrmanij cu o orînduială

foarte bună. Acea i, i, ,p I •,, de la nici un oraş mare nu

lipseşte.

Altă zidire mare, unde au foarte adiu: m ; ,

şi deasupra magazia oraşului. Cînd zic znu: cotească cititorul

că este ocolişul zidirii clc IC t , . i > Dar birturile ce

sînt pe la sate şi oraşe ■ ic far‟ de a nu cuvînta pentru

mărimea zidirilor, p ..! ud.n şi curăţenia aşternutunlor, ce

smt toate m p n ■ • 1 ■ frumos, de lemn de mahon sau de nuc, pe

rea i ■ c > > acoperite cu felurimi de perdele, uniîe de mn „

.ili< !■

^ ................................ .ţj-

natate, şi cînd 110-am întors ani jj;asii lo.iic de-.liimai..

(ar

ceajrle al doilea este ca, a, c'îiul sa făcea chijigniri .şi

t.o, meii

a sa lucra vreun oe olvaesc, in socoteala cont racviilor 1 in -

1" 11 n s p o ii r 1'k 3 1 * * 1 Dii'iv j '*'-.111; j j •. ■ 11

I1 ■ ■ 1 . /

_ u • '.„O'i'MK. sa Uvxca cr uvbuu sa se

dea la domni, dar, ca să primească domnul sa se Iaca are! ,>,m

,M;ru*

in !of V tic la sine sa fi jertfit o mică sumă de ham şi

toate chipuri!,? de ajutoare, ca să poate a să slăvi, cacl 111

mcînmtirii niăriii-sale s-au întemeiat un ce folo

sitor. far în erăiir Havanii să străduiesc cum să facă

drumurile Tării de fer, cu tm aşa m.:>tesiisj, folositor, mcît

o oreuiate de încărcătură ce al.i.t o ar i.rai-e 16 eai să o

tr.iftă foarte n ;or Cl'- "iw'ejui; să lin>1 >ă11.1 ieşte chiar

in i-rădma impat ăt^as, ă de îa m>! enourt,, unde am şi mi j«.

at-i împreunate căruţe y încâi-uiie cu bolovani de piatră,

trăş-înd numai cu c 1 Conlracciu — cd o.- Iu* iu antrepriză di h si.it o lucrare

inJ.V.cÂ,

o furnitură.

172

această haltă, bez alte mukc ......... mari şi mit: .n pm:«,

sini şi 3 vaporuri, şi toate umblă «Im oraş in oraş, cu oameni

călători şi mărfuri. Şi într-acest oraş nu sînt puţine îucrun

spre buna orînduială, adevărată luminare şi, in scurt, obş-

teasca fericire. De aciia şi pîna la vestitul oraş Geneva, îo1

drumul e pe marginea bălţii cu alee, spaleruri, vii, gradm»,

cu felurimi de foişoare şi case domneşti, pentru care şi este

cel mai frumos drum, întocmai ca în Italia. Din Losanna am

mers prin Vadi, Prevcrege ; într-aceste doao sate să trece

r'vî Kenoe. Morges p. 1, oraş ; apoi pe lingă 3 cetăţui Duli,

ş- r Duli, şi P ran gins ; Nion p. 1-, oraş. Copct, oraş în

cetate, in ; crtr şi hotarul Cantonului Yod de cătră C.

Genevii, ce are cuitori 4 1 70C sf., Vergon p. 1, oraş, şi

Geneva p. 1.

173

! iun ce înr.ră, cea mai mare este gîrla Ron, care, ieşind din

italia, curge prin mijlocul oraşului în lăţime ca de 60 st.,

şi după ce intră în oraş, puţin mai la vale să împarte de un

ostrov, pe care sînt zidiri orăşeneşti ; şi la începerea

zidirilor, Ia capul di» susul anii, este o maşină vestită,

prin care urcă apa aproape de 30 st., împărţindu-o la toate

fîntînile oraşului. <. e.ci '.o iţe or.i>ele dm Bem şi pînă la

Geneva sînt tot pe locuri

11 a11 e, i .w ni! ,,i 11 ui văi.

inn ............ in a, ; ,T i. el tura ce s-au zidit chiar de

Iulie

' 1 •

1 '

1 ■' ,*i ■ a . i întru care s-au născut

loan lacov

Kuv.o ti, s|>i ■ u:r.ie i, ,iu o tablă mare, scrisă cu slove de

am. am nau liciupr.. uşo ce e;te în uliţă, şi spre ţinere-i de

fufiui < 'czar (îOt—44 î.e.n.), celebru general, consul

^1 11 U 1 J t < ,■! I ( >111 .IU .

- IIKUI !.;LOV RUSSO — jcan-Jacqucs Rousseau.

17 -A

:llUÜ C C10 V ,1 1 i ■ C .1ŞU*

i.liţeşt e

> Mi •. i îl 11 l

■ ) ,v i ,lln

. 1: \ i:i' i um in.».,

,u doi , um . ■

am şi lăsat pe >tcian i Nicol ae, lin mei, spre învăţătură. Şt

fiindcă într-acest an am umblat numai pentru această tre-

buinţă, de aceia am cercetat toate chipurile ce au pe la uni-

versităţi, instituturi şi pansioane, şi îndrăsnesc sa zic

cătră părinţii ce voiesc sa-şţi] trimiţi copiii în ţări «treme

spre învăţături ele carte şi bune năravuri să nu să mai

ixişale mnn- ţindu-i în vîrstă de 20—22 ani cu îngrijitori

tocmiţi, cum est-- -obiceiul Ia noi, căci pentru multe pricim

greşesc, ci se trimiţă în instituturile împărăteşti, era ieşti

sau naţionaheey e ce sînt mai în toate stăpînirelc, cînd sînt

în vîrstă de !5 as... far‟ de nici o sfială şi far‟ de nici o

gr.je (‟ăei la t.-cue i i stituturi sînt dascăli pentru toate

limbile cete mai tn bum h*.i . şi obicinuite, cum: franţoreee,

nemţeşte, eliueşie, i .mir şi italineşte ; aşijderea şi

dascăli de joc, tie zugrăvii, ■ nm.i. . şi de a-ş[i] învăţa

trupul, cu oareşce strădanie, i a c clintii : de a cîştiga

tinerimea bune năravuri, avînd un ulm I

î 1 ■“ ’’ be.-: învăţătorii rtascăhf, ce shu încercaţi Ia

învăţăturile «or ş* Imn:- na ra-'im, şi p^iiirn uri • toate

îngrijiţi sînt directori, K onomt, doctori, shijM încercate,

odăi foarte curate, aştei nntui i!e aşijderea, învăţătura,

hrana şt somnul cu orîn- duială, cum şi slobozenia prin

grădină spre jocuri Ia vreme hotărî ta. Şi nu ponte cmcvaş -

"ice că aceste îngrijiri şi hune orinduieli că sa păzesc mimat

!a Im acelor ele trepte nalte sau la a) părnîntcniior nnmai ;

căci Ia aceste instituturi, fin macar do prmţ, măcar de

no?>!eţe, macar de cei mai prost om, roţi în ir-un feli

învaţă, să hrănesc şi un f el î de îmi )raca minte au ,

deosebire c ‟e numai ia şederea mcsii, cai i pun pe cei mai

tilitori la invaialmvi ş> la viimti: mai sus, şi ■. >c ce i

împotrivă 1 11

hi vase. A şijderea şi profesorii care obicinutesc de

/ tii 1 jii j 11j! i: i. i'iit dc drţ‟jjM, He pravile. J rohinos — S uni ţion.iT în .idiomiM uijia civilă.

170

.1 ni tu do '])>(. I i.i i LI:. nu au a sc I ■ c a învâîai

părinţi bog ţî i'-ar put; cunoaşte că t^a .u.i găsit o

trimeaţă la Bavaiia, .şt H.; care ţinut la aluil, nun a;-

Pesta, şi din Braşov in Padua, şi dm Elveţia in Bavaria. Şi în

scurt, orcare părinte va voi să-ş[ij trimită copilul în alte

ţări, trimită-1 la aceste instituturi şi pansioanc cînd este

în vîrstă de 8 ani, ca cînd va fi în vîrstă de 20 ani să se

bucii rc atît părintele, cît şi chiar tinărul de dobîndirea a

bunei creşteri şi a învăţăturii. Eu de nu aş fi alergat atît

de mult şi ajutat şi de tovarăşii ce am avut în călătorie — şi

poci zio' şi oa reşca re noroc găsind pe un pămîntean 1 cu

dcosabitn rvnă de a sluji şi a folosi omenirea şi a-m[i] primi

copiii chiar in casa Iui, mărturisindu-mi alţi vechi preteni,

ce s-au întîm- piat să-i găsesc în Geneva, ale acelui oroşan

bune năravuri şi rîvnă — poate m-aş fi întors cu copiii cei

mari înapoi. O asemenea îndemnare nu aş fi îndrăsnit niciodată

să o fac, de ar fi fost numai cu a mea judecată ; ci căci s-au

întîmplat. 1 Pămîntean — localnic.

li

re

! II II- ! 11

177

12

ruşinat and am vazui in pansioane copn cic 6—y am sa şue ce n-

au şiuit ai mei cic 20 de ani sâ vorbeasca, 21c, trei limbi

slobod, şi Sei aii).i snmi,.'t tic caiehismui bisericesc atît,

cît peste pu im ţi ar li lost să crez tie mi aş li auzit ; cum

şi mare propăşire la foaia începerea 111 va raliirn.

1 ) 111 (ieneva ţ»»> r 11111 c I înapoi, nu am urmat iot

acel drum, ei, . ., \ ,1 mu I n 111 j 1 • Im mi in i, i u 11!

111 iilvcţiii, şi acel vestit , 1 ,1 r 1,111 a •.! ca -,a

mini mai iiuilt în ducatul Baden

,1 1 ■ f.ni.t . ii 11»1 >»■ 11 *_, am schimbai drumul din

staţia Ivlorat,

! 1 111 • I ; ■ I 111 \ 1 i 'i ■ 11; ] >. i

1 / j oraş, unde sa

i rece e, i r! i Aar;

I 11 p I 'ia . ui mai'.'.mea j>irlu Aar, unde este şi

hotarul , 111; 1111111111 l'a'ni dc i aira ! . Soiotur, a

caruia lacuitorn sine

• I ' ;, \ i Mii. ; Solul ur p. i, oraş mare, prin care

curge gir hi pi iu mijloc, avînd păduri poniru comunicaţia

oroşanilor : \ 1 di.ba, oraş în cetate; Dermihle, cetate ; Ol

ten p. 2, oraş in

'‟VH'-

lull l L* \:) I jh*i !

Mare le la i. io i triale-

Iul ncl vniziiui : - rost | >

ret,

apoi sa

.

ia râs cu ...ilt ! M.ti,

vuba esi tia in veci i le diipnil

e lari,

,

cumpăra ■ aiIMi din

aceasta e în 1 icăin,. a re . i re

11»

lung 2 hotare, unul despre meazăzi, şi altui despre me.iz.i

noapte, şi pe amîndoao în veci să exportariseşte monedă, neim-

portarisindu-să pe nici un hotar măcar un ban. Şi prin coi

despre tneazănoapte exportarisesc neguţitorii prin mărfurile

de la Lipsia şi Paris, iar prin cel despre meazăzi —

milostivii domni, prin arendele domniilor.

O! pre[a] puternice părinte al tuturor noroadelor! Nici

odată nu o să se ridice deasupra neamului romanesc ace i n> i

întunecos, plin de răutăţi şi de chinuri ? O ! preabunule

st.", pîne ! Nu o să fim izbăviţi odată de toate nevoile ? Nu

o ne învrednicim să vedem o rază de lumină care să se indiei>

teze spre obşteasca fericire ? Dar ce zic ? Rază ? lata. imn

i; lumină s-au arătat, de cătră preaîndurătoriul Dumnezeu n

misă. prin preaputernicul protector şi apărători al palmi ihm 1 Materialul nejabricarisit — materia primă.

12*

marginea Rinului, untie este hotarul 1 Ivcţiii de cătră

ducatul daden, treeîndu-să Rinul pe pod stătător, Ioane mare

şi ţeapăn, unde aproape de capul podului cei despre Baden este

un turn de cetaţuie zidit din vremea romanilor. h)e aciia în

Naesteten,: pentru vederea acelui vrednic de mirare cataract al

Rinului, pentru care aleargă oameni din roată părţile lumii,

şi mai vîrtos I ranţozi şi englezi. Am zis minunată, căci nici

cu condeiul, nici cu zugrăveală poate cineva şa -i facă

arătare şi descriere, incit cel ce îl va vedea zugrăvit sau îi

va citi descrierea să poală a l petrece cu simţirea, întocmai

cum cînd l-ar vedea cu ochii.

f ale ca de un ceas departe, începe a sa auzi ini zgomot cu

o oa reşca re dmima Ia, ce sa pneiiunaşte din repedea aruncă-

tura a R imiiiii • dar aceasi i esie nimic pe lîngă mirarea şi

■sinaia cu plăc< re ce coprinde jx' om cînd vine lîngă aruncă-

] HO

■ • de St., !CMin !!

. ;!U r.d J }>;

:t1 ii sä pri apu, netmm aibă spumă, ca

I i C C I

• :i şi necrc acel înir a curgere qada umflata, şt

lie.

n 1.1,

i) r* r

‟ill! I!)

' mule na apii îo locui apii, i a va;-:ut-o ;

căderea ădmra o a runcala

foarte departe. Şi dc jos, iară din pricina loviturii în apă

cu aţa iuţeală, să rădică un nor întrupat de acele mărunte

stropi tu ri peste toată acea lăţime, stind in veci acel nor m

văzduh, predidind totdeuna alte stropuri pe cele ce cad. Şi

această priveală iarăş îş[i] are vremea, caci este de 10 ori

mai presus de a o vedea cinevaş spre sară, cînd lovc:r ra/clc

soarelui în tot cataractul ; din care pricină să prevede şi

cunoaşte cît de mare şi nalt este acel nor pricinuit (!•' suo

pituri, şi acea spumă, ce este pe la locuri groasă şi pe h ah-

supţi re, petrecîndu-o iarăş razele soarelui, face o vedere pe

care eu n-am putere de o descrie. Cum şi frumuseţea si

p^.cere.i este nespusă cînd va vedea-o cinevaş noaptea, iarăş

cînd luna va fi luminoasă şi va lovi în potriva cataractului ;

atunc ere/ că nu să va găsi om care cu mulţumită sa să poată a

să clepăii.* de această vedere. La anul 1803, in vremea verii,

cînd :;îr. i

1 B1

mat

Accsic V canUMiit' pi in mac ,i i:. i i ; i ul au

suiicic , ...... I .e'JS.tOO

iar cekdante I •! . . . ‟00

Atlunnulu sa Slll'iClC pestr u>I . 1. v!> AXOO

Aceşiea lacmesc pe mi loc mai mult pici ri's şi mil<>ii

munţi sic; u cuii|>, şi ai.u mu' <dc prenatale ikvn ! in

Rumano.iwii. Acum iiuloce 1 lc.jeino : cînd neon sta naiic ce

lacineşte pe un aşa n»iaor pîumnt ar .ivea o dfc.tpsu

oic.irmuire, eit s-ar cuveni At -i Me popu ra a .J

A'veji am rncrs in la-... i:;rii, ! ).i ri m ;■ ci i K mdck,

Ootnatm- gen, ieiei.ii.aai. ;•>111ec11, ■ ■11 i

11 .

|; ‟ ‟

1 - an

p. I, eras J

Ibciam.en p. 1, mac :i. m.i ,n . 1 ... 1 1 i I' '

Mci‟liurg, Oraş

nia. , iii 111 a I e,i 11 • a I m 1111 " îi I a i d... I , > 1

1 • 1 'hah, Sta-

,.i. 1 11 , I . 11 mii I • . . I ■ ■ i 11 11

1 ' I h I ui I‟

ulen

. . . , . , I . , . a ,

11 11

111 IUI I >1 : i 'I!! I,i ; o 11, i;! I i ! n - ; ! a :

I nci > I r I

i.It I‟M , I da

Loa 1 .»'.I (I

,,,,,, : n v I' .

c I nu i aş in 11 npi; i i

oi (ii 11 cle ficfgt ' >' IE

dobm • meşteşugi: •

mulul. sora ce vo,

Poriui -tnai ca III ;

pînă la gciiiii!'ne), veste, canu

muierile in cap au ca un chip .le căiţa 1 cu per va soare,

cămaşa, rochie şi un spenţer negru, ce an şi o legătură de

gît, rămîind mînecile cămăşii şi j din spenţer, scrobită cu

scrobeală albastră, iar cele ce sun prin oraşe sînt îmbrăcate

ca fieşcare damă din nobleţe. Sco.ih nu au numai prin oraşe,

ci negreşit prin toate salcie P.umn tul din natură este sărac,

fiind iarăş cam piei ros şi ni ;ipn dar necontenita îngrijire

îl preface în roditor. Cum ş> în ■ r..11 Vitemberg întrînd,

asemenea am văzut toatf urnmuln | i fericire obştească şi

podoaba locului ; şi locul <aao a m.u : căci am văzut nu numai

brazi, ci şi alte ! ci un mi d , şi din toate să cunoştea că

pămîntul este mai Ji.m. i ne fiind şi dealuri necontenite.

imp re un i cptul al ai i 1 Căiţă — scufie.

s Dumestnic — cultivabil.

iluca- ;klin, irţah ! n t r --

i ani 1 ‟.*■ ■ '■ i” >■

1 i i k 11 i.^i! i

1 upgcn p. i, oraş

mare. Ungerausen, frkliaim, (. tberkamlah, ( M>erauerbah, Min-

delhaim p. 1, oraş mare, Kirlidorl, \ ulcrgetmgen şi Buhioe p.

î, oraş. Acna am dat în drumul cel mare, care s-au scris mai

nainte. Tar de ia Minhcn călătorind spre Viena, m-am abătut

numai la oraşul Passau, pentru frumuseţea ce am auzit ca are ;

căci este tocmai în colţul ce face gîrla Inn unde întră in

Dunăre, care, fiindcă este mai iute decît curgerea Dunării,

taie Dunarea decurmeziş pînă la malul cel din potrivă. De acna

intorcmdu-mă drept în şi nemaiavînd ce alta a scrie

despre călătorie, am >>,mdir că irebuie să mă socotesc ca un v

mo va! cîiul nu voi isprăvi ruviniiml şi de a! doilea oară

vieţuirea rea limşin.i a vicnezilor, Irumuseţea a multelor

plim- ban de pi mprrjui ui \ icnii şi cea de pururea

luminăţie, de cu sara pma în zio, ce este în loată grădina ce

împrejură cei a tea Viena.

184

K i, Lc-i "':V

A vru. ...

|.( — Sibiul l,.îV-— S.is-S'-i,:.v K n rl.'.b uvg — Beligtad

Torda .... Klauzenburg — Cluj Grosvardain — Oiadia- Peşta .

... Ofen — Buda Naidorf .... Ha ab ..... Viselburg

Ainburg ....

insemnarea-calatoriei-mele-dinicu-golescu.pdf

Documents