infiintarea unei plantatii de nuc

TEMA PROIECTULUI

Infiintarea unei plantatii de nuc in judetul Suceava pe o suprafata de 17 ha.

A.MEMORIU DESCRIPTIV

1.Obiectivul si necesitatea proiectului

Influienta plantatiei de nuc are drept scop obtinerea unor productii corespunzatoare atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ de pe o suprafata de 3 ha.

In vederea valorificarii acestora pentru consumul in stare proaspata, dar mai ales pentru prelucrarea miezului in cofetarii sau patiserii.Uleiul de nuca este foarte valoros fiind folosit in industria alimentara, in pictura, in cosmetica, in industria chimica.

Plantatia de nuc din Falticeni - Suceava se infiinteaza datorita urmatoarelor considerate :

- valorifica terenurile care pentru alte plantatii sau culturi sunt improprii cresterii si dezvoltarii lor.

- pentru suplimentarea sortimentului de fructe.

- in aceasta zona dispunem si de forta de munca necesara intretinerii plantatiei in vederea obtinerii unor productii mari.

- inlocuirea vechilor plantatii cu altele noi si aplicarea unor tehnologii moderne.

La baza infiintarii plantation de nuc sta proiectul de executie pentru intocmirea caruia sunt necesare studii complexe: topografice, hidrologice, pedologice, climatice, etc.

Trebuie rezolvate si urmatoarele probleme: stabilirea sistemului de cultura, tipul de taiere, alegerea judicioasa a terenului pentru amplasarea in areale favorabile culturii, proiectarea lucrarilor hidroameliorative, organizarea terenului in unitati de exploatare, asigurarea conditiilor optime de mecanizare a lucrarilor, amenajarii antierozionale, pregatirea terenului in vederea plantarii.

2. Situatia geografica si administrativa a zonei

Din punct de vedere geografic statiunea este amplasata in Podisul Sucevei la 48º20' latitudine nordica si 26º20'longitudine estica, altitudinea fiind cuprinsa intre 250m si 420m.

Pe teritoriul regiunii Suceava se mai deosebesc doua mari provincii: Provincia muntoasa carpatica in partea vestica si Provincia platformei 10310p1520k moldovenesti in est. Delimitarea intre cele doua unitati mari naturale este facuta de catre localitatile Straja pe Suceava, Margina pe Sucevita, Solca, Cacica, Paltinoasa pe Moldova, Malini si Rasca.

Situatia geografica face ca, in limitele acestui teritoriu, sa-si dea intalnire elementele bioclimatice din centrul, estul si nordul continentului european.

Pozitia nordica din cadrul tarii determina aici, un caracter mai racoros al climei, cu tot ansamblul de consecinte asupra structurii peisajului natural, pozitia pe longitudine atrage dupa sine predominarea influientelor climatice care caracterizeaza ecosistemele din jumatatea estica a tarii.

Subliniem ca, in conditiile teritoriului judetului, individualizarea tipurilor de ecosisteme este determinata, in primul rand de etajare pe verticala (munti, dealuri, campii, piemonturi) si numai in al doilea rand de pozitia geografica.

Raportat la marile unitati geografice ale tarii, litoralul judetului se suprapune partial Carpatilor Orientali si Podisului Sucevei.

De la vest catre est, relieful inregistreaza o scadere treptata in altitudine, tipurile de forme orientandu-se in ,fasii cu directie nord-sud si, in general, paralele intre ele. Acest fenomen apare pregnant cu deosebire in regiunea muntoasa.

Regiunea de podis este mai coborata, in medie cu 200m fata de cele mai estice si mai joase in culmi muntoase, fiind alcatuite din platouri structurale, versanti cu microrelief de alunecare, martori de eroziune si denudatie, vai asimetrice, depresiuni erozionale - denudationale, culoare morfologice de vale.

Cele mai importante subunitati de relief din aceasta regiune sunt: Dealurile cismontane Marginea - Ciungi, Depresiunea Radauti, Podisul Suceava - Falticeni, Podisul Dragomirna, Depresiunea Liteni, Campia piemontana Baia, Culoarul Vaii Siretului.

Cea mai inalta, dar si cea mai fragmentata subunitate de relief o constituie dealurile cismontane Marginea - Ciungi, in timp ce culoarul vaii Siretului, Campia piemontana Baia (situata in lungul vaii extramontane a Moldovei), Depresiunea Radauti reprezinta zone cu relief neted, uneori terasat, si cu altitudinile cele mai coborate.

In conditiile unui sistem rational de intretinere a solului precipitatiile satisfac din punct de vedere cantitativ si in mare masura situatia geografica face ca, in limitele acestui teritoriu, sa-si dea intalnire elementele bioclimatice din centrul, estul si nordul continental european.

Pozitia Nordica in cadrul tarii determina, aici, un caracter mai racoros al climei cu tot ansamblul de consecinte asupra studierii peisajului natural, pozitia pe longitudinal atrage dupa sine predominarea influientelor climatice care caracterizeaza ecosistemele din jumatatea estica a tarii.

Subliniem ca, in conditiile teritoriului judetului, individualizarea tipurilor de ecosisteme este determinata, in primul rand de etajare pe verticala (munti, dealuri, piemonturi, campii) si numai in al doilea rand de pozitia geografica.

Raportarea la marile unitati geografice ale tarii, teritoriul judetului se suprapune partial cu Carpatii Orientali si Podisul Sucevei.

De la vest catre est, relieful inregistreaza o scadere treptata in altitudine, tipurile de forme orientandu-se in fasii cu directie nord - sud si in general, paralele intre ele. Acest fenomen apare pregnant cu deosebire in regiunea muntoasa.

Regiunea de podis este mai coborata, in medie cu 200m fata de cele mai estice si mai joase culmi muntoase, fiind alcatuita din platouri structurale, versanti cu microrelief de alunecare, martori de eroziune si denudatie, vai asimetrice, depresiuni erozino - denudationale, culoare morfologice de vale.

Cele mai importante subunit de relief din aceasta regiune sunt: Dealurile cismontane Margijnea - Ciungi, Depresiunea Radauti, Podisul Suceava - Falticeni, Podisul Dragomirna, Depresiunea Liteni, Campia pie Montana, Campia piemontana Baia, Culoarul vaii Siretului.

Cea mai inalta dar si cea mai fragmentata subunitate de relief o constituie deal rile cismontane Marginea - Ciungi, in timp ce culoarul vaii Siretului, campia pie Montana Baia (situata in lungul vaii extramontane a Moldovei), Depresiunea Radauti reprezinta zone cu relief neted, uneori terasat, si cu altitudinile cele mai coborate.

In conditiile unui sistem rational de intretinere a solului precipitatiile satisfac din punct de vedere cantitative si in mare masura si a repartiei pe fenofaze de vegetatie cerintele pomilor fara a fi nevoie de irigatii.

Avand in vedere evolutia fenofazelor de vegetatie a pomilor in stransa corelatie cu factorii de mediu putin concluzia ca climatul zonei in care se incadreaza si statiunea ofera conditii bune pentru cultura.

Terenul pe care este amplasata statiunea este reprezentativ pentru zona ce o deserveste, fiind fragmentat cuprinzand versantul sudic si prima terasa a paraului Somesul Mare, precum si prima terasa a raului Moldova cu pante cuprinse intre 7% si 42% iar pe alocuri cu exces de umiditate si alunecari de terenuri.

Din suprafata totala a statiunii terenurile in panta reprezinta 88% iar platourile numai 12%.

3. Studiul factorilor social - economici

Judetul Suceava joaca un important rol economic si social - cultural al istoriei romanesti.

Volumul sporit al investitiilor facute a asigurat un mijloc de productie largita a fondurilor fixe contribuind la crearea de noi locuri de munca in toate ramurile economiei, judetului si indeosebi in industrie, ceea ce a influientat atat diminuarea numarului populatiei ocupate in agricultura ca rezultat al mecanizarii pe scara larga a lucrarilor apicole cat si sporirea numarului de personal muncitor, care in are parte a fost asigurat cu forta de munca ocupata anterior in agricultura.

Ridicarea gradului de concentrare a productiei industriale a determinat cresterea numerica a fortei de munca si mai ales a muncitorilor.

Datorita progresului tehnico- stiintific, procesul de continua modernizare a economiei judetului si de adancire a diviziunii sociale a muncii, odata cu reducerea treptata a numarului ocupatiilor si meseriilor mestesugaresti traditionale si a celor ce necesita un grad de calificare inferioara, au aparut ocupatii si meserii noi, care cu o pregatire tehnica si profesionala de specialitate tot mai ridicata.

In economia de la Falticeni, agricultura a dobandit trasaturile unei ramuri moderne, fiindu-I proprie o puternica baza tehnico - materiala fundamentala pe: mecanizare, chimizare, intinse lucrari de imbunatatiri funciare. Au crescut

productiile agricole, de asemenea, a sporit si dotarea cu masini agricole marindu-se astfel si suprafetele cu culturi agricole.

Agricultura reprezinta o coroana de baza a productiei materiale.

4. Cracterizarea cadrului natural

Studiul climatic

Etajarea relifului regiunii Falticeni - Suceava si structura eterogena a suprafetei teritoriului rezulta din cadrul de fragmentare a suprafetei, natura invelisului vegetal, tipului de sol, existenta iazurilor, a raurilor care in conditii asemanatoare creeaza microclimate locale.

Clima pune amprenta destul de hotarator in evolutia solurilor, deoarece solurile care se formeaza in aceleasi conditii de clima, chiar daca difera roca, se formeaza acelasi tip de sol.

Rezulta de aici ca zonalitatea solurilor si a vegetatiei reflecta zonalitatea regimului climei. La randul sau aceste elemente influienteaza asupra climei realizandu-se o interactiune reciproca.

a) Temperatura

Temperatura medie anuala scade de la est catre vest si de la sud catre nord.

Cele mai ridicate temperaturi medii anuale au fost de 8.7°C la Falticeni in anul 1907 si de 8.3°C la Suceava in anul 1951.

Cele mai scazute temperaturi medii anuale au fost de 5.9°C la Suceava, 7°C la Falticeni.

Tab.nr.1

Temperatura medie lunara si anuala

Statia LUNA Anuala

Falticeni I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII 9.7

0.4 3.4 7.4 9.2 14.2 17.3 18.6 18.7 11.8 9.6 5.9 -1.2

Tab.nr.2

Regimul de precipitatii atmosferice (mm)

Statia LUNA Anual

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XIIFalticeni 28.6 17.8 31.2 50.6 85.9 92.4 92.4 79.4 58.9 48 23.9 25.4 635

Tab.nr.3

Temperaturi cu valori extreme

Statia LUNAI II III VI V VI VII VIII IX X XI XII

Falticeni 2.1 1.8 5.7 10.9 17.5 19.6 20.6 21.0 11.8 11.6 5.6 2.3

Tab.nr.4

Suma precipitatiilor lunare si anuale si repartitia lor

Statia LUNA Anuala

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Falticeni 28.6 17.8 31.2 50.6 85.9 92.4 92.4 79.4 58.9 48 23.9 25.4 635

Apa constituie un element fundamental determinat si limitative, fara de care viata plantelor nu este posibila.

Nevoia de apa este maxima in cursul fazelor de crestere. Din informative primite de la statia meteorologica Falticeni reiese ca umiditatea atmosferica este in general ridicata.

Tab.nr.5

Umiditatea relativa a aerului

Statia LUNA AnualaI II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Falticeni

(mm)

9.8 15.8 15.3 49.8 166.3 64.2 207.7 171.9 69 49 33.2 30.7 842.6

Falticeni

(%)

78 78 72 64 65 64 66 68 70 75 81 83 72

Tab.nr.6

Regimul de precipitatii atmosferice (mm)

Statia LUNA Anuala


Falticeni 28.6 17.8 31.2 50.6 85.9 92.4 92.4 79.4 58.9 48 23.9 25.4 635

Histograma regimului de precipitatii

Tab.nr.7

Durata de stralucire a soarelui

Statia LUNA Anuala


Falticeni

67.9

76.3

131.8

164.0

206.8

214.1

249.6

248.4

198.4

132.6

66.6

60.3

1816.3

Accidente climatice

Regimul eolian. In caracterizarea regimului eolian, prezenta si intensitatea vantului care au o frecventa deosebita.

Crivatul este vantul care bate din est avand o frecventa de 21.9% imprimand un character secetos si aspru regiunii.

Austrul bate din directia sud, fiind un vand cald care iarna, aduce precipitatii iar vara este uscat si secetos.

Regimul eolian influienteaza deseori negativ cresterea si dezvoltarea plantelor.

Dinamica N NE E SE S SV V10.4 12.5NV Calm

vantuluiFreventa

(%)

4.5 1.8 0.8 8.4 6 1.6 10.4 12.5 46

Viteza

(m/s)

2.9 1 0.7 2.3 1.9 1.5 2.4 3.3 -

Accidente climatice:

- primul inghet timpuriu de toamna = -3.3°C in aer si -4.2°C pe sol pe data de 19.XI.1997

- ultimul inghet tarziu de primavera = -2.6°C in aer si -3.2°C pe sol pe data de 31.III.1998

- temperatura cea mai ridicata = +33.1°C pe 3.III.1998

- temperatura cea mai scazuta = -21.9°C pe 17.XII.1997

Regimul eolian

Directia N NE E SE S SV V NV

Frecventa(%) 4.5 1.8 0.8 8.4 6 1.6 10.4 12.5

Viteza(m/s) 2.9 1 0.7 2.3 1.9 1.5 2.4 3.3

Studiul pedologic

Conditiile naturale ale zonei au dus la separarea mai multor unitati de sol, grupate la randul lor in mai multe tipuri de sol complexul conditiilor dinamice din zona (temperatura medie anuala de +8°C si precipitatii medii multinuclear de 646.1mm) impreuna cu roca parentala, granulometrica acesteia, vegetatia si interventia omului au determinat particularitatile invelisului de soluri.

Precipitatiile si criteriile care au stat la baza claisficarii solurilor, sunt cele prevazute in sistemul roman de clasificare (1980) a solurilor.

Astfel, in urma datelor culese in faza de birou, coborate cu analize fizice si chimice efectuate in laborator, s-a identificat o gama larga de soluri: clasa molisoluri, clasa argilosolurilor predominanta, cuprinde soluri cu orizont Bt (argiloiluvial), s-au format sub vegetatie de padure, ca urmare de bioacumulare a fost mai putin intense.

Alterarea fiind intense, au ca rezultat cantitati apreciabile de argila, avand loc migrarea partiala coloizilor minerali (argila, oxizi, hidroxizi de fier si mangan) care a dus la formarea unui orizont Bt (argiloiluvial)

Morfologia profilului de sol tipic este de Ao-Bt-C.

Orizontul Ao are grosimea de circa 20-30cm, este de culoare deschisa.

Orizontul Bt are grosimi de peste 100cm, de culoare brun-galbuie si prezinta acizi si hidroxizi de fier hidrati sub forma de pete de fetele agregatelor structurale si de argila sub forma de pelicule discontinui.

Textura este diferentiata de profil, majolica in Ao, iar in profunzime fina, incepand cu orizontul Bt. Structura este relativ bine dezvoltata in orizontul Ao, ea devenind slab dezvoltata odata cu adancimea.

Fiind raspandita prin zone ceva mai umede, asigurand o buna provisionary a plantelor cu apa, iar in anii ploiosi apare un surplus de umiditate, din care cauza pentru reglarea regimului de umiditate se impune aplicarea corecta a lucrarilor agrotehnice.

5. Studiul vegetatiei pomicole spontane si cultivate

Majoritatea plantatiilor pomicole de la Falticeni si din zona in care ne aflam (85-90%) sunt situate pe terenuri in panta, supuse fenomenelor de eroziune, excesului de umiditate si cu proprietarily fizice care se cer ameliorate.

In aceasta zona se gasesc palcuri de padure alcatuite din foioase fara fag, indeosebi dintr-un amestec de gorun (Querqus petraea), stejar (Q. robur), artar (Acer campestral), tei (Tilia tomentosa), frasin (Fraxinus excelsior), carpen (Carpinus betulus) insotiti frecvent de diversi arbusti si sporadic de unele esente termofile.

6. Concluzii privind aprecierea generala a conditiilor in

care se planteaza

Din punct de vedere al cresterii, dezvoltarii pomilor si a productiei neindeplinirea cerintelor pomilor fata de conditiile de mediu, duce la cresteri slabe, productii slabe si nerezistenta la boli si daunatori.

Nr.crt Conditii climatice Suceava

1. Temperatura aerului (˚C) Media anuala 9.7

2. Temperatura aerului (˚C)Minima absoluta anuala - 1.23. Temperatura aerului (˚C)Maxima absoluta anuala 20.64. Suma precipitatiilor(mm) 6355. Higroscopicitatea aerului(%) 727. Insolatia/ore 1816.3

Toate plantele in general si toti pomii in special cer pentru viata lor prezenta simultana a tuturor factorilor de vegetatie. Acesti factori actioneaza nu izolat unul de altul ci numai in complex, iar efectele lor se manifesta numai interdependent si intr-o anumita proportie asa de exemplu ingrasamintele sunt asimilate mai bine in prezenta caldurii si umiditatii. Cerintele pomilorfata de conditiile climatice sunt variate in functie de specie, soi, varsta, portaltoi, faza de vegetatie sau de repaos, prezenta sau absenta rodului, continutul de clorofila al frunzelor, etc.

B. MEMORIU JUSTIFICATIV

1. ORGANIZAREA TERENULUI

a) Parcelerea terenului - se face in functie de panta, forma, lungimea si relieful terenului, gradul de mecanizare, sistem de sustinere a pomilor, sistemul de irigare.

Se va cauta ca parcelele sa aiba forma patrata sau dreptunghiulara si numai in cazuri speciale triunghiulara sau trapezoidala. Parcelele pot avea suprafata de 2-10 ha, lungimea lor fiind de 2-3 ori mai mare ca latimea. Pe terenurile in panta suprafata parcelelor se micsoreaza in raport invers proportional cu panta terenului.

In plantatiile intensive prevazute cu sistem de sustinere dimensiunea parcelelor pe directia randurilor de pomi va fi de maxim 200m, deorece la lungimi mai mari, spalierul se poate deteriora sub greutatea pomilorsi a productiei de fructe.

In terenurile cu panta mai mare de 6% parcelele se orienteaza cu latura lunga pe curbele nivel.

In cazul livezilor irigate, dimensiunile parceleleo se stabilesc astfel incat sa se poata respecta conditiile tehnice impuse de buna functionare a sistemului de irigare.

b) Delimitarea drumurilor si a zonelor de intoarcere - Drumurile reprezinta pana la 2% din suprafata amenajata in functie de importanta lor se clasifica in : principale si secundare. Drumurile principale au latimea de 5-6m si in majoritatea cazurilor se consolideza. In terenuri cu panta mai mare de 6% acestea se orienteaza obligatoriu pe directia curbelor de nivel, iar daca panta depaseste 10% ele se traseaza in raspandire, se prevad in amonte cu canale marginale, poalele tubulare, se consolideaza prin balastare sau pietruire.

Drumurile secundare delimiteaza parcelele pe latura lunga, au latimea de 3-4m si se instaleaza prin insamantare cu ierburi perene.

Aleele tehnologice cu latimea de 2-3m orientate perpendicular pe directia randurilor de pomi facand legatura intre drumurile secundare. Rampele de acces se amenajeaza pe terenuri cu scopul de a permite trecerea masinilor si agregatelor de pe drumurile de exploatare pe platformele teraselor.

c)Amplasarea constructiilor - se amplaseaza cat mai central, langa drumul principalaproape de sursa de apa, ocupand circa 0.1-1% din suprafata amenajata. Constructiile prevazute a se infiinta sunt : sediul firmei, grupul social, magazii, hale de sortare , platforme betonate, depozite pentru ingrasaminte, pesticide, carburanti, statii pentru prepararea solutiei pentru stropit, remize pentru masini agricole.

In urma organizarii interioare a suprafetei proiectate, noile elemente teritoriale rezultate se inscriu in tabelul urmator :

Nr.crt

Parametri Plantatie

Intensiva1 Suprafata economica a plantatiei (ha) din care:

- plantata(%)

-drumuri si zone de intoarcere (%)

100-120

95-96

5-42 Suprafata parcelei : panta 6-12%(ha) 3-63 Dimensiunile parcelei :

-latimea (m)

-lungimea (m)

150-160-180

300-400

4 Suprafata rezervata sediului firmei si a grupului social 2505 Suprafata halei de sortare (m.p) 600-8006 Suprafata platformei betonate (m.p) 20007 Suprafata magazie de pesticide (m.p) 60-808 Densitate de pomi/ha 500-1600

2 . STABILIREA SPECIILOR SI A SORTIMENTULUI

DE SOIURI SI PORTALTOI

La alegerea speciilor si soiurilor se va tine seama de gradul de favorabilitate al factorilor naturali, de temperatura economica, tipul de plantatie, directiile de productie.La stabilirea sortimentului se va tine cont de posibilitatile zonei de satisfacere a cerintelor soiurilor fata de principalii factori climatici. Se vor alege 2-4 soiuri cu productivitate ridicata, bune polenizatoare intre ele care sa corespunda sistemului de cultura, tipului de sol a zonei pedoclimatice.Distanta dintre soiul de baza si cel polenizator difera in functie de specie si tipul de livada : la nuc 10-12m.

Sortimentul de nuc - a fost modificat in ultimele decenii fiind inlocuite in totalitate soiurile slab productive si pe cele cu fructe de calitate inferioara.

JUPANESTI - soi semiviguros, protogin, productiv, rezistent la ger, fructul mijlociu (12g), oval-alungit, cu endocarp cafeniu-galbui, 52% miez, si 62% substante grase.Maturare : IX/1-2.

NOVACI - soi semiviguros, relativ homogam spre protogin, foarte productiv, rezistent la ger, fructul este mijlociu (11.7g), sferic, endocarp cenusiu-galbui, cu miez 44%, 71% lipide.Maturare X/3.

GEOAGIU-65 - soi semiviguros, protandru, productiv, rezistent la ger, fructul este mare (14g), elipsoidal, endocarp cafeniu-deschis, 50% miez si 60% lipide.Maturare : IX/2.

Pentru nuc atat pe plan mondial cat si in Romania sunt foarte putini portaltoi, majoritatea apartinand speciei Junglans regia. In majoritatea tarilor se utilizeaza ca portaltoi hibrizii cu fructe de marime mijlocie si procent mare de rasarire ( Tg-Jiu 1 ; secundar R-M) au afinitate buna cu toate soiurile de nuc.

3. STABILIREA DISTANTELOR DE PLANTARE

Distantele de plantare recomandate trebuie sa fie in corelatie cu vigoarea de crestere a soiurilor si portaltoiurilor, formele de coroana si sistemul de cultura folosit. Distanta intre randuri 10-12m si intre pomi pe rand 8-10m.

4. STABILIREA TEHNOLOGIILOR DE LUCRU

a) Pregatirea terenului - In vederea infiintarii plantatiei consta in aplicarea unui complex de lucrari care sa asigure realizarea conditiilor optime atat pentru plantarea pomilor cat si pentru cresterea lor. Principalele lucrari pregatitoare sunt :

defrisarea vegetatiei lemnoase existente pe terenul respectiv, nivelarea sau modelarea terenului, amenajare antierozionala ;

dezinfectia solului, fertilizarea de baza, desfundarea terenului, nivelarea terenului desfundat.

In cazul terenurilor cu panta mai mare se impune efectuarea unor lucrari speciale cum ar fi construirea de canale pentru evacuarea apei in exces sau de conducere a apei pentru irigatii si tratamente fitosanitare.

Terenurile in panta se teraseaza in vederea reducerii gradului de inclinare, pana la limita brodarii eroziunii urmandu-se conditii optime pentru efectuarea mecanizata a lucrarilor. Nu se pot prevedea terasari pe versantii supusi alunecarii, cu solul argilos sau nisipos si cu numeroase izvoare de coasta. La proiectarea teraselor trebuie alese solutii optime care sa asigure reglarea dealurilor cat si pierderea fondului funciar, pierderile determinate prin amenajarea taluzurilor fiind cat mai mici.S.C.P.P. Iasi recomanda efectuarea pe platforme inguste cu 6-8 randuri de pomi ceea ce face posibila tearsarea terenurilor cu panta de pana la 20% si mentinerea fondului funciar.

b) Dezinfectarea solului - prin prafuirea terenului cu diferite inscticide care afecteaza sistemul radicular la pomi : viermele alb (Melolontha melolontha), viermele sarma (Agriotes lineatus), etc.

c) Fertilizarea de baza - se efectueaza inainte de desfundatul solului prin administrarea a 40-60t gunoi de grajd bine fermentat si a ingrasamintelor chimice greu solubile, respectiv cele cu fosfor si potasiu, conform cercetarii agrochimice. Incorporarea ingrasamintelorchimice si organice in sol se face prin aratura adanca la 25 cm.

d) Desfundatul terenului - este o lucrare obligatorie pentru livezile intensive si se executa cu 3-4 luni inainte de plantarea pomilor.

Astfel in cazul plantarii de toamna terenul se desfunda vara, iar pentru ca de primavara, toamna, pana la venirea inghetului. Pe ternurile cu panta mai mare de 6% desfundarea se efectueaza pe directia curbelor de nivel in vederea evitarii eroziunii solului. Daca terenul nu permite sa se faca desfundarea, aceasta va fi inlocuita cu verificarea solului sau o aratura adanca.

e) Nivelarea terenului desfundat - se face cu nivelatorul inaite de efectuarea pichetatului prin doua treceri cosecutive, in sensuri perpendiculare. Pentru afanarea terenului superficial al solului se trece apoi cu polidiscul.

f) Plantarea pomilor - reprezinta infiintarea livezii si necesita un coplex de lucrari : procurarea, transportul si depozitarea in platforme a gunoiului de grajg necesar pentru fertilizarea pomilor la plantare ; procurat tutori pentru pomi in livezile intensive ; procurarea, transportul si stratificarea materialului saditor conform listei de soiuri ; pichetarea terenului pentrurestabilirea locului fiecaruipom in functie de distanta de plantare ; saparea gropilor manual sau mecanic ; plantarea propriu-zisa.

g) Intretinerea plantatiei pana la intrarea pe rod - In anul I si II de la plantare obligatoriu se prevede completarea golurilor care pot totaliza maxim 12% (7% in anul I si 5% in anul II) astfel incat sa se asigure o plantatie incheiata.

Dupa infiintarea livezii se aplica ( in anul I) lucrari de ingrijire care sa asigure prinderea pomilor la plantare si cresterea lor : mulcirea solului, fertilizare suplimentara, udatul pomilor, lucrari in verde in vederea formarii coroanei, intretinerea solului, combaterea bolilor si daunatorilor, completarea golurilorcu pomi din acelasi soi si portaltoi (7%).

In anul II se aplica in continuare lucrarile de formare a coroanei pomilor, fertilizarrea, intretinerea solului, combaterea bolilor si daunatorilor, completarea golurilor (5%).

Urmatorii ani pana la intrarea pe rod a pomilor se aplica aceleasi verigi de baza, dar volumul si gradul lor de dificultate creste.

h) Imprejmuirea plantatiei - se face cu un gard din plasa de sarma sustinuta de stalpi de beton armat si are ca scop apararea pomilor de atacul iepurilor si al altor rozatoare.

i) Combaterea bolilor si daunatorilor in plantatiile de nuc - Fata de alte specii pomicole, nucul este atacat de mai putine boli si daunatori. Cele mai periculoase boli sunt : antracnoza (Gnomonia juglandis), care produce brunificarea frunzelor, a fructelor si chiar a lastarilor ; arsura bacteriana (Xanthomonas juglandis), ataca lastarii, frunzele, florile, fructele si lastarii tinerii. Dintre daunatori, pagubele cele mai mari le produce viermele nucilor (Carpocapsa amplona), paduchii testosi (Eulecanium corni), paduchi de frunze (Callaphis juglandis, Cromophis juglandicola), omizile si insectele defoliatoare (Operopthera brumata, Cetonia aurata, Hibernia defoliaria), insectele xilofage (Zeuzera sp. Si Cossus sp.), acarienii (Acetaria trestiata). Pentru combaterea bolilor si daunatorilor se aplica un numar de 6-7 tratamente in perioada de repaos si vegetatie.Tratamentele se fac la avertizare pe baza datelor furnizate de statiile de prognoza.

Modul de folosinta a terenului rezultat în urma organizarii teritoriului în vederea

înfiintarii plantatiei

Parcela (specia / portaltoi) DimensiunileLungimea .[_ Latimea

\

Latimea Suprafata

m m ha %

1.

1. Nuc/Juglans nigra 150 300 4.5 25.35




TOTAL LIVADA 16.24 91.5

2. Alei tehnologice 0.23 1.3

3. Zone de întoarcere 0.48 2.7

A TOTAL TEREN AGRICOL 16.19 95.5

4.Drumuri de exploatare principale

0.34 2

5.Drumuri de exploatare secundare 0.32 1.9

6. Centru de exploatare ferma 0.10 0.6

7. Perdea de protectie

B TOTAL TEREN NEAGRICOL 0.76 4.5

TOTAL GENERAL 17 100

PLANUL DE PLANTARE

(Necesarul de pomi)

Nr. Parc

.

Suprafata

Suprafata / soi

Soi / portaltoi % soi

Distanta de plantare

Nr. pomi Rezerva 3%

Total

pomiÎntre

rânduri

Pe rând

La ha.

În parc

.0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1.5 Novaci/J. nigra33.3

10 8125

188 6 194

1.4.5 1.5

Jupanesti/Jnigra

33.3

10 8125

188 6 194

1.5Geoagiu/J.nigra

33.3

10 8125

188 6 194


10 8125

188 6 194

2. 4.5 1.5Jupanesti/

Jnigra33.3

10 8125

188 6 194

1.5Geoagiu/J.nigra

33.3

10 8125

188 6 194


10 8125

188 6 194


Jnigra33.3

10 8125

188 6 194

1.5Geoagiu/J.nigra

33.3

10 8125

188 6 194


10 8125

114 3 117


Jnigra33.3

10 8125

114 3 117

0.91Geoagiu/J.nigra

33.3

10 8125

114 3 117

TOTAL 2034 63 2097

ANTEMĂSURĂTOARE-Deviz pe categorii de lucrari nr.1

Pentru pregatirea terenului (fertilizarea de baza, combaterea daunatorilor si desfundarea terenului) pe suprafata de 16.24 ha

Norme de calcul pe articole

ANTEMĂSURATOARE- Deviz pe categorii de lucrari nr.2

Pentru procurat material saditor necesar înfiintarii plantatiei de pomi pe suprafata de 16.24 ha

Nr crt

Simbol cod

Articole de deviz a) Unitati de masura b) Denumirea articolului

U.M.


Materiale

Manopera

Utilaj

Transport

t; kg; buc./ ha

Z.N. ha. a. n.

t / k m

1N.T.M./

1993 Art. 4313 asim.

a. buc.2097

b. Procurat material saditor necesar pentru plantat. Conform planului de plantere.

buc. 2097

2N.T.M./

1993Art. 1670

a.m.p.52.4

b.Combaterea coropisnitei si a diferitelor larve din solul destinat stratificarii.

m.p 2.62

3N.T.M./

1993 Art. 1773

a. m.l.104.8

b. Facut sant 50/50 cin pentru stratificarea pomilor cu aruncarea pamântului într-o singura parte. Se considera 20 buc./m.l.

m.l 5.24

4N.T.M./

1993 Art. 3413 asim.

a.to4.1 b. Incarcat, transport si descarcat materialul saditor Greutatea unui pom se considera 2 kg/buc, x nr. pomi=4.1to

to. 0.25 57.4

5 N.T.M./1993 Art.

1775

a. mii buc.209

mii buc

1.9

7

b. Stratificat pomi în sant gata.facut.

6N.T.M./

1993 Art. 1668

a. ha.0.01

b. Udat cu furtunul fara sita, întreaga suprafata de sant cu 10 1 apa / m.p. de 2 ori

ha 0.03

TOTAL 2097 10.0 57.4

ANTEMASURATOARE- Deviz pe categorii de lucrari nr.3

Pentru plantarea pomilor pe suprafata de 16.24ha, cu 2097 pomi.

Nr. crt

Simbol cod

Articole de deviz a. Unitati de masura b. Denumirea articolului

U.M.

Norme.de calcul pe articole

Materiale

Manopera

Utilaj

Transport

t; kg; buc./ ha

Z..N. Ha. a. n.

t/km

0 1 2 3 4 5 6 7Lucrari pregatitoare plantarii

1

a.to.41.94b.încarcat cu greiferul gunoi de grajd (mranita) pentru.administrare.la.plantare.20 kg /pom x nr. pomi =20 x 2097=41.94to

to41.94

Mranita0.71

2N.T.M.

/1993 3444

a. to 41.94

b. Transport gunoi (mranita) la marginea parcelei si facut platforma în câmp.

to 2.94 209.7

3

a.buc.550

b.Procurat tutori pentru confectionat picheti ( un tutore.pentru.4.picheti)Nr.pomi:4.=524tutoriSpor5%=26.2tutoriTotal =550tutori

buc 550

4N.T.M.

/1993 3382

a.to1.1b.Incarcat.tutori.în remorca, transport si descarcat.la.ferma.550tutori x 2 kg / buc. =1.1 to

to 0.29 15.4

5N.T.M.

/1993 1819

a. mii buc.0.55b. Confectionat si ascutit picheti din tutori (inclusiv un.spor de 5%)

mii buc

0.37

6N.T.M.

/1.993 3382

a.to1.1b.Incarcat, transport si descarcat picheti la marginea.parcelei.2200 buc.x0,5kg/ buc. =1.1to.

to 0.29 5.5

7a.ha16.24b. Discuit desfundatura, grapat si nivelat.

ha 8.28

8N.T.M.

/1993 1820

a. ha 16.24

b.Pichetarea pentru parcelarea terenului.

ha 10.72

9 N.T.M./1993

a. ha 16.24

b. Pichetarea terenului in vederea plantarii

ha 10.72

10N.Ţ.M/1993

Art. 3229

a. to 41.94

b.Incarcat mranita pentru plantarea pomilor 20kg/pom

to

Lucrari pentru plantarea pomilor

11N.T.M./1993

Art. 1863

a. mii buc2.097.b.Sapat gropi 0,5/0,5/0,5 m pentru plantat pomi în solmijlociu.

mii buc

12N.T.M. /1993

Art. 1842

a. Nr. gropi .2097

b.Tragerea unei parti de pamânt în groapa de plantare, 2/3 din adâncime cu 2-3 zile înainte de plantare.

Buc

13N.T.M. /1993

Art. 3648

a. mii buc.2.097

b. Adus mranita la gropile de plantare pentru administrare (20 kg/pom)

mii buc

14N.T.M./1993

Art. 1775

a. mii pachete 0.20b.Scos.pachete.de.porni.de.la.stratificare. 2097 pomi : 10 buc/pachet =.209.7 pachete

mii

15N.T..M. /1993

Art. 1840

a. mii buc 2.097

b. Fasonat radacini înainte de plantaremii buc

16N.T.M. /1993

Art. 1841

a. mii buc 2.097

b. Facut mocirla si mocirlit pomii.mii buc

17N.T.M./1993

Art. 1844

a. to 41.94

b. încarcat, transport si descarcat la parcele pomi gata mocirliti

to

18N.T.M. /1993

Art. 1845

a. mii buc.2.097

b. Repartizat pomi la gropi, cu transportul manual de la marginea parcelei.

mii buc

19N.T.M./1993

Art. 1848

a. buc 2097

b. Plantat pomi, lucrare completa fara udatbuc

20a.to 41.94b. Transport apa cu cisterna pentru udat pomi (101/pom).10 L/pom x nr. pomi x 2 ori =41.94to

to 41.94

21N.T.M. 71993

Art 1850

a. buc 2097

b. Udat pomi cu 10 1 / pom (2ori)buc

22N.T.M. /1993

Art. 1851

a. mii buc 2.097

b. Musuroit pomii dupa plantare.mii buc

23a. ha 13.80

b. Discuit în livada dupa plantare. ha

85%

TOTAL 633.8

ANTEMASURATOARE- Deviz pe categorii de lucrari nr. 6

Pentru Completarea golurilor 12 % (an I si II) tn plantatii de nuc pe suprafata de 16.24ha.

Nr. Simbol Articole de deviz U.M. Norme de c

alcul pe articole

crt cod a. Unitati de masura Materiale Manopera Utilaj Transportb. Denumirea

articoluluit; kg;

buc./ haZ.N. ha. a. n. t/km

0 1 2 3 4____ 5 6 71 N.T.M. /1

993

Art. 1670

a. m.p 6.1

b. Combaterea coropisnitei si a diferitelor larve din solu! destinat stratificarii.

m.p. 0.3

2 N.T.M. /! 993 Art. 1773

a. m.l. 12.2.

b. Facut sant 50/50 cm pentru stratificarea pomilor cu aruncarea pamantului intr-o singura parte. Se considera 20 buc./m.l.

m.l. 22.2

3 a. buc 244

b. Procurat pomi pentru complectarea golurilor

buc. 244

4 N.T.M. /1 993 Art. 3413 asim.

a. to.0.48

b. Incarcat, transport si descarcat material ul saditor la san{ul de strati ficare.

Greutatea unui pom se considera 2 kg/buc. x nr. pomi -0.48

to 0.12

5 N.T.M./1993 Art. 1 775

a. mii buc 0.24

b. Strati ficat pomi in sant gata facut.

mii buc. 0.44

6 N.T.M./1993 Art. 1668

a. ha 0,0006

b. Udat cu furtunul fara sita, intreaga suprafafa de sant cu 1 0 1 apa / m.p. de 2 ori

ha 0.0020

7 N.T.M. /1 993 Art. 1835

a. mii buc..0.24

b. Sapat gropi 0,5/0,5/0,5 in pentru plantat pomi in sol mijlociu.

mii buc. 0.02

8 N.T.M. /1993 Art. 1 842

a. Nr. gropi 244

b. Tragerea unei parti de pamant in groapa de plantare, 2/3 din adancime cu 2-3 zile inainte de plantare.

Nr. gropi

4.8

9 N.T.M. / 993 Art. 1775

a. mii pachete 0.024

b. Scos pachete de pomi de la strati ficare. ...pomi : 1 0 buc./pachet =24.4 pachete

mii pachete

0.04

10 N.T.M. /1 993 Art. 1 840

a. mii buc 0.24

b. Fasonat radacini inainte de plantare

mii buc. 0.24

11 N.T.M. /1 993

a. mii buc.0.24 mii buc.

Art. 1841 b. Facut mocirla si mocirlit pomii.

0.12

12 N.T.M./1993

Art. 1844

a. to.0.48

b. Incarcat, transport si descarcat la parcele pomi gata mocirliti

to 0.33 2.4

13 N.T.M./1993 Art. 1845

a. mii buc 0.24

b. Repartizat pomi la gropi cu transportul manual de la marginea parcelei.

mii buc.

0.75

14 N.T.M./1993 Art. 3229

a. to 4.8 to 0,9 7

b. Incarcat mranita pentru plantarea pomilor (20 kg / pom)

15 N.T.M./1993 Art. 3648

a. mii gropi 0.24

b. Adus mranita la gropile de plantare pentru administrare (20 kg/pom)

mii gropi

0.017

16 N.T.M. 71993 Art. 1848

a. buc 244

b. Plantat pomi, lucrare completa fara udat

buc. 8.54

17 a. to 4.88

b. Transport apa cu cisterna pentru udat pomi (10 1 /pom). 10 I /pom x nr. pomi x 2 ori = 4.8to

to 0.44

18 N.T.M. /1 993 Art. 1850

a. buc 244

b. Udat pomi cu 101/ pom (2 ori)

buc. 2.44

19 N.T.M. /1 993 Art. 1986

a. mii buc. 0.24

b. Taieri de formare a coroanei pomilor

mii buc.

0.12

20 N.T.M. /1 993 Art. 1 85 1

a. mii buc 0.24

b. Musuroit pomii dupa plantare.

mii buc.

0.6

TOTAL 244 42.05 2.84

ANTEMĂSURĂTOARE- Deviz pe categorii de lucrari nr. 5

Pentru întretinere plantatie de nuc în anul I pe suprafata de16.24ha, cu 2097 pomimi

.Nr.

crt

Simbol cod

Articole de deviz

a) Unitati de masur b) Denumirea articolului

U.M.


Materiale

Manopera

Utilaj

Transport

t; kg; buc./ ha

Z.N. ha. a. n«

t/km

0 1 2 3 4 5 6 7

1a. ha 13.80

b. Discuit în livada ha 9.1

2N.T.M./1993

Art 3228

a. to.6.3

b. Incarcat gunoi pentru mulcit pomi 3 kg/pom x nr. pomi = 6.3 .to

to 6.3 6.7

3N.T.M./1993 Art

1852

a. ha 16.24

b. Imprastiat mulci din remorca în timpul deplasarii pe intervalul de pomi.

ha 57.9

4N.T.M. /1993

Art1722

a. mii buc2.097

b. Desfacut musuroiul din jurulul pomilor

mii buc.

2.73

5N.T.M. /1993

Art 1852

a. mii buc.2.097

b. Mulcirea pomilor

mii buc.

7.49

6N.T.M./1993

Art. 1869

a.mii buc

b.Lucrari in verde, se elimina lastarii de prisos

mii buc

12.7

7N.T.M. /1993

Art 1944

a. mii m.p.9.75

b. Prasit manual pe rândul de pomi (de 3 ori pe 20 % din suprafata)

mii m.p.

15.21

8 N.T.M. /1993 Art. 1668

a. buc 2097 buc 83.88 25.1

b. Udat pomi manual cu 20 l/pom cu furtunul de la cisterna (de2 ori).

9

a. ha 38.7

b. Cultivat mecanic (de 3 ori pe 80 % din suprafata)

ha 13.5

10N.T.M. /1993

Art. 1827

a. m.p 2.76

b. Sapat cu cazmaua pe rândul de pomi ( pe 20 % din suprafata efectiva)

m.p. 0.01

11

a. ha 12.9

b. Arat în livada pe intervalul dintre rândul de pomi (80 % din suprafatâ)

ha 16.12

12N.T.M. /1993

Art. 2810

a. mii 1. 0.52Preparat zeama sulfocalcica 28-30° Be în vase de 200 1, 32 l/ha x nr. ha =0.52mii 1

mii 1.

1.3

13N.T.M./1993

Art. 2809

a. mii 1itri 51.9

b. Preparat solutie pentru stropit pomi (de 8 ori cu 400 l/ha) 400 l/ha x nr. ha x 8 ori = 51.9.mii 1.

mii 1.

51.9

13N-.T.M./1993

Art. 2786

a.mii l. 51.9

b. Stropit pomi manual cu 400 1 solutie la hectar ( de 8 ori)

mii l.

346

14

a.to.93.84

b.Transport apa pentru udat si stropit pomi cu RCU-4.

De la sursa la parcela 2 km (dus-intors= 4km).

to 8.4

TOTAL 90.18 527.0 38.72 8.4

ANTEMĂSURĂTOARE- Deviz pe categorii de lucrari nr. 7

Pentru întretinere plantatie de nuc în anul II pe suprafata de 16.24 ha, cu 2097 pomi

Nr. crt

Simbol cod

Articole de deviza. Unitati de masurab. Denumirea articolului

U.M.


Materiale Manoperat; kg; buc./ ha

0 1 2 3 4

1NTM/ 1993Art. 1710

a. ha 16.24 to 0.73

b. Prafuit terenul cu PEB+Lindan (45kg/ha)ha 0.494

2NTM/1993 Art 3246

a. to16.24

b. Procurat îngrasaminte chimice, descarcat din vagoane, încarcat în remorca, transport si descarcat la magazie. Se administreaza 1000 kg/ha s. bmta, din care: -300 kg/ha azotat de amoniu 400 kg/ha superfosfat 300 kg/ha sare potasica

to 16.24

3NTM/1993 Art. 1987

a. mii buc2.097

b. Taieri de formare a coroanei în anul II de la plantare

mii buc.

4NTM /1993Art. 1875

a.buc 2097

b.Legat pomi de spalier si palisarea ramurilorbuc 18.87

5NTM/1993 Art. 1948

a.ha.16.24

b.Strânsul manual în gramezi al ramurilor taiate din livezi intensive.

ha 19.10

6NTM/1993 Art. 3387

a.to.11.37b. Incarcat ramuri în remorca si descarcarea la marginea.parcelei.0,7 to/ha x nr. ha = 11.37 to

to

7NTM/1993

Art. 27

a. to16.24

b.Maruntit manual îngrasaminte chimice to 10.89

8NTM/1993 Art. 3246

a. to 16.24

b. Incarcat în remorca, transport, descarcat în câmp îngrasaminte chimice

to

9NTM/1993

Art. 30

a. to 16.24

b.Amestecat manual ingrasaminte chimice si incarcat in saci.

to.

10 NTM/1993 a. ha 16.24 ha

Art 2858 b. Alimentat masina de împrastiat îngrasaminte chimice

11

a. ha 16.24

b.Administrat mecanic îngrasaminte chimice (1000 kg/ha)

ha

12a. ha 16.24

b. Cultivat în livada ( de 3 ori) ha

13NTM/1993 Art. 1944

a. mii m.p.3.24 b. Prasit manual pe rândul de pomi în plantatie.intensiva (de 3 ori pe 20 % din suprafata)

mii m.p.

14NTM/1993 Art. 1869

a. mii buc 2.097b.Lucrari în verde(se elimina lastarii de prisos)

mii buc.

15NTM/1993 Art. 1668

a. buc 2097b.Udat pomi (de 2 ori cu 20 1 apa /pom)

buc. 629.7

16NTM/1993 Art. 1827

a. m.p.32480b.Sapat manual pe rândul de pomi (pe 20 % din suprafata)

m.p, 129.9

17a. ha.12.9b.Arat în livada(pe 80 % din suprafata) ha

18NTM/1993 Art. 2810

a. mii litri 0.64

b. Preparat zeama sulfocacica 28-30o Be in vase de 200 litri

40 l/ha x nr. ha = 0.64 mii litri

mii l 0.64

19N.T.M. /1993

Art. 2809

a. mii 1itri 129.9

b. Preparat solutie pentru stropit pomi (de 8 ori cu 1200 l/ha) 1200 l/ha x nr. ha x 8 ori = 129.9mii 1.

mii 1. 12.99

20

a. ha.16.24b. Stropit mecanic în livada mtensiva( de 8 ori cu 1200) 1 solutie la hectar)

ha

21a. to.93.84

b. Transport apa pentru udat si stropit pomi.to

TOTAL 17.37 866.6

ANTEMĂSURĂTOARE-Deviz pe categorii de lucrari nr.8

Pentru întretinere plantatie de nuc în anul III pe suprafata de 16.24.ha, cu 2097 pomi.

r. crt

Simbol cod

Articole de deviz a. Unitati de masura b. Denumirea articolului

U.M.


Materiale

Manopera

Utilaj

Transport

t; kg; buc,/ ha

Z.N. ha* a* n.

t/km

0 1 2 3 4 5 6 7

1NTM/1993 Art 3246

a. to.16.24

b. Procurat îngrasaminte chimice, descarcat din vagoane, încarcat în remorca, transport si descarcat la magazie.

Se administreaza 1000 kg/ha s. bmta, din care:

-300 kg/ha azotat de amoniu

-400 kg/ha superfosfat

-300 kg/ha sare potasica

to 16.24 1.79 227.9

2NTM/

1993 Art. 1955

a. mii buc2.097

b. Taieri de formare a coroanei pomilor în anul III de la plantare

mii buc.

13.10

3NTM /1993

Art. 1875

a.buc 2097

b.Legat pomi de spalier si palisarea ramurilor

buc 18.87

4NTM/

1993 Art. 1948

a. ha .16 .24

b. Strânsul manual în gramezi al ramurilor taiate din livezi intensive.

ha 19.10

5NTM/

1993 Art. 3387

a. to21.1b. Incarcat ramuri în remorca si descarcarea la marginea parcelei.l,3to/ha x nr. ha =21.1 to

to 26.9

6NTM/1993

Art. 27

a. to 16.24

b.Maruntit manual îngrasaminte chimice si depozitat in gramezi

to 10.98

7NTM/1993 Art. 3246

a. to 16.24

b. Incarcat în remorca, transport, descarcat în câmp îngrasaminte chimice

to 1.79 81.2

8NTM/1993

Art. 30

a. to 16.24

b.Amestecat manual ingrasaminte chimice si incarcat in saci.

to. 4.06

9NTM/

1993 Art 2858

a. ha 16.24

b.Alimentat masina de împrastiat îngrasaminte chimice

ha 0.50

10

a. ha 16.24

b.Administrat mecanic îngrasaminte chimice (1000 kg/ha)

ha 2.1

11

a. ha. 16.24

b. Cultivat în livada (de 3 ori)

ha 17

12NTM/

1993 Art. 1944

a. mii m.p.3.24b. Prasit manual pe rândul de pomi în plantatieintensiva (de 3 ori pe 20 % din suprafata)

mii m.p.

5

13NTM/

1993 Art. 1869

a. mii buc.2.097

b. Lucrari în verde (se elimina lastarii de prisos)

mii buc.

12.7

14NTM/

1993 Art. 1668

a. buc.2097b. Udat pomi (de 2 ori cu 20 1 apa /pom)

buc. 629.7

15

a. to.37.7b. Incarcat mecanic îngrasaminte organice din platforma pentru administrare 20 kg/pom x nr. pomi x 90 % din cantitate =37.7 t

to 1.9

16 NTM/1993 Art.

3223

a. to.4.19b. Incarcat manual îngrasaminte organice din platforma pentru administrare20 kg/pom x nr. pomi x 10

to 0.75

% din cantitate =4.19 t

17a. to37.7

b. Transport gunoi de grajd to 188.5

18

a. ha 16.24

b. Administrat gunoi de grajd

ha 15.1

19NTM/

1993 Art. 1827

a. m.p.32480b. Sapat manual pe rândul de pomi (pe 20 % din suprafata).

m.p. 129.9

20a. ha 12.9b Arat în livada(pe80 % din suprafata) cu PDL 3-25

ha 16.1

21NTM/1993 Art. 2810

a. mii litri 0.97

b. Preparat zeama sulfocacica 28-30o Be in vase de 200 litri

60 l/ha x nr. ha = 0.97 mii litri

mii l 0.97 2.4

15N.T.M.

/1993. 2809

a. mii 1itri 227.3

b Preparat solutie pentru stropit pomi (de 10 ori cu 1400 l/ha)

1400 l/ha x nr. ha x 10 ori = 227.3 mii litri.

mii 1 22.7

16

a. ha 16.24

b. Stropit mecanic în livada intensiva( de 10 ori cu 1400 1 solutie la hectar)

ha 33.1

17

a. to.93.84

b.Transport apa pentru udat si stropit pomi

to 84

TOTAL 17.21 915.2 72.3 581.6

infiintarea unei plantatii de nuc

Documents