ï'?Anal s i L X X X IX -len n-1 89 NUMĂRUL 2 Lei Bfsşov Qcisinecă Z9 August 1926»

. 4se ţl& ţ i A d m in istra ţi»i PIAŢA U8ERTAŢE! BRAŞOV

Telefon 2Z6[ Abonament anial 360 lei f, Pentru streiniiate 800 lei [. Anunţuri, reclam«, după tarii

Feudală Ia 1888 de ieorge laiiţiuApare de trei ori pe săptămână

Prin fine însuti, ceiăfene, şi penfni tme, la libertate, legalitate şi cinste.

S ’au adus uumăroase cri- | tici parlamentelor României-

Mari. Şi recunoaştem unele E destul de îatemdiate.

Deputaţii şi senatorii in­vestiri cu mandatul de re­prezentanţi ai naţiunii de

ţ către diverşii preşedinţi de r circumscripţii electorale n’au [ fost totdeauna şi nu— mai [ ales— în totalitate şi nici în î majoritatea lor cei mai re­

prezentativi f i ai naţiunii.Primul parlamentai Ro­

mâniei-Mari avea înfăţişarea unei adunări populare. Se întâlniseră aci elementele cele mai disparate cu men­talităţi deosebite şi cu sco­

l i puri cari nti erau totdea- " una unitare.

Â1 doilea parlament era fructul unei popularităţi, fără pereche până atunci în ţara românească. Armata tranşeielor îşi făurise în cursa! sublimei sale încor­dări un idol, dela care aş­tepta făurirea lumii noi, după Qare însătoşa şi insti­tuirea dreptăţii şi legalită­ţii, deopotrivă pentru toată iumea.

Oricât de primitiv ar fi părut la prima vedere în­tâiul parlament al României întregite, nu se poate tăgă­dui că el era animat de intenţii curate şi de gân­duri nobile. E l era hotărât să dea ţării reform ele , de

[ cari aceasta avea nevoie pentru a se aşeza pe te­melii solide şi prospere.

Dar oamenii castei, cari se vedeau ameninţaţi în existenţa lor şi cari simţiau primejduirea privilegiilor câş­tigate, au pornit chiar dela

- tncepăt lupta surdă împo­triva a leşilo r sufragiului u- niversal. Şi asaltul lor, aju­tat de forţele ocultei atot­puternice, s’a sfârşit cu în­frângerea „oamenilor noi* •

Al doilea parlament fu­sese fructul unui singur om, al unui idol.

Acest om însemna o te­mută primejdie atâta vreme cât el continua să rămână

I n â i i i i - t t u ldeparte de Putere. Foştii lui ostaşi ar fi continuat să-l creadă capabil de fap­te, cari Intrau în lumea le­gendelor şi de aceea i«ar fi rămas în tot momentul credincioşi.

Captarea sau distrugerea politică a acestui idol în­semna înlăturarea pentru multă vreme a primejdiei, pe care o inspira vechilor caste sufragiul universal.

Tentativa a reuşit. Idolul a fost sfărâmat şi astfel drumul pentru falşi fi car ea şi eventual totala înlăturare a votului universal era de­schis. Oamenii vechi răuşiau tă stăpânească şi România Nouă aşa cum stăpâniseră România veche.

Al treilea parlament a fost parlamentul acestor oa­meni. E l trebuia să conti­nue a fi instrumentul, prin care clica avea să-şi men­ţină privilegiile trecute.

Şi de aceea ei nu şi-au ales şi n’au cruţat nici-un mijloc îu vederii atingerii acestai unic ţel.

Scopul scuză m ijloacele.Iată de ce ei au ridicat

furtul, tâlhăria, teroarea la rangul da virtuţi punându- le pe toate subt îngădui- toarea protecţiei a steagului naţional.

Membrii acestui parlament alcătuit prin înlăturarea com­pletă a sufragiului univer­sal, au fost, au trebuit să fie, după chipul şi asămâna* rea celor cari i-au numit.

Iniţiaţiva, curajul opiniei, îndrăsneala luptei, dragos­tea pentru cei mulţi, solici­tudinea pentru ţară li-au lipsit deputaţilor şi senato­rilor, numiţi şi nu aleşi, în parlamentul dela 1 9 2 2 , cu desăvârşire.

j a r a pentru ei era a-proape inexistentă, căci na fuseseră aleşi de ea şi nici n’e cunoşteau. Singura lor preocupare era executarea orbească a cuvântului de ordine dat de şefi. Şi acest cuvânt privea esclusiv par­tidul, casta, interesele elicei.

I Activitatea acestui parla­ment, logic judecată din punctul de vedere al inte­reselor ţârii, în ori cât mal­dăr de legi s’ar fi concen­trat, ea n’a putut fi decât pur şi simplu negativă. Pe urma ei n-a profitat decât un număr redus de oameni.

Iar ţara, deşi acest par­lament s’a menţinut pe poziţie cu voia lui Dzea ş’a tolerantei naţionale pes­te patru ani de zile, n-a tras nici-un folos. Din po­trivă mizeria ei a crescut şi nesiguranţa, în care se sbate, s’a accentuat.

Parlamentul actual?E prea proaspătă în me­

moria cetăţenilor amintirea mijloacelor prin care el a fost alcătuit, pentru a mai iusista asupra acestora. Un guvern de provizorat care avea misiunea să menţină înăbuşit glasul naţiunii, su­fragiului universal, nu putea proceda altfel decât a pro­cedat actualul guvern.

Majoritatea acestui par­lament este fireşte oglinda fidelă a aceloraşi năzuinţe dârje, oculte cari urmăresc menţinerea vechilor privile­gii şi domnia vechilor caste.

Idolul de altădată, dobo­rât de pe tronul său şi captat de forţele oculte ale reacţiunii e nevoit să le servească cu devotament.

V. Niţescn.

Bine a(i venit ! + itulMâine, Duminecă, va a-

vea loc în sala Prefecturii din oraşul nostru prima [şe­dinţă a Asociaţiei învăţăto­rilor români din Ardeal, Banat, Crişana .şi Moramu- răş precum şi adunarea ge­nerală a societăţii didactice „Grheorghe Lazar“.

Cetatea Braşovului va cu­prinde pe reprezentanţii lu­minătorilor satelor din toa­te colţurile României de dincoace de Carpaţi.

Scopul nobil şi frumos, din care a pornit motivul serbărei, de mâine, a slovei româneşti este un imbold de întărire şi credinţă în viitorul pe care şcoala îl pregăteşte pe seama nea­mului.

Celor veniţi din toate unghiurile românismului în numele culturii şi al ridi­cării şi întăririi prestigiului învăţământului şi al aposto­lilor iui — le dorim succesele pe cari le urmăreşte sco­pul frumos al întrunirii lor de mâine.

In numele neamului, pen­tru luminarea căruia au muncit şi muncesc, le stri­găm oaspeţilor de mâine:

B in e a ţi ven it in ceta­tea noastră!

De eri dimineaţă nu mai este printre cei vii. O boală cum­plită, după ce ba chinuit luni de zile, l-a răpit din sânul fa* miliei, al prietinilor şi cunoscu­ţilor cari l-au iubit şi l-au ad­mirat.

Neîndurătoare au fost chinu­rile cari i*au înch's ochii pe vecie şi prea timpurie moartea, care a răpit un bărbat in cea mai riguroasă 'şi neobosită ac­tivitate.

Munca şi priceperea au ri­dicat din Dumitru Orghidan un negustor model pe piaţa Bra­şovului» iar inima lui înţelegă­toare ba câştigat recunoştinţa atâtor instituţii şi societăţi pe cari a ştiut să Ie ajute la timp de nevoe.

Consecvent în vederile lui politice» a rămas până la moarte omul devotat al Parti­dului National, a cărui organi­zaţie locală pierde prin dece­datul pe casierul ei cinstit şi un membru de frunte.

Patruzeci şi unu de ani i'a fost hărăzit să trăiască, şi în acest timp de muncă continuă şi cinstită, a ajuns şi s’a dove­dit omul de inimă şi fapte, care azi lasă adânci regrete nu nu­mai în sânul familiei ci şi al institufiilor şi societăţilor pe cari le* a condus şi ajutat şi al tu­turor prietinilor şi cunoscuţilor pe cari i'a iubit şi cari l-au iubit

Regretele tuturor glăsuiesc sincer şi din inimă :

Dumnezeu săd odihnească.

Chestiunea b isericeasca.In broşura mLa luptă dreaptă* f

distinsul şi harnicul profesorN. €olan dela Atademia teolo> I gicl din Sibiu di preţioasa în- 1 drurniri preoţime! privitor ia modul prin «are se poete câş­tiga lupta porniii de Btaerlei împotriva sectelor. Autorul în­suşi Işi caracterizează — şi cu loaii dreptatea — broşura: mUn ţapi toi de strategie mişto- nară0 şi militează pentru o luptă dreaptă, fi)işă, nu sllntel şl respingătoare, ei animată de duhul dragostei şi de dorinţa eurati a eonverUrel la adevăr.

O astfel de luptă pretinde şi ostaşi însufleţiţi şi devotai! che­mării lor apostolice. Personali­tatea preotului e prima condiţie a biruinţei. Cum are s i fie preo­tul, o spune autorul în minunata caracterizare: „De această dra­goste şi de acest devotament apostolic să ne lăsăm răpii! pentru-ca prin propria noastră via)ă să ne pllduim propove-

dufrea. Să ne pătrundem până In cele mai ascunse adâncuri ale flintei noastre. Si*ne identi­ficăm, cel pu)ln în măsura sla­belor noastre puteri, cu viata Mântuitorului, să personalizăm idealurile Lui fa aşa fel, ea via)a noastră să aibă aspectul unei vieţi trăite to Hrfstos, ori să putem zice su misticul A- postoi Pavel, că nu noi viem, ci Hristos viază in noi. Alunei vom rămânea, ori abia atunel vom deveni adevăraţi păstori ai turmei, pentru-că nimeni nu se va putea opune puterii de cu­cerire a dragostei lui Hristos. Atunci vom auzi vorbindu-se despre noi, ca despre fictivul preot ai unul profesor din a- pus (RlttelmeyerJ: Iată un preot Ia care totul predică: gândul iui, vorba iui, gestul lui, fapta lui, întreaga lui viată trăită în du­hul lui Hristos.

In felul acesta personalitatea preotului rezolvă fireşte tn mare

parte şi chestia metodei de luptă împotriva sectarilor*....

vIn propaganda contra sectelor

se vor avea în vedere In pri­mul rând cauzele, cari au pro­vocat ori concurai la rătăcirea dela dreapta credinţă. Intre a- cestea este de bunăseamă şi formalismul prea pronunţat, tn care t*a îngrădit biserica lui Cbrlstos, un formalism care nu mai poate mulţumi sufle­tele. Aceasta este de sigur ti cauza indiferentismului reli­gios ei multora. De aceea pro­paganda religioasă va trebui s i înceapă printr’un însufleţii

Misionarism intern.fasuşî cultul dioin, diferitele

servicii bisericeşti, cari deobicel se adresează mai mult văzului şi auzului — In foarte molie cazuri destul de nemulfumitor — are trebuinţă de însufleţire, de dată. Ori, lungimea servi­ciilor bisericeşti este în păgubos simţitoare a prtdlcei, în care ar trebui să culmineze toate ser­viciile.

**«laa 2. OÂZETÂ T R à N & V it lÉ Rr. 89—1926.

Ua serviciu divin înălţător prin corectitate, prin eâwtcrea la cor bine instruat sad cânta­rea comună a tuturor celor pre­zenţi, prin serviciul mal aman al stranei de cântăreţi destoinici pi printr’o predică aleasă va a« trage sufletele la închinare. Bi­sericile vor începe a se cerceta, şi e ceasta este prima etapă a biruinţei.

Se va continua apoi cu eoan> ghelizarea, Impretenind pe cre­dincioşi cu citirea Sitei Scrip­turi şi eu Înţelegerea ei. In a* eeastă şcoală a credinţei cre­dincioşii vor avea prilej să cu­noască adevărata credinţă şi-şi vor forma sufletele astfel, că în­doiala şl rătăcirea nu vor mai avea loc In ele.

Se face mare greşală când propaganda ţinteşte deadreptul pe sectari şi se încearcă con­vertirea lor la adevăr, înainte ca acest adevir să fie bine cu­noscut de to|$ cei-ce Încă n'au rătăcit.

De aceea va trebui o deo* sebiiă atenţie pentru turma ră­mas! credincioasă, inliiurăn- duse to te cauzele, cari ar pu­tea-o ademeni ia rătăcire. Atins acest scop principal, se va pur­cede la

Misionarismul extern.Se cunosa mijloacele de până

acum de convertire a Iceior ri- lăciţi, nvj oace al căror efect nu poete ft decât contrar celui dorit.

Cu ciomagul şi cu sila nu se poate convinge. Arma prin­cipală e tot numai dragostea lui Isus. Cu dragoste nefâtărită te po|i apropia şi-l pofi câştiga şi pe etl moi înverşun&t duşman. Sila respinge şl Îndărătniceşte.

Şi-apoi propaganda de până acum s’a făcui de cbtsei de pe amvonul Blsericel. De acolo se moralizează, cei imorali, cari de reguli sunt absenţi şi tot de acolo se conving in absentă şi sectarii. Clasul preotului nu pode fi astfel — ori-cât de pu­ternic şi plin de adevăr — de­cât »glasul celui ce strigă tn pustiu“.

E necesar deci ca preotul să se apropie însuşi de cei rătă­cit! şi cu tact, cu bunătate şi !n numele dragostei şi adevă­rului lui Isus să încerce con­vertirea lor. Ii va ciuta chiar In casele lor de rugisiuni si după finirea slujb *1 lor religioase va începe discuţiile pentru stabi­lirea adevărului. . Înarmat eu toate cunoştinţe nu i va fi prea greu să răstoarne rătăcirea şi când conducătorii sectari vor fi î&ftânil chiar tn fata aderenţilor lor, turma sectară se va împrăş­tia cu un început de nedume­rire asupra eredintei profesate. E primul pas spre convertire.

Paralel cu serile de rugă­ciuni ale sectarilor se vor a rarja apa. serate religioase, unde pe lângă cântări corale religioase preotul va tălmlei a- devărul biblic. Un preot din Braşov a Încercat acest lucru mai anii trecut! şi după câte’va seri, i‘se umpluse sala de as­cultători, intre ceri foarte mulţi dintre cei prinşi în mrejile ses* terilor. Altul a încercat să com­bin® obişnuitele denii din pos­tul Paştilor gu predici. Succesul a fost dovedit de mulţumirea celor prezenţi. Şi e fapt, că predica sau eonferenţa reli­gioasă tlnută seare, e proprie a Influlnţa in chip deosebit pe ascultători.

Ajutată preofimea şl de cei- leit« intelectuali, medici, profe­sori, scriitori, etc. propaganda de moralizare şl de întărire a Biserioei noastre, atât de nese- seri şi pentru statui nostru în­suşi va aduce roadele dorite de toii, pe cari cât de puţin îi tn- tereseezS soarta neamului nos­tru.

Ktfă.

Ctati» Hui catolice imiitt

Praga, 26 August.Praga a fost vizitată zilele a-

cestea de min'stru! lucrărilor pu­blice din Mexico, Jose Morales Hesse, care in interviewul acor­dat redactorului dela .Ce«ko Slovo* a tăcut Importante decla­raţii asupra istoriei blsericel ca­tolice din Mexic şi asupra situa­ţiei ei de azi.

Mext 10 , la ftl cu celelalte state, a trebuit să du;ă un războiu du­blu : intr’o parte a fost lupta

j pentru eliberare şi In a doua parte lupta pentru realizarea Idei-

‘ lor progresiste contra principiilor înguste ale conservatismului. Din primele zile când Mexicul a scu­turat jugul spaniol, a fost clar că in (ară s’au lovit cap in cap două tendinţe politice: conserva­tismul şi liberalismul. Aceste două tendin(e au dus cea mai crân­cenă luptă timp de 50 ani, care luptă a avut ca rezultat triumful liberalismului. Datorită preşedin­telui Jaurez, a fost votată ş! promulgată în anul 1857 Consti­tuţia progresistă, care prevede desilpirea blsericel de stat şi pro­clamă libertatea conştiinţei.

Conservatorii însă nu s’au de* sarmat. Ei s’au unit cu militartştll şl consecinţele ecesteijjpolitise au fost regimul dictatorial ai diferi­ţilor generali, când in trista pe* riodă a reacţiei Constituţia a de­venit literă moartă, Iar clericii au câştigat din nou mari privilegii în dauna Întregii naţiuni. Abia în ultimii ani dinaintea războiu­lui mondial naţiunea s’a ridicat contra acestui regim nefast re* prezentat prin militarismul şi cle­ricalismul mexican. In a:eastă luptă conseivjtorii au fost în* vinşi iar ideile progresiste au eşlt pe deplin victorioase.

Rezultatul acestei victorii a tost Constituţia queretară din anul 1917, care este bazată pe pnn clpil mult mai radicale decât Constituţia din anul 1857. Ea in­terzice înfiinţarea dz noui mă­năstiri şi şcoii relg oase şi im* piedică activitatea preoţilor ca­tolici cari nu sunt cetăţeni mexi­cani. După revoluţie guvernul mexican a trebu t s i acorde În­treaga sa atenţie in primul rând problemelor urgente ale econo* miel statului, să rezolve pro­blema agrară şi chestiunile soci­ale şt astfel guvernul nu s’a putut ocupa cu lupta contra creşterii covârşitoare a influenţii blsericel catolice. Biserica a profitat de a- eeastă împrejurare şi a începvt cea mai vie agitaţie, a acaparat imense latifundii, a zidit mănăs­tiri şl şcoli religioase şi în sfârşit a început să lupte contra guver­nului la predicile religioase şi în­trunirile publice.

Ministrul Hesse a stăruit în special asupra agitaţiilor ant gu­vernamentale din partea preoţi­lor venetici, cari au emigrat in Mexiio pentru a se îmbogăţi pe spinarea populaţiei sărace. Aceşti preoţi catolici veniţi d?n streină- tate au începui să stăpânească (ara şl din punct ds vedere po­litic, ducând cea mai energică luptă contra g&vemulu*. Deaceea preşedintele Caîios s’a hotărît să faşă pentru totdeauna linişte în tară şt prin acţiunea sa a de­monstrat, că Constituţia din anul 1917 trebuesă fie In vigoare şi trebue să fie respectată. Biserica catolică va fi expropriată de toate bogăţiile ce şi-le-a acaparat în decursul vremurilor. Lupta contra acestei biserici organizate este foarte grea dar imediat ce această luptă va triumfa, guver­nul va putea să se ocupe iarăş de chestiunile economice cu mai multă Intensitate decât până in prezent, In fruntea Interesului statului stă binele întregii na­ţiuni.

G.

Adunarea generală a „Astrei”Cfltivocare.

In Inteleinl §*slut 22 din sti- tste, membrii Aioclsţioaii pentru literatori română şi Qcaltsra po­rului roaâi „Aitra” ss convoa­că la

âdnnarea generală ordinarăce sa vs ţlsea (a Zâlou îa zilele de 12, 13 şi 14 S ept 1926.

Programa adunării: Sâmbătă 11 Sept. 1926, la

orele 17:Consfătuire cu 'domnii direc­

tori «i daipârţămintaior, referi­tor la psneraa in practică a Re- gulamaatelor „AioeiaţisnH*, etc.

Duminecă, 12 Sept. 1926 la orele IOV2:

Şedinţa I , cu următoarea or* dine dc z;:1. Deschiderea adusării generale.2. înscrierea delegaţilor prezenţi

ai despărţămintelor.3. Rsportul geruri! ai comitetu­

lui centrai pe anul 1925.4. Alegerea coruiaioui’or psatru:

1 ) examinate» raportului ge­neral pe asui 1925. b) cenzura- rares socotelilor pe anul 1925 şi a proiectului de buget peki­nul 1927. c) iiscrleres de mem­brii noii. d) întregirii comitetu­lui central, e) examinarea pro­punerilor la termenul regie' meutar.

La orele 15VS: Conferenţa d Iui dr, V. itec, îa lrgătară cuExpoziţia de copii,

tuni, In 13 Septemvrie, la o* rele 10:1. Raporta! comislunii alese pen.

tru examinarea raportslal ge­neral şî propineriie acestei comisiuni.

2. Raportul comis a«II Isersdis- ţaţe cu cenzurarea socoteli­lor şt prolectnlsi de begst

B. Raportai comislsnii psutra Înscrierea de msmbri uoa‘.

4. Propunerea postru Întregirea comitetului central.

5. Raportai comiiisn I pentru e- xsminsrss propunerilor intra­te regtemsstar.

6. Fixtraa locala! pentru tinerea adunării gsierale iu atal 1927.

7. Dispoziţii ptiira verifearea procesului verbal al adsnării generale.După prânz, ta orele 16.

Sedii ta festivă a secţiilor şt!- inţifice-lîterare. a) Coaferesţa dini Aiexsidra Liprdatu. b) Confsreiţa d Jsi St. Ciobaus.

Marţi, ia 14 Septemvrie, la orele 10:

e) Inaugirarea moaumentslai iii M bti Viteaza, cu coaferenţa diai Alexandra Lspsd&ts, la G*» rusiău.

b) Panegiric ţinut ds d-1 G. Bogdan-Duică la mormâ&til lai Simeon Birauţ, 1« Bo:şs.

Eveitutlele propuneri «« să f e insistate ia scris, prezidiului *Aia:Ut!asii*. Sible. 5tr*dt Şi* guaa No. 6, cu 8 z ic luaiate de adunarea generală.

Sibiu, dia şsdiuţa comitetului centrii al Alocuţiunii pentra literatura româsă şi cultura po. porului român ,A«tra*f ţinută Ia 16 A»ga»t 1926.

Vaslle Goldlş, Romul Sima,preşedinte. secretar.

Amânări dela recrutarePşQtru anul şcolar 1926*1927

ministerul de război aprobi a« mâcărl peatru coatiauare de studii ti senior din srmătoarsls categorii:

1. Tinerii din costiagentela mai veihi ca contlsgentul 1927, cari In arul 1925—1926 au avut amânări pentru continuare de studii şl fac dovada activităţii şcolare pe acel an.

2. Tiseril din contingente mai vechi ca coatiugsntul 1927, cari cur prima amânar* pentru studii gis udo-se la vatră In d fe­rite situaţiusi militare ca: amâ­naţi medical, avâid frate sab drapel, etc. şi ss află la ultimei an al şcoaielor a căror absol­venţă dâ dreptul de a beaeflcla de avantajele ari, 52 din legea de recrutare, examenul de ba- ceiaire&t, clasele 7 şi 8 de liceu, a ll-a şi a IV şcoală comercială asperîoari, a V-a şi a VI*a şcoală sarmală, etc.

3. Tinerii din contingenţa! 1927 cari ie găsesc îa continuarea aceloraşi stadii şl în aceiaşi ani specificaţi la puacial 2.

4. Tinerii din contingente mal vechi ca contingentul 1927, a- fiaţi tu aceleaşi situaţiun: mili­tare legale «tăiate la punctul 1 şi ceri ss găsesc Im ultimul an de studii (diplomă) al şcoaielor profesionale Isferioare, a căror absolvenţă di dreptul de a bene­ficia avaitije e ari. 53 din Irgaa recrutări*.

5. Celor din contingentele 1927, cari se ^gisesc in ultimul an (diplomă/ al şcoaielor menţio­nate ia pucetui 3.

Tinerii din categoriile menţio­nate cari doresc sâ fie amânaţi pe anal şcolar 1926 —1927, vor depine la cercările de recrutare, cărora ap»rtlo, cererile fi actele prevăzuta de regulament.

Sportive

Concurs do rezistenţă turistică

— Dela F51R Regiunea Slbln, sab comisiunei peatrn tarlstică. —

La 5 Septemvto 1926 se va aranjai primul concurs de rezis­tent! turişti«! pe distanţa .Pia­tra Dr. Corol Wolfi*, situată pe teritorul uomunei Porumbaeul de sus, până la ®esa de adi­pos! S. K V. (Soc. Carpatină Trens.) (13 Km ), situat! la 1546 in. tulitime, respective până Ia vârful muntelui Negolu 2536 m.

Grupul I: deschis pentru tu* rişti în vârstă de peste 20 ani. Plecare In intervale de 3 minu­te cu Începere deh ora 6 dim. <*eîa Piatra Dr. Woiff pâoă la vârftl Negolului.

G u4;ui 11: deschis pentru da­me. Plecarea In intervale dela ora 10 a. m. dela Piatra Dr. Wolff până Ss csss de adăpost,

Grupui III: deschis pentru bă­ieţi în vârstă până ia 20 ani. Plecare în intervale dela ora 101/* până Ia casa de adăpost.

Pentru flecare grup sunt 3 premii de valoare.

Povară nu se va purta,Este striat interzis de a fugi

şi a folosi prescurtări; — contra­venienţii dovediţi vor ii deseus- ii fi ce fio Organe de control şl ambulanţă alpin! vor face ser­viciu dealungul poteseel mar­cate. Con sureai îi sosiţi la casă, vor petrece un repaus de etapă obligatorie de 15 minute.

Participanţii grupului I vor so­si în gara Porumbaeul de jos Sâmbiii 4 Sept, via Braşov la ora 12.37 sau via Sibiu la ora 11,26 plecarea cu căruţe până la poalele muntelui, unde se a- dăpostess. Participanţii grupului 2 şi 3 sosesc Duminecă 5 Sept. via Braşov la 6.35 şi via Sibiu la 7.25, plecând cu căruţe până la Stert.

înscrieri se primesc la eese- ria BSncei Centrale Sibiu ş! la d-1 T. R. Popescu (vezi adresa jos) până In 31 August, pe lângă solvirea sumei de Lei 100

pro persoană spese ds căruţă şl pentru transportarea bag *jului.

Adăpostul caselor, prevăzute şi eu conserve şi beciuri, seva oferi cu taxe reduse.

Dr. losif Sioichiţia, preşed. FSSR Reg. Sibij

T. R, Popescupreşed. secţia Turistică FSSR Reg. Sibiu (adresa ta : Ferroa- gricola, str. Şirei 37).

Amiltelta li IniAm onoarea a aduce la

cunoştinţa onor. public din Hâlchiu, că am preluat îa locul d-lui Peter Du k lo­calul dela dl Petru Toatssh, începând cu xiua de 2 3 August.

Rugând cşacursul onor. public

Nu sunt baccili dsdizenterie

Pentru a se pune capăt pole­micei pe chestia „Bsediilor de dizenterie", Fcbrisa româaeasoi pentru laminat şi tras metale Soc. anonimă — ne trimite spre pubiiuare o copie autentificată a următorului certificat eliberat de „Laboratorul de Igienă* din Braşov:

Regatul RomânieiBiroul de igienăBraşov, Str. Castelului 52

75/826Certijieat

Subscrisul şef al Leboratoru­lui de Igienă certific prin aces­ta că în laborato iu din Braşov, unde s’a făcut ana­liza apei din fântâna Fabrice! da Lsmmst şl Tras Metale, na s*a consistat vre o formă o bac• cilului dizenteriei şi din partea noastră nu s’a eliberat vre-un certificat Iu acest sens.

Laboratorul de Igienă Dr. Gâliman

semnez cu toată stima :676 1 -1 PRÂNZ SAL REN

Existâ imitaHunid c ă ro r am balaj sedm ânâ fo a r te mult cu ceia? Veritabilului franck cu Râvnita de ca fea in sa c a l i ta te a a c e s t a r îm ifafiuni e s te m ult infe­rio ara acesru ia .V a apa- rafi d e a f a r i im itaţi unt daca cereţi în mod explicri

JeriytilFraitcIc u R & ş m f r c i d e c a f e a

IMjfoflt FRANCK fOHNE SAR-&UCURE$TI;BRA$C

Nr. 89—1926 QAZitA TRAWS1LVANII1

t

I

Adânc îndureraţii: Elvira Orghidan născ. Grădinar ca soţie, Ionel, Lenuta, Ticu, Miluca şi Sever ca copii, văd. Paraschiva Orghidan ca mamă, Radu, Aurel, şi Iancu ca fraţi, Elena, Marioara, Paraschiva şi Stelina ca surori, precum şi numeroşi cumnaţi, cumnate, veri şi nepoţi, au nemăr­ginita durere a aduce la cunoştinţa tuturor rudeniilor şi prietinilor încetarea din viată după grele şi dureroase suferinţe a iubitului lor

DUMITRU R. ORGHIDANmare comersant,

membru: al Comitetului parohial dela Biserica Sf. Nicolae, al Camerei de Comerf, consilier judeţean membru al altor diferite instituţii şi societăţi etc.în etate de 41 ani, decedat la 27 August 1926, ora 8 dimineaţa, după o fericită căsătorie de 13 ani.

înmormântarea se va face Duminecă, în 29 August 1926, ora 4 p. m. din casele proprii (Str. Căpitanului No. 9 a.) în cimitirul Bisericei Sf. Treimi de Pe Tocile.

Odihneşte în pace suflet bun şi nobil 1BRAŞOV, la 27 August 1926.

Acesta (ine Ioc de orice alt anunf.

I

+C asa C ercu ală a Asigurărilor S o ­

ciale Braşovanunfă cu durere moartea neuitatului

DUMITRU R. 0R6HID9NMembru în Consiliul de Conducere

decedat în ziua de 27 August 1926 în etate de 41 ani.

înmormântarea va avea loc Duminecă la 29 August 1926 ora 4 p. m. dela locuinţa de­functului Str. Căpitanului No. 9 a) la cimitirul Sft. Treime de Pe Tocile.

O dihnească în p a c e !Direcţiunea.

„Tăr lungul“Societatea electrică din Sâ-

ceie aduce la cunoştinţa publi* că şi în special abonaţilor la energia electrică că, indivizii Kadas Josef fost încasator la societate şi Tenie Constantin fost contabil, în urma fraudelor comise, pentru care au fost pe* depsi|i de Tribunalul Braşov cu închisoare şi plata sumei de' fraudate, nu mai fac parte din personalul societăţii şi prin ur* mare nu mai au voe a lucra în numele societăţii care de­clară de nule orice eventuale angajamente ce susnumiţii ar mai face«

Se atrage atenţia publicului că nici o factură de curent nu este valabilă dacă nu poartă semnătura şefului exploatării şi totodată a se avea în vedere că publicul abonat lei energia electrică trebue sâ achite cu­rentul consumat, lunar Ia cassa societăţii între 10 şi 25 ale fie­cărei luni, spre a preveni în­treruperea curentului şi cheltu- eli pentru refacerea racordului din cauza nerespectării acestei dispozţiuni.

Administraţia exploatării,678 1 -1

No. 17157/926.

PubiicaţiunsIo ziua de 13. Sept. 1926 Ia

ora 10 a. m. se va da prin li* citaţie pubiisl eu oferte scrise şi închise în biroul silvic orif. Timiş transportul lemnelor de fag.foc din pădurea Vîtdff-Ti* mlş pe de o parte la gara Pre­deal, pe de altă parte Ia gara Ttmişubde-sus aseiul care va eere mai puţin pentru transpor­tul de 100 Kig. Pentru grupa 1. cir «a 1200 stânjeni» cari se vor transporta Ia gara Predeal este preţul de strigare 17 Lei de 100 Klg, şi grupa 2. etrsa 1700 stânjeni, tari se vor transporta din Vladiţ la gara Timlşui-de sus este preţul de strigare 15 Lei de 100 Kg,

Garanţia pentru Grupa 1, —20.000 Lei.

Garanţia pentru Grupa 2. —25.000 Lei.

Ofertele scrise, inehise pre­văzute cu timbru de 1. Leu 50. bani, şi «u garanţia precisă se vor înainta pftsft ia ora 10. e. m. zilei fixate ia osoial silvic Oraş'Timtş. Condîţiuntte detaila« te se pot afla Intre orele de oîialu la subscrisul birou.

Braşov, ia 15 August 1926.Ocolul silvis-Oraş«Timiş ai

oraşului Braşov.682/1-1

Direcţiunea firmei „Me­tal astra“, prima fabrică ro­mână de tacâmuri şi tur­nătorie de metale Soc. Col. Braşov aduce la cunoştinţă încetarea din viată a neui­tatului şi preţiosului ei co­laborator

decedat în ziua de 27 Au­gust 1926 la ora 8 dimineaţa-

Odihnească în pace I679 1 -1

Pflnrâila Municipiului Braşov.

No. 17026/1926.

PublîsaţiiagSe adu^e Ia cunoştinţă pu­

blică, că în ziua de 15 Septem­brie 1926 la ora 9—1 i a- m- se va ţinea la secţia economică a Primăriei, Str. Argintarilor 5 II Ei uşa 3 in conformitate cu ari. 72—83 ale legii contabiîită' Iii publice o nouă licitare pu­blică cu oferte scrise timbrate

j şi sigilate pentru închiriere« ur măiearelo: prăvălii pe timp de 6 ani.

I. Prăvălia. No. 5 din casa Str. Hirscher 1 (fost chiriaşi Kuschmann).

2* Localul No. 1 din cssa Sfatului (fost chiriaş H Aronson)»

Condiiiunile detailate se pot vedea în zilele de lucru la sec­ţia economică susmenţionată.

Odată cu oferta se va depu­ne şi o garanţie de lOVo as«" pra chiriei oferite în bani gata sau în efecte de stat în valoa­rea cursului.

Ofertele se vor înainta sepa­rat pentru fiecare io cel.

Pe urmă se observă, că ad- judecătorui e obligat* că în ter* men de 3 zile după comunica* rea acceptării ofertei sale din partea Primăriei să si complec- teze garanţia de 10% până la suma unei chirii anuale, care se va reţine drept cauţiune pe tot timpul contractului de în­chiriere.675 1—1 Primărie,

I

+Cu nemărginită durere aducem la cunoş­

tinţa tuturor prietinilor şi partizanilor noştri poli­tici moartea insuflejituîui luptător naţional şi a valorosului membru al Comitetului organi­zaţiei noastre

I .decedat în ziua de 27 August a. c. orele 8 dimineaţa, în vârstă de 41 ani, în urma unui morb greu şi îndelungat.

înmormântarea va avea Ioc Duminecă 29 August ora 4 p. m. în cimiterul Bisericei „Sf. Treimi8 de Pe Tocile.

Odihnească în pace!BRAŞOV, 27 August 1926.

Organizaţia Partidului Naţional Braşov.

Apa m a ră „ B R E A Z U * aprobată de Consiliul sani­tar superior este mai ief­tină decât apele similare streine cu 5 0 — 60% « Se poate căpăta io toate far­maciile şi prăvăliile de co­

loniale cu 3 0 Lei sticla.Reprezentanţa oentru Braşov:

E.D.SL THE1LB R A Ş O V .

543 1 8 -0

Q n «spre imediată an-O o ti'dP g-ijare; Doi u-c e n ic i j din familie bună cari se cunoască afară de limba ro* mână, limba maghiară sau ger­mană. Conditiuni după învoială. A se adresa: Magazinele de Coloniale şi Bodega 10AN i» AVRlGsiANU Braşov, Ştefan cei mare No. 7. ' 3—4

ANUNŢDe vânzare circa 4000 m* p.

în Strada Zîzin, asemenea o casă nouă compusă din 7 ca­mere în Strada Dârstei 21, e- ventual se poate închiria. A- matori se pot adresa între o- î eîe 9—12 şi 16 — 18 Ia d-1 Casier Dumitrescu oficiul poş* tai Braşov I., sau în Stfada Dârste 21. 657 4—10

Portü 10, Informatiuni643 3 - 3

din Piaja Prundului lldu iw No. 15 sunt de vân-

za e din mână liberă. Informa" huni tot acolo Ia Gotlob Röjker. 665 2—3

B R A Ş O VRegistre pentru afaceri. Dg- sare pentru scrisori şi caiete.

Depozitul Fabrice!Strada Porţii 21,

Telefon 774.683 1 -3

De vânzare jSs-Jrt1trăstrău veneţian cădere de apă 36 HP.» acomodat pt- gater, te' ren suficeot, material lemnos în abundenţă. — Amatorii se vor adresa în biroul dr. loach m Ciurea, în Moeciul de jos fa­miliei Plotogea. 646 3— A

H o V Î l I T l M ° casă cu 3 U u 1 CI li Li u I u camere, piv­niţă, curte mare şi grădin ţă. In­formaţi uni Str. Coastei a) No. 19. 680 1—2

■ o u a f a b r i c ă

P E R Aproduce H alva şi R a h a l

Sistem: Constantinopol BRAŞOV

Strada Neagră No. 8677 1 -3

ANUNŢComitatul parohial al Biseri­

cei Sfintei Treimi Braşov« Tocile dă în arândă pe timp de 3 ani (1 Oct. 1926—1 Oct. 1929) 20 jugăre pământ arabil, situat pe drumul Sâmpetrului într’o tablă« însă parcelat în 6 parcele. Nea- jungându se la preţ se va ţinea a doua licitaţie publică Dumb necâ 5 Septemvrie 1926 la orele 11 a. m. în localul şcoalei de pe Tocile.

Preţul de strigare dela 2000 lei pro jugăr. Doritorii vor de­pune vadiu de 10%.

Comitetul îşi rezervă dreptul a primi orice ofert, fără consi­derare de preţ.

Informatiuni se pot lua la Biroul comitetului, Str. Câpslanu. lui No. 22.1—2 Comitetul Parohial.

Primiri« Municipiului Br««ov.Nr. 17076/1726.

Publicaţiune.Având in vedere marile pe*

gube, ce se fac proprietarilor de pămâat prin furturile dese« tn scopul de a împiede c â ;es te furturi se dispune c i pe dru­murile dela câmp de pe hotarul comunei Braşov nu se mat poate circula de 25 August până ia 1. Noemvrie a. e. în timpul dela 9 seara până la 5 dimineaţa nici pe jos nici eu căruţă.

Contravenienţii se vor pedep* sl pentru transgresiune de câmp.

Braşov, la 24. August 1926.681/1—1 P/măria.

Cetiţi ţi răspândiţi:.G a ze ta Transilvaniei-,

4. p a i e t a r n m s i v m n m Nr. 8 9 -îfM

Evenimentele din GreciaNoul guvern. — Declaraţia de program. — Războiul civil ?

Noul guvern elin »'a consti­tuit astfel:

General Condylls. preşedinte al consiliului şi ministru de răz- bol şi marini; Argyropulos, mi­nistru al Creolei la Angoro, ex­ternele; profesorul universitar Pefmezas, internele şi ad-lnte- rim la comunicaţi!; dottoru! Po­pas, instrucţia publici şl ad» Interim la asistenta refugiaţilor; Drossopulos, guvernatorul Băn- oel Natioaaie, finanţele; Nekot, agricultura şi comerţul, profe­sorul universitar Traadefliopuios, Justiţia.

Şeii! tuturor perfidelor poli­tice au declarat tfl vor sprijini noul guvern format din specia­lişti, Poporul a primit cu vie satisfacţie formarea7 guvernului, din care elementul militar este exclus.

Alegerile parlamentare se vor f i ce la 24 Oetomvrie.

Primul ministru Condylfs a declarat ei va eoatinua strânsa colaborare eu şefii partidelor politice, în vederea preparării alegerilor şi pentru re zoi firea tuturor chestiunilor pendinte.

•Ifciă declaraţia de program a

guvernului Condylis:»Confcrmânda-se mandatului

ce i e fost dat de recenta răs­coală naţională, mandat con­stând In o pune capăt inoma- ifei politice creată prin dicta­tura desfiinţată, guvernul se va strădui să asigure garantarea libertăţilor poporului, in cadrul de restabilire a ordine! repu­blici ne,

Guvernul va proceda la 24 Octombrie la alegeri libere şi imparţiale tnscop de a readuce tara la o situaţie politică nor­mai#.

Ia legătură cu această misiune

speciali, guvernul se va sili să rezolve toate problemele eco­nomice şi administrative de na­turi urgentă şi îşi va eonsentra silinţele în vederea restabilirii armoniei soalale şl a realizării unei administrat!! oneste şi leale.

Guvernul se va sili !n spe­cial să asigure o dlssiplinl de­săvârşii! in armaţi, flotă şi ce­lelalte forte militare, pentru a obţine ea aceste organe naţio­nale să se consacre exclusiv şl cu stricteţe numai mislunel lor şi sl Be abţină dela orise a- mestec în viata politici.

Guvernul se va sfii dease- menea sl menţină solidaritatea creată prin colaborarea cu toate statele aliate în marele rlsbolu şl să strângi reioţiuniie ami­cele cu toate statele vecine, însufleţii de eele mai bune sen­timente fată de naţiunea sârbă, de cere Grecia este legafălprin lupte comune, guvernul va pre­găti deslegarea amicală a ches­tiunilor In suspensie, urmâad ca asupra lor să se pronunţe Adunarea Naţională, cere va re­zulta din apropiatele alegeri.

Londra, 2 7 . — Ştiri dela frontiera greacă, trans­mise prin Sofia, anunţă că trupele credincioase lui Pangallos, comandate de generalul Ottoneos, ar fi început lupta cu trupele partizane ale lui Condylis, care sunt sprinijite de flotă. 0 confirmare a acestor ştiri lipseşte.

Din PoloniaViata politicei Interne din Polonia. — Situaţia din Sliezfa superioa­ră- — Chestiunea intrării Polo­niei In Consiliat Ligii Naţiunilor.

Varşovia, (Csps). — Cu foite că vacanţei« s ’aa foit tocmai favorabile politicei - interne dtn Poloni», viata politică a fost destul de animată. Trei chicii, i cui mai alea a« atras atenţia lamei politice in intervalul luni­lor moarte de vâri: Creiarea C0LttiÎ3;ai juridic pria decret, apropiatele alegeri comaaale in Silezia superioară şl viitoarele şediuţe de toamnă aie Ligei Na­ţia Dilor la Geaeva. Misianea Ecufej irattaţil poloneze este deja cusoscută. Ea va fi un or gan de cercetare a activităţii le­gislative. Coniiliil jarldic va în­deplini numai rolul de specialist, anal zâud decretele şi proecteie de legi, aşa că rizoluţ'a sa nu ya fi obligatorie pentru stat.

O altă actualitate politică sunt alegerile pentru consiliile coma- aaie urbane şi rurale din Sile- sil superioară şi ia generai ra­portările din această parte a Po onfet. in cercurile din Var­şovia se cunoaşte bine impor­tanţa acestor alegeri cari vor fi un fel da duei intre elemen­tul polonez şi cel german din Site zi». Ca această ocazie, o pute a presei poloneze arată asupra faptaiei că legea în pri­vinţa consiliilor comunale din 15 iulie 1920, ;&u e»te de ioc favorabilă bitez ti superioare. Atonei Sjitzit a pnnm &a statut organic, care preveae şi an Par­lament proprir. ia decursul sui­tor a’a srâtat cfc autonomia Si- icz î paicare » ojmbse lattieiuafgft acettti provinţii da I

Polonia şi In afară de aceasta, organizaţia ei dia prczsnt site foarte împovărătoare pentru po­pulaţie din caaza impozitelor mari,

Ati se adaogă şl astivitatea împotriva statului a elementelor germane ceri sub deviza „Sile- zta sliezienilor* duo o propa- gandă ia favoarea Germaniei, speculând în scopurile lor ire- denie defieuitlţile din viefa în* dustrîeiă a Sileziei. Tendinţa pen­tru desfiinţarea consiliilor auto­nome nu găseşte ecou numai in presă. După cum se ştie, un proeet ia acest sens a fost ina- iatat de voevodul Biiskl şi ma­reşalul Seimului silezian, Woloy.

Odată cu apropierea lunei Septemvrie p esa polonezi se ocupi mai mult şi cu chesiiu- nea locului permanent Io con­siliul Ligei Naţiunilor. »Curier Codzlenny* arată eă, în com­paraţie cu Spania, poziţiunea Poloniei este mal dificilă de­oarece Polonia ere de rezolvi! în Liga Naţiunilor un şir de t hes- tiuni de mare importantă, aşa că ea nu poate să-şi permită eşîrea eventuală din Liga Nebu­nilor, după cum se vorbeşte din partea Spaniei. Polonia re­nunţând la punctul ei de vede­re principal şe acomodează re­alităţii, nu exoiude compromisul şi ar primi fntr'un anumit caz şi un mandat semlpermanent de 6 luni In consiliul Ligei Naţiu­nilor în oare ar Intra odată ou Germania. Aceste ar fl minimum de cerinţe din partea Poloniei, — scrie acest ziar. In caz dacă acest punet de vedere va trium­fe, Liga Naţiunilor nu este ame­ninţată din cauza Poloniei de nici o dificultate.

Alegerea dela BihorCd/re parlamentarii partidului

national.La 6 Septemvrie are loc ale­

gerea parţială din Bihor, unde candidatul nostru este distinsul luptător al partidului national, d l dr. Demetriu Lasou.

Conducerea parfidulut natio­nal Invită pe loji parlamen­tarii noştri, şl plece imediat la Oradea-Mare, pentru a şi da concursul la propaganda elec­torală.

Ia alegerea parţială din Bihor partidul national trebue sl ob­ţină biruinţa, pe lângă ţoale Ilegalităţile şi samavolniciile pe cari le pune la cale guvernul. E o datorie morali s l se dea aceasta satisfacţie populaţiei oa­re ia alegerile generale a adus cu zece mit de voturi mai mult partidului naţional, decât minori­tăţile guvernului.

Prezenta perlamentarilor noş­tri in judeţul Bihor este abso­lut necesari pentru o veni îa a fuiorul alegătorilor brutalizat! de autorităţile edmieistrative şi de jandarmi, şt pentru a opri Ilegalităţile Începute de pe acum, pentru a teroriza pe alegătorii noştri.

Conducerea partidului aşteap­tă dela fiecare parlamentar să plece imediat iu Bihor.

Mulţămltă publicăComitete! parohia] d*l« Bise­

rica Sf. Nlcolae din Braşo/- Ş:heia, coadtss de gândul bau de a etsrnizi numarfa şi na mele vaiorosalai >âu membra şi ctitor ai Bisericii, Dumitra 0/gh!d*n, a hotărât să înteme­ieze an îoaâ Ia masa stideoţi- lor »Virgi Oalţiu* dela liceal Andrei Şagssa".

Aa contribuit dej« pentru a- cest scop:

I. Comitet»! bisericii Sft. Ni* coiae Lei 2000.

Caia Cereaali pentru asigu­răm« sociiie dm Braşov Lei2000.

3. Văd. Eiv-ra Orghldan şi copiii L«i 2000.

4 Comitetul orgaiizaţlei Par tidului Naţional Braşov Lei 1500.

5 Vui.lo Grădinar Lei 1C00.6. Rada Orghidan Lei 1000.7. Aurel Orghldan Lai 1000.8. Unea Orghldau Lei 1000.9. Protopop dr. I. Bisgs Lei

50010. Emil Balogt Lei 500.II. Familia Mareea Lei 1003.12. Prof. N. Babole L»i 500.13. Societatea româaâ de vâ­

nătoare Lei 5C0.14. loan I. Avrgesna, corner-

saut Lei 500.la oomeie liceala) am mâa-

gâerea a nuiţami ailt Comitet»- ia) parohial pentru iniţiativa iui, cât şi binefăcătorilor contribui­tori, cari au ţinut să-şi arăte dragostea lor pentru eternizarea numelui nani fruntaş, atât de vaioroa ai societăţii roaâaeşti din Braşor, cam a fost Dnmitra Orghidan.

Direcţiunea liceului „Andrei Şaguna*.

•Societăţile unite din Braşov'

Şcheiu ; „Lumina*, »Ajutorul", „Crucea Dreptăţii", „Roşiorii*, „Armonia" şi „Dorobanţul* ex primă şi pe calea aceasta fa­miliei îndoliate Orghidan mulţu­mite pentru douaţtaalie pioase de câte 1000 lei făcute pentru fondul fiecărei societăţi.

farmacii de serviciu In timpuldeia 26 August până iâ Îl Sep­temvrie sunt farmacia ia „înge­rul păzitor*, Cetate, Târgui grâu­lui 7, şl farmacia la »Crucea de aur“, Blumen&a. Strada glreî 14.

Alegerile parţialeOpoziţia-UDită a fixat următoarele taadidatori peDbra

alegerile parţiale apropiate:L a B thor. D-l D -l, Demetru Laseu, naţional fost

deputat.L a Chiştndu: D -l I. Pelivau, naţional, fost ministru»L a Ju tov a : D-l Deorgeacu-Bârlad, naţional, avocat.L a Covurlur. Un Naţional.L a Ilfo v : D -l Pantelimon Halippa, ţărănist, fost

ministru.L a Ia lom iţa : D -l I. Răducanu, ţărănist, fost deputat»L a B uzău : D -l Pompiliu Ioniţescu. ţărănist fost

| deputat.L a V âlcea: D-l Yirgil Potârca, ţărănist, fost deputat

*

Partidele naţional şi ţărănesc au holărâţ menţinerea cartelului electoral din alegerile generale şi pentru ale­gerile parţiale.

Membrii celor două partide sânt în consecinţă invi­taţi să lupte împreună în toate judeţele unde sânt ale­geri parţiale şi să susţie candidaturile oficiale anunţate.

I N F O R M A T I O N !Banditismele d n Bihor

au început. Din Oradea ne vine ştirea, că judeţul Biliar este asediat de armată şi jandarm erie: Trei batalioane cu efective de război au ocupat . aţele. Populaţia este foarte sgiiatâ. Orice circu­laţie în judeţ este interesă. Candidatul nostru Dr. Dem. Lascu a fast arestat în co­muna Taica, dar populaţia înfuriată 1-a scăpat. Autori­tăţile strâng certificatele dela alegători, până acum B’au strâns peste 5 0 mii. Fier­berea e mare. Sunt serioase temeri, că se vor întâmplaincidente sângeroase.

*Membrii comltetulnl organiza -

(Iei P. N din Braşov sunt invi­taţi la o consfătuire, care are loc azi Sâmbătă ia ora 572 d. a, In localul redacţiei ziarului „Ga. z«ia Transilvaniei*.

Transportările de cereale. D i­recţiunea generală a căilor fe­rate a dat un ordin circular tu­turor staţiunilor, ds modul cum trebuie să procedeze la percepe­rea taxei de 1 ia sută din va­loarea transporturilor de cereale ce vor avea de efe«tuat. Anume se precizează, că nu vor plăti acsastă taxă decât acei ce vând cereale, nu şl acei ce le tran­sportă dintr’o localiţate în alia. Dovada transferării cerealelor (dovadă că nu se vând) se va face prin certificate eliberate de percepţiile fiscale şl vizate da şefii stagiunilor expeditoare. Ce­realele vândute nu vor fi însă încărcate în vagoane, până nu se va plăti taxa de 1 Ia sută conform dispoziţiunllor ministe­rului de finanţe.

♦Cn ocazia congrcsoloi Invită

lorilor, care are ioc în zilele de 29, 30 şl 31 c. librăriile editoare Socec & 5. A. şi „Universala* Aicaiay Co. d!n Bucureşti, au aranjai o expoziţie de cărţi şco­lare fi material didactic, pentru ca d nii songresişti şi membrii ai corpului didactic să poată cu­noaşte mai bine toate noutăţile atât de necesare cuitarei româ­neşti.

Expoziţia este aranjată în sala de lângă cea festivă a liceului „Andrei Şaguna11.

Aviz. Membrii societăţilor unite: „Lumina“, »Ajutorul*, »Roşiorii*» „Crucea Dreptăţii* şl »Armonia* sunt rugaţi să se prez nte, în nu­măr căi mal mare. în localul societăţii »Lumina“ din Piaţa Prundului, Duminecă în 29 Aug,, a, c. ia ora 3 p, m. pentru a lua parte la înmormântarea mult regretatul Dumltn* R. Orghidan, fost vicepreşedinte şl membru, fondator al soc. »Lumina*.

*Anost- In ziua de Joi, 2 Sep(

temvrle a. c. Ia orele 6 p. m. are Ioc in sala Cercului militar din Braşov, întrunirea comitetu­lui secţiune! ofiţerilor de rezervă din Braşov. La ordinea zilei fiind, chestiuni importante cari Intere­sează activitatea acestei secţiunV domnii merbril ai comit tulul sunt rugaţi a lua parte ia această Întrunire. *

Ceteşte ce Iscăleşti! Revista e- merteasă „The Detrborn Iii den- peadeni* aduse vestea unui cu­rios exemplu al grabei cu care atâţia oameni iscălesc ori ce hârtie II se dă spre semnare, fără s’o ceteostă. E vorbi d i un profesor care, prezentând studenţilor din clasa iui o hâr­tie scrisă la maşini, le-a spus ci acel «ari doresc suspenda­rea cursurilor a doua zi, fiindcă era sărbătoare (eare de fapt nu se ţinea) să-şi iscălească numele dedecupî, spre a prezente-o di­rectorului în formă de petiţia Patruzeci şl cinci de tineri au semnat hârtia fără a-t da altă etentie fără de aruncarea othi* lor peste linia se cuprindea ti tlui. După semnare profesorul le-a citit-o, şi ei au rămas înmăr­muriţi. Căci ce legătură făcuse­ră studenţii prin semnarea ace­lei hârtii. Sf legaseră că oof lăsa profesorul de chirurgie să ie taie mâna dreaptă la fiecare dintre el. Profesorul, care voise si-i încerce, o văzut cu câtă nepăsare puteau semna ei pân’a- ei ori ce obligaţie prezantati, A fost o bună taviţitură pentru tineri. Pe viitor sigur că vor ii msi prudenţi.

Abonafit zarului nostru suni rugaţi a ş i ochita de urgentă restantele ca să nu li se intre1 rupă expediarea ziarului.

A.homaxmi/4 tâ GstitU: T fâ im iv m i& i m y<zi im ^

#! ; 3 â n i U iSlp m â l h%»

îk h lyâM B-ROTS