J M 25§ ARAD, Sâmbătă 15J28 Decemvrie 19Î& 40.

REDA ÎŢI A ţi ADMINISTRAŢIA Strada Zriroi Nr. 1 a.

INSERŢiUNILB se primesc la administraţie. Mul{amtte publice şl Loc deschis costă şirul 1 GOT. Manuscriptele nu se în-

napolazl.

Gain. decimează an sat românesc. —

n fost mvh cri, ne-a înfrăţit su-azi însă nu mai/suntem. Cel ce nevinovat de/frate, Caîn este.

i, cu ani în vnnă , în capitală stre-3 C I K unei /iiltuii ce nimic comun irfleídejíwastre, ne strângeam ii înşiriromâni, slovaci şi sârbi ui Z J I surei iuţi - - , ca să n<: cunoa-

si să n a 1 1 firiixim viitotol dreptăţii, aşa j ( j^ - -^fosr i ia râz i t să-llajungem, a-

... nu îndrăzneam să credem, ând, în frumoasele lume parlamentare, titoare a vremilor de măreţie, vedeam i de derutaţii români şi slovaci şi pe de-i sâvbivaieclintiţi ;imi neclintită şi una in tu lupfa lor, - atunci... nu puteam

\ \ • ând, în etic dintâi două răsboaie häl­fe arn/ata W b e a s ç à era însoţita de siru-;ăid;i a tm\stni , a, Românilor, - • atunci

Dar, dupăee trupele srbeşti ocupă Bana­tul din încredinţarea antntei, ca să iustină ordinea şi să garanteze autul şi vieaţa locui­torilor, poate şi pentru aeea ca prin ocupa­ţia aceasta şi mai mult saimilească Pe cutro-pilorii de cri, — Sârbii ită ultimatul plămă­dit în creeri ungureşti, uimat care ţintia să-i îngemmclireze. — uită irbariile ungureşti ce s'aú comis cu nesfâdtele convoiuri de „prisonieri", — uită cintirul Jalnic din ceta­tea Aradului, de unde stgă blesteme sângele nevinovat, — uită mari servicii ce ie-a fă­cut un Român în vremiltde cea mai grea re­strişte pentru ei. Uită 1t trecutul în clipa, când oricare alt neam cvecl'a că c vrednic de idealul ce şi 1-a înfăpuit.

încheie imediat frăţiecu duşmanii lor, duş­manii ?i asupritorii noştr comuni, cu Maghia­rii şi primesc banii păcâoşi ai Jidovilor, să pornească împotriva noastră, a Rom lor, fraţii lor de şaferin&J o campanie t loasà, un şir întreg de nselii, de cari p mai ieri îi credeam carailli numai pe fr lor de acum. / f

când ne ridicăm glasul nostru hotărît înain­t a lumii faţă de fărădelegile săvârşite de-un . . a l i a t " al nostru, ţinem să fixăm şi această constatare.

Sârbf, cari vor să-şi ţină cu orice preţ Banatul, p< nedreptul, fiind ei în mino­ritate şt in geno-ai şi în singuraticele comitate, şi-au tătat m ş i ş i ^ s u b picioare creanga de care se mai r ă z i m a u . N ' a v e m î n s ă a c u i n / d l l p ă

cele întâmplate, nici R i r a n t a c ă s u t e l o r d e

mii de Români din Thnoc , s a n . s e î n j ? ă d u î e

liberă desvoltare naţională, i l l e g e m acum plângerea lor i ) : „Să nu auziţi Masul îndure­rat a optzecişitret de localităţi cu yoporaţie neaoş românească, în massă compacta, chiar la graniţa României, e sfâşietor. Nu cerem bani, nu vrem pământ, dar pretindem drep­tul nostru Ia hrana sufletească naţională". Au-zim gfci ,'TÎ V,- vet-, >• < - U: ;p :.\riaţi, îl auzi" Şi-i í n ^ i P . , a -iţi; ..>. ív,, rj;:

Comsfljul dk%en a »,<. g raţional ai PnmâîHi-.- •.<.- , • • ! . - . .• ;

redeci şi oprelişti nu ti

::r?

rím

'omârwî si.iiţiani aceeaş durere şi nutriiam tş nădejde de reînviere ca şi fraţii noştri '.unei, Sârbii, .. Venian cefcie nesfârşite de nrisoiiieri , deaic/, di/i Bosnia, din Sârbia. Veniau oi urile iară sfârşit şi-i ompatiinkim şi urea soarta trista a fraţilor Sârbi de a-. Si ur/Roinân a bătătorit cu şi fără de «, drumuri depărtate şi grele, interve-

• pepdvu eii'berarea lor, — un Român, care tase de glasul celui mai curat simţământ ago.ste frăţească, — deputatul de atunci, de acum al armatei şi siguranţei publice

[u ţinuturile româneşti, dr. Ştefan C. Pop. Cimitirul din cetatea Arad, cu câteva de cruci simple, închide mii de Sârbi, i în urma nepasarei păcătoase şi a rău-cefcrr ce ii'au avut nicicând ochi să-i vază, sa ne vada. Şi atunci iarăş acelaş Român, fceeteş avânt curat şi aceeaş dragoste de

J , şi-a ridicat glasul său înaintea lumii îu-.:. pentru un tratament omenos, pentru eli-. rea fraţilor tară vină şi pentru Pedepsi-«v.spnt u cvlor ce i-a băgat aproape de vii amant. Ascultat a fost glasul sau. Si, a-i. atunci mai puţin credeam. ... Învinge apoi dreptatea neamurilor, — bip visul studenţilor înfrăţiţi odinioară, Şpta comună a deputaţilor n'a fost zadar-, ţinta, neclintita ţintă a fost ajunsa. Armata sârbească expatriată reîntoarce 'amantul sîânt al ţării — mame şi popula-

care stih durata ocupaţiei a trebuit să e şi cu amarul pahar al suferinţelor celor le veacm-j au gemut sub jugul Maghiari-— vede în propria sa armata iu- adevă-1 ej mântuitor.

v . ll • !! v •' SU S : M' - <•«' v*<UDl c . sa jourc credinţa statului s ă r u t e , I I C W Ù I O Ù -

femei române, nimicesc orice slovă românea­scă şi lucrează cu forţa brută împotriva a tot ce-i românesc. Re de-aaipra sălbătăcia din Vernies, comuna românească în comitatul Ca-raş-Severin, unde afară le Români sunt mi­ma trei Maghiari, un Jiiov şi nici un Sârb. De dragul acestui Jidov.care a supt formal pe Români şi de dragul unii deminţant de pro fesiţ, Ciyeorgyevics loco care în armata au-sin-ungara fusese spioni Ungurilor şi tra-das: toate secretele Sârbilor, dezertând mai apo din armata aceasti făcuse spionaj în

Ronan ia pentru armaţi sârbească, iar de câni cu ocupaţia sârbească în Banat a fost ageitul poliţiei secrete arbeşti şi făcea ser-vici Jidovilor, pe bani gei, — de dragul a-ptidturii unui jidov şi tcăloşie; unui denun­ţau, două companii sârbşti, cu doua tunuri, deuiueaza populaţia ne inovată a unui sat ronânesc, care vrea sa, rămână şi mai de-pa te românesc...

Comuna Vennes sta azi alături de acele [oralităţi, unde Maghiari şi-au scăldat ura si răsbunarea lor în sâige românesc. Şi în s/fletul nostru Sârbii său astăzi alături de ampritorii noştri de veaiuri, cu conştiinţa şi nâm'le pătate de fărădelegi strigătoare la cer. Mai mult chiar, căci au'săvârşit fărădelegile mpotriva fraţilor lor deeri.

I iacă Sârbii s'au dovedit în răstimpul scurt al ocupaţiei — un veac întreg pentru cei su­ferinzi — de vrednici fnţi de fapte ai Ungu­rilor, au arătat de altă parte că nu stau la înălţimea acelor principi., pentru cari au lup­tat şi în numele cărora aliaţii de azi li-au să­rit într'ajutor, când erau strâmtoraţi. Dea ceea

t b i u r t N i l KOMv

5 aer Mormântul ck

Ca întregire la articolu, no un martor ocular al serbării de aci au­tul marelui lancu ne scrie urmă Ru­deniilor universitari:

Tinerii université: loanSc v-ici şi Cöriolan Steer a d h 19 an au depus cunună pe mor­mântul Ini Avram lancu în mmete tiuerinei universi­tare din Cluj, ca prin faptul acesta*» se deie satisfacţie memoriei marelui nostru lancu, jân&ărită în mod bar­bar de un procuror maghiar. S'a'ntâmplat adecă, c ă în anul 1899 procurorul contele Ljfeár di'i Alba-Iitlia în-tr'o vorbire ţinută la tribuniwde acolo pe lancu 1-a

numit „bandit". / Toată suflarea românea^ă i protc.úat pe atun '

tra acestei brutalităţi m^iar; , i a r tinerimea ur tară din Cluj a aflat de/ne, f >-'eie satisfacţie ci memoriei idolului nostu naţional prin aceea, că gat pe numiţii tiner să ín-nmmc/e .mormântul.

Scurtu si Steer -u fost rliminati,pentru iapflil pc V e c i delà universitate, din Cluj („a magvai .eszméjével merjen elleikezö magaviselet miat Novacbvici a f-st elimiiat din toa te şcolile sui ungureşti, fiinţă a ma' avut un „păcat" si anun alţi 4 tineri r-mâni, a .rimis o depeşă de felicitar latului Sch-eider dii reichsrat-ul vienez pen; moaşa vo^ire tinutt întru apărarea memoriei h

Tineri universiUri pentrucă au depus cununa târâţi s înaintea justiţiei, şi la judecătoria de-Crb fiecare \ primit osândă de 52 z'^ t c l

nară care pedeapsă apoi în urma «parării vr noştr'i bărbaţi dr. St. C. Pop, dr francise Hoss­si dr Aurel Vlad prin tribunalul din Deva s a ci

ioan Scurtu in urma eliminării a trecut m »

•

di imn

iama.

tfyelikB Sârbiii" de Molin pag. 7.

BibL Un»v. Cluj

FIR, 1 5 -

nála tutu:

lor"

proies'» " muru si;n iiu ata räabniuMi ovacovái ;î:jCiii:'neit a laposat itiainie de ras-

prezent advocat, care a avut nespusa bucurie t< ă, ca Să participe Ia inarea adunare natio-

Alba-lulia, căci acolo — prin decretarea unirei Românilor si prin decisele aduse de marele Mal chiar in palatul justiţiei — „regele munti-jmit adevăraţii satisfacţie pentru atacul brutal

urorului descreerat...

E timpul faptelor - Către preoţi şi învăţători. — '

I in vis ur î t a t recut v r e m e a asuKi ' r i lor J e pur ta t . O m i e de ani e lun^a v r e m e ,

• s t impul a c e s t a noi a m pu^a t lupta de .. ta, o luptă pl ină de î n s o ţ i r e a p ă r â n d

>ătie idealur i le n o a . ^ ' r e s f i n t e - In c e ' e te cazur i î n s ă r ă s u n â n d numai cu însu­

f leţ i re , , Căci a jungând P e t e r e n u l f ap te lo r — tfiripăm şi * o i c e v a ' u c r u ^ u n — ven ia Tăsmaşu' b o m b a ur î tă a ideii de s t a t n e p r u s i a l u c r a r e a .

. m â rog, s ă nu s e c r e a d ă , c ă duşmanii .zi au amuţ i t to ta l . E i nu do rm. c i lu­a i a c e l e a ş i a r m e vech i . In î n v ă l m ă ş a l a -e de azi o b s e r v ă m cu toţii c u m pun ei

ia ca ie un cu ren t nou de p r o p a g a n d ă : curentul miş t i f icărSo*. E s t e a c e a s t a a r m a c e l o r despe­raţi , cüű î n to r toc l i i ază cuvintele bune si povă-t u i t o a ? % ^ conducă to r i l o r noş t r i , l iniştindu-şi

onştunţa lor sper ia tă . Ei e ou ran izeaza , agi tă , dau din mâni şi

i i c ioare , ac i se în t r i s tează , aci se mângâ i e . Ne m a r e a cu s a r e a . Intr 'a-devăr ne mi ră ,

IU CU 11II MfMICI un popor s u t î h

iar a şa de r d e onte-

, u r m a r e a s t ă z i când a r ă să r i i şi pentru re ie dreptăţ i i , avem su privim cu toa ta : rca în f a t a aces tu i s o a r e dă t ă to r de

v i e a t à V >••-••—• • / .'. ă până a c u m noi pco t i i , î nvă ţă to r i i şi turari i poporului an ştiut s ă fim la înăl -

*; r chemăr i i n o a s t r e sfiite, azi cu mult mai se c e r c de l a noi s,i laminăm, să îndrep-

s ă povă ţu im popo'ul a r a t £ " d u - i , c a r e i c e a bună. T impul f a z e l o r a t recut , sun-

tern d c i a _ p e j ţ « l e a faptepr . S ă ^ v o r b e a s c ă deci n o a s t r e . S ă nc c ' g a n i z ă » pe toa t ă linia,

e r v ă m cu toţii 3una ord ine , şi astfel s ă d o u . d e a s c ă f ap te l e Noastre, c ă deşi f*m fost in­

ii ani de-a râ r r^ j , a c u m a j u H la lumina • tu ş t im s ă preùim a c e s t t ezaur s c u m p .

ma i demul t It t o n o a r c l c din E t i o p i a un i f oa r t e i n t e r e a i n şi a n u m e : In f i e c a r e

ím \ ' da tă s e s t i ngea <"octi din f i eca re v a t r ă şi - » l e a p ş a de m o a r t e e r a * , r ic t oiprit a s e ajprin

ti d e a iu rea , fără nuiiiù din s ch in t e i a a-2 m â n a î m p ă r a ţ i i l o r . ip larea a c e a s t a \ e c h e 4 m î n d e m n e

c a suf le te le n o a s t e a M u r o r R o m â -pretut indeni s ă fie c ă l ă u z t e de a c e l a ş agos t e i de n e a m , ce a p r i i s s ch in t e i a

falnica lin m a n i l e : M a r e l u i Sfat N a ţ 0 n a l R o ­ii toţii să - i s t ă m în t r ' a iu tor co i iuc rând

unite s p r e înfăptui rea unui v i i o r mai iui n o r o c o s pen t ru neamul n o s t , u r o ­

mân- ! v j e ' d e c i z i 1^ a foţii» „ C i i W i şi

• 'rtii— ! v o i e d e &•;•' — pentruca a c e s t e _ ' , m ^ c â n t e c u l n o s t r u - . .Românul ie a i e

' ' ; £ h u i fine s ă nu se uite, că nun, u arme**— vir iuti • hi r omane

asti

Din Bihor: Patimile s'au deslănţuit cu o forţă elementara

şi s'au făcut stăpâne peşte conştiinţa omenească. Ruşinoase şi umilite s'au retras în umbrele incon­ştientului „egalitatea, libertatea şi frăţ ietatea ungu­rească ' . Apostolii miucirbşi ai aces tor concepţi i c-t i ce : arîndaşii pâutecoşi,:u obrazii rumeni de atâta sănătate şi cu pungile unflatc de băncuţe svântate , fură goniţi de păcatele Ir negre. Voinţa colect ivă a fostei nonarhii s'a desicat în voinţe individuale divergenţi pentrucă mieiuna, ca re o ciimentase, îu prea încornorată, pre evidentă. Nouă, oficeri-ior români, ni s'a impuscategorie datorinţa grea, de a converti vectorii nileti ai voinţei individuale într'o rezultantă putcrnlă a voinţei obşteşti . De data as ta mănunchiul f e s ta de voinţe paralele e legat cu verigelc de ojl ale dragostei de neam, limbă şi moşie.

Călăuziţi de datorinţ aceasta , oficerii coiman-dci gardei naţionale diuBihor au cutreerat toate satele româneşti şi cu u dar orator ic Insuflat de vremurile aceste istorice înmugurit în sufletele ţă­ranilor ideile nouă lămtite în focul mondial, de patru ani. Cuvintele lojalese de-o pricepere fi­rească şi scăldate într 'ohimă ca ldă de român au îndreptat voinţele divercnte spre idealul nostru măreţ : unitatea politică* tuturor Românilor . Pe urma glăsuirei lor se'ncr.gară în comune cete fal­nice de gardişti însufleţi ; şi bătrâni înţelepţiti de greul vieţii s'adunaseu în sfaturi comunale re­prezentând noua direcţiţie a voinţei obşteşti.

In cercul Tincei, acthtatea oficerilor L o c . Ncş, Al. S. Pe l le , Şubloc. P . S r b ; P. Lunca şi N. Costa a fost secundată de muica şi sprijinul desinterc-sat al intelectualilor notri din T inea : Dr. Iile, preşedintele sfatului naţvnal român din Tinea, şi Dr. Pinţia. Rezultatul ntincei febrile es te îmbucu­rător. P e casa comunali în cele imai multe sate flutură steag românesc. 'Cel mai frumos praznic al Românilor d'aici e sfinţirea de s tea?. L a sărbă­toarea aceasta naţională aleargă râuri-râuri de popereni din toate sărate':, ••-•-uL* mii a fost sfinţirea din coma. i, CurbeJ i - ; . Tinsurile cu zurgălăi şi împanglicate ; ţrHplor, ce :c::lr-i B f " T i » ' • * i,>o-r:,dit,.. rlf»

caj-e se p m e t , a ui irmoase . ;i íh-'.ccsíi-. Înainte de otpusi vr.-di.1eul pa rime din Tulea săvârşi

sfinţire ;>. , -•• siin.eşti apoi steagui. ia y wuvâu tare plină de emotiune re descrie cu colori moho-rite vieaţa de împilaţi ;i obidit'. Lumina ochilor i-se învălue în perdea di lacrimi, glasul îi tremura şi durerea lui s inceră s s t recură şi in suflete'e credincioşilor. Dl- Dr. Ile in cadrele unui mod-'! de discurs 11c zugrâveşe trecutul şi ne v r ă j e s c înaintea altarului umbree eroi lor : Horia, CIoşci, Crişan .şi lancu. iu cuviite fulgerătoare osândesc tirania asupritorilor de până acuim. Advocatul 11 dr. Pinţ ia tâlcuieşte în cuvinte bine ticluite îl-sâmnătatea tricolorului, toc. T . Neş, comandanţii de secţie, vorbeşte de sferintele mute de veaciri ale poporului nostru. „Cmd suspinăm — zice ni. s 'arată năluca urîtă i pălărie cu peana de o -cos. Dar giulgiul de zaadä de pe 'munţii T i b -lullii şi valurile iuţi ale Isouzului nu s'au înrăit înzadar de sânge româ-esc; nu s'au sfărâmat )e nimic piepturi de voinii în copitele cailor c ă ă -ceş t i !" Prin botezul al doilea de sânge nc-an mântuit de blăstămul gen, ce ne apăsa de vu-curi". Terminând vorbica i-a ju ra t pe s teag ie cei de faţă. L a închcer«s 'a cânta t imnul naţionl. Melodia isvorî tă din sue de piepturi se îmbr -ţoşa dulce cu fumul de tămâe , ce plutia iu bis -rică. Afara largul firii îiuimplurâ fulgi de zăpad;! flori de teiu scuturate « Geniul bun al neamuhi românesc. Eus.

I "' ' *• 'ismuiui, după şablonul àust h ' f>" fueste .şi cet űm urmă ţa ^ i s t ă nimeni sub cer , ca re să

Z i ii' v d i s p u n e ; a s u p r a mo,^ i i * e iii^a soldaţi, o armata in-lerea i (,, ei ordini şi pentru iu-ostni siînt. Cum să ne-o în-

Filnfa Legiunilcr şl a Gardelor. Conştiinţa de cauză şi iubirea reciprocă să fie

cliiagul, in care se stitornieeşte noua armată.

Hotărît „Dienstrăglananul" a căzut. P roc le t a şj uire de paagrafi , pe care s'a s tator­nicit înjghebarea şi. dăiiuirea făloasei armate au-striace, nu mai ex i s tă . l i sfăşiat în mii de zdrenţe năpraznica ură a ce lor [prturati de moarte în că-

izmului. >it până ş. militarismul prusiac, cel

.ti .şi temeliile universului. E clara şi a ( " i uu există nimeni intre noi. care .â

treag.:.,

oublie a culesíö Z' C O I l l l M , J O S C U .,1

r l r ă indurare! Ir ' tare, să duocjn 'raportul dintre p

cred că uu începând să ne stele sclipitoare şi străduin­

ţele .,Diensraglimuinului". Din s t raglămanul" rigid, brutal şi Ul Str iCTc^i s c c i ş-, fără c r u -ura şi iubire^par inteaica în citor şi cel ce are să execute

P ° ! : oate, prin trezirea conştiinţe, de cauză, însufleţir<-uiemărginită pentru idealul nostru a! tuturora, c l&vdc-uu neam şi de-o lege. I- cestui Real, cred, c ă nu ne-ar strica

g rea şi întunerecul acelor ' • ' i 0 a dhtat ce te lor de voinici sa se s ihas t reasca în adâncit, codri lor , pentru a lupta cu succes contra puhoiului i,..- Kv-oi venetici. Exemplul haiducilor "am văzut repe ' , u-se şi ia zelelc noastre la bandele c o m i t a c i I o r i m ' ^ i , cari au fost groaza barbarilur car i au <:alr • , n picioare ani dearândul l 'bert t tea sărunanci* S a r i ; * şi a şi mai sărmanilor Munţi Negri.

Despre oameni şi material.

Oamenii scăpaţi din armata austriacă ne oferăi . o bogată şi var ia tă colecţ/e, astfel putem faee o largă selecţionare Ia recrutarea Garcklor şi a le­giunilor. Poate că leafa biină, pelângă care e dată şi posibilitatea să servească aproape de vetrile familiare, îndeamnă pe mulţi să se anunţe din 1011 la serviciul militar. S ă li se explice, că în prinu! rând numai aceia se primesc, cari vimtesc aplicare pentru cariera militară. Apoi, ca selecţionarea .-á fie mai cu efect <=r> u <» •tjrrîi *• npâ

• •" .innám•••Mulin Soeti ' silatec o cere. vor îi schimbaţi d jjrtr'afis V r e a s f ă va avea e t e o t e ! a % . - ^

.In privi--'..- ' • « . • k - w M , . s«:-vă iificresante luarurj..-Oamenii sunt setiv-rùàp.i arme si se aruncă c.-i furie ttebtiiiá la eíe. Cu d<sv^ sepire în primele săptăihâni dispăreau armele, 'ar muni ţ i a i .ar 'c. î o î ti-rlrtia parnaut i ,. ic \ i u pu^bA«! ţuau ţara iu, . . , . . . .-a o ascundeau. Tocmai de aceea armele şi imimiţia trebuc păshate în magazinurdo mână şi numai acela şi atuncia capătă a tmă şi mu­niţie, când intră în serviciu, iar 'a re t ragere tre­buc adunate şi fiecare arc să dea seama de fie­care cartuşe ce lipseşte. E o munca -^rca şi migă­loasă aceasta , însă dacă nu o îndeplinim cu con­ştiinţa receruta, ne trezim ca cu vrenwa ne dispar armele, ori că rămânem cu arme puţiMc si total tară muniţie. Tr. Mager.

Din Maramureş. Glasul vremii a trezit şi Maramureşul la v ala

naţională. Nepoţii lui Dragoş şi Bogdan nu au uitat tradiţiile scumpe şi s'au pus pe lucru ca să unească vechia lor moşie cu România mamă dulce.

Iu 14 Nov. s'a constituit sfatul national ccrcaal al districtelor lza-Vişău. In 22 Nov. s'a constituit sfatul naţional comitatens în Sighetul-Marma,iei . De faţă au fost 6000 popor şi 300 intelectuali. î 'o-porul însufleţit până la paroxism a pretins „Uni­rea cu România", deviza era „mai bine murim până la unul decâ t s ă ne s tăpânească ungurul". Alegerile delegaţi lor pentru Alba-Iuüa erau mai bine ce rce ta te , á a alegeri le cele mai agitate de deputat, 25 de delegaţi au votat rezoluţia din Alba-Iulia.

Cu sutele se nasc urmaşii lui Cartau, ţărani în­sufleţiţi, cari cu scrisori şi apeluri cutrecră s a e l e Maramureşului , ca să ves t iască dreptatea şi zo­rile libertăţii. Mai ales Săpânţa se întrece în apos­tolat cu cele mai deştepte comune ale românis­mului. Motorul e idealul national vezi bine cum Să­pânţa e la graniţa românismului c temere să ttu-i uităm cumva în valurile ungureşti ori ruseşti.

Nu fraţilor Sepinţeni, n,u vă v o « uita, voi veti fi bravii păzitori ai hotarelor nea­mului. Azi f iecare comună îşi are sfa.iil său naţio nai, steagul său, tricolorul e cel im» scump deco' „Hora Unirei" şi „Deşteaptă- te T?oimâne" ( sii cântările cele ma: sei •.' Îesfătai -u noslrit. Dl Alexandru <\nderco Cuza cu dorul ţ

'ag.

Cronica zilei. In G e r m a n i a turburăr i ie con t inuă . So lda ţ i i

şp munc i to r i i — toţi din grupul S p a r t a c u s — a u tiîi/ut adunăr i . P e aco lo aiu trecut la z i a m l V o r w ä r t s , declarându-1 de p ropr ie ta tea lor . M a ­r inar i i sunt î n c ă tot î na rma ţ i şi (in ocupa te edi­f ici i le Cur ţ i i î m p ă r ă t e ş t i .

Se destramă şi partidul Károlyi.

P r o c e s u l de des t r ămare din .guvernul m a ­gh i a r r e p u b l i c a n t rece pe înce tu l ş i asupra s in­g u r a t i c e l o r part ide. Şiinu.1 s 'a început c u par t i ­dul ministrului preşedinte Károlyi . S 'a desfăcut în idouă g rupăr i ; una o f o r m e a z ă ce i c a r i v o r să-1 u r m e z e pe K á r o l y i î n t r e o r i c e împre ju r ă r i ,

c e l de a l doi lea a r e yn f runte ipe foştii min iş t r i L o v ă s z y ş l B a r t h a , c ă r o r a probabil i i - s e va a-t a ş a şi c o n teile B a t t y á n y i .

Károilyi î ş i p i e rde mereu 1 m a r e a popu la r i t a t e c e - o a v e a în republica m a g h i a r ă . Insuş a d e ­c l a r a t unui z i a r i s t m a g h i a r : E p e ' s fârş i te şi po­pu l a r i t a t ea mea. . . .

Trupele sârbeşti vor să ocupe Nagykanizsa.

C o m a n d a n t u l t rupelor j u g o - s l a v e , c a r i î na ­intează în Muraköz, au anunţat primarului din N a g y k a n i z s a (cot . Z a l a ) , c ă t rupe sâ rbe t ş i v o r o c u p a orăşe lu l ş i populaţia să tiu opună rezi s t e n ţ ă . ,

Äviz. pentru începerea cursurilor la prima şcoală arde-

leană de otenograîie românească în Slbiiu. Cu ocazia adunării naţionale delà Alba-Iulia,

unde subsemnatul am funcţionat singur ca steno­graf român, mi s'a cerut din multe, părţi, să des­chid o şcoa lă de stenografie românească. In ur­mare îmi iau voie a comunica tuturor intelectua­li lor noştri, cari inţeleg necesitatea >f foloasele ste­nografiei, si in special ale stenografiei româneşti,

voiu începe un ciclu complet de rrelevieri de teroerrafié r o r r i ^ u s c a la 22 ianuarie / v /9 a. în • tonţi, uh ègfd I si controlul Asoc'atianei. Grupând trf icipaiv . r ' o p part icipantele în grupe după

jradul studi.i /i abso'kvate, intenţionez a face in­strucţia în ir.od paralel pentru trei g r i p e astfel, c a fiecare grupă să fie ocupată in ca te doua zue pe săptămână şi anume delà 3—5 ore p. ni.

Cursul întreg va ţ inea trei luni, cu observarea că participanţii, car i din cauze neprevăzute ar Si siliţi să întrerupă cursul, resp. nu ar fi destul de bine pregătiţi pentru a putea corespunde cerinţelor de e x a m e n la încheierea ce lor trei luni. se vor adlmite fără taxă deosebită la continuarea instruc­ţiei în proximul, curs de alte trei luni.

Examenul de încheiere es te obligator pentru toţi participanţii fără deosebire şi se va ţinea sub controlul unui juriu de examinare , ca re va fi che ­mat s ă verifice: a) a legerea textului de dictat Ia examen astfel, ca participanţilor să le fie absolut necunoscut , b) manuarea sistemului cu o iuţeală de 120 silade la minută, dictate fluent în curs de 20 minute, c ) t ranscrierea imediată a stenografiei

sc r i se de altă mână, d) confrontarea t ranscr ierei cu textuli dictat.

Cei c e doresc a participa la acest curs, sunt ru­gaţi să se anunţe la subsemnatul cel mai târziu până la 16 Ianuarie n. 1919. T a x a este de cor . 120 pentru f i eca re participant fără deosebire şi trebue plătită întreag ăanticipative. Pentru formarea unei üarde de stenografi români de încredere , dar şi cu cons iderarea Ia viitorul şcoalei şi al reuniunei noa­stre de stenografie, ce o proiectăm, condiţiile nu •pot fi mai uşoare, dar nici mai grele . L a popoa­rele civil izate şi libere stenografia c o arimă di cultură naţională fo"~*fe răspândită şi noi în spe­ciali avem datorinţa să cultivăm o stenografie ro­mânească bună.

Siblin, la 6 Decemvrie 1918.

Vao funcţi. sup. la „ B a n c

Văzut :

Genera ! >?rrare

Andrew Bârscanu m. p. prezidentul Asociaţlunei.

INFORMAŢ1UNI.

Cântec. Nins;e ca 'n povsti... departe

S'aud clopote-arar Şi-mi revine 'n uflct ta'nic

O melancolie 'ar.

Nu gândind la ieale Şi iluzii ce-ar pierdut,

Nici torcând în stillet firul Visurilor din recat.

Ci privind cum s distra-M Tortul fulgiloijde nea

M'am gândit cunor sii-uii ningii Iii curând şi -untea m e i .

Se duc povesti s cântece şi visuri. Iubiri, dorinţi.vieată şi avânt

Şi toate trec pe-ripa tinereţii Din câte suntfrumoase pe pământ.

Rămân a noastn suflete zdrobite, Rămâne pieptl gol şi pustiit,

Aşa cum sfăşiatdc vânturi toamna Rămâne codri trist şi desfrunzit.

T. Murăşanu.

Clujul. Cu pri le jul ocupăr i i Clujului de a r ­m a t a r o m â n ă , Glasul Ardealului, noul z i a r din B r a ş o v f a c e următoare le r e f l e x i i :

Clujule b l e s t e m a t ! L a c a t e d r e l e ş c o a l e l o r tale a m v ă z u t pedagegi cu sufletul apr ins de ură fa ţă de e levu l român, s ă r a c , t imid şi dili­gent . In c a z a r m e l e tal? am. c u n o s c u t pe s t r a j ă -meş te ru l , a v â n d vec i r i c pe b u z e injuri i le c e l e mai urî te l a auzul unui cuvân t du lce r o m â n e s c . In oficii le t a l e a m în t j ln i t p e urgis i ţ i i funcţio­nari, c a r i r ezo lvau , cauzele bietului ţ ă r a n român după m ă s u r a , în c a r e aces t a v o r b e a l i m b a ma­gh ia ră . In redu ta ta u t r iumfat j u s t i ţ i a ma-e h i a r ă fată de fruntaşii noş t r i , ca r i c e r u s e r ă t ' î c o t a t e deki împăra tu l . In t r i hana i c l e tale mT-" i tare s 'a s a lva t ideia rJc s t a t nat ional s : i n t e g r i ­t a t e a 'ui pri ' - o â u d i u a a t â t o r j i u d< Romi .n i 1 c in i c i . îri anii doi di i u r m ă .

S i n g u r din B r a ş o v c â t e sutL o nev inova te ai or tura t . s m e u l e din C lu j , vecinie s e to s după j e r fă de va lah i L a c r i m i l e lo r azi s u i t picuri dc pat u ră fierbinte pe suf le te le j u d e c ă o r i l o r t ă i !

pala te lor t a le , c u m le d e s c i n s e s e ş i nu a e muit pe ce le a l e t e m n i ţ e l o r tale . căci 1 i a r î ţ i vin mul te sute de o a s p e ţ i va l ah i ! D a r mai în tâ i s cu rge ţ i din v ine le t a l e tot veninul , c ă c i oaspe ţ i i î ncă sunt p r i e t en i ai ideii de s t a t na ţ iona l — si to­rnán si m a g h i a r !

t E rsilia Foîiu. L a 24 D e c . a r ă p o s a t în C h e -recliiu E r s i l i a Fof iu , so ţ ie de p reo t , în e t a t e de 42 ani.

Cine ş t i e de sp re mPjH Davidoi împăr ţ i t pe pe front la !. h g y e . I. z l j . 2 s z á z a d , tábor i .posta nr. 417 , s ă s c r i e dlui Davidoi Molse, S z i l á g y -váral ja p . n. P u s z t a Ka l áu .

Aviz. Sec ţ i a propagandei naţionale s-a îngri j i t , c a s ă a p a r ă in cu rând Colecţ i i 1 de c â n ­t e c e n a ţ i o n a l e , azi de maire t rebuin ţă pen t ru fie­c a r e c o m u n ă r o m â n e a s c ă . P u b í k u t i a s e f a c e în broşur i s e p a r a t e : 1. C â n t e c e na ţ iona le .pentru 2 voc i , ( ş c o l a r i ) p re ţu l c o t . 6 . 2 ) C â n t e c e na­t iona le p e n t r u c o r de b ă r b a ţ i . P r e ţ u l c o r . 10 . 3 ) Cânitace na ţ iona le pentru c o t m i x t . P r e ţ u l c o r . 12. Chel tu ie l i le cm p o s t a e 'Siubîinţeleasă în p re ţ . B r o s ú r á é sun t în l u c r a r e şi apa r în t e rmin de 2 — 3 s ă p t ă m â n i . F i e c a r e c o m u n ă i română să g r ă b e a s c ă a Ie c o m a n d a fă ră î n t â r z i e r e , t r imi ­ţând pre ţu l p e a d r e s a : D r . Ioam S u c i u , Sîbiiiu s t r a d a C i snăd i e i n<r. 4 , e ta j I. nr. 4 6 . Veni tu l c u r a t al a ce s t e i irrirepriii:deri e s t e meni t pentru aug­m e n t a r e a „Feudulu i pen t ru p r o p a g a n d a r o m â ­n e a s c ă " . — S e c ţ i a p ropagande i na t i ona l e .

O r g a n e l e de publ ic i t a te n a ţ i o n a l e sunt t o a t e ruga te a publ ica g ra tu i t a c e s t a v i z în 10 numer i consecutiv*. — S . P. N.

'Joffe va melrge Ia Bucureşti. P r i m i m ş t i r ea , că m a r e ş a l u l J o f f r e z i l e l e a c e s t e v a sos i în S a ­lonic , şi d e a c o l o — pr in So f i a — va m e r g e ia B u c u r e ş t i .

• ^,Y-> i HTHi ^ m i r - n D r u » A £» i ! §

i 1 ^ S i U y K c e r c e i ' ; a z a pe oiovi-- 1 . - r a d u l ­t e le i / l asaryk , cu su i tă m a r e , f ace n r w ă t i r i l e c a sa c e r c e t e z e comune le c o m i t a t e l o r s l o v a c e .

Ntmţii bucuroşi de internam Z i a r u l g e r m a n B . a m M i t t a g din B e r l i n anunţa c in i svo r s igur , c ă î n t r e v a s e l e , c a r i t r e b u i e s c eLiradate Englez i lor e s t e şi submar inu l U 9 de sub c o ­m a n d a lui W e d d i g e n . D a r admi rab i l e n g l e z . B e a t t y , în c o n s i d e r a r e a b r avú ré i f ăcu te de a-c e s t submar in şi a mor ţ i i e r o i c e a c o m a n d a n t u ­lui W e d d i g e n , a r enun ţa t l a e x t r ă d a r e a subma­rinului. S i totuş şi submar inu l a c e s t a a fois; prea üat E n g l e z i l o r , pen t rucă mar ina r i i n 'au vrut s ă piardă c e l e 5 0 0 de m ă r c i pe c a r i l e - a u p-imit marrap^. rij ţ c a r i , c o n f o r m cond i ţ i i l o r de a rmis t i ţ iu , au das ir. ape l e eng l eze v a p o a r e l e si submar ine l e

C e - a mu r ă m a s din vechiul p a t r i o t i s m ger ­m a n . J

x P r i m i m p e i * r u r e p a r a ţ i e ş u ş o n i de g u n şi de p o s t a v Zimmeimann, p r ă v ă l i e de i a c ă r i . P i a ţ a L i b e r t ă ţ i i n r . 21 ( S z a b a d s á g - t é r 21.)

x S e c a u t ă un n o t a r r o m â n p e n t r u c o ­m u n a D r a n ţ D o r o s z l o f a l v a ) . C e r c u l T â r n o v a .

x C ă p r i o a r e s e p o t c u m p ă r a de là Otto Hoffmann, c o m e r s a n t de d e l i c a t e s e , A r a d , P i a ţ a L i b e r t ă ţ i i .

SERVICIUL NOSTR j TELEGRAFIC. ÎNAINTAREA ARMATEI ROMÂNE.

Generalul Bertheîot, care Duminecă la 29 Dec. st. n. va fi oaspele Românilor din A-rad, a adus telefonice Ia cunoştinţa comishi-nei maghiare de armistiţiu, că dsa a dat ordin comandantului suprem ai armatelor române, să treacă Sără amânare linia demarcaţionalâ pe toată întinderea ei şi să ocupe cât mai în

x f««iwXi-nA«/ttn *"v*»<»op• Q i « r f i u l i i 1 /VI î i r t n i î -

inare, Dej, 4 r a d u l , Clujul, Maria- Kadr Trupele franceze, destinate i>cn:ni susţi­

nerea ordinei şi pentru executarea condiţiilor dc armistiţiu. în Banat se sporesc în n o d im bt.-curător Fraţi Români din Tara Ungurească şi fraţi bănăţeni, încurând va sun: * pentru voi ora desăvârşitei eliberări.

Bucureşti, 27 D e c . M a j . S a r eg ina M a r i a a t r imis doamne i Mairia U r z i c ă , p r e ş e d i n t a .reu­niunii f emeior .române din Alba- In l ia . u r m ă t o a ­rea t e i e g r a m ă :

Vă mulţumesc din inimă pentru cuvintele de devotament ce mi-ati exprimat cu atâta căldură Sunt convinsă că voiu găsi in sufletele dvoastră patriotice colaborare pentru scumpa noastră tară. (A. T . D . )

Sibiiu, 27 D e c . — Consi l iu ' na ţ iona l român din r tun iedoara a secves t ra t pe l in ia P i s k i 4 0 v a g o a n e de fier brut dest inat p e n t r u -fabrica de mine W e i s s Manfréd din Budapes ta ' . E c a r a c ­te r i s t i c , c ă in vremi ' c e guvernul unga r s e d u c e l umea e u f raze «acif is fe .fabrica W e i s z c o n t i ­nua s ă piregătei«că ma te r i a l de răsboiu . (A. Ţ . D a c i a . )

Cluj, 27 P ~ c . însuf le ţ i rea cu c a r e a fos t pri­mită a r m a t a r o m â n ă sub c o n d u c e r e a gene ra lu ­lui Necn.Icoi în Cluj nu se poa t e de sc r i e . P e s t r a d ă a U ' O s t îmbră ţ i ş ă r i , ' sărutări si l ac r imi de bucur ie « u n g e a ţ i din ochi i t u tu ro r» .

SibiiJ, 27 D e c . Astăzi a sos i t a i c i în t reg m a ­ter ialul unei a n c h e t e a n u m e 'iniţiate pent ru a af la adevărul desp re a d u n a r e a s ă c u i a s c ă din C lu j . S ' a . ou s t a t a t c ă ia a d u n a r e â u fost de faţă ab ia 3 n.ii de Unguri, to ţ i din Cluj. S i niu se p o a t e aiwnca îuvxui i r i c ă gai rdde nat . r o m â n e or i au ­tori tăţ i le mi l i ta re r o m â n e a r i i pu's p iedec i pentru par t ic ipanţ i . Adunarea săcuiaseă de Dumineca a fost interprindere particulară a bietului A-păthv, c ă r u i a n a s u c c e s s ă a d u c ă si p e doi s o ­cia l iş t i d e o r ig ine . români: Ş t r e n g a r şi A v r a -mescu , dar a c e ş t i soc ia l i ş t i n u fac .parte d m .so­c ia l i ş t i i r o m â n i , ci diin agenţ i i guvernului ungu­r e s c (A. T. D.)

Redac to r responsabil : Dr. Sever M«elea Editor responsabil : Aurel Rusu.

Preţul unui exemplar 38 fl,erl-

ară

iíiioi Iun Aşa í n •Ä si gr Ovreii hitiiea

mm ii, st

.am : "sr? uri, pfne

'acu] boli a va «j -•litri! g! • Mir!'./,'. cduje '

aprinde i uni. r;; .

Ti nll L ' - n»i '

' .a ţ i ' în

pbpöruiul

x ri 918. ,R O M A N U L P « . 8.

a deschis şirul n»-

uationalf a b ă » t oţilor". u decis că merg cu alătură Românilor,

.im, sunt desperith

»r. Uj|ia suta miţ

'•tSă ^ e ş t e p t a r e oasele „pat

>uortiuiişti s' M. românesc .-;

nii luaţi din di mificiună eu coarne hivernal pentru ro­ii, şi lucră prin SPe-jmisiuni «ă aprindă

. IJ că pe calea acea-î lă . A sistat plăţile

•latk-naie, redus numărul jan-.spus că !- . . i i i să fie fără sabie-ele sigur; ţoi ; «oblice atunci pâdd

pofte*3 şi p r e g ă t e s c res-'ă. /

„ruşine"- (î«ai exis t* se .-uimesc mai nou «reptiiri pe scama

|ecă Ia carul nostru ,ti contra Românilor idealului nostru na-

ogram al „conducă-

'e cn rebegi Y//J N. H) à lupte pe! sc. se pun

or n

la des pa «Mb păsi păştmiie ii .ai le şi dr 4 'itatii «

• "5 aceşti reu t , ie poporului iu

fi resturn.tţi p, J I Ualitia.

ne elih;- ih) •e au rămas în u

rusească, să :ari trăilm, şi

sn urile, cari utie «grafice trebuc •vii şi aşa sunt

.nituri fără di . drepturi naţit

• " se ate taci mitai tis din M

• urnă aceas ta ! 1 a M a rainures

iianiu, cac{ io; jetii cari ne i

. anii! !i aşteptă

,i" obraznici cocoţaţi irocit rusesc. Călăii a ideei naţionale ru-

naturala evoluţie ce

nunele româneşti cari tla influinţei ungureşti c asigurăm munţii şi ne Ixiăm în stăpânire

: neamul. Jn urma fa­şă împartă unii ruşi olonişti pe moşia ro-pturi, cărora însă le taie.. Chestia graniţei fără consultarea sfa-raniureş. Cei chemaţi de lipsă cât mai grăb­iţii, restabil irea legă-nea p bolşevichismul

tát la poartă. S ă vină m. Coresp.

le române în Brad. n g o a n a nebună a ca i lo r , p c drumu­

rile proas ie„ c e a m i n t e s c t r i s ta s t ăpân i re un-; n a j u n s şi noi hălniăgeni i la p r i -

tei r o m â n e în B r a d . biruri de trăsur", popor c e se î n g h e s u e ş t e pe

î ncăpe rea îngus tă a drumului nlin de noroi şi .aerul r ă sună în l a rg i depăr tă r i de a c o r d u r i l e muzieci si de giasiuri je s a t e l o r , c e intonează m a r şal unire ' — c â n d de după co t i tu ră apa r g r e l e

! e . ca r i c o n d u c solia înfăptui te i prin a r m e a idealului nos t ru - / primii do roban ţ i pe V a l e a C r b du" Alb.

Au tomob i l e l e se opresc b r u s c la m a r g i n e a p e c a l e a RaccrVei şi d e s c ă l e c a corpul

o f i ţ e r e s c : t a t u r a svel tâ şi v ioa ie a maiorulu i ag l i 'o tantu l stoc. Simulescii, l oco t . looót . Dumitrescu, c o m a n d a n t u l D e -Botez. n soli a re învier i i n o a s t r e au mai

căpi tan BarV.'u, c o n a n d a n t u l s e c -dr ( î r o z a , p r e ş e d i n ţ i e consi l iului n D e v a . B r a d şi j u r a fost teprezentată prin căpi tanul O n c u , iar H ă l m a -

loc . M a g e r , c o m a n d a n t u l s e c ţ i e i , mi l i t a ră o f a c e " a r d a ra ţ iona lă

t s l o c . P e t r u t , V e t e r a n u l protopop — Damian — cu l a c r ă m ' h ochi nu rândă r o s t e ş t e v o r b i r e a di pr i -e pe t a s ă <je a rg in t t radi ţ ionala

Xfişenescu, Simulescu, vei şi s loc .

SOS.T Vi . ,I

m ' r e st pâlie si

maiorul V i ş e n c s c u : "Am veni t Ou Í o c u p a t e , c i c a la fraţi a icasă . S a l i ]

marnă a tu turor R o m â n i l o r es te a c e r e şi în scu r t t imp v a fi pr in-

! d e m o c r a t i c e s t a t e nu numai a E u -umei în t reg i ch i a r " , cu s impat icul maki r , î n t r e a c l a m ă r i Í a co rdur i l e muz iec i . lungul convoi t i işcare sp re o r a ş , sp re pia ţă , unde

înc inge tn j o c , o h o r ă m a r e c a 'n poveş t i , at a j j r oape p oră şi la c a r e bietul

I . Just a s a l t a t fo rma! de d răgu ţe l e fete nçvi te ! i d e i l e .

Cvt I'Tl K N I •

nmiâiu, ţi îtl piiriü il

"tunoa pun

E o ra târz ie a prânzului c â n d s a l a m a r e a restiiiuratntulnii „ C o r o a n ă ' ' , se f ixes t e d e j t tbi-ianţ i , aşezându-^e la mese le boga t î n c ă r c a t e . P r i m u l p o o l Fa r id i ca t rraiorul Vrsenesct i in c i n s t e a suverani lor români , coindiuicătorii s ingur i ai î n t r eguk i popor T o m â n ş c , c a r e -s'a p ie rdu t în u r a l e nesfârş i te .

înduioşător a fost a l doipa toas t al dlui m a ­i o r : „Am plecat în i răsboiunu cu a r m e mul te , c i cu suflet mult şi sufletul a biruit. D i n t r e nu-meroşi i c amaraz i delà r e g . 10 de v â n ă t o r i , ou c a r e a m pora i t la luptă, an mai r ă m a s a z i p a ­tru liai v ia tă . Scumpii mei prieteni p u t r e z e s c în l in iş te , risipiţi pbin paisuirileCarpatilor, i -am v ă ­zut p răbuş indu-se unul câţi unul l a P r e d e a l şi O i t u z , de unde şi idupă m o p e , cu o c h i s t i c lo ş i p r i v e a u p a r ' c ă spre b o g a t a ară a B â r s e i şi p l a ­nurile m u r ă ş e n e .

După banche t s ' a făcut rizita l a bă i l e d e aur a soc ie tă ţ i i nemţeş t i , punâtr.liu-se sub seqoiestru boga tu l ma te r i a l de aur al icestora.

lmp'lmindu-şi astfel rrásanea, d e t a ş a m e n t u l .armatei r o m â n e , s'a re în tar : încă în n o a p t e a z i ­lei a c e l e i a la Deva', d e une p l e c a s e r ă în' zori i z i lei . M.

Invătătiră. Dintre multele acte arbi tare câte s'au săvâr ­

şit împotriva pooprului româi, de!a instituirea gu­vernului republican maghiar trebuie să amintim şi separat inzulta, ce s'a adu steagului Consiliului National Român din Oradea-jnare şi Bihor .

S ă notăm înainte de toatd că de când a deve­nit actuală chestia arborării tricolorului nostru pe edificiile pubice, Maghiarii ait manifestat dintru'n-ceput o atitudine duşmănoasa, iar declaraţia sub­prefectului Frá te r , că adică dsa „a lucrat zeci de ani cu credinţă pentru interesele comitatului, dar acum nu poate adera la o propunere care este potrivnica convingerilor sale", (arborarea tricolo­rului românesc) , declaraţia /iceasta este o decla­raţie tipică, în care se sintetizează, fără îndoială, nu numai convingerea autcritaţilor, ci şi cea a opiuiei publice maghiare.

Tricolori"! românesc a iÎÂi arborat la mijloci­rea prefectului-comisar Dr.I Ágoston, abia lia .50 Nov. a. c. Şi ce s'a întâmplat? P resa maghiară lo­cală s'a alarmat la moment, par 'că o mare neno­rocire ar ameninţa ţara. „Uj Nagyvárad" rapor­tează cu adevărată consternare despre arborarea tricolorului românesc şi publică un pretins inter-wiev cu protonotarul comitatului, care cuprinde îniŢe altele şi ameninţarea că, dacă autorităţile să şi poartă astăzi pasiv în fata acestui act de violenţă, răfuiala nu va fi uitată la timpul său.

Articolul aces ta a apărut la orele ß d. a. şi, trei ceasuri în urmă, tricolorul | şi fost distrus şi în­depărtat, nu se ştie de cine...

F i reş te , C. N. R. a luat îndată măsurile de lipsă, pentru ce rce t a rea faptului şi pentru a i-se da ga­rantă faţă de asemenea insulte în viitor.

Amănuntele afacerii nu impoartă, din actul a-cesta însă şi din multe alte ac te similare se des­prinde un adevăr, o învăţătură, pe care trebuie s'o reţinem. Şi aceas ta este, că cu toate declarathinilc patetice de înfrăţire şi egală îndreptăţire ale gu­vernului republican maghiar, atât opinia publică ma­ghiară, cât Si autorităţile maghiare se conduc as­tăzi iată de naţiunile nemaghiare, îndeosebi iată de naţiunea română, de acelaş spirit de şovinism şi de intoleranţă, ca şt în trecut.

Şi aces t adevăr trebuie să-1 accentuăm în spe­cial înaintea dlui J áz s i şi a partizanilor dsale, car i în faţa tendinţei, pe care ne-a adus-o evolu­ţia vremurilor is torice, — că adică fiecare naţiune să se constituie ca individualitate politică de sine s tă tă toare —, susţin mereu neces i ta tea de a con-zerva hotarele suprazise istorice ale acestei ţări, nu numai în urma unei pretinse comunităţi de in­terese, ce le-am avea noi naţiunile conlocuitoare, ci şi în teimeiul unui argument etno-psiltologic, că adică poporul (maghiar va fi capabil să considere cândva poporul, român, — ca re sute de ani a fost declarat în aceas tă ţa ră de popor numai tolerat, care şi afară de aceas ta a fost veşnic dispreţuit, batjocorit şi supus regimului de dcsnaţionalizare, răzimal pe suliţele jandarmilor , — de nn popor egal îndreptăţit, pe ca re acum e gata să-1 strângă la piept cu dragoste frăţească!!.. . .

Dr. Victor Andin.

Generalul Berthalot tn U r a l Duminecă dimineaţa Andul va avea un oaspe

dimas, pe generalul francez iierthetot. Cine nu cu­noaşte acest nume de când ententa l-a încredinţat cu marea expediţie militară in Orient? Sunt câ­teva stoiămâni de când generalul Berthelot a tre­cut DuMrea cu o turnată mare şi şi-a aşezat car­tierul getmal în capitala română.

Ententa u fost convinsă că numai cu arma poate fi dvlăturat kiosul ce domneşte aici înJ)rient după prăbuşirea Rusiei, după stăpânirea plină de te­roare a armelor germane şi dupăce bolşevismul rusesc ameninţă pretutindeni ordinea publică. Mul­tele probleme orientale numai prinïï'o intervenţie cu forţa pot afla o deslzçare norocoasă.

De când Be''thelot estt la Bucureşti, în nume­roase rânduri şi-a exprim^ afecţiunea faţă do cauza românească întreagă.

Acum marele general este ck&peteţş nostru. In-tenţiunile şi caracterul oficial al misiunei sale le vom afla când l-om întimpina aki. Deocamdată este o datorie românească să-i facem o vrimire cum se cuvine unui Firnis al Franţei, unui aliat care ne poartă cel mai mare interes şi dă toată atenţia cauzei noastre mari.

Generalul Berthelot soseşte la Arad Duminecă dimineaţa la orele S cu tren special dinspre Sû-ghedin. Va petrece în Arad 5 ore, adică până la 1 d. a. şi probabil că va pefece tot timpul în gara Aradului. In su'ta se află 5 oficeri înalţi, 10 soldaţi şi 20 de alte persoane ataşate, funcţionari de-ai căilor ferate române.

Trew' ~"":at al generalului Berthelot a plecat ieri dimineaţă, Joi, din Orşova şi era să ajungă la orele 6 în Thnişoara, dar la Caransebeş şi Lugoj i s'au făcut primiri impozante din partea Românilor. In cele două gări s'a adunat public imens românesc care a făcut ovaţii popularului general, bărbaţii noştri conducători au ţinut discursuri. Ba în ga)'a Lugojului corul maestrului Vidu a delectat pe oas­petele rar cu multe cântări româneşti. Generalul Berthelot a fost viu impresionat de aceste mani­festaţii călduroase ale unui popor caTe face parte din aceeaş rasă cu poporul francez, — sângele apă nu sç face!, şi a renunţat la programul său strict de călător'e. In gara Timişont a sosit trenul gene­ralului Berihelot abia la oi'ele 10 seara, când gura era închisă de Sârbi şi publicul silit să se împră­ştie. Peste nèapti ieithe'.it a dormit. în trenul său din gară.

Deja de aseară generalul Berihelot a trimis vorbă că va primi azi dimineaţă delegaţiunile ro­mâneşti. Aşa s'a şi întâmplat. Azi dimineaţă s'au prezintat la Berihelot dd. dr. Aurel Cosma, dr. Adam, dr. Georgevici, dr. Leucuţa şi protopopul loan Oprea. Avem ştiri că generalul Berihelot -'a lăsat informat de situaţhmea precară a Românilor bănăţeni de când cu dominaţia de teroare sârbească.

Curierul nostru special a văzut în gara Timi-şorii şi pe P. S. Sa episcopul I. I. Papp al Aradului întreţinăndu-se cu şeful statului major francez. După toată verosimilitatea P. S. Sa a făcut inter­venţie pentru eliberarea Românilor deţinuţi de Să''bi

Românit din Arad şi jur vor şti să intimpine după cuviinţă pe marele general şi prieten al nea­mului nostru — Berthelot.

Un refugiat Bănă ţean sosit azi delà Orşova uc comunică următoare le :

Ber the lo t generalul francez plecând la 25 c. n. din Bucureşt i peste Cra iova — Turnu-Severin conform meritului său (de eliberator) voiam să-i facem o primire grandioasă începând dela poarta Bănatului, dela Or şova ; însă toate pregătirile noa­stre au fost zădărnici te din partea comandamen­tului armatei de ocupaţie sârbă. Inzadar am ga-•antat pe lângă responsabili tate, că pregătirile îoastre nu vor periclita ordinea sau interesele lor ; roporul cu toţi ai lui a fost respins brutal dela ftvoarea primirci aşa că Orşova—Mehadia nu au pitut nici să-şi şoptească sugesíiunilc cordiale îraintea marelui general . Dela Jabfcmita încoace — îtdeosebi Caransebeş şi Lugoş — mai bine a putut respira inima românească, peutrucă poporul nostru a apărut în număr considerabil.

L a Timişoara toate porţile de intrare şi eşire at fost închise de sentinelele sâ rbe , aşa încât şi aceia cari am răsbit prin protecţia unui oficer să pătrundă în restaurant, de-acqjpf n'au putut să se mişte .

Ne-am bucura, dacă d. general ar şti toate a-cestea.. . dar ar şti teror izarea şi condamnare:; noastră teri'iilă la mutism.

Un refugiat bănăţean.