0 pag 1-2librariesigma.ro/media/tmp/carti/documentele profesorului_clasa pregatitoare.pdf · urare,...

Sediul central: Str. G-ral Berthelot nr. 38, sector 1, Bucure�ti, cod 010169 Tel./ fax: 021-313.96.42; 021-315.39.43; 021-315.39.70 E-mail: [email protected] web: www.editurasigma.ro

Distributie: Tel. I fax: 021-243.42.40; 021-243.40.14; 021-243.40.61 E-mail: [email protected]

CUPRINS

Prefaţă .....................................................................................................................................................................5

Programe şcolare pentru clasa pregătitoare ............................................................................................................7

• Comunicare în limba română .......................................................................................................................7

• Matematică şi explorarea mediului ............................................................................................................15

• Arte vizuale şi abilităţi practice .................................................................................................................23

• Muzică şi mişcare ......................................................................................................................................30

• Dezvoltare personală ..................................................................................................................................34

Planificare anuală .................................................................................................................................................40

Proiectări ale unităţilor tematice ...........................................................................................................................45

• Povestea celor zece picături ......................................................................................................................45

• Întâmplări cu furnici ..................................................................................................................................59

• Opt Roţi ......................................................................................................................................................73

• Degeţica .....................................................................................................................................................84

• Jocuri şi jucării ..........................................................................................................................................97

• Cum se fabrică ........................................................................................................................................ 117

• De la Pământ la Soare ............................................................................................................................ 131

• Aventurile familiei Cangur ...................................................................................................................... 146

• Carnavalul diversităţii ............................................................................................................................ 160

Cum folosim caietele de lucru ............................................................................................................................177

• Povestea celor zece picături ....................................................................................................................177

• Întâmplări cu furnici ................................................................................................................................182

• Opt Roţi ....................................................................................................................................................186

• Degeţica ...................................................................................................................................................188

• Jocuri şi jucării ........................................................................................................................................192

• Cum se fabrică ........................................................................................................................................ 196

• De la Pământ la Soare ............................................................................................................................ 199

• Aventurile familiei Cangur ...................................................................................................................... 202

• Carnavalul diversităţii ............................................................................................................................ 205

Câteva repere metodice de folosire a cărţilor uriaşe ...........................................................................................210

Date de contact ale elevilor ................................................................................................................................213

5

Dragi colegi,

În toamnă deschideţi o nouă uşă în învăţământul românesc, uşă pe care vor intra cu emoţie elevii clasei pregătitoare. Şi poate că emoţiile nu sunt numai în micile ghiozdane...

Ştim că la orice început de drum, când lucrurile par mai grele decât sunt, orice ajutor e binevenit. Iată de ce ne-am strâns gândurile bune şi experienţa de mulţi, mulţi ani la catedră şi le trimitem către dumneavoastră.

În acest sens am creat un set pentru întregul an şcolar, set format din: – caiete de lucru pentru elevi, în care activităţile sunt abordate integrat şi au ca punct de pornire poveşti

din „cărţile uriaşe“ propuse; – „cărţi uriaşe“ cu poveşti atractive, potrivite nivelului de vârstă 5-7 ani, pentru fiecare semestru; – planificare anuală integrată; – proiectare integrată a unităţilor tematice.

• Toate resursele sunt concepute într-un demers firesc, coerent, ţinând seama de interesele copiilor. Povestea celor zece picături, Întâmplări cu furnici, Opt Roţi, Degeţica, Jocuri şi jucării, Cum se fabrică, De la Pământ la Soare, Aventurile familiei Cangur, Carnavalul diversităţii sunt unităţi tematice în cadrul cărora am construit exemple variate de antrenamente prin care se pot dezvolta competenţele specifice formulate în programele pentru clasa pregătitoare.

• Caietul de lucru are 32 de pagini (incluzând 8 pagini cartonate). Fiecare pagină reprezintă o resursă bogată pentru activităţi variate. Copertele (paginile cartonate) pot fi utilizate pentru intuirea evenimentelor poveştii, în activitatea de comunicare, la matematică şi explorarea mediului, pentru dezvoltarea personală, la arte vizuale şi abilităţi practice. În plus, copertele sunt gândite a fi decupate şi astfel pot fi utilizate sub forma unor cărţi de joc. Cărţile de joc pot fi valorificate în repovestire, la identificarea acţiunilor sau personajelor, la numărarea de elemente, pentru observarea unor elemente din natură etc.

• Pe spatele fiecărei ilustraţii din poveste sunt alte imagini ce pot fi folosite pentru formularea unor mesaje şi povestiri, pentru conversaţii prin care se realizează o paralelă între acţiunile din poveste şi activitatea oamenilor, la construcţia de mulţimi de elemente şi compararea lor etc.

• Ultimele coperte se decupează ca jetoane care se utilizează la numărare (cifre), la identificarea literelor, la recunoaşterea unor elemente din natură, la completarea Calendarului naturii (semne meteo). Tot aici sunt planşe care se folosesc la orele de Arte vizuale şi abilităţi practice pentru crearea unor compoziţii.

Atenţie! Paginile cartonate se decupează având grijă să rămână marginea de sus şi cea dinspre cotor, pentru ca paginile cu exerciţii să nu se desprindă.

Dacă analizaţi cu atenţie modalitatea de realizare a proiectării unităţilor tematice, veţi observa că am evidenţiat prin marcaj bold acele elemente pe care se focalizează demersul didactic al fiecărei ore (în coloanele intitulate Competenţe specifice şi Conţinuturi vizate/ activate). Conţinuturile nemarcate/ nesubliniate sunt mij-loace care se vehiculează pe parcursul orelor pentru formarea/ exersarea altor competenţe. Evaluarea va avea în vedere cu preponderenţă acele elemente pe care se focalizează fiecare lecţie.

Prin tot ce am creat am dorit să aducem în faţa dumneavoastră credinţa noastră că experienţele de învăţare în context şcolar pentru toţi copiii, în special pentru copiii de şase ani, ar trebui să fie semnificative, motivante şi pline de bucurie.

Vă dorim succes!

Daniela Stoicescu, Daniela Beşliu, Otilia Brebenel, Gheorghiţa Dorobanţu, Aniela Mancaş, Nicoleta Stănică, Magdalena Tâlvan, Cătălina Zagaradniuc

7

PROGRAME ŞCOLARE PENTRU CLASA PREGĂTITOARE APROBATE PRIN ORDINUL MINISTRULUI

NR. 3418/19.03.2013

COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ

A. Notă de prezentare Programa disciplinei Comunicare în limba română este elaborată potrivit unui nou model de proiectare

curriculară, centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvol-tarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demer-sului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului.

Structura programei şcolare include următoarele elemente: – Notă de prezentare – Competenţe generale – Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare – Conţinuturi – Sugestii metodologice Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care

permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare.

Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Comunicare în limba română jalonează achiziţiile elevului pentru întregul ciclu primar.

Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate.

Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru dobândirea competenţelor de bază. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:

– Comunicare orală (ascultare, vorbire, interacţiune) – Citire/ lectură – Scriere/ redactare – Elemente de construcţie a comunicării Sugestiile metodologice includ strategii didactice, proiectarea activităţii didactice, precum şi elemente de

evaluare continuă. Prezenta programă şcolară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să

completeze sau să înlocuiască activităţile de învăţare. Se urmăreşte astfel realizarea unui demers didactic

personalizat, care să asigure formarea competenţelor prevăzute de programă în contextul specific al fiecărei clase şi al fiecărui elev. Includerea clasei pregătitoare în învăţământul general şi obligatoriu implică o perspectivă nuanţată a curriculumului la acest nivel de vârstă. Este necesară o abordare specifică educaţiei timpurii bazată, în esenţă, pe stimularea învăţării prin joc, care să ofere în acelaşi timp o plajă largă de diferenţiere a demersului didactic, în funcţie de nivelul de achiziţii variate ale elevilor.

Curriculumul disciplinei are în vedere modelul comunicativ-funcţional, axându-se pe comunicare ca domeniu complex ce înglobează procesele de receptare a mesajului oral şi scris precum şi cele de exprimare orală şi scrisă. Actuala programă şcolară situează în centrul preocupării sale învăţarea activă, centrată pe elev. Învăţarea nu este un proces pasiv, care li se întâmplă elevilor, ci o experienţă personală, la care ei trebuie să participe.

Studiul disciplinei Comunicare în limba română, început în clasa pregătitoare, se continuă până în clasa a II-a şi asigură o dezvoltare progresivă a competenţelor, prin valorificarea experienţei specifice vârstei elevilor şi prin accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării personalităţii elevilor.

8

B. Competenţe generale

C. Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare

1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute

Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare

1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj scurt, pe teme familiare, rostit clar şi rar

- selectarea unei imagini dintr-un set, pentru a indica despre ce este vorba în mesaj - realizarea unui desen pentru a indica despre ce este vorba în mesaj - oferirea de răspunsuri la întrebarea: „Despre ce este vorba (în acest fragment de

poveste)?“ - aprecierea ca adevărate sau false a unor enunţuri scurte care testează înţelegerea

textului audiat - formularea unor răspunsuri la întrebări despre conţinutul unui mesaj/ text scurt

audiat - reformularea unor mesaje - repovestirea unor secvenţe preferate dintr-un text audiat - observarea, recunoaşterea, executarea unor comenzi simple (priveşte, ascultă, fii

atent) - audierea unor poveşti sau a unei descrieri şi manifestarea reacţiilor

corespunzătoare - decodificarea mesajului încifrat în ghicitori

1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj scurt, rostit clar şi rar

- numirea personajului/ personajelor dintr-un fragment de poveste audiat - oferirea unor răspunsuri la cererea elementară de informaţii: „Cine? Ce? Unde?

Cum?“ - oferirea de replici afirmative/ negative la enunţuri scurte care vizează diverse

informaţii din text – Exemplu: numele greşit al personajului, locul corect în care se petrece acţiunea

- recunoaşterea unor enunţuri care nu se potrivesc ca sens cu un mesaj audiat anterior

- indicarea prin semne (ridicarea unui deget/ a creionului etc.) pentru a selecta detaliul corect dintr-un set de enunţuri/ cuvinte

- îndeplinirea unei instrucţiuni simple - participarea la jocuri de grup, ca urmare a înţelegerii regulilor jocului

1.3. Identificarea sunetului iniţial şi/sau final dintr-un cuvânt, a silabelor şi a cuvintelor din propoziţii rostite clar şi rar

- indicarea sunetelor/ silabelor/ cuvintelor percepute prin diferite semne: bătăi din palme, ridicarea unui deget, a unui obiect, jetoane puse pe bancă, săritură etc. – Exemplu: „Pune pe masă atâtea jetoane câte cuvinte ai auzit“

- numărarea cuvintelor dintr-un enunţ scurt - stabilirea poziţiei sau succesiunii cuvintelor din propoziţii orale de 3-4 cuvinte - punerea în corespondenţă a unui cuvânt rostit cu imaginea potrivită - identificarea sensului unui cuvânt rostit de cadrul didactic/ colegi - rostirea cuvintelor pe silabe, în jocuri, cântece sau numărători ritmate - audierea unor înregistrări cu sunete din mediul înconjurător - discriminarea sunetelor din natură şi a sunetelor din cuvinte - interpretarea unor cântece care conţin onomatopee - construirea de rime pornind de la cuvinte date - identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/ se termină cu un anumit sunet - sortarea jetoanelor care reprezentă obiecte din mediul familiar, după diferite

criterii (sunet iniţial/ final, număr de silabe etc.)

1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute 2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare 3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de

comunicare cunoscute 4. Redactarea de mesaje simple în diverse situaţii de comunicare

9

- desenarea unor obiecte/ fiinţe cu relevanţă pentru copii, a căror denumire conţine (în poziţie iniţială sau finală) sunetul specificat

1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare

- participarea la jocuri de rol de tipul vorbitor–ascultător, folosind păpuşi pe deget, pe mână, marionete, măşti etc.

- audierea unor poveşti citite/ înregistrate/ povestite de adulţi/ copii - participarea la activităţi de tipul „Ştirile zilei“, în care copiii ascultă întâmplări/

evenimente povestite de colegi sau adulţi invitaţi - vizionarea unor scurte secvenţe din emisiuni pentru copii - rezolvarea unor probleme întâlnite în jocurile pe computer (unde instrucţiunile

sunt oferite verbal)

2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare


2.1. Pronunţarea clară a sunetelor şi a cuvintelor în enunţuri simple

- jocuri de mişcare pentru exersarea corectă a actului respirator, cu accent pe pronunţia corectă

- exerciţii-joc de dicţie, cântece, numărători ritmate - formulare de răspunsuri la ghicitori - participarea la activităţi de tipul „Tu eşti ecoul meu“ (reproducerea unor mesaje

formulate de adult sau copii) - rostirea cuvintelor cu prelungirea unor sunete stabilite anterior - reglarea tonului, volumului şi vitezei vorbirii, prin rostirea repetată a aceluiaşi

enunţ, cu schimbarea tonului, volumului sau vitezei vorbirii - asocierea unor imagini sau obiecte, cu onomatopeele corespunzătoare - jocuri de pronunţare a onomatopeelor, însoţite de mişcare - reproducerea unui mesaj scurt cu schimbarea intonaţiei, în funcţie de intenţia de

comunicare (aserţiune, întrebare, exclamaţie, supărare, bucurie etc.) - simularea unor situaţii care presupun verbalizarea unor trăiri diferite - jocuri de rol - repovestirea unor fragmente din poveşti audiate, cu reproducerea intonaţiei

interpreţilor (cadrul didactic, actori etc.) - dramatizări ale poveştilor/ fragmentelor din basme audiate - sesizarea utilizării formulelor specifice în situaţii concrete de tipul: invitaţie,

urare, prezentarea unor scuze etc. pentru a transmite intenţii, gânduri, sentimente etc.

2.2. Transmiterea unor informaţii referitoare la sine şi la universul apropiat, prin mesaje scurte

- formularea de mesaje despre sine (nume, vârstă, adresă), despre familie, colegi, animalul preferat, culoarea preferată, mâncarea preferată etc.

- formularea unor răspunsuri la întrebări adresate de colegi, pe teme de interes pentru copii

- prezentarea unor evenimente semnificative din viaţa proprie - discuţii privind comportamentul unor personaje; evidenţierea unor modele de

comportament - formularea/ completarea unor enunţuri orale care să conţină comparaţii între

obiecte familiare - alegerea cuvintelor potrivite pentru numirea şi descrierea unor lucruri şi

evenimente familiare - exprimarea îngrijorării sau aprecierii faţă de evenimente, persoane, lucruri

cunoscute - identificarea a cel puţin două trăsături ale unor personaje de desene animate/

benzi desenate/ poveşti cunoscute - formularea unor descrieri/ prezentări elementare ale unor activităţi/ jocuri

preferate

2.3. Participarea cu interes la dialoguri scurte, în situaţii de comunicare uzuală

- exersarea unor formule de salut, de adresare, prezentare şi solicitare, adecvate contextului

- dialoguri în diferite contexte, reale sau simulate, pe teme de interes - jocuri de exersare a unor reguli de comunicare eficientă, civilizată: vorbire pe

rând, ascultarea interlocutorului, păstrarea ideii – Exemplu: „Spune şi dă mai departe“, „Repetă şi continuă“, „Statuile vorbitoare“ etc.

10

- jocuri de rol: „La doctor“, „La telefon“, „În parc“, „La cumpărături“, „O zi în familie“, „Aniversări“ etc.

- formularea de sarcini/ instrucţiuni adresate colegilor - jocuri de tipul: „Să ne imaginăm“; „Ce s-ar întâmpla dacă …“ - povestirea unor experienţe trecute sau prezente - planificări, preziceri şi presupuneri realizate pe baza unor experienţe posibile sau

a unora imaginare

2.4. Exprimarea propriilor idei în contexte cunoscute, manifestând interes pentru comunicare

- combinarea unor propoziţii simple prin folosirea unor cuvinte de legătură - folosirea unor cuvinte descriptive pentru a îmbogăţi o descriere - utilizarea şi interpretarea tonului folosit în vederea exprimării unor emoţii variate - iniţierea şi menţinerea unei discuţii pe o temă de interes - recunoaşterea unui obiect, prin formularea de întrebări despre caracteristicile

acestuia – joc de tipul „Cutiuţa fermecată“ - conversaţii scurte în grup, pe baza unui text audiat sau a unei imagini - jocuri de modificare a poveştilor audiate: schimbarea succesiunii evenimentelor,

modificarea finalului - crearea unor poveşti orale pornind de la idei/ imagini date sau desene create de

copii - poveşti despre istoria scrisului de-a lungul timpului

3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute


3.1. Recunoaşterea unor cuvinte uzuale, din universul apropiat, scrise cu litere mari şi mici de tipar

- recunoaşterea şi numirea literelor mari şi mici de tipar pe diferite suporturi (tablouri, cuburi, truse de jucării, asocierea formei unui nor cu o literă)

- asocierea unor litere şi sunete - observarea etichetelor din clasă, plasate pe dulapuri, sertare, deasupra cuierelor,

pe coşuleţe de plastic, nuiele sau carton (în care se depozitează diferite lucruri) etc.; etichetarea se realizează împreună cu copiii

- citirea globală a numelui scris cu litere de tipar pe dulăpior, la cuier, la colţul de prezentare al clasei, la panoul „Responsabilităţi“ etc.

- jocuri care au cuvinte scrise sub imagine: „Loto“, „Domino“, „Bingo“ - punerea în corespondenţă a unor cuvinte formate din 1-2 silabe cu imagini

potrivite, reprezentând obiecte din universul apropiat - jocuri folosind carduri cu imagini ale unor obiecte şi denumirea acestora - răsfoirea unor cărţi care conţin doar imagini şi „citirea“ acestora în grup/ cu

ajutorul cadrului didactic

3.2. Identificarea semnificaţiei unei/ unor imagini care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare

- formularea unor răspunsuri ce presupun alegere duală/ multiplă – Exemplu: „În prima imagine este Cenuşăreasa sau Frumoasa din pădurea adormită?“

- lectură după una sau mai multe ilustraţii/ benzi desenate - prezentarea unor albume personale cu fotografii sau imagini - „citirea“/ povestirea creaţiilor proprii sau de grup (desene, şir de imagini) - citirea orarului clasei (activităţile sunt reprezentate prin imagini corespunzătoare

fiecărei discipline) - audierea unui fragment dintr-o poveste şi selectarea imaginilor corespunzătoare

acesteia - continuarea unei poveşti pe baza imaginilor selectate, cu sprijin din partea

cadrului didactic sau al colegilor

3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri care transmit mesaje de necesitate imediată, din universul familiar

- identificarea semnificaţiei unor simboluri întâlnite în situaţii cotidiene: M - metrou, H - spital, I - informaţii, intrare, ieşire, farmacie, trecere de pietoni, semafor etc.

- sortarea unor semne, simboluri grafice identice - „citirea“ simbolurilor pentru vreme şi a calendarului naturii, a orarului şi/ sau a

jurnalului ilustrat - punerea în corespondenţă a imaginilor cu mesajele orale indicate - codarea sau decodarea unor mesaje scrise – Exemplu: expunerea în clasă a unor

panouri care prezintă reguli de comportament, aniversări ale copiilor, mesaje ale copiilor sau ale cadrului didactic etc.

11

3.4. Exprimarea în cuvinte proprii a mesajelor redate pe suport vizual sau auditiv, manifestând interes pentru lucrul cu cartea

- observarea (intuitivă) a cărţilor de diverse forme, dimensiuni, grosimi, cu sau fără imagini etc.

- răsfoirea unor cărţi în colţul amenajat cu o mini-bibliotecă, în biblioteca şcolii etc.

- observarea şi stabilirea unor asemănări şi diferenţe între suporturi de lectură variate – Exemplu: carte de colorat, carte de poveşti cu ilustraţii, carte ce conţine doar text etc.

- observarea amplasării imaginilor în raport cu textul - audierea unei poveşti, însoţită/ urmată de răsfoirea cărţii ce conţine textul şi

observarea imaginilor - jocuri de rol: „La librărie“; „Toneta cu reviste“ etc.

4. Redactarea de mesaje simple în diverse situaţii de comunicare


4.1. Trasarea elementelor grafice şi a contururilor literelor, folosind resurse variate

- exersarea musculaturii fine a mâinii şi a coordonării mişcărilor prin colorare, haşurare în interiorul unui contur, înşirare de mărgele

- coaserea unor puncte pe etamină, în vederea pregătirii copilului pentru respecta-rea liniaturii

- modelarea plastilinei, ruperea hârtiei după un contur etc. - poziţionarea corectă a suportului de scriere, în raport cu propriul corp - orientarea în spaţiul scrierii, prin joc: sus, jos, dreapta, stânga etc. - exersarea poziţiei corecte la scris - utilizarea corectă a instrumentelor de trasare/ de scris - jocuri de tip labirint - observarea literelor din plastic/ din alfabetarul magnetic sau tipărite în relief pe

diferite suporturi - construirea literelor din plastilină, pastă de modelaj, „fir“ de hârtie creponată sau

hârtie reciclată răsucită etc. - scrierea pe diferite suporturi (pe etamină, pe tablă, pe nisip, pe geamuri aburite

etc.) şi cu diferite instrumente, a unor modele liniare, simboluri etc. - decorarea literelor mari şi mici de tipar prin desene sau prin colare, folosind

seminţe, hârtie, fire etc. - scrierea elementelor grafice de dimensiuni şi culori variate (mari/ mici, groase/

subţiri), pe foaie velină sau pe spaţii de 1-2 cm - realizarea unor lucrări plastice, decorative (folosind linia şi punctul), utilizând

instrumente diferite - realizarea unor desene cu litere personificate

4.2. Redactarea unor mesaje simple, în contexte uzuale de comunicare

- confecţionarea unor felicitări şi bileţele cu litere de tipar rupte sau decupate din reviste, ziare etc. (învăţătoarea va comunica/ va arăta mesajul care trebuie scris – Exemplu: „Pe felicitare vom scrie 1 Martie“)

- decorarea unor obiecte/ desene folosind semne grafice - „scrierea“ unor bileţele folosind diferite semne, linii curbe, linii frânte şi „citirea“

mesajului

4.3. Exprimarea unor idei, trăiri personale şi informaţii prin intermediul limbajelor neconvenţionale

- „scrierea“ unor bileţele cu mesaje diverse, folosind desene, simboluri (inventate spontan sau stabilite anterior)

- exprimarea răspunsului la anumite întrebări cu ajutorul desenului sau prin simboluri – Exemplu: „Cum putem arăta prin „scris“ ce frumoasă e primăvara?“

- etichetarea originală a unor obiecte personale - confecţionarea unor minicărţi pe teme familiare, în care se vor folosi limbaje

neconvenţionale - organizarea în clasă a unui colţ/ panou intitulat „Peretele vorbitor“, în care copiii

să-şi poată lăsa mesaje şi informaţii pe o temă aleasă de ei, în cadrul unui proiect (prin desene, cuvinte şi simboluri)

- organizarea unor concursuri – Exemplu: „Cine realizează cel mai interesant colaj/ puzzle/ desen/ poster din desene/ cuvinte/ alte simboluri?“

- crearea unor ecusoane personalizate (cu simboluri, cuvinte sau imagini) - crearea unui orar pe un cod de culori sau simboluri - completarea jurnalului clasei folosind desene, fotografii, simboluri

12

D. Conţinuturi

• Comunicare orală (ascultare, vorbire, interacţiune) – Acte de vorbire: a saluta persoane cunoscute, a se prezenta, a identifica un obiect, o persoană, a

formula o rugăminte – Cuvântul. Propoziţia/ Enunţul

Utilizarea cuvintelor noi în enunţuri adecvate – Dialogul

Formularea de întrebări şi răspunsuri despre: jocuri şi jucării, membrii familiei, prieteni, animale, reguli de igienă alimentară şi personală

– Forme ale discursului oral Povestirea după imagini

• Citire/ lectură – Cartea

Coperte, foaie, pagină, text, ilustraţii – Literele mici şi mari de tipar

Simboluri uzuale din universul apropiat: metrou, intrare, ieşire, spital, trecere de pietoni etc. Citirea cuvintelor pe etichete asociate unor imagini sau obiecte

– Propoziţia/ enunţul (fără teoretizări) Formularea de propoziţii cu suport intuitiv Ordonarea propoziţiilor pe baza unui suport intuitiv

• Scriere/ redactare – Elemente grafice care intră în componenţa literelor de mână: linii, puncte, bastonaşe, zale, bucle,

semiovale, ovale, noduleţe Desenarea literelor de tipar

– Simboluri neconvenţionale folosite în exprimarea scrisă – Scrierea funcţională folosind desene, simboluri

Felicitarea Biletul

• Elemente de construcţie a comunicării – Vocabular

Cuvântul Cuvinte cu sens asemănător Cuvinte cu sens opus

– Fonetică Sunete specifice limbii române Despărţirea cuvintelor în silabe Cuvinte alcătuite din una, două sau trei silabe, care nu conţin diftongi, triftongi sau consoane redate în scris prin grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi

E. Sugestii metodologice

Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare pentru proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare–învăţare–evaluare, în concordanţă cu specificul acestei discipline.

Copilul va învăţa, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar pentru dezvoltarea sa armonioasă la această etapă de vârstă şi pentru a face faţă cu succes cerinţelor şcolare.

La acest nivel de vârstă, cadrul didactic va urmări sistematic realizarea unor conexiuni între toate disciplinele prevăzute în schema orară a clasei respective, creând contexte semnificative de învăţare pentru viaţa reală.

Strategii didactice Această etapă de şcolaritate reprezintă un moment important pentru stimularea flexibilităţii gândirii,

precum şi a creativităţii elevului.

13

În acest sens, cadrul didactic va insista pe trezirea interesului copilului pentru această disciplină şi pe dezvoltarea încrederii în sine. Astfel, jocul didactic va predomina, asigurând contextul pentru participarea activă, individuală şi în grup, care să permită exprimarea liberă a propriilor idei şi sentimente. Tot ceea ce se întâmplă la „ora“ de Comunicare în limba română ar trebui să se deruleze sub forma unei suite de jocuri sau antrenamente amuzante, atât în cazul clasei pregătitoare, cât şi în cazul claselor I şi a II-a. Din spaţiul clasei nu trebuie să lipsească jucăriile. De asemenea, accentul se va pune pe spontaneitatea şi creativitatea răspunsurilor şi nu pe rigurozitatea ştiinţifică a acestora. Prin reluări succesive şi prin utilizarea obiectelor, copilul ajunge să se corecteze singur, pe măsură ce noţiunile devin înţelese şi interiorizate. Scrierea se va consolida treptat, pe măsură ce se dezvoltă musculatura mâinii. În clasa pregătitoare, scrierea semnelor grafice va începe cu exerciţii de desenare a unor elemente preluate din mediul înconjurător (beţişoare, cârcei de viţă-de-vie, bastoane, buline etc.), continuându-se apoi cu scrierea lor pe foaie velină şi pe liniatură tip I.

Activitatea didactică se va desfăşura într-o interacţiune permanentă cu copiii, astfel încât să răspundă intereselor acestora. Copiii vor fi stimulaţi să întrebe, să intervină, să aibă iniţiativă, să exprime idei şi senti-mente despre ceea ce învaţă.

O altă sugestie metodologică se referă la folosirea nonverbalului pentru intuirea conceptelor, fie că e vorba de nume de obiecte sau de acţiuni, fie că e vorba de filtre de comunicare de tipul funcţiilor limbii/actelor de vorbire. Dacă profesorul mimează acţiunea de a se ridica/sta jos atunci când enunţă aceste activităţi, pentru elev va fi mult mai clar despre ce este vorba. În acelaşi context, învăţarea va fi facilitată dacă elevii sunt stimulaţi să combine verbalul (ceea ce au receptat sau ceea ce exprimă) cu limbajul corporal, vizual sau muzical.

Foarte importantă este şi învăţarea în context. Dezvoltarea competenţelor de comunicare are loc în contexte de comunicare şi, bineînţeles, cu un scop inteligibil copiilor. În absenţa contextului, elevii ajung să recite doar cuvinte şi fraze memorate fără să poată să le transfere apoi în alte situaţii. De altfel, oricine învaţă mult mai bine dacă înţelege de ce învaţă ceea ce învaţă.

Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţământ. Se recomandă cu prioritate metode moderne de evaluare precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor, centrarea pe progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor proiecte care să valorifice achiziţiile copiilor şi să stimuleze în acelaşi timp dezvoltarea de valori şi atitudini în contexte fireşti, sincretice, adaptate vârstei. Este recoman-dabil ca evaluarea să se realizeze prin raportare la competenţele specifice, evitându-se comparaţiile între elevi. De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în reglarea strategiilor de predare, pentru o mai bună adec-vare la particularităţile individuale şi de vârstă ale elevilor.

Procesul de evaluare valorifică şi experienţele de învăţare/ competenţele dobândite de către copii în contexte nonformale sau informale. Rezultatele elevilor vor fi înregistrate, comunicate şi discutate cu părinţii. În întreaga activitate de învăţare şi evaluare va fi urmărit, încurajat şi valorizat progresul fiecărui copil.

Prezentăm în continuare un exemplu de abordare integrată, în cadrul căruia activităţile de învăţare au fost structurate astfel încât să concure la dezvoltarea de competenţe specifice, rămânând totodată circumscrise unei teme accesibile şcolarului mic.

Exemplu de abordare integrată la clasa pregătitoare

TEMA: Jucării

Ce urmărim? - competenţe

specifice - Cum procedăm?

Ordinea realizării activităţilor nu coincide cu ordinea prezentării competenţelor. Activităţile se vor desfăşura pe parcursul unei săptămâni. Se recomandă proiectarea în manieră integrată: comunicare în limba română + matematică şi explorarea mediului + arte vizuale şi abilităţi practice + muzică şi mişcare

Comunicare în limba română

1.1. � selectarea unei imagini dintr-un set, pentru a indica despre ce este vorba în textul audiat – Exemplu: „Cum au fugit odată jucăriile de la un copil“

� realizarea unui desen pentru a indica despre ce este vorba în mesaj oferirea de răspunsuri scurte la întrebarea: „Despre ce este vorba poveste?“

� aprecierea cu adevărat/ fals a unor enunţuri scurte care testează înţelegerea globală � formularea unor răspunsuri la întrebări despre conţinutul textului audiat – Exemplu: „Ce jucării

avea Petrişor?“ „Ce au făcut ele?“ „Din ce motiv au plecat?“ � repovestirea secvenţei preferate din povestea audiată

14

1.2. � numirea personajelor din poveste � oferirea unor răspunsuri la cererea elementară de informaţii – Exemplu: „Cum arătau jucăriile lui

Petrişor?“, „Care sunt jucăriile tale preferate?“, „Cum le îngrijeşti?“

1.3. � indicarea cuvintelor percepute prin diferite semne: bătăi din palme/ jetoane puse pe bancă – Exemplu: „Pune pe masă atâtea jetoane câte cuvinte ai auzit în propoziţia Jucăriile au fugit.“

� numărarea cuvintelor dintr-un enunţ � punerea în corespondenţă a unui cuvânt rostit cu imaginea potrivită – Exemplu: minge, ursuleţ,

jucării, maşină etc. � despărţirea cuvintelor în silabe � indicarea prin mimică a silabelor (prima silabă din cuvintele maşină, jucării, minge) � indicarea sunetelor percepute prin diferite semne (ridicaţi un deget când auziţi sunetul j – jucărie,

jar, cenuşă, curaj, jumătate, minge etc.) � sortarea unor jetoane reprezentând obiecte din mediul familiar, după criteriul: „Încep cu sunetul j“

(se dau jetoane care reprezintă: jucării, jaluzele, minge, cojoc etc.) � colorarea unor imagini care reprezintă obiecte/ fiinţe a căror denumire începe cu sunetul j (jucării,

jder, jardinieră)

1.4. � audierea unor poveşti citite, înregistrate sau povestite de adulţi sau copii � participarea la activităţi de tipul „Tu eşti ecoul meu“ (reproducerea unor mesaje formulate de adult

sau copii)

2.1. � jocuri de cuvinte – Exemplu: „Spuneţi cuvinte în care sunetul j se aude la început“ (jumătate, jucărie, jumulit, japonez etc.)

� reproducerea unui mesaj scurt cu schimbarea intonaţiei, în funcţie de intenţia de comunicare (aserţiune, întrebare, exclamaţie, supărare, bucurie etc.)

� ridicarea unui jeton-simbol, în funcţie de intenţia de comunicare – Exemplu: „Ridică jetonul roşu atunci când auzi o întrebare.“

2.2. � prezentarea jucăriei preferate

1.1. � repovestirea textului audiat, respectând succesiunea momentelor prezentate

1.2. � participarea la jocuri de grup

3.1. � punerea în corespondenţă a unor cuvinte formate din 1-2 silabe cu imaginile potrivite – Exemplu: minge, urs, copil, robot

3.2. � lectură după una sau mai multe ilustraţii

3.3. � punerea în corespondenţă a imaginilor cu mesaje orale indicate

3.4. � observarea unor pliante despre jucării � observarea cutiilor jocurilor din sala de clasă (identificarea unor specificaţii referitoare la vârsta

participanţilor la joc, la regulile jocului etc.)

4.1. � decorarea unor jucării realizate din hârtie sau carton � construirea literei J din plastilină, pastă de modelaj, „fir“ de hârtie creponată sau hârtie reciclată

răsucită etc. � trasarea literelor de tipar J şi j după contur dat sau prin unirea punctelor, folosind instrumente

diferite de scris (pensulă, carioca, creioane colorate, stilou etc.) � colorarea conturului literei, pe o fişă de dimensiuni A4

4.3. � etichetarea originală a jucăriilor din clasă/ din camera personală � realizarea unor „prezentări“ ale jucăriilor preferate, utilizând desene, simboluri şi cuvinte, care vor

fi afişate în spaţiul denumit „Peretele/ Panoul vorbitor“) � completarea jurnalului clasei folosind desene, fotografii, simboluri (la finalul săptămânii)

2.4. � crearea unei povestiri în grup despre jucăriile fericite ale unui copil; povestea va fi scrisă de către profesor şi ilustrată de copii

Matematică şi explorarea mediului

1.1. � numărarea jucăriilor şi distribuirea lor � construirea unor mulţimi din jucării

1.2. � compararea mulţimilor de jucării

2.2. � construcţii cu ajutorul figurilor geometrice � confecţionarea unor jucării utilizând cutii, cilindri, sfere � jocuri de construcţii cu cuburi

2.1. � jocuri de orientare şi de poziţionare a jucăriilor în funcţie de diferite repere

15

1.6. � jocuri care presupun rezolvarea unor situaţii practice: „Ia din coş cu două jucării mai mult decât are colegul tău.“

3.1. � crearea/ completarea unor modele repetitive de cel mult 10 jucării � recunoaşterea efectelor unor tipuri de forţe în jocuri cu obiecte (lovirea/ lansarea mingii; lansarea/

împingerea maşinuţelor etc.) � utilizarea jucăriilor muzicale pentru identificarea relaţiei vibraţie-sunet

4.2. � jocuri cu jucării de tipul „Ce s-ar întâmpla dacă...“

5.1. � organizarea şi întreţinerea colţului cu jucării � gruparea jucăriilor după un anumit criteriu

5.2. � jocuri care necesită rezolvarea de adunări şi scăderi cu 1-5 unităţi în concentrul 0-31

6.1. � ordonarea jucăriilor după înălţime; comparări succesive şi exprimarea rezultatului

6.3. � joc de rol: „La magazinul/ raionul de jucării“

Arte vizuale şi abilităţi practice

1.3. � vizionarea unui fragment din filmul pentru copii „Toy story/ Povestea jucăriilor“ şi discutarea mesajului transmis

2.1. � enumerarea unor caracteristici ale jucăriei/ jucăriilor preferate

2.3. � realizarea unor construcţii libere, spontane � realizarea unor construcţii libere cu materiale puse la dispoziţie � confecţionarea unor jocuri şi jucării simple

Muzică şi mişcare

2.1; 2.2. � însuşirea şi interpretarea unor cântece în colectiv („Cutia cu jucării“ –www.gradinitaonline.wordpress.com sau www.trilulilu.ro/ muzica-diverse/ cutia-cujucarii-melodii-gradinita)

MATEMATICĂ ŞI EXPLORAREA MEDIULUI

A. Notă de prezentare

Programa disciplinei Matematică şi explorarea mediului este elaborată potrivit unui nou model de proiectare curriculară, centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului.

Structura programei şcolare include următoarele elemente: – Notă de prezentare – Competenţe generale – Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare – Conţinuturi – Sugestii metodologice Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care

permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.

Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Matematică şi explorarea mediului jalonează achiziţiile de cunoaştere şi de comportament ale elevului pentru întregul ciclu primar.


Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru alfabetizarea cu elemente de bază ale celor două domenii integrate. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:

– Numere – Figuri şi corpuri geometrice – Măsurări

16

– Date – Ştiinţele vieţii – Ştiinţele Pământului – Ştiinţe fizice Sugestiile metodologice includ strategii didactice, proiectarea activităţii didactice, precum şi elemente de

evaluare continuă. Prezenta programă şcolară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să

completeze sau să înlocuiască activităţile de învăţare exemplificate. Se urmăreşte astfel realizarea unui demers

didactic personalizat, care să asigure formarea competenţelor prevăzute de programă, în contextul specific al fiecărei clase şi al fiecărui elev. Includerea clasei pregătitoare în învăţământul general şi obligatoriu implică o perspectivă nuanţată a curriculumului la acest nivel de vârstă. Este necesară o abordare specifică educaţiei timpurii, bazată în esenţă pe stimularea învăţării prin joc, care să ofere în acelaşi timp o plajă largă de diferenţiere a demersului didactic, în funcţie de nivelul de achiziţii variate ale elevilor.

Disciplina Matematică şi explorarea mediului are un caracter de noutate în raport cu disciplinele studiate până în prezent în clasele I şi a II-a din învăţământul primar. În planul-cadru de învăţământ, disciplina Matematică şi explorarea mediului face parte din aria curriculară Matematică şi Ştiinţe ale naturii, realizând o abordare integrată a conceptelor specifice domeniilor Matematică şi Ştiinţe ale naturii, pentru care sunt alocate, la clasa pregătitoare şi clasa I, 4 ore pe săptămână, iar la clasa a II-a, 5 ore.

Principalele motive care au determinat abordarea integrată a matematicii şi a unor elemente de ştiinţe ale naturii în cadrul aceleiaşi programe sunt următoarele:

• O învăţare holistică la această vârstă are mai multe şanse să fie interesantă pentru elevi, fiind mai apropiată de universul lor de cunoaştere.

• Contextualizarea învăţării prin referirea la realitatea înconjurătoare sporeşte profunzimea înţelegerii conceptelor şi a procedurilor utilizate.

• Armonizarea celor două domenii: matematică şi ştiinţe permite folosirea mai eficientă a timpului didactic şi măreşte flexibilitatea interacţiunilor.

Studiul disciplinei Matematică şi explorarea mediului, început în clasa pregătitoare, se continuă până în clasa a II-a, urmărind o dezvoltare progresivă a competenţelor, precum şi a celorlalte achiziţii dobândite de elevi, prin valorificarea experienţei specifice vârstei elevilor, prin accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării personalităţii elevilor. Programa de Matematică şi explorarea mediului pentru clasa pregătitoare a fost structurată astfel încât să promoveze un demers didactic centrat pe dezvoltarea unor competenţe incipiente ale elevului de vârstă mică, în scopul construirii bazei pentru învăţări aprofundate ulterioare.


1. Utilizarea numerelor în calcule elementare 2. Evidenţierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte

localizate în spaţiul înconjurător 3. Identificarea unor fenomene/ relaţii/ regularităţi/ structuri din

mediul apropiat 4. Generarea unor explicaţii simple prin folosirea unor elemente

de logică 5. Rezolvarea de probleme pornind de la sortarea şi reprezentarea

unor date 6. Utilizarea unor etaloane convenţionale pentru măsurări şi estimări

17


1. Utilizarea numerelor în calcule elementare


1.1. Recunoaşterea şi scrierea numerelor în concentrul 0-31

- numărarea elementelor unei mulţimi, pentru evidenţierea faptului că numărul de elemente ale acesteia este dat de ultimul număr din succesiunea 1, 2,…x, unde x ≤ 31

- recunoaşterea cifrelor de la 0 la 9, ca simboluri convenţionale ale numerelor mai mici decât 10

- recunoaşterea cifrelor pe tastele unui calculator sau ale altor resurse digitale - reprezentarea numerelor de la 1 la 31 cu ajutorul unor obiecte (jetoane, creioane,

mărgele etc.) sau semne (cerculeţe, linii etc.) - citirea numerelor de la 0 la 31 - scrierea numerelor de la 0 la 31 - numărarea înainte şi înapoi, în variante complete sau de la un punct al seriei, din

1 în 1, cu/ fără manipularea obiectelor - explorarea mediului înconjurător pentru a identifica şi număra fiinţe şi lucruri - gruparea unor jetoane reprezentând animale, mijloace de transport etc. după

numărul unor elemente specifice - colorarea unor planşe în care codul culorilor este dat de numere - joc: Zilele de naştere „Găseşte colegul născut în aceeaşi zi cu tine“

1.2. Compararea numerelor în concentrul 0-31

- compararea grupurilor de obiecte (bile, beţişoare, puncte etc.) prin figurarea lor unele sub altele, încercuirea părţilor comune ale grupurilor, punerea în corespondenţă 1 la 1 a elementelor grupurilor

- colorarea elementelor unei mulţimi după criterii date (ex.: „Colorează mulţimea care are cele mai multe/cele mai puţine ...“; „Construieşte/ desenează o mulţime cu tot atâtea/ cu mai multe/ cu mai puţine ...“ etc.)

- identificarea „vecinilor“ unui număr - selectarea unor numere după un criteriu dat (ex.: „Încercuiţi cu verde numerele

mai mari decât 3 şi mai mici decât 15“)

1.3. Ordonarea numerelor în concentrul 0-31, folosind poziţionarea pe axa numerelor

- ordonarea unor numere date, crescător sau descrescător - completarea unor serii numerice - identificarea numerelor lipsă de pe axa numerelor, în situaţia în care se dau două

numere

1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi în concentrul 0-31, prin adăugarea /extragerea a 1-5 elemente dintr-o mulţime dată

- numărare cu pas dat (ex.: din 2 în 2, din 3 în 3), cu suport intuitiv (ex.: pietre/ frunze pe care sare o broscuţă, flori din care culege albina polen)

- compunerea şi descompunerea unor mulţimi de obiecte având drept cardinal un număr de elemente mai mic decât 10; mai mic decât 31

- adăugarea şi extragerea de elemente dintr-o mulţime de obiecte, fiecare operaţie fiind însoţită de numărarea obiectelor

- adăugarea/extragerea de elemente dintr-o mulţime dată, pentru a obţine mulţimi „cu tot atâtea elemente“

- rezolvarea de exerciţii de adunare şi scădere cu 1-5 unităţi în concentrul 0-31 şi verificarea operaţiilor efectuate prin numărare de obiecte/ prin desene

- folosirea unui calculator pentru operaţii simple de adunare şi verificarea rezultatelor cu ajutorul obiectelor

1.5. Efectuarea de adunări repetate/ scăderi repetate prin numărare şi reprezentări obiectuale în concentrul 0-31

- jocuri de extragere repetată a unui anumit număr de elemente dintr-o mulţime dată (ex.: „Câţi copii pot primi de la tine câte 2 baloane dacă tu ai 10 baloane?“ „Un băieţel dă câte 10 jetoane celor 3 colegi ai săi. Câte a dat în total?“)

- numărare cu pas indicat prin desen sau obiecte, crescător şi descrescător

1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, diferenţă, =, +, –) în rezolvarea şi/ sau compunerea de probleme

- aflarea sumei/ diferenţei a două numere mai mici decât 31 - aflarea unui termen necunoscut, folosind metoda balanţei - jocuri de rol care necesită gruparea/regruparea de obiecte şi relaţia întreg-parte

(ex.: „La ora de sport“, „La bibliotecă“ etc.) - crearea unor probleme simple după imagini date - formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată, prin

schimbarea numerelor/ acţiunilor/ întrebării dintr-o problemă rezolvată

18

- schimbarea componentelor unei probleme (date numerice, tematică, acţiuni), fără ca tipul de problemă să se schimbe

- transformarea unei probleme de adunare în problemă de scădere şi invers - transformarea unei probleme prin extinderea/ reducerea numărului de operaţii

2. Evidenţierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în spaţiul înconjurător


2.1. Orientarea şi mişcarea în spaţiu în raport cu repere/ direcţii precizate, folosind sintagme de tipul: în, pe, deasupra, dedesubt, lângă, în faţa, în spatele, sus, jos, stânga, dreapta, orizontal, vertical, oblic

- jocuri de poziţionare a obiectelor în spaţiu, în raport cu alte obiecte precizate - identificarea poziţiei pe care o ocupă diverse obiecte în spaţiu în raport cu alte

obiecte precizate - jocuri de identificare a obiectelor din realitatea imediată sau din imagini, în

funcţie de poziţia pe care o au faţă de un reper - prezentarea propriei persoane în funcţie de poziţia din clasă şi prin raportarea la

ceilalţi colegi - utilizarea unui program simplu de calculator pentru vizualizarea unor deplasări în

plan - scrierea de elemente grafice: liniuţe verticale, orizontale, oblice, separat şi în

combinaţii - reprezentarea prin desene a unor modele decorative simple, folosind linii

orizontale, verticale, oblice - colorarea unor elemente în funcţie de poziţia pe care o ocupă faţă de un anumit

reper într-un desen

2.2. Identificarea unor forme geometrice plane (pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc) şi a unor corpuri geometrice (cub, cuboid, sferă) în obiecte manipulate de copii şi în mediul înconjurător

- descrierea unor figuri şi corpuri geometrice din mediul apropiat - recunoaşterea unor figuri şi corpuri geometrice: pătrat, dreptunghi, cerc, triunghi,

cub, sferă, în mediul înconjurător şi în materiale tipărite - reproducerea, prin desen, a formelor geometrice plane (pătrat, triunghi,

dreptunghi, cerc) cu ajutorul unor şabloane sau cu mâna liberă pe foaie cu pătrăţele

- folosirea formelor geometrice (pătrat, dreptunghi, cerc, triunghi) în realizarea unor desene (casă, robot, vapor etc.) pe foaie velină sau cu pătrăţele

- recunoaşterea Soarelui, a Lunii şi a Pământului folosind imagini sau modele - construirea unor obiecte uzuale folosind suportul desfăşurat al unui cub

(ex.: suport de creioane, cutia pentru cadouri) - jocuri de construcţii folosind piese din lemn sau plastic

3. Identificarea unor fenomene/ relaţii/ regularităţi/ structuri din mediul apropiat


3.1. Descrierea unor fenomene/ procese/ structuri repetitive simple din mediul apropiat, în scopul identificării unor regularităţi

- continuarea unor modele repetitive reprezentate prin obiecte, desene sau numere; - descoperirea „intrusului“ în cadrul unui model repetitiv - găsirea elementelor unei mulţimi, fiind date elementele celeilalte mulţimi şi

regula de corespondenţă dintre acestea - exerciţii variate de asocieri şi corespondenţe (ex.: păpuşă-rochie, pantof-picior,

maşină-şofer, ploaie-umbrelă, pătrat-linie etc.) - identificarea regulii de corespondenţă în cazul unor maşinării funcţionale (care

presupun intrare – ieşire) - jocuri de tipul: „Ce anotimp este?“ pentru recunoaşterea fenomenelor naturii în

situaţii reale sau în imagini (ploaie, ninsoare, vânt etc.) - diferenţierea anotimpurilor, două câte două, în funcţie de caracteristicile

specifice observate - completarea unui calendar pe o săptămână/ lună cu starea vremii, prin lipirea/

desenarea unor simboluri – nori, soare, vânt etc. - observarea unor modificări apărute în viaţa omului, animalelor, plantelor, în

funcţie de anotimp - observarea părţilor componente ale vieţuitoarelor (plante, animale) pentru

identificarea structurii lor comune

19

- numărarea florilor/ frunzelor unei plante care apar în interval de o săptămână, în scopul evidenţierii creşterii acesteia

- marcarea înălţimii personale, din 2 în 2 luni, cu ajutorul fâşiilor de hârtie colorată, fixate pe tocul uşii/dulap/perete

- urmărirea creşterii unei plantule ţinând sub observaţie unul dintre factorii care întreţin viaţa

- identificarea simţurilor şi utilizarea acestora în explorarea mediului înconjurător; - observarea directă în mediul natural a unor plante, insecte etc. - identificarea şi denumirea corectă a părţilor componente ale corpului omenesc,

pentru evidenţierea rolului acestora - compararea propriilor fotografii cu cele ale colegului de bancă, în scopul

identificării caracteristicilor comune oamenilor - compararea fotografiilor personale cu acelea ale părinţilor, în scopul identificării

asemănărilor (transmiterea moştenirii genetice de la generaţie la generaţie) - enumerarea unor aparate electrocasnice, electronice care funcţionează cu ajutorul

electricităţii - identificarea activităţilor zilnice în care intervine electricitatea - identificarea unor surse de electricitate (baterii, acumulatori) care asigură

funcţionarea unor obiecte - utilizarea jucăriilor muzicale pentru producerea sunetelor (identificarea relaţiei

vibraţie – sunet) - explorarea unor softuri educaţionale adecvate vârstei

3.2. Manifestarea grijii pentru comportarea corectă în relaţie cu mediul familiar

- realizarea unor desene având ca tematică locuinţa, camera proprie - participarea la acţiuni care implică un mediu curat şi prietenos în cadrul clasei - identificarea efectelor pozitive şi negative ale acţiunilor proprii asupra mediului

apropiat - realizarea unor desene/ afişe/ colaje care să prezinte norme de comportare

civilizată - realizarea unor postere referitoare la regulile de igienă colectivă

4. Generarea unor explicaţii simple prin folosirea unor elemente de logică


4.1. Formularea unor observaţii asupra mediului apropiat folosind limbajul comun, reprezentări prin desene şi operatorii logici „şi“, „nu“

- jocuri de mişcare în care se folosesc operatorii logici „şi“, „nu“ (ex.: „Copiii care au ochi verzi şi păr blond să ridice mâna.“)

- executarea unor instrucţiuni care folosesc operatorii logici (ex.: „Copiii care nu au şosete verzi să facă 2 paşi în faţă.“)

- transmiterea unor instrucţiuni simple, de tipul celor de mai sus, în cadrul unor jocuri în perechi/ de grup

- exerciţii care implică atenţie concentrată pe detalii: observă elemente de detaliu dintr-un desen, componente ale unei scheme simple, componente de mici dimensiuni ale unei plante etc.

- jocuri logico-matematice referitoare la intersecţia a două mulţimi

4.2. Identificarea relaţiilor de tipul „dacă... atunci…“ între două evenimente succesive

- identificarea consecinţelor unor acţiuni asupra propriului corp - jocuri de mişcare pentru evidenţierea forţelor şi a efectelor acestora: deformarea/

ruperea/ spargerea - analiza consecinţelor acţiunilor unor personaje din poveşti - organizarea unor jocuri de tip „Ce s-ar întâmpla dacă…?“ - vizionarea unor filme/prezentări pentru identificarea efectelor pozitive/ negative

ale unor alimente, a necesităţii hranei pentru creştere şi dezvoltare etc.

5. Rezolvarea de probleme pornind de la sortarea şi reprezentarea unor date


5.1. Sortarea/ clasificarea unor obiecte/ materiale etc., pe baza unui criteriu dat

- gruparea obiectelor/corpurilor după un anumit criteriu (formă, culoare, mărime, grosime, gust, utilitate, naturale/prelucrate etc.)

- gruparea materialelor după caracteristici observate: transparenţă, duritate, flexibilitate, utilizare etc.

20

- sortarea pe diverse categorii: legume/fructe; cu gust dulce/acru etc. - identificarea unor elemente/ prototipuri din diverse categorii (plante, animale,

figuri geometrice, mulţimi etc.) - identificarea categoriei căreia îi aparţine un anumit element - clasificarea animalelor în funcţie de numărul de picioare, de mediul de viaţă, de

modul de hrănire etc.

5.2. Rezolvarea de probleme în care intervin operaţii de adunare sau scădere cu 1-5 unităţi în concentrul 0-31, cu ajutorul obiectelor

- jocuri de rol în care intervin operaţii de adunare sau scădere cu 1-5 unităţi în concentrul 0-31 (ex.: „La cumpărături“, „În parc“ etc.)

- rezolvarea de probleme în care numerele sunt date obiectual sau figurate prin semne simple: puncte, cerculeţe, linii etc.

- identificarea situaţiilor contextuale care impun rezolvarea unor probleme prin adunare/scădere: am primit, a adus, au venit, au urcat, a spart, a dat, pleacă, zboară, s-au ofilit, au coborât etc. şi asocierea lor cu operaţia corespunzătoare

- folosirea unor reprezentări simbolice simple pentru a reda înţelegerea enunţului unei probleme

- rezolvarea unor probleme cu sprijin în imagini date - recunoaşterea reprezentării prin desen a rezolvării unei probleme

6. Utilizarea unor etaloane convenţionale pentru măsurări şi estimări


6.1. Utilizarea unor măsuri neconvenţionale pentru determinarea şi compararea lungimilor

- alegerea potrivită a unor unităţi neconvenţionale (palma, creionul etc.) pentru măsurarea lungimii

- precizarea dimensiunii unui obiect cu ajutorul unor unităţi de măsură neconvenţionale

- exerciţii-joc de comparare a unor lungimi - ordonarea unor obiecte după lungime, comparări succesive şi exprimarea

rezultatelor („mai lung“, „mai înalt“, „cel mai lung“ etc.) - colorarea selectivă a elementelor unui desen, pe baza unui criteriu precizat (ex.:

cel mai scurt/ lung) - completarea unui desen prin realizarea unui element asemănător cu unul dat, dar

mai lung/ mai scurt; mai înalt/ mai scund - estimarea unor lungimi pe baza unor unităţi neconvenţionale date

6.2. Utilizarea unor unităţi de măsură pentru determinarea/ estimarea duratelor unor evenimente familiare

- marcarea unei săptămâni pe calendar - ordonarea cronologică a anotimpurilor/ zilelor săptămânii - realizarea unui orar săptămânal, cu ajutorul desenelor şi simbolurilor - aşezarea unor imagini în ordinea derulării evenimentelor dintr-o zi - plasarea unui eveniment în timp, utilizând repere cronologice (ieri, azi, mâine) - jocuri de evidenţiere a duratelor, de tipul „Cine ajunge mai repede la...?“ „A cui

activitate a durat mai mult?“

6.3. Realizarea unor schimburi echivalente valoric folosind reprezentări neconvenţionale în probleme-joc simple de tip venituri-cheltuieli, cu numere din concentrul 0-31

- recunoaşterea bancnotelor de 1 leu, 5 lei, 10 lei - confecţionarea „banilor“ necesari pentru o activitate-joc - jocuri de utilizare a banilor (ex.: „La magazin“, „În parcul de distracţii“ etc.) - jocuri de gestionare a unui mic buget – pentru excursie, vizită la muzeu, plimbare

în parc, vizionarea unui film etc.

D. Conţinuturi

• Numere – Numerele naturale 0-31: recunoaştere, formare, citire, scriere (cu cifre), comparare, ordonare:

- de la 0 la 10 - de la 10 la 20 - de la 20 la 31

– Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 10, prin numărare Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 31 fără şi cu trecere peste ordin, prin numărare/ cu suport intuitiv

21

– Probleme simple de adunare sau scădere cu 1-5 unităţi în concentrul 0-31, cu suport intuitiv • Figuri şi corpuri geometrice

– Orientare spaţială şi localizări în spaţiu Repere/ direcţii în spaţiu: în, pe, deasupra, dedesubt, lângă, în faţa, în spatele, sus, jos, stânga, dreapta, orizontal, vertical, oblic

– Figuri plane/ 2D Pătrat, dreptunghi, triunghi, cerc: denumire, conturare

– Corpuri/ 3D Cub, cuboid, sferă: denumire

• Măsurări – Lungime

Unităţi nonstandard – Timp

Ziua, săptămâna, luna: denumire, ordonare Anotimpurile: denumire, ordonare

– Bani Leul (bancnotele de 1 leu, 5 lei, 10 lei) Schimburi echivalente valoric în concentrul 0-31

• Date – Colectarea şi gruparea datelor

• Ştiinţele vieţii – Corpul omenesc

Părţi componente şi rolul lor Simţurile Igiena corpului Hrana ca sursă de energie: importanţa hranei pentru creştere şi dezvoltare; igiena alimentaţiei

– Plante şi animale Părţi componente Hrana ca sursă de energie: importanţa hranei pentru creştere şi dezvoltare Condiţii de viaţă (apă, aer, lumină, căldură)

• Ştiinţele Pământului Elemente intuitive privind:

– Pământul Prezenţa apei în natură sub diverse forme (precipitaţii, râuri, lacuri, mare etc.) Fenomene ale naturii: ploaie, ninsoare, vânt, fulger, tunet

– Universul Pământul, Soarele şi Luna: recunoaştere în modele simple

• Ştiinţele fizicii – Forţe şi mişcare

Efecte observabile ale forţelor: împingere, tragere Mişcarea corpurilor şi schimbarea formei: deformare, rupere

– Forme şi transfer de energie Electricitate: aparate care utilizează electricitatea şi reguli de siguranţă în mânuirea aparatelor electrice Unde şi vibraţii: producerea sunetelor


Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare pentru proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cu specificul acestei discipline integrate.

Elevul va învăţa, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar pentru dezvoltarea sa armonioasă la această etapă de vârstă şi pentru a face faţă cu succes cerinţelor şcolare.

22

La acest nivel de vârstă, cadrul didactic va urmări sistematic realizarea de conexiuni între toate disciplinele prevăzute în schema orară a clasei respective, creând contexte semnificative de învăţare pentru viaţa reală.

Strategii didactice Această etapă de şcolaritate reprezintă un moment important pentru stimularea flexibilităţii gândirii,

precum şi a creativităţii elevului. În acest sens, cadrul didactic va insista pe trezirea interesului copilului pentru această disciplină şi pe

dezvoltarea încrederii în sine. Astfel, jocul didactic va predomina, asigurând contextul pentru participarea activă, individuală şi în grup, care să permită exprimarea liberă a propriilor idei şi sentimente. De asemenea, accentul se va pune pe spontaneitatea şi creativitatea răspunsurilor şi nu pe rigurozitatea ştiinţifică a acestora. Prin reluări succesive şi prin utilizarea obiectelor, elevul ajunge să se corecteze singur, pe măsură ce noţiunile devin înţelese şi interiorizate. Scrierea se va consolida treptat, pe măsură ce se dezvoltă musculatura mâinii. Se poate începe direct cu antrenamentul mental, pe de o parte şi cu scrierea globală a cifrei, pe de altă parte, având în vedere faptul că elevul nu are dificultăţi în a reproduce forma cifrei, ci la încadrarea ei în pătrăţelul cu latura de 0,5 cm.

Activitatea didactică se va desfăşura într-o interacţiune permanentă cu copiii, astfel încât să răspundă intereselor acestora. Copiii vor fi stimulaţi să întrebe, să intervină, să aibă iniţiativă, să exprime idei şi sentimente despre ceea ce învaţă.

Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţământ. Se recomandă cu prioritate metode moderne de evaluare precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor, centrarea pe progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor proiecte care să valorifice achiziţiile copiilor şi să stimuleze în acelaşi timp dezvoltarea de valori şi atitudini, în contexte fireşti, sincretice, adaptate vârstei. Este recomandabil ca evaluarea să se realizeze prin raportare la competenţele specifice, evitându-se comparaţiile între copii. De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în reglarea strategiilor de predare, pentru o mai bună adecvare la particularităţile individuale şi de vârstă ale elevilor.

Procesul de evaluare va pune accent pe recunoaşterea experienţelor de învăţare şi a competenţelor dobândite de către elevi în contexte nonformale sau informale. Rezultatele elevilor vor fi înregistrate, comunicate şi discutate cu părinţii. În întreaga activitate de învăţare şi evaluare va fi urmărit, încurajat şi valorizat progresul fiecărui elev.

Prezentăm în continuare exemple de abordare integrată, în cadrul cărora activităţile de învăţare au fost structurate astfel încât să conducă la dezvoltarea unor anumite competenţe specifice, rămânând totodată circumscrise unei teme accesibile şcolarului mic şi reprezentative pentru specificul acestei discipline din planul de învăţământ. Exemplu de abordare integrată la clasa pregătitoare TEMA: Ne jucăm cu maşinuţe



Copiii aduc maşinuţe în scopul simulării unor situaţii similare celor din viaţa reală – Exemplu: Curse de maşini (Ordinea realizării activităţilor nu coincide cu ordinea prezentării competenţelor)

1.1. � realizarea unei parcări, organizate pe sectoare A, B, C, D etc., pentru maşinuţele participante la curse şi numărarea în ordine crescătoare a maşinuţelor din sectorul ...

� împărţirea maşinuţelor (în număr mai mic decât 10) în cadrul perechilor de copii participante la concursuri

� numărarea maşinuţelor care participă la concurs

2.1. � stabilirea poziţiei maşinuţelor în parcare � jocuri de deplasare a maşinilor către diverse puncte, în funcţie de anumite cerinţe � jocuri cu maşinuţe într-un labirint

3.1. � crearea de situaţii concrete în care să se aplice adunarea şi scăderea cu 1-5 unităţi, în contextul parcării şi al participării la concursurile de maşinuţe

� completarea unor şiruri de maşinuţe ordonate după o anumită regulă � transcrierea unui model repetitiv în funcţie de culoarea maşinuţei � continuarea unor modele repetitive reprezentate cu ajutorul maşinuţelor din parcare

23

� observarea efectului deformator al unei forţe („maşinuţele sunt testate înainte de intrarea în concurs pentru stabilirea rezistenţei acestora, precum şi a siguranţei piloţilor“) – maşinuţele intră în contact cu construcţii de plastilină (se observă modificarea formei plastilinei)

� recunoaşterea mişcării ca efect al forţei – organizarea unui concurs de maşinuţe şi identificarea câştigătoarei trofeului; realizarea de discuţii în scopul familiarizării cu noţiuni precum: forţă, mişcare, viteză – Exemplu: De ce acea maşinuţă a ieşit pe locul I?, De ce nu au ajuns acele maşinuţe la linia de sosire? (Se introduc cuvinte cheie – folosite în limbajul comun şi cu aceeaşi semnificaţie fizică, atunci când se furnizează explicaţii: are „viteză“ mai mare, este trasă cu o „forţă“ mai mare)

4.1. � identificarea distanţei parcurse la concursul „Ce distanţă parcurge maşinuţa mea“? Se folosesc două piste de concurs (cu rugozităţi diferite – Exemplu: podeaua şi o coală mare de hârtie velină), dispuse în paralel, pentru vizualizarea tuturor marcajelor şi rezultatelor obţinute în vederea comparării acestora.

1. Se foloseşte podeaua şi se marchează cu creta până unde a ajuns fiecare maşinuţă. 2. Se foloseşte o coală velină şi se marchează cu un marker până unde a ajuns fiecare maşinuţă

din concurs. � realizarea unor discuţii în scopul familiarizării cu noţiuni precum: forţă, mişcare, viteză: Exemplu:

De ce maşina mea a depăşit maşina ta?, De ce maşinile de pe pista 2 au ajuns mai departe? etc., acordându-se atenţie folosirii cuvintelor cheie menţionate

� compararea distanţelor: „mai departe/ mai aproape“ sau „distanţă mai mare parcursă/ distanţă mai mică parcursă şi compararea vitezelor „viteză mai mare/ viteză mai mică“

� formularea de comenzi adresate colegilor, folosind operatorii logici „şi“, „nu“ în concursul de maşinuţe - Exemplu: Cristi şi Ioana la linia de start! Nu Ionuţ, nici Mihai! etc.

4.2. � organizarea jocului „Ce s-ar întâmpla dacă…“- Exemplu: Ce s-ar întâmpla dacă maşinuţele ar concura pe zăpadă?; …Dacă maşinuţa s-ar lovi de un obstacol (o altă maşinuţă etc.)? etc.

5.1. � gruparea maşinuţelor după culoare în parcare sau la linia de start

5.2. � numărarea maşinuţelor care s-au oprit înainte de linia de sosire; rezolvarea unor probleme cu maşinuţe în contextul concursurilor/ jocului la care au participat

� realizarea unor desene care corespund unei situaţii transpuse în adunare sau scădere, în contextul concursurilor organizate

6.1. � măsurarea distanţelor parcurse de maşinuţe folosind diferite etaloane – Exemplu: Câte rigle a parcurs maşinuţa X?

� compararea distanţelor parcurse şi colorarea distanţei celei mai mici etc.

6.3. � vânzarea de bilete la cursa de maşini

ARTE VIZUALE ŞI ABILITĂŢI PRACTICE


Programa disciplinei Arte vizuale şi abilităţi practice este elaborată potrivit unui nou model de proiectare curriculară, centrat pe competenţe. Orientarea demersului didactic pornind de la competenţe pune accentul pe dezvoltarea gândirii şi pe extinderea posibilităţilor de comunicare interumană prin imagine, folosind trăirea artistică şi contribuind astfel la conturarea profilului de formare al absolventului de învăţământ primar.

Structura programei şcolare include următoarele elemente: – Notă de prezentare – Competenţe generale – Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare – Conţinuturi – Sugestii metodologice. Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care


Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Arte vizuale şi abilităţi practice jalonează achiziţiile de cunoaştere şi de comportament ale elevului pentru întregul ciclu primar.

24

Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar.

Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului, integrând strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate. Exemplele de activităţi au doar valoare orientativă. Pentru formarea competenţei specifice, profesorul este cel care îşi alege şi proiectează activităţile de învăţare în funcţie de specificul disciplinei, de particularităţile de vârstă ale elevilor şi de interesele fiecărui copil, de mijloacele şi materialele pe care le are la dispoziţie. Toate acestea presupun personalizarea demersului didactic, prin implicarea activă şi creativă a profesorului.

Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru familiarizarea cu elemente de bază ale celor două domenii integrate. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii: Desen, Pictură, Modelaj, Textile şi hârtie, Construcţii, Foto-video

Sugestiile metodologice includ elemente de proiectare a activităţii didactice, precum şi elemente de evaluare continuă.

Includerea clasei pregătitoare în învăţământul general şi obligatoriu implică o perspectivă nuanţată a curriculumului la acest nivel de vârstă. Este necesară o abordare specifică educaţiei timpurii, bazată în esenţă pe stimularea învăţării prin joc, pe individualizarea învăţării, pe trezirea curiozităţii copilului şi pe dezvoltarea

încrederii în sine. Disciplina Arte vizuale şi abilităţi practice are un caracter de noutate în raport cu disciplinele studiate

până în prezent în învăţământul primar, fiind o disciplină integrată, situată la intersecţia ariilor curriculare Arte

şi Tehnologii. În Planul-cadru de învăţământ, disciplina Arte vizuale şi abilităţi practice are alocate 2 ore pe săptămână clasa pregătitoare, clasele I, a II-a, a III-a şi 1 oră pe săptămână la clasa a IV-a.

Principalele motive care au determinat abordarea integrată a artelor vizuale şi a abilităţilor practice în cadrul aceleiaşi discipline de studiu sunt următoarele:

• Domeniul artelor vizuale acoperă: pictură, desen, grafică, artă decorativă (tapiserie, scenografie, ceramică, vestimentaţie, design, arta bijuteriilor etc.), fotografie artistică, arta tiparului, sculptură, arhitectură, artă monumentală, artele spectacolului etc. Toate acestea sunt prezente în cotidian şi omul contemporan se raportează la ele. Abordarea doar a artelor plastice limitează sfera preocupărilor şi intereselor copiilor. În secolul pe care îl traversăm, aceştia sunt expuşi unei multitudini de informaţii şi influenţe, cele mai multe venind pe cale vizuală. Cu cât se realizează mai devreme explorarea în adâncime a unor concepte-cheie specifice limbajului vizual, cu atât sunt şanse mai mari ca elevii să facă alegeri pertinente şi corecte.

• Mutarea accentului de pe însuşirea diverselor tehnici şi dezvoltarea unor abilităţi practice, pe formarea caracterului. Reprezentanţii Şcolii Active considerau că practicarea îndelungată a lucrărilor manuale este o adevărată şcoală de cultură morală, întrucât realizarea manuală a unor produse presupune combinarea armonioasă de priceperi şi deprinderi, responsabilitate şi inteligenţă.

• Expunerea copilului la o mare varietate de domenii artistice şi culturale, precum şi îmbinarea acestora cu experienţa concretă a realizării unor produse, au drept consecinţă creşterea sensibilităţii pentru frumos, sporirea îndemânării şi încrederii în variate posibilităţi de exprimare a sinelui, consolidând respectul pentru valori, tradiţii şi semeni.

• Activităţile de învăţare propuse pentru fiecare domeniu al acestei discipline integrate ajută la dezvoltarea muşchilor mici ai mâini, având implicaţii importante în formarea deprinderilor corecte de scris şi de executare a diverselor tehnici specifice artelor vizuale.

• Integrarea acestor domenii ajută la înţelegerea concomitentă a două realităţi esenţiale pentru dezvoltarea la elevi a spiritului estetic şi practic: utilitatea produsului artistic şi valoarea estetică a lucrurilor utile.

Studiul disciplinei Arte vizuale şi abilităţi practice urmăreşte dezvoltarea progresivă a competenţelor specifice, prin valorificarea experienţelor de învăţare ale elevilor şi prin accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării personalităţii acestora.


1. Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de contexte familiare

2. Realizarea de creaţii funcţionale şi/ sau estetice folosind materiale şi tehnici elementare diverse

25


1. Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de contexte familiare


1.1. Sesizarea semnificaţiei unui mesaj vizual simplu, exprimat prin desen/ pictură/ modelaj/ colaj/ film/ desen animat, care reflectă un context familiar

- formularea de răspunsuri la întrebări simple - formularea de răspunsuri ce presupun alegere duală/ multiplă: „În desen este

căţelul tău sau pisica ta?“ - povestirea unui eveniment sau a unui lanţ scurt de evenimente personale, cu

ajutorul desenului, picturii, modelajului, colajului etc. - identificarea unor momente din activitatea zilnică, când se prezintă imagini

corespunzătoare - punerea în corespondenţă a desenelor, picturilor, modelajului, colajului cu

mesaje orale indicate

1.2. Identificarea liniei, a punctului, a culorii şi a formei în ipostaze familiare, în spaţiul înconjurător

- precizarea culorilor obiectelor personale - realizarea de grafice cu postituri sau bucăţele de hârtie colorată, în care să

surprindă: „Culoarea preferată“, „Culorile preferate ale membrilor familiei (fraţi, surori, mama, tata, bunicul, bunica etc.)“

- recunoaşterea diferitelor tipuri de linii şi puncte întâlnite în mediul familiar - jocuri de recunoaştere, descoperire, sortare, diferenţiere etc.- Exemple: joc de

tipul „Săculeţul fermecat“ (copiii introduc mâna într-un săculeţ cu obiecte, le pipăie şi recunosc obiectul doar după formă); joc de tipul „Obiectul surpriză“ (ghicirea obiectului după caracteristici aflate prin întrebări; fiecare elev va aduce pe rând, de acasă un obiect cu semnificaţie personală, o jucărie etc.); jocuri pe teme diverse, de tipul Găseşte diferenţele/ intrusul; Ghiceşte ce s-a schimbat etc.; jocuri de jocuri de sortare după formă, culoare, valoare estetică, utilitate etc.

- marcarea elementelor unei mulţimi după formă, culoare, textură, claritate etc. – Exemple: „Marchează obiectele roşii“, „Marchează fotografiile clare“, „Alege materialele netede“, „Marchează obiectele rotunde“ ;

- gruparea produselor în funcţie de materialele din care au fost confecţionate – Exemplu: jocuri de tip puzzle, Loto

- descrierea materialelor folosind drept criteriu proprietăţile lor

1.3. Manifestarea curiozităţii faţă de explorarea de mesaje artistice simple, exprimate vizual

- explorarea mediului înconjurător pentru a identifica forme, culori, materiale, obiecte artistice – Exemplu: Joc „Cine observă ceva… (roşu, rotund, neted, frumos etc.)“

- expunerea, observarea şi analizarea unor lucrări artistice şi meşteşugăreşti, pentru a stimula curiozitatea copiilor (ce reprezintă, cine le-a realizat, când, cum, în ce scop?)

- exerciţii de identificare a valorilor estetice şi etice din mediul înconjurător (mediul natural, social, construit, cultural, religios)

- expunerea, observarea şi analizarea unor lucrări valoroase ale culturii româneşti tradiţionale şi contemporane, precum şi ale culturii universale, redate pe suport electronic sau în albume

- vizionarea unor expoziţii de artă, ateliere meşteşugăreşti, filme documentare - joc: Mie îmi place să ... (pictez, modelez, cos, desenez, construiesc), pentru că… - participarea cu lucrări proprii la diverse expoziţii organizate în mediul şcolar sau

extraşcolar - observarea modului diferit de ilustrare a aceluiaşi subiect – Exemplu:

„Autoportret“ – prin desen, pictură, modelaj, colaj etc. - vizionarea unor fragmente din filme de desene animate, cu caracter educativ şi

formularea de răspunsuri simple la întrebări legate de mesaj - vizionarea de spectacole de teatru şi teatru de păpuşi, adecvate vârstei - participarea la ateliere de lucru comune părinţi-copii, în care se demonstrează

îndeletniciri casnice actuale: amenajarea unei mesei festive, ornarea platourilor, aranjamente florale, ornamente de iarnă, împodobirea bradului etc.

26

2. Realizarea de creaţii funcţionale şi/ sau estetice folosind materiale şi tehnici elementare diverse


2.1. Observarea unor caracteristici simple ale materialelor întâlnite în mediul familiar

- exprimarea de mesaje orale simple despre: textura, culoarea, dimensiunea, forma, grosimea şi utilitatea unor obiecte, strânse într-o colecţie sau la Colţul de Artă amenajat special în clasă

- gruparea materialelor după criterii date – Exemplu: jocul „Cenuşăreasa“: „Ajut-o pe Cenuşăreasa să pună în coşuleţe diferite, materiale de acelaşi fel; Grupează materialele care pot fi tăiate cu foarfecele; Grupează materialele roşii; Grupează materialele care se pot rupe, care sunt transparente“ etc.

- enumerarea unor caracteristici observabile ale materialelor şi instrumentelor întâlnite în mediul familiar – Exemplu: jocul „Eu spun ceva, tu spui altceva“ despre creioanele tale, uniforma ta, penarul tău etc.

- sortarea materialelor de lucru şi a instrumentelor în funcţie de proprietăţi/utilizări etc.; depozitarea în spaţii special amenajate şi etichetarea lor – Exemplu: „Borcanul cu pietricele“, „Găletuşa cu scoici“, „Coşuleţul cu fire“, „Cutia cu ghinde“ etc.

2.2. Exprimarea ideilor şi trăirilor personale, în aplicaţii simple, specifice artelor vizuale

- realizarea de aplicaţii ce au la bază iniţiative spontane, atunci când li se pun la dispoziţie materiale şi instrumente diverse, într-un miniatelier amenajat în sala de clasă sau în Colţul de Artă

- realizarea unor compoziţii, individual/în perechi/în grup, folosind culori la alegere şi tehnici improvizate – Exemplu: stropire, suflare, ştampilare, tragere şi zgâriere, amprentare cu frunze, fructe, legume, obţinerea formelor spontane prin presarea hârtiei, dactilopictură, modelaj, decolorare cu pic etc.

- folosirea liniei cu scop de contur şi cu scop decorativ în aplicaţii/ compoziţii liber alese

- explorarea modalităţilor de exprimare a ideilor şi sentimentelor prin mijloacele artei vizuale şi ale tehnologiei- Exemple: Pictez o imagine dintr-un vis, Desenez ce-mi doresc, Autoportretul, Am o idee de construcţie, de joc etc.; Mă desenez pe mine când sunt plictisit, construiesc o casă pe care mi-o doresc, pictez şcoala, modelez supărarea etc.

- realizarea unor cadouri, felicitări pentru cei dragi şi explicarea alegerilor făcute (exemplu: Decorez un globuleţ pentru prietenul meu deoarece…)

2.3. Realizarea de aplicaţii/ compoziţii/ obiecte/ construcţii simple, pe baza interesului direct

- realizarea de construcţii libere, spontane, atunci când li se pun la dispoziţie materiale şi instrumente diverse, într-un miniatelier amenajat în sala de clasă sau în Colţul de Artă

- utilizarea unor tehnici simple de îndoire, pliere, înşirare, răsucire, lipire, rupere, tăiere, decupare după contur, modelaj, în funcţie de nevoile/opţiunile copiilor

- confecţionarea de jocuri şi jucării simple – Exemplu: „Morişca“, „Bărcuţa“, „Cubul“, „Puzzle“, „Cărţi de joc“, „Loto cu imagini“

2.4. Transformarea unui material prin tehnici simple

- utilizarea corectă a instrumentelor de lucru: copilul ţine corect creionul, pensula, aparatul foto etc.–Exemplu: Joc: „Eu sunt profesorul de ... fotografie, pictură, modelaj etc.“ (fiecare copil e „profesor“ într-un domeniu, iar copiii învaţă, pe rând, unii de la alţii)

- exersarea muşchilor mici ai mâinii prin operaţii de frământare, coasere, înşirare, împletire etc.

- exersarea modului de îngrijire/ păstrare a instrumentelor şi materialelor de lucru - mototolirea, ruperea şi tăierea hârtiei cu texturi diferite; formularea de întrebări

simple şi răspunsuri despre cele observate - modelarea plastilinei, a lutului etc.; formularea de întrebări simple şi răspunsuri

despre cele observate - tăierea firelor şi a materialului textil; formularea de întrebări simple şi răspunsuri

despre cele observate - înşirarea mărgelelor; formularea de întrebări simple şi răspunsuri despre cele

observate - lipirea diverselor materiale pe suporturi diferite; formularea de întrebări simple şi

răspunsuri despre cele observate - identificarea unei operaţii simple la care a fost supus un material, prin comparare

cu starea iniţială a acestuia – Exemplu: jocul „Spune ce observi“ (hârtie – hârtie

27

ruptă, hârtie – hârtie tăiată, hârtie mototolită, hârtie îndoită, hârtie lipită; fire lungi – fire scurte etc.)

- jocuri de rol: „La croitorie“, „La cizmărie“, „La brutărie“ - confecţionarea de obiecte prin tehnici simple: „Rochiţa păpuşii“, „Pălăria“,

„Cizmuliţa“, „Batista“ etc.

2.5. Exprimarea utilităţii obiectelor realizate prin efort propriu

- formularea de întrebări şi răspunsuri la întrebări despre utilitatea şi aspectul obiectelor întâlnite în mediul familiar – Exemplu: „Ajut-o pe Furni să înţeleagă de ce avem nevoie de şireturi? De ce avem nevoie de fular şi căciulă iarna? De ce avem nevoie de suporturi pentru creioane?“ etc.

- decorarea sălii de clasă cu obiectele realizate prin efort propriu - participarea cu obiectele realizate prin efort propriu la expoziţii şi târguri

organizate în şcoală şi în comunitate cu diferite ocazii: „Zilele şcolii, Zilele oraşului/ comunei/ satului“, „Mărţişor“, „Paşti“, „Crăciun“

2.6. Participarea la activităţi integrate adaptate nivelului de vârstă, în care se asociază elemente de exprimare vizuală, muzicală, verbală, kinestezică

- realizarea unor lucrări în care să se asocieze elemente de exprimare plastică, cu alte forme de exprimare artistică – Exemplu: ilustrarea unei poveşti cunoscute prin desen sau prin cântec, ilustrarea mişcării sugerate într-un tablou etc.

- realizarea de scurte dramatizări (fragmente din poveşti) cu ajutorul păpuşilor pe băţ, pe deget sau pe mână

- realizarea unor decoruri pentru diverse evenimente din viaţa şcolii - punerea în scenă a serbărilor tematice specifice anotimpurilor

D. Conţinuturi

• Desen – Materiale şi instrumente

hârtie, diverse obiecte creion grafit, creioane colorate (opţional: PC, tabletă)

– Tehnici de lucru Linie modulată, repetiţie

– Elemente de limbaj plastic linia, punctul, forma (fără terminologie)

– Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii desen liber, decoraţii simple

• Pictură – Materiale şi instrumente

acuarele, tempera, hârtie, hârtie colorată, burete, pensulă, deget, ştampilă, creioane colorate, PC, tabletă

– Tehnici de lucru pensulaţie, colaj, amprentare, ştampilare, tamponare, pulverizare

– Elemente de limbaj plastic pata

– Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii compoziţii

• Confecţii şi jucării – Materiale şi instrumente

hârtie, materiale textile, folii de plastic, ac, foarfece, ramă de ţesut, cretă, materiale din natură (frunze/petale uscate, ghinde)

– Tehnici de lucru origami, tangram, croit, cusut

– Elemente de limbaj plastic punct, linie, nod, formă

– Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii Obiecte decorative şi de îmbrăcăminte pentru păpuşi

28

• Modelaj – Materiale şi instrumente

plastilină presare, modelare liberă – Elemente de limbaj plastic

formă – Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii

obiecte decorative, figurine etc. • Colaj

– Materiale şi instrumente foarfece, lipici, fire, mărgele, cuburi, hârtie, diferite obiecte

– Tehnici de lucru mototolire, rupere, tăiere, decupare după contur, îndoire, răsucire, lipire

– Elemente de limbaj plastic formă, volum

– Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii obiecte decorative, bijuterii, spaţii, jucării, instalaţii, figurine etc.

• Foto-film – Materiale şi instrumente

aparate de redare şi înregistrare (telefon, aparate foto, PC, tabletă) filme, fotografii

– Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii vizionarea unor filme şi fotografii; realizarea unor fotografii


Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare pentru proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cu specificul disciplinei Arte vizuale şi abilităţi practice.

Cadrul didactic va urmări sistematic realizarea de conexiuni între toate disciplinele prevăzute în schema orară a clasei respective, creând contexte semnificative de învăţare pentru viaţa reală. Astfel, disciplina Artele vizuale şi abilităţile practice poate sprijini consistent achiziţionarea scrisului, prin dezvoltarea muşchilor mici ai mâinii şi coordonarea mână-ochi, prin exerciţiile de caligrafie şi gravură, prin liniatura etaminei. Această disciplină poate sprijini şi Matematica, prin deprinderea de sesizare a formelor şi volumului diverselor obiecte; poate fi utilă disciplinei Dezvoltare personală prin exersarea exprimării în contexte variate, prin sensibilizarea în faţa frumosului şi a obiectelor cu valoare artistică, prin exersarea cunoaşterii de sine şi a celorlalţi, din mediul apropiat. Astfel, copilul va învăţa, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar pentru dezvoltarea sa armonioasă în această etapă şi pentru a face faţă cu succes cerinţelor şcolare.

Strategii didactice Programa permite o abordare didactică flexibilă, care lasă loc adaptării la particularităţile de vârstă şi

individuale ale copiilor, din perspectiva opţiunilor metodologice ale fiecărui profesor. În abordarea integrată a acestei discipline, se recomandă utilizarea unor strategii didactice prin care se

încurajează iniţiativa şi libertatea de exprimare prin limbaj vizual. La această vârstă este foarte important accentul pus pe elementul ludic, prin care se cultivă spontaneitatea constructivă şi creatoare a copiilor. Mediul educaţional ar trebui să permită o explorare activă şi interacţiuni variate cu resursele materiale, cu ceilalţi copii şi cu adulţii.

Abordarea integrată permite cadrului didactic să propună teme şi subiecte interesante, dorite de elevi la această vârstă, organizând cunoaşterea ca un tot unitar, închegat. Se recomandă realizarea de secvenţe didactice în care copiii să-şi poată manifesta libertatea de alegere atât în ceea ce priveşte instrumentele, cât şi în ceea ce priveşte subiectele realizate. Un Colţ de Artă amenajat în sala de clasă, în care materialele şi instrumentele sunt la îndemâna copiilor, ar facilita atingerea acestui obiectiv.

Evaluarea reprezintă o componentă intrinsecă a predării şi învăţării. Se recomandă cu prioritate abordarea modernă a evaluării ca activitate de învăţare. În acest context, sunt adecvate metode precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor, urmărind progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor

29

proiecte care să valorifice achiziţiile copiilor şi să stimuleze în acelaşi timp dezvoltarea de valori şi atitudini, în contexte fireşti, sincretice, adaptate vârstei. Procesul de evaluare va pune accent pe recunoaşterea experienţelor de învăţare şi a competenţelor dobândite de către copii în contexte nonformale sau informale. Evoluţia copilului va fi înregistrată, comunicată şi discutată cu părinţii. În întreaga activitate de învăţare şi evaluare va fi urmărit, încurajat şi valorizat progresul fiecărui copil. Exemplu de abordare integrată la clasa pregătitoare TEMA: Meşteşuguri populare – olărit şi panificaţie



1.3. � vizionare film desen animat „Turtiţa fermecată“ � discuţii libere: Ce imagini v-au impresionat? De ce? (revenire la

imaginile din film indicate de copii); Ce amintiri vă trezesc aceste imagini?

� realizarea de descrieri scurte ale persoanelor familiare, ale locurilor, ale lucrurilor şi ale evenimentelor din viaţa copiilor care au legătură cu imagini din film (bunici, covată, coacerea pâinii, cuptorul bunicilor, portul ţărănesc, tricotatul ciorapilor etc.) Notă: diferite imagini din film pot fi folosite ca puncte de plecare în abordarea unor teme variate: Povestea bobului de grâu, Povestea unei linguri de lemn, Motive tradiţionale

� întâlnire cu părinţi/ bunici/ reprezentanţi ai comunităţii; prezentarea unor obiecte confecţionate manual şi utilizate odinioară pentru frământarea aluatului (covată, lingură de lemn, strachină de lut)

� observarea ornamentelor/ motivelor populare desenate pe vase/ linguri � discuţii despre materialele şi tehnicile prin care au fost realizate, despre aspectul şi utilitatea

acestor obiecte, despre meşteşuguri populare

2.2. 2.3.

� modelarea unui obiect (farfurie, strachină, cană etc.) din plastilină, pastă de modelaj sau lut

� formularea de întrebări simple şi răspunsuri despre fenomenele observate

� decorarea vaselor modelate cu puncte şi linii utilizând tehnici simple: amprentarea cu diferite instrumente puse la dispoziţie (pix, riglă, furculiţă de plastic, cuţit de plastic etc.)

� pictura pe vase din lut

2.6. � desenarea pe saci de rafie a chipului vesel/trist/furios/uimit (în funcţie de starea fiecărui copil)

� scurtă dramatizare – interpretarea unor imagini din film prin redarea mişcărilor turtiţei (copiii folosesc sacii desenaţi drept recuzită)

2.1. � sortarea unor materiale de lucru naturale (diferite seminţe) în funcţie de proprietăţi – mărime, formă, culoare – Exemplu: „Ajut-o pe mama/ bunica să facă ordine pe raft!“

� depozitarea materialelor sortate în spaţiul special amenajat (Colţul de artă); etichetarea lor – „Castronul cu boabe de grâu“, „Strachina cu boabe de porumb“, „Săculeţul cu boabe de orez“ etc.

� persoana invitată la activitate (mama/ bunica unui elev/ o persoană resursă din comunitate) le va explica/ demonstra copiilor cum se frământă aluatul (drept recompensă pentru sprijinul acordat)

� discuţii despre caracteristicile/ proprietăţile făinii

2.4. � realizarea de predicţii orale: Ce crezi că s-ar întâmpla dacă amestecăm făina cu sare?... cu apă?... cu tempera?

� identificarea unei operaţii simple la care a fost supusă făina (amestecul cu apă şi sare), prin comparare cu starea iniţială a acesteia

30

� copiii primesc o turtiţă din aluat pe care o modelează utilizând diferite instrumente alese de ei – sucitor, ciocan, cuţit de plastic, podul palmei, forme de plastic folosite pentru prăjituri etc.

� observarea diferitelor forme obţinute (prin tehnici alese de copii), din cantităţi aproximativ egale de aluat

MUZICĂ ŞI MIŞCARE


Programa disciplinei Muzică şi mişcare este elaborată potrivit unui nou model de proiectare curriculară, centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului.

Disciplina Muzică şi mişcare reprezintă o ofertă curriculară pentru învăţământul primar, înscriindu-se în categoria disciplinelor abordate integrat. Situată la intersecţia ariilor curriculare Arte şi Educaţie fizică, sport şi sănătate, această disciplină este prevăzută în planul-cadru de învăţământ cu un buget de timp de 2 ore /săptămână, la clasele pregătitoare, I, a II-a şi 1 oră /săptămână la clasele III-IV.



Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Muzică şi mişcare jalonează achiziţiile de cunoaştere ale elevului pentru întregul ciclu primar.


Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru familiarizarea cu elemente de bază ale muzicii şi mişcării. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:

- Cântare vocală - Cântare instrumentală - Elemente de limbaj muzical - Mişcare pe muzică. Sugestiile metodologice includ recomandări de strategii didactice şi elemente de evaluare continuă.

Pornind de la competenţele generale, sunt analizate strategiile de formare care contribuie predominant la realizarea acestora.

Prezenta programă şcolară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să completeze sau să înlocuiască activităţile de învăţare. Se urmăreşte astfel realizarea unui demers didactic personalizat, care să asigure formarea competenţelor prevăzute de programă în contextul specific al fiecărei clase şi al fiecărui elev. Includerea clasei pregătitoare în învăţământul general şi obligatoriu implică o perspectivă nuanţată a curriculumului la acest nivel de vârstă. Este necesară o abordare specifică educaţiei

31

timpurii, bazată în esenţă pe stimularea învăţării prin joc, care să ofere în acelaşi timp o plajă largă de diferenţiere a demersului didactic, în funcţie de nivelul de achiziţii variate ale elevilor.

Disciplina Muzică şi mişcare are un caracter de noutate în raport cu disciplinele studiate până în prezent în învăţământul primar, prin caracterul său integrat. Principalele motive care au determinat abordarea integrată a acestei discipline sunt următoarele:

– învăţarea holistică la această vârstă are mai multe şanse să fie interesantă pentru elevi, fiind mai apropiată de universul lor de cunoaştere; – contextualizarea învăţării prin referirea la realitatea înconjurătoare sporeşte profunzimea înţelegerii conceptelor şi a procedurilor utilizate; – abordarea integrată permite folosirea mai eficientă a timpului didactic şi măreşte flexibilitatea interacţiunilor; – asocierea muzicii cu mişcarea este, pe de o parte, adecvată particularităţilor de vârstă ale copiilor, iar pe de altă parte are valenţe pedagogice în sfera sprijinirii dezvoltării fizice armonioase, a coordonării motrice, a dezvoltării simţului estetic, a dezvoltării afective şi dezvoltării intelectuale. În clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, disciplina Muzică şi mişcare vizează un parcurs educativ

specific etapei intuitive, ca primă etapă în realizarea educaţiei muzicale. Asocierea muzicii şi a mişcării la nivelul curriculumului oficial prezintă câteva avantaje, prezentate mai jos.

• Stimulează manifestarea expresivă a elevului. De la cea mai fragedă vârstă, reacţia spontană şi naturală a copilului este mişcarea. Respectând acest specific, combinarea audiţiei şi a cântecului cu mişcarea este pe deplin motivată, asigurându-se prin aceasta o practică muzicală tip joc, consonantă cu caracterul sincretic al activităţii şcolarului mic.

• Reduce diferenţa contraproductivă între şcoală şi viaţă. Elevul este motivat în spaţiul şcolar să înveţe prin contactul cu un mediu prietenos, care îi valorifică exprimarea personală şi creativă.

• Pune bazele învăţării conceptelor muzicale la nivel elementar într-o manieră intuitivă, accesibilă. Studiul disciplinei Muzică şi mişcare, început în clasa pregătitoare, se continuă până în clasa a IV-a,

urmărind o dezvoltare progresivă a competenţelor prin valorificarea experienţei specifice vârstei elevilor şi prin accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării personalităţii elevilor.



1. Receptarea unor cântece pentru copii şi a unor elemente simple de limbaj muzical


1.1. Receptarea unor sunete din mediul înconjurător, cu durate şi intensităţi contrastante

- jocuri de ascultare şi comparare intuitivă a unor sunete emise de obiecte cunoscute, cu sonorităţi distincte

- jocuri de ascultare a unor sunete lungi sau scurte, emise tare sau încet de obiecte cunoscute

1.2. Diferenţierea sunetelor vorbite sau cântate

- jocuri de audiere alternativă şi comparată a sunetelor vorbite şi cântate –Exemplu: ascultarea unei poezii, în comparaţie cu audierea unui cântec

- exerciţii alternative în colectiv – Exemplu: o parte din copii prezintă poezia sau cântecul, iar ceilalţi recunosc auditiv

1.3. Receptarea sunetelor emise de jucăriile muzicale şi percuţia corporală

- observarea/ familiarizarea cu aspectul jucăriilor muzicale - mânuirea liberă a jucăriilor muzicale, respectiv executarea percuţiei corporale,

detaşat de cântec, în colectiv şi individual

1. Receptarea unor cântece pentru copii şi a unor elemente simple de limbaj muzical

2. Interpretarea de cântece pentru copii, cu mijloace specifice vârstei 3. Exprimarea unor idei, sentimente şi experienţe prin intermediul

muzicii şi mişcării, individual sau în grup

32

- audiţie: Leopold Mozart – „Simfonia Jucăriilor“

1.4. Receptarea cântecelor cu un ambitus cuprins între Do1-La, cu o structură ritmico-melodică asemănătoare cântecelor din folclorul copiilor

- audierea cântecului demonstrat de propunător sau redat cu ajutorul mijloacelor tehnice

- observarea unor ilustraţii pe textul cântecului care uşurează receptarea - implicarea activă şi dirijată în receptarea cântecelor

2. Interpretarea de cântece pentru copii, cu mijloace specifice vârstei


2.1. Cântarea în colectiv, asociind mişcarea sugerată de text

- exersarea asimilării integrale a cântecului – Exemplu: „Căldăruşă plină“ (din folclorul copiilor), „Huţa, huţa“ (din folclorul copiilor), sau pe strofe; indiferent de procedeul abordat, cântecul se însuşeşte ca un tot unitar – text şi melodie, care nu se despart

- reproducerea în colectiv a cântecelor însuşite intuitiv, pronunţând corect cuvintele

- jocuri pe cântec cu executarea unor mişcări potrivite conţinutului de idei al textului (acţiuni, personaje) – Exemplu: „La moară“ (din folclorul copiilor), „Moş Cioc-Boc“ de L. Comes etc.

2.2. Cântarea în colectiv, asociind acompaniamentul liber

- acompanierea cântecelor cu jucării muzicale (tobe, lemne etc.) - acompanierea cântecelor cu percuţie corporală (bătăi din palme, bătăi cu degetul

în bancă etc.)

2.3. Emiterea unor onomatopee asemănătoare cu sunetele din mediul înconjurător, cu durate şi intensităţi diferite

- jocuri de recunoaştere auditivă a unor sonorităţi din mediul înconjurător şi imitarea lor folosind onomatopee

3. Exprimarea unor idei, sentimente şi experienţe prin intermediul muzicii şi mişcării,

individual sau în grup


3.1. Manifestarea liberă, adecvată, pe muzică, apelând la diverse forme de exprimare

- exersarea mişcării spontane pe cântec – Exemplu: „Fluturaş, fluturaş“ (din folclorul copiilor ), însoţit de imitarea zborului; „Huţa, huţa“ (din folclorul copiilor), cu balansul braţelor, „Căldăruşă plină“, „Umblă ursul“, „Ariciul“ (din folclorul copiilor)

- desenarea unor imagini sugerate de textele cântecelor - audierea unor creaţii muzicale care declanşează mişcarea liberă, spontană –

Exemplu: J. Haydn – Simfonia „Ceasornicul“ Partea a II-a (fragment incipient), Partea a IV-a (fragment)

- organizarea unor jocuri inspirate de muzica audiată – Exemple de audiţii: W. A. Mozart – „Mica serenadă“, Partea I; George Enescu – „Impresii din copilărie“ (fragment)

3.2. Executarea unui dans cu mişcare repetată, pe un cântec simplu, din folclorul copiilor

- jocuri pe cântece cu caracter de dans, prin asocierea cu o mişcare simplă (paşi, ridicări pe vârfuri etc.)

3.3. Descoperirea şi selectarea unor sonorităţi din mediul înconjurător, pentru acompanierea cântecelor

- acompanierea liberă a cântecelor, cu sonorităţi emise de obiecte din clasă (creioane, beţişoare, masă, podea, dulap etc.)

3.4. Improvizarea unei combinaţii ritmice asemănătoare celor din folclorul copiilor şi asocierea acesteia cu mişcări adecvate

- crearea spontană a unor combinaţii ritmice de silabe onomatopeice, însoţite de mişcare

- asocierea unor mişcări ritmice sau sunete în relaţie cu poveşti, poezii, cântece - discuţii despre propriile creaţii, analiza şi aprecierea lor

33

D. Conţinuturi

• Cântare vocală – Cântarea vocală în grup şi individual

Poziţia, emisia naturală, tonul, semnalul de început, dicţia, sincronizarea • Cântare instrumentală

– Percuţia corporală (bătăi din palme, cu degetul pe bancă etc.) – Jucării muzicale improvizate

Mânuirea jucăriilor muzicale (tobe, lemne) – Cântarea cu acompaniament

Acompaniament instrumental realizat de cadrul didactic Acompaniament de jucării muzicale realizat de copii

• Elemente de limbaj muzical – Timbrul

Sunete din mediul înconjurător Sunete vocale (vorbite sau cântate) Sunete muzicale instrumentale

– Ritmul Sunete lungi/ scurte

– Melodia Genuri muzicale: folclorul copiilor; colinde

– Interpretarea Nuanţe: Tare/ încet/ mediu Cântec vesel/ trist

• Mişcare pe muzică Mişcări libere pe muzică Mişcări sugerate de textul cântecului

Sugestii pentru repertoriul de cântece şi pentru audiţii

Repertoriu de cântece: Moş Cioc-Boc – Liviu Comes; Soldaţii – G. Breazul, N. Sacsu; Degeţelele – D. D.

Stancu; Trenuleţul – D. Voiculescu; Cu ciocan şi cleştişor – Harry Brauner; Voinicii – N. Ionescu; Moara –

C.Mereş; Cântece din folclorul copiilor: Numărători; Huţa, huţa; Melc, melc; Mama; Căldăruşă plină;

Fluturaş, fluturaş; La moară; Fluture roşu; Umblă ursul; Ariciul; Trompeta; Ninge, ninge; Baba Oarba.

Audiţii: Jocuri populare din zonă; A. Vivaldi: Anotimpurile; Leopold Mozart: Simfonia jucăriilor; W. A.

Mozart: Mica serenadă; J. Haydn: Simfonia „Ceasornicul“; R. Schumann: Scene pentru copii (pian); F.

Mendelssohn-Bartholdy: Uvertura la Visul unei nopţi de vară; G. Enescu: Suita Impresii din copilărie.


Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare pentru proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cu specificul acestei discipline integrate.

Copilul va învăţa, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar pentru dezvoltarea sa armonioasă la această etapă de vârstă şi pentru a face faţă cu succes cerinţelor şcolare. Cadrul didactic va urmări sistematic realizarea de conexiuni între discipline, creând contexte semnificative de învăţare pentru viaţa reală.

Programa şcolară se adresează profesorilor. Proiectarea demersului didactic începe cu lectura persona-lizată a programei şcolare, lectură realizată pe orizontală, în succesiunea următoare: competenţe generale, competenţe specifice, activităţi de învăţare, conţinuturi. Demersul permite să se răspundă succesiv la următoarele întrebări:

– În ce scop voi face? (identificarea competenţelor) – Cum voi face? (determinarea activităţilor de învăţare) – Ce conţinuturi voi folosi? (selectarea conţinuturilor) – Cu ce voi face? (analiza resurselor) – Cât s-a realizat? (stabilirea instrumentelor de evaluare)

34

Strategii didactice Această etapă de şcolaritate reprezintă un moment important pentru stimularea flexibilităţii gândirii, precum şi

a creativităţii elevului. În acest sens, cadrul didactic va insista pe trezirea interesului copilului pentru această disciplină şi pe dezvoltarea încrederii în sine. Astfel, jocul didactic va predomina, asigurând contextul pentru parti-ciparea activă, individuală şi în grup, care să permită exprimarea liberă a propriilor idei şi sentimente. De asemenea, accentul se va pune pe spontaneitatea şi creativitatea ideilor/ mesajelor / manifestărilor copilului.

Cântarea vocală, cântarea instrumentală (cu jucării muzicale) şi audiţia muzicală sunt mijloacele esenţiale de realizare a educaţiei muzicale, fiecare dintre acestea fiind însoţită de mişcare.

Mişcarea pe muzică, la această vârstă, înseamnă: - bătăi din palme, pe genunchi, pe piept etc.; - paşi egali, pe loc sau în deplasare; - paşi simpli de dans; - ridicare ritmică pe vârfuri; - mişcări ale braţelor, ale trunchiului; - mişcări sugerate de textul cântecului (acţiuni, personaje); - mânuirea jucăriilor muzicale; - dirijat intuitiv. Cântecul ocupă locul cel mai important în educaţia muzicală a copiilor, cu condiţia ca ambitusul, linia

melodică, structura ritmică, conţinutul de idei şi îmbinarea textului cu melodia să respecte capacitatea vocală şi particularităţile de vârstă ale copiilor.

Propunerea programei de realizare a educaţiei muzicale prin joc înseamnă asocierea mişcării, ca mijloc interpretativ specific copiilor, atât cu cântecul, cât şi cu audiţia. Această modalitate de lucru dă copilului bucuria unor manifestări spontane şi originale pe muzică, acte menite să-i trezească în final interesul şi atracţia pentru muzică, încrederea în capacitatea sa de a opera cu muzica. O altă cerinţă desprinsă din programă este aceea a utilizării în forme variate a jucăriilor muzicale, ceea ce reprezintă o contribuţie la firescul, exuberanţa, creativitatea şi spontaneitatea copiilor în manifestarea lor muzicală.

Însuşirea intuitivă a cântecului reprezintă o preluare prin imitaţie ca un tot unitar (text-melodie) a acestuia, respectând traseul de la colectiv spre individual şi înapoi la colectiv, asigurând mereu percepţia întregului. În reluările repetate ale cântecului (în vederea însuşirii lui) este bine să se aducă mereu procedee noi, atractive pentru copii, care să transforme acest proces mecanic într-unul viu şi eficient.

Competenţele prevăzute de programă conduc demersul didactic de la receptare spre redare şi apoi spre dezvoltarea creativităţii, atât în ceea ce priveşte repertoriul de cântece, cât şi elementele de limbaj muzical. Modalităţile de lucru propuse sunt menite să dezvolte abilităţile creative ale copiilor, abilităţi care să poată fi transferate într-o varietate de contexte educative.

Evaluarea reprezintă o componentă intrinsecă a predării şi învăţării. Se recomandă cu prioritate abordarea modernă a evaluării ca activitate de învăţare. În acest context, sunt adecvate metode precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor, urmărind progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor proiecte care să valorifice achiziţiile copiilor şi să stimuleze în acelaşi timp dezvoltarea de valori şi atitudini, în contexte fireşti, sincretice, adaptate vârstei. Este recomandabil ca evaluarea să se realizeze prin raportare la standarde generale şi nu la nivelul clasei. De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în reglarea strategiilor de predare, pentru o mai bună adecvare la particularităţile individuale şi de vârstă ale elevilor.

Procesul de evaluare va pune accent pe recunoaşterea experienţelor de învăţare şi a competenţelor dobândite de către copii în contexte nonformale sau informale. Evoluţia copilului va fi înregistrată, comunicată şi discutată cu părinţii. În întreaga activitate de învăţare şi evaluare va fi urmărit, încurajat şi valorizat progresul fiecărui copil.

DEZVOLTARE PERSONALĂ


Programa disciplinei Dezvoltare personală este elaborată potrivit modelului de proiectare curriculară centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului

de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, demersul didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului.

35

În Planul-cadru de învăţământ, disciplina Dezvoltare personală face parte din aria curriculară Consiliere şi orientare, având alocate 2 ore pe săptămână în clasa pregătitoare şi câte o oră pe săptămână în clasele I şi a II-a.


permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte diverse. Competenţele generale pentru disciplina Dezvoltare personală vizează achiziţiile elevului pentru întregul

interval de studiu al disciplinei. Competenţele specifice se formează pe parcursul unui an şcolar, sunt derivate din competenţele generale

şi reprezintă etape în dobândirea acestora. Competenţele specifice sunt corelate cu exemple de activităţi de învăţare. Exemplele de activităţi de învăţare constituie modalităţi de organizare a activităţii didactice în scopul realizării competenţelor. Programa şcolară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activităţi de învăţare, care valorifică experienţa concretă a elevului şi care integrează strategii didactice. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activităţi de învăţare pe care le propune programa şcolară sau de a le completa astfel încât acestea să faciliteze un demers didactic adecvat situaţiei concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei şcolare şi a proiectării unor parcursuri de învăţare adaptate nevoilor clasei şi elevilor.

Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului, organizate pe următoarele domenii:

- Autocunoaştere şi stil de viaţă sănătos - Dezvoltare emoţională şi socială - Aspecte specifice ale organizării învăţării şi pregătirii pentru viaţă la şcolarul mic. Sugestiile metodologice includ strategii didactice, proiectarea activităţii didactice, precum şi elemente de

evaluare continuă. Disciplina Dezvoltare personală este dedicată activităţilor de învăţare care au ca scop dezvoltarea

capacităţii elevului de a se autocunoaşte şi de a-şi exprima într-o manieră pozitivă interesele, aptitudinile, trăirile personale, abilităţile de relaţionare şi comunicare, reflecţiile cu privire la învăţare. În cadrul disciplinei, se formează în primul rând abilităţi şi se dezvoltă atitudini, finalitatea fiind dobândirea încrederii în sine, starea de bine a copiilor, pregătirea lor pentru viaţă si pentru viitor. De-a lungul anilor de studiu, toate ariile curriculare îşi asumă o parte din responsabilitatea privind dezvoltarea personală/socială, educaţională şi de carieră a elevilor, existând astfel posibilitatea abordării integrate a unora dintre activităţile propuse.

În elaborarea prezentei oferte curriculare au fost valorificate şi recomandările documentelor inter-naţionale ale Consiliului Europei prin cele două Rezoluţii (2004, 2008)1 care subliniază rolul important al consilierii şi orientării ca suport concret pentru câştigarea autonomiei învăţării, pentru deciziile cotidiene ale individului, facilitarea accesului la servicii de consiliere pentru toţi cetăţenii, de la vârste tot mai mici.


1 http://register.consilium.eu.int, http://register.consilium.europa.eu

1. Manifestarea interesului pentru autocunoaştere şi a atitudinii pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi

2. Exprimarea adecvată a emoţiilor în interacţiunea cu copii şi adulţi cunoscuţi

3. Utilizarea abilităţilor şi a atitudinilor specifice învăţării în context şcolar

36


1. Manifestarea interesului pentru autocunoaştere şi a atitudinii pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi


1.1. Identificarea unor trăsături personale elementare

- jocuri de identificare şi denumire a trăsăturilor fizice (culoarea ochilor, lungimea părului, înălţimea, greutatea)

- desenarea conturului corpului în mărime naturală, colorarea conturului astfel încât să semene cât mai bine cu sine (culoarea părului, culoarea ochilor etc.), decuparea şi afişarea produselor

- vizualizarea în oglindă a elementelor corporale şi denumirea acestora - realizarea de desene de tip autoportret, colaje despre propria persoană - prezentarea fotografiei proprii, la vârste diferite - discuţii în perechi sau în grupuri mici pe baza desenelor şi poveştilor create de

fiecare persoană despre părţile corpului şi rolul acestora - jocuri pentru recunoaşterea copiilor, pe baza enumerării trăsăturilor fizice

relevante

1.2. Identificarea unor obiecte şi activităţi simple de igienă personală

- jocuri de identificare a obiectelor de igienă personală şi explicarea modului de folosire a acestora

- ghicitori, poezii, cântece despre obiecte de igienă personală - vizionarea unor filme scurte despre igiena personală - activităţi practice de exersare a acţiunilor de îmbrăcare/ dezbrăcare sau legarea

şireturilor, spălarea mâinilor înainte de servirea mesei, după utilizarea toaletei, ordonarea hainelor, aranjarea/ împachetarea hainelor, închiderea fermoarului, nasturilor, în vederea dezvoltării independenţei faţă de adult

- exerciţii de reprezentare grafică a unor obiecte, activităţi şi reguli simple de igienă personală

2. Exprimarea adecvată a emoţiilor în interacţiunea cu copii şi adulţi cunoscuţi


2.1. Recunoaşterea emoţiilor de bază în situaţii simple, familiare

- vizionarea unor secvenţe din desene animate, filme pentru copii, audierea unor poveşti consacrate, pentru identificarea şi denumirea emoţiilor de bază ale personajelor (Exemplu: cocoşul supărat, iedul fricos, împăratul fericit, albina curajoasă etc.)

- completarea frazelor lacunare (Exemplu: Cum se simt copiii? „Băieţelul a terminat de colorat un desen frumos şi este ...(bucuros).“, „Fetiţa a spart o cană şi este …(supărată)“, „Bunica a plecat astăzi la ţară şi Monica este… (tristă)“ etc.

- jocuri de tipul „Roata emoţiilor“, pentru aprecierea emoţiilor în diferite situaţii (Exemplu: Cum m-am simţit? Situaţii: prima zi de şcoală, întâlnirea cu noii colegi, când este încurajat/ certat de părinţi, sărbătorirea zilei de naştere, apariţia unui nou membru în familie etc.)

- jocuri din folclorul copiilor, practicate în şcoală sau în afara şcolii, vizând exprimarea emoţiilor

2.2. Identificarea regulilor de comunicare în activitatea şcolară

- exerciţii de identificare a regulilor de comunicare în imagini: anunţarea răspunsului; aşteptarea rândului; completarea răspunsurilor colegilor după ce aceştia au încheiat; exprimarea opiniei personale; criticarea ideii, nu a colegului

- exprimarea prin desen a regulilor de comunicare la şcoală şi afişarea acestora pentru a fi vizualizate de elevi – exemplu: vorbim pe rând, ascultăm activ, respectăm programul şcolar, ajutăm colegii când ne solicită sprijinul, adresăm întrebări etc.

- jocuri de tipul „Continuă propoziţia“, „Continuă povestea“ - jocuri de rol cu marionete ilustrând modalităţi pozitive/ negative de interacţiune

verbală sau fizică: se ajută unii cu ceilalţi, se exprimă politicos (te rog, mulţumesc), se întrerup, se lovesc, se împing etc.

- jocuri de selecţie şi plasare de jetoane: Da (comunicare eficientă)/ Nu (comunicare ineficientă)

37

2.3. Explorarea caracteristicilor fiinţelor şi obiectelor preferate şi a interacţiunii simple cu acestea

- jocuri de cunoaştere/intercunoaştere de tipul „Pot să te prezint eu?“ în care fiecare copil îşi prezintă colegul/ colega, jucăria preferată, animalul preferat, activităţi preferate

- realizarea unui jurnal în imagini „Eu şi prietenul/prietenii mei“, în care copilul desenează prietenul/ prietenii, activităţile preferate desfăşurate împreună, obiectele/ fiinţele de care se simte ataşat

- organizarea unor evenimente: „Ziua clasei noastre“, „Expoziţie de lucrări plastice dedicate prietenilor“

- activităţi şi jocuri de tipul „Prietenul secret“

3. Utilizarea abilităţilor şi a atitudinilor specifice învăţării în context şcolar


3.1. Identificarea unor rutine în activitatea şcolară

- discuţii la începutul anului şcolar despre noile rutine (orar zilnic, orar săptămâ-nal, pauze, vacanţe etc.)

- discuţii despre statutul de preşcolar/şcolar - discuţii de explorare a intereselor şi a experienţelor anterioare ale copiilor (la

începutul fiecărei zile/ teme/ săptămâni, în cadrul „Întâlnirii de dimineaţă“, în cadrul altor lecţii sau al activităţilor extraşcolare)

- transformarea spaţiului clasei într-un mediu prietenos de învăţare: modalităţi de prezentare personală afişate pe mese/ bănci, construirea în echipă a simbolului, expunerea produselor activităţilor la nivelul elevilor, pentru a fi vizualizate

- interpretarea unor melodii preferate pentru anunţarea pauzei: „Cum mi-ar plăcea să sune clopoţelul în şcoala mea?“

- teatru de marionete: „Sunt în clasa pregătitoare“

3.2. Aplicarea unor tehnici simple care sprijină învăţarea şi succesul şcolar

- exerciţii de identificare în imagini a organizării învăţării: întreruperea jocului, pregătirea materialelor, concentrarea asupra rezolvării sarcinilor, eliminarea surselor de perturbare a atenţiei, momente de relaxare etc.

- organizarea orarului prin lipirea imaginilor cu activităţile zilnice şi săptămânale - personalizarea orarului: desen, colaj, pictură, elemente grafice artistice - jocuri de rol: „Cum, ce, cu cine învăţăm la şcoală?“ - desenarea momentelor specifice unei zile obişnuite de şcoală - distribuirea şi asumarea unor sarcini în clasă (aranjarea jucăriilor, udatul florilor,

distribuirea fişelor de lucru, afişarea produselor învăţării, ştergerea tablei, ordonarea consumabilelor, inserarea produselor activităţii în portofolii etc.)

- vizite în şcoală (biroul directorului, cancelaria profesorilor, cabinetul de consiliere, toaletă, alte clase, bibliotecă, sală de sport, cabinet medical, cabinet stomatologic etc.)

- sărbătorirea primelor 100 de zile de şcoală prin desene, lucruri interesante învăţate sau momente în care s-au simţit bine, lucrări inedite realizate împreună cu părinţii

3.3. Identificarea hobby-urilor, jocurilor şi activităţilor preferate

- prezentarea în faţa grupului a unor obiecte personale care exprimă cel mai bine ceea ce îi place fiecăruia să facă, pentru valorizarea abilităţilor fiecărui copil, indiferent de domeniu

- ghicitori, colaje despre hobby-uri şi activităţi preferate: „Ce îmi place să fac?“ - „Micul colecţionar“, prezentarea colecţiilor pe care fiecare le are acasă sau a

obiectului/ jucăriei/ activităţii preferate - realizarea unor albume, agende speciale, portofolii care cuprind date personale

despre activităţi preferate, aptitudini, realizări etc. - jocuri/ activităţi/ concursuri de identificare a unor abilităţi, a predispoziţiilor

native/ talentelor copiilor în diverse domenii: muzică, dans, sport, desen, mate-matică, relaţionare cu ceilalţi etc. (cântat vocal sau la un instrument, desenat, decupat, sărit coarda, bun la fotbal, povestit, a fi curajos, a fi politicos, a răspunde la întrebări, calcul matematic simplu etc.)

- realizarea unor expoziţii cu temă, care să cuprindă produsele/ lucrările tuturor elevilor clasei

- crearea unor spaţii în clasă cu recuzită specifică (construcţii, pictură, lectură, ştiinţe, muzică etc.), unde copiii pot opta să lucreze, în funcţie de interese pe diferite teme

38

D. Conţinuturi

• Autocunoaştere şi stil de viaţă sănătos – Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine şi faţă de ceilalţi – Igiena personală

• Dezvoltare emoţională şi socială – Trăire şi manifestare emoţională, starea de bine – Comunicare şcolară eficientă – Interacţiuni simple cu fiinţe şi obiecte familiare

• Aspecte specifice ale organizării învăţării şi pregătirii pentru viaţă la şcolarul mic – Rutine şi sarcini de lucru – Abilităţi şi atitudini de învăţare – Explorarea meseriilor


Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare, pentru proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cu specificul disciplinei.

O notă aparte a disciplinei Dezvoltare personală este dată de contribuţia la dezvoltarea emoţională, socială şi pentru carieră a elevului. Valorificarea experienţelor elevilor fundamentează autenticitatea învăţării. Există o raportare permanentă la ceea ce gândesc şi simt, precum şi la modul în care se comportă elevii. Domeniile tematice ale programei conferă un spaţiu generos, în care elevii sunt invitaţi să conştientizeze cine sunt, să analizeze emoţiile pe care le au, să se raporteze sănătos la ceilalţi (diversitate), să fie motivaţi să înveţe cu succes, să exploreze ce meserii/profesii le-ar plăcea să practice. Este important de luat în considerare opţiunea realizării unor activităţi integrate sau diversificarea/ extinderea activităţilor extraşcolare. Abilităţile şi atitudinile „învăţate“ la Dezvoltare personală reprezintă acele achiziţii transferabile necesare obţinerii succesului şcolar, în carieră şi în viaţă.

Strategii didactice Disciplina Dezvoltare personală oferă un cadru semnificativ pentru stimularea flexibilităţii cognitive şi a

creativităţii elevului, aceştia fiind încurajaţi să adreseze întrebări, să comunice propriile opinii, să aibă intervenţii argumentate, să reflecteze asupra temelor puse în discuţie, să manifeste iniţiativă, să exprime idei originale şi emoţii autentice despre ceea ce învaţă.

Registrul complex al strategiilor didactice, organizate sub diferite forme, stimulează participarea activă, în mod individual sau în echipă. Accentul în orele de Dezvoltare personală este dat de spontaneitatea şi creativitatea răspunsurilor elevilor la sarcinile propuse. Analizele succesive, momentele de autoevaluare şi de reflecţie oferă copiilor cadrul necesar pentru interiorizarea conceptele tematice, pentru dezvoltarea încrederii în sine, pentru conturarea perspectivei pozitive asupra resurselor personale, astfel încât să facă faţă provocărilor şcolare sau celor din viaţa de zi cu zi.

O atenţie deosebită este acordată explorării intereselor şi exersării abilităţilor de învăţare, identificării experienţelor anterioare şi cunoaşterii aşteptărilor elevilor cu privire la activităţile care urmează a fi derulate.

La finalul unui modul tematic sau al unei lecţii, elevii sunt invitaţi să îşi exprime emoţiile cu privire la ceea ce au descoperit sau experimentat. Expoziţiile, discuţiile pe baza portofoliului sunt oportunităţi pentru valorizarea intereselor şi aptitudinilor personale. Astfel, se creează contextul exprimării emoţiilor şi a atitudinii elevilor faţă de progresul în învăţare. Reflectarea „împreună“ asupra produselor individuale sau create în echipă contribuie la dezvoltarea coeziunii grupului. Valorizarea rezultatelor prin acordarea de feedback pozitiv fiecărui elev asigură cadrul pentru optimizarea imaginii de sine şi dezvoltarea încrederii în sine. Crearea unui climat securizant, de nonetichetare, încurajator reprezintă un aspect important, care depinde, în principal, de atitudinea cadrului didactic în relaţia cu elevii.

Disciplina Dezvoltare personală este realizată de către cadrul didactic de la clasă. În cazul aprofundării unor teme, acesta poate colabora cu psihologul sau consilierul şcolar pentru eficientizarea activităţilor derulate, spre exemplu: consultări cu privire la cele mai adecvate modalităţi de lucru cu elevii, recomandarea unor resurse suplimentare care pot fi utilizate sau organizarea unor activităţi în parteneriat.

39

Implicarea părinţilor presupune participarea în activităţi cum ar fi: expoziţii/târguri, serbări, concursuri, excursii, carnavaluri, proiecte în echipă părinţi-copii, discuţii pe baza portofoliilor elevilor, vizite la locul de muncă al părinţilor etc.

În cadrul activităţilor de Dezvoltare personală elevii explorează, apoi aplică şi ulterior reflectează asupra propriului progres. Din această perspectivă, predarea se distanţează considerabil de înţelesul ei tradiţional de „transmitere de cunoştinţe“. Rolul cadrului didactic este de a organiza şi oferi oportunităţi de joc şi învăţare care să-i permită elevului să-şi descopere şi să experimenteze propriile abilităţi şi atitudini, de a particulariza şi facilita transferul acestora în viaţa reală. Selecţia activităţilor se va face şi în funcţie de specificul local, precum şi de resursele materiale disponibile.

Strategiile didactice recomandate pentru orele de Dezvoltare personală sunt cele activparticipative. Disciplina are un accentuat caracter explorator şi practic-aplicativ, care presupune implicarea directă a elevilor. Elevii conştientizează, exersează abilităţi şi atitudini într-un mediu prietenos de învăţare, devin responsabili pentru modul în care se implică în jocurile şi activităţile propuse. Este foarte important ca activităţile să-i ajute pe copii să se simtă bine, să le placă şi, astfel, să fie motivaţi intrinsec să înveţe. Sarcinile de lucru pot fi realizate individual, în perechi/echipă, independent sau facilitate de cadrul didactic.

O activitate poate debuta cu un scurt brainstorming care valorifică ideile creative şi experienţele anterioare ale elevilor. Metodele şi tehnicile art-creative permit utilizarea unei palete largi de resurse (de la cele uzuale, precum creioanele şi colile colorate, pensule şi acuarele, foarfece, lipici, la materiale reciclabile, elemente din natură, bucăţi de material textil, plastic sau lemnos etc.) care antrenează şi motivează elevii. Este recomandată crearea unor produse diverse, colorate, originale, care să valorifice imaginaţia şi creativitatea elevilor. Jocul de rol şi simularea (dramatizare, marionete, teatru) pregătesc copilul pentru situaţii reale de viaţă şi facilitează dezvoltarea comunicării verbale şi nonverbale, a empatiei, a toleranţei. Lucrul în echipă antrenează strategiile de rezolvare a conflictelor şi modalităţile de comunicare eficientă. Problematizarea oferă oportunitatea de a căuta soluţii pentru diferite situaţii de tip investigativ şi de a stimula curiozitatea naturală elevilor. Exerciţiile şi jocurile vor combina mişcarea, verbalizarea, manipularea unor obiecte. Conversaţia euristică, dezbaterea şi discuţiile de grup permit elevilor să se raporteze, să înveţe şi să valorizeze atât experienţa personală, cât şi experienţa colegilor. Tehnicile specifice dezvoltării gândirii critice (de exemplu: turul galeriei, ciorchinele, jurnalul cu dublă intrare, pălăriile gânditoare etc.) asigură exprimarea propriilor opinii şi creează premisele dezvoltării asertivităţii. Utilizarea unor secvenţe din filme sau a imaginilor din planşe/cărţi de poveşti reprezintă, printre altele, suporturi intuitiv-concrete indispensabile învăţării la această vârstă.

În ceea ce priveşte contextele nonverbale şi informale de realizare a activităţilor de Dezvoltare personală,

sunt recomandate: vizite în diferite organizaţii publice sau private (bibliotecă, muzee, companii/ firme, fabrici, magazine, cabinete, primării, alte şcoli, poliţie etc.), participarea la spectacole de teatru, film, invitarea la clasă a unor personalităţi de succes din comunitate (actori, sportivi, profesori, pompieri, medici etc.) sau „întâlniri“ cu personaje din desene animate/filme preferate. Atunci când este posibil, activităţile vor fi realizate într-un spaţiu neconvenţional, cum ar fi: parcuri, în curtea şcolii, locaţii din cadrul excursiilor/ taberelor organizate, locuri de muncă ale părinţilor, ONG/companii/firme. Sub îndrumarea cadrului didactic, copiii vor fi încurajaţi să organizeze şi să participe la evenimente educaţionale: expoziţii, festivaluri, târguri, ateliere de lucru etc., care să valorifice rezultatele activităţii lor. Sunt recomandate parteneriatele cu alte clase din şcoală sau din alte şcoli, acţiunile de voluntariat şi caritabile, cu ocazia diferitelor sărbători.

Evaluarea reprezintă o componentă importantă a procesului de învăţare. La disciplina Dezvoltare

personală, evaluarea se realizează din mai multe perspective: a cadrului didactic, a elevului însuşi (autoevaluare) şi a colegilor (interevaluare). Pentru evaluarea fiecărui elev, se recomandă metode de evaluare precum: activităţi practice, proiecte individuale şi de grup, postere/desene/colaje, portofolii. Este important feedbackul permanent faţă de progresul fiecărui elev, încurajarea exprimării ideilor şi a argumentelor personale, expunerea şi valorizarea produselor învăţării. Portofoliul va fi prezentat părinţilor în diferite momente pe parcursul anului şcolar, iar acesta va constitui un prilej de dialog pe marginea intereselor/ talentului elevilor şi a ariilor recomandate pentru îmbunătăţire. Alte modalităţi de realizare a evaluării sunt reprezentate de discuţiile de grup, utilizarea cadranului învăţării (Ce mi-a plăcut, Ce nu mi-a plăcut, Ce am învăţat, Ce voi folosi etc.), precum şi a fişelor individuale de observaţie (completate de către cadrul didactic).

Evaluarea nu reprezintă numai un instrument de control şi măsurare a competenţelor elevilor, ci şi o modalitate de reglare a strategiilor de predare-învăţare, de adaptare a cadrului didactic la nevoile individuale şi de vârstă ale elevilor. Cadrul didactic va urmări progresul elevilor reflectat în achiziţii cognitive, emoţionale, comportamentale şi atitudinale.

Nr. ore – Trunchi comun 19 ore: (5 CLR + 4 MEM + 2 AVAP + 2 MM + 2 DP) + (1 Religie + 2 Ed. fizică şi sport + 1 Limbă modernă); CDŞ – 1 oră

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ

Nr.

crt.

Unitatea

tematică

Competenţe

specifice Conţinuturi vizate/activate Săpt.

Nr.

ore Obs.

SEMESTRUL I

Evaluare iniţială – probe care vizează: evidenţierea achiziţiilor dobândite anterior; determinarea raportului percepţie-reprezentare; verificarea

acuităţii vizuale şi auditive; determinarea volumului vocabularului; calitatea pronunţiei, abilităţi de lucru cu diferite instrumente şi materiale etc. 1 săptămână S1

10 sept - 14 sept

1. Povestea

celor zece

picături

CLR: 1.1; 2.1;

2.2; 2.3; 2.4;

3.4; 4.3

MEM: 1.1;

1.3; 2.1; 2.2;

3.1; 3.2; 4.1;

4.2; 5.1

DP: 1.1; 2.1;

2.2;

MM: 1.1;1.3;

2.1; 2.2; 2.3;

3.1

AVAP: 1.1;

1.2; 2.2; 2.3;

2.4

CLR: Acte de vorbire – a saluta persoane cunoscute, a se prezenta, a identifica un obiect, o persoană, a

formula o rugăminte; Utilizarea cuvintelor noi în enunţuri adecvate; Enunţul; Dialogul – formularea de

întrebări şi răspunsuri despre membrii familiei; Povestirea după imagini; Sunete specifice limbii

române; Literele mici şi mari de tipar: P, I, C, A, Ă; Elemente grafice din componenţa literelor de

mână; Simboluri neconvenţionale folosite în exprimarea scrisă

MEM: Elemente pregătitoare pentru înţelegerea unor concepte matematice

– orientare spaţială şi localizări în spaţiu - repere/direcţii în spaţiu: în, pe, deasupra, dedesubt, lângă, în

faţa, în spatele, sus, jos, stânga, dreapta, orizontal, vertical, oblic

– sortarea şi clasificarea obiectelor/ simbolurilor/ conceptelor simple după criterii variate

– aprecierea globală, compararea numărului de elemente a două mulţimi prin procedee variate, inclusiv

punere în corespondenţă; Numărare. Compararea numărului de elemente a două mulţimi; Modele

repetitive; Măsurarea lungimii folosind unităţi nonstandard; Fenomene ale naturii (ploaie, ninsoare,

vânt, fulger, tunet)

DP: Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine şi faţă de ceilalţi; Trăire si manifestare

emoţională, starea de bine; Interacţiuni simple cu fiinţe şi obiecte familiare; Reguli de comunicare în

activitatea şcolară. Comunicarea cu colegii

MM: Sunete de intensităţi diferite; Cântarea vocală; Mişcare pe muzică; Cântarea instrumentală;

Creaţii muzicale accesibile

AVAP: Desen liber; Linia cu scop de contur; Culorile spectrului solar; Compoziţii; Transformarea unui

material prin tehnici simple: conturare, decupare după contur, mototolire, rupere, tăiere

S2-S4

17 sept -

4 oct

60

2. Întâmplări

cu furnici

CLR: 1.1; 1.2;

1.3; 2.3; 2.4;

3.2; 4.3

MEM: 1.1;

1.3; 1.4; 2.1;

3.1; 5.1; 6.1

DP: 1.1; 2.1;

2.2; 2.3; 3.1;

3.3

MM: 1.1; 2.1;

2.2; 3.1

AVAP: 1.1;

CLR: Acte de vorbire – a formula idei despre petrecerea timpului liber; A prezenta un obiect/fiinţă;

Povestirea după imagini; Dialog despre roluri şi activităţi zilnice în familie; Sunetele şi literele mari şi

mici de tipar: F, U, R, N; Silaba. Cuvântul; Despărţirea cuvintelor în silabe

MEM: Numere naturale de la 1 la 5: recunoaştere, scriere, comparare, ordonare; Categorii de insecte;

Medii de viață ale insectelor; Alcătuirea corpului unei insecte; Vremea în anotimpul toamna; Ciclul de

viaţă al fluturelui; Hrana ca sursă de energie: importanţa hranei pentru creştere şi dezvoltare; Igiena

alimentaţiei

DP: Obiecte şi activităţi zilnice de igienă personală; Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine;

Comunicarea cu colegii şi cadrele didactice; Reguli de comunicare în activitatea şcolară; Fiinţe

preferate; Reguli elementare ale rutinelor din clasa pregătitoare; Emoţii de bază denumite prin cuvinte

(bucurie, tristeţe, frică, furie) în activităţi/ contexte familiare

S5-S7

8-26

oct

60

40

41

1.2; 2.2; 2.3;

2.4; 2.5

MM: Cântarea vocală în grup şi individual; Sunetul din mediul înconjurător: lung-scurt, tare-încet;

Jucării muzicale; Mişcarea pe muzică; cântarea instrumentală; creaţii muzicale accesibile

AVAP: Rolul constructiv al punctului; Linia cu scop de contur; Rolul decorativ al punctului şi al liniei

Dactilopictura; Tehnica obţinerii formelor spontane; Pictură pe suporturi variate; Transformarea unui

material prin tehnici simple – mototolire, rupere, decupare după contur, modelaj; Prezentarea unui

produs realizat în grup

Vacanţă intersemestrială: 27 octombrie- 4 noiembrie 2017

3. Opt Roţi CLR: 1.2; 1.3

1.4; 2.1; 2.2;

2.3; 2.4; 3.1;

3.2; 4.2; 4.3

MEM: 1.1;

1.2; 1.3; 1.5;

2.2; 3.1; 4.1;

4.2; 5.1

DP: 1.1; 1.2;

2.1; 2.2; 2.3;

3.1

MM: 1.1; 1.2;

1.4; 2.2

AVAP: 1.2;

2.1; 2.2; 2.3;

2.4; 2.5

CLR: Acte de vorbire – a formula idei despre grupuri de apartenenţă: grupul de învăţare (relaţii,

reguli); grupul de prieteni (relaţii, reguli); norme de conduită în societate; Dialogul – formulare de

întrebări şi răspunsuri despre mesajul poveştii; Sunetele şi literele mari şi mici de tipar: S, Ş, O, M;

Elemente grafice din componenţa literelor de mână;

MEM: Relaţii de tipul „dacă... atunci…“ între două evenimente succesive; Numere naturale: 0, 6, 7

recunoaştere, comparare, ordonare, scriere; Forţe: efecte observabile ale forţelor (împingere, tragere) –

mişcarea corpurilor şi schimbarea formei corpurilor (deformare, rupere, întindere)

DP: Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine şi faţă de ceilalţi; Comunicare şcolară eficientă;

Trăire şi manifestare emoţională; Interacţiuni simple cu fiinţe şi obiecte familiare

MM: Cântarea vocală; mişcare pe muzică; cântarea instrumentală; Creaţii muzicale accesibile

AVAP: Linia cu scop de contur şi cu scop decorativ; Pata de culoare; Tehnici simple – rupere, tăiere,

decupare după contur, lipire, modelaj etc.

S8-S10

5-23 noi

60

4. Degeţica CLR: 1.1; 1.2;

1.3; 1.4; 2.2;

2.3; 2.4; 3.1;

3.2; 4.1; 4.2;

4.3

MEM: 1.1;

1.3; 1.4; 1.6;

3.1; 3.2; 4.1;

4.2; 5.1; 5.2;

6.2;

DP: 2.1; 2.2;

2.3; 3.1; 3.2

MM: 1.1; 1.2;

1.4; 2.1; 2.2;

2.3; 3.1

AVAP: 1.1,

1.2; 1.3; 2.2;

2.3

CLR: Acte de vorbire – a formula idei despre grupul despre o poveste audiată; Sunetele şi literele mari

şi mici de tipar: T, Ţ, D, Z; Desenarea literelor T, Ţ, D, Z; Cuvântul. Propoziţia. Enunţul; Elemente

grafice din componenţa literelor de mână; Dialogul – formularea de întrebări şi răspunsuri despre

anotimpuri, despre anumite preferinţe şi despre sărbătorile de iarnă; Simboluri neconvenţionale folosite

în exprimarea scrisă; Povestire după imagini; Scrierea funcţională folosind desene, simboluri – Biletul

MEM: Numere şi cifre: 8, 9, 10 recunoaştere, comparare, ordonare, scriere; Adunare şi scădere cu 1-5

unităţi; Unităţi de măsură a timpului: ziua, săptămâna, luna, anotimpurile; Sortare după criterii date;

Organizarea datelor; Figuri geometrice; Corpul omenesc – părţile componente şi rolul lor; Simţurile

(auz, miros, văz); Igiena corpului

DP: Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine şi faţă de ceilalţi; Comunicare şcolară eficientă;

Trăire şi manifestare emoţională, starea de bine; Preferinţe personale; Rutine şcolare; Abilităţi şi

atitudini în învăţare; Autoservire, îngrijirea sănătăţii

MM: Cântarea vocală în colectiv şi individual; Mişcare pe muzică; Cântarea instrumentală; Creaţii

muzicale accesibile

AVAP: Culorile spectrului solar; Pata de culoare; Linia cu scop de contur şi decorativ; Punctul;

Compoziţii; Tehnici simple: amprentare cu frunze, fructe, legume etc.; Caracterisitice ale obiectelor şi

materialelor; Tehnici simple: decupare după contur, colaj;

S11-S13

26 noi-

14

dec

60

42

Vacanţă de iarnă: 22 decembrie 2017 - 13 ianuarie 2018

5. Jocuri şi

jucării

CLR: 1.1; 1.2;

1.3; 1.4; 2.1;

2.2; 2.3; 2.4;

3.1; 3.2; 4.1

MEM: 1.1;

1.4; 2.1; 2.2;

3.1; 3.2; 3.3;

4.2; 5.2; 6.1;

6.2; 6.3

DP: 2.2; 2.3;

3.1; 3.2; 3.3;

MM: 1.1; 1.4;

2.1; 2.2; 3.1

AVAP: 1.1;

2.2; 2.3; 2.6

CLR: Acte de vorbire – a formula o solicitare; Dialogul – formularea de întrebări şi răspunsuri despre

jocuri şi jucării; Povestire după imagini; Sunetele şi literele mari şi mici de tipar: B, E, V, L; Elemente

de construcţie a comunicării: Cuvântul. Silaba; Utilizarea cuvintelor noi în enunţuri adecvate; Elemente

grafice din componenţa literelor de mână; Simboluri uzuale din universul apropiat; Simboluri

neconvenţionale folosite în exprimarea scrisă

MEM: Numărare 0-10 în ordine crescătoare şi descrescătoare; Denumiri şi simboluri matematice;

Probleme simple de adunare sau scădere în concentrul 0-10 cu suport intuitiv; Figuri geometrice;

Măsurări cu unităţi nonstandard pentru lungime; Măsurări. Banii; Electricitate: aparate care utilizează

electricitatea şi reguli de siguranţă în mânuirea aparatelor electrice; Ştiinţele vieţii – plante, părţi

componente. Hrana ca sursă de energie: importanţa hranei pentru creştere şi dezvoltare. Condiţii de

viaţă (apă, aer, lumină, căldură)

DP: Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine şi faţă de ceilalţi; Trăire şi manifestare

emoţională, starea de bine; Igiena sălii de clasă (aranjarea jucăriilor/ cărţilor, utilizarea coşului de

gunoi, ştergerea prafului, aerisire); Hobby-uri şi activităţi preferate; Rutine şi sarcini de lucru;

Comunicare cu colegii şi cu cadrul didactic

MM: Cântarea vocală; Mişcare pe muzică; Cântarea instrumentală; Creaţii muzicale accesibile

AVAP: Pata de culoare: stropire, suflare, ştampilare, tragere şi zgâriere etc.; Tehnici simple de tăiere,

decupare după contur, lipire

S14-S17

17dec.-1

feb.

80

Vacanţă intersemestrială: 2 februarie -10 februarie 2018

6. Cum se

fabrică?

CLR: 1.1; 1.2;

2.1; 2.2; 3.1;

3.2; 4.1; 4.2;

4.3

MEM: 1.1.;

1.2.; 1.3; 1.4;

1.6; 2.2; 3.1;

3.2; 4.2; 5.2

DP:1.2; 3.3

MM: 1.2; 2.1;

2.2; 2.3; 3.1;

3.2; 3.3

AVAP:1.1;

1.2;1.3;2.1;2.2

2.3; 2.6

CLR: Cartea: coperte, foaie, pagina, text, ilustraţii; Povestirea după imagini; Sunetele şi literele mari şi

mici de tipar: J, G, K, H; Citirea cuvintelor pe etichete asociate unor imagini sau obiecte; Elemente

grafice din componenţa literelor de mână; Scrierea funcţională folosind desene, simboluri – Felicitarea;

MEM: Numărare de la 10 la 20; Denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, diferenţă); Probleme

simple de adunare sau scădere cu 1-5 unităţi, în concentrul 0-20 cu suport intuitiv; Figuri plane/2D;

Corpuri/3D; Unde şi vibraţii: producerea sunetelor; Electricitate: aparate care utilizează electricitatea şi

reguli de siguranţă în mânuirea aparatelor electrice

DP: Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine şi faţă de ceilalţi; Trăire şi manifestare emoţio-

nală, starea de bine; Hobby-uri şi activităţi preferate; Rutine şi sarcini de lucru; Comunicare cu colegii

şi cu cadrul didactic; Abilităţi şi atitudini de învăţare

MM: cântarea vocală; mişcare pe muzică; cântarea instrumentală; creaţii muzicale accesibile

AVAP: Tehnica colajului folosind materiale şi tehnici diverse; decupare după contur, înnodare;

Tehnica plierii hârtiei; Punctul; Linia cu scop de contur; Culorile spectrului solar; Pata de culoare;

Tehnici simple – mototolire, rupere, tăiere, decupare după contur, modelaj, înşirare, răsucire, lipire etc.

S18-S21

11 feb -

8 mart

80

7. De la

Pământ la

Soare

CLR: 1.1; 1.2;

2.1; 2.2; 3.1;

3.2; 4.1; 4.2;

4.3

MEM: 1.1.;

1.2.; 1.3; 1.4;

CLR: Acte de vorbire – a formula o rugăminte; Sunetele şi literele mari şi mici de tipar: Â, Î;

Povestire după imagini; Cuvinte alcătuite din una, două sau trei silabe, care nu conţin diftongi, triftongi;

Formularea de propoziţii cu suport intuitiv; Elemente grafice din componenţa literelor de mână;

Simboluri neconvenţionale folosite în exprimarea scrisă

MEM: Numărare de la 20 la 31; probleme simple de adunare sau scădere cu 1-5 unităţi, în concentrul

0-31 cu suport intuitiv; Figuri plane/ 2D, Corpuri/ 3D; Pământul: observarea prezenţei apei în natură

S22-S25

11 mart -

5 apr

80

1.6; 2.2; 3.1;

3.2; 4.2; 5.2

DP:1.2; 3.3

MM: 1.2; 2.1;

2.2; 2.3; 3.1;

3.2; 3.3

AVAP:1.1;

1.2;1.3;2.1;2.2

2.3; 2.6

sub diverse forme (precipitaţii, râuri, lacuri, mare etc.); Universul – Pământul, Soarele şi Luna:

recunoaştere în modele simple

DP: Obiecte şi activităţi zilnice de igienă personală; hobby-uri şi activităţi preferate

MM: Cântarea vocală; Mişcare pe muzică; Cântarea instrumentală; Creaţii muzicale accesibile

AVAP: Transformarea unui material prin tehnici simple – mototolire, rupere, decupare după contur,

modelaj; Cusut

Săptămâna ”Școala Altfel” 8 – 12 aprilie 2018* S26

Vacanţa de primăvară: 20 aprilie – 5 mai 2018

8. Aventurile

familiei

Cangur

CLR: 1.1; 1.2;

1.3 1.4.; 2.2;

2.3; 2.4; 3.1;

3.2; 3.3; 4.2;

4.3; 4.4

MEM: 1.1;1.4;

2.2; 3.1; 3.2;

5.1; 5.2; 6.1

DP: 1.2; 2.2;

2.3; 3.1

MM: 1.4; 2.1;

2.2 ; 3.1

AVAP: 1.2;

1.3; 2.2; 2.3;

2.6

CLR: Acte de vorbire – a formula idei despre norme de conduită în contexte familiare: la şcoală, în

familie, pe stradă, în mijloacele de transport în comun, în sala de spectacole, în excursie, la muzeu, în

raport cu mediul înconjurător/natural etc.; Dialogul; Povestirea după imagini; Ordonarea propoziţiilor

pe baza unui suport intuitiv; Sunetele şi literele mari şi mici de tipar: X, Y, W; Elemente grafice din

componenţa literelor de mână; Simboluri uzuale din universul apropiat; Simboluri neconvenţionale

folosite în exprimarea scrisă; Scrierea funcţională folosind desene, simboluri

MEM: Adunarea şi scăderea în concentrul 0-31 fără şi cu trecere peste ordin, prin numărare/cu suport

intuitiv; Figuri plane /2D; Corpuri/ 3D; Măsurări cu unităţi non-standard (palmă, creion, beţişor etc.)

pentru lungime; Plante şi animale (părţi componente); Hrana ca sursă de energie: importanţa hranei

pentru creştere şi dezvoltare; Condiţii de viaţă (apă, aer, lumină, căldură)

DP: Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine şi faţă de ceilalţi; Trăire şi manifestare emoţio-

nală; Rutine şi sarcini de lucru; Interacţiuni simple cu fiinţe şi obiecte familiare; Reguli de comunicare

în activitatea şcolară. Comunicarea cu colegii; Abilităţi şi atitudini de învăţare

MM: Cântarea vocală; Mişcare pe muzică; Cântarea instrumentală; Ritmul; Creaţii muzicale accesibile

AVAP: Desen liber, linia şi forma, pata de culoare, obţinerea formelor spontane prin amprentare,

dactilopictură, modelaj, pulverizare; Tehnici de lucru – mototolire, rupere, tăiere, decupare după

contur, îndoire, răsucire, lipire, modelare liberă

S27-S29

15 apr-

17 mai

80

9. Carnavalul

diversităţii

CLR: 1.1; 1.2;

1.4; 2.3; 2.4;

3.1; 3.2; 3.3;

4.1; 4.3

MEM: 1.1;

1.2; 1.4; 2.2;

4.2; 5.1; 5.2;

6.1; 6.2

DP: 2.1; 2.2;

2.3; 3.2; 3.3

MM: 1.4; 2.1;

2.2; 3.3

CLR: Acte de vorbire – a prezenta pe cineva; Descifrarea/ exprimarea unor idei despre o temă dată;

Sensul cuvintelor; Cuvântul; Cuvinte cu înţelesuri diferite; Dialog pe o temă dată; Povestire după

imagini; Scrierea elementelor grafice după contur şi liber; Recapitulare finală – sunetele şi literele mari

şi mici de tipar; Simboluri uzuale din universul apropiat

MEM: Numerele de la 0 la 31; Adunări şi scăderi în concentrul 0-31, prin adăugarea /extragerea a 1-5

elemente dintr-o mulţime dată; Situaţii contextuale care impun rezolvarea unor probleme prin adunare/

scădere; Probleme de adunare/ scădere cu 1-5 unităţi, prin numărare; Figuri geometrice; Sortare după

un criteriu dat, clasificare; Măsurarea lungimii folosind unităţi nonstandard; Relaţii de tipul „dacă...,

atunci...”; Estimări şi verificare prin numărare; Plante şi animale – condiţii de viaţă; Efecte ale acţiunii

omului asupra mediului înconjurător

DP: Hobby-uri şi activităţi preferate; Fiinţe preferate; Manifestarea emoţională; Emoţii de bază denu-

mite prin cuvinte; Caracteristici ale fiinţelor/ obiectelor preferate din mediul înconjurător; Respectarea

S30-S32

20 mai -

7 iunie

80

43

Legendă:

CLR – Comunicare în limba română

MEM – Matematică şi explorarea mediului

DP – Dezvoltare personală

MM – Muzică şi mişcare

AVAP – Arte vizuale şi abilităţi practice

AVAP:1.1;

1.2; 2.2; 2.3;

2.6

regulilor – în comunicare şi în timpul jocului; Reguli elementare ale noilor rutine specifice activităţii

clasei pregătitoare

MM: Cântarea vocală în colectiv; Mişcarea liberă pe muzică; Cântarea instrumentală; Creaţii muzicale

accesibile

AVAP: Tehnica colajului folosind materiale şi tehnici diverse; Decupare după contur; Înnodare;

Tehnica plierii hârtiei; Punctul; Linia cu scop de contur; Culorile spectrului solar; Pata de culoare

10. Recapitulare finală S33

10-14

iunie

20

Vacanţă de vară: 15 iunie - 14 septembrie 2018

44

Proiectarea unităţii tematice: „Povestea celor zece picături“

Perioada: 3 săptămâni (17 septembrie – 4 octombrie)

Săptămâna I: 17septembrie-21 septembrie

Ziua Competenţe

specifice Activităţi integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de elevi

Conţinut vizat/ activat

Resurse materiale Evaluare/ Feed-back

Lu

ni

Activităţi integrate

DP 2.2

CLR 2.3

AVAP 2.2

Întâlnirea de dimineaţă: salutul, identificarea zilei, precizarea datei

Distribuirea responsabilităţilor pentru săptămâna în curs

Reactualizarea normelor de conduită la şcoală/ activitate frontală

Joc: Cine sunt eu – Fiecare copil îşi spune prenumele şi ceva despre el:

ce este – elev, băiat/ fată etc., culoarea preferată, jocul preferat, animalul

preferat, sportul preferat, activitatea care nu-i place etc. Mascota clasei

trece pe la fiecare copil, atunci când acesta se prezintă/ activitate frontală

Desenarea mascotei clasei/ activitate individuală şi prezentarea desenului

realizat/ activitate frontală

Comunicarea cu

colegii şi cadrele

didactice

Acte de vorbire –

a saluta persoane

cunoscute, a se

prezenta

• mascota clasei

Observarea modului

de a se prezenta

Observarea reacţiilor

copiilor pe parcursul

activităţii

Observarea modului

de formulare a

mesajelor

CLR 2.1

AVAP 2.2

CLR 2.2

CLR 2.1

Jocul cuvintelor – Copiii denumesc obiectele reprezentate în imaginile de

pe paginile 2 şi 4 din caiet, apoi formulează enunţuri cu acestea/

activitate frontală

Desenarea jucăriei preferate/ activitate individuală

Prezentarea jucăriei preferate – Joc Mima: După ce copilul prezintă

desenul, mimează un joc/ o acţiune cu respectiva jucărie. Colegii trebuie

să ghicească ce se joacă/ activitate frontală

Joc Tu eşti ecoul meu – reproducerea unor mesaje formulate de adult sau

copii/ (cu intensităţi diferite) activitate frontală

Utilizarea

cuvintelor noi in

enunturi

adecvate

Linia cu scop de

contur

Enunţul

• paginile 2 şi 4 din

caietul de lucru

• coli A5

Observarea

comportamentului

participativ

Observarea

disponibilităţii de a

vorbi despre sine,

despre jucăria

preferată

Observarea calităţii

pronunţiei şi a

corectitudinii

mesajelor formulate

MEM 2.1

CLR 2.3

MEM 2.1

Descrierea colţurilor specifice şi a obiectelor din clasă – precizarea

poziţiei acestora/ activitate frontală

Realizarea de predicţii şi exprimarea propriilor dorinţe referitoare la

activităţile săptămânii (conţinut – tematică, forme de organizare)

Joc: Ghici, ce este? (recunoaşterea elementelor din spaţiul clasei după

descrierea lor)/ activitate frontală

Achiziţii

anterioare

Dialog despre

interesele de

studiu

• obiectele din clasă Observarea reacţiilor

copiilor la prezentarea

fiecărui colţ

Observarea

comportamentului

participativ în cadrul

discuţiei

45

AVAP 2.2

DP 1.1

„Autoportret“ – Realizarea unui desen al propriei persoane (numai

capul). Copiii apreciază mărimea elementelor desenate, comparând di-

mensiunea capului cu cea a colii de desen/ activitate individuală

Prezentarea desenului realizat/ activitate frontală

Joc de cunoaştere cu mişcare: Mingea călătoare – mingea trece de la un

copil la altul; cine are mingea trebuie să spună la alegere: o impresie

despre ziua de şcoală care se încheie, o dorinţă, ceva despre sine etc. /


Achiziţii

anterioare –

folosirea

instrumentelor

Autocunoaştere şi

atitudine pozitivă

faţă de sine şi faţă

de ceilalţi

• coli albe, creioane

colorate, carioci

Aprecieri individuale

Observarea

comportamentului

participativ şi a

modului de formulare

a enunţurilor despre

sine

M

arţ

i


DP 2.2

CLR 2.3

Întâlnirea de dimineaţă: Salutul, prezenţa, identificarea zilei şi precizarea

datei; orarul zilei

Joc: Salutul – copiii se deplasează prin clasă şi îşi salută colegii, folosind

formule de salut preferate/ activitate frontală

Joc de prezentare „Eu sunt... şi-mi place...“/ activitate frontală

Comunicarea cu

colegii şi cadrele

didactice

Acte de vorbire –

a saluta persoane

cunoscute, a se

prezenta

• o jucărie/ mascota

clasei

Observarea

comportamentului

participativ

Observarea modului

în care salută colegii

Activităţi pe discipline: Religie


MEM 4.1

AVLM 2.3

MEM 6.1

Jocuri de mişcare în care se folosesc operatorii logici „şi“, „nu“/ acti-

vitate frontală

Compararea şi descrierea obiectelor din desenele de pe pagina 5, folosind

termenii „mai mare/ mai mic“, „mai înalt/mai scund“, „mai mult/ mai

puţin“, „mai lung/ mai scurt“ / activitate frontală

Colorarea obiectului mai scurt/ mai mic/ mai lung etc. în cadrul fiecărei

perechi de obiecte desenate pe pagina 5 din caiet/ activitate independentă

Numărarea elementelor din fiecare mulţime şi colorarea elementelor

mulţimii cu mai multe elemente/ activitate frontală

Conturarea picăturilor/ activitate independentă

Măsurarea lungimii obiectelor din clasă cu unităţi neconvenţionale (cu

palma, cu sfoara etc) şi compararea lor/ activitate frontală

Elemente

pregătitoare pentru

înţelegerea unor

concepte

matematice

Culorile spectrului

solar

Măsurarea

lungimii folosind

unităţi

nonstandard

• pagina 5 din caietul

de lucru

• pagina 5 din caiet

• obiecte şi jucării

din clasă

• sfoară


la comenzile primite

Observarea modului

de rezolvare a

sarcinilor de lucru

Observarea

comportamentului

participativ la

activitatea practică

Activităţi pe discipline: Lb. modernă

Mie

rcu

ri


DP 2.2

CLR 1.2

CLR 3.2

AVAP 1.2

Întâlnirea de dimineaţă: prezenţa, noutăţi, impresii, orarul zilei

Audierea Poveştii celor zece picături – efectuarea de predicţii pornind de

la titlul poveştii, apoi pe parcursul lecturii

Prezentarea imaginilor din cartea uriaşă/ activitate frontală

Observarea cărţilor de joc cu imagini din poveste – recunoaşterea

momentelor reprezentate; / activitate individuală.

Comunicarea cu

colegii

Dialogul

• Cartea uriaşă

Povestea celor zece

picături

• pag cartonate 1 şi 3

din caietul de lucru

Observarea

sistematică a

comportamentului de

ascultător

Aprecierea

răspunsurilor date

46

CLR 2.2

Identificarea culorilor împrumutate de picături în imaginile cărţilor de

joc, desenate pe paginile 1 şi 3 din caietul de lucru.

Jocuri de activizare a vocabularului (utilizarea unor cuvinte noi/ sugerate

de imagini în enunţuri proprii)/ activitate frontală.

Culorile spectrului

solar

Utilizarea

cuvintelor noi în

enunţuri

adecvate

Observarea modului

de folosire a

cuvintelor în

enunţurile proprii

AVAP 1.2

MEM 5.1

MEM 4.2

AVAP 2.3

Colorarea elementelor din povestea audiată, reprezentate pe pagina 6 din

caietul de lucru, folosind culori calde;/ activitate inde pendentă

Clasificarea elementelor reprezentate pe pagina 6 (obiecte – fiinţe), nu-

mărarea lor, identificarea mulţimilor cu cele mai multe/ cele mai puţine/

tot atâtea elemente; / activitate frontală

Joc: Dacă... atunci (pornind de la evenimente din poveste)

Sortarea jucăriilor şi obiectelor/ rechizitelor din sala de clasă pe baza

unor criterii specificate

Joc: Semnătura personală – Conturarea propriei mâini, decuparea pe

contur, şi lipirea „mâinii“ lângă regulile clasei, ca acceptare a acestora/

activitate independentă

Culoarea

Sortarea şi

clasificarea

obiectelor pe

baza unui

criteriu

Tehnici de lucru:

conturare, decupare


de lucru

• creioane colorate

• jucării

• rechizite

• coli colorate

• carioci

• foarfece

Observarea

sistematică a modului

de implicare în sarcină

şi de rezolvare

Observarea modului

de realizare a

„semnăturii“


Activităţi pe discipline: Disciplina opţională

Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport

Jo

i


DP 2.2

MM 2.3

MM 3.1

AVAP 2.2

Întâlnirea de dimineaţă: prezenţa, noutăţi, agenda zilei

Reactualizarea regulilor clasei

Jocuri de receptare a sunetelor de intensităţi diferite – Ghiceşte ce sau

cine sunt; / activitate frontală

Jocuri de mişcare cu cântec şi onomatopee; /activitate frontală

Realizarea unui desen inspirat de cântecele audiate;/ activitate

independentă

Comunicarea cu

colegii si cadrele

didactice

Sunete de

intensitati diferite

Compozitii

• CD-uri cu muzică

pentru copii

Observare sistematică

Observarea acuităţii

auditive

Autoevaluare

MEM 2.1

CLR 1.3

AVAP 2.4

MEM 2.1

Alegerea traseului corect prin labirintul de pe pagina 7 din caiet;/ activi-

tate individuală

Descrierea traseului, menţionând elementele întâlnite, direcţia aleasă /

activitate în perechi

Joc: Labirintul silabelor – Despărţirea în silabe a cuvintelor care denu-

mesc elementele de pe traseul corect; /activitate frontală

Decuparea cărţilor de joc de pe paginile 1 şi 3 din caiet/ activitate

individuală

Recunoaşterea unor elemente din imagini după cerinţe referitoare la

culoare şi poziţionare în spaţiu;/ activitate frontală

Orientare

spaţială şi

localizări în

spaţiu

Despărţirea

cuvintelor în

silabe

Tehnici simple –

decupare

Poziţia elementelor

în spaţiul paginii


de lucru

• paginile 1 şi 3 din

caietul de lucru

• foarfece

Interevaluare:

compararea traseului,

descrierea lui

Observarea modului

de rezolvare a sarcinii:

ridicarea numărului de

degete egal cu

numărul silabelor unui

cuvânt

Activităţi pe discipline: Limba modernă

47


AVAP 1.1

AVAP 2.3

CLR 2.3

Intuirea elementelor de limbaj plastic de pe pagina 8 – linie, pată de

culoare, forme /activitate frontală

Completarea desenului cu linii şi puncte şi realizarea unei compoziţii; /


Prezentarea desenului obţinut; / activitate în perechi

Linia, culoarea,

punctul

Acte de vorbire:

a prezenta un

obiect

• Cartea uriaşă

Povestea celor zece

picături


de lucru

• creioane colorate,

carioci, acuarele

Observarea

comportamentului

participativ – ridicarea

cărţii de joc ce conţine

elementul descris

Observarea modului

de implicare şi de

realizare a sarcinii

Vin

eri


CLR 3.4

MEM 2.1

CLR 2.2

AVAP 2.2

Întâlnirea de dimineaţă – salutul, prezenţa, identificarea zilei şi precizarea

datei, reactualizarea regulilor clasei, orarul zilei

Repovestirea textului „Povestea celor zece picături“ cu ajutorul cărţilor

de joc (aranjarea lor în ordine, povestirea unui anumit moment, selectarea

unui moment preferat etc.)/ activitate frontală

Identificarea traseului corect în labirintul de pe pagina 9 din caiet

(drumul picăturilor spre ibric)/ activitate individuală

Realizarea de predicţii: la ce se gândeşte/ cum se simte una dintre

picături. Formularea unui mesaj simplu prin care să-şi exprime ideea./


Conturarea şi colorarea picăturilor a căror stare este pe placul copiilor;/


Povestirea după

imagini

Orientare în spaţiu

Acte de vorbire

Culorile spectrului

• Cartea uriaşă

• cărţile de joc cu

imagini din poveste

• pagina 9, caietul de

lucru

Constatarea calităţii

pronunţiei

Interevaluare în

perechi

Observarea modului

de formulare a

mesajelor

Observarea comporta-

mentului participativ

DP 2.1

CLR 2.2

AVAP 2.2

Discuţii referitoare la valoarea şi calităţile fiecărei persoane (a fiecărui

copil)

Joc de continuare a frazei „Îmi place de mine pentru că...“

Realizarea blazonului personal de pe pagina 10 din caiet

Prezentarea blazonului realizat

Autocunoaştere şi

atitudine pozitivă

faţă de sine şi

faţă de ceilalţi

Acte de vorbire: a

se prezenta

Trăsături

personale

• pagina 10 din

caietul de lucru


Observarea

comportamentului

participativ

Observarea modului

de formulare a

mesajelor despre sine


Activităţi pe discipline: Ed. fizică şi sport

MM 1.1

MM 3.1

CLR 2.2

Audierea a trei cântece pentru copii

Jocuri de mişcare propuse de profesor şi de copii sugerate de un cântec

ales împreună;/ activitate frontală

Descrierea modului de desfăşurare a jocului gândit de copii;/ activitate

frontală

Mişcare pe

muzică (sugerată)

Dialog despre joc

• CD cu cântece

pentru copii

Observarea

comportamentului

participativ

Aprecierea

creativităţii

48

Săptămâna a II-a: 24 septembrie – 28 septembrie

Ziua Competenţe


Conţinut vizat/

activat Resurse materiale Evaluare/ Feed-back

Lu

ni


DP 2.2

CLR 4.3

CLR 2.3

Întâlnirea de dimineaţă: salutul, prezenţa, ziua şi data, noutăţi; distribui-

rea responsabilităţilor pentru săptămâna care începe, reactualizarea

regulilor clasei

Realizarea unui mesaj către colegi cu ajutorul desenelor, simbolurilor şi,

dacă este cazul, al literelor şi cuvintelor cunoscute;/ activitate individuală

Prezentarea mesajelor realizate

Crearea unei poveşti în grup „Povestea unei picături de ploaie“ (povestea va

fi scrisă de către profesor pentru realizarea unei culegeri de poveşti a clasei)

Comunicarea cu

colegii şi cu

cadrele didactice

Simboluri

neconvenţionale

Acte de vorbire:

a prezenta o

întâmplare

• coli albe A5

• foaie de flipchart

Observarea

sistematică a

colectivului de elevi

Expunerea mesajelor

scrise

Observarea modului şi

frecvenţei de

intervenţie în

activitate

CLR 2.3

AVAP 2.2

Dramatizarea poveştii create;/ activitate în grupuri mici

Realizarea unui desen după ghicitoare/ activitate individuală

Memorarea unei ghicitori despre ploaie

„Cad din nori mărgele,/ Lacrimi mari şi grele.

Pământul le primeşte/ Căci se răcoreşte/ Grâul bine creşte.“

Dialogul

Linie, punct,

culoare

• coli A5, creioane

colorate, carioci

Observarea

comportamentului


grupului mic


MEM 3.1

AVAP 2.4

MEM 3.1

MEM 3.1

Discuţii despre vreme şi fenomenele meteo

Identificarea fenomenelor meteo specifice fiecărui anotimp pe baza

imaginilor de pe pagina 29 din caiet/ activitate frontală

Decuparea jetoanelor cu fenomene ale naturii din caietul de lucru, pagina

29/ activitate independentă

Prezentarea şi completarea Calendarului naturii, folosind jetoanele

obţinute/ activitate frontală

Asocierea fiecărui element reprezentat prin desen (obiect, acţiune) cu

fenomenul meteo potrivit, din desenele de pe pagina 11 din caiet/


Joc LOTO cu fenomene ale naturii/ activitate în perechi

Fenomene ale

naturii (ploaie,

ninsoare, fulger,

lapoviţă)

Tehnici simple de

lucru: decuparea

Fenomene ale

naturii

• planşe – imagini

fenomene meteo

diferite; pagina 29

• pagina 29 carto-

nată, din caietul de

lucru, foarfece

• pagina 11 din

caietul de lucru

• jetoanele decupate

Observarea

comportamentului

participativ

Observarea modului

de realizare a sarcinii

Prezentarea

cartonaşului necesar

completării

Calendarului

Interevaluare

AVAP 2.4

DP 1.1

Decorarea umbrelei de pe pagina 12 din caiet, folosind hârtie glasată,

creponată sau de mătase ori creioane colorate;/ activitate independentă

Joc: Ce aş face eu cu o umbrelă vrăjită;/ activitate frontală

Tehnici simple:

mototolire,

rupere, tăiere

Trăiri emoţionale,

stare de bine

• pagina 12 caiet

• hârtie glasată,

creponată sau de

mătase

•foarfece, lipici

Observarea modului

de folosire a tehnicii

de lucru alese

49

Ma

rţi


DP 2.2

CLR 1.3

CLR 4.3

Întâlnirea de dimineaţă: salutul, prezenţa; identificarea zilei şi precizarea

datei, completarea Calendarului naturii; agenda zilei

Prezentare „Familia mea“; conversaţie de grup – membrii familiei,

rolurile pe care le avem în familie;/ activitate frontală

Separarea, din mesajele formulate, a cuvintelor care denumesc membrii

unei familii; familiarizarea cu noţiunile de sunet şi literă

Indicarea prin bătaie din palme a recunoaşterii prezenţei unui sunet din

cuvinte rostite de profesor/ activitate frontală

Realizarea de către fiecare copil, a unui mesaj adresat familiei sale,

folosind desene, cuvinte şi simboluri/activitate independentă

Prezentarea/ „citirea“ mesajelor (dacă copiii doresc acest lucru)/ activitate

frontală

Comunicarea cu

colegii si cu

profesorul

Sunete şi litere

Simboluri

neconvenţionale

utilizate în

mesajele scrise

• coli albe A5 (sau

mai mici)

Observarea

sistematică a

participării la discuţie

Aprecierea modului

de răspuns la sarcini:

indicarea prin bătaie

din palme a prezenţei

unui sunet într-un

cuvânt auzit



MEM 4.1

MEM 3.1

MEM 4.1

CLR 2.2

Discuţii despre picăturile de ploaie: de unde vin, ce se întâmplă cu ele,

când plouă/ activitate frontală.

Formularea de predicţii: Câte picături de ploaie acoperă o frunză mică,

mâna unui copil, o furnică etc./ activitate frontală.

Formularea de predicţii şi completarea primei coloane a tabelului de la

pagina 13 cu tot atâtea semne (X, ☼) câte picături de apă cred copiii că

umplu o linguriţă şi un capac de plastic/ activitate independentă.

Observarea experimentului – verificarea predicţiilor şi consemnarea

rezultatelor în a doua coloană a tabelului – desenează tot atâtea buline

câte picături au încăput în linguriţă şi în dop/ activitate frontală.

Compararea răspunsurilor din fiecare etapă a experimentului şi formula-

rea unor concluzii: ce estimare a fost mai aproape de adevăr, ce i-a făcut

să spună un număr mai mare sau mai mic; Continuarea predicţiilor: cu

câte linguriţe umplu un capac, câte capace umplu un pahar etc./ activitate

frontală.

Apreciere

globală şi

compararea

numărului de

elemente a două

mulţimi

Dialogul

• pagina 13 din

caietul de lucru

• pahar cu apă,

pipetă, linguriţă,

capac de sticlă

Observarea

comportamentului

participativ la discuţie

Observarea modului

de rezolvare a sarcinii

Aprecieri asupra

comportamentului de

observator şi raportor

Verificarea

completării fişei

experimentului


Mie

rcu

ri


DP 2.2

CLR 3.2

MEM 5.1

CLR 1.3

Întâlnirea de dimineaţă: salutul, prezenţa, identificarea zilei şi precizarea

datei, completarea Calendarului naturii; agenda zilei.

Lectură după imaginile de la pagina 14 din caietul de lucru/ activitate

frontală.

Numărarea fiinţelor şi a obiectelor desenate pe pagina 14/ activitate

frontală.

Identificarea sunetului a în cuvintele folosite la formularea mesajului pe

baza imaginii.

Comunicarea cu

colegii si cu

cadrele didactice

Sunetul a.

Literele A şi a

• pagina 14 din

caietul de lucru

Observarea

sistematică a

comportamentului

participativ

50

AVAP 2.2

CLR 4.1

Intuirea literelor A şi a scrise cu diferite fonturi/ activităţi frontale.

Încercuirea literei A în cuvintele scrise pe fişă/ activitate individuală.

Numărarea literelor din cuvintele scrise. Ridică tot atâtea degete câte

litere are cuvântul FATĂ etc./ a literelor A din cuvinte etc.

Recunoaşterea şi colorarea cuvintelor care se referă la familie (MAMA,

TATA, FAMILIE, FRATE)/ activităţi frontale.

Realizarea literei A din fire, sârmă/ activitate individuală.

Desenarea literelor A şi a;/ activităţi individuale

Sortare şi

clasificare

• jetoane cu

denumirile

membrilor unei

familii

• sârmă

Observarea modului

de realizare a sarcinii:

indicarea prin

ridicarea degetelor a

numărului de litere


– acordare de

recompense ☺

MEM 4.2

DP 3.1

MEM 1.3

MEM 3.2

AVAP 2.3

Joc de mişcare: Poştaşul (Copiii stau în cerc. Conducătorul jocului spune:

„Poştaşul a adus scrisori pentru copiii blonzi şi cu vestuţe roşii... pentru

copiii care preferă fructele nu cartofii prăjiţi etc.“ . Cei care consideră că

li se potrivesc descrierile schimbă locurile între ei, în ritm alert.)/

activitate frontală.

Jocul mulţimilor – descrierea jetoanelor pe care sunt desenate jucării;

gruparea lor: au acelaşi număr de jucării, au un număr mai mare de jucării

decât numărul...; ordonarea lor de la cele mai puţine la cele mai multe şi

invers/ activitate frontală.

Observarea primului şir de desene de pe pagina 15 din caietul de lucru şi

identificarea numărului de elemente componente, felul lor, compararea

numărului de elemente, identificarea regulii de formare a şirului;/

activitate frontală.

Observarea şi continuarea următoarelor 3 şiruri/ activitate independentă

Realizarea unui şir cu elemente la alegere, pe spaţiul avut la dispoziţie pe

pagina 15;/ activitate independentă.

Operatori logici

Reguli elementare

ale rutinelor din

clasa pregatitoare

Compararea

numărului de

elemente a două

mulţimi

Modele repetitive

Linia şi punctul

• cărţile de joc

(jucării şi elemente

din natură) decupate

din paginile

cartonate ale

caietului de lucru

• pagina 15 din

caietul de lucru


Observarea

participării la jocurile

de mişcare

Observarea modului

de ordonare a cărţilor

de joc

Aprecierea

răspunsurilor

Aprecieri privind

rezolvarea sarcinilor

independente

Activităţi pe discipline: Disciplină opţională


Jo

i


DP 2.2

CLR 2.4

MM 1.1

MM 2.1

MM 3.1

MM 1.3

AVAP 2.2

Întâlnirea de dimineaţă: salutul, prezenţa, ziua şi data, Calendarul naturii;

agenda zilei.

Discuţie despre activităţile desfăşurate în familie, toamna;/ activitate

frontală.

Audierea cântecului „Bate vântul frunzele“.

Exersarea asimilării integrale a cântecului.

Executarea unor mişcări potrivite conţinutului, pe muzică;/ activitate

frontală.

Joc-concurs de recunoaştere şi imitare a sunetelor din natură (după CD

sau în natură/ în curtea şcolii)/ activitate frontală.

Desenarea unor elemente sugerate de conţinutul cântecului învăţat;/

activitate independentă.

Comunicarea cu

colegii şi cu

cadrul didactic

Anotimpul toamna

Creaţii muzicale

accesibile

Sunete din

natură

Compoziţii

• planşă (activităţi de

toamnă)

• CD cu cântecul de

învăţat şi cu sunete

din natură

• coli albe A5

Observarea

comportamentului

participativ la discuţie

Aprecierea

comportamentului de

ascultător

Observarea modului

în care copiii execută

mişcările

Acumulare de puncte

Expunerea desenelor

MEM 5.1 Gruparea desenelor după elemente comune, care se repetă;/ activitate pe Sortarea şi

52

51

AVAP 1.2

MEM 2.2

MEM 1.3

grupe

Asocierea fiecărei forme colorate de pe pagina 16 cu imaginea simbol din

partea de sus a paginii şi cu pata de culoare din josul paginii;/ activitate

independentă

Compararea numărului de figuri geometrice de pe pagina 16 grupate după

diferite criterii;/ activitate frontală

Ordonarea jetoanelor cu figuri geometrice după modelul primului rând şi

descrierea figurilor şi a şirului obţinut;/ activitate frontală

Joc LOTO cu figuri geometrice şi culori;/ activitate în perechi

clasificarea

obiectelor

Culorile spectrului

solar

• pagina 16 din

caietul de lucru

• jetoanele cu figuri

geometrice şi culori,

decupate din paginile

cartonate (pagina 30)

Observarea modului

de rezolvare a

sarcinilor de lucru

Interevaluare, în

cadrul jocului în

perechi



AVAP 1.2

AVAP 1.2

AVAP 2.4

DP 1.1

Discuţie despre culoarea picăturilor de apă (De ce picăturile din poveste

au culori diferite?) Precizarea culorilor pe care picăturile de apă le-au

împrumutat de la obiectele pe care au căzut./ activitate frontală

Identificarea culorii unor obiecte din clasă – Joc: Ghici ce culoare am!/


Decorarea ramei de la pagina 17 (pictură)/ activitate independentă

Realizarea unui tablou intitulat Familia mea;/ activitate independentă

Culorile

spectrului solar

Trăiri emoţionale,

stare de bine

• Cartea uriaşă/

cărţile de joc cu

imagini din poveste

• jetoane-culori

• pagina 17 din

caietul de lucru,

harie, lipici

Observarea

comportamentului

participativ şi a

corectitudinii

răspunsurilor

ridicarea jetonului

colorat ca răspuns la

întrebare

Vin

eri


DP 2.2

CLR 2.4

CLR 1.3

AVAP 2.2

CLR 4.1

Întâlnirea de dimineaţă: salutul, prezenţa, ziua şi data, Calendarul naturii,

agenda zilei

Crearea unei poveşti de grup: Povestea norului de ploaie, pe baza

imaginii de la pagina 18 din caietul de lucru;/ activitate frontală

Identificarea cuvintelor care încep cu sunetul p, folosite pe parcursul

dramatizării (Profesorul pronunţă un şir de cuvinte în care se află şi cele

avute în vedere; copiii bat din palme sau fac un alt semn convenit, la

recunoaşterea cuvintelor)/ activitate frontală

Intuirea şi descrierea literelor P şi p, urmărirea conturului cu degetul, cu

vârful creionului, trasarea conturului în aer, pe palmă etc./ activitate

frontală

Colorarea literelor P şi p (titlu);/ activitate individuală

Identificarea poziţiei literei P în cuvintele scrise pe pagina 18 şi

încercuirea sa, apoi numărarea literelor P de pe pagină;/ activităţi frontale

Desenarea literelor P şi p/ activitate independentă

Joc Dacă aş fi ... (o picătură de apă/ de cerneală/ de lapte..., mi-ar plăcea

să...)/ activitate frontală

Povestire dupa

imagini

Sunetul p

Literele P şi p de

tipar

Autocunoaştere

• pagina18 din

caietul elevului

Observarea

sistematică a

participării la

activitate şi a

integrării enunţurilor

proprii în povestea

grupului

Observarea realizării

sarcinilor de lucru


şi globale

DP 1.1; 2.1

Discuţii despre trăirile şi manifestările emoţionale (Ce crezi că simte

norul din imagine? Dar picăturile? Tu te-ai simţit vreodată aşa? Când?)/


Colorarea picăturii preferate. Argumentarea alegerii picăturii şi a culorii

Trăire şi

manifestare

emoţională

Culoarea

• pagina18 din

caietul de lucru


Aprecierea verbală a

răspunsurilor

53

AVAP 2.2

folosite;/ activitate individuală + frontală

Discuţie: Ce fac atunci când sunt.../ activitate frontală

Mesaj la sfârşit de săptămână: reprezentarea prin desen a propriei stări

sufleteşti (pe postit-uri)/ activitate individuală

Acte de vorbire: a

formula o idee

despre sine

Starea de bine

• postit-uri

Observarea

participării la dialog

Postarea mesajelor la

Panoul vorbitor

Activităţi pe discipline: Ed. fizică şi sport

MM 2.1

MM 2.2

MM 3.1

AVAP 2.2

Reproducerea în colectiv a cântecului „Bate vântul frunzele“

Acompanierea cântecului cu jucării muzicale sau/şi cu percuţie

corporală;/ activităţi frontale

Audierea unor cântece de toamnă pentru copii;/ activitate frontală

Realizarea unor desene sugerate de textul cântecelor audiate/ activitate

individuală

Cântare vocală şi

instrumentală

Creaţii muzicale

accesibile

Culorile toamnei

• CD cu cântece

pentru copii

• jucării muzicale

• coli A4, creioane

colorate, carioci

Observarea modului de

interpretare a cântecului

şi a comportamentului

participativ

Expunerea desenelor

şi acordarea de

recompense ☺

Săptămâna a III-a: 1-4 octombrie

Ziua Competenţe


Conţinut vizat/

activat Resurse materiale Evaluare/Feed-back

Lu

ni


DP 2.2

CLR 1.3

AVAP 2.2

CLR 4.1

Întâlnirea de dimineaţă:

Salutul şi prezenţa – Joc: Ghemul magic – Ghemul este ţinut de profesor,

care îl transmite unui copil, numindu-l şi salutându-l (Bună dimineaţa,

Maria!). Copilul care primeşte ghemul îl transmite mai departe, salutând

un alt copil, ţinând de o parte a firului. Ghemul trebuie să ajungă la

fiecare copil, formând o reţea. Copiii sunt întrebaţi cum s-au simţit pe

parcursul jocului şi se discută despre faptul că reţeaua formată reprezintă

clasa lor.

- Ziua şi data, reactualizarea regulilor clasei, distribuirea responsabili-

tăţilor pentru săptămâna care începe, Calendarul naturii

Exerciţiu cu cărţile de joc reprezentând imagini din Povestea celor zece

picături: identificarea unor obiecte a căror denumire începe cu sunetul i;/


Joc: Spune cuvinte care încep cu sunetul i;/ activitate frontală

Prezentarea şi intuirea literelor I şi i;/ activitate frontală

Colorarea literelor I şi i (titlu)/ activitate independentă

Reprezentarea prin cerculeţe a literelor care formează cuvântul-nume al

obiectelor reprezentate pe pagina 19 din caietul de lucru. Colorarea cu

roşu a cerculeţelor corespunzătoare literei I./ activitate independentă

Comunicarea cu

colegii şi cu

cadrele didactice

Sunetul i

Literele I şi i de

tipar

• ghem de sfoară


imagini din Povestea

celor zece picături

• pagina 19 din

caietul de lucru


copiilor în timpul

jocului

Observarea

sistematică a modului

în care se răspunde la

sarcinile de lucru:

ridicarea cărţii de joc

pe care este desenat

obiectul

MEM 2.1 Trasarea drumului prin labirintul de pe pagina 19./ activitate indepen- Orientarea în Autoevaluare

54

dentă, suplimentară (recompensă) spaţiu

CLR 4.1

CLR 2.4

Desenarea literelor I şi i pe spaţiul din josul paginii./ activitate indepen-

dentă

Povestirea unei întâmplări prin care ar fi putut trece copilul şi pisica

(găsirea unor nume potrivite care să înceapă cu sunetul i)/ activitate

frontală

Joc de rol de tipul vorbitor-ascultător (dialog copil – pisică singură/ tristă/

bolnavă etc)/ activitate frontală

Literele I şi i

Povestire după

imagini

Dialogul

• pagina 19 din

caietul de lucru

• jucării/ marionete

Observarea modului


de lucru

Aprecierea povestirii

create şi a participării

la jocul de rol

MEM 2.1

AVAP 2.3

CLR 2.3

Ghiceşte unde este – joc de orientare spaţială şi localizare în spaţiul

clasei. Un copil se întoarce cu spatele sau iese din clasă. Profesorul

ascunde un obiect. Când copilul este chemat în clasă, colegii îi descriu

unde a fost ascuns obiectul folosind sintagmele în, pe, deasupra,

dedesubt, lângă, în faţa, în spatele, sus, jos/ activitate frontală

Desenarea unei gărgăriţe pe stupul galben/ un melc lângă furnică/ pe

ciupercă un fluture/ sus un nor etc. Colorarea gărgăriţei de pe frunză etc.

Completarea desenului cu elemente indicate de profesor şi/sau de copii/


Joc Ghici cine sunt! – identificarea obiectelor din clasă după indicii

referitoare la localizarea, forma, culoarea şi mărimea lor./ activitate

frontală

Prezentarea propriei persoane în funcţie de poziţionarea în clasă/


Orientare

spaţială şi

localizare în

spaţiu

Elemente de

limbaj plastic

A se prezenta

• pagina 20 din

caietul de lucru

• creioane colorate,

carioci

Observarea activităţii

copiilor

Aprecieri globale şi

individuale

Acumulare de puncte

pentru răspunsurile

corecte

Observarea modului

de formulare a

mesajelor

AVAP 1.2

AVAP 2.4

CLR 2.2

Observarea elementelor desenate pe pag. 31-32 şi precizarea culorii

fiecăruia;/ activitate frontală

Decuparea pe contur a elementelor de pe pag. 31-32 (nor, picături/ petale,

soare)/ activitate independentă

Realizarea unei lucrări, la alegere: „Norul picăturilor de culoare“ sau

„Floarea curcubeului“/ activitate independentă

Formularea unui mesaj simplu, prin care să-şi exprime opinia, referindu-

se la lucrările colegilor./ activitate frontală

Culorile

spectrului solar

Tehnici simple –

decupare dupa

contur

A formula o idee

apreciativă

• paginile cartonate

31-32

• foarfece, lipici, fire

de aţă albă, subţire

(pentru nor) sau pai

de suc (pentru floare)

Observarea modului

de aplicare a tehnicii

de lucru (tăiere)

Turul galeriei

(interevaluare)

Ma

rţi


DP 3.1

CLR 2.3

CLR 1.3

Întâlnirea de dimineaţă: salutul, prezenţa, ziua şi data, Calendar, agenda

zilei

Discuţii despre programul zilnic şi despre activităţile preferate;/ act.

frontală

Lectură după imaginea de la pagina 21. Colorarea jucăriilor din camera

copiilor ;/ activitate frontală

Formularea de mesaje simple despre sine, cu referire la camera

personală/ colţul personal / activitate frontală

Reguli elementare

ale noilor rutine

A prezenta un

obiect personal

Sunetul c

• pagina 21 din

caietul de lucru

Observarea

sistematică a

comportamentului

participativ

Observarea modului

de formulare a

mesajului

AVAP 2.2

CLR 4.1

Identificarea dintr-un şir de cuvinte (folosite în mesajele formulate) a

celor care încep cu sunetul c;/ activitate frontală

Observarea literelor C/c şi asocierea cu sunetul c; colorarea literelor titlu/

activitate frontală; Încercuirea literei C în cuvintele scrise pe pagina 21/

activitate frontală; Modelarea literei C din plastilină;/ act. independentă

Desenarea literelor C şi c pe spaţiul de pe pag. 21/ activitate independentă

Literele C şi c

Tehnici de lucru

simple - modelare

• plastilină

Acordarea de semne

recompensă ☺



CLR 2.3

MM 2.3

MEM 4.1

AVAP 1.2

MEM 4.1

MM 2.3

Discuţie despre locuinţele oamenilor şi condiţiile de viaţă necesare;/


Joc: Casa animalelor – numirea adăpostului unor animale indicate şi

imitarea sunetelor produse de acestea (onomatopee)/ activitate frontală

Asocierea fiecărei fiinţe cu locul unde trăieşte;/ activitate frontală

Colorarea animalelor întâlnite doar într-unul dintre mediile de viaţă

prezentate, la alegere;/ activităţi independente

Precizarea cât mai multor lucruri despre... (se indică, pe rând, câteva

dintre animalele reprezentate pe pagina 22)

Numirea doar a fiinţelor cu două picioare reprezentate pe pagina caietului

Identificarea de asemănări şi deosebiri între două fiinţe/ medii de viaţă

precizate;/ activităţi frontale

Jocul sunetelor – Copiii se împart în cinci grupe (de exemplu, grupa

răţuştelor, a pisicilor, a câinilor, a urşilor şi a puilor de găină). Se va

interpreta melodia „Melc, melc codobelc“, dar nu pronunţând cuvintele

cântecului, ci cu onomatopeele specifice grupei din care fac parte copiii

(mac, mac, mac/ miau, miau, miau ş.a.m.d.)/ activitate frontală

A formula o idee

despre fapte

cunoscute

Condiţii de viaţă

Sortare şi

clasificare

A formula idei

despre animale

cunoscute

Sunete din natura

• pagina 22 din

caietul elevului

Observarea

comportamentului

participativ

Observarea modului

de rezolvare a

sarcinilor de lucru

Aprecierea

răspunsurilor

Observarea

participării la joc şi a

reacţiilor avute pe

parcursul acestuia


Mie

rcu

ri


DP 2.2

CLR 1.3

AVAP 2.2

CLR 4.1

Întâlnirea de dimineaţă: salutul, prezenţa, ziua, data, Calendarul naturii,

agenda zilei

Joc de rol de tipul vorbitor-ascultător, folosind păpuşi pe deget şi

marionete, pe teme sugerate de copii/ activitate pe grupe mici

Joc Ghiceşte diferenţa – prezentarea literelor A şi Ă şi observarea

diferenţei; asocierea fiecărei litere cu sunetul corespunzător;/ activitate

frontală

Joc Cine spune mai multe cuvinte ... care conţin sunetul ă;/ activitate frontală

Asocierea imaginilor de pe pagina 23 cu litera iniţială a cuvântului şi cu

cuvântul corespunzător; / activitate frontală

Colorarea literei Ă - titlu şi încercuirea acesteia în cuvinte.

Transcrierea prin fotografiere vizuală a cuvintelor indicate pe pagină

(CAP şi AC)/ activitate individuală

Comunicarea cu

colegii si cu

cadrele didactice

Sunetul ă

Literele Ă şi ă de

tipar

• păpuşi pe deget,

marionete, jucării de

pluş

• jetoane/ planşe cu

literele A şi Ă, a şi ă

sau paginile 14 şi 23

din caiet

• pagina 23 din

caietul de lucru

Observarea

participării la jocul de

rol

Observarea

comportamentului

participativ

Observarea efectuării

sarcinilor de lucru.

55

Desenarea şi colorarea imaginilor corespunzătoare acestor cuvinte/

activitate individuală

Linia de contur

Aprecierea rezolvării

sarcinii

AVAP 2.2

MEM 1.1

MEM 1.2

MEM 5.1

Observarea literelor scrise pe pagina 24 din caietul de lucru.

Colorarea literelor respectând codul: A - albastru închis, Ă - albastru

deschis, I - indigo, C - violet, P - verde;/ activitate independentă

Numărarea literelor colorate şi necolorate şi completarea unui grafic (pe

axa x – culori, pe axa y valori; spaţiul cuprins între axe, împărţit în

pătrăţele; fiecare literă de o anumită culoare va fi marcată cu un semn, de

exemplu ■ , sau se haşurează pătrăţelele)/ activitate frontală

Compararea coloanelor obţinute şi formularea de concluzii: Ce culoare a

fost folosită mai des? Câte litere sunt necolorate? Care sunt mai multe,

cele colorate sau cele necolorate?/ activitate frontală

Desenarea unei mulţimi cu tot atâtea elemente (cerculeţe) câte litere sunt

colorate cu albastru (o mulţime) şi a unei a doua mulţimi cu tot atâtea

elemente câte litere au fost colorate cu verde (Se oferă model).

Compararea numărului de elemente ale celor două mulţimi realizând

corespondenţa între elemente/ activitate frontală + independentă

Identificarea şi haşurarea elementului care nu este literă – pagina 24;/


Culorile spectrului

solar

Apreciere

globală,

compararea

numărului de

elemente a două

mulţimi

A formula o idee

pe baza unor

observaţii

• pagina 24 din

caietul de lucru

• foaie de flip-chart

• coli albe A5,

creioane colorate

• pagina 24 din

caietul de lucru

Observarea implicării

în sarcină

Observarea

comportamentului

participativ

Observarea modului

de formulare a

observaţiilor

Expunerea fişelor cu

mulţimi



Jo

i


DP 2.2

AVAP 1.1

MM 1.1

MM 2.1

MM 2.3

MM 3.1

AVAP 2.4

Întâlnirea de dimineaţă: salutul, prezenţa, agenda zilei, Calendarul naturii

Vizionarea unui film documentar/PPT despre toamnă - fenomene ale

naturii, activităţile oamenilor, viaţa animalelor

Audierea cântecului „Acum e toamnă da“

Exersarea asimilării integrale a cântecului

Reproducerea cântecului cu acompaniament – percuţie corporală (bătăi

din palme, bătăi cu degetul în măsuţă etc.)

Realizarea unor marionete sugerate de textul cântecului

Mesaje vizuale

simple despre

fenomene ale

naturii


instrumentală

Tehnici simple de

lucru: tăiere

• prezentare PPT sau

film documentar

• CD cu cântecul

„Acum e toamnă, da“

• hârtie glasată,

foarfece, paie

Observarea

comportamentului de

observator/ receptor al

mesajului vizual

Observarea

comportamentului

participativ

Observarea produselor

MEM 1.1

MM 3.1

MEM 3.2

Jocuri cu mişcare – Formarea unor mulţimi cu ajutorul marionetelor

realizate (mulţimi de copii cu marionete)/ activitate frontală

Compararea elementelor a două mulţimi prin realizarea corespondenţei

element cu element (formarea de perechi între copiii din două mulţimi

distincte);/ activitate frontală

Observarea exerciţiilor de pe pagina 25 din caietul de lucru.

Încercuirea cu roşu a celor două litere „rătăcite“ în fiecare dreptunghi/

grup de litere./ activitate independentă

Compararea

numărului a

două mulţimi

• CD cu cântecul

învăţat

• marionetele lucrate

• pagina 25 din

caietul de lucru

Observarea respectării

instrucţiunilor şi a

rezolvării sarcinilor

Interevaluare în

perechi

56

MEM 5.1

MEM 1.2

Selectarea şi colorarea din şir numai a literelor care formează cuvântul

scris lângă fiecare imagine./ activitate independentă

Desenarea a tot atâtea bile câte litere are fiecare cuvânt. Compararea

mulţimilor de bile obţinute/ activitate frontală

Sortare

Litere cunoscute

şi cuvinte

Observarea modului

de formulare a

răspunsurilor



CLR 3.4

MEM 4.1

AVAP 1.2;

AVAP 2.3

Descifrarea cuvântului ascuns în mesajul cu simboluri de pe pagina 27 /


Discuţii despre curcubeu: când apare, ce culori are, unde şi când au mai

observat grupul de culori din curcubeu;/ activitate frontală

Observarea şi discutarea imaginii de pe pagina 27

Realizarea unei compoziţii în care apare un curcubeu;/ activitate independentă

Jocul culorilor – Un copil spune o culoare/ ridică un jeton colorat, iar

ceilalţi, până se numără la trei, trebuie să numească un obiect care are

acea culoare/ activitate frontală

Mesaje cu

simboluri

Fenomene din

natură

Culorile

spectrului solar

• pagina 27 din

caietul de lucru

• creioane colorate/

acuarele; coli de bloc

mic de desen

Observarea

sistematică a

comportamentului

participativ

Expunerea planșelor

Observarea

comportamentului

partcipativ

Vin

eri


CLR 3.2

AVAP 2.2

AVAP 2.3

Întâlnirea de dimineaţă: salutul, prezenţa, ziua şi data, meteo, agenda zilei

Repovestire „Povestea celor zece picături“/ activitate frontală

Asocierea unor enunţuri verbale cu cărţile de joc ce prezintă momente din

poveste; / activitate frontală

Discuţii despre formula de încheiere a poveştii – pagina 27 din caiet:

AM ÎNCĂLECAT PE-O ŞA

CA SĂ-ŢI ZIC POVESTEA AŞA.

ŞI-AM ÎNCĂLECAT PE ... UN ZMEU

CA SĂ-ŢI ZIC DE CURCUBEU.

Colorarea literelor învăţate care apar în textul de pe pagina 27

Desenarea şi colorarea unui zmeu folosind toate culorile din spectrul

solar / activitate independentă

Povestire dupa

imagini

Dialogul

Sunete şi litere

Culorile spectrului

solar

• cartea uriaşă

Povestea celor zece

picături


imagini din poveste

• pagina 27 din

caietul de lucru

Observarea sistema-

tică a comportamen-

tului participativ

Observarea corectitu-

dinii pronunţiei şi a

vitezei de memorare

Expunerea desenelor

DP 2.1

MEM 3.2

DP 2.1

CLR 4.3

Completarea unui tabel privind starea sufletească a copiilor; argumen-

tarea stării (Sunt bucuros pentru că.../ Sunt trist pentru că...)/ activitate

frontală.

Observarea datelor obţinute şi interpretarea lor / activitate frontală.

Joc Şi mie îmi place – Copiii stau în cerc, pe scaune. Profesorul face o

afirmaţie (Îmi place să mă uit la desene animate). Cei cărora le place

această activitate se ridică spunând „Şi mie îmi place“, însoţind formula

de un gest care să exprime bucuria, la alegerea copiilor sau stabilit de

comun acord./ activitate frontală.

Realizarea unui mesaj către un membru al familiei, în care să-şi exprime

sentimentele, gândurile, folosind simboluri, desene, cuvinte. Se dau

cuvintele MAMA, TATA, FRATE etc, pentru a putea fi transcrise prin

fotografiere vizuală/ activitate individuală

Trăire şi

manifestare

emoţională.

Starea de bine

Simboluri

neconvenţionale

utilizate în

mesajele scrise

• coli A5 albe sau

colorate, creioane,

carioci

Observarea

comportamentului

participativ

Observarea modului

de realizare a

mesajului şi de

participare la discuţie

57


MM 2.1

MM 2.2

CLR 2.4

Interpretarea cântecelor învăţate pe parcursul unităţii tematice/ activitate

frontală.

Acompanierea cu jucării muzicale şi cu percuţie corporală/ activitate

frontală.

Joc Ghiceşte melodia – Audierea liniei melodice şi identificarea

cântecului/ activitate frontală.

Jocul rimelor – Crearea de rime pornind de la cuvinte selectate din textul

cântecelor/ activitate frontală.

Discuţii privind activitatea din săptămâna care se încheie; recomandări

privind petrecerea timpului liber.


instrumentală

Cuvântul

A formula o idee,

o preferinţă

• CD cu cântece

pentru copii

Observarea

comportamentului

participativ

Aprecierea

răspunsurilor date

*Paginile 26 şi 28 sunt la dispoziţia profesorului.

ORARUL UNITĂŢII TEMATICE

LUNI MARŢI MIERCURI JOI VINERI

Comunicare în limba romănă Comunicare în limba română Comunicare în limba română Muzică şi mişcare Comunicare în limba română

Comunicare în limba română Religie Matematică şi explorarea

mediului

Matematică şi explorarea

mediului

Dezvoltare personală


mediului


mediului

Disciplină opţională Limbă modernă Educaţie fizică şi sport

Arte vizuale şi abilităţi

practice

Dezvoltare personală Educaţie fizică şi sport Arte vizuale şi abilităţi

practice


58

Proiectarea unității tematice: „ÎNTÂMPLĂRI CU FURNICI”

Perioada: 3 săptămâni (8-26 octombrie)

Săptămâna I: 8-12 octombrie

Ziua Competențe

specifice

Activități integrate/pe discipline; organizarea colectivului de

elevi Conținut vizat / activat Resurse materiale Evaluare/ Feed-back

Lu

ni

Activități integrate

DP 2.2

CLR 2.3

CLR 1.2

DP 2.2

Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc.

Joc în aer liber: „Salutăm natura!” (Bună dimineaţa, fir de iarbă!

Salut, soare vesel! Bună, furnicuţo! Bună dimineaţa, Ionuţ! Bună

dimineaţa, doamna învăţătoare! ...)

Discuţii despre locurile din natură în care copiii și-au petrecut

timpul liber la sfârşitul săptămânii anterioare /activitate frontală

Formularea de predicţii pe baza titlului și pe parcursul audierii

poveştii „Întâmplări cu furnici”/activitate frontală

Recunoaşterea unor comportamente bazate pe grijă/ neglijenţă faţă

de sine şi faţă de ceilalţi prin raportare la comportamentul

personajelor din poveste; formulare de răspunsuri la întrebări care

dezvoltă gândirea critică despre reguli ale conviețuirii în grup/


Comunicarea cu colegii

şi cadrele didactice

Dialog despre petrecerea

timpului liber

Reguli de comunicare în

activitatea şcolară

Calendarul naturii

Cartea uriaşă

„Întâmplări cu furnici”

Observarea modului

în care sunt utilizate

formulele de salut

Observarea

sistematică a

comportamentului de

ascultător

Observarea

comportamentului


discuţiei

MEM 5.1

MEM 3.1

MM 3.1

Identificarea în diferite ilustrații a insectelor cunoscute;

gruparea/sortarea acestora în funcție de mediul de viață în care

trăiesc/activitate în grup

Formulare de predicții „Ce insecte credeți că veți întâlni în curtea

şcolii?” – tabel 1, pagina 5 din caietul elevului/ activitate

individuală

Observarea directă, în mediul natural din apropierea școlii, a unor

insecte și identificarea acestora pe imaginile din tabelul cu

predicții /activitate individuală

Discuții despre mediul de viață al furnicilor pe baza ilustrațiilor

din cartea uriaşă/activitate frontală

Exersarea mişcărilor sugerate de textul cântecelor intonate de

învățător (mersul în șir al furnicilor, zborul fluturilor, saltul

greierilor etc.) /activitate frontală

Categorii de insecte

Medii de viață ale

insectelor

Mişcarea pe muzică

sugerată de textul

cântecului

Cartea uriaşă

„Întâmplări cu furnici”,

reviste, atlas zoologic

Tabel 1/pagina 5,

creioane

Cântece adecvate temei

Interevaluare

Autoevaluare

Observarea

comportamentului


discuţiei

Observarea

comportamentului de

ascultător

59

AVAP 1.2

AVAP 2.4

CLR 2.3

AVAP 2.4

Proiect: În lumea furnicilor – machetă (Activitatea 1)

Observarea aspectului unui mușuroi de furnici pe baza imaginilor

din cartea uriașă/activitate frontală

Recunoașterea diferitelor tipuri de puncte întâlnite în mediul

familiar/activitate frontală

Ruperea și mototolirea hârtiei/activitate individuală

Lipirea hârtiei mototolite pe un suport având formă de mușuroi

(castron, ghiveci etc.)/activitate în grup

Joc de rol „O zi în mușuroiul de furnici” (activitate în grup) sau

decuparea după contur a cărților de joc din caietul de lucru.

Rolul constructiv al

punctului

Ruperea, mototolirea şi

lipirea hârtiei

Dialogul

Decupare după contur

Cartea uriaşă


Hârtie (de mătase,

creponată etc.), castron

de plastic, lipici

Cărţile de joc din

caietul de lucru

Observarea

sistematică a

comportamentului de

observator

Proiect: În lumea

furnicilor – machetă

Analiza produselor

activităţii de grup

Interevaluare

Ma

rți


DP 1.1

CLR 2.4

CLR 1.3

AVAP 1.2

CLR 4.1

Întâlnirea de dimineață - noutăți, impresii, meteo etc.

Joc: „Dacă aş fi o insectă, aş vrea să fiu... deoarece...”

Povestire „Întâmplări cu furnici”, pe baza cărţilor de joc /activitate

în perechi sau în grupuri mici

Identificarea unor obiecte/ființe a căror denumire începe/conţine/

se termină cu sunetul f/activitate frontală

Observarea literelor f și F și identificarea lor în șirul de litere

scrise cu diferite fonturi –pagina 6 din caietul elevului/ activitate

individuală

Realizarea literei F din fire, sârmă/activitate individuală

Desenarea literelor f și F în diferite contexte (pagina 6 din caiet)/


Caracteristici personale

Povestirea după imagini

Sunetul f

Rolul constructiv al liniei

Literele f și F

Cartea uriaşă

„Întâmplări cu furnici”,

cărţile de joc din

poveste

Pagina 6 din caiet

Sârmă, fire, plastilină

Pagina 6 din caiet

Interevaluare

Aprecieri globale și individuale

Autoevaluare

Observarea

sistematică

Activități pe discipline: Religie


CLR 3.2

MEM 3.1

MEM 5.1

Selectarea jetoanelor cu imagini care conțin literele f și F/


Formularea de răspunsuri la întrebări pe baza imaginii de pe

jetonul mare cu litera F/activitate frontală

Observarea și identificarea părților componente ale corpului unei

insecte – imaginea 1, pagina 7 din caiet

Completarea părților componente care lipsesc în imaginile 2, 3, 4

și 5 – pagina 7 din caiet /activitate individuală

Observarea diferențelor existente între părțile componente ale

diferitelor insecte, în funcţie de mediul în care trăiesc; gruparea/

clasificarea insectelor în funcție de mediul de viaţă/activitate în

grup

Literele f și F

Alcătuirea corpului unei

insecte

Cărţile de joc, jetoane

cu litere

Pagina 7 din caietul

elevului

Interevaluare

Autoevaluare

Observarea modului

în care copiii

utilizează formulele

de adresare

60

DP 2.2

Joc de rol: „Invitaţie la masă” (simularea unei conversaţii pe baza

imaginii din cartea de joc cu litera F)/ activitate în perechi

Comunicarea cu colegii Carte de joc cu litera F

MEM 6.1

AVAP 1.2

AVAP 2.3

Aproximarea mărimii unei furnici pe baza unor unităţi de măsură

neconvenţionale /activitate individuală

Compararea mărimii unei furnici în raport cu obiecte din mediul

apropiat (pagina 8 din caiet)/ activitate în perechi

Observarea pe diferite imagini a rolului constructiv al liniei în

realizarea unor părți ale corpului furnicilor /activitate frontală

Proiect: În lumea furnicilor – machetă (Activitatea 2)

Realizarea unei compoziții „Drumul către mușuroi”, pe o coală de

flip-chart pe care se află aşezat muşuroiul confecționat anterior -

utilizarea dactilopicturii pentru a reprezenta capul, abdomenul și toracele furnicilor.

Utilizarea diferitelor tipuri de linii pentru a reda antenele și picioarele furnicilor/activitate în grup

Corpul insectelor

Linia cu scop de contur

Dactilopictura

Caietul elevului –

pagina 8; diferite

obiecte de dimensiuni

mici

Reviste, atlas zoologic,

manuale vechi,

videoproiector, CD

Acuarele, carioci, coli

flip-chart

Autoevaluare

Proiect: În lumea

insectelor - machetă

„Turul galeriei”

Mie

rcu

ri


DP 2.2

CLR 1.2

CLR 1.3

CLR 1.1

DP 2.3

Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc.

Lectură după imagini (pagina 2 din cartea uriașă) pentru

identificarea rolului/responsabilităţilor membrilor unei familii/


Identificarea într-o suită de imagini (pagina 9 din caietul elevului)

a celei corespunzătoare personajului principal din poezia audiată

(„O furnică” de T. Arghezi) /activitate individuală

Despărțirea în silabe a cuvintelor (pagina 9 din caiet)

Selectarea dintr-o suită de imagini (pagina 9) a cuvintelor care

conţin sunetul f şi identificarea poziţiei acestuia în silabă/


Joc de mimă pe versurile poeziei „O furnică” de T. Arghezi rostită

de elevi împreună cu învăţătorul/ activitate individuală

Ilustrarea prin desen (pagina 9 din caiet) a rolului membrilor

propriei familii / activitate individuală

Comunicarea cu colegii

Despărţirea cuvintelor

în silabe

Dialog despre roluri în

familie

Dialog despre activităţi

zilnice in familie

Cartea uriașă


(pagina 2)


pagina 9


pagina 9, creioane

colorate, carioci

Observarea

participării copiilor la

formularea de

răspunsuri

Autoevaluare

Autoevaluare

Interevaluare


individuale

CLR 1.1

MEM 2.1

Selectarea din setul de jetoane mari a celui corespunzător

mesajului emis de învățător: Un arici cară un măr / activitate

individuală

Identificarea pozițiilor spațiale ale unor obiecte din imaginea de pe

cartea de joc selectată, prin exerciții orale de tipul Adevărat/Fals

Înţelegerea mesajului

audiat

Poziţii spaţiale

Cărţi de joc

Carte de joc – coş cu

fructe

Autoevaluare

Observarea

răspunsurilor oferite la

61

MEM 1.1

(pentru enunțurile adevărate emise de învățător, elevii ridică

jetonul – emoticon vesel) / activitate frontală

Identificarea în ilustrația de pe cartea de joc selectată a obiectelor/

ființelor care apar o singură dată.

Scrierea cifrei corespunzătoare numărului de elemente ale unei

mulțimi cu un element; construirea unor mulțimi având drept

cardinal numărul 1 (pagina 10 din caietul elevului)/ act. în perechi

Recunoașterea cifrei 1 dintr-un șir de cifre scrise cu diferite

fonturi/ activitate individuală

Scrierea pe contur sau scrierea liberă a cifrei 1/ act. individuală

Numărul și cifra 1

Jeton – emoticon vesel


elevului

sarcină


Evaluarea prin sondaj

MM 1.1

CLR 2.4

AVAP 2.3

MM 2.2

Joc: ascultarea înregistrărilor unor sunete lungi sau scurte emise

tare/încet de insecte diferite și asocierea acestora cu mișcări

corporale corespunzătoare /activitate frontală

Recunoașterea unui instrument muzical prin formularea de între-

bări despre caracteristicile acestuia (joc: „Ghicește instrumentul la

care m-am gândit!” – pagina 10 din caietul elevului) / act. frontală

Confecționarea unor jucării muzicale simple /activitate individuală

Acompanierea cu jucării muzicale a cântecului „Greieraşul” de

D.D. Stancu /activitate frontală

Sunetul din mediul

înconjurător: lung-

scurt, tare-încet

Formularea de intrebari si

raspunsuri despre un

obiect

Jucării muzicale

CD-player


elevului

Borcane, doze metalice,

sticle de plastic, pietre


copiilor

Interevaluare


copiilor

Activităţi pe discipline: Educație fizică

Jo

i


DP 1.1

CLR 3.2

CLR 1.3

CLR 3.1

AVAP 1.2

CLR 4.1


Discuții pe baza imaginii de la pagina 3 din cartea uriașă

/activitate frontală

Joc de intercunoaștere: „Găsește-ți perechea!” (elevii se grupează

câte 2 în funcție de activitatea preferată)

Selectarea jetoanelor cu imagini care conțin literele u și U /


Formularea de răspunsuri la întrebări pe baza imaginii de pe

jetonul mare cu litera U /activitate frontală

Identificarea unor obiecte/ființe a căror denumire începe/ conține

sunetul u/ activitate frontală

Observarea literelor u și U și identificarea lor în șirul de litere

scrise cu diferite fonturi – pagina 11 din caietul elevului /activitate

individuală

Realizarea literei U din fire, sârmă /activitate individuală

Desenarea literelor u și U în diferite contexte (pagina 11 din caiet)/


Caracteristici personale

Sunetul și literele u/U,

de tipar

Cartea uriaşă – pagina 3


elevului, creioane, fire,

sârmă


elevului

Observarea


formularea de

răspunsuri

Interevaluare


individuale

Autoevaluare

62

CLR 2.4; 4.3

AVAP 2.6

Crearea unei povestiri pe baza imaginii din Cartea uriaşă - pagina

3/ activitate în grup

Realizarea unui poster ce reprezintă povestea creată, prin tehnici

variate de lucru/activitate în grup

Povestire dupa imagini

Tehnici variate

Cartea uriaşă – pagina 3

Coală flip-chart


elevilor în dialog


MEM 1.1

CLR 3.2

MEM 1.1

Numărarea insectelor din imaginea de la pagina 12 din caietul

elevului/activitate individuală

Completarea desenului de la pagina 12 din caietul elevului cu câte

două elemente corespunzătoare/ activitate individuală

Selectarea din setul de cărți de joc a acelora în care se regăsesc

câte două elemente de același fel; formulare de enunțuri („Doi

copii cară un coș.”, „Două insecte se joacă.” etc.) / act. în perechi

Scrierea cifrei corespunzătoare numărului de elemente din mulțimi

cu unul/două elemente; construirea unor mulțimi având drept

cardinal numărul 2 (pagina 12 din caietul elevului);


fonturi/activitate în perechi

Scrierea pe contur și/sau scrierea liberă a cifrei 2 /activitate

individuală

Numărul 2

Dialog despre elemente

de acelaşi fel



elevului

Cărţi de joc,

jetoane mici şi mari cu

litere şi imagini


elevului, jetoane cu

cifrele 1, 2

Interevaluare

Interevaluare

(în perechi)


individuale

Autoevaluare

Activități pe discipline: Limbă modernă

Vin

eri


DP 1.1

MEM 4.2

DP 1.2


Completarea graficului „Mâncarea preferată”/ activitate frontală

Vizionare fragment din desenul animat „Andi în lumea animalelor.

Furnici” – discuţii libere referitoare la hrana insectelor/activitate

frontală

Realizarea de corespondenţe între diverse tipuri de hrană şi

vieţuitoare (pagina 13 din caietul elevului) /activitate individuală

Realizarea unui desen reprezentând alimentele preferate (pagina

13) /activitate individuală

Discuţii pe baza imaginilor de la pagina 14 din caietul elevului

privind beneficiile respectării regulilor de igienă personală

/activitate frontală

Desenarea unor obiecte de igienă personală (pagina 14) /activitate

individuală

Hrana – sursă de energie

Obiecte şi activităţi

zilnice de igienă

personală

Grafic pe coală flip-

chart

Videoproiector, CD


pagina 13


paginile 13 şi 14

Observarea modului

în care copiii

completează tabelul

Autoevaluare

Interevaluare


individuale

CLR 2.4

CLR 1.3

Predicţii folosind cartea de joc care ilustrează un frigider: „Ce

credeţi că se află în borcan/ în castron? etc” /activitate frontală

Marcarea prin bătaie din palme a acelor cuvinte care conţin

sunetul u /activitate frontală

Sunetul u – consolidare

Cartea de joc care

ilustrează frigiderul cu

alimente

Observarea modului

în care copiii fac

predicţii

63

MEM 4.2

CLR 4.1

Predicții „Hrana preferată a furnicilor” (completare tabel 2 –

pagina 5 din caietul elevului) /activitate individuală

Discuții igiena alimentației/activitate frontală

Realizarea literei U pe diferite suporturi (asfalt, nisip, iarbă) cu

materiale diferite (frunze, beţişoare, pietre, cretă colorată etc.)/

activitate în grup

Igiena alimentaţiei

Litera U - consolidare


pagina 5, tabelul 2

Frunze, beţişoare,

pietre, cretă colorată

Observarea


formularea de

răspunsuri

Interevaluare

MM 2.1

AVAP 2.6.

MM 3.1

Receptarea şi însuşirea cântecului „Câte unul pe cărare” sau unui

alt cântec la alegerea învăţătorului în concordanţă cu tema

actuală/activitate frontală

Realizarea unor decoruri/trasee inspirate de textul cântecului/

activitate în grup

Mişcare liberă pe muzică

Cântarea vocală în grup

şi individual

Materiale şi instrumente

de lucru

Mişcări sugerate de

textul cântecului

Frunze, petale,

beţişoare, pietre, flori


copiilor

Interevaluare


copiilor

Activități pe discipline: Educație fizică

Săptămâna a II-a: 15-19 octombrie

Ziua Competențe

specifice

Activități integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de


Lu

ni


CLR 2.4

DP 3.1

DP 2.1


Conversații despre importanța respectării regulilor din grupul de

apartenență pe baza imaginilor din secvența de început a desenului

animat „A bug's life”/activitate frontală

Selectarea din setul cărți de joc a celor în care se regăsesc diferite

contexte/situații ce presupun respectarea unor reguli de grup (la

școală, în grupul de prieteni, în familie) /activitate individuală

Joc: „Ghicește regula încălcată!” (simularea unor situații imaginare/ sugerate de învățător sau de imaginile din poveste în

care sunt încălcate reguli din grupuri variate de apartenență – ex:

Trei copii vorbesc concomitent, tare, gesticulând pentru a simula

încălcarea regulii: „Vorbim pe rând”) /activitate în grup

Discutarea urmărilor negative asupra propriei persoane și asupra

celorlalți, ale încălcării unor reguli de grup, pe baza imaginilor din

cartea uriaşă (paginile 3-4) / activitate frontală

Reguli elementare ale

rutinelor din clasa

pregătitoare

Emoţii de bază denumite

prin cuvinte (bucurie,

tristeţe, frică,

furie) în activităţi /

contexte

familiare

Calendarul naturii

Videoproiector, CD

Cărți de joc decupate

din caietul elevului

Cartea uriașă


– pagina 3 și pagina 4

Observarea


formularea de

răspunsuri

Autoevaluare

Interevaluare


64

CLR 3.2

MEM 1.1

Selectarea din setul de cărţi de joc a acelora în care se regăsesc

câte trei elemente de același fel; formulare de enunțuri (ex: „Trei

flori sunt roșii”, „Trei furnicuțe sunt ascultătoare” etc) /activitate

în perechi

Numărarea insectelor din imaginea de la pagina 15 din caietul

elevului/activitate individuală

Scrierea cifrei corespunzătoare numărului de elemente din mulțimi

cu unul/două/trei elemente /activitate individuală


fonturi/activitate în perechi

Scrierea pe contur sau scrierea liberă a cifrei 3/ activitate individuală

Numărul și cifra 3 Cărți de joc decupate



pagina 15, creioane

Evaluare în perechi


Autoevaluare

MEM 1.2

AVAP 1.2

AVAP 2.2

Desenarea pe aripile fluturelui (pagina 16) a unor elemente grafice

după criterii date de învățător (ex: Desenează 3 inimioare! Tot

atâtea cercuri! Triunghiuri mai puțin cu 1 etc.) /activitate individuală

Observarea rolului decorativ al punctului și al liniei pe diferite

imagini /activitate frontală

Decorarea fluturelui cu puncte/linii de diferite culori /activitate

individuală

Numerele naturale din

concentrul 1-3

Rolul decorativ al

punctului și al liniei


pagina 16, creioane

colorate, carioci,

acuarele

Reviste, reproduceri de

artă

Interevaluare


Ma

rți


MEM 3.1

CLR 1.3

CLR 1.3

AVAP 1.2

CLR 4.1


Discuții despre vremea în anotimpul toamna, pornind de la

imaginea din cartea uriașă – pagina 4/ frontal

Selectarea din setul de cărți de joc a acelora care evidențiază

fenomene meteo (nori, soare, vânt etc.) /activitate individuală

Selectarea cuvântului „nor” din propoziții formulate de copii pe

baza imaginii din cartea de joc cu litera N /activitate individuală

Identificarea altor cuvinte care încep cu sunetul n utilizând același jeton /activitate în perechi

Familiarizarea cu literele n și N; Identificarea lor din șirul de litere

scrise cu diferite fonturi – pagina 17 din caietul elevului/activitate

individuală

Realizarea literei N din fire, sârmă/activitate individuală

Scrierea după contur și liberă a literelor n și N în diferite contexte

(pagina 17 din caiet)/ activitate individuală

Vremea în anotimpul

toamna

Sunetul și literele n și N

Cartea uriașă – pagina 4

Cărți de joc decupate



elevului, creioane

Fire, sârmă


elevilor în dialog

Interevaluare


Autoevaluare



MEM 1.1

Jocuri folosind jetoanele cu numere, făcându-se raportare la cartea

de joc cu litera n (Ex: Ridicați jetonul care arată câte nuci sunt în

copac!, Găsiți în imagine trei elemente de același fel!) /activitate

frontală

Compararea numerelor

în concentrul 1-3

Jetoane cu numere

decupate din caietul

elevului

Observarea


formularea de

răspunsuri

65

MEM 1.3

MM 3.1

Construirea unor mulțimi cu tot atâtea/cu mai multe/cu mai puține

elemente decât cele indicate de învățător /activitate individuală

Joc de mișcare: Elevii își aleg de pe mese câte un jeton reprezen-

tând insecta preferată (categoriile de insecte au un număr diferit de

elemente – 1 fluture, 2 gărgărițe, 3 albine, 1 greier, 2 lăcuste, 3

furnici etc.). În ritmul muzicii, imită zborul/mersul insectei alese și își caută partenerii (grupare după categoria de insecte).

Învățătorul desenează pe tablă două flori, iar grupele formate din 2

copii se deplasează pe muzică către o grădină imaginară.

Învățătorul adaugă/ șterge câte o floare, iar grupele de copii

corespunzătoare numărului se deplasează în locul celorlalți /activitate în grup

Mișcarea pe muzică

Compararea numerelor

în concentrul 1-3

Jetoane cu diferite

insecte

CD cu creații muzicale

accesibile,

casetofon

Observarea reacțiilor

copiilor în timpul

jocului

AVAP 2.4

MEM 1.3

AVAP 2.4

MEM 1.3

Proiect: În lumea furnicilor – Machetă (Activitatea 3)

Realizarea de către fiecare elev a câte 3 flori de culori diferite pe

pai prin decupare după contur sau rupere /activitate individuală

Gruparea florilor în mulțimi de câte 3 și scrierea numerelor de la 1

la 3, câte un număr pe fiecare floare /activitate în grup

Realizarea unor bile din plastilină în număr identic cu cel al

florilor realizate anterior și înfigerea paielor fiecărei flori în bila de

aceeași culoare/activitate în grup

Așezarea florilor pe coala de flip-chart în preajma mușuroiului de

furnici în ordinea crescătoare a numerelor, pentru a întregi cu

detalii macheta/ activitate în grup

Transformarea unui

material prin tehnici

simple

Numerele și cifrele de la

1 la 3

Tehnici simple - modelaj

Numerele și cifrele de la

1 la 3

Paie din plastic, hârtie

colorată, hârtie

creponată – trei culori

Foarfece

Plastilină

Scotch

Observarea sistematică

Interevaluare

Interevaluare

Autoevaluare


Mie

rcu

ri


CLR 1.1

CLR 2.4

AVAP 2.2


Formularea de răspunsuri la întrebări despre conținutul poeziei

audiate „Greierele și furnica”/ activitate frontală

Formulare de enunțuri pe baza imaginilor de la pagina 18 din

caietul elevului despre pregătirile pe care le fac oamenii/animalele

în anotimpul toamna /activitate frontală

Realizarea în spațiul liber de la pagina 18 a unui desen

reprezentând cămara cu provizii, pornind de la un enunț dat de

învăţător

Dialog despre conținutul

unei poezii

Punctul și linia cu scop de

contur

Suport text însoțit de

imagini pentru poezia

„Greierele și furnica”


elevului, creioane

colorate

Observarea modului

în care copiii participă

la dialog

Interevaluare

MEM 1.1

MEM 1.2

Numărarea insectelor/plantelor din imaginea de la pagina 5 din

cartea uriașă / activitate individuală

Gruparea a câte 4 elemente de acelaşi fel – pagina 19 din caietul

elevului / activitate individuală

Compararea numărului de elemente din mulțimi cu unul/ două/

trei/ patru elemente prin punerea în corespondenţă 1 la 1 /activitate

în perechi


Cartea uriașă - pagina 5


elevului

Interevaluare

Interevaluare

(în perechi)

66

AVAP 2.2

MEM 1.1


Realizarea unei aplicații „Buburuza” din materiale și instrumente

diverse puse la dispoziție (coji de nuci, pietre, scoici rotunde etc).

Aplicarea a patru buline negre pe o aripă și cu una mai puțin pe

cealaltă aripă a buburuzei /activitate în grup

Produsele vor fi așezate pe macheta fiecărei grupe.


fonturi/activitate individuală

Scrierea pe contur/liberă a cifrei 4/ activitate individuală

Pictura pe suporturi

variate


Pietre, coji de nucă,

scoici rotunde,

acuarele, carioci


elevului


Interevaluare

Autoevaluare

MM 1.4

AVAP 2.4.

MM 3.1.

Audierea unui cântec despre buburuze.

Observarea unor ilustraţii pe textul cântecului care uşurează

receptarea /activitate frontală

Confecționarea prin rupere, din hârtie creponată roșie a unor aripi

de buburuză pe care se vor aplica buline negre (4 pe o aripă și cu

una mai puțin pe cealaltă) /activitate individuală

Exersarea mişcării spontane pe jocul-cântec din folclorul copiilor

„Gărgăriţă-riţă” /activitate frontală


Tehnici simple: ruperea și lipirea hârtiei


CD cu creații muzicale

accesibile, casetofon

Hârtie creponată, lipici

Observarea

comportamentului de

ascultător

Observarea partici-

pării copiilor la joc


Jo

i


MEM 3.1

CLR 1.3

CLR 3.1


Joc de activare „Pânza de păianjen”: copilul care începe jocul

spune numele unei insecte și aruncă ghemul altui copil fără a da

drumul capătului de ață. Cel care prinde, numește o altă insectă și aruncă ghemul altui copil, păstrând şi el firul de aţă. Jocul se

încheie când ghemul a fost prins de fiecare copil. Se formează o

reţea asemănătoare pânzei de păianjen care se aşază pe covor/


Identificarea unor obiecte/ființe a căror denumire începe/ conține

sunetul r pe baza imaginii din jetonul mare al literei r /activitate

frontală

Selectarea unor jetoane cu insecte a căror denumire începe/

conţine/ se termină cu sunetul r. Aşezarea acestora pe reţea/ activi-

tate în grup

Identificarea prin colorare a literelor care intră în componenţa

cuvântului RĂDAŞCĂ – pagina 20 din caietul elevului /activitate

individuală

Observarea literelor r şi R şi identificarea lor din şirul de litere

scrise cu diferite fonturi – pagina 20 din caietul elevului/ activitate

individuală

Insecte

Sunetul și literele r și R

Ghem de sfoară

Jeton mare cu litera R

decupat din caietul

elevului

Jetoane cu variate

insecte


elevului

Observarea


joc

Interevaluare


Autoevaluare

67

CLR 4.1 Scrierea după contur și liberă a literelor r și R în diferite contexte

(pagina 20 din caiet)/ activitate individuală


CLR 2.4; 4.3

DP 3.3

Joc didactic: Ce ştii despre…(insecte)?/activitate frontală

Realizarea unui desen care să reprezinte insecta preferată/activitate

individuală

Formularea de întrebări

şi răspunsuri despre

insecte

Fiinţe preferate

Coli A4

Autoevaluare


MEM 1.1

MEM 1.2; 1.3

MM 2.1.

Joc: Pe podea se trasează cu cretă/scotch colorat o rețea de pătrate

cu 5 rânduri și 5 coloane. În celule sunt scrise aleatoriu numerele

de la 1 la 5.

Elevii sunt așezați câte 2 pe o latură, iar restul sunt așezați în rând

alături.

Elevii de pe marginea rețelei vor sări în pătratele ce conțin

numărul spus de învățător. Primul care ocupă pătratul rămâne în

joc. Ceilalți merg în rândul alăturat fiind înlocuiți de următorii

colegi.

Numărul indicat de învățător poate fi rostit direct sau prin expresii

de tipul „numărul mai mare/mai mic decât...”, „vecinul mai mare

al lui...”

Intonarea cântecului „Una este Luna” indicându-se numerele din

text cu ajutorul degetelor /activitate frontală

Compararea, ordonarea

numerelor în concentrul

1-4

Cântarea în colectiv

Rețea de pătrate

realizată pe podea cu

cretă/scotch colorat

Interevaluare



Vin

eri


DP 2.1

DP 2.1

MEM 3.1


Conversație despre reacțiile omului în raport cu diferite insecte

având ca suport al discuțiilor imaginea de la pagina 6 din cartea

uriașă /activitate frontală

Joc: „Roata amintirilor” – descrierea de către fiecare copil a unui

moment/întâmplare din viața sa care are legătură cu o anumită

insectă /activitate frontală

Dezbatere în urma vizionării unui documentar/PPT despre insecte

folositoare/dăunătoare și relația omului cu acestea /activitate frontală

Emoții de bază

Insecte folositoare/

dăunătoare

Pagina 6 din cartea

uriașă

Videoproiector, PPT

Observarea modului


la dialog

CLR 1.1

CLR 2.4

DP 2.2

MM 2.1

Audierea poeziei „Tâlharul pedepsit” – Tudor Arghezi

Recitarea versurilor preferate împreună cu învățătorul /activitate

frontală

Discutarea mesajului global şi a detaliilor de conţinut /activitate

frontală

Formularea de opinii cu privire la comportamentul personajelor

„Ce-ai fi făcut dacă erai şoarecele/albina?” /activitate frontală

Joc muzical: „Albina și florile” /activitate frontală

Formulare de enunțuri

pe o temă dată

Cântarea în colectiv

Suport text însoțit de

imagini pentru poezia

„Tâlharul pedepsit”

Observarea

comportamentului de

ascultător

Observarea modului


la dialog

68

MM 2.1

AVAP 2.4

MM 3.3

Receptarea şi însuşirea unui cântec de toamnă la alegerea

învăţătorului/activitate frontală

Confecționarea unor jucării muzicale simple /activitate individuală

Acompanierea liberă a cântecului cu jucăria muzicală/activitate

frontală


şi individual

Jucării muzicale

Acompaniament cu

jucării muzicale

CD cu melodia de

învăţat

Pietre mici, pahare de

unică folosinţă, scotch

Observarea partici-

pării copiilor la

activitate


Săptămâna a III-a: 22-26 octombrie

Ziua Competențe

specifice



Lu

ni


CLR 2.3

DP 3.1

DP 2.1


Discuţii despre locurile din natură în care copiii și-au petrecut

timpul liber la sfârșitul săptămânii anterioare /activitate frontală

Lectură după imagini (pagina 21 din caietul elevului) pentru

identificarea unor norme de comportament moral-civic adecvate

situațiilor date – la picnic /activitate în perechi

Promovarea unor comportamente moral-civice pozitive și discutarea urmărilor pozitive/negative asupra propriei persoane,

asupra celorlalți și asupra viețuitoarelor – servirea gustării în aer

liber /activitate frontală

Reguli elementare

Emoţii de bază

Calendarul naturii


elevului

Observarea modului


la dialog


Observarea atitudinii/

comportamentului

elevilor în relația cu

mediul

CLR 3.2

MEM 1.1

AVAP 2.4

Selectarea din setul de cărți de joc a acelora în care se regăsesc

câte cinci elemente de același fel; formulare de enunțuri (ex:

„Cinci furnici cară merinde”)/ activitate în perechi

Numărarea și gruparea câte 5 a insectelor din imaginea de la

pagina 22 - caietul elevului/activitate individuală

Scrierea cifrei corespunzătoare numărului de elemente din

mulțimi cu 1-5 elemente /activitate individuală


fonturi/ activitate în perechi

Scrierea pe contur/liberă a cifrei 5/activitate individuală

Realizarea unei omide din 5 discuri obținute prin tăiere/ activitate

individuală

Numerotarea discurilor și lipirea acestora pentru a forma șirul

numerelor de la 1 la 5 /activitate individuală

Dialog despre elemente de

același fel


Decuparea după contur

Cărți de joc


pagina 22, creioane

Hârtie colorată, lipici,

foarfece, creioane

Evaluare în perechi


Autoevaluarea


AVAP 1.1

Joc cu litere: „Ajută fluturașul să culeagă polen!” – colorarea

imaginii de la pagina 23 din caietul elevului, folosind un cod dat

de litere /activitate individuală

Culorile spectrului solar


pagina 23, creioane

colorate

Interevaluare

69

AVAP 2.3

MM 3.1


Realizarea unei compoziții individuale „Fluturașul” folosind

culori la alegere și tehnica obținerii formelor spontane /activitate

individuală

Lipirea fluturașilor pe florile de pe machetă

Executarea unor mișcări spontane pe cântecul „Fluturaș, fluturaș”

(din folclorul copiilor), însoțit de imitarea zborului/activitate

frontală

Tehnica obținerii

formelor spontane


Contur fluture pe coală

albă A4, foarfece,

acuarele, lipici



Ma

rți


CLR 1.1

CLR 3.1

MEM 3.1

CLR 2.4


Formularea de răspunsuri la ghicitori despre insecte, rostite de

învățător /activitate frontală

Citirea globală a cuvântului soluție (pagina 24 din caietul

elevului)/activitate frontală

Citirea globală a unor cuvinte însoțite de imagini și recunoașterea

acestora în grila de cuvinte date (pagina 24) /activitate în perechi

Observarea ciclului de viață al unui fluture folosind cartea de joc

de la pagina 4, detalii ale imaginilor din cartea uriașă (paginile 1,

3, 8) și film documentar/ activitate frontală

Crearea în grup a unei povești „Aventurile unui fluturaș”

Dramatizarea poveștii create /activitate în grup

Receptarea mesajului

audiat

Citirea globală a

cuvintelor

Ciclul de viață al

fluturelui

Formularea de enunțuri

pe o temă dată


elevului

Cartea uriașă

Carte de joc cu ciclul

de viață al fluturelui

decupat din caietul

elevului

Documentar video

Interevaluare

Autoevaluarea


Interevaluare



MEM 1.3

MEM 1.1; 1.2,

1.3

MM 1.3

MEM 1.4

Identificarea „vecinilor” unor numere date în concentrul 1-5

(pagina 25 din caietul elevului)

Identificarea șirului crescător al numerelor în concentrul 1-5 –

Labirint „Ajută albina să ajungă la floare!”/activitate individuală

Joc de mișcare - „Rețeaua cu numere” (explicat la ora de MEM de

joi, 18 octombrie, formularea unor sarcini diferite – Ex: sărituri în

căsuțe în ordinea crescătoare/ descrescătoare a numerelor din

concentrul 1-5)/ activitate frontală

Realizarea unor secvențe sonore ritmice prin percuție corporală

realizând diferite tipuri de bătăi (una din palme, două pe genunchi,

3 pe bancă ...) /activitate frontală

Joc didactic – „La fabrica de bomboane cu miere”

(compunerea/descompunerea unor mulțimi având cardinal un

număr de elemente mai mic decât 6)/ activitate frontală

Recapitulare: Numerele

de la 1 la 5: recunoaş-

tere, comparare, ordo-

nare, scriere


Hrana ca sursă de

energie: importanţa

hranei pentru creştere şi

dezvoltare; igiena

alimentaţiei


elevului

Rețea de pătrate

realizată pe podea


elevului

Autoevaluarea

Interevaluare


Interevaluare

70

AVAP 2.5

CLR 2.4


Realizarea pe holul școlii a unei expoziții „În lumea furnicilor” cu

produse realizate în cadrul proiectului /activitate în grup

Prezentarea verbală a activităților și a produselor proiectului, altor

colegi din școală, părinților /activitate în grup

Prezentarea unui produs

realizat în grup

Machetele realizate de

fiecare grup

Interevaluare


Mie

rcu

ri


CLR 1.2; 1.3;

3.1; 4.1


„Teatrul furnicilor talentate” – găsirea cât mai multor rime pentru

cuvinte date; crearea de versuri rimate /activitate frontală

Realizarea de corespondențe între cuvinte care rimează (pagina 26

din caietul elevului) / activitate individuală

Joc-concurs între echipe: „Roiul cel mai harnic”

Câte silabe are cuvântul? Caută cuvinte cu un număr de .... silabe!

Lipeşte cifra corespunzătoare numărului de silabe! /activitate în

grupuri mici

Recapitulare: Sunetele și literele F/f, U/u, R/r, N/n;

Silaba. Cuvântul

Despărţirea cuvântului în

silabe


elevului

Interevaluare

Autoevaluarea

Interevaluare

MEM 1.1;

1.2; 1.3; 1.4;

3.1

Evaluare sumativă: Numerele de la 1 la 5: recunoaştere,

comparare, ordonare, scriere

Animale (părţi componente);

Hrana ca sursă de energie: importanţa hranei pentru creştere şi

dezvoltare; igiena alimentaţiei

Conținuturi matematică

și științe

Fișă de lucru Probă scrisă

MM 2.1

Exersarea asimilării integrale a cântecului „Greierașul (Spune-mi

iubite copilaș)” /activitate frontală

Exersarea mișcării spontane pe cântec, organizarea unor jocuri

inspirate de cântecele intonate/ frontal

Mișcarea pe muzică CD-player

Observarea

comportamentului de

ascultător


Jo

i


CLR 1.2; 1.3;

3.1; 4.1


Evaluare sumativă

Sunetele și literele F/f,

U/u, R/r, N/n;

Silaba. Cuvântul

Dialogul

Fișă de lucru

Probă scrisă

CLR 1.2; 1.3;

3.1; 4.1

Oră de ameliorare/aprofundare/dezvoltare Sunetele și literele F/f,

U/u, R/r, N/n;

Silaba. Cuvântul

Dialogul

Fișă de lucru

Observarea

sistematică

AVAP 1.1

Observarea diferențelor între două imagini relativ asemănătoare -

Joc de atenție: „Găsește diferențele!” (pagina 27- caietul elevului)

/activitate individuală

Semnificația mesajului

vizual


elevului

Interevaluare

71

MEM 1.1; 1.2,

1.3

Numărare, comparare, ordonare cu numere în concentrul 1-5 în con-

texte variate pe baza imaginilor de la pagina 27 din caietul elevului Numerele naturale în

concentrul 1-5



Vin

eri


MM 3.1

DP 2.1

DP 2.1


Intonarea cântecului „Dacă vesel se trăiește” asociat cu mișcări

corporale spontane /activitate frontală

Conversație despre emoțiile trăite de personajele din cartea uriașă

în diferite momente – pagina 28 din caietul elevului /activitate

frontală

Redarea prin desen a unor situații de viață care au provocat

anumite stări emoționale echivalente cu ceea ce a simțit furnica în

momente diferite ale poveștii –pagina 28 din caietul elevului/


Mișcarea pe cântec

Emoţii de bază denumite

prin cuvinte (bucurie,

tristeţe, frică, furie) în

activităţi / contexte

familiare


elevului

Coli A4, creioane

colorate

Observarea

comportamentului de

ascultător

Observarea modului


la dialog


CLR 2.4

AVAP 2.2

CLR 4.1

Formularea de enunțuri prin care sunt prezentate însușiri ale

insectei preferate în vederea ghicirii acesteia de către colegi - Joc:

„Ghicește insecta mea preferată!” /activitate frontală

Redarea prin desen a trăirilor personale ale copilului față de

insecta preferată sau față de lumea insectelor/ activitate

individuală

Scrierea/transcrierea de către fiecare copil a prenumelui pe

lucrarea plastică realizată /activitate individuală

A prezenta un

obiect/ființă

Compoziții libere

Coli A4, creioane

colorate, carioci

Interevaluare


Autoevaluarea

MM 1.4; 2.1;

3.1

AVAP 2.2

Exersarea asimilării integrale a cântecului „Albina” (sau alt cântec

la alegerea învăţătorului)/activitate frontală

Desenarea pe asfalt a unor momente reprezentative din textul

cântecului


Desen liber

CD- player

Cretă colorată

Observarea

comportamentului

elevilor



Luni Marţi Miercuri Joi Vineri

Dezvoltare personală Comunicare în limba română Comunicare în limba română Comunicare în limba română Dezvoltare personală


mediului

Religie Matematică şi explorarea

mediului

Comunicare în limba română Comunicare în limba română


practice


mediului

Muzică şi mişcare Matematică şi explorarea

mediului


Disciplină opţională Arte vizuale şi abilităţi

practice

Educaţie fizică Limbă modernă Educaţie fizică

72

Proiectarea unităţii tematice „OPT ROŢI“

Perioada: 3 săptămâni (8-10 noiembrie)

Săptămâna I: 5-9 noiembrie

Ziua Competenţe

specifice

Activităţi integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de

elevi Conţinut vizat / activat Resurse materiale

Evaluare/

Feed-back

Lu

ni


DP 2.1; 2.2;

3.1

MM 2.1; 3.1;

3.2;


Discuţii despre activităţile pe care le-au desfăşurat la sfârşit de

săptămână, împreună cu prietenii

Joc: Cerinţă - elevii se organizează în două cercuri concentrice

aşezate faţă în faţă. Toţi se rotesc spre dreapta atât cât se aude

linia melodică. Învăţătorul opreşte de câteva ori melodia. Pe loc

elevii au ca sarcină să-şi facă urări pentru ziua/săptămâna care

începe; să facă aprecieri unii la adresa celorlalţi; să se salute altfel.

Interacţiuni simple cu

fiinţe şi obiecte

familiare

Mişcare pe muzică

Calendarul naturii

Observarea


CLR 1.2; 3.2

DP 2.1; 2.2;

3.1

Audierea poveştii OPT ROŢI - predicţii cu titlu dat şi predicţii pe

parcurs (activitate frontală)

Discuţii despre mesajul poveştii; formulare de întrebări care

dezvoltă gândirea critică despre relaţii şi reguli în grupul de colegi

şi în grupul de prieteni (act. frontală)

Dialogul – formulare de

întrebări şi răspunsuri

despre mesajul poveştii

Cartea uriaşă OPT

ROŢI

Observarea



în timpul audierii

poveştii

MEM 5.1

AVAP 2.2

Graficul prietenilor (activitate individuală) - Cerinţa: fiecare elev

trece pe la cât mai mulţi colegi şi îi întreabă dacă prietenul

preferat este un vecin, un coleg, fratele sau sora, un animal sau o

jucărie; în funcţie de răspuns, bifează în căsuţele corespunzătoare

din tabel sau scriu iniţiala prenumelui; se numără rezultatele

obţinute pagina 5 din caietul elevului (activitate individuală)

Desenează în casete şi numără: 2 colegi cu care se joacă la şcoală,

un joc preferat, 3 jucării preferate – pagina 5 (activitate individuală)

Sortare şi clasificare

după criterii date

Forma


elevului; creion

Pagina 5; creioane

Observarea modului

în care copiii


despre prieteni

AVAP 2.2

MM 3.1

AVAP 2.4

Desen: fiecare elev îşi va desena/picta prietenul sau jocul preferat

împreună cu acesta (individual)

Organizarea unor jocuri inspirate de muzica audiată (activitate în

grupuri mici).

Decuparea cărţilor de joc din povestea OPT ROŢI şi pregătirea

pentru activitatea de a doua zi (activitate individuală)

Întâlnirea de plecare: Ce mi-a plăcut azi? Ce am învăţat azi? Cum

m-am simţit azi? (grupuri mici)


Creaţii muzicale

accesibile

Bloc de desen, acuarele

Simfonia jucăriilor –

Leopold Mozart


copiilor în timpul

activităţilor

73

Ma

rti


DP 2.2; 3.1

CLR 3.2;1.3

1.4; 3.1

AVAP 1.2

CLR 4.2


Repovestire OPT ROŢI, pe baza cărţilor de joc (în perechi sau în

grupuri mici) Care este numele personajului principal din

poveste? Cu ce sunet începe cuvântul Opt (Roţi)? (activitate

frontală) - intuirea literei O

Realizarea literei O din sârmă, fire, plastilină (act. individuală)

Realizarea de corespondenţe între fiecare obiect desenat şi litera

iniţială a numelui acestuia (activitate individuală)

Conturarea literelor mici din casetă

Colorarea imaginilor care corespund unui cuvânt-etichetă dat/a

căror denumire conţine litera (o)

Încercuirea literei o în fiecare cuvânt (activitate frontală şi

individuală)

Desenarea literelor o şi O pe spaţiile date, cu diferite instrumente

(activitate individuală) - pagina 6 din caiet

A formula idei despre o

poveste audiată

Sunetul o

Litera mică şi litera

mare de tipar o/O

Cartea uriaşă OPT ROŢI,

cărţile de joc din poveste



elevului

Observarea modului

în care copiii

repovestesc cu

ajutorul cărţilor de joc

Observarea

răspunsurilor la

cerinţe, prin sondaj



MEM 4.1; 4.2

DP 2.1; 2.3

Complicarea poveştii OPT ROŢI după formula „Ce s-ar întâmpla

dacă...” (activitate frontală)

Rezolvarea labirintului cu cerinţa: Ajută personajul principal din

poveste să ajungă la unul dintre prietenii săi. (activitate individu-

ală)

Realizarea corespondenţei dintre imaginile din stânga paginii,

reprezentând detalii mărite, şi imaginile din dreapta, din care au

fost decupate aceste imagini

Vizionarea unei secvenţe din desenul animat „Povestea jucăriilor”

sau „Maşinuţe” (activitate frontală)

Formularea de întrebări/răspunsuri referitoare la conţinutul sec-

venţei vizionate, cu accent pe relaţiile din grupul de prieteni (acti-

vitate frontală)

Relaţii de tipul „dacă...

atunci…” între două

evenimente succesive

Interacţiuni simple cu

fiinţe şi obiecte familiare


elevului


elevului

Videoproiector, dvd cu

desene animate

„Povestea jucăriilor”

sau „Maşinuţe”

Observarea modului

în care copiii

realizează relaţii de

tipul

„dacă... atunci…”

Observarea

comportamentului

participativ la film şi

în cadrul discuţiei

Activităţi pe discipline: Limbă străină

Mie

rcu

ri


DP 2.2; 3.1

CLR 1.4; 2.2

2.4; 3.1


Joc didactic: Știm să circulăm? – folosirea cărţilor de joc, pe

partea cu indicatoarele de circulaţie (frontal)

Recunoaşterea cuvintelor uzuale scrise alături de imagini, în

puzzle-ul de pe pagina 8 din caiet

A cere şi a da informaţii;

a formula idei despre

circulaţie

Simboluri uzuale din

universul apropiat


povestea „Opt Roţi“


elevului

Observarea

răspunsurilor la


74

AVAP 2.3

Indicarea silabelor percepute, prin diferite semne: ridicarea unui

deget, a unui obiect, prin mimică sau prin semne grafice (activitate

frontală)

Colorarea desenelor reprezentând mijloacele de transport

(activitate individuală)

Pata de culoare

Pagina 8, creioane

colorate

MEM 1.1

Educaţie fizică

şi sport

Numărarea şi scrierea cifrei corespunzătoare numărului de

elemente ale unei mulţimi (cardinalul mulţimii)/ (activitate indivi-

duală)

Recunoaşterea cifrei 0 dintr-un şir de cifre scrise cu diferite

fonturi (activitate individuală)

Scrierea pe contur sau scrierea liberă a cifrei 0 folosind instru-

mente variate (activitate individuală)

Joc de mişcare„Bucheţelele”: copiii formează un cerc şi merg pe

circumferinţa acestuia executând diferite mişcări după comenzi

date - mers obişnuit, ca piticul, sărituri ca iepuraşul etc. La un

moment dat, învăţătoarea strigă un număr, de exemplu 4. Copiii

trebuie să formeze bucheţele de câte 4. Cei care nu au reuşit vor fi

penalizaţi să stea într-un picior, până se numără la 4. Jocul

continuă şi se strigă alte numere - din cele învăţate.

Numărul şi cifra 0

Pagina 9, creioane şi

alte instrumente de

scris

Observarea

răspunsurilor la


MM 1.4; 2.1;

2.2

AVAP 2.2

Exersarea asimilării integrale a cântecului „Prietenii mei” – (acti-

vitate frontală)

Joc de mişcare pe melodie (activitate pe grupe)

Desen inspirat de melodie (activitate individuală)


mişcare pe muzică

Pata de culoare

CD, casetofon

Acuarele, tempera


copiilor în timpul

asimilării cântecului


Jo

i


DP 2.2; 3.1

CLR 1.4; 2.2

2.4; 3.1

AVAP 2.3

CLR 4.2


Discuţii despre imaginea de pe pagina 10

Cu ce sunet începe cuvântul maşini? intuirea literei m/M (activi-

tate frontală)

Realizarea literelor m, M din sârmă, fire, plastilină (activitate

individuală)

Colorarea tuturor literelor care formează cuvântul maşini (activi-

tate individuală); Colorarea obiectelor al căror nume începe sau

conţine literele m, M (activitate individuală)

Încercuirea literelor m, M în fiecare cuvânt de sub casete (activi-

tate frontală şi individuală)

Desenarea literelor m şi M, cu diferite instrumente (activitate

individuală)

A formula idei

Sunetul m

Literele m/ M de tipar


elevului

Pagina 10, creioane

colorate sau alte

instrumente: pix,

creion, carioca, stilou

Observarea

răspunsurilor la


Observarea modului

de rezolvare a

cerinţelor, prin sondaj

CLR 1.4

Introducerea în activitate se face prin reactualizarea concluziilor

formulate pe imaginea de la pagina 10; se continuă cu discuţii

despre cele patru imagini de pe pagina 11: A - deformare;

A formula idei

Mişcare şi schimbarea

formei corpurilor


elevului


copiilor în timpul

activităţilor

75

MEM 3.1;

4.1; 4.2; 5.1;

B - rupere; C - spargere; D - întindere; Care ar putea fi cauzele

care au dus la efectele observate? (activitate frontală)

Completarea seriilor conform unei succesiuni logice (activitate

individuală)

(deformare, rupere,

întindere)


elevului

AVAP 2.3 Decorarea ramei tabloului desenat în ora anterioară folosind teh-

nici la alegere (linii cu pixuri colorate; rupere sau tăiere şi lipire

etc.)

Ruperea, tăierea şi

lipirea hârtiei; decupare

după contur

Hârtie de mătase, hârtie

creponată, foarfece,

lipici

Interevaluare „Turul

galeriei”

MM 1.4; 2.1;

2.2

AVAP 2.2

Exersarea asimilării integrale a cântecului „Trenuleţul” –

D. Voiculescu (activitate frontală)




mişcare pe muzică

Pata de culoare

CD, casetofon

Acuarele, tempera


copiilor în timpul


Vin

eri


DP 2.2; 3.1

AVAP 2.3

CLR 2.4

DP 2.3

MM 2.1


Joc de rol: Vrei să fii prietenul meu? (activitate frontală) Pentru

jocul de rol copiii decupează personajele de pe pag. 29 şi le lipesc

pe paie sau pe creioane. Cu ajutorul lor vor adresa colegilor

întrebarea Vrei să fii prietenul meu? pentru că eu sunt o persoană

care respectă următoarele reguli.....

Jocuri de grup cu figurinele pe băţ confecţionate

Jocuri de mişcare pe muzică (activitate frontală şi pe grupe)


Reguli în grupul de

prieteni

Pagina 29

foarfece, scotch, paie

sau creioane

Figurine pe băţ

confecţionate de copii,

CD cu melodii din

folclorul copiilor

Observarea relaţiilor

dintre copii în timpul

jocurilor

DP 2.1

CLR 4.2; 4.3;

Discuţii despre sentimentele faţă de prieteni

(activitate frontală)

Realizarea unui colaj/puzzle/desen/poster din desene/ cuvinte/alte

simboluri la alegere pentru a fi oferit unui prieten (activităţi

individuale)

Trăire şi manifestare

emoţională

Simboluri

neconvenţionale folosite

în exprimarea scrisă

Creioane colorate,

pixuri, foarfece, lipici

etc.

Expunerea produselor

la panoul intitulat

Prietenul meu



76

Săptămâna a II-a: 12-16 noiembrie

Ziua Competenţe

specifice


elevi Conţinut vizat / activat Resurse materiale Evaluare/ Feed-back


Lu

ni

DP1.1; 2.2;

3.1

AVAP 2.3

Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, calendar, meteo etc.

Exerciţii de identificare a unor norme elementare de conduită în

contexte familiare copiilor (pe stradă, în mijloacele de transport în

comun, în raport cu mediul înconjurător/natural)

Colorarea cu carioca a tabloului paginile 31 şi 32

Decuparea sub fomă de puzzle şi reconstituirea imaginii;

formulare de observaţii

Comunicare eficientă

Norme de conduită în

societate

Pata de culoare; tăiere pe

contur

Calendarul naturii


elevului; carioca,

foarfece

Observarea modului în

care copiii participă la

dialog

MEM 1.1

DP 1.2; 2.2

Numărare şi scrierea cardinalului unei mulţimi date; realizarea unei

mulţimi cu tot atâtea elemente, prin corespondenţă; realizarea unei

mulţimi care are cu un element mai mult decât o mulţime dată

Discuţii referitoare la poziţionarea maşinilor în parcare şi la

culorile acestora.

Completarea primei casete din josul paginii, cu cifra corespunză-

toare numărului total de locuri de parcare.

Completarea celei de-a doua casete cu cifra corespunzătoare

numărului de locuri ocupate.

Completarea celei de-a treia casete cu cifra corespunzătoare

numărului de locuri rămase libere.

Joc de rol : În parcare - Copiii sunt maşinuţe care circulă pe un

traseu stabilit printre bănci; se opresc la semafor; parchează respec-

tând reguli. Folosesc indicatoarele de circulaţie de pe cărţile de joc

Numerele naturale de la

0 la 5

Norme de conduită în

societate


elevului, creioane

Cărţile de joc cu indi-

catoare de circulaţie.

Cartoane colorate: roşu

şi verde

Observarea

răspunsurilor la

cerinţele de pe pag. nr.

12, prin sondaj

CLR 2.2; 2.3;

3.2

AVAP 1.2; 2.3

Observarea fotografiei de pe pagina 13 cu covoraşul de maşini. Se

poartă discuţii despre utilitatea acestuia. Se observă tipurile

variate de linii. (activitate. frontală)

Desen: fiecare elev va decora cu ajutorul liniei şi punctului un

covoraş de maşină - pagina 13 (activitate individuală)

A formula idei despre

utilitatea obiectelor

Punctul şi linia cu scop

de contur şi decorativ


elevului, creioane,

creioane colorate,

carioca, pixuri etc.

Interevaluare


DP 1.2; 2.2

CLR 2.2; 2.4

MEM 1.1

AVAP 1.2

DP 3.1

Ieşire în faţa şcolii, în curtea şcolii, în apropiere (oriunde sunt

câteva maşini).

Exerciţii de numărare a maşinilor, de identificare a culorilor şi

mărcilor. Observarea felului în care este scris numărul (ce repre-

zintă literele şi cifrele). Copiii memorează un număr şi la intrarea

în clasă desenează o plăcuţă de maşină şi scriu numărul memorat,

apoi îl transcriu pe spaţiul de scriere (activitate individuală)


m-am simţit azi?

Numerele de la 0-5


Maşinile parcate în

apropierea şcolii

Creioane, creioane

colorate, carioca,

pixuri, o coală A4 etc.

Observarea

comportamentului

elevilor în momentul

ieşirii în afara şcolii


77

Ma

rţi

DP 2.2; 3.1

CLR 1.2; 2.2;

2.4; 4.1; 4.3

Întâlnirea de dimineaţă: calendar, impresii, meteo etc.

Reactualizarea poveştii OPT ROŢI pornind de la cerinţa: Ce

personaj v-a plăcut? De ce?

Pornind de la cuvintele stradă/semafor: copiii intuiesc litera s/S;

remarcă asemănări cu elemente din experienţa proprie/ experienţe

din clasă etc.

Realizarea literei din plastilină, sârmă, fire (activitate individuală).

Identificarea şi încercuirea literei S; încercuirea cu o altă culoare

a literelor cunoscute; trasarea literelor s/ S pe spaţiile date (cu

creion, stilou, carioca); desenarea literelor în cuvintele scrise

lacunar; transcrierea cuvintelor formate

Comunicare şcolară

eficientă

Sunetul s

Literele s/S de tipar

Cartea uriaşă

Plastilină, sârmă, fire


elevului

Observarea


dialog

Observarea

răspunsurilor la

cerinţele de la pag. 14,

prin sondaj


CLR 2.3; 2.4

MEM 1.1;

1.2; 1.3

Exerciţiu joc: pe cartonaşe sunt scrise cifrele de la 1-5

Elevii se joacă în perechi; extrag o carte şi spun colegului la ce se gân-

desc atunci când văd cifra respectivă (ex. doi fraţi, cinci degete etc.)

Numărarea copiilor din desenul de la pagina 15 caietul elevului

Rezolvarea sarcinilor de la pagina 15:

- desenează tot atâtea mingi

- desenează în fiecare mulţime tot atâtea elemente câte indică

numărul dat (cardinalul mulţimii).

Exerciţiu în perechi: pe rând, copiii arată unul altuia un număr de

obiecte/rechizite pe care le au la îndemână: 2 creioane, 1 gumă, 4

carioca etc. Fiecare are sarcina să spună cardinalul mulţimii de

obiecte.


semnificaţia personală a

numerelor


Cărţile de joc cu

cifrele de la 1 la 5


elevului,

creion

Rechizite

Observarea

răspunsurilor la

cerinţele de la pagina

15, prin sondaj

Interevaluare

Activităţi pe discipline: Limba străină

Mie

rcu

ri


DP 2.1; 2.3

CLR 2.2; 2.3;

4.3; 4.1

Întâlnirea de dimineaţă: calendar, impresii, meteo

Discuţii libere pornind de la întrebarea: Ce vezi în drumul către

şcoală?

Trasarea drumului pe care cred ei că îl parcurge OPT ROŢI până

la şcoală; prezentarea elementelor întâlnite pe drum, până la

şcoală; indicarea numărului de silabe pentru fiecare cuvânt, prin

ridicarea unui număr corespunzător de creioane

Completarea spaţiilor cu elementele grafice indicate


drumul către şcoală

Elemente grafice din

componenţa literelor de

mână


elevului,

creion, creioane

colorate, carioca

Observarea

răspunsurilor la

cerinţele de la pagina

16, prin sondaj

MEM 1.1;

1.2; 1.3

CLR 2.2; 3.2

Formarea de mulţimi cu 1, 3, 5, 6, 7 obiecte, prin adăugare

consecutivă

Numărarea maşinilor din desenul de la pagina 17; colorarea în

tabel a tot atâtea elemente cât indică cifra din dreptul fiecărei

coloane; scrierea cifrei 7

Discuţii despre locul în care preferă să meargă în călătorie

împreună cu părinţii; motivarea alegerii



locuri preferate


elevului


care copiii rezolvă

sarcinile de la pagina

17

78

79

MM 1.1; 1.4;

2.2

AVAP 1.2;

2.2; 2.1; 2.3

Exersarea asimilării integrale a cântecului Semaforul (activitate

frontală)

Joc de mişcare pe melodie (activitate frontală/ pe grupe)

Realizarea unui colaj – Semaforul (activitate în grup)

Cântarea vocală şi

mişcarea pe muzică

Tăierea şi lipirea hârtiei,

decupare

Cântecul Semaforul


foarfece, creioane, coli

A4

Interevaluare



Jo

i


DP 2.2; 2.3;

CLR 1.2; 2.2,

4.2; 4.3

AVAP 1.2

Întâlnirea de dimineaţă: calendar, meteo, impresii etc.

Discuţii despre anotimpul din poveste şi despre activităţile pe care le

desfăşoară OPT ROŢI - imaginile de la fermă care indică activităţile

specifice anotimpului toamna, din cartea uriaşă (activitate frontală)

Pornind de la cuvântul ŞERPUIT (drumul de la pagina 16 din

caietul elevului) se intuieşte litera Ş

Stabilirea de asemănări şi deosebiri între literele Ş şi S;

Identificarea drumului pe care trebuie să-l urmeze OPT ROŢI

pentru a ajunge în livadă (labirint)

Identificarea şi colorarea literelor Ş /ş; Desenarea literelor ş şi Ş,

cu diferite instrumente (activitate individuală)

A formula idei

Sunetul ş

Literele ş/Ş de tipar

Cartea uriaşă


elevului,

creioane colorate

Observarea participării

la dialog

Evaluare prin sondaj

DP 1.3; 3.1

CLR 2.3; 3.2

MEM 1.1;

1.2; 1.5

Jocul cu tematică - Fructe

Cerinţă: fiecare copil trece pe la cât mai mulţi colegi şi îi întreabă

ce fructe preferă; în funcţie de răspuns, bifează în căsuţele cores-

punzătoare sau scrie iniţiala prenumelui; se numără rezultatele –

pagina 19 din caiet

Scrierea pe etichetele de sub coş a cifrei corespunzătoare

numărului de mere din coş; desenarea în coş a tot atâtea fructe (la

alegere) cât arată cardinalul; ordonare crescătoare, conform

cantităţii, a cifrelor corespunzătoare; completarea axei

Respectarea diversităţii

A formula o solicitare

Numerele de la 0-7


elevului, creion


elevului

creioane colorate


care relaţionează

copiii


AVAP 1.2;

2.2; 2.3

Completare contur maşină (1-7)

Modelarea din plastilină a unor fructe (maxim 7); expunerea în

cadrul Muzeului fructelor

Tehnici simple: modelaj Plastilină Expunerea produselor

realizate; aprecieri

frontale

MM 1.1; 1.4;

2.2

AVAP 1.2;

2.2; 2.1; 2.3

Exersarea asimilării integrale a cântecului Fructele (activitate

frontală)


Realizarea unui colaj – Coşul cu fructe (activitate în grup)



Tăierea şi lipirea hârtiei,

decupare

Cântecul Fructele


foarfece, creioane, coli

A4

Interevaluare


Vin

eri

DP 2.1; 2.3;

3.1

Întâlnirea de dimineaţă: prezenţă, meteo, calendar

Joc de cunoaştere şi autocunoaştere: Trenul calităţilor

Desfăşurare: copiii formează un cerc cu faţa spre interior. Un

copil este locomotiva şi cu sunete specifice se învârte de jur-

împrejurul cercului. Se opreşte în faţa unui coleg/ă, îşi spune

numele şi o calitate. Copilul în faţa căruia s-a oprit se prinde de

Autocunoaştere şi

atitudine pozitivă faţă

de sine si fata de ceilalţi

Calendarul naturii

CD cu fond muzical

adecvat, casetofon


la joc a copiilor

MEM1.1

locomotivă, devenind vagon. Pe rând, fiecare vagon nou prin

oprire în faţa unui alt copil îşi spune numele şi o calitate, până ce

toţi participanţii formează o garnitură de tren.

Treptat sunt numărate vagoanele pe care le are trenul.

Se va observa că de fiecare dată numărul lor creşte.

CLR 2.2; 3.2;

4.3

AVAP 1.2; 2.1

DP 1.1; 1.2

Discuţii despre tren ca mijloc de transport. Din joc se observă

componenţa lui, sunetul specific. Se analizează imagini cu diferite

feluri de trenuri.

Descoperirea diferenţelor care apar la „Opt Roţi“

Trasarea conturului celor trei mijloace de transport

Colorarea mijlocului de transport preferat

Scrierea numelui mijlocului de transport preferat, desenand

literele; corespondenţă între imaginea cu mijlocul de transport şi

imaginea mediului pe unde circulă (aer, apă, sol)

Reguli de comportare în mijloacele de transport.



despre tren, ca mijloc de

transport

Culoarea

Reguli de conduită în

mijloace de transport

Imagini cu trenuri


elevului

Creioane colorate



la dialog



Săptămâna a III-a: 19-23 noiembrie

Ziua Competenţe

specifice


elevi Conţinut vizat/activat Resurse materiale

Evaluare/

Feed-back


Lu

ni

DP 2.1; 2.2;

2.3; 3.1

MEM 1.1; 1.4

CLR 2.3; 2.4

Întâlnirea de dimineaţă: noutăţi, impresii, meteo etc.

Joc de cunoaştere şi autocunoaştere: Grupurile

Cerinţă: grupul de elevi se aşază în două şiruri faţă în faţă de-a

lungul unei sfori, la distanţă de 2-3 paşi în spate. Profesorul spune

pe rând enunţuri de tipul:

Să calce pe sfoară toţi cei care iubesc anotimpul toamna! (sunt

număraţi copiii care formează grupul, scurtă motivare a alegerii

făcute). Copiii se retrag la locurile lor.

Să calce pe sfoară toţi cei care, asemenea lui Opt Roţi, şi-au găsit

la şcoală noi prieteni! (sunt număraţi copiii care formează grupul,

se face comparaţie cu grupul anterior ca mărime, sunt întrebaţi

care sunt noii prieteni, de ce îi consideră prieteni).

Să calce pe sfoară toţi cei care îşi ajută părinţii în treburile de

acasă! (se face comparaţie ca mărime cu grupurile anterioare, sunt

întrebaţi care sunt activităţile şi cum se simt când ajută etc.)

Jocul poate continua cu alte enunţuri care favorizează

recunoaşterea comportamentelor moral-civice.

Autocunoaştere şi


de sine

Calendarul naturii

Sfoară

Observarea modului


la joc şi la dialog

80

CLR 2.3

MEM 3.2

Discuţii despre mijloace de transport

Joc didactic: crearea unor modele repetitive cu mijloace de

transport pe liniatură de matematică

A formula idei

Modele repetitive

Ppt - mijloace de

transport


desenului dat

AVAP 2.3

MEM 4.1

Decuparea maşinuţelor de pe pagina 21 din caietul elevului.

Organizarea de jocuri în care copiii folosesc/răspund unor

comenzi în care sunt folosiţi operatorii logici „şi”, „nu” – cu

ajutorul jetoanelor decupate (Exemplu: „Aşază pe coală 3

maşinuţe verzi şi 3 albastre.”; „Pune pe mijlocul mesei maşinuţe

de orice culoare, dar nu albe.”; „Lipeşte în josul paginii două

autoturisme şi o betonieră.”; „Lipeşte pe latura stângă a foii de

hârtie un camion.” etc.) (activitate individuală)

Tehnici simple:

decuparea după contur

Operatorii logici

„şi”, „nu”


elevului,

foarfece, lipici, o coală

albă A4

Evaluarea produselor

prin sondaj

Observarea modului

în care copiii înţeleg

operatorii logici

„şi”, „nu”

AVAP 1.2

MM 3.1

DP 3.1

Realizarea unor compoziţii, individual/în perechi/în grup, folosind

culori la alegere şi tehnici improvizate – Exemplu: stropire,

suflare, tragere şi zgâriere, amprentare, obţinerea formelor

spontane prin presarea hârtiei etc. (activitate individuală)

Audierea unor creaţii muzicale accesibile; exersarea mişcării

spontane pe muzică


m-am simţit azi?

Tehnici simple:

stropire, suflare,

amprentare etc.

Creaţia muzicală

accesibilă

Acuarele, coală de bloc

de desen, pensule etc.

CD cu creaţii muzicale

accesibile

Interevaluare



Ma

rţi

DP 2.2; 3.1

CLR 1.2; 2.2;

2.4; 4.1; 4.3


Repovestire prin ordonarea imaginilor prezente pe cărţile de joc -

povestea OPT ROŢI (activitate în perechi)

Comunicarea eficientă


poveste

Cartea uriaşă

OPT ROŢI

Observarea


repovestire


CLR 2.3; 2.4

MEM 1.1;

1.2; 1.3

Exerciţiu joc: copiii privesc imaginea de la pagina 24 şi

formulează enunţuri respectând următorul algoritm:

Văd/Observ, Mă gândesc, Mă întreb

Numărare de elemente de pe pagina 24: case, poduri, treceri de

pietoni, copii, semafoare, clădiri (individual)

Completarea unui tabel pe coală de flip-chart cu cifre

corespunzătoare elementelor numărate în imagine


imagine dată

Recapitulare:

Numerele de la 0-7


elevului,

creion

Coală de flip-chart,

markere

Observarea

răspunsurilor elevilor

Interevaluare

Activităţi pe discipline: Limba străină


Mie

rcu

ri

DP 2.1; 2.3

CLR 2.2; 2.3;

4.3; 4.1;


Discuţii libere pornind de la întrebarea: Ce a învăţat OPT ROŢI în

Școala Maşinuţelor? Oare a învăţat şi să scrie? Se face legătura

cu elementele grafice care intră în componenţa literelor de mână

Completarea spaţiilor de la pagina 25 cu elementele grafice

indicate (activitate individuală)

A formula idei despre ce

se învaţă la şcoală


componenţa literelor de

mână


elevului,

creion, creioane

colorate, carioca

Observarea modului

în care copiii

realizează elementele

grafice

81

AVAP 2.4

MEM 1.1;

1.2; 1.3

Decuparea formelor geometrice de la pagina 27

Reconstituirea maşinii de la pagina 26 prin lipirea formelor

geometrice în conturul dat

Numărarea figurilor geometrice de fiecare fel şi completarea cu

cifra corespunzătoare în tabelul dat

Tehnici simple-decuparea

după contur

Recapitulare:

Numerele de la 0-7

Paginile 26 şi 27 din

caietul elevului

Observarea modului

în care copiii rezolvă

sarcinile

MM 1.1; 1.2;

2.2

AVAP 1.2

Exersarea de numărători din folclorul copiilor (frontal)

Jocuri de mişcare (activitate frontală/ pe grupe)

Desen liber inspirat de melodiile audiate (individual)



Linie şi punct

CD cu cântece din

folclorul copiilor

Coli A4, culori

Interevaluare




Jo

i

DP 2.2; 2.3;

CLR 1.2; 2.2

AVAP 1.1


Discuţii despre meserii care au legătură cu mijloacele de transport:

mecanic, şofer, spălător de maşini, vopsitor, electrician etc.


Povestirea unui eveniment sau a unui lanţ scurt de evenimente

personale legate de un mijloc de transport, cu ajutorul desenului,

picturii, modelajului, colajului etc. (activitate individuală)


meserii care au legătură

cu mijloacele de

transport

Tehnici de lucru

Cartea uriaşă

Creioane colorate,

acuarele, foarfece, lipici

Observarea


MEM 2.2

AVAP 2.2; 2.3

Jocuri cu maşinuţe în parcări create de copii; deplasarea

maşinuţelor în funcţie de anumite cerinţe formulate de către elevi:

(Exemplu: Împinge maşina numărul 2 către locul de parcare!)

Discuţii despre efectele observabile ale forţelor

Realizarea de construcţii libere, spontane, pe care le pot folosi în

jocul cu maşinile (activitate frontală)

Forţe: efecte

observabile ale forţelor

(împingere, tragere)

Tehnici simple: modelaj,

tăierea hârtiei, lipire etc.

Maşinuţe numerotate cu

cifrele de la 0 la 7;

materiale şi instrumente

diverse

Observarea modului

în care relaţionează

copiii în timpul

jocului

AVAP 2.2; 2.3 Realizarea unei machete Parcarea din faţa blocului Tehnici simple: modelaj,

tăierea hârtiei, lipire etc.

plastilină, hârtie,

creioane colorate, lipici,

carton,

Turul galeriei

MM 1.4; 2.1;

2.2;

AVAP 1.2; 2.2

Exersarea asimilării integrale a cântecului Fuga jucăriilor



Realizarea unei compoziţii inspirate de melodie



Compozitia

Cântecul Fuga jucăriilor

jucării muzicale

Creioane colorate, coli

A4

Observarea


activitate

Vin

eri

DP 2.1; 2.3;

3.1

MEM1.1

MM: 1.1; 1.2

Întâlnirea de dimineaţă: prezenţă, meteo etc.

Joc de cunoaştere şi autocunoaştere: Dacă aş fi...

Desfăşurare: copiii îşi prezintă opţiunile, motivând alegerea făcută

– Dacă aş fi maşină, aş fi... .pentru că ...

În funcţie de opţiunile pe care le fac se pot grupa apoi şi se pot

număra în fiecare grup.

Joc de recunoaştere a sunetelor din natură/ zgomotelor, printre

care sunt şi cele făcute de mijloace de transport (activitate

frontală)

Autocunoaştere şi


de sine

Numere naturale

Sunete din natură

Calendarul naturii

CD cu fond muzical

adecvat, casetofon, CD

cu sunete din natură

Observarea

participării la jocuri a

copiilor

82

CLR 1.1; 1.2;

2.1; 2.3; 2.4

Verificarea poveştii OPT ROŢI

Sarcini: - învăţătorul face diverse afirmaţii pe baza textului. Elevii

trebuie să răspundă cu ADEVĂRAT sau FALS.

- elevii sunt solicitaţi să formuleze întrebări pentru colegi

pe baza textului.

-pe grupuri elevii îşi aleg momentul care le-a plăcut cel

mai mult şi explică alegerea făcută.

Joc de rol: OPT ROŢI este colegul meu/ Îi adresez o întrebare/ Îi

dau un sfat



despre conţinutul

poveştii

Cartea uriaşă Observarea







mediului


mediului



mediului


mediului

Muzică şi mişcare Arte vizuale şi abilităţi practice Disciplină opţională


practice

Limbă modernă Educaţie fizică şi sport Muzică şi mişcare Educaţie fizică şi sport

83

Proiectarea unității tematice „DEGEŢICA“

Perioada: 3 săptămâni (26 noiembrie-14 decembrie)

Săptămâna I: 26 noiembrie-29 noiembrie

Ziua Competențe

specifice



Lu

ni


DP 2.2; 3.1

AVAP 2.2

DP 2.3


Discuții despre semnificația lunii decembrie; observarea

calendarului de la pagina 5 din caietul elevului; discuții despre

membrii familiei și prieteni născuți în această lună/ sărbători în

familie

Desen (act. individuală): fiecare elev va desena cu creion sau

direct cu acuarele, în ferestrele de la pagina 5 din caietul elevului

elementele preferate specifice fiecărui anotimp

Anotimpul preferat – Fiecare copil va numi anotimpul preferat

şi va preciza un lucru/ motiv pentru care îndrăgeşte anotimpul

respectiv.

Comunicarea în


Autocunoaştere şi

atitudine pozitivă faţă de

sine şi faţă de ceilalţi

Pata de culoare

Preferinţe personale

Calendarul naturii


elevului

Observarea



desenelor


copiilor în timpul

activităților

CLR 1.2; 1.4;

3.2

DP 2.2; 2.3

MEM 3.1; 5.1

Audierea poveștii „Degețica“ – predicții cu termeni dați și predicție pe parcurs (activitate frontală)

Discuții despre mesajul poveștii; formulare de întrebări care

dezvoltă gândirea critică despre relații și reguli în familie și în

grupul de prieteni (activitate frontală)

Copiii formează grupuri mici, după anotimpul preferat şi enunţă

caracteristicile anotimpului, povestesc întâmplări ce au avut loc în

anotimpul preferat (activitate în grupuri mici)

Dialogul

Comunicarea în cadrul

grupului

Sortare – grupare

Cartea uriașă

„Degețica“


în timpul audierii

poveștii

MEM 5.1

MEM 1.1; 6.2

CLR 4.1.

Calendarul evenimentelor importante din luna decembrie (activi-

tate frontală) - Cerința: se identifică evenimentele lunii decembrie

- Sf. Nicolae, Crăciunul, sf. anului etc. și fiecare elev își încer-

cuiește pe calendarul de pe pagina 5 din caiet zilele respective;

individual, marchează și alte zile importante pentru ei, pe care le

cunosc; numără zilele încercuite - pagina 5 (activitate individuală)

Marcarea săptămânii curente în calendar (activitate frontală)

Transcrierea liberă a numelui evenimentului/ evenimentelor prefe-

rate din decembrie pe o coală A4 (ex: Moş Nicolae, Crăciun, Anul

Nou)

Sortare după criterii

date

Desenarea literelor de

tipar


elevului; creion

Coala A4, creion

Observarea modului

în care copiii

completează

calendarul cu

evenimente

AVAP 2.3

MM 1.4

Decuparea cărților de joc din povestea „Degețica“ și pregătirea

pentru activitățile următoare (act. individuală)

Audiţie muzicală


Receptarea creaţiilor

muzicale

Paginile 1 și 3, foarfece

Anotimpurile de A.

Vivaldi


și frontale

84

DP 2.3; 3.1

Întâlnirea dinaintea plecării: Ce mi-a plăcut azi? Ce am învățat

azi? Cum m-am simțit azi?

Rutine şcolare M

arți


DP 2.2.; 3.1

CLR 1.3;

1.4.; 3.1; 3.2

AVAP 1.2

CLR 4.1


Repovestire „Degețica“, pe baza cărților de joc (în perechi sau în

grupuri mici)

Care este numele personajului principal din poveste? Cu ce sunet

începe cuvântul Degețica? (activitate frontală) - intuirea literei D

Realizarea literei D din sârmă, fire, plastilină (individual)

Colorarea literelor D și d de la titlu

Conturarea literelor de pe carte pentru a obține numele poveștii Recunoașterea literelor d, D în șirul literelor scrise cu fonturi

diferite

Completarea literei D în fiecare cuvânt (frontal și individual)

Desenarea literelor d și D pe spațiile date cu diferite instrumente

(activitate individuală) - pagina 6 din caiet


Sunetul d

Litera mică și litera

mare de tipar d/D

Cartea uriașă

„Degețica“, cărțile de

joc din poveste



elevului

Observarea modului

în care copiii

repovestesc cu

ajutorul cărților de joc

Observarea

răspunsurilor la

cerințe, prin sondaj

Activități pe discipline: Religie


MEM 3.1;

4.1; 4.2; 6.2

CLR 2.2

AVAP 1.2

DP 1.2

Numirea şi ordonarea anotimpurilor şi a lunilor anului cu ajutorul

cărţilor de joc (activitate frontală)

Identificarea consecinţelor schimbării anotimpurilor asupra pro-

priului corp (activitate frontală)

Observarea imaginilor de la pagina 7 și realizarea de corespondenţe

între numele anotimpurilor și imaginea corespunzătoare, apoi numele

anotimpului și hainele corespunzătoare (activitate individuală)

Se observă pagina din cartea uriașă în care Degețica și-a luat o

frunză pentru a se feri de frig. Se poartă discuţii despre utilitatea

îmbrăcămintei.

Colorarea hainelor pe care le poartă în anotimpul preferat.

(individual)

Joc în perechi: De ce? – Întreabă colegul de ce ar alege să poarte

un anumit obiect de îmbrăcăminte într-un anumit anotimp. De ce

porţi iarna căciulă/ vara şapcă etc.? De ce nu porţi iarna

sandale? etc. (activitate în perechi)

Unități de măsură a

timpului: anotimpurile

Dialogul-Formulare de


Culorile spectrului solar

Autoservire, îngrijirea

sănătăţii

Cărţile de joc


elevului


elevului

Observarea modului

în care copiii

realizează

corespondența între

anotimpuri, numele

lor și îmbrăcămintea

necesară


copiilor şi a gradului


Activități pe discipline: Limba modernă

Mie

rcu

ri Activități integrate

DP 2.2; 3.1

CLR 1.4; 2.2

2.4; 3.1;

Întâlnirea de dimineață – noutăți, impresii, meteo etc.

Joc didactic: Recunoaște anotimpul! – folosirea cărților de joc, pe

partea cu imaginile specifice anotimpurilor (activitate în perechi)

Dialogul – a formula


despre anotimpuri

Cărțile de joc din

povestea „Degețica“

Observarea reacției

copiilor în timpul

jocului

85

CLR 4.1

AVAP 2.3

Joc didactic: Cuvântul interzis – descrierea unui anotimp evitând

folosirea numelui acestuia. Colegii trebuie să ghicească despre ce

anotimp este vorba.

Indicarea silabelor percepute în diferite cuvinte rostite, prin

diferite semne: ridicarea unui deget, a unui obiect, prin mimică sau

prin semne grafice (activitate frontală)

Completarea spaţiilor de la pagina 8 cu elementele grafice indicate


Colorarea căciulilor și a fularelor (activitate independentă)


componența literelor de

mână

Linia şi punctul

Pagina 8, creioane

colorate

Observarea modului

de marcare a silabelor

din cuvinte

Analiza individuală a

realizării semnelor

grafice

MEM 1.1

CLR 2.3

AVAP 2.3

Numărarea și scrierea cifrei corespunzătoare numărului de ele-

mente ale unei mulțimi (activitate individuală)

Recunoașterea cifrei 8 dintr-un șir de cifre scrise cu diferite fonturi


Scrierea pe contur şi/ sau scrierea liberă a cifrei 8 (activitate

individuală)

Joc didactic în perechi: Spune-mi despre...! În perechi, copiii își indică pe rând, unul celuilalt, obiecte din clasă pe care trebuie să le

numere, apoi să le descrie. Câștigă cine nu greșește numărătoarea.

(activitate în perechi)

Crearea unui desen amuzant pornind de la cifra 8 (activitate

individuală)


A formula o solicitare

Compoziţii

Pagina 9, creioane și alte instrumente de scris

Obiecte din sala de

clasă

Observarea

răspunsurilor la


Interevaluare

MM 1.1; 2.1;

2.2

AVAP 2.3

DP 3.1

Exersarea asimilării integrale a cântecului „Ninge, ninge “


Joc de mișcare pe melodie; acompaniere cu jucării muzicale

(activitate pe grupe)




Cântare vocală și mișcare pe muzică

Pata de culoare

Rutine şcolare

CD, casetofon

Acuarele, tempera sau

creioane colorate şi

carioci


copiilor în timpul


Expunerea desenelor

realizate

Activități pe discipline: Educație fizică și sport

Jo

i


DP 2.2; 3.1

CLR 1.4; 2.2

2.4; 3.1

AVAP 2.3


Discuții despre imaginea de pe pagina 11

Cu ce sunet începe cuvântul toamnă? intuirea literelor t/T

(activitate frontală) Ce s-a întâmplat în anotimpul toamna, în

povestea Degețica?

Realizarea literelor t, T din sârmă, fire, plastilină (act. individuală)

Colorarea literelor t/T (activitate individuală)

Identificarea în imagine a elementelor a căror denumire conţine

sunetul t şi specificarea poziţiei acestuia. (activitate frontală)

Dialog despre anotimpuri

Sunetul t

Literele t și T de tipar

Sunetul. Cuvântul


elevului

Creioane colorate sau

alte instrumente: pix,


Observarea


Observarea formulării

răspunsurilor la


86

CLR 2.3; 4.1

Încercuirea cuvintelor în componența cărora se întâlnesc literele t,

T (activitate individuală)

Completarea literelor t, T în fiecare cuvânt scris sub desene

(activitate frontală și individuală)

Crearea unei poveşti în lanţ în care să apară toate cele patru

elemente (activitate frontală)

Trasarea pe contur sau scrierea liberă a literelor t și T, cu diferite

instrumente (activitate individuală)


Observarea modului

de rezolvare a

cerințelor, prin sondaj

CLR 1.4

MEM 3.1; 6.2

CLR 4.2

MEM 5.2

Realizarea corespondenței dintre anotimpuri și lunile care îl

alcătuiesc (verso cărți de joc)

Numirea şi ordonarea anotimpurilor şi a lunilor anului cu ajutorul

cărţilor de joc (activitate frontală)

Identificarea prezenţei apei în natură sub diverse forme (nori,

zăpadă, marea) în imaginile de pe cărţile de joc. Identificarea unor

fenomene ale naturii (ninsoarea) (activitate frontală)

Transcriere – numele lunii în care s-a născut fiecare sau numele

lunii preferate (activitate individuală)

Crearea si rezolvarea de probleme de aflare a sumei sau a

diferenţei cu numere de la 0 la 8, pe baza imaginilor de pe cărţile

de joc (activitate frontală)

Unități de măsură a

timpului – lunile anului

Literele mari şi mici de

tipar

Adunarea şi scăderea cu

1-5 unităţi

Cărțile de joc

Coli albe sau liniate cu

spaţii de 1-2 cm

Jetoane cu numere

Observarea modului

de rezolvare a

cerințelor

Interevaluare

Verificarea

răspunsurilor în urma

ridicării jetoanelor cu

numerele care

reprezintă rezultatele

operaţiilor

CLR 1.1; 1.2

AVAP 2.2; 2.3

Discuţii despre sărbătorile de iarnă, despre semnificaţia lor


Decuparea după contur a ciorapului de pe paginile 31-32, decorare

folosind liber linia și punctul cu scop de decor (activitate

individuală sau în perechi)



despre sărbătorile de iarnă

Decupare după contur,

colaj

Ciorapul lui Moş

Nicolae, paginile 31-32

din caiet

Creioane colorate sau




elevilor

MM 1.1; 2.1;

2.2

AVAP 2.3

DP 3.1

Exersarea asimilării integrale a cântecului „Săniuţa fuge“


Joc de mișcare pe melodie; acompaniere cu jucării muzicale (acti-

vitate pe grupe)





Pata de culoare

Rutine şcolare

CD, casetofon

Acuarele, tempera sau


carioci


copiilor în timpul


Expunerea desenelor

realizate

Vin

eri


DP 2.2; 3.2

MEM 3.2


Discuții despre reguli elementare ale noilor rutine specifice activi-

tăţii şcolare: pauze, orar zilnic, orar săptămânal (activitate frontală)

Abilități și atitudini în

învățare

Durata activităţilor


elevului

Observarea


87

Joc de rol: Cum îmi pregătesc ghiozdanul; (activitate în perechi)

Jocuri libere

CLR 1.4; 2.2

2.4;

CLR 3.1; 4.1

AVAP 2.3

Discuţii despre semnificaţia zilei de 6 decembrie (activitate

frontală)

Joc de rol: Întâlnire cu Moş Nicolae (activitate în grupuri mici)

Realizarea unui bilet de mulţumire adresat lui Moş Nicolae

folosind desene şi simboluri (activitate individuală). Prezentarea

biletului realizat (activitate frontală)

Scriere funcţională

Biletul

Elemente de limbaj

plastic

Coli albe, creioane

colorate, carioci, stilou,

pix

Observarea


activitate


şi colective

Disciplină opţională

Activități pe discipline: Educație fizică și sport

Săptămâna a II-a: 3-7 decembrie

Ziua Competențe

specifice




Lu

ni

DP 2.1; 2.3

AVAP 2.3

Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, calendar, meteo etc.

Joc de rol: Prietene, ajută-mă! Simularea unor situații problemă în

care se cere și se oferă ajutor

Formulare de idei despre urmările pozitive şi negative ale

diferitelor acte de comportament asupra propriei persoane şi

asupra grupului de prieteni (activitate frontală)

Realizarea unui desen care prezintă o situaţie în care cineva are

nevoie de ajutor (activitate individuală)

Emoţii de bază în

contexte familiare

Compoziţii libere

Calendarul naturii

Scaunul meteorologului

de serviciu

Imagini suport

Observarea


Expunerea desenelor

CLR 2.2; 2.3;

3.2

MM 2.3; 3.1

Repovestire „Degeţica“, pe baza cărţilor de joc şi a cărţii uriaşe

Alegerea unui moment din poveste preferat şi prezentarea

acestuia. Motivarea alegerii (activitate frontală)

Formularea de întrebări/ răspunsuri referitoare la conţinutul imagi-

nilor de pe cărţile de joc sau pornind de la conţinutul poveştii

(activitate frontală) – Ce întrebări aş pune dacă vreau să primesc

răspunsul „Rândunica a îndrăgit-o pe Degeţica pentru că era

harnică şi bună.“? (se dă răspunsul şi se solicită întrebarea)

Joc Mima -Mimarea unei secvenţe din poveste, pe muzică, fără a

folosi cuvinte ci doar onomatopee (activitate în perechi sau în

grupuri mici)


Mişcare pe muzică

Cartea uriaşă

„Degeţica“,

cărţile de joc

Observarea modului


Aprecierea selectivă a

răspunsurilor/ întrebă-

rilor formulate din

punct de vedere al

corectitudinii şi logicii

lor


copiilor din fiecare

grup

MEM 1.1 Numărarea elementelor unor mulţimi date (individual)

Numărarea elementelor unor mulţimi date şi încercuirea cifrei

corespunzătoare + completarea căsuțelor libere cu tot atâtea ele-

mente câte are mulţimea vecină (individual)

Numărul și cifra 9 Pagina 12 din caietul

elevului, creion

Observarea modului

de rezolvare a


88

CLR 2.3

MEM 1.4;

1.6; 5.2

Scrierea pe contur sau scrierea liberă a cifrei 9 (activitate

individuală)

Joc didactic în perechi: Numește nouă obiecte de același fel! În

perechi, copiii își indică pe rând, unul, celuilalt obiecte din clasă

care sunt cel puțin câte nouă (nouă creioane etc.)

Rezolvarea de probleme în care intervin operaţii de adunare şi

scădere cu 1-5 unităţi, cu suport intuitiv

Cuvântul

Adunarea şi scăderea cu

1-5 unitati

Obiecte din sala de

clasă, ce pot fi

numărate

Planşe cu imagini

Jetoanele cu numere

Interevaluare

Observarea şi

verificarea

răspunsurilor la

probleme indicate cu

ajutorul jetoanelor cu

numere

AVAP 1.2; 2.3

AVAP 1.2

CLR 2.2

DP 3.1

Se creează haine de iarnă pentru silueta de la pagina 13, pe coli de

bloc de desen, cu acuarele (activitate individuală). Se decupează

hainele de iarnă create și se lipesc pe silueta de la pagina 13 din

caietul elevului

Se formulează idei despre utilitatea elementelor (hainelor) create



Tehnici simple: tăiere și lipire

Dialogul

Rutine şcolare


elevului, foarfece, lipici

Cartea uriașă


Observarea modului

de rezolvare a

cerințelor

Interevaluare

„Turul galeriei“


Ma

rți

DP 2.2; 3.1

CLR 1.2; 2.2;

2.4; 4.1;

CLR 4.3

AVAP 2.3


Se formulează răspunsuri la întrebări despre imaginea de pe

pagina 14 din caietul elevului

Ce sunet se aude la începutul cuvântului țânțar? Intuirea literelor

ț/ Ț

Realizarea literei din plastilină, sârmă, fire (activitate individuală)

Identificarea și prin încercuire a literei ț în șirul literelor date;

încercuirea cu o altă culoare a literelor cunoscute; trasarea

literelor ț/ Ț pe spaţiile date (cu creion , stilou, carioca); scrierea

literelor în cuvintele scrise lacunar; transcrierea liberă a cuvintelor

formate pe un alt caiet; despărţirea cuvintelor în silabe şi indicarea

numărului de silabe (activitate individuală+frontală)

Realizarea unei „planşe“ pentru alfabetarul clasei pentru o literă

preferată (activitate individuală)

Sunetul ţ

Litera mică și litera

mare de tipar ţ/Ţ


elevului

Sârmă, fire, plastilină,

creioane, creioane

colorate

Coli A4, creioane

colorate, carioci, hârtie

glasată

Observarea modului

de rezolvare a


Afişarea planşelor

realizate pentru

alfabetar


CLR 2.3; 2.4

MEM 3.1; 3.2

Joc didactic: Ghici ce e? Copiii sunt legați la ochi pe rând și li se

dă să miroasă diferite legume şi fructe. Trebuie să recunoască

obiectul după miros. Formulează răspunsuri la întrebări despre

simțuri și despre părțile corpului omenesc.

Realizarea corespondenței între desene și cuvintele care

denumesc părțile corpului (activitate frontală)

Identificarea simţurilor şi a utilității acestora în explorarea

mediului înconjurător (activitate frontală)

A identifica un obiect

Corpul omenesc.

Simțurile

Eșarfe, fructe diverse,

flori etc.


elevului, creion

Observarea

comportamentului

copiilor în timpul

jocului

89

AVAP 1.2

Joc didactic: Ghici, ce este? Fiecare copil se gândeşte la un lucru

pe care îl descrie folosind însuşiri descoperite cu ajutorul

simţurilor. Ceilalţi copii trebuie să ghicească la ce obiect s-a

gândit copilul care a făcut descrierea (Ex: Am un obiect rotund,

roşu, parfumat, dulce, cu coaja fină. Ghici, ce este?)

Caracteristici ale

obiectelor şi materialelor



Mie

rcu

ri

DP 2.1; 3.1

AVAP 1.1;1.3

CLR 2.2; 2.3;

1.3

Întâlnirea de dimineaţă: calendar, impresii, meteo

Vizionarea unui fragment din desenul animat Degețica;

recunoașterea momentului poveștii Repovestire în perechi cu ajutorul cărților de joc

Indicarea numărului de silabe pentru fiecare cuvânt indicat de

învățătoare, prin ridicarea unui număr corespunzător de creioane

Mesaje vizuale


Cartea uriașă


joc din poveste

Observarea

comportamentului

copiilor în timpul

vizionării desenului

animat

Aprecierea

răspunsurilor

MEM 1.1;

1.2; 1.3; 3.1;

4.1

CLR 2.2; 3.2

Realizare de predicții: copiii au pe mese pahare mate cu capac, în

care sunt puse boabe/ semințe amestecate. Ce credeți că este în

pahare? (copiii spun – fără să atingă și fără să se uite în pahare,

apoi după ce încearcă să miroasă)

Ce credeți că este în pahare? (copiii spun – după ce agită paharul,

orientându-se după zgomot, dar nu se uită)

După ce au făcut predicții, se uită în pahare și descoperă dacă au

făcut corect aceste predicții. Când a fost mai uşor să formulaţi o

părere despre conţinutul paharului? De ce?

Realizare de estimări și numărări: elevii apreciază din ochi

numărul de boabe și estimează câte sunt de fiecare fel.

Completează tabelul de la pagina 16 înainte de numărare. Numără

și completează în tabel după numărare. Compară numărul estimat

cu cel găsit (activitate frontală)

Corpul omenesc.

Simțurile

Apreciere globală. Sortare

Acte de vorbire – a

exprima o ideee

Boabe porumb, fasole,

seminţe floarea-soarelui

Pahare plastic

Folie aluminiu


elevului

Observarea

comportamentului

copiilor în timpul

realizării sarcinilor

Observarea modului

de rezolvare a


MM 1.1; 1.2; 2.2 DP 2.1

Exersarea asimilării integrale a cântecului Deschide urechea bine (activitate frontală) Joc pe melodie (activitate frontală/ pe grupe) Repetarea unor cântece de iarnă

Cântarea vocală şi mişcarea pe muzică

Cântecul Deschide urechea bine

Observarea reacţiei copiilor în timpul jocului

Activități pe discipline: Educaţie fizică şi sport


Jo

i

DP 2.2; 2.3;

CLR 1.2; 2.1;

2.2

Întâlnirea de dimineaţă: calendar, meteo, impresii etc. Discuţii despre desenul de la pagina 17 din caietul elevului, despre alternanța zi și noapte, despre zilele și nopțile de iarnă.

Pornind de la cuvântul Zi se pronunță sunetul z și se intuieşte

litera Z (activitate frontală)

Sunetul z. Litera mică și litera mare de tipar z/Z


elevului

Observarea modului

de rezolvare a


90

CLR 4.1

AVAP 1.2; 2.3

Identificarea şi încercuirea literei Z în cuvintele date

Scrierea pe contur sau scrierea liberă a literelor z și Z, cu diferite

instrumente (activitate individuală)

Desenarea unui om de zăpadă în caseta dată şi trasarea pe conturul

dat a numelui acestuia (activitate independentă)


Creioane colorate,

carioci

Aprecieri frontale și individuale

MEM 1.1;

1.2; 1.3;

AVAP 1.2;

MEM 4.1

Numărarea elementelor unor mulțimi date (individual)

Completarea unei mulțimi cu numărul de elemente indicat de

cardinalul acesteia.

Numărare în ordine crescătoare şi descrescătoare (activitate frontală)

Numărarea elementelor unor mulțimi date și indicarea cardinalului


Joc didactic: Desenează tot atâtea! Elevii numără pe rând

elementele date în mulțimile de la pagina 18 din caietul elevului și desenează mulțimi cu tot atâtea elemente

Compararea numărului de elemente. (Ex: Mulţimea cu cel mai

mare număr de elemente este mulţimea bomboanelor/ morcovilor.

In mulţimea peştilor sunt tot atâtea elemente cât în mulţimea

elicopterelor. Mulţimea bomboanelor are cu un element mai mult

decât mulţimea maşinuţelor etc.)

Numărul 10



elevului

Coli A4 și creioane

colorate

Observarea modului

de rezolvare a


AVAP 1.1;

1.2; 1.3

AVAP 2.3

MM 1.4

Discuţii pe baza tabloului „Pădure iarna“ de Ion Andreescu şi a

unor fotografii care prezintă natura iarna – sesizarea elementelor

constructive, diferenţe şi asemănări etc. (activitate frontală)

Compoziţie liberă folosind tehnica amprentării cu vârful

degetelor: A venit iarna

Audiţie muzicală – cântece de iarnă

Pata de culoare.

Tehnica amprentării cu

degetul (dactilopictură)

Elemente de limbaj

muzical

Reproducere după

tabloul „Pădure iarna“

de I. Andreescu

Fotografii cu peisaje de

iarnă

Acuarele, coli de bloc

de desen

CD/casetofon

Observarea reacţiei

copiilor la prezentarea

suportului vizual

Expunerea planşelor

realizate -

interevaluare

MM 1.1; 1.2;

2.1; 2.2

AVAP 2.3

DP 3.1

Exersarea asimilării integrale a unui colind (activitate frontală) Realizarea unui desen sugerat de colindul învăţat (activitate individuală) Repetarea unor cântece de iarnă (activitate frontală)



Cântare vocală în

colectiv si individual

Pata de culoare

CD/ casetofon

Coli albe, creioane

colorate, carioci

Observarea

comportamentului pe

parcursul activităţii şi

a gradului de

implicare în sarcină

91

Vin

eri


DP 2.1; 2.2;

3.1

AVAP 1.1; 2.3

Întâlnirea de dimineaţă: prezenţă, meteo, calendar, impresii etc.

Identificarea stărilor emoționale prin care a trecut Degețica, de-a

lungul întregii povești. Dialog având ca suport imagini cu emoţii de bază, cu ajutorul

cărora să se analizeze: „Ce fac atunci când sunt trist, când mi-e

frică, când sunt fericit, când sunt relaxat?“

Desen liber: Un moment fericit sau vesel

Trăire și manifestare

emoțională, starea de

bine

Calendarul naturii

Cartea uriașă

„Degețica“, imagini cu

emoții de bază

Coli albe A4, creioane

colorate

Observarea

participării la dialog a

copiilor


CLR 1.4; 2.2;

2.4;

CLR 3.1; 3.2;

4.1

CLR 1.3

AVAP 2.3

Repovestire selectivă; discuții despre activitățile care se pot

desfășura în timpul iernii (plecând de la ceea ce a făcut Degețica

iarna)

Realizarea corespondenței între cuvintele scrise și imaginile date

la pagina 19 din caietul elevului

Recunoașterea și încercuirea literelor învățate, în cuvintele scrise

sub imaginile de la pagina 19

Indicarea silabelor percepute în cuvintele rostite, prin diferite

semne: ridicarea unui deget, a unui obiect, prin mimică sau prin

semne grafice (activitate frontală)

Desen liber – obiecte în al căror nume se aud sunete învățate

Literele învățate

(recapitulare)


Cartea uriașă


joc din poveste


elevului

Coli albe A4 și creioane

colorate

Observarea


copiilor

Observarea modului

de rezolvare a


Prezentarea desenelor

şi aprecierea lor de

către colegi


Activitate pe discipline – Educaţie fizică şi sport

Săptămâna a III-a: 10 -14 decembrie

Ziua Competențe

specifice


elevi Conținut vizat / activat Resurse materiale

Evaluare/

Feed-back


Lu

ni

DP 2.2;

3.1; 3.2

CLR 1.4

Întâlnirea de dimineaţă: noutăţi, impresii, meteo etc.

Discutarea orarului săptămânal. (activitate frontală)

Joc de rol: Cum învăţăm la şcoală (activitate frontală)

Memorizarea unor poezii de iarnă pentru serbarea de Crăciun


Discuţii despre semnificaţia perioadei sărbătorilor de iarnă în

familie (activitate frontală)

Abilităţi şi atitudini în

învăţare

Cuvântul. Propoziţia/

enunţul

Orarul clasei

Observarea


copiilor


92

CLR 1.1; 1.2;

1.3; 1.4

CLR 3.1; 4.1

MEM 1.1; 2.1

Marcarea răspunsului la ghicitori, pe primul rând din tabelul de la

pagina 20 din caietul elevului:

Este rege pe câmpii,

Poartă multe culori vii.

Are ochi, nu vede bine,

Însă sapă de minune.

Mereu în costum de gală,

E la noi în primăvară,

Pe sub streaşina la casă

Zideşte frumoasa-i casă.

Roade tot ce întâlneşte,

Caşcaval mult îşi doreşte.

E pe lac în fapt de seară

Tot într-o orăcăială.

Deşi are coarne, el nu-mpunge,

Pe la casa lui, poştaşul n-ajunge.

Alcătuirea de enunţuri cu cuvintele care reprezintă răspunsurile la

ghicitori (activitate frontală)

Citirea şi completarea tabelului de la pagina 20. Utilizarea

cuvintelor „linie/ rând“ şi „coloană“

Găsirea imaginilor cu animalele care au fost personaje în povestea

„Degeţica“ şi marcarea lor cu un semn stabilit de comun

acord.(activitate frontală)

Pe al treilea rând al tabelului (primul rând liber) Transcrierea

cuvintelor scrise sub imagini sau scrierea numărului de litere din

care este format fiecare cuvânt (activitate individuală)

Scrierea numărului de silabe al fiecărui cuvânt (pe a patra linie a

tabelului)

Cuvântul.

Propoziţia/enunţul

Organizarea datelor


elevului, creioane

colorate, stilou

Observarea


dialog/ rezolvarea

sarcinilor de lucru

Acordare de puncte

pentru enunţurile

corect alcătuite şi

diferite de cele ale

colegilor

CLR 2.3

MEM 1.3

AVAP 1.2

Scrierea numărului lipsă în şirul cifrelor date (pagina 20 din

caietul elevului) (individual) Colorarea elementelor.

Descompunerea numărului 10 pe baza imaginilor date la pagina 21

din caietul elevului (Colorează părţile corpului omizii după cum

este indicat în tabelul din dreapta.) (activitate individuală, urmată

de discuţii frontale)

Numărul 10

(consolidare)

Pata de culoare

Paginile 20 și 21 din

caietul elevului

Observarea modului

de rezolvare a

cerințelor de la

paginile 20 și 21

MEM 1.2; 1.3

Omul de zăpadă! – completarea desenului prin unirea cifrelor în

ordine crescătoare (activitate individuală)

Numerele de la 0 la 10


elevului


copiilor pe parcursul

activităţii

93

AVAP 2.3

DP 3.1

Decorarea omului de zăpadă folosind instrumente şi tehnici la

alegere (activitate individuală)

Joc „Dacă aş fi un om de zăpadă“ (activitate frontală)



Pata de culoare; tehnici

simple combinate

Rutine şcolare

Evaluare în perechi M

arți


DP 2.2; 3.1

CLR 1.2; 2.2;

2.4; 4.1;

CLR 4.2; 4.3

AVAP 2.3


Personaje preferate (activitate în perechi). În fiecare pereche

elevii povestesc colegului despre personajul preferat din povestea

sau desenul animat preferat

Se descoperă și se încercuiesc în careul dat numele personajelor

scrise sub desene (activitate individuală)

Realizarea unui bilet în care să-şi exprime idei/ păreri/ sentimente

legate de sărbătorile de iarnă (activitate individuală)

Joc: A venit poştaşul – Fiecare copil face schimb de bilete cu unul

dintre colegi şi încearcă să descopere ce a vrut colegul să transmită


Dialog – formularea de


despre anumite

preferințe

Biletul


elevului

Sferturi de coli A4,

creioane colorate,

carioci, stilou

Observarea


copiilor

Urmărirea şi

îndrumarea copiilor

Observarea

schimbului de replici

în cazul a 3-4 perechi

de copii


CLR 2.3; 2.4

MEM 1.1;

1.2; 1.3

MEM 1.4;

1.6; 5.2

Exerciţiu- joc: Copiii privesc imaginea de la pagina 24 și formulează enunțuri respectând următorul algoritm:

Văd/Observ, Mă gândesc, Mă întreb (activitate individuală)

Numărare de elemente din desenul de pe pagina 24 (activitate

individuală); completarea în căsuțe a cifrelor corespunzătoare

elementelor numărate în imagine

Crearea şi rezolvarea de probleme de aflare a sumei şi diferenţei

cu numere în concentrul 0-10 (activitate frontală)

Povestire după imagini


(recapitulare)


elevului, creioane

colorate

Observarea


copiilor



Mie

rcu

ri

DP 2.1; 2.3

CLR 1.3; 2.2;

2.3; 2.4; 4.1

AVAP 2.3


Discuţii libere pornind de la întrebarea: Care au fost personajele

care au ajutat-o la greu pe Degețica?

Cu ce sunet începe cuvântul...? Care este litera corespunzătoare?


Colorarea literelor învăţate de pe aripile fluturelui/ pagina 25


Completarea desenului de la pagina 25 din caietul elevului cu linii,

puncte sau pete de culoare

Literele învățate

(recapitulare)

Tehnici simple combinate


elevului, creioane

colorate, carioci, hârtie

glasată şi creponată,

lipici

Observarea


copiilor

Interevaluare

94

MEM 1.1;

1.2; 1.3

AVAP 2.3

Jocul numerelor: învățătoarea arată imagini cu obiecte diferite pe

care copiii trebuie să le numere și să ridice jetonul cu numărul

corespunzător (activitate frontală)

Desen pe căsuțe de matematică: elemente de iarnă (brazi, stele

etc.)


(recapitulare)

Punctul și linia cu rol

constructiv/decorativ

Imagini cu obiecte

Jetoanele cu numere

Creioane colorate

Foi cu pătrăţele

Observarea

sistematică

MM 1.1; 1.2;

2.2

AVAP 2.3

Exersarea de cântece din folclorul copiilor, cu specific de iarnă –

colinde etc. (activitate frontală)

Jocuri de mişcare (activitate frontală/ pe grupe)

Desen liber inspirat de muzică (activitate individuală)




Colinde Observarea

participării la

activitate

Interevaluare




Jo

i

DP 2.2; 3.1;

CLR 1.2; 2.2;

2.4

AVAP 2.3


Discuţii despre sărbătorile de iarnă (activitate frontală)

Memorizarea unei poezii cu specific de iarnă sau audiere –

Legenda bradului de Crăciun; Observarea paginii de carte care

conţine poezia/legenda (activitate frontală)

Desen liber, inspirat de conținutul poeziei sau al legendei


Dialogul –intrebari si

raspunsuri despre

sărbătorile de iarnă


Cărţi care conţin poezii

de iarnă (cu text şi

imagini)


copiilor

Aprecierea

răspunsurilor date/

implicării în

activitatea de

memorizare prin

acordarea de steluţe

AVAB 2.2

MEM 1.1;

2.2; 5.1

Recunoașterea și decuparea figurilor geometrice de la pagina 27

din caietul elevului (activitate frontală)

Reconstituirea prin lipire a imaginii de la pagina 27 (activitate

individuală)

Numărarea figurilor geometrice folosite în realizarea bradului și completarea tabelului cu numerele corespunzătoare (activitate

frontală)

Figuri geometrice

Tehnici simple:

decuparea după contur

Paginile 26 și 27 din

caietul elevului

Copiii ridică forma

geometrică plană

indicată de învăţător,

decupată

Autoevaluare

AVAP 1.2

MM 3.1

Sărbătorile vin! – realizare de decoruri/ obiecte utile pentru

sărbătorile de iarnă sau pentru serbarea de Crăciun (activitate în

grupuri mici)

Audierea unor creaţii muzicale care declanşează mişcarea liberă,

spontană sau audierea de creații accesibile specifice sărbătorilor de

iarnă (activitate frontală)

Pata de culoare; tehnici

simple combinate

Caracteristicile

materialelor

Mişcare liberă pe muzică

Hârtie și carton colorat

de texturi diferite,

foarfece

J. Haydn - Simfonia

„Ceasornicul“, Partea

a II-a (fragment

incipient), Partea a IV-a

(fragment)


elevilor

Interevaluare


MM 1.4; 2.1;

2.2

Interpretarea în colectiv şi în grupuri mici a colindelor şi

cântecelor de iarnă învăţate

Acompanierea cu jucării muzicale

Cântare vocală în

colectiv cu

acompaniament

Rutine şcolare

CD/ casetofon Aprecieri colective şi

individuale referitoare

la realizarea sarcinilor

95

DP 3.1 Întâlnirea dinaintea plecării: Ce mi-a plăcut azi? Ce am învățat

azi? Cum m-am simțit azi? V

iner

i


DP 2.1; 2.3;

3.1

MM: 1.1; 1.2;

2.1

Întâlnirea de dimineaţă: prezenţă, meteo, calendar, impresii etc.

Formulare de idei plecând de la tema: Planuri pentru vacanța de

iarnă (Ce simt înaintea vacanţei de Crăciun? Ce aş vrea să se

întâmple? etc)

Audierea unor piese specifice sărbătorilor de iarnă din folclorul

copiilor şi interpretarea cântecelor preferate (activitate frontală)

Trăire și manifestare

emoțională, starea de

bine

Cântarea vocală și acompaniamentul cu

jucării muzicale

Calendarul naturii

CD cu fond muzical

adecvat, casetofon,

Observarea


copiilor

Evaluare sumativă



Luni Marți Miercuri Joi Vineri


Comunicare în limba

română Religie

Matematică și explorarea

mediului


mediului Comunicare în limba română


mediului


mediului Muzică şi mişcare Arte vizuale şi abilităţi practice Disciplină opţională

Arte vizuale și abilităţi

practice Limbă modernă Educație fizică și sport Muzică și mișcare Educație fizică și sport

96

Proiectarea unităţii tematice „JOCURI ŞI JUCĂRII“

Perioada: 4 săptămâni (17 decembrie – 1 februarie)

Săptămâna I: 17 -21 decembrie

Ziua Competenţe


Conţinut vizat /


Lu

ni


DP 3.1

CLR 1.1; 1.2

DP 2.3

Întâlnirea de dimineaţă – salutul de dimineaţă, meteo, reguli de

comportare în şcoală etc.

Discuţii despre jocurile pe care copiii le-au desfăşurat în vacanţă,

împreună cu prietenii şi familia

Audierea poveştii „Jocuri şi jucării“ – predicţii cu titlu dat şi predicţii pe

parcurs (activitate frontală)

Discuţii despre mesajul poveştii; formulare de întrebări care dezvoltă

gândirea critică despre interacţiuni simple cu fiinţe şi obiecte familiare

preferate, în contextul jocurilor prezentate în carte (activitate frontală)

Reguli elementare

ale noilor

rutine specifice

activităţii clasei

pregătitoare

Fiinţe şi obiecte

preferate (Jucării

preferate, Cu cine

mă joc? Cum mă

joc?)

Cartea uriașă

JOCURI ŞI JUCĂRII

Observarea



în timpul audierii

poveștii

CLR 1.2; 1.3;

2.3

MEM 1.1

Joc: Ghiceşte jucăria mea preferată (activitate frontală)

Cerinţa: Copiii vor încerca să ghicească jucăria preferată a colegului/

colegei, cu ajutorul întrebărilor ajutătoare. Colegul răspunde cu DA/ NU

– de exemplu: Este din pluş? (NU) Funcţionează cu telecomandă? (DA)

Denumirea începe cu „m“? (DA) – e o maşină

Scrie în casetă câte jucării de acelaşi fel sunt – pagina 11 (activitate

individuală)

Dialogul –

formulare de

întrebări şi

răspunsuri

Numărare 0-10


elevului; creion

Observarea modului

în care copiii

formulează întrebări şi

răspunsuri

Identificarea şi numă-

rarea tuturor obiecte-

lor de acelaşi fel

AVAP 2.6

MM 3.1

Desen: Fiecare elev îşi va desena/ picta jucăria sau jocul preferat (individual)

Organizarea unor jocuri inspirate de muzica audiată (activitate în grupuri

mici)

Elemente de

limbaj plastic

Pata de culoare

Cântarea vocală;

mişcare pe muzică


Simfonia jucăriilor –

Leopold Mozart


copiilor în timpul

activităţilor

AVAP 2.3

DP 3.1

Decuparea desenului realizat în ora anterioară şi realizarea unui colaj cu

toate jucăriile preferate ale copiilor din clasă

Decuparea cartonaşelor de pe foile cartonate 1-2 şi 3-4 din caietul de

lucru și pregătirea pentru activităţile din zilele a doua şi a treia (activitate

individuală)

Întâlnirea de plecare: Ce mi-a plăcut azi? Ce am învăţat azi? Cum m-am

simţit azi?

Tehnici simple de

tăiere, decupare

după contur,

lipire

foarfece, lipici,

carton mare

caietul de lucru –

paginile 1-2 şi 3-4

Interevaluare


97

Ma

rţi


DP 3.1

CLR 1.3

AVAP 2.3

CLR 4.1


Joc: Aşezarea cărţilor de joc reprezentând scenele din cartea uriaşă,

urmând firul logic al povestirii (activitate în perechi sau în grupuri mici)

Care sunt numele copiilor din poveste? (pagina 1 din cartea uriaşă) Cu ce

sunet începe numele Luca? – intuirea literei L; Unde se aude sunetul l în

cuvântul Elena? (în interiorul cuvântului) – intuirea literei l (activitate

frontală)

Realizarea literei L din sârmă, fire, plastilină (activitate individuală)

Denumirea obiectelor ilustrate în caseta din dreapta titlului; despărţirea în

silabe a acestor cuvinte; identificarea locului pe care îl ocupă în fiecare

dintre aceste cuvinte sunetul l)

Colorarea literelor l şi L ce alcătuiesc titlul (pagina 5 din caietul elevului)

Bifează cu X caseta corespunzătoare locului în care sunetul l se află în

cuvântul ilustrat.

(exemplu:

X

dacă sunetul se află la începutul cuvântului,

X

dacă sunetul se află în interiorul cuvântului

X

dacă sunetul se află la sfârşitul cuvântului) (activitate individuală)

Colorarea cercului cu cifra corespunzătoare numărului de silabe din

fiecare cuvânt (de exemplu: colorăm cercul cu cifra 3 pentru libelulă)


Încercuirea literelor l şi L din şirul de litere dat (activitate individuală)

Trasarea literelor l şi L pe spaţiile date cu diferite instrumente (activitate

individuală) - pagina 5 din caiet

Povestire după

imagini

Sunetul L

Litera mică și litera mare de

tipar l/L

Cartea uriașă JOCURI

ŞI JUCĂRII, cărţile de

joc din poveste –

pagina 1



de lucru

Creioane colorate

sau alte instrumente:

pix, creion, carioca,

stilou

Observarea modului

în care copiii

repovestesc cu


Observarea

răspunsurilor la


Identificarea locului

pe care sunetul l îl

ocupă în cuvinte date

Scrierea literelor l şi L



Ma

rţi


CLR 2.3

MEM 3.1

MEM 1.1

CLR 1.3

Repovestire pagina 4 din cartea uriaşă

Joc de rol: La coafor/ La frizerie (imitarea unor acţiuni specifice; de

exemplu: uscatul părului cu ajutorul foehnului, pieptănatul etc.; identi-

ficarea acţiunilor care implică folosirea aparatelor electrice; evidenţierea

unor reguli de siguranţă în mânuirea aparatelor electrice) Rezolvarea sarcinii din caietul elevului pagina 14. Cerinţă: Uneşte

punctele în ordine crescătoare. Spune ce ai obţinut. Colorează desenul!


Trasează în eticheta din dreapta desenului atâtea liniuţe orizontale câte

silabe are cuvântul veioză (pagina 14, caietul elevului)

Povestire după

imagini

Forme şi transfer

de energie Electricitate:

aparate care

utilizează

electricitatea şi

reguli de siguranţă

în mânuirea

aparatelor electrice


ŞI JUCĂRII

- pagina 4

Observarea modului

de grupare a

cartonaşelor: aparate

de uz casnic/ aparate

electrice utilizate la

coafor

98

MEM 1.1

CLR 2.2

DP 2.2

Identifică cifra corespunzătoare numărului de jucării de pe fiecare raft

(trasează câte o linie de la fiecare cifră la raftul care are tot atâtea jucării

câte indică această cifră) (pagina 14, caietul elevului)

Joc: Dă-mi, te rog frumos! Copiii sunt aşezaţi în cerc. Fiecare are o

jucărie în mână. În mijlocul cercului se află un copil fără jucărie. Acesta

cere jucăria unui coleg care se află în cerc. Dă-mi, te rog frumos X! (X -

denumirea jucăriei pe care o cere). Acesta o dă şi primeşte mulţumiri din

partea copilului care o primeşte. Cei doi fac schimb de locuri în timp ce

colegii aplaudă. Jocul continuă în mod asemănător.

Numărare 0-10

A formula o

rugăminte

Elemente de

construcţie a

comunicării:

cuvântul


de lucru

Creioane colorate

Observarea modului

de rezolvare a

sarcinilor de lucru

Observarea

comportamentului

participativ

Interevaluare

Activităţi pe discipline: Limbă modernă

Mie

rcu

ri


DP 3.1

CLR 1.3; 2.1

2.3; 3.1

MM 2.1; 3.1


Repovestire pagina 3

Joc: Jocuri cu mingea – folosirea cărţilor de joc ce reprezintă jocuri cu

mingea (activitate frontală)

Alcătuire de propoziţii pe baza imaginilor de pe cartonaşe. Despărţire în

silabe a unor cuvinte ca joc, tenis, minge, jucător etc.

Reprezentare simbolică a unor cuvinte/ silabe/ sunete referitoare la jocu-

rile ilustrate în cărţile de joc.

Joc: Eu spun una, tu spui mai multe (de exemplu: jucător – jucători etc.)

Cântec: Jocul degeţelelor (activitate frontală) (Ne jucăm, ne jucăm/ Cu

degetul mare noi ne jucăm/ Când degetul mare a obosit/ Arătătorul a şi

sosit ş.a.m.d.)

Acte de vorbire: A

formula o idee

Elemente de

construcţie a

comunicării:

Cuvântul. Silaba

Cântarea vocală;

mişcări libere pe

muzică


ŞI JUCĂRII –

pagina 3


povestea JOCURI ŞI

JUCĂRII

Foaie A4, creioane

CD, orgă pentru

acompaniament

Observarea

răspunsurilor la




Identificarea

degetului/ palmelor

potrivit sarcinii

exprimate în cântec

MM 2.1; 3.1

CLR 2.3

MEM 1.1

DP. 2.2; 3.3

Cântecul numerelor: (Hai să zicem una/ Una este luna etc..) (activitate

frontală)

Repovestire pagina 1. Numărarea cuburilor din imagine.

Completarea tabelului de la pagina 15, caietul de lucru, cu numărul de

corpuri geometrice utilizate de către fiecare copil în jocul său de

construcţii.

Găseşte drumul fiecărui şoricel şi completează căsuţa cu cifra corespun-

zătoare de pe tricou (caietul de lucru, pagina 15)

Joc de mișcare Jocul numerelor: copiii îşi aleg un număr de la 1 la 10

apoi se deplasează liber în jurul învăţătoarei. La un moment dat,

învăţătoarea strigă un număr, de exemplu 3. Copiii care şi-au ales acel

număr trebuie să formeze un cerc şi să se ţină de mână. Ceilalţi rămân

nemişcaţi. Copiii care nu au respectat regulile jocului vor fi penalizaţi să

stea într-un picior, până se numără la 3. Jocul continuă şi se strigă alte

numere – de la 1 la 10.

Cântarea vocală;

mişcări libere pe

muzică

Numărare 0-10

CD


ŞI JUCĂRII

- pagina 1


de lucru

Creioane și alte

instrumente de scris

Ridicarea corectă a

numărului de degeţele

potrivit versurilor din

cântec

Observarea modului

de identificare corectă

a cardinalului unei

mulţimi


regulilor jocului

99

MM 1.4; 2.1;

3.1

AVAP 2.6

Exersarea asimilării integrale a cântecului Cu ciocan şi cleştişorul –

Harry Brauner (activitate frontală)

Joc de mişcare pe melodie (activitate pe grupe). Acompaniament cu cio-

cănele din plastic


Cântarea vocală

Mişcări sugerate

de textul

cântecului

Pata de culoare

CD, casetofon

Acuarele, tempera


copiilor în timpul


Activităţi pe discipline: Educaţie fizică și sport

Jo

i


DP 2.2; 3.1

CLR 1.3; 1.4

2.4

AVAP 2.3

CLR 4.1


Discuţii despre imaginea de pe pagina 5

Cu ce sunet începe cuvântul băiat? Găsiţi un nume de băiat care începe cu B

(de exemplu: Bogdan). Cu ce sunet începe Bogdan? Ce nume poate avea

fetiţa, dacă numele ei începe cu B? Intuirea literei b/ B (activitate frontală)

Denumirea obiectelor ilustrate în caseta din dreapta titlului; despărţirea în

silabe a acestor cuvinte; identificarea locului pe care îl ocupă în fiecare

dintre aceste cuvinte sunetul b)

Colorarea literelor b şi B ce alcătuiesc titlul (pagina 6 din caietul elevului)

Bifează cu X caseta corespunzătoare locului în care sunetul b se află în

cuvântul ilustrat.

(exemplu:

X

dacă sunetul se află la începutul cuvântului,

X

dacă sunetul se află în interiorul cuvântului,

X

dacă sunetul se află la sfârşitul cuvântului) (activitate individuală)

Colorarea cercului cu cifra corespunzătoare numărului de silabe din fie-

care cuvânt (de exemplu: colorăm cercul cu cifra 1 pentru cub) (activitate

individuală)

Încercuirea literelor b şi B din şirul de litere dat (activitate individuală)

Trasarea literelor b şi B pe spaţiile date cu diferite instrumente (activitate

individuală) - pagina 6 din caiet

A formula idei

Sunetul B

Literele b/ B de

tipar


ŞI JUCĂRII

- pagina 5


de lucru

Creioane colorate



stilou

Observarea

răspunsurilor la


Observarea modului

de rezolvare a


MM 2.1; 3.1

MEM 1.1

DP 2.2;3.3

MEM 1.4

Numărătoare muzicală (Un elefant se legăna pe o pânză de păianjen...)

Pagina 12 din caietul de lucru. Completează casetele cu cifrele care

lipsesc (activitate individuală)

Numără oiţele. Numără căţeluşii. Câte animale sunt în imagine?

Joc: Albinuţa. Se formează grupe cu 10 copii sau cu număr par de copii.

Fiecare copil reprezintă o floare. Se numără florile. Un alt copil repre-

zintă albinuţa. La comanda învăţătoarei, „albinuţa“ sare de pe o floare pe

alta,/ din două în două flori, începând cu floarea nr ... etc. Copilul care

reprezintă albinuţa atinge florile pe care „aterizează“. Floarea trebuie să

spună numărul pe care îl reprezintă.


Numărare 0-10 în

ordine crescătoare

şi descrescătoare


elevului

Observarea modului

de completare a unor

serii numerice

lacunare


regulilor jocului

10

0

MM 2.1; 3.1

Cântecul albinuţei (Prin livezi şi prin ogoare alergăm din floare-n floare/

Zum, zum, zum/ albiniţa mea) (activitate frontală) Cântare vocală și mișcare pe muzică


Vin

eri


DP 2.2; 3.1

AVLM 1.3

DP 1.2

MM 2.1


Vizionarea unei secvenţe din filmul Albă-ca-Zăpada referitoare la curăţe-

nia din casa piticilor.

Discuţii referitoare la modul în care arăta casa piticilor înainte de/ după

venirea Albei-ca-Zăpada.

Mişcare ce imită acţiuni de curăţenie realizate de Albă-ca-Zăpada (Dau

cu mătura, şterg praful etc). Fondul muzical este asigurat de cântecul

Albei-ca-Zăpada din film

Igiena sălii de

clasă (aranjarea

jucăriilor/ cărţi-

lor, utilizarea

coşului de gunoi,

ştergerea prafului,

aerisirea clasei)

CD cu secvenţe din

filmul Albă-ca-

Zăpada


copiilor în momentul

vizionării filmului


copiilor atunci când

execută mişcări ce si-

mulează acţiuni de

curăţenie

CLR 2.4

CLR 1.3

AVAP 2.6

Observarea stării de curăţenie a clasei. Stabilirea unor sarcini pentru

fiecare copil pentru menţinerea curăţeniei clasei (activitate frontală)

Pagina 23 din caietul de lucru. Formulare de propoziţii referitoare la

acţiunile efectuate de către fiecare copil. Conversaţie despre locul potrivit

fiecărei jucării/ obiect, după folosirea ei/ lui.

Reprezentare simbolică în eticheta corespunzătoare fiecărei imagini a

unei propoziţii, cuvinte şi sunete componente.

Acte de vorbire

A formula idei

Igiena sălii de

clasă

(Aranjarea jucăriilor)

Cuvinte şi Silabe


elevului, creione

colorate

Observarea modului

de rezolvare a

sarcinilor de lucru


Săptămâna a II-a: 14- 18 ianuarie

Ziua Competențe

specifice Activități integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de elevi

Conținut vizat /


Lu

ni


DP 3.2

CLR 1.1; 1.2;

1.4

DP 2.2; 2.3

Întâlnirea de dimineaţă – salutul de dimineaţă, prezenţa, agenda zilei,

meteo, noutăţi, impresii, reguli de comportare în şcoală etc.

Discuţii despre jocurile pe care copiii le-au desfăşurat la sfârşit de

săptămână, împreună cu prietenii şi familia

Audierea poveştii JOCURI ŞI JUCĂRII (citită de învăţător) - predicţii cu

titlu dat şi predicţii pe parcurs (activitate frontală).


gândirea critică despre comportamente moral-civice bazate pe respect

faţă de sine şi faţă de ceilalţi, faţă de obiectele de lucru şi de joacă

(activitate frontală).

Discuţii despre mesajul imaginilor din caietul elevului; formulare de

întrebări care dezvoltă gândirea critică despre comportamente moral-

Aspecte specifice

ale organizării

învăţării şi

pregătirii pentru

viaţă la şcolarul

mic (Rutine şi

sarcini de lucru)

Identificarea

unor reguli de

comunicare

Dezvoltare emo-

ţională şi socială

Cartea uriașă

JOCURI ŞI JUCĂRII

- pagina 6

Caietul elevului

pagina 19


la dialog


în timpul audierii

poveştii

Observarea selectivă

în timpul povestirii

10

1

civice bazate pe respect faţă de sine şi faţă de ceilalţi, faţă de munca şi

activităţile celorlalţi (activitate frontală) (pot colora din caiet situaţiile în

care sunt prezentate comportamente bazate pe respect, iar celelalte să

rămână necolorate; pot colora în culori vesele comportamentele civice

corecte şi în culori triste comportamentele civice necorespunzătoare).

Interacţiuni

simple cu fiinţe şi

obiecte

familiare

după imagini a modu-

lui de raportare a

copilului la tipul de

comportament

prezentat.

CLR 2.1

MEM 1.1; 3.1

Recitare: în cor, poezia „O alună, două, trei“

Desenează în primul tabel, în coloana din stânga, tot atâtea beţişoare câte

jucării de acelaşi fel sunt în coloana din mijloc; desenează în coloana din

dreapta cu un triunghi mai mult decât jucăriile de acelaşi fel aflate în

coloana din mijloc.

Desenează în al doilea tabel, în coloana din stânga, cu un cerc mai puţin

decât jucăriile de acelaşi fel aflate în coloana din mijloc, desenează în

coloana din dreapta tot atâtea pătrate câte jucării de acelaşi fel sunt în

coloana din mijloc – pagina 20 (activitate individuală).

Crearea unor probleme simple de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi în

concentrul 0-10, prin explorarea unor contexte concrete.

Acte de vorbire: a

recita şi a da

informaţii Numărare 0-10

Adunarea şi

scăderea în

concentrul 0-10

cu 1-2 unităţi

prin numărare


elevului

Creion/ stilou.


care copiii formulează

probleme simple şi

întrebări


rarea tuturor obiec-

telor de acelaşi fel

Scrierea semnelor în

casetă

AVAP 2.2; 2.3

MM 1.1; 1.4;

2.1; 2.2; 3.1

Colaj: fiecare elev își va decupa brăduţii de la pagina 27 (triunghiurile

verzi cu pătrat maro):

1. se vor tăia elementele fiecărui triunghi pe rând câte unul;

2. se va lipi întâi tulpina bradului (pătratul maro), la mică distanţă

coroana (elementele verzi) ca în model;

3. se vor lipi toţi brazii.

Organizarea unor jocuri inspirate de muzică – „O, brad frumos!“

(activitate în perechi).

Tehnici simple:

tăiere, decupare

după contur,

lipire

Cântare vocală,

mişcare pe muzică

Foarfece, lipici, coli

A4 colorate – galben,

oranj, roşu sau albe

Caietul de lucru al

elevului – pagina 27

CD, casetofon

Observarea selectivă a

lucrărilor copiilor


copiilor în timpul

activităților


perechilor.

AVAP 2.2; 2.3

DP 3.3

Decuparea unor imagini potrivite cu tema lucrării realizate în ora

anterioară şi completarea colajului prin lipirea imaginilor sau comple-

tarea planşei în acuarelă.

Realizarea unei mini-expoziţii şi prezentarea/ afişarea unor criterii de

evaluare a lucrărilor.

Decuparea cartonaşelor de joc din caietul de lucru, paginile 29 şi 30, care

vor fi utilizate într-o activitate din a ziua a treia (miercuri, la CLR).

Întâlnirea de plecare: Ce mi-a plăcut astăzi să fac? Ce lucruri interesante am

învăţat azi? Cum m-am simţit azi la şcoală? Ce mi-ar plăcea să mai fac?

Tehnici simple de

tăiere, decupare

după contur,

lipire

Tehnici simple:

ştampilare,

stropire

foarfece, lipici, coli



Caietul de lucru al

elevului – paginile

29 şi 30

Interevaluare

„Turul galeriei“.

Ma

rţi


DP 3.2


meteo, noutăţi, impresii, reguli de comportare în şcoală, etc.

Repovestire JOCURI ŞI JUCĂRII, pe baza cărților de joc (în perechi sau

în grupuri mici)

Aspecte specifice

ale organizării

învăţării şi

pregătirii pentru


ŞI JUCĂRII

- pagina 8, cărțile de


care copiii repovestesc

10

2

CLR 1.1; 1.2;

1.4; 2.4; 3.2;

3.2; 4.1

AVAP 2.3

Ce nume pot avea copiii din poveste (de la pagina 8 din cartea uriaşă)?

(de exemplu: Elena şi Emil, Elvira şi Eugen). Cu ce sunet începe numele

lor? (activitate frontală) – intuirea literei E.

Realizarea literei E din sârmă (activitate individuală). Exemplificarea

unor alte cuvinte în care sunetul e apare la începutul, la mijocul sau la

finalul cuvântului – intuirea literei e.

Realizarea literei e din sârmă (activitate individuală).

Realizarea de corespondențe între fiecare obiect desenat și litera inițială a

numelui acestuia (activitate individuală) (pagina7 din caietul elevului).

Colorarea literei mari şi mici din caiet.

Identificarea literelor e/E în şirul de litere dat.

Încercuirea literei e/E în ficare cuvânt (activitate frontală şi individuală)

Trasarea literelor e şi E pe spaţiile date cu diferite instrumente - creion,

stilou (activitate individuală) – pagina 7 din caiet.

Realizarea corespondenţei între imaginile colorate de sus şi cuvântul care

conţine litera e.

Despărţirea în silabe şi indentificarea numărului de silabe prin colorarea

numărului corespunzător.

Colorarea pătrăţelei corespunzătoare aşezării sunetului în cuvânt – la

început, la mijloc, la final.


mic (Rutine şi

sarcini

de lucru)

Utilizarea

cuvintelor noi în

enunţuri

adecvate

Formularea de

întrebări şi

răspunsuri Modelaj

Sunetul e

Litera mică și litera mare de

tipar e/E

Litera

Silaba

Cuvântul

joc din caietul

elevului.

Sârmă


elevului

cu ajutorul cărților de

joc

Observarea răspunsu-

rilor la cerințe, prin

sondaj


modului de rezolvare a

sarcinilor de lucru.



MEM 3.3; 5.2

CLR 1.4; 2.3

CLR 2.3

Ghicitoare: Sunt făcut din metal şi din plastic,/ Am, pentru om, un rol

fantastic,/ Pot să tai, să cânt şi să joc,/ Pot să te plimb, pâinea îţi coc

(Roboţii).

Rezolvarea sarcinii din caietul elevului, pagina 9 – colorarea cu culori

diferite a unui număr de dreptunghiuri egal cu numărul de roboţi ai

fiecărui copil.

Identificarea copilului care are cei mai puţini roboţei şi cei mai mulţi

roboţei (colorarea numelor lor cu maro şi roşu, de exemplu). Stabilirea

unei ierarhii – de la copilul care are cei mai mulţi roboţi la cel care are

cei mai puţini şi scrierea numărului ierarhic, în dreapta, în tabelul cu

nume.

Discuţii: Cum funcţionează roboţii? De unde au energie? La ce folosesc?

(taie, toacă, spală etc.) Dă exemplu de roboţi pe care îi foloseşti acasă. La

ce ne ajută? (uşurează munca, economisesc timp etc.)

Audierea textului de la pagina 4. Identificarea unor roboţi în imaginea din cartea uriaşă.

Joc: Simularea unor situaţii în care aparatura electrică/ electronică este

folosită necorespunzător.

Discuţii: modalităţi de economisire a energiei/ de protejare a mediului.

Electricitate: apa-

rate care utilizează

electricitatea şi

reguli de sigu-

ranţă în mânui-

rea aparatelor

electrice

Adunarea şi

scăderea în

concentrul 0-10

cu 1-2 unităţi,

prin numărare

Elemente de

construcţie a

comunicării:

sunete şi silabe


elevului

Creioane colorate,

stilou.


ŞI JUCĂRII

– pagina 4


modului de lucru

Observarea modului

de rezolvare a

sarcinilor de lucru

Observarea

comportamentului

participativ

10

3


Mie

rcu

ri


DP 3.2

CLR 1.4; 2.2;

2.4; 3.1

AVAP 2.2; 2.3



Joc didactic: Jocuri cu mingea – folosirea cărţilor de joc de la paginile

29, 30. Copilul căruia învăţătorul îi aruncă mingea trebuie să ridice

cartonaşul cu litera cerută, să-l întoarcă pe faţa cealaltă şi să identifice

imaginea. Elevul va arunca mingea la alt coleg care va scrie pe tablă

cuvintele scrise pe cartonaş şi va arunca mingea învăţătorului. Jocul se

reia. (Cartonaşele stau cu faţa cu litera în sus şi cu imaginea în jos.) –


Indicarea silabelor percepute, în diferite moduri: ridicarea unui deget, a

unui obiect sau prin semne grafice (activitate frontală).

Desenarea unor imagini care să reprezinte cuvinte ce conţin sunetele: e,

b, l.

Scrierea schemei cuvântului. Identificarea sunetului cerut prin colorarea

bulinei corespunzătoare.

Aspecte specifice

ale organizării

învăţării şi

pregătirii pentru


mic (Rutine şi

sarcini de lucru)

Cuvântul

Silaba

Sunetul

Litera

Desenarea,

conturarea - pata

de culoare.

Cartonaşe de joc de

la paginile 29, 30


Coli de scris, post-it-

uri, creioane

Observarea

răspunsurilor la


Observarea

comportamentului

participativ

Interevaluarea la

măsuţe

CLR 1.1; 1.2

MEM 1.1;

1.4; 3.2

Audierea unei lecturi despre istoria automobilului / calculatorului etc.

Numărarea elementelor unei mulțimi – autovehicule, aparate de calcul,

baterii etc. (activitate individuală) (pagina 10 din caietul elevului)

Corelarea consumatorului cu sursa sa de energie.

Discuţii: Legătura dintre producerea energiei şi poluarea mediului.

Acte de vorbire: a

formula o idee

Numărare 0-10

Electricitate:

aparate care

utilizează

electricitatea

Caietul elevului -

pagina 10

Creioane și alte


Observarea modului

de formulare a ideii

Observarea globală a

corectitudinii

numărării prin

ridicarea unui număr

de degete egal cu

numărul de obiecte

MM 1.1; 1.4;

2.1; 2.2; 3.1

AVAP 2.2

Exersarea asimilării integrale a cântecului „Am o păpuşică mică“ –


Joc de mişcare pe melodie (activitate pe grupe). Acompaniament cu

negativul de pe CD.


Cântare vocală și mișcarea liberă

pe muzică

Pata de culoare

CD, casetofon

Creioane colorate,

carioca


copiilor în timpul



lucrărilor în funcţie de

concordanţa imagine-

text.

Activităţi pe discipline: Educație fizică şi sport

Jo

i


DP 3.2

CLR 2.2; 2.3;

2.4



Discuții pe baza ultimei imagini de pe pagina 19:

Cum trebuie să vorbeşti la telefon?

1. Convorbirea începe cu „Alo!“.

Aspecte specifice

ale organizării

învăţării şi

pregătirii pentru



elevului

Observarea modului

de construire a

dialogului

10

4

AVAP 2.3

2. Salută-l politicos pe cel cu care vorbeşti. Atenţie cine este la

celălalt capăt al firului!

3. Adresează-te scurt, politicos şi la obiect.

4. Nu abuza de telefon!

5. Termină conversaţia cu urări de bine şi salut!

Joc de rol: dialoguri la telefon.

Discuţii: utilitatea telefonului.

Colorarea imaginii de la pagina 19 din caietul elevului. (activitate

individuală)

mic (Rutine şi

sarcini de lucru)

Utilizarea

cuvintelor noi în

enunţuri

adecvate

Formularea de

întrebări şi

răspunsuri

Pata de culoare

Creioane colorate



stilou

Observarea prin

sondaj a modului de

colorare

MM 1.1; 1.4;

2.1; 2.2; 3.1

MEM 1.1; 1.3

AVAP 2.3

Numărătoare muzicală: („De-a ostaşii“) - grupare câte 1, câte 2, câte 3

şi câte 4.

Pagina 21 din caietul elevului. Numerotează casetele (activitate indivi-

duală). Ce animal este desenat? (caracatiţa – i se mai spune şi octopus

pentru că are 8 tentacule)

Colorarea imaginii de la pagina 21 din caietul elevului (activitate

individuală)

Joc: Octopus vrea să deseneze câte un element din mediul înconjurător

specific fiecărei cifre scrise (de exemplu: 1 – soare, 2 – mâini, 3 – trifoi,

4 – roţi la maşină, 5 – degete la mână, 6 – picioare la insecte, 7 – culorile

curcubeului, 8 – tentacule) activitate frontală


Numărare 0-10

în ordine crescă-

toare şi descres-

cătoare

Pata de culoare

Conturare, colorare


elevului

Observarea modului

de numărare prin

sondaj


regulilor jocului


Vin

eri


DP 3.2

AVAP 2.2; 2.3

DP 1.1; 3.3

MM 1.1; 1.4;

2.1; 2.2; 3.1



Colorarea florii după preferinţa fiecăruia. Decuparea (doar dacă se

doreşte). Completarea florii cu datele de mai jos cu desene, scris.

- Pe floare: o bucurie recentă.

- Pe o frunză: o dorinţă.

- Pe a doua frunză: o zi de neuitat.

- Pe tulpină: locul preferat.

- Pe rădăcină: un secret.

Dacă ai fi o floare, ce floare ai fi? De ce? Deseneaz-o sau scrie-i numele

pe una dintre petele.

Intonarea cântecului Dacă vesel se trăieşte.

Aspecte specifice

ale organizării

învăţării şi

pregătirii pentru


mic (Rutine şi

sarcini de lucru)

Pata de culoare

Dezvoltare

emoţională şi

social - Trăire şi

manifestare

emoţională,

starea de bine


pagina 17

CD, casetofon



prezentării lucrărilor


reacţiilor unora dintre

copii atunci când află

preferinţele celorlalţi


modului în care elevii

cântă

10

5

(Emoţii de bază

denumite prin

cuvinte (bucurie,

frică) în activităţi /

contexte familiare)

Cântarea în colectiv,

cu acompaniament;


CLR 1.1; 1.3;

1.4; 2.1; 2.2;

2.4

MM 1.1; 1.4;

2.1; 2.2; 3.1

Observarea imaginii de la pagina 2 din cartea uriaşă JOCURI ŞI

JUCĂRII. Identificarea jocului practicat de copiii din imagine. Predicţii

legate de text. Audierea povestirii.

Identificarea unor jocuri specifice copilăriei mici: Raţele şi vânătorii,

Ţară, ţară, vrem ostaşi, Podul de piatră etc.

Formularea unor propoziţii pe baza textului/imaginii de la pagina 2 din

cartea uriaşă JOCURI ŞI JUCĂRII. Numărarea cuvintelor.

Identificarea prin încercuire a literelor de la pagina 16 din caietul

elevului – JOCURI ŞI JUCĂRII.

Identificarea cuvintelor propoziţiilor, completarea cu cifra corespunză-

toare a numărului de cuvinte – pagina 16 din caietul elevului.

Identificarea prin colorare a literelor l, b, e (activitate individuală).

Audierea/ intonarea cântecului „Podul de piatră“ – însoţirea cântecului

de joc.

Litera

Propoziţia

Cuvântul

Silaba

Sunetul

Cântarea în

colectiv, cu

acompaniament;

mişcarea pe

muzică

Cartea uriașă

JOCURI ŞI JUCĂRII,

pagina 2


elevului, creioane

colorate

Coli de scris

CD, casetofon


modului de partici-

pare, a interesului

pentru activitate

Observarea modului

de rezolvare a

sarcinilor de lucru

Activități pe discipline: Educație fizică şi sport

Săptămâna a III-a: 21 ianuarie – 25 ianuarie

Ziua Competențe

Specifice Activități integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de elevi

Conținut vizat/


Lu

ni


DP 3.1

CLR 1.2; 1.3





Audierea poveştii JOCURI ŞI JUCĂRII (citită de învăţător) - predicţii cu

titlu dat şi predicţii pe parcurs (activitate frontală).


gândirea critică despre comportamente bazate pe respect faţă de sine şi

faţă de ceilalţi, faţă de obiectele de lucru şi de joacă (activitate frontală).

Acte de vorbire –

a prezenta ceva

Reguli de

comunicare în

activitatea

şcolară.

Comunicarea cu

colegii

Cartea uriașă


pagina 5

Observarea



în timpul audierii

poveștii Observarea selectivă

în timpul dialogului a

modului de raportare

a copilului la inter-

locutor, observarea

10

6

DP 2.2

Joc de rol: Formulele magice „Te rog! Poftim! Mulţumesc.“ Un copil îi

cere unui coleg jucăria acestuia, folosind formula magică „Te rog!“.

Colegul îi dă jucăria, spunând „Poftim!“. Copilul care a primit jucăria

spune „Mulţumesc!“. Copiii sunt aplaudaţi. Jocul continuă în mod

asemănător cu alte perechi de copii.

formulelor de salut, de

prezentare, a modului

de construire a

dialogului.

CLR 2.3

MEM 1.1; 2.2

Ghicitori:

1. E o casă tare bună,/ Pentru cei ce merg pe Lună.

2. Om îţi pare, da-i de fier,/ Face treburi fel de fel (activitate frontală) –

Cerinţa: Copiii vor încerca să ghicească răspunsurile corecte.

Scrie în tabel câte figuri geometrice de acelaşi fel sunt – pagina 26


Acte de vorbire: a

cere şi a da

informaţii Numărare 0-10

Figuri geometrice:

pătrat, triunghi,

dreptunghi, cerc


elevului

Creion/ stilou,

creioane colorate

Observarea modului

în care copiii formu-

lează răspunsuri

Identificarea şi

numărarea tuturor

figurilor geometrice

de acelaşi fel

Scrierea cifrei în tabel

AVAP 2.2; 2.3

MM 2.1; 3.1

Colaj: fiecare elev își va decupa florile de la pagina 27 (triunghiuri,

pătrăţele şi dreptunghiuri):

1. se vor decupa toate elementele;

2. se vor aşeza după formă şi culoare;

3. se vor lipi sub formă de flori (se poate lăsa la alegerea elevului

cum arată floarea, câte petale are, dacă realizează un vas cu flori –

pe care să îl deseneze sau un câmp cu flori).

Organizarea unor jocuri inspirate de muzică – Eşti o floare, eşti un crin

(activitate în două grupe).

Tehnici simple:

tăiere, decupare

după contur,

lipire

Cântarea vocală,

mişcare pe muzică


A4 colorate – verde

închis sau albe

Caietul de lucru al



lucrărilor copiilor


copiilor în timpul

activităților

AVAP 2.2; 2.3

DP 3.1

Decuparea unor imagini potrivite (de exemplu o fetiţă care culege flori)

cu tema lucrării realizate în ora anterioară şi completarea colajului prin

lipirea imaginilor sau completarea planşei în acuarelă.

Realizarea unei mini-expoziţii şi prezentarea/afişarea unor criterii de


Întâlnirea de plecare: Ce mi-a plăcut astăzi să fac? Ce lucruri interesante

am învățat azi? Cum m-am simțit azi la şcoală? Ce mi-ar plăcea să mai

fac?

Tehnici simple de

tăiere, decupare

după contur,

lipire

Tehnici simple:

ştampilare,

stropire

Pata de culoare

Emoţii de bază




Caietul de lucru al


Evaluarea şi notarea

lucrărilor conform

criteriilor afişate.

Ma

rţi


DP 2.2; 3.1

CLR 1.3; 2.3;

3.1; 4.1



Repovestire JOCURI ŞI JUCĂRII pe baza cărților de joc (în perechi sau

în grupuri mici)

Ce nume ar putea avea copiii din poveste, nume care să înceapă cu

sunetul v? (de exemplu – Veronica şi Valentin, Viorica şi Vlad). Cu ce

sunet începe numele lor? (activitate frontală) - intuirea literei V.

Realizarea literei V din sârmă (activitate individuală).

Emoţii de bază

A formula idei

despre o poveste

audiată

Sunetul v

Litera mică și


ŞI JUCĂRII - pagina

7, cărțile de joc din

poveste din caietul

elevului.

Observarea modului

în care copiii repo-

vestesc cu ajutorul

cărților de joc

10

7

AVAP 2.3

Exemplificarea unor alte cuvinte în care sunetul v apare la începutul, la

mijocul sau la finalul cuvântului – intuirea literei v.

Realizarea literei v din sârmă (activitate individuală).

Realizarea de corespondențe între fiecare obiect desenat și litera inițială a

numelui acestuia (activitate individuală) (pagina 8 din caietul elevului).

Colorarea literei mari şi mici din caiet.

Identificarea literelor v/V în şirul de litere dat.

Încercuirea literei v/V în fiecare cuvânt (activitate frontală şi

individuală).

Trasarea literelor v şi V pe spaţiile date cu diferite instrumente – creion,

stilou (activitate individuală) – pagina 8 din caiet.

Realizarea corespondenţei între imaginile colorate de sus şi cuvântul care

conţine litera v.

Despărţirea în silabe şi indentificarea numărului de silabe prin colorarea

numărului corespunzător.

Colorarea pătrăţelei corespunzătoare aşezării sunetului în cuvânt – la

început, la mijloc, la final.

Colorarea bulinei corespunzătoare literei v/V de la pagina 16 din caietul

elevului.

litera mare de

tipar v/V

Litera

Silaba

Cuvântul

Modelare

Sârmă

Sârmă


elevului

Observarea răspun-

surilor la cerințe, prin

sondaj


modului de rezolvare

a sarcinilor de lucru.



MEM 1.1; 5.2

CLR 1.3

AVAP 2.6

MM 2.1; 3.1

Joc: „Ne jucăm de-a cumpărăturile“. Se creează situaţii-problemă reale.

Se compun şi se rezolvă probleme. Rezolvarea sarcinii din caietul elevului pagina 24. Cerinţă: formularea de

probleme de adunare şi scădere după primele două imagini (activitate

individuală)

Numărarea animalelor de acelaşi fel din imagini.

Colorarea primelor două imagini.

Organizarea unor jocuri inspirate de muzică – „Un elefant se legăna“

(activitate în două grupe).

Adunarea şi

scăderea în

concentrul 0-10

cu 1-2 unităţi

prin numărare

Numărare 0-10

Formularea unor

idei, mesaje orale

Pata de culoare

Cântarea vocală;

mişcare pe muzică


ŞI JUCĂRII, pagina 5


elevului

Creioane colorate

Observarea modului

de alcătuire şi rezol-

vare a problemelor

Observarea

comportamentului

participativ


Mie

rcu

ri


DP 2.2; 3.1

CLR 1.3, 2.1,

2.3, 3.1



Audierea povestirii. Extragerea temei, mesajului. Formularea unor pro-

poziţii pe baza imaginii.

Joc didactic: Cu mingea – un copil aruncă mingea altuia şi îi cere să îi

spună care este jucăria preferată. (activitate frontală)

Acte de vorbire:

a formula o idee.

Propoziţia

Cuvântul

Silaba

Cartea uriaşă

JOCURI ŞI

JUCĂRII, pagina 6

Cartonaşe de joc având

imagini din carte



sondaj



10

8

MM 2.1; 3.1

Indicarea silabelor percepute în cuvintele care denumesc jucăriile, prin

diferite semne: ridicarea unui deget, a unui obiect sau prin semne grafice

(activitate frontală). Scrierea schemelor corespunzătoare cuvintelor, sila-

belor, sunetelor.

Discuţii despre modul în care ne jucăm şi folosim jucăriile.

Cântec: „La ospeţe“ (activitate frontală)

Reguli de

comunicare în

activitatea şcolară.

Comunicarea cu

colegii

Cântarea vocală;

mişcare pe muzică

Creioane, coli de

scris

CD, casetofon cu

negativul

MEM 1.1; 5.2

CLR 1.3

AVAP 2.6

MM 2.1; 3.1

Joc: Ne jucăm de-a cumpărăturile. Se creează situaţii problemă reale. Se

compun şi se rezolvă probleme. Rezolvarea sarcinii din caietul elevului, pagina 24. Cerinţă: formularea

de probleme de adunare şi scădere după ultimele două imagini (activitate

individuală)

Numărarea animalelor de acelaşi fel din imagini.

Colorarea ultimelor două imagini.

Organizarea unor jocuri inspirate de muzică – Hai să zicem… (activitate

în două grupe).

Adunarea şi

scăderea în

concentrul 0-10

cu 1-2 unităţi

prin numărare

Numărare 0-10

Formularea unor

idei, mesaje orale

Pata de culoare

Cântarea vocală;

mişcare pe muzică


ŞI JUCĂRII, pagina 5


elevului

Creioane colorate

Observarea modului

de alcătuire şi rezol-

vare a problemelor

Observarea

comportamentului

participativ

MM 1.4; 2.1;

3.1

AVAP 2.6

Exersarea asimilării integrale a cântecului Numărătoare cu broscuţe –

versuri Vali Slavu (activitate frontală).

Joc de mişcare pe melodie (activitate pe grupe).

Desen inspirat de versurile cântecului (activitate individuală).


pe muzică

Pata de culoare

CD, casetofon

Creioane colorate,

carioca


copiilor în timpul


Aprecierea globală a

lucrărilor după con-

cordanţa imagine-text.

Activităţi pe discipline: Educație fizică și sport

Jo

i


DP 2.2; 3.1

CLR 1.3; 2.3;

4.1

AVAP 2.6



Discuţii despre imaginea de pe pagina 7 din cartea uriaşă JOCURI ŞI

JUCĂRII

Cu ce sunet începe cuvântul băiat? Pe băiat îl cheamă Barbu. Cu ce sunet

începe Barbu? Ce nume poate avea fetiţa, dacă acest nume începe cu B?

(Bianca)

Dar dacă numele băiatului începe cu E? Şi al fetiţei tot cu E? Dar dacă

numele băiatului începe cu L? Şi al fetiţei tot cu L? Dar dacă numele

băiatului începe cu V? Şi al fetiţei tot cu V? (activitate frontală)

Exemplificarea cu cuvinte a locului sunetelor cerute în poziţia iniţială,

mediană, finală. Formularea unor propoziţii cu aceste cuvinte.

Conturarea literelor E, L, B, V şi transformarea lor în personaje.


A formulare idei

Sunetele e, l, b, v

Literele e/E, l/L,

b/B, v/V de tipar

Conturarea, haşu-

rarea, colorarea

Cartea uriaşă


pagina 7

Coli de scris, cre-

ioane colorate sau



Observarea prin son-

daj a corectitudinii

înţelegerii mesajului

şi a formulării

răspunsului

Observarea modului

de lucru frontal prin

ridicarea planşelor

10

9

MM: 2.1; 3.1.

MEM 1.1; 4.2

6.1; 6.2

DP 2.1

Numărătoare muzicală: (1-2, 1-2, mergem toţi în pas vioi...)

Pagina 25 din caietul elevului. Numără cerculeţele în total. Completează

cerculeţele cu roşu respectând regula – una roşie, două albe, una roşie,

două albe. Numără cerculeţele albe. Numără cerculeţele roşii. (activitate

individuală)

Numără mâinile. Colorează cu albastru drumul cel mai scurt şi cu roşu pe

cel mai lung.

Încercuieşte maşina care ajunge prima în staţie, dacă toate circulă cu

aceeaşi viteză.

Încercuieşte jucăria care urmează în fiecare şir.

Câte jucării poate ţine Octopus în „mâinile“ (tentaculele) ei, dacă fiecare

nu poate ţine mai mult de una?

Joc: Octopus e cam mofturoasă şi preferă doar anumite lucruri, ca şi tine.

Scrie/ desenează pe fiecare etichetă ce preferi:

1. Culoarea preferată 2. Jocul preferat 3. Jucăria preferată

4. Animalul preferat 5. Povestea preferată 6. Fructul preferat

7. Mâncarea preferată


Numărare 0-10 în

ordine crescătoare

şi descrescătoare

Măsurări cu uni-

tăţi non-standard

(creion, beţişor)

pentru lungime

Autocunoaştere şi

atitudine pozitivă

faţă de sine: carac-

teristici personale

simple


elevului.

Creioane colorate,

carioca, stilou


elevului.

Creioane colorate,

carioca, stilou

Observarea

comportamentului

participativ

Observarea modului

de completare a unor

serii numerice

lacunare

Observarea rezolvării

sarcinilor de lucru

prin sondaj

Observarea

comportamentului

participativ


Vin

eri


DP 2.1

AVAP 2.6

MM 2.1; 3.1



Colorarea florii după preferinţa fiecăruia. Decuparea (doar dacă se

doreşte). Completarea florii cu datele de mai jos cu desene, scris.

- Pe floare – în mijloc şi cu săgeţi spre fiecare petală: Ce activitate

îţi place cel mai mult la şcoală/acasă?

- Pe o frunză: numele persoanelor dragi.

- Pe a doua frunză: un obiect de care nu te desparţi niciodată.

- Pe tulpină: Ce îţi place cel mai mult la tine?

- Pe rădăcină: Ce ai vrea să ştie părinţii de la tine, dar n-ai avut

curaj să le spui?

Audierea/ intonarea cântecului Cântec pentru părinţii mei – muzica şi

versurile Virgil Popescu.

A formula idei

Tehnici simple de

decupare, lipire

Pata de culoare

Trăire şi manifes-

tare emoţională,

starea de bine.

Emoţii de bază:

bucurie.

Cum se exprimă

emoţiile în

comportamente

Autocunoaştere şi

atitudine pozitivă

faţă de sine: Cine

sunt eu?

Caracteristici

personale simple


pagina 18

CD, casetofon





reacţiilor celorlalţi




modului de interpretare

11

0

CLR 1.1; 1.3;

2.1; 2.3

AVAP 2.6

MM 2.1; 3.1

Observarea imaginilor de la pagina 13. Identificarea diferenţelor.

Alcătuirea orală a unor propoziţii cu trei - patru - cinci cuvinte.

Scrierea schemei (propoziţia, cuvintele etc.) a trei propoziţii pe o coală

albă.

Identificarea cuvintelor propoziţiilor, despărţirea în silabe a unor cuvinte,

identificarea suntelor.

Identificarea anotimpului şi a locului în care se petrece acţiunea din ima-

gini. Identificarea unor jocuri/sporturi specifice iernii – bătaie cu bulgări,

construirea de oameni de zăpadă, săniuş, schi, patinaj (activitate frontală).

Decuparea, asamblarea, lipirea omului de zăpadă. Colajul poate fi com-

pletat cu decupaje potrivite temei sau poate fi completat prin desen.

Audierea/intonarea cântecului Ce-i atâta gălăgie colo-n margine de sat?

Acte de vorbire

A formula idei

Propoziţia

Cuvântul

Silaba

Sunetul

Tehnici simple de

decupare, lipire

Pata de culoare


elevului, creione

colorate

Coli de scris

Caietul elevului,

paginile 31-32

Coli bleu, acuarele,

decupaje cu tematică

de iarnă

CD, casetofon


modului de partici-

pare, a interesului

pentru activitate.

Observarea modului

de rezolvare a sarci-

nilor de lucru


Săptămâna a IV-a: 28 ianuarie -1 februarie

Ziua Competențe

specifice Activități integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de elevi

Conținut vizat /


Lu

ni


DP 3.2

CLR 1.1; 1.2;

1.4

DP 2.2; 2.3

AVAP 1.1; 2.2





Audierea poveştii Povestea jucăriilor noastre preferate – câţiva copii

spun povestea celei mai îndrăgite jucării (Cum au primit-o, de ce s-au

ataşat de ea etc.) – predicţii cu titlu dat şi predicţii pe parcurs (activitate

frontală).

Prezentarea în faţa grupului a unor obiecte personale care exprimă cel

mai bine ceea ce îi place fiecăruia să facă, pentru valorizarea abilităţilor

fiecărui copil (activitate frontală).

Desenarea jucăriei preferate.

Aspecte specifice

ale organizării

învăţării şi

pregătirii pentru


mic (Rutine şi

sarcini de lucru)

Identificarea unor

reguli de

comunicare

Dezvoltare

emoţională şi

socială

Interacţiuni


obiecte familiare

Compoziţie

Povestea jucăriei

mele preferate

Foi A5, creioane

colorate, carioca


la dialog


în timpul audierii

povestirilor

Observarea selectivă

în timpul desenării

jucăriei.

CLR: 2.1

MEM: 1.1;

3.1

Recitare: în cor, poezia „O alună, două, trei“

Desenează pe o foaie A4 o mulţime cu tot atâtea pătrate câte cuburi sunt

pe raft (3) în imaginea cu cei doi copii jucându-se cu păpuşi. Alăturat

Acte de vorbire: a

recita şi a da

informaţii

11

1

desenează o mulţime cu tot atâtea triunghiuri câte cuburi sunt pe jos (8).

Realizează corespondenţa, scriu numărul corespunzător de elemente al

mulţimilor. Compară. Colorează mulţimea cu cele mai multe elemente.

Desenează pe mijlocul foaii A4 o mulţime cu tot atâtea cercuri câţi copii

joacă şotronul şi în stânga o mulţime cu două elemente (cercuri) mai

puţine, iar în dreapta o mulţime cu două elemente (cercuri) mai multe.

Realizează corespondenţa. Scrie numerele corespunzătoare. Adună/

scade elementele primelor/ ultimelor două mulţimi. Face suma tuturor

elementelor şi o scrie.

Creează probleme simple de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi în

concentrul 0-10, prin explorarea unor contexte concrete din imaginile cu

povestea.

Numărare 0-10

Adunarea şi

scăderea în

concentrul 0-10

cu 1-2 unităţi

prin numărare

Cartonaşele cu

imaginile din poveste

Foi A4, creion.


rarea tuturor obiec-

telor de acelaşi fel


care copiii formulează

probleme simple şi

întrebări

AVAP 2.2; 2.3

Colaj: fiecare elev primeşte o coală de desen, o jumătate de cerc cu

diametrul de 10 cm (element de bază în realizarea colajului – o felie de

pepene, un răsărit de soare, un cărucior, o pălărie şi personajul care o

poartă etc.) şi acuarele şi hârtie colorată:

1. se va lipi semicercul pe coala de desen în funcţie de ceea ce

doreşte copilul să realizeze;

2. se va completa spaţiul plastic cu elementele necesare prin decu-

pare şi lipire sau prin pictură.

Tehnici simple:

tăiere, decupare

după contur,

lipire

Compoziţie


A4 colorate, coli de

desen, acuarele,

pensule, pahare de

apă.


copiilor în timpul

activităților

AVAP 2.2; 2.3

MM 1.1; 1.4;

2.1; 2.2; 3.1

Decuparea unor imagini potrivite cu tema lucrării realizate în ora ante-

rioară şi completarea colajului prin lipirea imaginilor sau completarea

planşei în acuarelă.

Realizarea unei mini-expoziţii şi prezentarea/ afişarea unor criterii de


Organizarea unor jocuri inspirate de muzică – Ce-i atâta gălăgie, Săniuţa

fuge etc. (activitate în perechi).

Tehnici simple de

tăiere, decupare

după contur,

lipire

Compoziţie

cântarea vocală;

mişcare pe muzică


A4 colorate, coli de

desen, acuarele,

pensule, pahare de

apă.

CD, casetofon.


galeriei“.


perechilor.

Ma

rţi


DP 3.2

CLR 1.1; 1.2;

1.4; 2.4; 3.1;

3.2; 4.1

AVAP 2.3



Povestire după imagini – O zi în parc – pagina 13, caiet. (Ce pot face în

parc?, Cu ce scop merg?, Cu cine merg?, Cu ce mă joc?, Ce haine port?

etc. ).

Ce nume pot avea copiii din imagine (de la pagina 1, caiet)? (de

exemplu – Victor, Bianca, Lavinia, Emil). Cu ce sunet începe numele

lor? (activitate frontală) - recapitularea literelor V, B, L, E.

Realizarea literelor E, L, V, B din plastilină (activitate individuală).

Exemplificarea unor alte nume care încep cu aceleaşi sunete/litere.

Despărţirea în silabe a cuvintelor şi identificarea numărului de silabe prin

ridicarea numărului corespunzător de degete. Alcătuirea de propoziţii cu

aceste cuvinte.

Aspecte specifice

ale organizării

învăţării şi

pregătirii pentru


mic (Rutine şi

sarcini de lucru)

Utilizarea

cuvintelor noi în

enunţuri adecvate

Formularea de

întrebări şi

răspunsuri

Caietul JOCURI ŞI

JUCĂRII – pagina

13.

Plastilină

coli A4, post-it de

diferite culori, cre-

ioane, creioane

colorate


care copiii repovestesc

cu ajutorul cărților de

joc



sondaj


modului de rezolvare a

sarcinilor de lucru

11

2

Desenarea a patru copii (doi pe o foaie, în dreapta lor două post-it-uri şi

alţi doi pe altă foaie şi în dreapta lor două post-it-uri) şi scrierea unor

nume simple prin fotografierea cuvintelor de pe tablă: Ema, Luca, Vlad,

Bianca. Desenarea pe posti-it-uri asociat fiecărui nume un obiect al cărui

nume să înceapă cu acelaşi sunet – de exemplu: Ema-ecran, cu realizarea

schemei grafice a cuvântului, silabelor, sunetelor, sunetul e fiind colorat.

Modelaj

Literele mici și mari de tipar e/E,

l/L, v/V, b/B.

Silaba. Cuvântul



CLR 1.4; 2.3

MEM 3.1;

5.2; 6.3

CLR 2.3

Ghicitoare: O cutie sunt ce-i drept/ Cu ecran plat şi curent./ Toţi ai casei

mă-ndrăgesc/ Pentru ce le dăruiesc:/ Film, desene, ştiri şi meci,/ Nici

nu-ţi vine să mai pleci. (Televizorul).

Decuparea din reviste de reclamă/desenarea unor imagini cu aparate

electrice/ electronice şi lipirea lor într-un colaj pe o foaie de hârtie.

Discuţii: Cum funcţionează aparatele din imagini? De unde au energie?

(curent electric, baterii, acumulatori). La ce folosesc? (taie, toacă, spală,

transmit etc.) Dă exemplu de astfel de aparate pe care le foloseşti acasă.

La ce ne ajută? (uşurează munca, economisesc timp, ne informează, ne

relaxează etc.). Care sunt riscurile folosirii incorecte a acestor aparate?

Joc: Simularea unor situaţii în care folosim aparatura electrică/

electronică – „La telefon“, „La coafor/ frizerie“, „La bucătărie“ etc.

Crearea/ rezolvarea unor probleme de utilizarea banilor, legate de jocuri.

Discuţii: modalităţi de economisire a energiei/ de protejare a mediului.

Electricitate: apa-

rate care utilizează

electricitatea şi

reguli de siguran-

ţă în mânuirea

aparatelor

electrice

Adunarea şi

scăderea în

concentrul 0-10

cu 1-2 unităţi,

prin numărare

Comunicare orală

- dialogul


elevului

Imagini cu aparate

electrice/ electronice

din revistele de

reclamă sau creioane

pentru a le desena,

coli A4.


modului de lucru

Observarea modului

de rezolvare a

sarcinilor de lucru

Observarea

comportamentului

participativ

Mie

rcu

ri


DP 3.2

CLR 1.4; 2.2;

2.4; 3.1

AVAP 2.2; 2.3



Joc didactic: Jocuri cu mingea – folosirea cărţilor de joc de la paginile

29, 30. Copilul căruia învăţătorul îi aruncă mingea trebuie să ridice

cartonaşul cu litera cerută, să-l întoarcă pe faţa cealaltă şi să identifice

imaginea. Elevul va arunca mingea la alt coleg care va scrie pe tablă

cuvintele scrise pe cartonaş şi va arunca mingea învăţătorului. Jocul se

reia. (Cartonaşele stau cu faţa cu litera în sus şi cu imaginea în jos) –


Indicarea silabelor percepute, în diferite moduri: ridicarea unui deget, a

unui obiect sau prin semne grafice (activitate frontală).

Desenarea unor imagini care să reprezinte cuvinte ce conţin sunetele: e,

v, b, l.

Scrierea schemei cuvântului. Identificarea sunetului cerut prin colorarea

bulinei corespunzătoare.

Aspecte specifice

ale organizării

învăţării şi

pregătirii pentru


mic (Rutine şi

sarcini de lucru)

Cuvântul. Silaba

Sunetul. Litera

Desenarea,

conturarea - pata

de culoare.

Cartonaşe de joc de

la paginile 29, 30


Coli de scris, post-it-

uri, creioane

Observarea

răspunsurilor la


Observarea

comportamentului

participativ

Interevaluarea la

măsuţe

11

3

CLR 1.1; 1.2

MEM 1.1;

1.4; 3.2; 6.3

Audierea unei lecturi despre istoria telefonului / automobilului.

Numărarea elementelor unei mulțimi – autovehicule, aparate de calcul,

baterii etc. (Elevul decupează din reviste – maşini de spălat, telefoane,

automobile, ceasuri, televizoare etc.) şi realizează un colaj cu elementele

grupate astfel încât să poată forma mulţimi. Identificarea numărului de

elemente al fiecărei mulţimi şi scrierea lui. (activitate individuală).

Identificarea sursei de energie a consumatorului, mai ales în cazurile care

nu sunt evidente – telefon, automobil etc.

Discuţii: Legătura dintre producerea energiei şi poluarea mediului.

Confecţionarea „banilor“ necesari pentru o activitate-joc

Jocuri de utilizare a banilor.

Acte de vorbire: a

formula o idee

Numărare 0-10

Electricitate:

aparate care

utilizează

electricitatea

Măsurări. Banii

Coli de hârtie,

imagini cu aparate

care funcţionează pe

baza energiei

electrice, creioane și alte instrumente de

scris

Observarea modului

de formulare a ideii


corectitudinii

numărării prin

ridicarea unui număr

de degete egal cu

numărul de obiecte


corectitudinii folosirii

banilor

MM 1.1; 1.4;

2.1; 2.2; 3.1

AVAP 2.2

Exersarea asimilării integrale a cântecelor învăţate în această – (activitate

frontală)

Joc de mişcare pe cântecele învăţate (activitate pe grupe).

Acompaniament cu negativul de pe CD.



pe muzică

Pata de culoare

CD, casetofon

Creioane colorate,

carioca (Vivaldi -

Iarna)


copiilor în timpul



lucrărilor în funcţie de

concordanţa imagine-

text.


Jo

i


DP 3.2

CLR 2.2; 2.3;

2.4

AVAP 2.3



Discuții pe baza imaginilor de pe pagina 19:

Cum mă port la teatru? De ce merg la teatru? Cum mă îmbrac? De

ce aplaud? Etc.

1. Reguli de comportare.

2. Vizionarea piesei de teatru.

3. Aplauze.

Joc de rol: Mici scenete din poveşti îndrăgite de copii cu simularea

participării la un spectacol de teatru.

Discuţii: utilitatea şi necesitatea tetrului.

Desenaţi o scenă cu o secvenţă dintr-o piesă de teatru pusă în scenă de

colegii voştri. (activitate individuală).

Aspecte specifice

ale organizării

învăţării şi

pregătirii pentru


mic (Rutine şi

sarcini de lucru)

Formularea de

întrebări şi

răspunsuri.

Dialogul

Pata de culoare


elevului

Creioane colorate



stilou

Observarea modului

de construire a

dialogului

Observarea prin

sondaj a modului de

colorare

MM 1.1; 1.4;

2.1; 2.2; 3.1

MEM 1.1;

1.3; 3.1; 4.2

AVAP 2.3

Numărătoare muzicală: De-a ostaşii - grupare câte 1, câte 2, câte 4.

Paginile 17/18 din caietul elevului. Numără petalele florii, frunzele

(activitate individuală).

Colorarea imaginii de la paginile 17/18 (dacă nu s-a făcut) din caietul

elevului (activitate individuală)


Numărare 0-10

în ordine crescă-

toare şi descres-

cătoare.

Paginile 17/18 din

caietul elevului

O floare artificială

Observarea modului

de numărare prin

sondaj

11

4

Identificarea părţilor componente ale plantei, a hranei ca sursă de

energie, a condiţiilor optime de viaţă. Jocuri de tipul „Ce s-ar întâmpla

dacă...“.

Joc: Se va folosi o floare artificială sau una dintre florile decupate. Un

copil dăruieşte altuia floarea, iar acesta trebuie să spună numele unei flori

(lalea) şi să o dăruiască altui copil care trebuie să spună cine are acea

floare şi câte flori are (Ana are 5 lalele.) şi o dăruieşte mai departe, iar

următorul copil trebuie să spună cine are mai multe/ puţine lalele şi cu

câte şi dăruieşte floare învăţătorului, care formulează întrebarea

problemei. Problema va fi desenată la tablă şi rezolvată. – frontal.

Rezolvare de

probleme

Pata de culoare,

colorare

Ştiinţele vieţii - Plante - Părţi

componente. Hrana ca sursă de

energie:

importanţa hranei

pentru creştere şi

dezvoltare.


(apă, aer, lumină,

căldură)


regulilor jocului


Vin

eri


DP 3.2

DP 1.1; 3.3

MM 1.1; 1.4;

2.1; 2.2; 3.1



Prezentarea în faţa grupului a unor obiecte personale care exprimă cel

mai bine ceea ce îi place fiecăruia să facă, pentru valorizarea abilităţilor

fiecărui copil, indiferent de domeniu.

Prezentarea unor ghicitori, colaje despre hobby-uri şi activităţi preferate:

„Ce îmi place să fac?“

„Micul colecţionar“, prezentarea colecţiilor pe care fiecare le are acasă

sau a obiectului/jucăriei/activităţii preferate

Intonarea cântecului Dacă vesel se trăieşte.

Aspecte specifice

ale organizării

învăţării şi

pregătirii pentru


mic (Rutine şi

sarcini de lucru)

Hobby-uri şi

activităţi

preferate

Cântarea în colectiv,

cu acompaniament;


CD, casetofon





reacţiilor celorlalţi




modului în care elevii

cântă

CLR 1.1; 1.3;

1.4; 2.1; 2.2;

2.4

Istoria Cubului Rubik, puzzle-ului, lego-ului sau a oricărui alt joc.

Audierea povestirii.

Identificarea unor jocuri specifice copilăriei mici: Şotronul, Elasticul,

Baba-Oarba, Am pierdut o batistuţă etc. Redarea regulilor jocului.

Formularea unor propoziţii pe baza textului audiat. Numărarea

cuvintelor.

Decuparea din reviste/ziare a literelor învăţate şi scrierea unui mesaj

simplu unui coleg (în combinaţie cu desene acolo unde copilul nu poate

să scrie).

Sunetul. Litera.

Cuvântul.

Propoziţia

Decupaje din

reviste/ziare – litere,

texte, creioane

colorate.

Coli de scris.


modului de partici-

pare, a interesului

pentru activitate

11

5

MM 1.1; 1.4;

2.1; 2.2; 3.1

Identificarea cuvintelor, enunţurilor dintr-un text decupat din reviste/ziar

prin încercuirea cuvintelor şi delimitarea cu linie a enunţurilor.

Identificarea prin colorare a literelor l, v, b, e într-un text decupat dintr-o

revistă/ziar (activitate individuală).

Scrierea unor elemente grafice care să ajute copilul la scrierea cu duct

continuu – grupuri de 3 e/l de mână legaţi, câte două rânduri.

Intonarea cântecului Am pierdut o batistuţă - însoţirea cântecului de joc.

Cântarea în

colectiv; mişcarea

pe muzică

Observarea modului

de rezolvare a

sarcinilor de lucru






mediului

Religie Matematică şi explorarea

mediului


mediului



practice


mediului

Muzică şi mişcare Limbă modernă Educaţie fizică şi sport


practice

Limbă modernă Educaţie fizică şi sport Comunicare în limba română Muzică şi mişcare

11

6

Proiectarea unităţii tematice „CUM SE FABRICĂ?”

Perioada: 4 săptămâni (11 februarie – 8 martie)

Săptămâna I: 11-15 februarie

Ziua Competenţe


Conţinut vizat/


Lu

ni


DP 1.1

CLR 1.2; 3.2


Discuţii despre activităţile pe care le-au desfăşurat elevii la sfârşit de

săptămână, împreună cu familia (activitate frontală).

Audierea poveştii Cum se fabrică? – predicţii cu titlu dat şi predicţii pe

parcurs (activitate frontală).


gândirea critică despre modul în care iau naştere anumite obiecte din

mediul familiar (activitate frontală).

Comunicare

eficientă

A formula idei pe

baza unui titlu dat

Calendarul naturii

Cartea uriaşă Cum

se fabrică?

Observarea



în timpul audierii

poveştii

MEM 1.1

MEM 5.2

AVAP 2.2

Sertarul cu tacâmuri (activitate individuală) - Cerinţele: fiecare elev

numără pe rând tacâmurile din cele două sertare şi completează cu cifra

corespunzătoare în coloanele din tabele.

- se observă diferenţele în fiecare caz (câte linguri sunt în primul sertar?

dar în al doilea?)

- se discută despre diferenţa apărută; cineva a mai pus o lingură; se

realizează prima operaţie din coloanele de operaţii date; câte furculiţe

sunt în primul sertar? dar în al doilea?

- se discută despre diferenţa apărută; cineva a mai pus o furculiţă etc.

Desen liber - Cum mi-ar plăcea să arate setul meu de tacâmuri?

Numărare în

concentrul 0-10

Adunarea şi

scăderea în

concentrul 0-10

cu 1-2 unităţi

Linia cu scop de

contur


elevului; creion

Pagina 5; creioane

Coală albă, creioane

colorate sau acuarele

Observarea modului

în care copiii

completează tabelele

aflate sub desene


elevilor

AVAP 2.2

MM 3.1

Fiecare elev va colora după preferinţă obiectele desenate în cele patru

căsuţe de la pagina 7 (activitate individuală).

Audiere de piese clasice potrivite vârstei (activitate frontală).

Pata de culoare

Creaţii muzicale

accesibile


elevului


copiilor în timpul

activităţilor

AVAP 2.3

CLR 1.5

DP 3.1

Cele patru obiecte colorate se decupează după contur şi se lipesc pe paie,

pentru a obţine figurine pe băţ. (activitate individuală).

Jocuri de rol – cu figurinele pe băţ obţinute, elevii îşi vor imagina scurte

dialoguri (activitate în perechi sau în grupuri mici).


simţit azi?

Decupare sau

rupere după

contur şi lipire

A formula idei

având la dispoziţie

resurse date


elevului, foarfece,

scotch de hârtie sau

transparent, paie


galeriei”

11

7

Ma

rţi


DP 2.2

CLR 3.2; 1.3

1.4; 3.1

AVAP 1.2

CLR 4.2


Repovestire Cum se fabrică? – pe baza cărţilor de joc (în perechi sau în

grupuri mici).

Care este numele personajului principal din poveste? Cu ce sunet începe

cuvântul Horia? (activitate frontală) - intuirea literei H

Realizarea literei H din sârmă, fire, plastilină (activitate individuală);

colorarea literelor h, H.

Încercuirea hainelor care i s-ar potrivi personajului principal din poveste,

Horia, cu motivarea alegerii făcute. (activitate individuală)

Încercuirea instrumentelor folosite în confecţionarea hainelor; discuţii

despre fiecare dintre acestea; despărţirea cuvintelor în silabe; desenarea

cuvântului HAINE pe contururile trasate şi liber.

Încercuirea literei h în şirul literelor date (activitate individuală)

Trasarea literelor h şi H pe spaţiile date, cu diferite instrumente

(activitate individuală) – pagina 6 din caietul elevului.

Comunicarea

şcolară eficientă

Sunetul h

Litera mică şi

litera mare de

tipar h/ H

Cartea uriaşă Cum se

fabrică?, cărţile de

joc din poveste



elevului

Observarea modului

în care copiii

repovestesc cu


Observarea

răspunsurilor la




MEM 1.1, 1.2

DP 1.1

Observarea şirului de imagini de la pagina 9 din caietul elevului. Cerinţe:

Număraţi cuburile şi descoperiţi numărul ce ar trebui scris în fiecare

casetă. Număraţi şi scrieţi numerele de la 10 la 20.

Observaţi calendarul lunii februarie 2014 şi spuneţi ce vecini ar trebui

scriţi în căsuţele goale.

Câte zile are luna februarie 2014? În ce zile este sâmbătă? Dar

duminică? Câte zile de miercuri sunt în luna respectivă? Dar zile de joi?

Câţi copii din clasa noastră sunt născuţi în luna februarie?

Numerele

naturale de la 10

la 20

Comunicarea cu

colegii


elevului

Observarea modului

în care copiii

realizează sarcinile

DP 2.3

AVAP 2.2

Vizionarea unei secvenţe din desenul animat „Frumoasa şi bestia” în

care obiectele personificate dansează (activitate frontală).

Formularea de întrebări/ răspunsuri referitoare la conţinutul secvenţei

vizionate, cu accent pe relaţiile din grupul de prieteni (activitate frontală).

Desen liber inspirat de povestea „Frumoasa şi bestia”.

Elevii vor avea de adus a doua zi cartea preferată.

Fiinţe şi obiecte

preferate

Videoproiector,

DVD cu desene

animate

Frumoasa şi bestia

Observarea

comportamentului



Mie

rcu

ri


DP 2.2; 3.1

CLR 1.4; 2.2

2.4; 3.1

Se recomandă desfăşurarea activităţii în bibliotecă

Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, mesajul zilei etc.

Joc didactic: Cartea preferată. Fiecare copil va prezenta colegilor cartea

preferată pe care a adus-o de acasă. Învăţătoarea va descrie câteva

personaje din cărţile aduse de copii, iar aceştia vor ghici povestea din

care face parte respectivul personaj.

Se va observa cu atenţie modul în care este amenajată biblioteca.

Învăţătoarea îi va familiariza pe elevi cu modalitatea de derulare a

A cere şi a da

informaţii; a

formula idei

despre cărţile

preferate

Comportamente

moral-civice

Cartea preferată

(poate fi orice fel de

carte)

Observarea

răspunsurilor la


Observarea

comportamentului


discuţiei

11

8

MEM 1.1

activităţii în spaţiul respectiv şi cu denumiri noi (bibliotecă, autori,

împrumut, restituire etc.). Indicarea silabelor percepute, prin diferite

semne: ridicarea unui deget, a unui obiect, prin mimică sau prin semne

grafice (activitate frontală)

Numărarea cărţilor listate în ordinea alfabetică (de exemplu, cele de la

litera H - învăţată anterior) – activitate individuală sau în grupuri mici.

bazate pe respect

faţă de lucrurile

încredinţate

Rafturile cu cărţi

aranjate în ordine

alfabetică

MEM 1.1; 5.2

CLR 2.3

Ed. fizică şi

sport

Observarea paginii 10 din caietul elevului. Cerinţe:

Număraţi cărţile aşezate pe raft în picioare şi culcat.

Observaţi desenul şi completaţi enunţurile: Cineva a mai pus două cărţi

pe raft şi atunci sunt ..... /Cineva doreşte să ia două cărţi de pe raft şi

atunci rămân ......... cărţi.

Completaţi operaţiile corespunzătoare cu numerele corecte.

Număraţi cărţile albastre desenate în cazul A şi în cazul B. Spuneţi ce

observaţi.

Priviţi imaginile şi spuneţi câte cărţi sunt în afara dulapului şi câte

înăuntru, dacă numărul total de cărţi este 20? (activitate frontală şi

individuală)

Mers în echilibru, pe o linie trasată pe podea, având pe cap o carte.

Adunarea şi

scăderea în

concentrul 0-20

Poziţia corectă a

corpului


elevului, creioane şi

alte instrumente de

scris

O carte

Observarea

răspunsurilor la


Observarea

corectitudinii

rezolvării sarcinii

MM 1.1; 2.1;

2.2

AVAP 2.2

Exersarea asimilării integrale a unei numărători din folclorul copiilor Hai

să zicem una, una este luna! (activitate frontală)

Jocuri de mişcare pe cântecul învăţat (activitate pe grupe).

Desen inspirat de melodie (activitate individuală).


mişcare pe muzică

Linia şi pata de

culoare

CD, casetofon

Creioane colorate/

acuarele


copiilor în timpul


Expoziţie


Jo

i


DP 2.2; 3.1

CLR 1.4; 2.2

2.4; 3.1

AVAP 2.3

CLR 4.2

Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, calendarul naturii etc.

Discuţii despre imaginile de pe paginile 2, 3 şi 4 din cartea uriaşă.

Se pronunţă cuvântul lingură şi se localizează sunetul g; intuirea literelor

g/G (activitate frontală)

Se discută despre imaginile de la pagina 11: Imaginile desenate vă

amintesc de ceva anume? (o poveste citită/ascultată, o întâmplare trăită,

un film de desen animat văzut). Povestiţi colegilor despre acest lucru.

Se pronunţă cuvintele şi se localizează sunetul g (activitate frontală)

Realizarea literelor din sârmă, fire, plastilină (activitate individuală).

Colorarea literelor g şi G; colorarea tuturor literelor care formează

cuvântul lingură din literele amestecate date (activitate individuală);

desenarea cuvântului LINGURI pe contururile trasate.

Încercuirea literelor g, G din şirul de litere date (activitate frontală şi

individuală)

Desenarea pe contur sau liberă a literelor g şi G, cu diferite instrumente.

A formula idei

despre o poveste

audiată

Sunetul g

Literele g/ G de

tipar


fabrică?


elevului, creioane

colorate sau alte

instrumente: pix,


Observarea

răspunsurilor la


Observarea

corectitudinii

rezolvării sarcinilor

prin sondaj

11

9

MEM 5.1; 3.2

DP 1.2

Numărarea separat a lingurilor, furculiţelor, cuţitelor, linguriţelor şi

completarea cu cifra corespunzătoare în prima coloană din tabel


Comparare: Cu cât sunt mai multe linguri? Cu cât sunt mai puţine

linguriţe decât furculiţe sau cuţite? Câte mai punem la fiecare pentru a

avea un set, respectiv 6 linguri, 6 furculiţe etc.? Se completează cu cifra

corespunzătoare în a doua coloană a tabelului.

Efectuarea operaţiilor date (activitate individuală)

Unde, când şi cum se folosesc tacâmurile? (activitate frontală)

Adunarea şi

scăderea în

concentrul 0-10

cu 1-2 unităţi


elevului

Set de 6 tacâmuri

Observarea modului

de rezolvare a



Activităţi pe discipline: Opţional

Vin

eri


DP 2.2; 3.1

Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, calendarul naturii etc.

Joc de rol: La masă (activitate în grupuri mici). Pentru jocul de rol se vor

folosi farfurii şi tacâmuri de plastic. Elevii au ca sarcină să aşeze o masă

corect şi să simuleze cum şi la ce folosesc tacâmurile (activitate în

grupuri mici). Se discută despre regulile de comportare la masă (frontal).

Igiena personală

Farfurii şi tacâmuri

de plastic

Observarea relaţiilor

dintre copii în timpul

jocului

CLR 2.2

AVAP 2.3

MEM 3.2

Copiii formulează întrebări şi răspunsuri despre posibile materiale din

care sunt confecţionate obiectele de la pagina 13; discuţii despre acestea

şi despre prilejul cu care se foloseşte fiecare.

Se realizează scrierea cuvintelor pe contururile trasate.

Elevii exersează desenarea obiectelor pe pagina 13 din caietul elevului

(activitate individuală).

Completarea seriilor, conform unei succesiuni logice, pe pagina 13 din

caietul elevului (activitate individuală).

A formula idei

despre materialele

din care sunt

confecţionate

diferite obiecte de

folosinţă


elevului

Creioane colorate,

pixuri etc.

Observarea



cerinţelor prin sondaj


MM 2.1; 2.2

AVAP 2.3

Exersarea asimilării integrale a cântecului Cu ciocan şi cleştişor – Harry

Brauner.




mişcare pe muzică

Linia cu scop de

contur

CD, casetofon

Creioane colorate


copiilor în timpul


12

0

Săptămâna a II-a: 18-22 februarie

Ziua Competenţe


Conţinut vizat/



Lu

ni

CLR 1.1; 1.3

DP 2.1; 3.1

Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, calendarul naturii etc.

Joc: Cercul prieteniei. Elevii se aşază în cerc. La alegere se formează

perechi sau grupuri mici de copii care se consideră prieteni. Fiecare din

grup numeşte motivul pentru care crede că ceilalţi îl consideră prieten

(Cred că mă consideră prieten pentru că sunt...). Ceilalţi copii pot

enumera şi alte calităţi (activitate în grupuri mici)

Autocunoaştere şi

atitudine pozitivă

faţă de sine

A formula idei

despre calităţi

personale

Calendarul naturii

Observarea modului



CLR 1.1; 1.3;

1.5; 2.1; 2.3;

2.2

MEM 1.1; 5.1;

6.1

Joc de rol: La telefon (dialog cu prietenul tău); elevii pot utiliza aparate

telefonice de mai multe tipuri (mobil, fix), pot mima etc.

Observarea imaginilor de la pagina 14 din caietul elevului; descrierea

mărimii, formei fiecărui aparat telefonic în parte.

Completarea prin răspunsuri a diagramei Venn, realizată prin desen de

către învăţătoare la tablă (asemănări şi deosebiri între două aparate

telefonice din fişa de lucru) (activitate frontală).

Ordonarea în funcţie de momentul apariţiei (vechime), a imaginilor

reprezentând aparate telefonice – pe baza întrebărilor puse de învăţătoare


Scrierea numărului de telefon pe care şi l-ar dori (număr format din 9

cifre alese la întâmplare) (activitate individuală)

Elevii fac schimb de numere de telefon, citesc numerele (activitate în

perechi). Scrierea numărului de telefon din viitor: combinaţii din patru

cifre şi cinci litere. Se pot face exerciţii variind numărele de cifre şi litere

(activitate independentă). Elevii citesc colegului de bancă numărul ales

(activitate în perechi).

A formula idei în

situaţii de

comunicare uzuale

Numerele

naturale de la

0-10 (scriere,

ordonare)

Aparate telefonice


elevului, creioane,

carioci

Coli A4, creioane,

carioca, pixuri

colorate

Observarea modului


la jocul de rol

Observarea modului


la dialog şi la

realizarea sarcinilor

AVAP 2.2;

2.3; 2.4

CLR 2.4; 3.4

Să deseneze în caseta de la pagina 14 cum i-ar plăcea să arate propriul/

viitorul său telefon (activitate individuală).

Să-şi prezinte propria lucrare (activitate în perechi sau în grupuri mici).

Linia cu scop de

contur şi cu scop

de ornament

A formula idei

despre un obiect

personal


elevului, creioane

colorate, carioca

Postit-uri

Interevaluare prin

prezentarea

produselor; votarea

celul mai reuşit

design

MEM 2.1

AVAP

2.2; 2.3; 2.4

Identificarea figurilor geometrice de la pagina 15 din caietul elevului.


De trasat conturul figurilor geometrice date. Cerinţa: Ajută-l pe Horia să

traseze conturul figurilor geometrice. Ajută-l pe Horia să contureze

desenul şi să-l coloreze. Dacă ar trebui să desenăm floarea obţinută

folosind doar figuri geometrice, cum ar arăta ea? Faceţi mai multe

încercări alături de desenul dat (activitate individuală).

Discriminarea

unor forme

geometrice plane

Linia cu scop de

contur şi cu scop

de ornament


elevului, creioane,

creioane colorate,

carioca

Observarea modului


la activitate

Turul galeriei

12

1


Ma

rţi

DP 2.1; 3.1

MEM 1.1; 1.3

CLR 1.4; 2.2;

2.4; 3.1

Întâlnirea de dimineaţă – calendar, impresii, mesajul zilei etc.

Joc de rol: La piaţă (sunt indicate de către elevi cantităţi de fructe şi

legume). Se observă cântarul (mai multe tipuri), greutăţile utilizate.

Observarea cifrelor scrise pe ele; explicaţii, semnificaţie.

Exerciţiu-joc: Care obiect crezi că este mai greu: un creion sau un caiet;

o carte sau un ghiozdan; cartea lui... R sau cartea lui... M ? (R, M sunt

elevi din clasă) – activitate frontală

Se pronunţă cuvântul kilogram şi se localizează sunetul k; intuirea

literelor k/ K (activitate frontală).

Se discută pe marginea imaginilor de la pagina 16; se pronunţă cuvintele

şi se localizează sunetul k (activitate frontală).

Realizarea literelor din sârmă, fire, plastilină; colorarea literelor k /K

(activitate individuală); completarea literelor în cuvintele date.

Încercuirea literelor k, K din şirul de litere date (activitate individuală).

Desenarea pe contur sau desenarea liberă a literelor k şi K, cu diferite

instrumente (activitate individuală).

A formula idei

despre instrumente

de măsură

Sunetul k

Literele k/K de

tipar

Calendarul naturii

Cântar, greutăţi

Rechizitele

şcolarului


elevului, creioane,

carioci

Sârmă, plastilină

Instrumente de scris

diferite

Observarea


joc

Observarea modului


sarcinile, prin sondaj


MEM 1.1; 1.3;

3.1; 5.2

CLR 2.3; 2.4

Intuirea imaginii din partea de sus a paginii 16 din caietul elevului.


Citirea şi compararea numerelor scrise pe pachete. Stabilirea numărului

de pachete identice. Rezolvarea unor exerciţii de adunare şi scădere cu

ajutorul pachetelor desenate în imagine (activitate frontală).

Crearea unor

probleme simple

de adunare şi

scădere cu 1-2

unităţi în

concentrul 0-20

A formula idei

despre imagini date


elevului, creioane,

carioca, coli albe A4

Observarea


DP 2.3

Cerinţe pornind de la imaginile de la pagina 16: Obiectele desenate în

casete vă aduc aminte de ceva anume? (un obiect drag, o întâmplare, o

poveste, un film văzut) Povestiţi în perechi despre asta.

Interacţiuni


obiecte familiare


elevului

Observarea


Mie

rcu

ri


DP 2.1

CLR 2.1; 2.3

MEM 1.1; 1.2

CLR 2.1; 2.3

Întâlnirea de dimineaţă – calendar, impresii, meteo etc.

Exerciţiu-joc: Desenează pe postit un element reprezentativ pentru

anotimpul care-ţi place. Spune cu voce tare ce ai desenat. Colegii

încearcă să ghicească despre ce anotimp este vorba.

Fiecare copil aşază postit-ul pe coloana anotimpului ales.

Se stabileşte la final: care este anotimpul cel mai îndrăgit, câţi copii au

ales fiecare anotimp, care este simbolul care se repetă de cele mai multe

ori (activitate frontală).

Se formează patru grupe în urma completării graficului. Fiecare grup

prezintă motivele comune pentru care preferă anotimpul ales (activitate

în grupuri mici).

A formula idei

despre anotimpul

preferat

Exprimarea de

idei în contexte

cunoscute

Coală de flip-chart-

grafic, postit-uri

Observarea modului

în care copiii

realizează elementele

grafice

Observarea modului

în care elevii participă

la realizarea sarcinilor

12

2

MEM 3.2; 5.1

AVAP 2.2; 2.3

Completarea paginii 17 din caietul elevului. Cerinţe: Decoraţi obiectele

conturate folosind tot atâtea figuri geometrice câte sunt indicate sub

fiecare desen în parte. Coloraţi doar imaginea care vă place şi care vă

aduce aminte de ceva. Prezentaţi alegerea colegului de bancă şi

motivaţi.

Numărarea în

concentrul 0-20

Pata de culoare


elevului, creion,

creioane colorate,

carioca

Observarea modului


sarcinile

MM 1.1; 2.1;

2.2

AVLM 2.2

Exersarea asimilării integrale a cântecului Trenuleţul – D. Voiculescu




Cântarea vocală

şi mişcarea pe

muzică

Linia cu scop de

contur

CD, casetofon

Coli A4, culori

Interevaluare



Jo

i


DP 2.1; 3.1

CLR 2.1; 2.2;

2.4; 3.1

Întâlnirea de dimineaţă – calendar, meteo, impresii etc.

Observarea imaginilor de la pagina 18 din caietul elevului.

Identificarea imaginilor, stabilirea corespondenţei cu anotimpul căruia îi

aparţin (activitate frontală).

Discuţii referitoare la: părţile plantei, unde trăieşte barza, când se

întoarce din locurile calde, ce facem când plouă, câţi pui sunt, ai cui sunt

puii, când ies din ouă etc. Despărţirea cuvintelor în silabe (act. frontală).

Observarea cuvintelor care însoţesc imaginile. Transcrierea invers pe

spaţiul punctat a cuvintelor date (activitate individuală).

Joc: În oglindă – desenarea invers de către elevi a altor cuvinte cunoscute

CUC, TOT, COJOC, CAPAC, POTOP, ANA etc.

Discuţii şi concluzii (activitate individuală şi frontală).

A formula idei

despre imagini

date

Recunoaşterea

unor cuvinte

scrise cu litere

mari de tipar

Calendarul naturii


elevului, creioane,

carioca, coli A4

Observarea


Observarea modului

în care se realizează

sarcina

MEM 1.1; 1.2;

1.3

AVAP 2.3; 2.2

Observarea desenului de pe pagina 18 (Mandala). Scrierea cifrei

corespunzătoare numărului de lalele din interiorul cercului/din exteriorul

lui. Scrierea cifrei corespunzătoare numărului de frunze mici/frunze mari.

Scrierea cifrei corespunzătoare numărului de petale interior/ exterior.

Compararea numerelor: numărul de frunze mici cu numărul de frunze

mari (activitate frontală). Colorarea mandalei.

Realizarea propriei mandale, utilizând elemente de primăvară (activitate

individuală)

Numerele

naturale în

concentrul 0-31

Linia cu scop de

contur şi cu scop

ornamental


elevului, creioane,

carioci

Coli A4 – şablon

cerc

Observarea modului


sarcinile

Activitate pe discipline: Limbă modernă

Activitate pe discipline: Opţio nal

DP 1.2; 2.2

MEM 1.1; 2.1

Întâlnirea de dimineaţă – prezenţă, meteo, mesajul zilei etc.

Activitate practică pe grupe: Salata de fructe.

Fiecare grupă are un punct de lucru cu materialele necesare.

Identificarea tuturor obiectelor prezente pe masa de lucru (act. frontală). Discuţii libere referitoare la: numărul farfuriilor, culoarea fructelor, numele fructelor şi numărul lor, forme geometrice etc. Reguli de igienă în bucătărie (activitate frontală).

Reguli de igienă

personală

Relaţionarea pozitivă cu alţi

Farfurii, cuţite, linguriţe de plastic, tocătoare, fructe, şorţuri de plastic

Observarea participării la activitate a copiilor

12

3

Vin

eri

Activitate practică: fiecare copil are ca sarcină să taie în cubuleţe un

fruct: măr, pară, banană; fiecare grupă va avea bolul cu propria salată. Se

folosesc cuţite de plastic. La activitate pot participa ca voluntari părinţii

sau fraţii/ surorile mai mari ale copiilor. Produsul rezultat se va servi în

clasă (activitate în grupuri mici).

membri ai

grupului în

rezolvarea unor

sarcini de lucru

CLR 2.4; 3.2;

4.2; 4.3

MEM 4.2

În măsura în care este posibil, se aduc în sala de clasă aparate electrice

folosite în bucătărie (vezi imaginile de la pagina 2); învăţătoarea

demonstrează cum se folosesc acestea şi se discută despre importanţa

fiecăruia. Se face corespondenţa cu imaginile de pe cărţile de joc de la

pagina 2.

Se formulează enunţuri despre evenimente succesive în legătură cu

aparatele electrice prezentate: ex. „dacă lăsăm prea mult timp sendvişul

în aparatul electric, atunci...; dacă introducem în storcătorul de fructe

bucăţi mai mari decât orificiul aparatului, atunci...” etc.

Desprinderea

semnificaţiei

unor imagini

date

Relaţii de tipul

„dacă..., atunci...”

Cărţile de joc cu

imagini reprezentând

obiecte care se

folosesc în bucătărie

pagina 2 din caietul

elevului

Observarea

participării la

activitate a copiilor

Interevaluare


MM 1.1; 2.1;

2.2

AVAP 2.2

Exersarea asimilării integrale a cântecului La moară (activitate frontală)

Jocuri de mişcare pe cântecul învăţat. (activitate pe grupe)

Decuparea cărţilor de joc de la paginile 2 şi 4 din caietul elevului.


Cântarea vocală

şi mişcarea pe

muzică

Decupare după

contur

CD cu cântece din

folclorul copiilor


elevului, foarfece

Interevaluare


Săptămâna a III-a: 25 februarie-1 martie

Ziua Competenţe


Conţinut vizat/



Lu

ni

CLR 2.2

DP 2.1

CLR 2.2


Joc de cunoaştere: Barometrul emoţiilor (copiii desenează pe un postit o

faţă care exprimă cum se simt la începutul acelei zile (vesel, trist, furios,

indiferent etc.); postit-urile se grupează pe coloane diferite, în funcţie de

desen, unul deasupra celuilalt, pe o coală de flip-chart); se analizează

rezultatele obţinute.

Se identifică modalităţi posibile de depăşire a situaţiilor în care copiii

sunt trişti sau furioşi, cu ajutorul grupului de prieteni.

Joc: Ghiceşte la ce aparat m-am gândit (învăţătoarea enumeră

caracteristici ale aparatelor electrice din imaginile de pe cărţile de joc,

iar copiii trebuie să ghicească ridicând cartea de joc corespunzătoare;

exemplu: funcţionează cu ajutorul curentului electric, seamănă cu o

cană, e gradată, încălzeşte apa... este...

A formula idei

despre grupul de

prieteni

Starea de bine

A formula idei

despre obiecte

utile în bucătărie

Calendarul naturii

Postit-uri, creioane,

coală de flip-chart

Cărţile de joc de pe

paginile 2 şi 4 din

caietul elevului

Observarea modului



Observarea

cartonaşului pe care îl

ridică elevii, prin

sondaj

12

4

MEM 3.2 Enumerarea altor aparate electrocasnice, electronice care funcţionează cu

ajutorul electricităţii. Discuţii despre reguli de folosire în siguranţă a

acestor aparate (activitate frontală).

Identificarea activităţilor zilnice în care intervine electricitatea.

Identificarea unor surse de electricitate (baterii, acumulatori) care

asigură funcţionarea unor obiecte utile în viaţa de zi cu zi.

Electricitate:

aparate care uti-

lizează electrici-

tatea şi reguli de

siguranţă în

mânuirea apara-

telor electrice

Fotografii cu alte

aparate

electrocasnice sau

electronice

Observarea modului


la dialog

AVAP 2.2

MM 3.1

Joc de creaţie: Inventatorii. Cerinţă: dacă aţi fi inventatori, ce aparat

electric aţi inventa? Desenaţi/ realizaţi un colaj/ modelaţi un aparat

electric din viitor (activitate individuală).

Audierea unor creaţii muzicale clasice accesibile (activitate frontală).

Pata de culoare;

forma

Audiţii cu creaţii

muzicale

Coală de bloc de

desen, acuarele/

tempera, pensule,

CD cu creaţii

muzicale accesibile


prin sondaj

AVAP 2.3

DP 3.1

Realizarea unei construcţii libere, spontane, cu ajutorul materialelor şi

instrumentelor de la colţul de artă (activitate individuală).


simţit azi? (activitate frontală)

Pentru ziua de marţi au de adus jucăria preferată.

Tehnici

combinate

Acuarele, coală de

bloc de desen,

pensule, hârtie colo-

rată, glasată, foar-

fece, lipici, jocuri de

construcţie etc.

Interevaluare



Ma

rţi

DP 2.1; 3.1

CLR 1.4; 2.2;

2.4; 3.1


Elevii au avut ca sarcină să aducă jucăria preferată. O prezintă colegilor

(numele, cu ce ocazie a primit-o, de ce o preferă etc.)

Reguli de comportament cu jucării, cu prietenii cu care ne jucăm.

Se pronunţă cuvântul jucării şi se localizează sunetul j; intuirea literelor

j/J. Desenarea de obiecte în al căror nume se întâlneşte sunetul j la

început, la mijloc şi la sfârşit. Se discută despre imaginile de la pagina

19; se pronunţă cuvintele şi se localizează sunetul j (activitate frontală)

Realizarea literelor din sârmă, fire, plastilină. (activitate individuală)

Colorarea literelor j/J. Încercuirea literelor j/J din şirul de litere date

(activitate frontală şi individuală). Desenarea pe contur sau desenarea

liberă a literelor j şi J, cu diferite instrumente (activitate individuală).

A formula idei

despre jucăria

preferată

Sunetul j

Literele j/J de

tipar


elevului, creioane,

carioca

Sârmă, plastilină

Observarea


rezolvarea sarcinilor,

prin sondaj


CLR 2.2; 2.3;

3.2

MEM 1.4, 2.1,

2.2, 5.1

AVAP 2.2, 2.3

Observarea paginii 20 din caietul elevului. Cerinţe: Priviţi imaginea şi

spuneţi ce observaţi. Unde ar putea fi obiectele desenate? Vă plac

jocurile de construcţii? De ce? Ce anume construiţi?

Identificaţi şi spuneţi câte corpuri sunt de acelaşi fel.

Conturaţi corpul geometric din centrul imaginii.

Decoraţi/coloraţi feţele cuburilor la alegere: forme preferate, litere,

cifre, linii, culori etc. (activitate individuală)

A formula idei

despre imagini

date

Discriminarea

unor corpuri

geometrice


elevului, creioane

cerate, colorate,

carioca

Observarea


Interevaluare

12

5

DP: 3.3

CLR 2.1

Se discută pe baza ilustraţiilor despre drumul pe care îl face cartea până

ajunge la cititor (activitate frontală). Se discută despre activităţile

preferate care pot duce în viitor la alegerea anumitor meserii.

Memorizare Cartea de Grigore Vieru (activitate frontală).

Explorarea

meseriilor


fabrică

Recitarea poeziei

Interevaluare M

ierc

uri


DP 2.1

CLR 1.4; 2.2;

2.4; 3.1


Joc didactic: Priveşte şi povesteşte (Selectarea imaginii preferate din

povestea Cum se fabrică).

Argumentarea de către copii a alegerii făcute. Desenarea de cuvinte

cunoscute pe baza suportului vizual (activitate frontală şi individuală).

Desenarea altor elemente care ar putea completa imaginea dată.


A formula idei

despre scena

preferată dintr-o

poveste audiată

Cartea uriaşă cu

povestea Cum se

fabrică

Creion, creioane

colorate, carioca

Observarea modului

în care copiii

realizează sarcinile,

prin sondaj

CLR 2.2; 2.3;

3.2

MEM 1.4; 2.1;

2.2; 5.1

AVAP 2.2; 2.3

Observarea paginii 21 din caietul elevului. Cerinţe: Priviţi imaginea şi

spuneţi ce observaţi. Unde credeţi că ar putea fi atâtea sfere la un loc?

Număraţi corpurile de acelaşi fel. Conturaţi corpul geometric din

centrul imaginii. Desenaţi pe feţele sferelor forme la alegere.

Poziţionarea unor corpuri în raport cu altele: deasupra, pe, sub, în faţă, în

spate (activitate individuală).

A formula idei

despre imagini

date

Discriminarea

unor corpuri

geometrice


elevului, creioane,

creioane colorate,

carioca

Observarea modului


sarcinile, prin sondaj

MM 1.1; 2.1;

2.2

AVAP 2.2

Exersarea asimilării integrale a cântecului Moş Cioc-Boc – Liviu Comes




Cântarea vocală

şi mişcarea pe

muzică

Linia/culoarea

CD, casetofon

Coli A4, culori

Interevaluare



Jo

i


DP 2.1; 3.1

AVAP 2.2

CLR 2.4

Întâlnirea de dimineaţă – calendar, meteo, mesajul zilei etc.

Decuparea cărţilor de joc de la pagina 31 din caietul elevului (activitate

independentă)

Joc didactic: Continuă povestea. Copiii îşi aşază aleator în mână cărţile

de joc, cu faţa spre ei fiind Drumul cărţii. În perechi fiecare trage pe

rând câte o carte de la coleg şi formulează unul, două enunţuri despre

acţiunea care urmează cărţii pe care a ales-o.

Cărţile se întorc cu Drumul pâinii spre copii şi jocul continuă.

Decupare după

contur

Repovestire cu

ajutorul cărţilor

de joc


elevului

Foarfece, plic pentru

păstrarea cărţilor de

joc

Observarea


jocul didactic

MEM 2.2

AVAP 2.2

Recunoaşterea şi numirea poziţiei pe care o ocupă figurile geometrice în

careul dat – pagina 22 din caietul elevului.

Folosirea formelor geometrice (pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc) în

realizarea unor desene (casă, robot, vapor etc.) pe foaie velină sau cu

pătrăţele (activitate individuală).

Figuri

geometrice;

orientare spaţială

Linia cu scop de

contur


elevului, creioane,

carioca

Observarea modului

în care se rezolvă

sarcina, prin sondaj


Activitate pe discipline: Opţional

12

6

12

7

Vin

eri

DP 1.1

AVAP 2.2

Întâlnirea de dimineaţă – prezenţă, meteo, mesajul zilei etc.

Ghicitori despre profesii/ meserii. Discuţii despre meseria/profesia

părinţilor (activitate frontală).

Desen liber: Ce mi-ar plăcea să devin când voi creşte?

Explorarea

meseriilor

Linia, punctul,

culoarea

Fişă cu ghicitori

despre meserii

Acuarele, pensule,

coală de desen

Observarea


Interevaluare


CLR 2.4

MM 3.1

Se prezintă copiilor imagini specifice pentru diferite meserii. Copiii

privesc cu atenţie imaginile şi formulează enunţuri respectând următorul

algoritm: Văd... Mă gândesc... Mă întreb...

Mimă pe muzică: Ghiceşte ce meserie am!

Formulare de

idei care dezvoltă

gândirea critică

Mişcare pe muzică

Imagini cu meserii/

profesii cunoscute

CD, casetofon


sarcinilor, prin sondaj


MM 1.1; 2.1;

2.2

AVAP 2.2

Exersarea asimilării integrale a cântecului Moara – C. Mereş (activitate

frontală)



Cântarea vocală

şi mişcarea pe

muzică

Linia cu scop de

contur

CD, casetofon

Coli A4, culori

Interevaluare


Săptămâna a IV-a: 4-8 martie

Ziua Competenţe


Conţinut vizat/


Lu

ni


CLR 2.2

DP 1.2


Joc de cunoaştere: Bingo! Desertul preferat (învăţătoarea distribuie

elevilor fişe cu careuri în care sunt desenate 16 deserturi. Fiecare copil

are ca sarcină să treacă pe la colegi şi să-i întrebe despre desertul

preferat, bifând în căsuţa în care au găsit un coleg; dacă ştiu, pot scrie în

căsuţă iniţiala acestuia; câştigă cine a completat primul o linie sau o

coloană sau o diagonală.). Se citesc rezultatele obţinute.

Se discută despre deserturile considerate cele mai sănătoase. Se poate

prezenta copiilor şi piramida alimentelor sănătoase.

A formula idei

despre desertul

preferat

Autocunoaştere

Calendarul naturii

Postit-uri, creioane,

coală de flip-chart

Observarea modului

în care copiii

participă la joc şi la

dialog

MEM 2.2

AVAP 2.2

Identificarea poziţiei pe care ar trebui să o ocupe în careu figurile

geometrice date – pagina 25 din caietul elevului.

Desenarea şi colorarea conform codului de culori dat a formelor

geometrice (pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc), în căsuţele

corespunzătoare (activitate individuală).

Figuri geome-

trice; orientare

spaţială

Linia cu scop de

contur


elevului

Creioane colorate

Observarea

respectării

coordonatelor date

AVAP 2.2

MM 3.1

Se pregătesc mărţişoarele pe cârlig, de la paginile 23 şi 24 din caietul

elevului. Mod de realizare: se decupează simbolurile de primăvară din

cercuri, fie pe conturul simbolului desenat, fie pe cerc. Se decupează pe

contur şi fâşiile de hârtie colorată din care se confecţionează cu elevii

Scara pisicii (activitate individuală).

Decupare după

contur

şi pliere

Mişcarea pe

muzică


caietul elevului


prin sondaj

AVAP 2.2

DP 3.1

Pe cârlige de lemn se lipeşte întâi scara pisicii şi deasupra acesteia se

fixează tot prin lipire elementul decupat. Acesta va sta mai departe de

cârlig şi în felul acesta se evită degradarea datorită apropierii de haine.

Se adaugă şnur împletit şi înnodat. Se păstrează la portofoliu pentru a fi

dăruite în ziua de 1 martie. Se discută despre semnificaţia mărţişorului.



simţit azi?

Lipirea elemen-

telor decupate

după contur pe

un suport;

împletire şi

înnodare

Cârlige de lemn,

lipici

CD cu creaţii

muzicale accesibile

Interevaluare


Ma

rţi


DP 2.1; 3.1

CLR 1.4; 2.2;

2.4; 3.1

AVAP 2.2


Se pleacă de la rezultatele obţinute la jocul Bingo – Desertul preferat în

discuţia despre produsele de panificaţie şi patiserie.

Se revăd imaginile care ilustrează Drumul pâinii şi se discută despre

acesta (activitate frontală).

Desen liber – Mâncarea preferată (activitate individuală).

A formula idei

despre o poveste

audiată

Culoarea şi forma


fabrică

Coli A4, acuarele,

tempera, pensule

Observarea


dialog


elevilor


MEM 2.1

CLR 1.1

Probleme simple de adunare şi scădere în concentrul 0-20, pornind de la

imaginile date în casete. Ce ştiţi despre pâine, covrigi şi chifle? Cum se

fabrică? Care este diferenţa dintre ele?

Adunarea şi

scăderea în

concentrul 0-20

A formula idei

despre produse de

panificaţie


elevului

Observarea modului

în care elevii rezolvă

sarcinile

Interevaluare


Activităţi pe discipline: Dezvoltare personală

Mie

rcu

ri


DP 1.2

CLR 2.3

AVAP 2.3


Joc didactic: Să ne construim singuri jucării muzicale! Discuţii despre

rolul jucăriilor muzicale în acompaniamentul cântecelor şi despre

posibile jucării muzicale pe care copiii şi le pot construi singuri.


Confecţionarea de jucării muzicale prin introducerea de boabe diverse în

cutiuţe de carton, de plastic sau sticlă etc.

A formula idei

despre jucării

muzicale

Tehnici simple de

lucru

Cutii de medica-

mente sau borcănele

mici de sticlă, plastic,

boabe de fasole,

porumb, nuci găurite

etc.

Observarea modului

în care copiii

participă la dialog


într-un Muzeu al

jucăriilor muzicale

CLR 2.3

MEM 3.2

MM 2.2

Observarea imaginilor de la pagina 27 din caietul elevului şi realizarea

distincţiei între sunete şi zgomote. (activitate frontală)

Joc didactic: Ce poate fi? Sunt priviţi comparativ copiii din imaginile

notate cu A şi B şi se fac predicţii privind motive posibile pentru care

faţa şi corpul lor exprimă anumite emoţii.

Utilizarea jucăriilor muzicale pentru producerea sunetelor (identificarea

relaţiei vibraţie – sunet).

Unde şi vibraţii -

producerea

sunetelor

Cântece cunoscute

însoţite de

acompaniamente


elevului

Jucăriile muzicale

create de copii

Observarea modului


sarcinile de lucru,

prin sondaj

12

8

MM 1.1; 2.1;

2.2

AVAP 2.2

Exersarea asimilării integrale a cântecului La moară – din folclorul

copiilor (activitate frontală).

Acompaniament cu jucăriile muzicale confecţionate.



Cântarea vocală

şi mişcarea pe

muzică

Linia cu scop de

contur

CD, casetofon

Coli A4, culori

Interevaluare



Jo

i


DP 2.1; 3.1

CLR 2.3

AVAP 2.2

Întâlnirea de dimineaţă – calendar, meteo, impresii etc.

Reactualizarea cunoştinţelor despre semnificaţia zilei de 1 Martie.

Memorizare: o poezie de 1 Martie, la alegere.

Desen liber inspirat de versurile poeziei (activitate individuală)

A formula idei

despre sărbă-

toarea de 1 Martie

Culoarea şi forma

Coli A4, creioane

colorate, cerate,

pixuri

Observarea


Recitarea poeziei,

prin sondaj

MEM 3.1; 5.2

AVAP 2.2

Rezolvarea unor probleme cu sprijin în imagini date - pagina 28 din

caietul elevului (activitate frontală).

Transformarea unei probleme de adunare în problemă de scădere şi

invers (activitate frontală).

Realizarea unui colaj, la alegere, pe baza căruia să poată fi compusă o

problemă (activitate individuală).

Adunarea şi

scăderea în

concentrul 0-20

Tehnici simple de

lucru


elevului

Coli A4, foarfece,

lipici, coli colorate

sau hârtie de

mototolit

Observarea modului


sarcinile de lucru,

prin sondaj


Activitate pe discipline: Opţional

Vin

eri


DP 1.1

AVAP 2.2

Întâlnirea de dimineaţă – prezenţă, meteo etc.

Semnificaţia zilei de 1 Martie (activitate frontală)

Pregătirea felicitării de 1 Martie - decuparea fluturelui de pe paginile

29-30 (activitate individuală).

Autocunoaştere

şi imagine de sine

pozitivă

Decupare după

contur şi lipire pe

pai


caietul elevului

Foarfece, lipici, pai



CLR 3.2

Transcrierea pe partea albă a fluturaşului a unei urări pentru persoana

pentru căreia i se va dărui fluturaşul pe pai. Recapitulare –

literele de tipar

învăţate

Fluturele pe pai,

carioca sau pixuri

colorate




MM 1.1; 2.1;

2.2

AVAP 2.2

Exersarea asimilării integrale a cântecului Fluturaş, fluturaş – din

folclorul copiilor. (activitate frontală)

Jocuri de mişcare pe cântecul învăţat. (activitate pe grupe)

Desen inspirat de melodie. (activitate individuală)

Cântarea vocală

şi mişcarea pe

muzică

Linia cu scop de

contur

CD, casetofon

Coli A4, culori

Interevaluare


12

9



Comunicare în limba română Comunicare în limba română Comunicare în limba română Comunicare în limba română Dezvoltare personală


mediului Religie


mediului




practice


mediului Muzică şi mişcare Limbă modernă Educaţie fizică şi sport


practice Dezvoltare personală Educaţie fizică şi sport Opţional Muzică şi mişcare

13

0

Proiectarea unităţii tematice „DE LA PĂMÂNT LA SOARE“

Perioada: 4 săptămâni (11 martie – 5 aprilie)

Săptămâna I: 11-15 martie

Ziua Competenţe


Conţinut vizat/


Lu

ni


DP1.1; 2.2;

3.3

CLR 2.3

DP 1.1

AVAP 2.3

Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo, reguli etc.

Discuţii despre ce înseamnă să fii copil, care sunt activităţile specifice

copilăriei (activitate frontală)

„Eu, copilul“ – în grupuri mici (4-5 elevi) se realizează un portret în

mărime naturală al unui copil. Cel mai scund copil din grup se aşază pe

spate, ţinând mâinile uşor depărtate de corp, pe o coală de flipchart

(eventual o coală şi încă ½, lipite pe spate cu bandă adezivă), întinsă pe

podea. Ceilalţi copii din grup îl conturează, folosind creioane. La final,

toţi membrii grupei vor realiza detaliile: elementele feţei, obiectele de

îmbrăcăminte. Se pictează cu acuarele.

Activităţi preferate

Dialog pe temă

dată

Caracteristici

personale şi

generale

Tehnici simple –

pensulaţie

Coli de flip-chart,

creioane, acuarele,

pensule

Aprecierea

răspunsurilor date

Obsevarea participării

la activitatea de grup

DP 1.1; 3.3

CLR 2.3

CLR 1.1; 1.2;

1.4

Definitivarea şi prezentarea lucrărilor de grup. Discuţie frontală „Ce

activităţi credeţi că preferă personajul creat de grupa voastră?“

Audierea poveştii De la Pământ la Soare – predicţii cu titlu dat şi

predicţii pe parcurs (activitate frontală)

Discuţii despre: personajele şi momentele acţiunii, mesajul poveştii –

identificarea unor detalii de conţinut; realizarea de asocieri/ stabilirea de

asemănări între ei şi personajul-copil din poveste; formulare de întrebări

care dezvoltă gândirea critică (activitate frontală)


Acte de vorbire

Formularea de

întrebări şi

răspunsuri

Cartea uriaşă De la

Pământ la Soare

Observarea



în timpul audierii

poveştii

Aprecierea răspunsu-

rilor şi întrebărilor

formulate

MEM 1.1; 1.2

AVAP 2.3

MEM 1.3

Observarea imaginilor de pe pagina 5 şi numărarea cuburilor colorate din

fiecare grup

Identificarea cardinalului fiecărei mulţimi

Familiarizarea cu citirea şi scrierea numerelor de la 20 la 31 (activitate

frontală)

Numărarea cuvintelor de pe un rând/ o pagină din cartea uriaşă

Desenarea unor mulţimi cu număr de elemente dat folosind culoarea

indicată de cadrul didactic sau de un coleg (activitate individuală)

„Citirea“ foii de calendar pentru luna martie; încercuirea zilei şi a săptă-

mânii curente (activitate frontală)

Identificarea vecinilor numerelor date/ a numărului aflat între două

numere date (activitate frontală)

Numerele de la 20

la 31

Culorile spectrului

solar

Măsurarea

timpului (ziua,

săptămâna, luna)


elevului

Cartea uriaşă

Coli albe, creioane

colorate


răspunsurilor date

Interevaluare


mentului copiilor şi a

gradului de implicare

în sarcină

Verificare selectivă

13

1

AVAP 2.2;

2.3;

DP 2.1

Decuparea cărţilor de joc cu imagini din poveste (activitate individuală)

Prezentarea unui moment preferat din poveste pe baza cărţilor de joc



simţit azi?

Tehnici simple:

decupare

Starea de bine


caietul de lucru


copiilor în timpul

activităţilor M

arţ

i


DP 2.2; 3.1

CLR 3.2; 1.2;

1.4;

MEM 5.1

AVAP 1.2; 2.2


Repovestirea poveştii cu ajutorul cărţii uriaşe şi a cărţilor de joc

Jocul întrebărilor isteţe (Pe rând, copiii pun întrebări referitoare la conţi-

nutul poveştii, într-un mod cât mai interesant, apoi numesc colegul care

să răspundă.)

Selectarea şi gruparea cărţilor de joc în funcţie de anumite criterii (prezintă lo-

curi unde poţi călători, prezintă aspecte din România etc.) (activitate frontală)

Desenarea secvenţei preferate din povestea audiată (activitate

individuală)

Acte de vorbire –

a formula

întrebări şi

răspunsuri

Sortare, grupare

Linia şi pata de

culoare


Pământ la Soare,

cărţile de joc decu-

pate din caietul de

lucru

Coli albe A5


carioci

Observarea modului

în care copiii repo-

vestesc cu ajutorul

cărţilor de joc


răspunsurilor la


Interevaluare – „Turul

galeriei“



CLR

MEM 1.1;

1.2; 1.3

AVAP 2.3

MEM 1.4; 5.2

Joc: Să ne imaginăm – crearea de scurte „poveşti“ despre personajele care

apar în imaginea de pe pagina 7 (activitate frontală)

Observarea şi numărarea elementelor din imagine. Completarea tabelului

cu numărul elementelor (activitate frontală)

Conturarea imaginii prin unirea punctelor corespunzătoare numerelor de

la 0 la 31. Colorarea imaginii obţinute (activitate individuală)

Identificarea în careu a „drumului“ de la 0 la 31 şi colorarea casetelor

care îl formează (activitate individuală)

Crearea şi rezolvarea de probleme de adunare şi scădere cu 1-5 unităţi, pe

baza imaginii (activitate frontală)

Acte de vorbire –

formularea de

enunţuri

Numerele de la 20

la 31

Linia cu scop de

contur

Adunarea şi

scăderea


de lucru

Observarea modului

de participare la

activitate

Verificarea comple-

tării tabelului în

perechi

Compararea imagi-

nilor conturate şi a

drumului colorat cu

cele ale colegului


Mie

rcu

ri


DP 2.2; 3.1

CLR 2.1; 2.2;

2.4;

MEM 1.1

CLR 4.3


Joc: Cuvinte magice – în perechi, folosirea unor formule pentru a exprima

o rugăminte, solicitare în diverse situaţii. Fiecare pereche extrage dintr-o

cutie un jeton cu imagini care sugerează o anumită situaţie de comunicare

(copil - vânător; copil - profesor; copil - părinte; copil - copil cu jucărie

etc.) (activitate frontală)

Povestire după imagini (bandă desenată): „Petru construieşte un robot”


Identificarea numerelor care apar în imagini; numărarea elementelor din

imagine (activitate frontală)

Realizarea unui bilet prin care să transmită o rugăminte, folosind desene,

cuvinte şi/ sau simboluri (activitate individuală)

Acte de vorbire-

Formularea unei

rugăminţi

Povestire după

imagini

Numere naturale

Biletul

Jetoane cu imagini


de lucru

Observarea

comportamentului

copiilor. Aprecierea

prin aplauze a

corectitudinii

formulărilor utilizate

Aprecierea participării

la activitate


galeriei“

13

2

CLR 2.3

MEM 3.2

DP 1.2

CLR 2.3; 4.2;

4.3

AVAP 2.3

Discuţii despre cum ne apărăm sănătatea, regulile de igienă pe care le

respectă copiii, cât de important este să se prevină îmbolnăvirile etc.


Crearea unei scrisori către copiii care nu au grijă de sănătatea lor (li se

sugerează copiilor că pot folosi oricare dintre tehnicile simple învăţate, de

exemplu, decupare şi lipire, trasare, rupere şi lipire etc. combinate cu

desenul) (activitate individuală)

Participarea la

dialog

Igiena corpului

Utilizarea unor

simboluri necon-

venţionale în

exprimarea scrisă

Tehnici simple


de lucru

Coli albe şi colorate,

creioane colorate,

carioci, foarfecă,

lipici

Observarea

participării la

activitatea de grup

Aprecierea scrisorilor

afişate la Panoul

vorbitor

MM 1.1; 2.1;

3.1

AVAP 2.3

Receptarea şi însuşirea cântecului Gospodina (activitate frontală)

Joc de mişcare pe muzică (activitate pe grupe)

Realizarea unui desen pe baza versurilor


mişcare pe muzică

Culorile spectrului

solar

CD cu melodii

pentru copii


mentului copiilor


Jo

i


AVAP 2.3

CLR 2.2; 4.1;

4.2

CLR 1.3; 4.1

Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc

Audierea cântecului Drag mi-e jocul românesc şi mişcare liberă pe

muzică

Discuţii despre România şi identificarea acesteia pe harta lumii şi pe

globul pamântesc (activitate frontală)

Observarea şi discutarea hărţii de la pagina 8 din caietul de lucru

Identificarea şi intuirea literei Â (â)

Pronunţarea unor cuvinte în componenţa cărora intră sunetul Â şi

observarea poziţiei acestuia (în interiorul cuvântului) (activitate frontală)

Transcrierea cuvântului ROMÂNIA

Trasarea literelor Â şi â (activitate individuală)

Desene cu litere (transformarea literelor în personaje amuzante)

Creaţii muzicale

accesibile

Sunetul â, literele

Â şi â

CD cu cântece


de lucru

Coli albe, creioane

colorate

Observarea modului


Indicarea prezenţei

sunetului â în

cuvintele auzite prin

ridicarea unui jeton cu

litera â

Interevaluare

CLR 2.3

MEM 3.2

MEM 1.1; 5.1

DP 1.2

AVAP 2.3

CLR 2.3;

DP 1.2

Joc de rol: Interviul (discuţie în perechi despre modul în care au grijă de

sănătatea lor)

Realizarea unei cutii de prim-ajutor care să fie folosită la jocul de rol La

medic, folosind diferite materiale

Numărarea obiectelor utilizate la cutia de prim-ajutor; clasificarea

acestora pe categorii (medicamente, instrumente)

Trasarea, pe panoul din imaginea de la pagina 10, a unor litere de diferite

dimensiuni

Colorarea obiectelor ce pot fi găsite într-un cabinet medical, din a doua

imagine de pe pagina 10

Joc de rol: La medic (activitate în grupuri mici)

Acte de vorbire –

a formula idei

despre sănătate

Igiena corpului

Pata de culoare

Reguli pentru

păstrarea sănătăţii

Jucării şi obiecte

pentru trusa medicală


de lucru

Observarea modului

de participare la

dialog a copiilor din

4-5 perechi

Observarea şi

aprecierea realizării

sarcinilor de lucru

AVAP 2.2; 2.3

CLR 2.4

Realizarea unei lucrări libere „Un loc îndrăgit“, utilizând tehnici la

alegere – desen, pictură, colaj (activitate individuală)

Prezentarea lucrării fiecărui copil (activitate frontală)

Tehnici simple

Acte de vorbire –

a prezenta o

lucrare proprie

Acuarele, creioane

colorate, hârtie

colorată, lipici

Expunerea lucrărilor

Interevaluare

13

3

MM 1.4; 2.1

AVAP 2.3

DP 3.1

Însuşirea integrală a cântecului Drag mi-e jocul românesc (activitate

frontală şi pe grupe)

Audiţie muzicală – fragment din Rapsodia I de G. Enescu

Reprezentarea prin desen colectiv a mesajului melodiei audiate, în

grupuri mici


simţit azi?

Cântarea vocală

şi mişcarea pe

muzică

Punctul şi linia;

tehnici simple

Starea de bine

CD cu cântece

pentru copii şi cu

“Rapsodia I”

Coli A3, creioane

colorate, carioci,

decupaje din reviste

Observarea compor-

tamentului copiilor şi

a modului de

implicare în activitate

Expunerea desenelor


galeriei“

Vin

eri


DP 2.2; 3.1

DP 1.2

CLR2.2

AVAP 2.3

Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc

Joc: Ghiceşte ce fac! (un copil mimează o activitate de îngrijire personală

sau a locuinţei, iar colegii încearcă să ghicească ce face acesta) (activitate

frontală)

Colorarea desenelor de la pagina 9 din caietul de lucru (activitate individuală)

Igienă şi păs-

trarea sănătăţii

Acte de vorbire –

a exprima o părere

Pata de culoare


de lucru

Aprecierea modului

de mimare a activităţii

de îngrijire a locuin-

ţei; aprecierea răspun-

surilor date

CLR 2.1; 2.3

CLR 2.4; 3.1;

4.1; 4.3

AVAP 2.3

CLR 2.2

Joc de rol: Facem curăţenie (activitate în grupuri mici)

Realizarea unui „regulament“ de păstrare a igienei personale şi a locuinţei


Prezentarea „regulamentului“ (activitate frontală)

Acte de vorbire:

a formula idei

despre păstrarea

curăţeniei

Exprimarea scrisă

a ideilor cu mij-

loace diverse

Tehnici simple

Coli A4, creioane

colorate şi carioci,

decupaje din reviste,

lipici

Observarea partici-

pării la activitatea de

grup


şi colective

Expunerea

regulamentelor

Disciplina opţională


Săptămâna a II-a: 18-22 martie

Ziua Competenţe


Conţinut vizat/


Lu

ni


DP 2.2; 3.1

CLR 1.4; 2.2;

DP 3.2

DP 1.1; 3.3

CLR 4.3

AVAP 2.2; 2.3


Joc de rol: Vă rog, puteţi să mă ajutaţi? – activitate în perechi; formu-

larea unei rugăminţi în diverse situaţii (activitate în perechi)

Jocul asemănărilor – se cere copiilor să numească obiecte care seamănă

cu: o minge, un pantof, un caiet etc. Copiii pot fi împărţiţi pe grupe şi se

poate realiza un clasament, acordând câte 1 punct pentru fiecare răspuns

dat.

Joc Floarea personală – se distribuie fiecărui copil câte o pagină pe care

este desenată o floare cu patru petale. Pe fiecare petală, copiii vor desena/

reprezenta/ scrie: 1. activitatea preferată când sunt singuri; 2. activitatea

preferată cu prietenii; 3. activitatea preferată cu familia; 4. un obiect

preferat. Decorarea florilor (activitate individuală).

Acte de vorbire –

a formula o

rugăminte

Starea de bine

Hobby-uri şi

activităţi

preferate

Tehnici simple de

lucru

Coli cu desenul unei

flori cu 4 petale

pentru fiecare copil

creioane colorate,

carioci


mentului copiilor

Aprecierea răspunsu-

rilor creative, inedite

Observarea modului

de grupare a copiilor

13

4

DP 1.1 După ce fiecare copil îşi prezintă floarea, li se cere să se grupeze după

asemănările pe care le sesizează între preferinţele lor (activitate frontală)

CLR 3.2; 2.2

CLR 2.3

AVAP 2.2; 2.3

DP 2.2; 3.2

Povestire după imaginea de la pagina 11 din caietul de lucru (activitate

frontală)

Joc Interviul – prezentarea locului de joacă preferat (activitate în perechi)

Desenarea locului de joacă preferat; completarea acestuia cu simboluri

şi/sau cuvinte care exprimă sentimentele pe care le au în acest loc


Prezentarea desenului colegului de interviu

Acte de vorbire

– a prezenta un

loc

Linia cu scop de

contur, pata de

culoare

Comunicarea

eficientă


de lucru

Coli albe, creioane

colorate, carioci

Corectarea

formulărilor copiilor

Observarea

comportamentului

partcipativ

Interevaluare

MEM 1.1; 1,3

MEM 1.4; 1.6;

5.2

CLR 2.3

AVAP 2.3

Numărarea elementelor din imaginea de la pagina 11 şi asocierea jetoane-

lor cu numărul corespunzător. Ordonarea jetoanelor cu numere crescător/

descrescător (activitate frontală)

Crearea şi rezolvarea de probleme cu adunare şi scădere pe baza

imaginilor de la pagina 11 (activitate frontală)

Scrierea operaţiilor corespunzătoare rezolvărilor (activitate frontală)

Crearea de probleme utilizând jucării şi obiecte din clasă – concurs „Cea

mai interesantă problemă” / Realizarea unui desen care să ilustreze o

problemă (activitate individuală)

Adunări şi

scăderi cu 1-5

unităţi în

concentrul 0-31

„Citirea“ imagi-

nilor

Linia şi pata de

culoare


de lucru

Coli albe, creioane

colorate, carioci

Observarea ordonării

jetoanelor

Aprecierea formulă-

rilor problemelor

Ridicarea jetonului cu

numărul care repre-

zintă răspunsul

problemei

AVAP 2.3

CLR 3.3

DP 2.1

Decuparea jocurilor-puzzle de pe paginile cartonate 29 şi 30 (activitate

individuală)

Jocuri-puzzle: Pământul; Universul (activitate individuală sau în perechi)


simţit azi?

Tehnici simple –

decupare

Forme geometrice

Starea de bine

Paginile cartonate 29

şi 30

Observarea modului

de implicare în

sarcina de lucru

Ma

rţi


CLR 3.2; 1.2;

1.3;

CLR 3.1; 2.3

MEM 3.1

AVAP 2.3


Crearea unei povestiri pe baza imaginii de pe pagina 13 din caietul de

lucru (activitate frontală)

Selectarea, din povestirea creată, a cuvintelor care încep cu sunetul î –

pronunţarea lor şi despărţirea în silabe

Intuirea literelor Î şi î; trasarea literelor pe spaţiul din caiet

Observarea cuvintelor care conţin literele Î şi î

Dialoguri în perechi despre ploaie (cum apar picăturile de ploaie, de ce

este importantă ploaia, alte tipuri de precipitaţii)

Realizarea unui desen despre ploaie/ decuparea unor „picături” şi înşi-

rarea lor pe fir de aţă, apoi atârnarea firelor de un nor (activitate indivi-

duală şi de grup)

Sunetul î, literele

Î şi î

Povestire după

imagini

Prezenţa apei în

natură – precipitaţii

Tehnici simple


de lucru

Hârtie glasată,

foarfecă, aţă subţire,

lipici

Observarea

comportamentului

copiilor


privind traseul ales

Observarea partici-

pării la activitate



13

5

MEM 3.1; 3.2

MEM 4.2; 3.2

AVAP 2.3

Observarea imaginii şi identificarea formelor sub care se găseşte apa în

natură (activitate frontală)

Joc: Ce s-ar întâmpla dacă... (apa mărilor nu s-ar evapora, nu ar mai

ploua etc.) – activitate frontală

Dialog – Cum poate fi economisită apa; realizarea unei liste cu reguli

minimale (activitate frontală)

Colorarea imaginii de pe pagina 12 (activitate individuală)

Prezenţa apei în

natură: lacul,

râul, marea

Culori


de lucru

Observarea partici-


Formularea regulilor

pentru economisirea

apei


Mie

rcu

ri


CLR 3.2; 1.4

CLR 2.2

MEM 3.1; 3.2

CLR 2.3

AVAP 2.2; 2.3


Repovestirea poveştii De la Pământ la Soare cu ajutorul cărţilor de joc


Joc: Poştaşul – Unul dintre copii, care este poştaşul, spune: „Am de dus o

scrisoare pe Lună/ Pământ/ Soare/ în deşert etc. Arată-mi unde trebuie s-o

duc”. Ceilalţi ridică jetonul care reprezintă locul indicat.

Discuţie frontală: Ce ştiţi despre Univers, sateliţi, Lună etc.? Ce

reprezintă pentru noi Pământul? Cum putem avea grijă de Pământ?

Realizarea unor afişe de atenţionare pentru ocrotirea Pământului


Acte de vorbire –

formularea de

enunţuri

Universul:

Pământul,

Soarele şi Luna

Linia, pata de

culoare


Pământ la Soare,

cărţile de joc decu-

pate din paginile

cartonate 1 şi 3

Coli A4, creioane

colorate şi carioci

Aprecieri privind

modul de repovestire

Observarea modului

de implicare în

sarcinile de lucru.

Aprecieri privind

corectitudinea

răspunsurilor

Expunerea afişelor

CLR 2.3; 2.4

MEM 3.1; 3.2

CLR 2.3

MEM 3.2;

CLR 4.1

MEM 3.2

CLR 3.1; 4.1

AVAP 2.3

Observarea plantelor din curtea şcolii/ din sala de clasă – câtă lumină au,

dacă plantele aflate în locuri umbroase diferă de cele din locuri însorite,

cine le îngrijeşte şi cum etc. (activitate frontală)

Discutarea imaginii de pe pagina 14. Conversaţie referitoare la condiţiile

de viaţă necesare plantelor şi animalelor (activitate frontală)

Conturarea obiectelor desenate punctat în imagine (activitate individuală)

Selectarea (colorarea/ încercuirea) cuvintelor care arată condiţiile

necesare pentru ca o plantă să se dezvolte (activitate frontală)

Reproducerea cuvintelor de pe pagina 14

Colorarea uneltelor desenate pe pagina 14 (activitate individuală)


pentru plante şi

animale

„Citirea

imaginilor”

Elemente grafice

Pata de culoare


de lucru

Creioane colorate,

carioci

Aprecierea comporta-


Aprecierea răspun-

surilor

Observarea modului

de realizare a

sarcinilor

MM 1.2; 2.1;

2.2;

AVAP 2.3

MM 3.1; 3.2

CLR 2.3

Receptarea şi însuşirea cântecului Căldăruşă plină (d.f.c.) – activitate

frontală

Realizarea unor flori-marionetă (activitate individuală)

Joc de rol: În grădină/ De-a grădinarul (activitate în grupe mici)

Jocuri - mişcare liberă pe muzică, folosind marionetele create (activitate

în grupuri mici)


mişcare pe

muzică

Tehnici simple

Dialoguri

CD cu cântecul de

învăţat

Hârtie colorată,

foarfecă, beţişoare,

lipici

Aprecierea modului

de participare la

activitate


în realizarea jocului


Jo

i


CLR 2.1; 2.2;

2.4


Joc de rol: Pământul, Soarele şi Luna – dialoguri libere în grupuri de câte

trei copii

Dialogul

Universul


de lucru

Observarea

comportamentului

copiilor

13

6

MEM 3.1

CLR 3.1; 3.2

4.2; 1.3

AVAP 2.3

Povestire pe baza imaginii de la pagina 16 din caietul de lucru (activitate

frontală). De ce Pământul întinde braţele spre Soare?

Scrierea prin „fotografiere” a cuvintelor care denumesc cele trei corpuri

cereşti. Despărţire în silabe, identificarea sunetului iniţial şi a celui final

(activitate individuală – frontală)

Completarea (adăugarea de elemente) şi colorarea imaginii (activitate

individuală)

Jocuri-puzzle în perechi

Povestire după

imagini

Linia cu scop de

contur

Creioane colorate

Cărţile de joc decu-

pate, cartea uriaşă,

harta lumii, globul

pământesc,

piesele de puzzle

decupate din caiet

Interevaluare în

grupuri mici

CLR

AVAP 1.3

MEM 3.2; 4.2

5.1

CLR 3.1; 4.2

CLR 3.4

Vizionarea unei prezentări sau a unui film despre Pământ, Soare şi Lună

Discuţii pe baza prezentării/filmului (activitate frontală)

Selectarea şi prezentarea cărţilor de joc care “seamănă”/ evocă momente

din prezentarea PPT sau din filmul vizionat (activitate frontală)

Joc: Dacă aş fi cosmonaut.../ De-a cosmonauţii (activitate pe grupe mici)

Studierea unor reviste şi enciclopedii despre Univers (activitate în grupuri

mici)

Universul Dialogul

Acte de vorbire:

exprimarea unei

idei

Prezentare PPT


pate din paginile

cartonate 2 şi 4

Observarea

comportamentului pe

parcursul activităţii

AVAP 2.2; 2.3

CLR 3.4

Pământul, Soarele şi Luna – lucrare liberă cu tehnici la alegere (activitate

individuală)

Prezentarea lucrării realizate (activitate frontală)

Tehnici de lucru

Acte de vorbire – a

prezenta o lucrare

Acuarele, hârtie

colorată, lipici,

foarfecă

Observarea modului

de lucru

Aprecierea prezentării

lucrării personale

(autoevaluare)

CLR 1.3; 2.1

MM 1.1; 1.2;

2.3

MM 2.1; 2.2

DP 2.1; 3.1

Exerciţii-joc de dicţie – frământări de limbă (activitate frontală)

Audierea unor înregistrări cu sunete din natură – Joc Ghici, cine/ ce se

aude!

Receptarea şi însuşirea cântecului Soare, ieşi din închisoare (d.f.c)

Interpretarea cântecului cu acompaniament (jucării muzicale, percuţie

corporală)

Jocuri de mişcare pe muzică – piese instrumentale

Întâlnirea de plecare: Ce mi-a plăcut astăzi? Ce am învăţat azi? Cum

m-am simţit azi?

Sunete

Cântarea vocală

Cântarea

instrumentală

Trăire şi manifes-

tare emoţională

Înregistrări cu sunete

din natură

CD cu melodii

pentru copii

Jucării muzicale

Observarea

comportamentului

participativ

Aprecierea modului

de relaţionare

Vin

eri


DP 2.1; 2.2

DP 2.3

AVAP 2.3

CLR 2.4

DP 2.1; 2.2


Joc: Dacă aş fi...(copiilor li se cere să-şi imagineze că ar fi o plantă/ un

animal, apoi să spună ce şi-ar dori în fiecare caz) (activitate frontală)

Desenarea animalului şi a plantei preferate (activitate individuală)

Prezentarea desenului realizat (activitate frontală)

Gruparea copiilor după elemente asemănătoare desenate (animale sălba-

tice/ domestice; pisici/ câini/ iepuri etc.; flori de primăvară/ de vară etc.)

Trăire emoţiona-

lă şi stare de bine

Preferinţe

personale

Linia cu scop de

contur

Acte de vorbire

Coli A4, creioane


Observarea

participării la joc


privind prezentarea

desenului


copiilor

CLR 1.4; 3.1;

3.2

MEM 3.1

Joc: Ce nu se potriveşte? – Descoperă elementele din desen care sunt

greşit introduse. Explică alegerea făcută. În ce mediu poate trăi fiecare

dintre animalele reprezentate în desen? De ce condiţii au nevoie acestea?


Acte de vorbire –

a formula idei

despre animale

Medii de viaţă


de lucru

Observarea modului

de realizare a

sarcinilor de lucru

13

7

CLR 1.4; 2.3;

2.4

CLR 4.1; 1.3;

AVAP 2.3

Joc: Ghici cine sunt – Copiii creează scurte poveşti-ghicitori despre ani-

malele din imagine sau alte animale, folosind verbele la persoana I, fără a

rosti numele acestora. Colegii trebuie să ghicească ce animal este.


Copierea cuvintelor de sub imagini (activitate individuală)

Despărţirea cuvintelor în silabe, identificarea sunetului iniţial şi a celui

final; formularea de enunţuri despre animalele prezentate în desen

Colorarea desenului / a elementelor corect folosite (activitate individuală)

Acte de vorbire –

scurte descrieri

Cuvinte, litere şi

sunete

Culorile spectrului

solar

Acordarea de steluţe/

puncte pentru

„ghicitorile“ create

Interevaluare în

perechi

Autoevaluare



Săptămâna a III-a: 25-29 martie

Ziua Competenţe


Conţinut

vizat/ activat Resurse materiale Evaluare/ Feed-back

Lu

ni


DP 2.2

DP 3.3

CLR 2.2

AVAP 1.3

CLR 2.3

DP 3.3


Convorbire: Observarea elementelor din imgine şi descrierea lor; Ce ştim

despre meşteşuguri şi ocupaţii mai vechi şi mai noi ale oamenilor din

zona în care locuim (activitate frontală)

Discuţii pe baza unei prezentări – recunoaşterea meşteşugurilor reprezen-

tate în imagini (activitate frontală)

Joc de rol: În atelierul de... (activitate pe grupuri mici)

Joc: Ghici, ce-mi place! (mimarea unei activităţi preferate şi recunoaş-

terea acesteia de către colegi) (activitate frontală sau pe grupuri mici)

• Anunţarea copiilor că trebuie să pregătească, pentru săptămâna urmă-

toare, o „prezentare” a hobby-ului fiecăruia. Se poate realiza un porto-

foliu de lucrări sau pot fi aduse fotografii făcute de părinţi pe parcursul

desfăşurării unor activităţi

Meşteşuguri.

Hobby-uri şi

activităţi

preferate

Exprimarea unei

păreri

Explorarea mesa-

jului artistic


Pământ la Soare –

pagina 2

PPT – Imagini cu

costume populare,

unelte, case ţărăneşti,

meşteşuguri populare

etc.

Aprecierea răspun-

surilor date de copii

Observarea


activitate

CLR 2.2

CLR 4.1

AVAP 2.3

MM 1.2; 2.1

Conversaţie: Cine face obiecte din lemn? Dar costume populare? Ce

materiale se folosesc? Cum sunt împodobite/ înfrumuseţate? (activitate

frontală)

Decorarea iei şi a lingurii de lemn de pe pagina 18 din caietul elevului


Audierea unor melodii populare specifice zonei; Dans liber pe muzica

audiată (activitate frontală)

Acte de vorbire –

exprimarea unei

idei

Trasarea

elementelor

grafice

Linia şi punctul

cu scop decorativ

Mişcare liberă pe

muzică


de lucru

CD cu melodii

populare



Expunerea caietelor

CLR 3.2; 2.2

Realizarea unei scurte povestiri pe baza imaginii de la pagina 15 din

caietul de lucru

Povestire după

imagini


elevului

Observarea partici-


13

8

DP 3.3

MEM 5.2;

1.4; 1.6

MM 1.1; 3.1

Dialog: De ce îi place copilului să lucreze în grădină? Cum se simte? Tu

cum te-ai simţi în locul lui? Motivează

Crearea şi rezolvarea de probleme cu adunări şi scăderi pe baza

imaginilor (activitate frontală)

Scrierea operaţiilor corespunzătoare rezolvării problemelor create

Numărătoare muzicală/ joc de mişcare pe muzică, cu numărare


Adunarea şi

scăderea cu 1-2

unităţi Mişcare pe muzică

Ridicarea jetoanelor

cu numărul corespun-

zător rezultatului

corect

AVAP 2.1

AVAP 2.3

CLR 4.1

MM 1.1; 2.1

Cusutul – familiarizarea cu materialele de lucru: observarea

caracteristicilor

Instructaj de protecţie a muncii (activităţi frontale)

Demonstrarea şi exersarea punctului în urma acului, cu menţinerea rân-

dului de lucru (activitate frontală şi individuală)

Audierea unor melodii populare specifice zonei

Tehnici simple:

cusut

Elemente grafice


instrumentală

Ac şi aţă colorată,

etamină

CD cu melodii

populare

Observarea

comportamentului

participativ

Autoevaluare/

Interevaluare

Ma

rţi


CLR 4.1; 2.1

AVAP 2.3

CLR 2.2

MM 2.1


Decorarea costumelor populare ale celor doi copii de pe pagina 19 din

caietul elevului (activitate individuală)

Descrierea costumelor realizate (activitate frontală)

Dansuri populare (Alunelul) (activitate frontală)

Elemente grafice

Linia şi punctul

Acte de vorbire

Mişcare pe muzică

Imagini cu costume

populare


de lucru

Observarea modului

de realizare a mode-

lelor

Interevaluare în

perechi


în timpul dansului



CLR 3.2

MEM 2.2

CLR 3.4

MEM 1.4; 6.3

Descrierea imaginii din cartea uriaşă, pagina 2 (activitate frontală)

Crearea şi rezolvarea unor probleme de adunare şi de scădere pe baza

imaginii din cartea uriaşă (activitate frontală)

Joc de rol: La Muzeul Satului (activitate în grupuri de câte 5-6 elevi)

Acte de vorbire –

a prezenta o

imagine

Adunarea şi

scăderea cu 1-2

unităţi


Pământ la Soare –

pagina 2

Copii ale bancnotelor

uzuale, „bilete” de

intrare la muzeu,

obiecte/ imagini

Observarea partici-

pării copiilor la for-

mularea de mesaje


în jocul de rol


Mie

rcu

ri


DP 2.2

CLR 2.2; 2.3

MEM 2.2; 3.1

CLR 4.1

AVAP 2.3

MM 1.2; 2.1


Observarea modelului realizat pe primul ou/ pagina 20 din caietul de

lucru – identificarea elementelor grafice folosite, exersarea lor în aer sau

cu degetul pe bancă; numărarea elementelor, identificarea poziţiei fiecărui

element grafic în raport cu un alt element (activitate frontală)

Trasarea elementelor grafice de pe primul ou (activitate individuală)

Completarea modelelor de pe următoarele patru ouă

Realizarea unui model propriu pe ultimul ou

Numărători muzicale

Elemente grafice

Poziţia faţă de un

reper

Linia şi punctul cu

rol decorativ

Ritm

Pagina 20 din

caietul de lucru

Creioane colorate,

carioci, stilou

Observarea modului


de lucru

Interevaluare: „Turul

galeriei“

13

9

MEM 2.1

CLR 2.2; 2.1;

3.2

CLR 3.1; 4.1

MEM 3.1

Găsirea drumului corect prin labirint: Ajută fetiţa să ajungă la iepuraşi


Numărarea simbolurilor de pe pagină şi gruparea lor

Reconstituirea mesajului transmis prin simbolurile neconvenţionale


Realizarea unui model repetitiv folosind simbolurile date în tabel


Poziţionarea

spaţială a

elementelor

Simboluri necon-

venţionale utilizate

în exprimarea

scrisă

Modele repetitive

Pagina 22 din

caietul de lucru

Coli A5, creioane


Autoevaluare

Aprecierea şirurilor

realizate de către

fiecare copil

MM 1.2; 2.1

AVAP 2.3

MM 2.1; 3.1

DP 2.2

Receptarea şi însuşirea cântecului Copăcelul (activitate frontală)

Cântare vocală însoţită de mişcări sugerate de versuri şi melodie

(activitate pe grupuri)

Realizarea unor marionete (copăcel, soare) şi utilizarea lor pentru

„dramatizarea” cântecului (activitate individuală)

Întâlnirea de plecare: Ce mi-a plăcut azi? Ce am învăţat azi? Ce aş dori

să fac şi acasă din cele învăţate?

Cântare vocală

Tehnici simple de

lucru

Starea de bine

CD cu melodia de

învăţat

hârtie glasată, paie/

beţe de frigărui,

foarfecă, lipici

Observarea şi

aprecierea

comportamentului

participativ

Aprecieri privind

marionetele realizate


Jo

i


DP 2.2

CLR 2.1; 2.2

CLR 4.1

AVAP 2.3

CLR 4.2

Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, prezenţă, impresii, meteo etc.

Realizarea unei povestiri pe baza imaginii de la pagina 21 din caietul de

lucru; stabilirea unui titlu potrivit (activitate frontală)

Decorarea unei farfurii de carton cu modele populare (activitate în pe-

rechi sau individuală)

Transcrierea urărilor de Paşti din josul paginii 21 (activitate individuală)

Rutine şcolare

Acte de vorbire –

a formula idei

Elemente grafice

Elemente

decorative

Litere şi cuvinte


elevului

Jetoane cu imagini

şi/ sau jucării

Aprecierea modului

de formulare a mesa-

jelor

Autoevaluare

Verificarea scrierii

mesajelor

MEM 1.4;

1.6; 5.2

AVAP 2.3

Crearea şi rezolvarea de probleme cu adunare şi scădere, utilizând

elemente din imaginea de pe pagina 21 şi obiecte concrete (activitate

frontală)

Decorarea numerelor dintr-un şir din intervalul 20-31 (numere scrise cu

cifre de 3-4 cm) (activitate independentă)

Adunarea şi

scăderea cu 1-5

unităţi

Linia şi punctul cu

rol decorativ


elevului

Foi albe A5, jucării,

jetoane cu imagini,

numere şi semne

matematice, 31 de

creioane/ carioci

Verificarea răspun-

surilor: ridicarea

jetoanelor cu numărul

corespunzător

Expoziţie cu planşele

decorate – Turul

galeriei

AVAP 1.2; 2.1

MEM 6.1

AVAP 2.3

Observarea unor semne de carte; discutarea utilităţii acestora (activitate

frontală)

Compararea lungimii unor fire de aţă şi alegerea lungimii potrivite pentru

uşurarea muncii (activitate frontală)

Ornarea unui semn de carte cu linii create prin coasere (activitate

individuală)

Linia şi punctul

decorativ

Măsurare

neconvenţională

Cusut

Etamină, aţă

colorată, ac, semne

de carte

Îndrumarea copiilor

pe parcursul activităţii

Discutarea lucrărilor

şi evidenţierea

străduinţei copiilor de

a realiza obiectul

propus

14

0

MM1.2; 2.1;

2.2

AVAP 2.3

DP 2.2

Receptarea şi însuşirea cântecului Iepuraş drăgălaş (activitate frontală)

Jocuri de mişcare pe melodie (activitate pe grupe)

Realizarea unui iepuraş din hârtie, prin plierea hârtiei şi ruperea pe contur



m-am simţit azi?


mişcare pe

muzică

Tehnici de lucru:

îndoire şi rupere

Starea de bine

CD cu melodii

pentru copii

Hârtie albă (pătrat)

Observarea compor-

tamentului copiilor

Interevaluare


individuale

Vin

eri


DP 2.1; 2.2

CLR 2.2; 2.3

MM 3.1

DP 1.1

Întâlnirea de dimineaţă – prezenţă, noutăţi, impresii, meteo etc

Joc: Continuă povestea – crearea unei poveşti în lanţ, despre emoţiile

trăite de copii atunci când desfăşoară o activitate îndrăgită/ preferată


Jocuri de mişcare pe muzică (activitate în grupuri mici)

Jocuri de continuare a unor fraze: Îmi place de mine pentru că...; Eu pot

să....; Mi-ar plăcea să...

Trăire şi mani-

festare emoţio-

nală, starea de

bine

Acte de vorbire

Mişcare liberă pe

muzică

CD cu melodii

pentru copii


copiilor

Observarea sistematică

CLR 3.4

CLR 2.3; 41;

4.2

AVAP 2.3

Joc de rol: De vorbă cu Iepuraşul de Paşte (activitate în perechi)

Confecţionarea unei felicitări de Paşte pe care să fie scrisă una dintre

urările învăţate (activitate individuală)

• Reamintirea faptului că urmează prezentarea activităţii preferate –

albume, portofolii, fotografii etc.

Acte de vorbire –

prezentarea unei

acţiuni

Tehnici simple:

rupere pe contur şi

lipire

Carton colorat, hârtie

glasată, şablon (ou),

lipici

Observarea


jocul de rol


individuale



Săptămâna a IV-a: 1 – 5 aprilie

Ziua Competenţe


Conţinut vizat/


Lu

ni


DP 2.2;3.2;

3.3

CLR 4.2

Întâlnirea de dimineaţă – prezenţă, noutăţi, impresii, meteo etc.

Prezentarea unor lucrări realizate / fotografii din momente plăcute

datorate hobby-urilor sau activităţilor preferate (activitate frontală)

Realizarea unui bilet de felicitare pentru copilul care a prezentat o

activitate interesantă

Starea de bine.

Rutine şcolare

Biletul

Albume cu lucrări

personale, fotografii,

jucării/obiecte

realizate dee copii

Observarea

comportamentului

participativ

Aprecieri privind

prezentarea

CLR 4.1; 4.2;

4.3

CLR 2.3

MEM 3.2

Realizarea unor bileţele/ scrisori cu mesaje despre natură, despre

protejarea acesteia (activitate individuală)

Interpretarea mesajelor realizate de colegi şi expuse în clasă (activitate

frontală)

Simboluri necon-

venţionale utili-

zate în expri-

marea scrisă

Comportamente

corecte faţă de

mediu

Coli A5, creioane


Observarea activităţii

elevilor


galeriei“


copiilor în timpul

activităţii

14

1

MM 2.1; 2.2

Interpretarea unor cântece potrivite, însoţite de mişcări libere care

întăresc mesajele transmise prin bileţelele realizate de colegi (activitate

frontală)

Mişcarea pe

muzică

MEM 2.1; 2.2

CLR 2.1; 2.2;

2.4

MEM 2.2; 3.1

MEM 5.2

CLR 1.3

Joc de construcţii

Descrierea construcţiei (activitate în grupuri mici)

Descoperirea şi numirea obiectelor din clasă care seamănă cu un cub sau

cu o sferă/ al căror contur este un pătrat/ un dreptunghi/ un triunghi/ un

cerc (activitate frontală)

Asocierea obiectelor reprezentate pe pagina 24 cu corpurile geometrice

corespunzătoare (activitate individuală)

Numărarea corpurilor geometrice din desen şi completarea tabelului cu

numerele corespunzătoare. Crearea şi rezolvarea de probleme utilizând

elementele din desen (activitate în perechi)

Despărţirea în silabe a cuvintelor ce denumesc obiectele din imagini şi

gruparea lor după numărul de silabe. Trasarea literelor care arată sunetul

iniţial al fiecărui cuvânt (activitate frontală)

Corpuri şi figuri

geometrice

Formulare de

enunţuri

Silabe, sunete şi

litere

Forme şi culori

Pagina 24 din

caietul de lucru

Carton colorat,

hârtie glasată,

foarfecă, lipici


la joc

Aprecierea descrierilor

verbale

Interevaluare în

grupuri mici

Expunerea cuburilor

realizate – „Turul

galeriei“

AVAP 2.3

MEM 2.2

DP 3.2

Construirea unui cub din carton – cutie pentru cadouri; decorarea lui cu

figuri geometrice înainte de asamblare (activitate independentă)

Întâlnirea de plecare: Ce am învăţat azi? Ce mi-a plăcut azi ? Cum

m-am simţit astăzi?

Tehnici simple de

lucru: decupare,

îndoire

Forme şi corpuri

geometrice

Starea de bine.

Rutine şcolare

Carton colorat,

hârtie glasată,

foarfecă, lipici

Marţ

i


DP 3.2

CLR 2.1; 2.2

MEM 5.1

CLR 3.1

AVAP 1.2

Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc

Joc: Poştaşul – Copiii stau pe scaune în cerc; unul dintre ei se află în

mijlocul cercului, în picioare. Acesta va spune „Poştaşul are o scrisoare

pentru toţi copiii care ... au scris o scrisoare Iepuraşului de Paşte/ vor

vopsi ouă de Paşte/ merg la slujba de Înviere/ pregătesc un cadou pentru

părinţi etc”. Copiii care se regăsesc în descrierea conducătorului de joc se

ridică de pe scaune şi, împreună cu cel care a făcut anunţul încearcă să

ocupe un alt scaun. Copilul care rămâne fără scaun va face următoarea

descriere.

Completarea rebusului de la pagina 27 din caietul de lucru; despărţirea

cuvintelor în silabe (activitate frontală)

Găsirea părţii de coajă corespunzătoare spărturii din ou; colorarea

fragmentului (activitate individuală)

Rutine şcolare

Acte de vorbire

Sortare şi grupare

după un anumit

criteriu

Cuvinte şi silabe

Forme – Linia cu

rol de contur


de lucru

Observarea

participării la joc


privind formularea

enunţurilor

Observarea modului

de completare a

rebusului

Aşezarea pe masă a tot

atâtea jetoane câte

silabe are fiecare

cuvânt

Interevaluare în

perechi



14

2

MEM 2.2; 3.1

CLR 2.1; 2.2;

2.3

MEM 3.1

CLR 2.3; 1.2

MEM 4.2

AVAP 2.3

Identificarea Pământului, a Soarelui şi a Lunii în imaginile de pe cărţile

de joc (activitate frontală)

Joc de rol: Interviul (discuţii în perechi despre Pământ/ Soare/ Lună)

Experiment – Ziua şi noaptea pe Pământ – demonstrarea modului în care

Pământul este luminat de către Soare pe parcursul unei zile (activitate

frontală)

Joc didactic: Adevăr sau minciună – aprecierea gradului de adevăr ale

unor afirmaţii despre Pământ, Soare, Lună, succesiunea zi-noapte etc.

(exemplu: La miezul nopţii, câinele meu a început să latre la Soare; Dacă

este noapte, atunci înseamnă că Soarele stă ascuns după nori)

Realizarea unui desen în care este reprezentat globul pământesc:

„Culorile Pământului”

Universul –

Pământul,

Soarele şi Luna

Acte de vorbire

Succesiunea

noapte-zi

Pata de culoare


pate din caietul de

lucru (pagina 2)

glob pământesc,

lanternă

Pagina 4 din cartea

uriaşă, coli albe,

creioane colorate


copiilor în timpul

activităţilor

Aprecierea modului

de formulare

a enunţurilor şi

a răspunsurilor



Mie

rcu

ri


DP 2.2; 3.2

CLR 1.1; 1.2

2.1; 2.3

AVAP 2.3

MEM 2.2; 3.1

Întâlnirea de dimineaţă - prezenţa, noutăţi, impresii, meteo etc

Lectură: Legenda „Soarele şi Luna” - predicţii pe baza titlului şi pe

parcursul lecturii; repovestire (activitate frontală)

Reprezentarea prin desen a celor două personaje principale (activitate

individuală)

Joc: Puzzle „Universul” (activitate în perechi)

Starea de bine

Acte de vorbire –

a formula idei

Linia cu scop de

contur; Culori

Forme geometrice

Coli albe A5,


carioci

Puzzle decupat din

paginile cartonate

29-30

Verificarea predic-

ţiilor şi aprecierea

modului de formulare

a enunţurilor proprii

Observarea gradului


MEM 3.1

MEM 2.1; 2.2

AVAP 2.3

MEM 1.4;

1.6; 5.2

Jocuri logico-matematice cu figuri şi corpuri geometrice: Găseşte intrusul

(activitate în grupuri mici)

Realizarea desenelor pe pătrăţele, de la pagina 23 din caietul de lucru


Rezolvarea adunărilor şi scăderilor cu suport intuitiv în imaginile de pe

pagina 23. Crearea unor probleme pornind de la operaţiile efectuate


Figuri şi corpuri

geometrice

Linia cu scop de

contur

Adunarea şi

scăderea


de lucru

Creioane colorate,

carioci

Eliminarea figurii/

corpului care nu se

potriveşte în şir

Observarea modului de

realizare a desenelor

Verificarea operaţiilor

şi rezultatelor notate

în caiete

MM 1.1; 2.1;

3.1;

AVLM 2.3

MM 3.1

MM 1.2

Receptarea şi însuşirea unui cântec de primăvară „Înfloresc grădinile”


Desene pe asfalt: Soarele şi primăvara (activitate pe grupe mici)

Jocuri de mişcare pe muzică în aer liber (activitate frontală şi pe grupe)

Recunoaşterea şi imitarea unor sunete din natură (activitate pe grupe)

Cântarea vocală

şi instrumentală

Culorile spectrului

solar; Tehnici simple

Mişcare pe

muzică

CD cu melodia de

învăţat

Cretă colorată

Observarea parti-

cipării la activitate

Aprecierea desenelor

Numirea sursei sune-

telor recunoscute după

consultarea în grup


Jo

i


DP 3.2

MEM 2.2; 5.1

Întâlnirea de dimineaţă – prezenţa, noutăţi, impresii, meteo etc.

Asocierea imaginii florilor şi arborilor cu umbrele corespunzătoare


Starea de bine.

Rutine şcolare

Plante şi animale


de lucru

Interevaluare

Observarea partici-

pării la dialoguri şi

aprecieri privind for-

14

3

CLR 2.1; 2.4

AVAP 2.3

CLR 4.1

Dramatizări – Crearea de dialoguri între elemente ale naturii: floare –

arbore; palmier – stejar; narcisă – rândunică etc. (activitate frontală)

Colorarea florilor reprezentate în partea de jos a paginii 25 din caietul de

lucru (activitate individuală)

Transcrierea numelor florilor (activitate frontală)

Acte de vorbire –

a exprima o idee

Culorile spectrului

solar

Literele alfabetului,

cuvinte

Creioane colorate

mularea, intonaţia şi

pronunţia enunţurilor

Aprecieri privind

transcrierea cuvintelor

MEM 2.1; 2.2

AVAP 1.2;

2.3

CLR 2.2; 2.3

MEM 5.1

Realizarea desenului pe reţeaua de puncte de pe pagina 26 din caietul de

lucru

Completarea desenului cu alte 2-3 elemente (activitate individuală)

Realizarea unei poveşti de grup „În castelul fermecat” (activitate frontală)

Joc: Loto cu plante şi animale/ cu forme geometrice sau Realizarea unor

modele repetitive cu forme geometrice (activitate în grupuri mici)

Forme geometri-

ce. Orientare în

spaţiu

Linia cu scop de

contur

Acte de vorbire –

a exprima o opinie

Sortare şi

grupare


de lucru

Jetoane cu plante şi

animale, cu forme

geometrice

Observarea modului

de realizare a

desenului

Aprecierea modului de

participare la

realizarea poveştii de

grup

Interevaluare

AVAP 2.1; 2.3

CLR 2.3

Realizarea suportului de ouă – Etape: decupare, tăierea fantei, îmbinare;

lipirea urechilor iepuraşului pe un ou

Prezentarea produsului

Tehnici simple de

lucru

Acte de vorbire

Ou fiert, modelele

decupate de pe

paginile 31-32 din

caietul elevului

MM 2.1; 2.2;

2.3

MM 3.1; 3.2;

3.3

AVAP 2.3

DP 3.2

Receptarea şi însuşirea cântecului joc Bat din palme

Jocuri de percuţie corporală

Audiţie muzicală – muzică de relaxare cu sunete din natură

Realizarea unui desen/colaj inspirat de melodia audiată (activitate

individuală)


m-am simţit azi?


instrumentală

Tehnici simple

Starea de bine.

Rutine şcolare

CD cu melodii

pentru copii

Creioane colorate,

carioci, hârtie

glasată, lipici

Observarea

comportamentului pe

parcursul activităţii



individuale


Vin

eri

DP 2.1; 3.2

CLR 1.1; 2.2;

2.3

Întâlnirea de dimineaţă – prezenţă, noutăţi, impresii, meteo etc.

Joc: Ce părere ai? – Prezentarea unor situaţii de comunicare posibile în

clasa de elevi. Exprimarea opiniei faţă de situaţia respectivă (activitate

frontală)

Joc de rol cu marionete pentru a exemplifica situaţii din clasă sau

comportamentul în diferite situaţii indicate de către profesor (ex: Ce

facem dacă suntem la picnic/ întâlnim un copil care loveşte un căţel etc.)

Trăire şi

manifestare

emoţională

Reguli de compor-

tament în grup

Acte de vorbire –

a exprima o opinie

Marionete

Observarea

comportamentului

copiilor


CLR 1.3; 2.1;

4.1

Identificarea denumirii obiectelor reprezentate în casetele de pe pagina 28;

notarea literei iniţiale a fiecărui cuvânt în caseta sa (activitate frontală)

Completarea casetelor mici din josul paginii cu literele descoperite, în

ordinea în care apar pe pagină (activitate individuală)

Recunoaşterea mesajului format din literele transcrise

Simboluri necon-

venţionale utili-

zate în expri-

marea scrisă


de lucru


individuale

Autoevaluare


individuale

14

4

CLR 4.1; 4.2

AVAP 2.3; 2.6

„Scrierea” unor cuvinte simple utilizând desene şi luând în considerare

doar iniţialele denumirilor acestor obiecte (activitate frontală/individuală)

Realizarea unei scrisori către Iepuraşul de Paşte, utilizând desene şi

cuvinte

Elemente grafice

Linia cu scop de

contur

Coli albe sau colorate,

creioane şi carioci


cerinţei, prin sondaj







mediului


mediului



mediului


mediului

Muzică şi mişcare Arte vizuale şi abilităţi

practice



practice

Limbă modernă Educaţie fizică şi sport Muzică şi mişcare Educaţie fizică şi sport

14

5

Proiectarea unităţii tematice „AVENTURILE FAMILIEI CANGUR“

Perioada: 2 săptămâni (15 aprilie – 24 mai)

Săptămâna I: 15-19 aprilie

Ziua Competenţe


Conţinut vizat/


Lu

ni


DP 2.2; 3.1

AVAP 1.2, 1.3


Discuţii despre activităţile pe care le-au desfăşurat în timpul liber,

împreună cu familia sau prietenii.

Joc: Trenul prieteniei. Cerinţă: fiecare copil porneşte în călătorie prin

clasă şi îşi alege un prieten cu care i-ar plăcea să meargă la drum.

Fiecare copil argumentează alegerea făcută.

Desenează-ţi prietenul, respectând culoarea ochilor, a părului.

Colegii trebuie să recunoască cine este în imagine. Autorul îşi prezintă

desenul.

Reguli de

comunicare în

activitatea

şcolară.

Comunicarea cu

colegii

Cartea uriaşă

Aventurile familiei

Cangur

Calendarul naturii

coli, carioci, creioane

colorate

Observarea


Observarea

răspunsurilor la


CLR 1.4; 2.2;

2.4; 3.1,1.2,

3.1

Audierea poveştii Aventurile familiei Cangur – predicţii cu titlu dat şi pe

parcurs (activitate frontală).


gândirea critică despre relaţii şi reguli în grupul de colegi şi în grupul de

prieteni. (activitate frontală)

A formula idei

despre un titlu

dat

Cartea uriaşă

Aventurile familiei

Cangur

Observarea

răspunsurilor la


CLR 2.2

MEM 1.1; 5.2

Bagheta magică – Cerinţă: pe rând fiecare copil ţine în mână bagheta şi

formulează un enunţ de tipul Dacă aş putea să mă transform într-un

animal aş vrea să fiu... (un animal) pentru că... .

Scrie cifra corespunzătoare numărului total de ursuleţi, pinguini.

Scrie cifra corespunzătoare fiecărei mulţimi (mulţimea urşilor); cifra ce

reprezintă totalul.

Desenează (animalul preferat) numărul de animale indicat de cifra din

casetă.

Completează casetele cu semnul grafic „+“.

Adunarea şi

scăderea în

concentrul 0-31


elevului, creion,

creioane colorate

Observarea

răspunsurilor la


AVAP 2.2

DP 2.1; 2.2

Decorarea Invitaţiei (pentru ziua de naştere)

Decuparea cărţilor de joc din povestea Aventurile familiei Cangur şi

pregătirea pentru activitatea de a doua zi. (act. individuală)


simţit azi?

Ruperea, tăierea

şi lipirea hârtiei;

decupare după

contur


elevului

Coperta 1 şi 3 din

caietul elevului,

foarfece

Observarea modului

de impliare al elevilor

Ma

rţi


DP 2.2; 3.1

CLR 1.4; 2.2;

2.4; 3.1; 3.2


Repovestire Aventurile familiei Cangur, pe baza cărţilor de joc (în perechi

sau în grupuri mici)

A formula idei

despre o poveste

audiată


elevului, creion,

creioane colorate,

opţional stilou

Observarea

răspunsurilor la


14

6

AVAP 2.3

CLR 4.2

Ce nume de familie aţi reţinut din poveste? Cu ce instrument de scris

credeţi că era scrisă invitaţia? (activitate frontală) – intuirea literei X.

Realizarea literei X din sârmă, fire, plastilină. (activitate. individuală)

Scrierea literei X, lipsă în cuvânt.

Realizarea de corespondenţe între fiecare obiect desenat şi litera iniţială a

numelui acestuia (activitate individuală)

Identificarea prin încercuire a literei X din casetă.

Colorarea imaginilor care corespund unui cuvânt-etichetă dat/ă a căror

denumire conţine litera x.

Încercuirea literei x în fiecare cuvânt (activitate frontală şi individuală)

Trasarea literelor x şi X pe spaţiile date cu diferite instrumente (activitate

individuală) – pagina 7 din caiet.

Sunetul x

Litera mică şi

litera mare de

tipar x/X

Observarea modului

de rezolvare a



MEM 1.1; 5.2

AVAP 2.3

CLR 2.2

Realizarea corespondenţei dintre imaginea din centru, şi cuvintele care

indică părţile componente ale corpului/ imaginea din centru şi cea care

corespunde mediului de viaţă.

Colorarea imaginii care reprezintă ursul.

Realizarea corespondenţei între imaginea care reprezintă ursul brun şi

ursul polar cu imaginile care reprezintă hrana fiecăruia dintre ei.

Vizionarea desenului animat Fratele Urs.

Formulare de întrebări şi răspunsuri pe baza desenului animat.

Animale, părţi

componente,

condiţii de viaţă

A cere şi a da

informaţii despre

imaginile vizionate


elevului, creion,

creioane colorate


elevului, creion

Desenul animat

Fratele Urs

Observarea

răspunsurilor la


Activităţi pe discipline: Limbă străină

Mie

rcu

ri


DP 2.2; 3.1

CLR 1.4; 2.2;

2.4; 3.1,1.2,

3.1

AVAP 2.3

MEM 3.2


Joc de rol: Este ziua mea, am invitaţi! (pe grupuri mici)

Fiecare copil salută gazdele potrivit vârstei acestora (copii, părinţi); se

prezintă.

Recunoaşterea cuvintelor uzuale scrise alături de imagini, de pe pagina 9

din caiet.

Indicarea silabelor percepute, prin diferite semne: ridicarea unui deget, a

unui obiect, prin mimică sau prin semne grafice (activitate frontală)

Transcrierea cu litere de tipar a cuvintelor date.

Colorarea imaginilor reprezentând animale (activitate individuală) –

pagina 9 din caietul elevului.

Acte de vorbire:

salutul, a se

prezenta, a

prezenta pe

cineva

Animale: medii de

viaţă

Cartea uriaşă

Aventurile familiei

Cangur

Coperţile 1 şi 3 din

caietul elevului,

foarfece

Calendarul naturii


elevului

Observarea

răspunsurilor la


Observarea

comportamentului



MEM 1.1; 5.2

CLR 2.2

Completarea prin numărare a cifrelor corespunzătoare, completarea

simbolurilor care indică operaţia de scădere.

Realizarea unui desen care respectă operaţia de scădere dată.

Scrierea semnului grafic „–“ (linia orizontală). (activitate individuală)

Formularea de enunţuri pe baza imaginilor. Formularea de întrebări.

Adunarea şi

scăderea în

concentrul 1-10

(scăderea cu 1) A formula idei

Pag. nr. 10 din

caietul elevului,

creioane şi alte


Observarea

răspunsurilor la


14

7

MM 1.4; 2.1;

2.2

AVAP 2.2

Exersarea asimilării integrale a cântecului Vulpe tu mi-ai furat gâsca.





mişcare pe

muzică

Pata de culoare

CD, casetofon

Acuarele, tempera


copiilor în timpul



Jo

i


DP 2.1

CLR 4.3; 4.4

AVLM 2.3

Discuţii despre imaginea de pe pagina 11.

Cu ce sunet începe cuvântul YOYO? intuirea literei Y/y. (activitate frontală)

Realizarea literelor y, Y din sârmă, fire, plastilină. (activitate

individuală)

Colorarea tuturor literelor y/Y din cuvintele date. (activitate individuală)

Realizarea corespondenţei între nume şi personaje.

Încercuirea literelor y, Y din casetă. (activitate individuală)

Scrierea pe contur şi scrierea liberă a literelor y şi Y, cu diferite

instrumente (activitate individuală).

Sunetul şi literele

y, Y, de tipar

Pata de culoare

Simboluri

neconvenţionale

folosite în

exprimarea scrisă


elevului

Pagina 11, creioane

colorate sau alte

instrumente: pix,


Observarea modului

de rezolvare a




CLR 1.4

MEM 5.1; 6.1

AVAP 2.3

Aplicaţie practică: Se adresează întrebări ce vizează efectuarea de

estimări. Câţi paşi crezi că sunt până la uşă? Dar până la tablă? (datele

se consemnează în prima coloană a tabelului estimărilor de pe flip-chart).

Se verifică de către aceiaşi copii prin numărarea paşilor. Datele se

consemnează în coloana a doua a tabelului. Sunt încercuite cele care

coincid: estimare-verificare.

Desenarea conturului palmei de către fiecare elev pe coală A4 (una în

continuarea celeilalte). Fiecare numără şi trage concluziile.

Măsuri cu unităţi

non-standard

Linia cu scop de

contur

Coală flip-chart cu

tabel

Coală A4, creioane

colorate

Observarea

răspunsurilor la


MM 3.1 Exersarea asimilării integrale a cântecului Ursul doarme (activitate frontală).



Întâlnirea de plecare: Ce mi-a plăcut astăzi?


mişcare pe muzică

Pata de culoare

Jucării muzicale Observarea modului

de implicare a

copiilor

Vin

eri


DP 2.2; 3.1;

1.2

CLR 2.4

DP 2.3

MEM 2.1

AVLM 2.3


Discuţii despre programul zilnic al copilului de clasă pregătitoare.

Ordonarea numerelor din programul zilnic al puiului de cangur prin

numerotare cu numere de la 1 la 6

Colorarea imaginii în care el se simte bine.

A formula idei

Programul zilnic

al copilului


elevului, creion,

creioane colorate,

carioci

Observarea

răspunsurilor la


DP 2.1

CLR 4.3; 4.4

AVLM 2.3

Compunerea unei poveşti scurte care să conţină lucruri care încep cu

sunetul X, Y (activitate pe grupe)

Realizarea unui desen colectiv care să reprezinte cât mai fidel povestirea

(activitate pe grupe)


y, Y, de tipar

Pata de culoare

Creioane colorate,

acuarele coli etc.





14

8

Săptămâna a II-a: 6 – 10 mai

Ziua Competenţe


Conţinut vizat/



Lu

ni

DP 2.2; 3.1;

1.2


Joc: Mima. Sarcina: elevii mimează activităţi din momentul cel mai

plăcut dintr-o zi. Colegii recunosc momentul.

A formula idei

Programul zilnic

al copilului

Diverse obiecte:

caiet, creion, pernă,

farfurie, ceaşcă,

minge etc.


rilor la cerinţe, prin

sondaj

CLR 2.2; 2.3;

2.4

DP 3.1; 3.2

Discuţii despre programul personal, momentul cel mai plăcut dintr-o zi –

impresii personale: De ce îmi place acel moment? Care sunt persoanele

cu care îl petrec? Ce activităţi desfăşor? Ce obiecte utilizez?

A formula idei Observarea răspunsu-

rilor la cerinţe, prin

sondaj

MEM 1.1;1.4;

2.2; 3.1; 5.2

CLR 2.4

AVAP 2.3

DP 1.2; 2.2

Completarea prin numărare a cifrelor corespunzătoare care indică

numărul de jucării

Rezolvarea pe baza imaginii, prin numărare, de probleme, de tipul: Pe

raftul al doilea sunt 9 ursuleţi, pe raftul de jos sunt 5 ursuleţi. Câţi

ursuleţi sunt în cameră?

Identificarea poziţiei spaţiale (deasupra, dedesubt).

Identificarea, prin încercuire, a mărimii obiectelor (cel mai mare).

Colorarea jucăriei preferate.

Discuţii despre cum păstrăm jucăriile, cum ne jucăm cu ceilalţi, ce putem

face cu ele pe măsură ce creştem?

Adunarea şi

scăderea

numerelor 0-31

A formula idei

Pata de culoare


elevului, creioane

colorate, carioci

Observarea modului

de rezolvare a


AVAP 2.3 Realizarea portretului colegului cu care doreşti să te joci în camera

jucăriilor.

Întîlnirea de plecare: Cum m-am simţit astăzi?

Linia cu scop de

contur

Pata de culoare


elevului, creioane

colorate, carioci,

acuarele

Prezentarea

produsului –

autoevaluarea

Ma

rţi


DP 1.2; 2.2;

3.1

CLR 2.2; 2.3


Discutarea imaginii din fişă: Ce animal este în imagine?

Unde se află el? Ce litere recunoaşteţi pe baloane?

Coloraţi litera nouă!

Realizarea literelor w,W din sârmă, fire, plastilină. (act. individuală)

Completarea literei W în cuvântul WILLY.

Identificarea prin încercuire a literelor w şi W din careu.

Scrierea literei w şi W pe spaţiul liniat.

Exerciţiu de imaginaţie: De unde credeţi că ar fi putut primi puiul de

cangur baloanele? De ce?

A formula idei


W şi w de tipar


elevului, creioane

colorate, carioci

sârmă, fire, plastilină

Observarea modului

de rezolvare a



MEM 1.1;

1.4; 2.2; 3.1;

5.2

Rezolvarea de sarcini pe baza imaginii din fişă:

Coloraţi cu roşu balonul care se ridică primul (sus)!

Coloraţi cu verde balonul care se ridică al doilea (jos)!

Orientarea şi

mişcarea în

spaţiu în raport


elevului, creioane

colorate, carioci

Observarea modului

de rezolvare a


14

9

AVAP 2.3

CLR 4.2

Unde este aşezată casa faţă de puiul de cangur? Dar puiul faţă de casă?

Scrierea în pătratul gol a cuvântului care indică numărul de baloane;

numărul puilor de cangur.

Numărarea baloanelor şi scrierea cuvintelor corespunzătoare: UNU,

TREI.

Exerciţiu joc: Aşezaţi pe masă caietul deasupra penarului; creionul sub

penar; în penar; creionul roşu lângă creionul albastru etc.

cu repere/ direcţii

folosind sintagme

în spate, în faţă

sus, jos

Linia cu scop de

contur

Observarea modului

de participare la joc


Mie

rcu

ri


DP 1.2; 2.2; 3.1

CLR 2.2; 2.3;

4.2; 1.4

MEM 1.1


Completarea cuvintelor rebusului din fişa de lucru, pe baza imaginilor date.

Discuţii despre prietenia dintre animalele din poveste, dintre oameni.

Indicarea numărului de silabe pentru fiecare cuvânt prin ridicarea cifrei

corespunzătoare.

Recunoaşterea continentului pe care trăieşte fiecare din animalele date.

Alcătuirea de enunţuri despre fiecare animal prezentat. Identificarea

numărului de cuvinte din enunţ.

Ghicitori despre animale.

A formula idei

Trasarea

conturului

literelor în

contexte variate


elevului, creioane

colorate, carioci

– cartonaşe cu

cifrele de la 1 la 9

Observarea modului

de rezolvare a


MEM 2.2;

5.1;

AVAP 2.3

Numirea formelor geometrice din fişa de lucru. Numărarea laturilor

figurilor geometrice date. Construirea din plastilină a figurilor geometrice

indicate. Completarea şirului repetitiv.

Colorarea cu roşu a triunghiurilor din şir; cu albastru a pătratelor din şir;

cu o culoare la alegere a cercurilor.

Crearea de personaje prin utilizarea formelor geometrice date. (Selectaţi

o figură geometrică sau mai multe şi transformaţi-le în personaje din

poveste. Puteţi adăuga alte figuri geometrice pentru a realiza personajul.)

Figuri plane/2D

Linia cu scop de

contur


elevului, creioane

colorate, carioci

Observarea modului

de rezolvare a


Prezentarea

produsului în faţa

colegilor – autoeva-

luare/ interevaluare

MM 1.4; 2.2

AVAP 2.2

Exersarea asimilării integrale a cântecului Umblă ursul din folclorul

copiilor (activitate frontală)




mişcare pe

muzică

Pata de culoare

CD, casetofon

Acuarele, tempera


copiilor în timpul



Jo

i


DP 1.2; 2.2;

3.1

AVAP 2.2

MEM 3.1; 3.2

CLR 2.2; 2.3;

4.2; 1.4


Completarea imaginii din fişa de lucru cu elemente care construiesc

mediul de viaţă al ursului/ la alegere ultima scenă din poveste.

Scrierea pe liniatură a cuvintelor ce reprezintă elementele desenate

(exemplu: a desenat munte, scrie cuvântul munte).

Prezentarea produsului în faţa clasei prin enunţuri, precizând poziţia

obiectelor unele faţă de altele.

A formula idei

Exprimarea de idei

şi informaţii prin in-

termediul limbajelor

neconvenţionale

Trasarea contu-

rului literelor în

contexte variate


elevului, creioane

colorate, carioci

Observarea modului

de rezolvare a


Prezentarea produ-

sului în faţa colegilor

– autoevaluare/

interevaluare

15

0

Orientarea şi

mişcarea în spaţiu

în raport cu repere/

direcţii folosind

sintagme în spate,

în faţă sus, jos

MEM 1.1;

1.4; 2.2; 3.1;

5.2

AVAP 2.2

CLR 2.2; 2.3

Joc: Eu spun....Tu spui cu unu, ...cu doi mai mult.

Completarea fişei de lucru conform sarcinilor:

Desenaţi încă 3 borcane cu miere; eliminaţi prin tăiere cu o linie oblică 4

copaci. Rezolvarea de probleme pe baza imaginilor: În cămara ursului

erau 9 borcane cu miere. Tatăl urs a adus încă 3 borcane. Câte credeţi

că sunt acum în cămară?

Adunarea şi

scăderea nr. 0-31

Linia cu scop de

contur, pata de

culoare

A formula idei


elevului, creioane

colorate, carioci

Observarea modului

de rezolvare a


AVAP 2.3

CLR

1.1;2.2;3.3;

Realizarea unui desen cu momentul cel mai plăcut dintr-o zi.

Joc: Privesc, mă gândesc şi spun! Identificarea pe baza desenului a

colegului care l-a realizat (Ce anume te-a făcut să crezi că... (numele)... a

realizat acest desen?)

Linia cu scop de

contur


Turul galeriei

MM 1.4; 2.2;

AVAP 2.2

Exersarea asimilării integrale a cântecului Iepurele şi ariciul din folclorul

copiilor (activitate frontală)



Întâlnirea de plecare: Astăzi mi-a plăcut pentru că........


mişcare pe

muzică

Pata de culoare

CD, casetofon

Acuarele, tempera


copiilor în timpul


Vin

eri

DP 1.2; 2.2;

3.1

AVLM 2.2

CLR 2.2; 2.3


Completarea prin desen a celor patru piese de puzzle astfel: desenaţi

familia şi scrieţi cifra corespunzătoare numărului de persoane; desenaţi

locul unde vă place să mergeţi cu familia, scrieţi cuvântul corespunzător

(mare, munte, ţară...); desenaţi jocul preferat; desenaţi pe cei mai buni

prieteni, scrieţi câţi aveţi.

Prezentarea de către elevi a unei piese din puzzle la alegere în faţa clasei.

A formula idei

Manifestarea

interesului

pentru

autocunoaştere

Linia cu scop de

contur, pata de

culoare

A formula idei


elevului, creioane

colorate, carioci


elevului, creioane

colorate, carioci

Observarea modului

de rezolvare a


Prezentarea produ-

sului în faţa colegilor

– autoevaluare/

interevaluare

Observarea compor-

tamentului elevilor

CLR 2.2; 2.3;

3.3

AVLM 2.2

Vizitarea unor obiective din comunitate: primăria, poşta, magazin etc.

Discuţii pe parcurs.

Redarea prin desen a unui obiectiv vizitat, care i-a plăcut.

Acte de vorbire:

salutul, a se pre-

zenta, a da infor-

maţii

Simboluri uzuale

din universul

apropiat

Linia cu scop de con-

tur, pata de culoare

Coli, creioane

colorate, carioci

Prezentarea

produsului în faţa

colegilor –

autoevaluare/

interevaluare

Activitate pe discipline: Disciplină opţională

Activitate pe discipline: Educaţie fizică şi sport

15

1

Săptămâna a III-a: 13-17 mai

Ziua Competenţe

specifice Activităţi integrate/pe discipline; organizarea colectivului de elevi

Conţinut vizat / activat

Resurse materiale Evaluare/ Feed-back

Lu

ni


DP 3.1;2.1;2.2

CLR 2.3

AVAP 2.2

Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, calendar, meteo etc.

Discuţii despre activităţile, locurile şi persoanele pe care le-au vizitat în

timpul liber, la sfârşitul săptămânii anterioare (activitate frontală)

Joc de imaginaţie: Unde ţi-ar plăcea să fii? De ce ?(În locuri diferite din

clasă se afişează câte un desen A4 reprezentând diferite locuri de pe

glob: pădure, mare, Polul Nord, munte etc). La semnalul învăţătorului

fiecare copil se îndreaptă către desenul care semnifică locul în care ar

dori să se afle. Grupurile formate astfel argumentează motivul alegerii.

Realizarea unui desen în care fiecare copil redă ce animale crede că ar

putea vedea în locul ales.

Rutine în


Interacţiuni


obiecte familiare.

A formula idei

Calendarul naturii

Observarea

comportamentului


discuţiei

CLR 2.3

DP 2.2; 2.1.

Discuţii despre modul de comportare atunci când se află în mijloace de

transport în comun – pe baza imaginii din cartea uriaşă de la pagina 4.


Joc de rol: În vizită. (activitate în grup)

A formula idei

Interacţiuni simple

cu fiinţe şi obiecte

familiare

Cartea uriaşă

Aventurile familiei

Cangur – pagina 4

Interevaluare

MM 3.1

MEM 6.1

MEM 3.2

AVAP 2.2

Exersarea mişcării spontane pe cântece pentru copii despre animale

(exemplu: Umblă ursul).

Ordonarea animalelor în funcţie de înălţime şi exprimarea rezultatelor:

pagina 18 din caietul elevului (activitate individuală)

Joc: clasa de elevi va fi împărţită în 2 echipe. La semnalul învăţătorului

membrii echipelor trebuie să se aşeze în linie, în ordinea crescătoare a

înălţimii. Se face concurs între echipe, iar prima echipă care a rezolvat

sarcina corect este aplaudată (activitate frontală)

Observarea părţilor componente ale corpului unui animal – pagina 5 din

cartea uriaşă (activitate frontală)

Denumirea părţilor necolorate ale animalelor din pagina 18 din caietul

elevului şi colorarea acestora corespunzător (activitate individuală)

Mişcarea pe

muzică

Măsurări cu

unităţi non-

standard

Alcătuirea

corpului

animalelor

Cântece adecvate

temei


pagina 18, creioane,

creioane colorate,

carioci

Autoevaluare

Observarea


joc


individuale

Autoevaluare

MEM 3.1

AVAP 2.1.

AVAP 2.2

Identificarea părţilor componente ale corpului unui animal pe baza

imaginii din caietul elevului pagina 19. (activitate individuală)

Selectarea materialelor de lucru şi a instrumentelor în vederea realizării

temei Girafa – pagina 19 din caietul elevului. (activitate individuală)

Realizarea unei compoziţii individuale folosind diferite tehnici şi

materiale. Exemplu: ruperea hârtiei şi lipirea acesteia pe conturul

desenului, reprezentând petele girafei sau obţinerea unor forme spontane

ale petelor prin dactilo-pictură, tăierea unor fire şi lipirea lor pentru a

reda coama girafei, sau tăierea unor fâşii de hârtie şi lipirea acestora, sau

desenarea acestora cu carioca.

Întâlnirea de plecare: M-am simţit bine pentru că...

Alcătuirea

corpului

animalelor

Tehnica colajului

Caietul elevului

pagina 19

Hârtie creponată,fire

textile, materiale

textile, lipici, carioci

etc.


elevului.


individuale

Interevaluare

15

2

Ma

rţi


DP 3.1

CLR 1.2; 2.1;

CLR 4.2.


Joc: Adevărat sau fals.

Cerinţă: copiii se împart în două echipe şi se aşază pe covor. Cei din

prima echipă formulează câte o propoziţie care necesită răspuns adevărat/

fals (exemplu: Puiul de cangur a căzut într-o vale? Adevărat/ Fals?,

Puiul de girafă cade în apă? Adevărat/ Fals?). Cealaltă echipă răspunde

ridicând jetonul A/F, apoi formulează o propoziţie pentru echipa adversă

(activitate pe grupuri)

Scrierea pe etichete a numelor personajelor din poveste cu ajutorul

diferitelor instrumente de scris – pagina 20 din caietul elevului (activitate

individuală)

Observarea şi identificarea formei şi dimensiunii unui obiect. Joc Cheia

potrivită – pagina 20 din caietul elevului (activitate individuală)

Rutine în


A formula idei

Elemente de

construcţie a

comunicării

Calendarul naturii

Cartea uriaşă

Aventurile familiei

Cangur.

Jetonul Adevărat/

Fals


pagina 20

Creioane

Interevaluare


individuale

Autoevaluare



CLR 3.2

MEM 3.1

MEM 1.3.

DP 3.1

Formularea de enunţuri respectând algoritmul: Văd/ Observ, Mă gândesc,

Mă întreb - pe baza imaginii din caietul elevului pagina 20. (activitate în

perechi)

Alcătuire de probleme pornind de la imaginea din pagina de la pagina 20

din caietul elevului. (activitate în perechi)

Joc: Cine sunt vecinii mei?

Completarea „vecinilor” numerelor lipsă din seriile lacunare - pagina 20

din caietul elevului. (activitate individuală)

Întâlnirea de plecare: Ce am învăţat azi?

A formula idei

despre o imagine

dată

Adunare şi scăde-

re în concentrul

0-31

A formula o idee,

o preferinţă


pagina 20

Creioane, creioane

colorate, carioci

Observarea


copiilor

Interevaluare

Observarea


copiilor

Autoevaluare


Mie

rcu

ri


MEM 3.2

CLR 1.4

CLR 4.2

AVAP 2.1


Joc: Grupări şi regrupări ale copiilor în funcţie de anumite criterii (ex:

Formaţi şiruri de câte 5 copii, primul fiind băiat/ fată; Formaţi şiruri de

câte 6 copii, primul fiind băiat şi ultimul fată etc. (activitate în grup)

Identificarea sunetelor iniţiale şi finale a cuvintelor care denumesc obiec-

tele din pagina 21 – caietul elevului (activitate frontală)

Scrierea literelor iniţiale corespunzătoare primelor trei cuvinte şi literelor

finale corespunzătoare ultimelor două cuvinte pentru a descoperi un

cuvânt ce reprezintă cadoul primit de cangur din partea ursului (activitate

individuală)

Formulare de enunţuri folosind imaginile din fişă.

Discuţii despre alimente sănătoase. (activitate frontală)

Utilizarea diferitelor linii şi puncte în vederea realizării unui desen ce

reprezintă cadoul primit de cangur din partea ursului. (activitate

individuală)

Rutine în


Sunetele limbii

române/ Litere

Punctul şi linia

Calendarul naturii


pagina 21

Creioane, creioane

colorate, carioci

Observarea


formularea de

răspunsuri

Interevaluare


individuale

Autoevaluare

15

3

MM 3.1

MEM 3.1; 1.1

AVAP 2.3

Intonarea cântecului Una este luna asociat cu mişcări corporale spontane.


Completarea unor şiruri după un model dat de învăţătoare sau la alegere

(ex: creion - jeton - creion). (activitate în perechi)

Completarea şirurilor de elemente după model dat din caietul elevului

pagina 21. (activitate individuală)

Numărare de elemente - pagina 21 din caietul elevului şi completarea cu

cifra corespunzătoare în tabelul dat. (activitate individuală)

Confecţionarea unor jucării muzicale folosind un număr dat de pietricele

(ex: 7 pietricele introduse într-o sticlă). (activitate individuală)

Mişcarea pe cântec

Ordonare după

model

Tehnici simple

Creioane, culori


elevului

Sticle/ pahare de

plastic, pietricele,

scotch

Observarea


activitate

Interevaluare

Observarea modului

în care copiii


Autoevaluare

MM 2.1.

MM 2.2.

Exerciţii de vorbire/ cântat tare - încet.

Intonarea cântecului Voiniceii – versuri şi muzică: A. Ivăşcanu.

Marcarea ritmului prin acompaniere folosind jucăriile muzicale

confecţionate în ora anterioară.

Sunetul vorbit

sau cântat Mânuirea


CD-player

Jucării muzicale

confecţionate

Cretă


copiilor în timpul

intonării cântecului

Interevaluare


Jo

i


DP 1.1

CLR 2.2

AVLM 2.2

CLR 1.2


Bagaj pentru o călătorie – discuţii libere pornind de la întrebarea: Ce

lucruri luăm într-o călătorie? (activitate frontală)

Enumerarea obiectelor necesare unei persoane în călătorie şi scrierea/

desenarea acestora sub forma unei liste (activitate frontală)

Selectarea de către copii a unui set de articole strict necesare într-o

anumită călătorie (ex: un grup va alege să plece la mare, altul la munte,

altul la bunici etc.) din lista realizată anterior şi listarea acestora pe o

coală de flip-chart (desene + cuvinte scrise) (activitate pe grupuri)

Prezentarea listei grupului în faţa clasei formulând răspunsuri la cererea

elementară de informaţii: Ce? Unde? Cum? (activitate pe grupuri)

Acte de vorbire

Elemente de

construcţie a

comunicării

Punctul şi linia cu

scop de contur

Calendarul naturii

Coală flip-chart,

creioane, carioci

Observarea


formularea de

răspunsuri


individuale

Interevaluare;


MEM 3.2;1.2

Joc: Ce ştii despre…? (despre hrana animalelor) (activitate frontală +

dialoguri în pereche)

Completarea pe pagina 22 din caietul elevului a traseelor pinguinilor

conform indicaţiilor învăţătorului (ex: Pinguinii trăiesc în grupuri. Ei se

hrănesc cu peşti, creveţi şi calmari. Ajută pinguinii să prindă peşte

astfel: Primul pinguin merge către primul peşte – trasează cu roşu; Al

doilea pinguin merge către al doilea peşte – trasează cu albastru; sau

Primul pinguin se îndreaptă către ultimul peşte – trasează cu linie

punctată de culoare galben) (activitate individuală)

Număr are de elemente de acelaşi tip şi colorarea în graficul de la pagina

22 din caietul elevului unui număr egal de pătrate precum şi completarea

cu numărul în spaţiul dat.

Hrana ca sursă

de energie:

importanţa

hranei pentru

creştere şi

dezvoltare

Numere naturale

Trăire şi

manifestare

emoţională, starea

de bine

Atlas, Cartea

Aventurile familiei

Cangur


pagina 22, creioane,

creioane colorate,

carioci


copiilor la formularea

de răspunsuri

Autoevaluare

Interevaluare

(în perechi)


individuale

15

4

AVAP 2.2. DP 1.1.

MM 3.1

Desenarea pe podea sau afară a urmelor personajului preferat din

povestea Aventurile familiei Cangur (activitate individuală)

Imitarea mersului animalului preferat pe o melodie potrivită (lent sau

repede) pe urmele desenate.

Linia cu scop de

contur

Mica serenadă

(Allegro)/ W.A.

Mozart


individuale

MM 2.1; 2,2; Intonarea cântecului Sar într-un picior asociat cu mişcări corporale

spontane

Jocuri create de copii pe baza cântecului învăţat (activitate pe grupuri)

Întâlnirea de plecare: Mi-a plăcut alături de colegii mei deoarece.....

Sunetul vorbit

sau cântat Mânuirea


Jucării muzicale Aprecieri globale şi

individuale

Vin

eri


DP 1.1, 1.2;3.1

MEM 3.2; 4.2

DP 1.1

MM 1.4


Joc de continuare a frazei: Dacă aş fi o picătură de apă, aş merge la…

(ex: în paharul unui copil, în nori, în mare etc.). (activitate frontală)

Vizionare filmuleţe despre Ziua mondială a apei. Discuţii despre

folosirea raţională a apei (activitate frontală)

Identificarea profesiilor şi realizarea corespondenţelor de pe pagina 23

din caietul elevului referitoare la profesii care folosesc în mod deosebit

apa. (activitate individuală)

Joc de tipul: Eu pot să… pe tema apei (activitate frontală)

Producere şi ascultarea unor sunete asemănătoare ploii sau susurului unui

râu, valurilor mării prin folosirea unor jucării muzicale (activitate

individuală)

Rutine în


Apa – sursă de

energie

Norme de igienă

personală

Calendarul naturii

Videoproiector, CD


pagina 23

Creioane colorate

Jucării muzicale

realizate de copii

Observarea


formularea de

răspunsuri

Observarea

comportamentului

copiilor în timpul

vizionării filmelor


individuale

Autoevaluare

CLR 3.4

CLR 1.4

MEM 1.2

CLR 2.2

CLR 2.3

Citire de imagini prin răsfoirea unor cărţi/ reviste puse la dispoziţia

copiilor de către învăţător în colţul amenajat în clasă sau la biblioteca

şcolii, pe tema Apa (activitate pe grupuri)

Marcarea silabelor unor cuvinte prin bătăi din palme (activitate frontală)

Identificarea numărului de silabe şi marcarea acestora prin colorarea a tot

atâtea cercuri – fişa de lucru de la pagina 23 din caietul elevului

(activitate independentă)

Formulare de răspunsuri pe teme de interes pentru copii: Spune colegului

cât mai multe lucruri pe care le cunoşti despre un lucru din fişă.


Crearea unei poveşti în grup Povestea unei bob de rouă.

Elemente de

construcţie a

comunicării

Acte de vorbire: a

prezenta informaţii

Reviste, cărţi în care

se pot regăsi imagini

şi informaţii despre

apă


pagina 23

Creioane colorate

Coli flip-chart

Interevaluare

Observarea


activitate

Autoevaluare

Interevaluare (în

perechi)


individuale

Activitate pe discipline: Disciplină opţională

Activitate pe discipline: Educaţie fizică şi sport

15

5

Săptămâna a IV-a: 20-24 mai

Ziua Competenţe


Conţinut vizat /


Lu

ni


CLR 2.4

DP 1.1;2.2

Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, calendar, meteo etc.

Discuţii despre importanţa unor comportamente bazate pe respect/ lipsă

de respect, curaj/ laşitate, pe baza unor poveşti (activitate frontală)

Selectarea din setul de jetoane a celor în care se regăsesc diferite

contexte/ situaţii ce ilustrează comportamente moral-civice (activitate

individuală)

Discutarea urmărilor negative asupra propriei persoane şi asupra

celorlalţi ale unor acte de comportament prin care se încalcă reguli de

grup, pe baza imaginilor din cartea uriaşă (activitate frontală)

Reguli de

comunicare în

activitatea

şcolară.

Comunicarea cu

colegii.

Calendarul naturii

Setul de jetoane

Cartea uriaşă

Aventurile Familiei

Cangur

Observarea


formularea de

răspunsuri

Autoevaluare


individuale

CLR 2.3; 2.4

DP 3.2

AVAP 2.2

Formularea de enunţuri pe baza imaginii din caietul elevului pagina 24.


Joc de rol: Ce crezi că scrie în scrisoarea primită de cangur? (Fiecare

copil intră în pielea personajului şi prezintă ce-şi imaginează că scrie în

scrisoare.)

Marcarea cu numere de la 1 la 4 a succesiunii evenimentelor detaliate în


Colorarea la alegere a una-două imagini de la pagina 24

Acte de vorbire

Succesiunea unor

evenimente


pagina 24

Creion, creioane

colorate

Observarea


formularea de

enunţuri

MEM 6.2;

3.1; 5.2

DP 3.3

Rezolvarea unor probleme simple după imaginile date în pagina 24 din


Joc: Câţi suntem/ am fost? Cerinţe: Clasa de elevi se împarte în două

grupuri. Un grup construieşte şi propune celuilalt o problemă, primul

grup jucând rolul personajelor din problemă, iar grupul advers trebuie să

rezolve problema şi să indice răspunsul corect. Fiecare răspuns corect

aduce câte un punct. Câştigă grupul care strânge mai multe puncte într-un

interval de timp dat (activitate în grup)

Adunarea şi

scăderea în

concentrul 0-31

Autoevaluare

Interevaluare

Observarea modului

în care copiii

argumentează

alegerea făcută

AVAP 2.1

DP 3.2

AVAP 2.2

Joc: Dacă aş fi un personaj din povestea Aventurile Familiei Cangur aş

alege să fiu… deoarece…

Cerinţe: grupul de copii se va împărţi în mai multe echipe. Fiecare echipă

va alege un moment/ fragment preferat din poveste pe care îl va reda

printr-o compoziţie de grup folosind diferite tehnici şi instrumente.

(activitate în grup)

Selectarea şi descrierea caracteristicilor materialelor puse la dispoziţia

fiecărui grup în funcţie de modalitatea de realizare a aplicaţiei.

Distribuirea sarcinilor între membrii grupurilor în funcţie de modul de

realizare al lucrării ales de grup (modelaj, colaj). (activitate în grup)

Realizarea aplicaţiei de către fiecare grup.

Întâlnirea de plecare: Astăzi am reuşit să...

Autocunoaştere şi

atitudine pozitivă

faţă de sine

Tehnici simple:

modelaj

Tehnica colajulu

Plastilină/ lut

Coli A3, lipici,

foarfece, culori,

hârtie colorată,

hârtie de ziar etc.

Observarea modului

în care copiii

contribuie la

activitatea de grup

Interevaluare

15

6

Ma

rţi


AVAP 2.3

CLR 2.4; 3.1

AVAP 1.1

CLR 1.3;1.4


Decuparea jetoanelor de la paginile 31-32 din caietul elevului (activitate

individuală)

Conversaţii scurte, pe baza imaginilor decupate (activitate în perechi)

Punerea în corespondenţă a imaginilor cu denumirea scrisă a acestora.

Numărarea cuvintelor din enunţuri şi indicarea acestora prin bătăi din

palme şi prin aşezarea pieselor pe bancă (activitate individuală)

Sortarea jetoanelor care conţin un număr dat de silabe (activitate

individuală)

Tehnici simple:

decupare după

contur

Elemente de

construcţie a

comunicării

Calendarul naturii


paginile 31-32

Foarfece

Observarea modului


sarcinile

Interevaluare

Autoevaluare


MEM 6.1

MEM 1.1

DP 1.1

Exerciţii joc de comparare a greutăţii unor obiecte (ex: penarul este mai

greu decât un creion) /activitate în perechi

Aprecieri asupra greutăţii unor obiecte şi indicarea acesteia prin

desenarea unor săgeţi îndreptate în sus pentru obiectele uşoare/ îndreptate

în jos pentru obiectele mai grele pe caietul elevului – pagina 25


Anunţarea rezultatelor cu privire la aprecierile făcute pe fişă şi gruparea

copiilor în funcţie de opţiunea făcută (ex: Câţi copii au apreciat că o

minge este mai grea decât o eşarfă?).

Argumentarea alegerii făcute de fiecare grup şi numărarea copiilor din

grupul respectiv. (activitate pe grupuri)

Întâlnirea de plecare: Cum m-am simţit azi?

Măsurări cu

unităţi non-

standard pentru

greutate

Autocunoaştere şi

atitudine pozitivă

faţă de sine


pagina 25

Interevaluare

Autoevaluare

Interevaluare


individuale


Mie

rcu

ri


DP 2.3

CLR 4.1; 4.3;

AVAP 2.2, 2.3

Joc de cunoaştere: Astăzi îmi prezint prietenul!

Fiecare copil va prezenta în faţa clasei cel mai bun prieten prin descrieri

verbale (ex: Prietenul meu este… şi are aceeaşi vârstă cu mine. Ne place

să jucăm mingea împreună etc.)

Discuţii despre sentimentele legate de prietenie (activitate frontală)

Decuparea invitaţiei de pe paginile 29, 30 din caietul elevului (activitate

individuală)

Decorarea invitaţiei cu elemente grafice cunoscute de copii sau scrierea

câtorva cuvinte adresate destinatarului (în limitele în care copiii pot acest

lucru) (activitate individuală)

Realizarea unui desen care să reprezinte motivul invitaţiei (ex: dacă

invitaţia este pentru un concurs sportiv, atunci desenul va reprezenta

copii care fac sport) (activitate individuală)

Elemente de

construcţie a

comunicării

Calendarul naturii


paginile 29, 30

Foarfece, creioane,

carioci

Observarea


activitate


individuale

Autoevaluare

Interevaluare (în

perechi)

MEM 1.3;

CLR 4.2

Numărare din 2 în 2 prin colorarea peştilor (fiecare al doilea peşte) din

caietul elevului pagina 26. (activitate individuală)

Joc tip labirint: Ajută pinguinul să găsească drumul de pe care poate

aduna cât mai mulţi peşti. (activitate individuală)

Numere naturale

de la 0-31

Caietul elevului

pagina 26

Creioane, creioane

colorate, carioci

Autoevaluare

Observarea modului

de rezolvare a

sarcinilor

15

7

MEM 1.3;3.1 Reconstrucţia desenului din caietul elevului pagina 26 prin unirea

punctelor marcate de numere în ordine crescătoare (activitate individuală)

Interevaluare (în

perechi)

MM 2.1

MM 3.1

MM 2.2

AVAP 2.6

DP 1.1

Exersarea asimilării unui cântec adecvat ales de învăţător. (activitate

frontală)

Executarea mişcărilor sugerate de text. (activitate individuală)

Acompanierea cântecului cu jucării muzicale. (activitate în grupuri)

Marcarea ritmului bătând cu degetul în masă. (activitate individuală)

Realizarea unui desen sugerat de textul cântecului. (activitate individuală)

Întâlnirea de plecare: Azi mi-a plăcut foarte mult …

Mişcarea pe

muzică

Cântarea

instrumentală

Linia cu scop de

contur

CD-player

Jucării muzicale

Coli A4, culori,

carioci


copiilor în timpul



individuale

Interevaluare (in

perechi)

Autoevaluare


Jo

i


DP 3.1

CLR 2.1; 2.2

AVLM 1.1


Formulare de răspunsuri la ghicitori despre animale. (activitate în grupuri)

Formulare de răspunsuri la întrebări adresate de colegi pe teme de interes

(animale) (activitate în perechi)

Observarea diferenţelor între două imagini relativ asemănătoare. Joc de

atenţie: Găseşte diferenţele! – caietul elevului, pagina 27 (activitate

individuală)

Abilităţi şi

atitudini de

învăţare

Acte de vorbire

Calendarul naturii

Cartea uriaşă

Aventurile familiei

Cangur


pagina 27

Observarea modului


dialog

Interevaluare

Autoevaluare

MEM 5.2; 2.2

AVAP 1.1

Identificarea unor situaţii contextuale care impun rezolvarea unor

probleme de adunare/ scădere: am primit, am cumpărat, am adus, a luat,

a plătit, au rămas etc.

Joc de rol: La cumpărături. (activitate în grupuri)

Joc de identificare a obiectelor/ fiinţelor din imaginea din caietul elevului

pagina 27 în funcţie de poziţia pe care o au relativ la un reper.

Recunoaşterea diferitelor tipuri de linii şi puncte întâlnite în imaginea de

la pagina 27 din caietul elevului. (activitate individuală)

Numere naturale

de la 0 la 10


pagina 27, creioane

colorate

Observarea modului


la joc


individuale

Autoevaluarea

AVAP 2.2

2.5

CLR 2.4

Continuarea/ definitivarea lucrării începute în ora anterioară (activitate în

grup)

Scrierea pe etichetă a denumirii lucrării precum şi autorii (activitate de grup)

Realizarea pe holul şcolii a unei expoziţii cu produse realizate în cadrul

proiectului (activitate în grup)

Prezentarea verbală a activităţilor şi a produselor proiectului (activitate de

grup)

Tehnici simple:

modelaj

Tehnica colajului

Etichete

Carioci


individuale


galeriei”

MM 2.1

MM 3.1

MM 2.2

AVLM 2.6

DP 1.1

Exersarea asimilării unui cântec adecvat ales de învăţător. (activitate

frontală)

Executarea mişcărilor sugerate de text. (activitate individuală)

Acompanierea cântecului cu jucării muzicale. (activitate în grupuri)

Marcarea ritmului bătând cu degetul în masă. (activitate individuală)

Realizarea unui desen sugerat de textul cântecului. (activitate individuală)

Întâlnirea de plecare: Azi mi-a plăcut foarte mult …

Mişcarea pe

muzică

Cântarea

instrumentală

Linia cu scop de

contur

CD-player

Jucării muzicale

Coli A4, culori,

carioci


copiilor în timpul



individuale

Interevaluare (in

perechi)

Autoevaluare

15

8


Vin

eri

DP 3.1

DP 1.2; 2.1

AVAP 2.6


Dialog având ca suport imagini cu emoţii de bază, cu ajutorul cărora se

va analiza: Ce fac atunci când sunt speriat, când sunt fericit, când sunt

trist etc.

Exprimarea de către copii printr-un desen a unei trăiri puternice pe care a

avut-o alături de un prieten – Alături de prietenul meu /prietena mea –

caietul elevului – pagina 28.

Abilităţi şi

atitudini de

învăţare

Trăire şi

manifestare

emoţională

Calendarul naturii

Cartea uriaşă

Aventurile familiei

Cangur

Caietul elevului

pagina 28


individuale

Interevaluarea

Autoevaluarea

CLR 2.1

MEM 4.2

CLR 1.4; 4.2

Repovestirea unor fragmente din povestea Aventurile familiei Cangur cu

reproducerea unei intonaţii adecvate/. (activitate în grupuri)

Vizionarea unui film documentar/ prezentări de animale.

Discutarea filmului. (activitate frontală)

Identificarea sunetului iniţial al cuvintelor reprezentate în imaginile din

caietul elevului – pagina 28 şi scrierea acestora în spaţiile indicate.


Acte de vorbire

Elemente de

construcţie a

vorbirii

Cartea uriaşă

Aventurile familiei

Cangur

Caietul elevului

pagina 28

Creioane, carioci

Film documentar/ PPT

Observarea

sistematică a

comportamentului


individuale







mediului




mediului


mediului Muzică şi mişcare


practice Disciplină opţională


practice Limbă modernă Educaţie fizică şi sport Muzică şi mişcare Educaţie fizică şi sport

15

9

Proiectarea unităţii tematice „CARNAVALUL DIVERSITĂŢII”

Perioada: 3 săptămâni (27 mai – 14 iunie)

Săptămâna I: 27-31 mai

Ziua Competenţe


Conţinut vizat /

activat Resurse materiale

Evaluare/

Feed-back

Lu

ni


DP 3.3

C.L.R 3.2

DP 3.3


Joc de intercunoaştere: Dacă ar fi să plec oriunde în vacanţă, împreună

cu familia, mi-ar plăcea să merg.... (activitate frontală)

Discuţii despre locul în care se află copiii din imaginea de la pagina 5 din

caietul elevului. (activitate frontală)

Lectură după imagine pentru identificarea regulilor ce trebuie respectate în

pădure, despre jocurile ce pot fi practicate în pădure (activitate frontală)

Proiect: Universul copilăriei (Activitatea 1 – lansarea proiectului)

Realizarea unui brainstorming pentru identificarea temelor ce ar putea fi

abordate, a activităţilor sugerate de către copii pentru a fi derulate în

cadrul proiectului Universul copilăriei („Sporturi preferate”, „Copii de

naţionalităţi diferite”, „Jocuri ale copilăriei”, „Ce vreau să devin când voi

fi mare?”, „Mâncăruri preferate” etc.) Stabilirea paşilor ce vor fi urmaţi,

realizarea hărţii proiectului (activitate frontală)

Hobby-uri şi

activităţi

preferate

Formularea de

propoziţii cu

suport intuitiv

Hobby-uri şi

activităţi

preferate

Caietul elevului

– pagina 5

Coală flip-chart,

marker

Observarea

comportamentului


discuţiei


individuale

CLR 3.2

MEM 1.1

MEM 1.4

Formularea de răspunsuri care necesită numărarea elementelor sugerate

în enunţul întrebării – pe baza imaginii de la pagina 5 din caietul elevului

(ex: Câţi copii se joacă în cerc?) (activitate frontală)

Recunoaşterea cifrei corespunzătoare numărului de elemente indicate

(Colorează cu roşu caseta care îţi indică numărul copiilor care adună

flori!, Colorează cu galben caseta care îţi indică numărul copiilor care

se joacă în cerc!, Colorează cu verde caseta care îţi indică numărul

florilor! etc.) (activitate individuală)

Completarea imaginii din caiet cu diverse elemente indicate (păsări,

animale şi insecte ce pot fi întâlnite în zăvoi/ pădure): Tot atâţia fluturi

câţi copii sunt în zăvoi; Ciuperci, cu cinci mai mult decât numărul

florilor etc. (activitate individuală)

Compunerea/ descompunerea unor mulţimi având drept cardinal un

număr de elemente mai mic decât 31 (activitate în perechi)

Citirea imaginii

Numerele de la 0

la 31

Adunări şi

scăderi în

concentrul 0-31,

prin adăugarea/

extragerea a 1-5

elemente dintr-o

mulţime dată

Caietul elevului

– pagina 5

Observarea


formularea de

răspunsuri

Interevaluare

Aprecierea

corectitudinii

rezolvării sarcinii de

lucru

Interevaluare

MM 2.1

AVAP 1.3

Reproducerea în colectiv a cântecului În pădure (activitate frontală)

Observarea modului diferit de ilustrare a aceluiaşi subiect – Peisaj În

pădure, în picturi, imagini din reviste, PPT etc. (activitate frontală)

Cântarea vocală în

colectiv

Tehnica colajului

CD-player

Coală flip-chart,

foarfece,


copiilor



16

0

AVAP 2.3

Realizarea unei lucrări în format mare (coală flip-chart) În pădure

folosind tehnica colajului (activitate în grup)

diverse tipuri de

hârtie

al elevilor

AVAP 2.3

DP 3.1

Decuparea cărţilor de joc din povestea Carnavalul diversităţii şi

pregătirea pentru activităţile următoare (activitate individuală)

Întâlnirea dinaintea plecării: Ce mi-a plăcut azi? Ce am învăţat azi? Cum

m-am simţit azi?

Decupare după

contur


caietul de lucru

(paginile cartonte)


copiilor

Ma

rţi


DP 2.3

CLR 1.2

CLR 1.1

AVAP 1.3


Joc de intercunoaştere: Floarea mea preferată este.... deoarece.... .

Formularea de predicţii pe baza titlului şi pe parcursul audierii poveştii

Carnavalul diversităţii (activitate frontală)

Formularea de răspunsuri la întrebări despre conţinutul textului audiat.


Vizionarea unui film documentar despre cameleon şi formulare de răs-

punsuri simple, pe baza observaţiei, referitoare la culorile acestuia


Fiinţe preferate

Formulare de

întrebări şi

răspunsuri

Culorile spectrului

solar/ Compoziţii

Cartea uriaşă

Carnavalul

diversităţii

Laptop,

videoproiector, film

documentar

Observarea


formularea de

răspunsuri


individuale



CLR 2.3

MEM 1.4

MEM 5.2

MEM 1.4

MEM 4.1

Participarea la jocul Să ne imaginăm ce discută cameleonul cu florile din

jurul său (activitate frontală)

Descompunerea unor mulţimi având drept cardinal un număr de elemente

mai mic decât 31 prin colorarea diferită a elementelor din imaginea de la

pagina 6 din caietul elevului (exemplu: Coloraţi 5 lalele cu roşu şi zece

lalele cu galben!) (activitate individuală)

Rezolvarea unor probleme de adunare/ scădere cu 1-5 unităţi pe baza ima-

ginii de la pagina 6 din caietul elevului. Completarea tabelului cu rezultatele

obţinute în urma efectuării operaţiilor prin numărare (activitate frontală)

Adăugarea/ extragerea de elemente din mulţimi date pentru a obţine

mulţimi cardinal echivalente (două mulţimi care nu au acelaşi număr de

elemente să devină cu tot atâtea elemente) (activitate în perechi)

Executarea unor instrucţiuni care folosesc operatorii logici (ex: Taie cu o

linie florile care nu înfloresc primăvara!) (activitate individuală)

Formulare de

întrebări şi

răspunsuri

Descompunerea

numerelor din

concentrul 0-31

Probleme de

adunare/ scădere

cu 1-5 unităţi, prin

numărare

Operatori logici:

şi/nu

Caietul elevului

– pagina 6

Beţişoare

Observarea

comportamentului


discuţiei

Autoevaluare

Aprecierea corecti-

tudinii rezolvării

sarcinii de lucru

Interevaluare

Autoevaluare


Mie

rcu

ri


AVAP 1.2


Participarea la jocul Atinge ceva albastru!: copiii stau în picioare. La

startul dat de învăţătoare, fiecare trebuie să caute un obiect de culoare

albastră (un stilou, un caiet, un pantof, un tricou etc.) şi să îl atingă


Culorile spectrului

solar

Diverse obiecte din

sala de clasă


copiilor în timpul

jocului

1

61

CLR 3.4

MEM 3.1

CLR 4.3

Răsfoirea unor cărţi de poveşti, de colorat, de la biblioteca clasei, a unor

reviste, pliante pentru a descoperi imagini care conţin elemente specifice

anotimpului primăvara (activitate în grup)

Enumerarea unor caracteristici ale anotimpului primăvara ce se desprind

din imaginea de la pagina 2 din cartea uriaşă Carnavalul diversităţii.

Indicarea altor aspecte specifice primăverii pe care elevii le cunosc

(modificări apărute în viaţa plantelor şi a animalelor) (activitate frontală)

Exprimarea prin desen a unor răspunsuri la întrebarea: Cum putem arăta

cât de frumoasă este primăvara? – completarea spaţiului dat pentru

desen, în caietul elevului pagina 7 (activitate individuală)

Povestire după

imagini

Caracteristici ale

anotimpului

„primăvara”

Diverse tipuri de

cărţi, reviste, pliante,

albume, enciclopedii

Cartea uriaşă Carna-

valul diversităţii –

pagina 2

Caietul elevului

– pagina 7


copiilor

Observarea

comportamentului


discuţiei

Interevaluare

AVAP 2.3

MEM 5.2

Confecţionarea prin colorare, decupare, lipire a unor figurine pe băţ, din

jetoane reprezentând diferite elemente naturale specifice primăverii (flu-

turi, albine, flori) (activitate individuală)

Identificarea situaţiilor contextuale care impun rezolvarea unor probleme

prin adunare/ scădere: au înflorit, s-au ofilit, au venit, au zburat etc. şi

asocierea lor cu operaţia corespunzătoare, pe baza imaginii de la pagina 2

din cartea uriaşă Carnavalul diversităţii (activitate frontală)

Alcătuirea de probleme pe tema În grădina de flori folosind ca material

de lucru figurinele pe băţ confecţionate anterior, prin schimbarea nume-

relor/ acţiunilor/ întrebării dintr-o problemă rezolvată (activitate în grup)

Tehnici simple de

lucru: decupare,

lipire

Situaţii

contextuale care

impun

rezolvarea unor

probleme prin

adunare/scădere

Coală de hârtie, cu-

lori, carioci, foarfeci,

lipici, beţe/ paie


valul diversităţii –

pagina 2

Figurine pe băţ repre-

zentând insecte, flori


individuale

Observarea


formularea de

răspunsuri

Interevaluare

CLR 1.4

MEM 1.3

MM 3.1

Participarea la joc de rol de tipul vorbitor-ascultător, pe tema „Pregătiri

pentru Petrecerea naturii”, folosind figurinele pe băţ confecţionate în ora

anterioară (activitate în grup)

Reconstituirea şirului de numere din concentrul 0-31 prin completarea

paginii 7 din caietul elevului („Ajută cameleonul să parcurgă drumul

corect până la floare pentru a primi invitaţia la Petrecerea naturii!”)


Audierea unor creaţii muzicale care declanşează mişcarea liberă, spon-

tană (Antonio Vivaldi – Anotimpurile. Primăvara) (activitate frontală)

Organizarea unor jocuri de mişcare inspirate de muzica audiată, având

tema Petrecerea naturii (activitate în grup)

Numărarea cu pas

dat

Mişcarea liberă

pe muzică

Figurine pe băţ re-

prezentând insecte,

flori

Caietul elevului

– pagina 7

CD-player, fragment

muzical Antonio

Vivaldi (Anotimpu-

rile. Primăvara)


individuale

Autoevaluare


copiilor


Jo

i


CLR 1.1


Participarea la jocul Traista cu poveşti: învăţătorul extrage dintr-o traistă

cu jucării un obiect a cărui denumire poate avea şi alte înţelesuri (broască

de pluş, leu de pluş, rachetă cosmică, zebră etc.). Le spune elevilor o po-

veste despre el, care poate fi adevărată sau neadevărată (reliefând celălalt

sens al cuvântului). Pe baza cunoştinţelor despre acel obiect, copiii trebuie să

spună dacă povestea este adevărată (cu argumente). Copiii pot alege un

alt obiect şi pot spune la rândul lor o poveste (activitate frontală)

Sensul cuvintelor

Traistă cu diferite

jucării

Observarea


formularea de

răspunsuri

16

2

AVAP 2.6

CLR 1.3

Asocierea unor elemente de exprimare verbală cu alte forme de expri-

mare (plastică, kinestezică) – Exemplu: Reprezintă prin desen/ mimează

înţelesuri diferite ale cuvântului ochi/ sare/ toc etc. (activitate în grup)

Punerea în corespondenţă a unui cuvânt indicat de învăţător cu imaginile

potrivite diferitelor înţelesuri ale acestuia (pagina 8 din caietul elevului)


Forme de

exprimare

Sensul cuvintelor

Coli de hârtie,

creioane colorate

Caietul elevului

– pagina 8

Aprecierea corectitu-

dinii rezolvării sar-

cinii de lucru

Autoevaluare

AVAP 1.1

MEM 2.1

MEM 5.2

Identificarea prin bifare, în imaginea de la pagina 8 din caietul elevului, a

acelor elemente indicate de învăţător: boboci, coş. (activitate individuală)

Completarea imaginii de la pagina 8 din caietul elevului cu elemente

reprezentând sensuri diferite ale cuvintelor indicate anterior (boboci de

raţă, coşul casei), în funcţie de poziţiile precizate de învăţător: în faţa

casei/ deasupra acoperişului (activitate individuală)

Alcătuirea unor probleme pornind de la imaginea completată anterior,

prin adăugarea de elemente grafice, în funcţie de poziţiile precizate de

învăţător (activitate frontală)

Orientare

spaţială şi

localizări în

spaţiu

Sintagme care

indică poziţii

spaţiale

Caietul elevului

– pagina 8

Creioane colorate,

carioci


individuale

Interevaluare


individuale


MM 1.4; 1.1

MM 2.2

AVAP 1.2;

Crearea de jocuri de mişcare utilizând sintagme care indică poziţii

spaţiale (Exemplu: Un pas înainte, doi înapoi, mâinile sus, mâinile jos

etc.) (activitate frontală)

Acompanierea cu percuţie corporală a cântecului Floarea mea, cu

mişcări indicate de sintagme specifice anumitor poziţii spaţiale (bătăi din

palme pe genunchi/ bancă, deasupra capului etc.) (activitate frontală)

Desen liber inspirat de textul cântecului intonat (activitate individuală)

Cântarea vocală

şi mişcarea pe

muzică

Compoziţie

plastică

CD cu cântece din

folclorul copiilor

Coli A4, culori


copiilor


individuale

Interevaluare


Vin

eri


DP 2.3

CLR 2.4

CLR 4.1

DP 2.1


Proiect: Universul copilăriei (Activitatea 2 – „Animalele, prieteni ai

copiilor”) Joc de intercunoaştere: Animalul meu preferat este… deoarece...

Discuţii despre animale de companie, animale preferate, jocuri cu acestea


Realizarea corespondenţelor de la pagina 9 din caietul elevului (activitate

individuală)

Exersarea scrierii, în spaţiul dat, a literelor mari de tipar prin copierea

cuvintelor oferite ca model la pagina 9 din caietul elevului (activitate

individuală)

Exprimarea prin desen a emoţiilor/ stărilor sufleteşti faţă de animalul de

companie preferat, a activităţilor desfăşurate cu acesta (activitate

individuală)

Realizarea unei cărticele cu titlul Animalele, prieteni ai copiilor prin

reunirea tuturor desenelor realizate anterior.

Fiinţe preferate

Formulare de

întrebări şi

răspunsuri

Trăire şi

manifestare

emoţională

Caietul elevului

– pagina 9

Coli albe, carioci,

creioane colorate

Observarea partici-

pării copiilor la

formularea de

răspunsuri

Observarea

comportamentului


discuţiei


individuale

Interevaluare

16

3

AVAP 1.3

CLR 4.3

CLR 1.4

MM 1.1

Vizionarea unei secvenţe din filmul de desen animat Madagascar 2 şi

formularea de răspunsuri simple la întrebări legate de mesaj (activitate

frontală)

Reprezentarea prin desen a personajului preferat din desenul animat

vizionat şi a unei secvenţe preferate, în casetele libere de la pagina 9 din


Organizarea şi participarea la activitatea Ştirile zilei în care copiii ascultă

întâmplări/ evenimente povestite de colegi care au legătură cu animalele


Jocuri de ascultare şi comparare intuitivă a unor sunete emise de diferite

animale (Recunoaşte animalul!) (activitate frontală)

Forme variate de

exprimare artistică

Formulare de

întrebări şi

răspunsuri

Sunete din mediul

înconjurător

Laptop,

videoproiector, film

desen animat

Madagascar 2

Caietul elevului

– pagina 9

CD-player

Observarea partici-

pării copiilor la

formularea de

răspunsuri


individuale


copiilor

CLR 4.1

AVAP 1.1

CLR 4.1

CLR 2.4

AVAP 2.2

Exersarea musculaturii fine a mâinii şi a coordonării mişcărilor prin colo-

rare/ trasare pe contur punctat – pagina 10 din caietul elevului (activitate

individuală)

Punerea în corespondenţă a desenului de la pagina 10 din caietul elevului

cu mesaje orale emise de învăţător. Observarea unor detalii din imagine

(Observă imaginea timp de 1 minut şi desenează trei elemente pe care

le-ai reţinut!) (activitate frontală)

Identificarea prin încercuire în grila de cuvinte de la pagina 10, a celor

scrise de învăţător la tablă. Copierea acestora în spaţiul liber de pe caiet


Alcătuirea de enunţuri cu cuvintele indicate anterior. (activitate frontală)


individuală)

Scrierea

elementelor

grafice, după

contur şi liber

Scrierea prin

copiere a

cuvintelor

Culorile spectrului

solar

Caietul elevului

– pagina 10

Aprecierea corectitu-

dinii rezolvării

sarcinii de lucru


individuale

Interevaluare


Săptămâna a II-a: 3 – 7 iunie

Ziua Competenţe


Conţinut vizat /


Lu

ni


DP 2.3

M.E.M 3.2


Discuţii despre activităţile preferate pe care le-au desfăşurat copiii la

sfârşit de săptămână.

Proiect: Universul copilăriei (Activitatea 3 – „Natura, prietena

copiilor”)

Identificarea efectelor pozitive şi negative ale acţiunilor proprii asupra

mediului apropiat, în timpul unei plimbări în apropierea şcolii (activitate

frontală)

Caracteristici ale

fiinţelor/

obiectelor

preferate din

mediul

înconjurător

Observarea

sistematică a

comportamentului

16

4

DP 2.1

Joc de tipul Roata emoţiilor, pentru aprecierea emoţiilor trăite în situaţia

anterioară (Exemplu: Cum m-am simţit în mijlocul naturii?, Cum m-am

simţit în preajma gunoaielor/ pe spaţiul verde/ în grădiniţa cu flori? etc.)

CLR 2.2

MEM 5.2

AVAP 2.2

Discuţii pe baza observării imaginii din caietul elevului, pagina 11


Rezolvarea unor probleme, cu sprijin în imaginea observată, şi scrierea

operaţiei corespunzătoare (activitate frontală)


individuală)

Acte de vorbire:

a formula idei

Probleme de adu-

nare/ scădere cu

1-5 unităţi, prin

numărare

Culorile spectrului

solar

Caietul elevului

– pagina 11

Creioane colorate,

carioci

Interevaluare


individuale

Autoevaluare

MEM 4.2

AVAP 2.3

AVAP 2.2

Identificarea urmărilor unor acţiuni asupra obiectelor (ex: Ce se întâmplă

dacă rupi o pâine în două părţi egale?) (activitate frontală)

Identificarea prin colorare a jumătăţilor elementelor date (activitate

individuală)

Identificarea prin încercuire a numărului de părţi egale ale unor figuri

geometrice date – pagina 11 din caietul elevului (activitate individuală)

Utilizarea tehnicii de pliere a hârtiei în vederea realizării lucrării Laleaua


Decorarea lucrării folosind culori şi tehnici la alegere (activitate

individuală)

Întreg – jumătate

Tehnica plierii

hârtiei

Caietul elevului

– pagina 11

Creioane colorate

Coală albă având

formă de pătrat


individuale

Autoevaluare

AVAP 2.3

DP 2.1

Crearea unui afiş: Natura – prietena copiilor. (activitate în grup)

Întâlnirea de plecare: Discuţii pe tema: Cum putem să înveselim natura?


Tehnici simple -

colaj

Coală flip-chart

Lipici, foarfece, coli

colorate

Turul galeriei


individuale

Ma

rţi


MM 3.1

CLR 1.3

CLR 4.1


Exersarea mişcării spontane pe cântece din folclorul copiilor (activitate în

perechi)

Exerciţiu de observare (caietul elevului, pagina 12): Încercuieşte

cuvântul care corespunde imaginii! (activitate frontală)

Copierea, după modelul corect dat, a cuvintelor corespunzătoare fiecărei

imagini (activitate individuală)

Mişcarea pe

muzică

Elemente de

construcţie a

comunicării

CD-player

Caietul elevului

– pagina 12

Interevaluare


individuale

Autoevaluare



MEM 2.2

MEM 1.1

Recunoaşterea formelor geometrice folosite în imaginea din caietul

elevului – pagina 12 (activitate în perechi)

Numărarea formelor geometrice de acelaşi fel şi desenarea în tabel a unor

mulţimi echivalente (tot atâtea … câte triunghiuri/ pătrate/ dreptun-

ghiuri/ cercuri sunt în desen) (activitate individuală)

Figuri geometrice Caietul elevului

– pagina 12

Creioane colorate,

carioci

Interevaluare

Autoevaluare

16

5

AVAB 1.1

MEM 2.2

Joc folosind un cod dat de culori: Colorează figurile geometrice de

acelaşi fel cu o culoare (activitate individuală)

Joc de construcţii (cuburi din lemn sau plastic) (activitate în grup)

Cuburi de lemn sau

plastic

Interevaluare


Mie

rcu

ri


DP 2.3

CLR 2.2

CLR 3.4

AVAP 2.4


Joc de atenţie Ghiceşte schimbarea!: Colectivul de elevi se împarte în

două echipe, prin numărare până la doi. Elevii se aşază faţa în faţă, având

fiecare o pereche. După cele 3 minute în care perechile se observă cu

atenţie, una dintre echipe părăseşte pentru puţin timp sala de clasă, timp

în care membrii celeilalte echipe schimbă măcar un lucru din înfăţişare

(se dau jos veste, se pun eşarfe, şepci, bentiţe etc.). Coechipierii se întorc

şi încearcă să recunoască schimbările. Se inversează rolurile. Câştigă

echipa care a ghicit cele mai multe diferenţe.

Participare la discuţia pe tema Terra – o planetă a diversităţii pe baza

vizionării unui PPT/ film documentar (marcarea Zilei internaţionale a

biodiversităţii) (activitate frontală)

Răsfoirea unor cărţi de poveşti, de colorat, de la biblioteca clasei, a unor

reviste, pliante pentru a descoperi imagini cu animale/ plante din colţuri

diferite ale lumii (activitate în grup)

Realizarea unui poster cu titlul Terra – o planetă a biodiversităţii cu

imagini decupate din ziare/ reviste vechi (activitate în grup)

A formula idei

despre o temă

dată

Tehnica colajului

Laptop,

videoproiector

Manuale de biologie,

reviste, enciclopedii

Coli A3, ziare, reviste

vechi, foarfece, lipici


copiilor în timpul

jocului

Observarea

comportamentului


discuţiei

Interevaluare

MEM 4.2

AVAB 1.1

MEM 1.1, 1.2

MEM 1.4

Vizionarea unui film/ PPT pentru identificarea efectelor pozitive/ nega-

tive ale intervenţiei omului în natură. Analiza consecinţelor acţiunii

omului Ce s-ar întâmpla dacă....? (activitate frontală)

Discriminarea formelor dintr-o mulţime de elemente variate şi colorarea

acestora după un cod de culori stabilit de către fiecare elev (activitate

individuală)

Numărarea elementelor unor mulţimi, scrierea în tabelele de la pagina 13

a cardinalelor corespunzătoare şi compararea acestora (activitate frontală)

Adăugarea/ extragerea de elemente din mulţimi indicate pentru a obţine

mulţimi cardinal echivalente (două sau mai multe mulţimi care nu au

acelaşi număr de elemente să devină cu tot atâtea elemente) (activitate în

perechi)

Plante şi animale

– condiţii de viaţă

Rolul constructiv

al liniei

Numerele de la 0

la 31 – numărare,

comparare

Laptop,

videoproiector

Caietul elevului

– pagina 13, creioane

colorate

Observarea partici-

pării copiilor la

formularea de

răspunsuri

Autoevaluare


individuale

Interevaluare

MM 1.4; 2.1;

2.2

AVAP 2.2

Exersarea asimilării integrale a cântecului Tot ce e pe lume are-un rost

anume. (activitate frontală)

Joc de mişcare pe melodie. (activitate în grup)

Desen inspirat de textul cântecului. (activitate individuală)


mişcare pe muzică

Pata de culoare

CD, casetofon

Acuarele, tempera


copiilor în timpul



16

6

Jo

i


CLR 3.2

CLR 2.4

CLR 2.4

DP 2.1

AVAP 2.2


Repovestirea textului Carnavalul diversităţii cu ajutorul cărţii uriaşe şi a

cărţilor de joc. (activitate frontală)

Jocul întrebărilor isteţe: Pe rând, copiii pun întrebări referitoare la

personajele principale ale poveştii, într-un mod cât mai interesant, apoi

numesc colegul care să răspundă. (activitate frontală)

Crearea orală a unei poveşti colective pornind de la cuvintele ilustrate la

pagina 14 din caietul elevului pe care învăţătorul le introduce treptat în

firul poveştii, în ordinea indicată de şirul de numere de sub imagini.


Marcarea stării emoţionale a personajelor, în diferitele momente ale

poveştii colective, prin desenarea unui emoticon corespunzător în caseta

liberă aferentă. (activitate individuală)

Desenarea secvenţei preferate din povestea audiată. (activitate

individuală)

A formula idei

despre o poveste

audiată

A formula idei

pornind de la

cuvinte date

Trăire şi

manifestare

emoţională

Exprimarea prin

desen a emoţiilor

Cartea uriaşă

Carnavalul

diversităţii, cărţi de

joc cu imaginile

reprezentative din

poveste

Caietul elevului

– pagina 14

Creioane colorate,

carioci, coli albe

Observarea modului

în care copiii

repovestesc cu



individuale

Autoevaluare

Interevaluare

MEM 5.1

CLR 2.4

MEM 5.1

Sortarea pe diverse categorii a elementelor din grila de la pagina 14 –

caietul elevului: fiinţe/ obiecte, fructe cu gust dulce/ acru etc.

Identificarea categoriei căreia aparţine un anumit element din grila dată.


Participarea la jocul Săculeţul fermecat: un copil extrage un lucru

dintr-un sac în care se află diferite obiecte, fructe, legume, fără a-l arăta

colegilor. Copiii formulează întrebări pentru a afla caracteristici ale

obiectului extras, la care pot primi doar răspunsurile Da sau Nu. Copilul

care ghiceşte continuă jocul printr-o nouă extragere. (activitate frontală)

Identificarea elementelor din grila cu imagini care corespund unui

criteriu dat: Găseşte drumul dintre cireşe, ştiind că acesta are culoarea

fructelor respective! (activitate individuală)

Sortare,

clasificare

A formula

întrebări despre un

obiect

Sortare după un

criteriu dat

Caietul elevului

– pagina 14

Un săculeţ în care se

află diferite obiecte,

fructe, legume, părţi

ale plantelor

Caietul elevului

– pagina 14

Aprecierea

corectitudinii


lucru


copiilor în timpul

jocului

Autoevaluare


MM 2.3; 3.1

AVAP 2.6

Jocul sunetelor: Copiii recunosc auditiv sonorităţi din mediul

înconjurător şi le imită folosind onomatopee (activitate frontală)

La reluare, emiterea onomatopeelor va fi însoţită de mişcarea braţelor

(sus-jos, cu-cu, muuuu - drept etc.) (activitate frontală)

Realizarea unor desene care reprezintă animale pe care le pot imita (vocal

- cu onomatopee şi în mişcare).

Elemente de

limbaj muzical

Sunete din natură

înregistrate în format

electronic

Coală albă de hârtie,

creioane, creioane

colorate, carioci


copiilor


individuale

Interevaluare

Vin

eri


CLR 2.3


Discuţii pe tema Fapte bune (activitate frontală)

Proiect: Universul copilăriei (Activitatea 4 - „De la copii, la copii”)

A formula idei pe

o temă dată

Calendarul naturii

Observarea modului


la dialog

16

7

DP 2.1

MM 2.1

DP 2.1

Colectarea de cărţi, jucării pentru realizarea unor donaţii către copii

proveniţi din medii defavorizate. (activitate la nivelul clasei)

Lectură după imagini (pagina 15 din caietul elevului) pentru identificarea

unor emoţii de bază adecvate situaţiilor date. Crearea unei poveşti de

grup pe baza imaginilor, folosind cuvinte adecvate pentru a denumi

emoţii de bază (activitate frontală)

Joc din folclorul copiilor care vizează exprimarea emoţiilor (Exemplu:

Am pierdut o batistuţă.) (activitate frontală)

Dialog având ca suport imaginile din cartea uriaşă (stările emoţionale

prin care trece cameleonul), cu ajutorul cărora să se analizeze situaţiile:

Ce fac atunci când sunt trist/ când mi-e frică/ când sunt fericit/ când sunt

relaxat? (activitate frontală)

Emoţii de bază

denumite prin

cuvinte

Cărţi, jucării, cutii,

coli de ambalat

Caietul elevului

– pagina 15


valul diversităţii


individuale

Observarea partici-

pării copiilor la

formularea de

răspunsuri

CLR 1.1

CLR 2.3

AVAP 2.2

Selectarea din setul de cărţi de joc a imaginilor corespunzătoare unor

mesaje formulate de către colegul de bancă (activitate în perechi)

Participarea la joc de rol pornind de la ilustraţia din cartea uriaşă – pagina

4. Ce povestesc bobocii de raţă cameleonului?. (activitate în grup)

Reprezentarea prin desen a dialogului dintre bobocii de raţă şi cameleon,

în spaţiul liber de la pagina 15 din caietul elevului (activităţile desfă-

şurate de om în grădină /în curtea casei, în anotimpul primăvara)


„Citirea”

imaginilor

Exprimarea

ideilor pe o temă

dată

Exprimarea prin

desen a ideilor

Cărţi de joc


valul diversităţii

Caietul elevului

– pagina 15, creioane

colorate, carioci

Interevaluare


copiilor în timpul

jocului


individuale

CLR 3.1

AVAB 2.6

CLR 4.1

Participarea la jocul Calculatorul: copiii sunt invitaţi să-şi imagineze că

sunt litere pe tastatura unui calculator. Primesc fiecare câte o literă din

carton. Se amestecă şi, la semnalul învăţătoarei, încearcă să refacă

cuvântul scris pe tablă cu litere de tipar (învăţătoarea va asigura

suficiente litere pentru compunerea cuvântului) (activitate frontală)

Exprimarea în diferite forme artistice (desen, mimă, mişcări ale corpului)

a mesajului unor proverbe, a conţinutului unor ghicitori pentru ghicirea

acestora de către colegi. (activitate frontală)

Copierea prin „fotografiere vizuală” a cuvintelor din enunţuri scrise ca

model. (activitate individuală)

Cuvântul

Exprimarea

verbală şi non-

verbală

Scrierea literelor

Jetoane cu litere

Caietul elevului

– pagina 16


copiilor în timpul

jocului


individuale

Aprecierea corecti-

tudinii rezolvării

sarcinii de lucru


16

8

Săptămâna a III-a: 10-14 iunie

Ziua Competenţe

Specifice Activităţi integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de elevi

Conţinut vizat /

activat Resurse materiale

Evaluare/

Feed-back

Lu

ni


DP 2.1

CLR 3.3

DP 2.2

D.P 3.2


Proiect: Universul copilăriei (Activitatea 5 – „Culorile copilăriei”)

Discuţii despre activitatea extraşcolară pe care au desfăşurat-o la sfârşit

de săptămână (aceea de distribuire a cărţilor/ jucăriilor strânse pentru alţi

copii) şi despre emoţiile pe care le-au simţit în timpul activităţii


Alcătuirea de propoziţii despre situaţii din viaţa de zi cu zi care impun

respectarea anumitor reguli, având ca sprijin imaginile de la pagina 17

din caietul elevului (activitate frontală)

Alcătuirea de propoziţii care respectă schemele date – propoziţii alcătuite

din 2, 3, respectiv, 4 cuvinte (activitate frontală)

Realizarea schemei grafice pentru propoziţiile formulate de către

învăţător/ elevi pornind de la imaginile din caietul elevului, pagina 17 (al

doilea rând) (activitate individuală)

Joc de mişcare Semaforul: jocul se desfăşoară în cerc sau în coloane.

Copiii se deplasează păstrând distanţă între ei. La comanda roşu, se

opresc, la comanda galben, merg pe loc, la comanda verde, continuă

mersul.

Emoţii de bază –

starea de bine

Simboluri uzuale

din universul

apropiat

Respectarea

regulilor – în

comunicare şi în

timpul jocului

Caietul elevului

– pagina 17

Observarea partici-

pării copiilor la

formularea de

răspunsuri

Autoevaluare


copiilor în timpul

jocului

MM 2.1

MEM 6.1

MEM 6.1

Joc de mişcare Unu-doi:

„Merg soldaţii-n pas vioi, tot la fel mergem şi noi, 1-2, 1-2 (se imită

mersul soldatului)

Pot să fiu un uriaş, pasul meu are doi paşi, 1-2, 1-2 (se imită mersul

uriaşului)

Pot să fiu şi un pitic şi să merg cu pasul mic, 1-2, 1-2 (se imită mersul

piticului)

Moşul merge-ncetişor, că-i bătrân şi toate-l dor, 1-2, 1-2 (se imită mersul

moşneagului)

Iar ştrengarul face saltul de pe un picior pe altul, 1-2, 1-2 (se imită pasul

ştrengarului)” (activitate frontală)

Precizarea lungimii drumului parcurs de fiecare maşină (pagina 17 din

caietul elevului) cu ajutorul unităţilor de măsură neconvenţionale (număr

de pătrate). Compararea lungimii drumurilor şi exprimarea rezultatelor

folosind sintagmele cel mai lung/ cel mai scurt/ mai lung (activitate

individuală)

Alegerea potrivită a unor unităţi neconvenţionale (pasul, palma, creionul,

beţişorul etc.) pentru măsurarea lungimii unor obiecte (activitate în

perechi)

Mişcarea pe

muzică

Măsurarea

lungimii folosind

unităţi

nonstandard

Caietul elevului

– pagina 17

Creioane, beţişoare


copiilor

Autoevaluare


individuale

16

9

AVAP 1.1

CLR 3.3

AVAP 1.1

Identificarea pe cărţile de joc şi pe cartea uriaşă a imaginilor

reprezentând instituţiile precizate verbal de către învăţător (activitate

frontală)

Selectarea din suita de imagini reprezentând instituţii/ locuri în care îşi

desfăşoară oamenii activitatea (cărţile de joc) a acelora existente în

localitatea natală (activitate individuală)

Observarea modului diferit de ilustrare a aceluiaşi subiect – Locuri în

care îţi desfăşoară oamenii activitatea, în picturi, imagini din reviste,

PPT etc. (activitate frontală)

„Citirea”

imaginilor

Simboluri uzuale

din universul

apropiat

„Citirea”

imaginilor

Cărţi de joc

Cartea uriaşă

Carnavalul

diversităţii

Albume de artă,

fotografii, reviste,

ziare, PPT

Interevaluare


individuale


copiilor

AVAP 2.3; 2.6

MM 3.1

Confecţionarea unor măşti de carnaval (activitate individuală)

Exersarea mişcării spontane pe diferite cântece adecvate având ca temă

Culorile copilăriei (activitate frontală)

Tehnici simple:

decupare după

contur, înnodare

Mişcare pe muzică


paginile 31-32

Foarfece, elastic/beţişor

CD-player

Autoevaluare


individuale

Ma

rţi


MEM 1.1

CLR 2.2

DP 2.1

CLR 4.3


Completarea unui grafic scris pe coală de flip-chart Cine m-a însoţit azi

în drumul spre şcoală? (părinţii/ bunicii/ sora sau fratele etc). Precizarea

numărului de copii pentru fiecare dintre situaţiile date, compararea

numărului de copii prin punerea în corespondenţă 1 la 1 a elementelor

grupurilor (activitate frontală)

Conversaţii scurte despre persoanele dragi din viaţa copiilor, activităţi

desfăşurate în prezenţa acestora (activitate frontală)

Realizarea unor descrieri elementare pe tema Persoane dragi din viaţa

mea (activitate în perechi)

Joc Roata amintirilor – descrierea de către fiecare copil a unui moment/

întâmplare din viaţa sa care are legătură cu o anumită persoană dragă


Confecţionarea, la nivelul clasei, a unei mini-cărţi cu titlul Persoane

dragi din viaţa noastră cu desene realizate de copii însoţite de cuvinte

simple, familiare (activitate individuală şi în grup)

Numărarea/

compararea

numerelor în

concentrul 0-31

A prezenta pe

cineva

A descrie emoţii

A exprima emoţii

prin limbaje

variate

Flip-chart, marker

Coli albe, creioane

colorate, carioci


individuale





individuale



CLR 1.1

MEM 1.2

Joc Poveste cu numere: Copiii stau pe scaune. Fiecărui copil îi este

atribuit un anumit număr (mai mulţi copii pot primi acelaşi număr).

Învăţătorul începe să spună o poveste inventată cu titlul Cu bunicul prin

parc în care implică multe numere. De fiecare dată când îşi aude

numărul, fiecare copil trebuie să se ridice în picioare (apoi să se aşeze la

loc) (activitate frontală)

Compararea numărului de flori de diverse culori întâlnite pe drumul

corect parcurs de fetiţă împreună cu bunicul său – Labirint (pagina 18 din

caietul elevului). (activitate individuală)

A descifra sensul

unui mesaj oral

Numerele de la 0

la 31

- comparare

Caietul elevului

– pagina 18

Observarea

sistematică a

comportamentului de

ascultător

Aprecierea

corectitudinii


lucru

17

0

MEM 5.2

MEM 6.1

Rezolvarea unor probleme de adunare/ scădere cu 1-5 unităţi, cu sprijin

în imagini date (activitate frontală)

Exerciţii de măsurare a înălţimii copiilor (cu ajutorul unor fâşii de hârtie

şi expunerea lor pe un perete în ordine crescătoare (activitate frontală)

Ordonarea persoanelor din familie în funcţie de înălţimea lor (pagina 18

din caietul elevului) (activitate individuală)

- adunare/ scădere

cu 1-5 unităţi

Măsurarea

lungimii folosind

unităţi

neconvenţionale

Fâşii de hârtie

Caietul elevului

– pagina 18


copiilor

Autoevaluare


Mie

rcu

ri


DP 3.3

CLR 1.1

CLR 2.3

CLR 4.1


Joc de autocunoaştere: Când voi fi mare, mi-ar plăcea să devin ...

deoarece...

Identificarea pe cărţile de joc şi pe cartea uriaşă a imaginilor repre-

zentând meserii descrise verbal de către învăţător (activitate frontală)

Participarea la jocuri de rol: „La doctor”, „La brutărie”, „La poştă”, „La

magazin”, „La restaurant” etc. (activitate în grup)

Scrierea literelor folosind un cod de semne (Joc: Descoperă mesajul

codificat! – pagina 19 din caietul elevului) (activitate individuală)

A recepta/ A

exprima idei pe o

temă dată

Scrierea literelor

mari de tipar –

actualizare

Cărţi de joc

Cartea uriaşă

Carnavalul

diversităţii

Caietul elevului

- pagina 19

Observarea


formularea de

răspunsuri


individuale

Autoevaluare

CLR 3.2

MEM 4.2

MEM 5.1

Continuarea unor enunţuri logice cu elementele corespunzătoare în

funcţie de situaţia dată Ciorba se mănâncă cu lingura, iar friptura cu... –


Formulare de enunţuri de tipul „Dacă..., atunci...” pe baza imaginilor din

cărţile de joc, în vederea realizării corespondenţei „loc de muncă-

ocupaţie” (Exemplu: Dacă intru într-un spital, atunci voi întâlni un

medic) (activitate individuală)

Sortarea cărţilor de joc pe diverse categorii: locuri de muncă/ ocupaţii/

instrumente de lucru (activitate în perechi)

Gruparea cărţilor de joc pentru a crea serii de elemente ordonate logic:

loc de muncă – meserie – instrument de lucru (activitate individuală)

A formula

enunţuri logice

Relaţii de tipul

„dacă...,

atunci...”

Sortare după

criterii date

Caietul elevului

– pagina 19

Cărţi de joc

Cărţi de joc

Interevaluare


individuale

Interevaluare

Autoevaluare

MM 1.4; 2.1;

2.2

AVAP 2.2

Exersarea asimilării integrale a cântecului Sunt atâtea meserii (activitate

frontală)

Joc de mişcare pe melodie (activitate în grup)

Desen inspirat de textul cântecului (activitate individuală)


mişcare pe

muzică

Pata de culoare

CD, casetofon

Acuarele, tempera


copiilor în timpul



Jo

i


AVAP 2.6


Participarea la jocul Mimă cu rimă: Copiii sunt aşezaţi în cerc şi

mimează cuvinte care au legătură cu cuvântul-cheie „petrecere”. Copilul

care începe jocul spune: Mă gândesc la un cuvânt care rimează cu „____“

şi apoi mimează cuvântul la care s-a gândit. (Exemplu: Mă gândesc la un

cuvânt care rimează cu CASCĂ şi apoi mimează cuvântul MASCĂ).


copiilor în timpul

jocului

17

1

CLR 3.2

CLR 3.1

CLR 4.1

Jocul este continuat de copilul care descoperă primul cuvântul mimat


Prezentarea de albume personale cu fotografii de la petreceri organizate

pentru copii (activitate frontală)

Citirea globală a cuvintelor scrise cu litere mari de tipar. Punerea în

corespondenţă a unor cuvinte formate din 1-2 silabe cu imaginile co-

respunzătoare de la pagina 20 din caietul elevului (activitate individuală)

Copierea prin „fotografiere vizuală” a cuvintelor, în caseta din dreptul

imaginii corespunzătoare (activitate individuală)

A formula idei

prin variate

forme de

exprimare

Scrierea literelor -

actualizare

Albume cu fotografii

de la petreceri ale

copiilor

Caietul elevului

– pagina 20


individuale

Interevaluare


individuale

CLR 2.2

CLR 4.3

MEM 6.1

MEM 5.2

Formularea de răspunsuri la întrebări formulate de colegi pa baza

imaginii de la pagina 7 din cartea uriaşă Carnavalul diversităţii


Realizarea unei liste de cumpărături necesare pentru organizarea unei

petreceri, folosind cuvinte familiare, simboluri, desene (activitate în

grup)

Recunoaşterea bancnotelor de 1 leu, 5 lei, 10 lei (activitate individuală)

Confecţionarea „banilor” necesari pentru o activitate-joc (activitate în

grup)

Joc de utilizare a banilor în scopul achiziţionării celor scrise în lista de

cumpărături La magazin (activitate în grup)

Crearea unor probleme simple pornind de la situaţii concrete legate de

jocul de rol (activitate în grup)

A cere/ a da

informaţii

Schimburile

echivalente

valoric

Compunerea de

probleme

Cartea uriaşă

Carnavalul

diversităţii - pagina 7

Coală de hârtie A3,

creioane colorate,

carioci

Bancnote de 1 leu,

5 lei, 10 lei

Coli de hârtie,

creioane colorate,

diverse obiecte nece-

sare la o petrecere

Observarea


formularea de

întrebări/ răspunsuri


individuale

Interevaluare


MM 1.4; 2.1;

2.2

AVAP 2.2

Exersarea asimilării integrale a cântecului Astăzi e sărbătoare (activitate

frontală)

Joc de mişcare pe melodie (activitate în grup)

Desen inspirat de textul cântecului (activitate individuală)


mişcare pe muzică

Pata de culoare

CD, casetofon

Acuarele, tempera


copiilor în timpul



individuale

Vin

eri


DP 1.1

CLR 3.2


Joc de cunoaştere şi autocunoaştere Trenul calităţilor: copiii formează un

cerc cu faţa spre interior. Un copil este locomotiva şi cu sunete specifice

se învârte de jur-împrejurul cercului. Se opreşte în faţa unui coleg/ă, îşi

spune numele şi o trăsătură fizică. Copilul în faţa căruia s-a oprit se

prinde de locomotivă, devenind vagon. Pe rând fiecare vagon nou prin

oprire în faţa unui alt copil îşi spune numele şi o calitate – trăsătură

fizică, până ce toţi participanţii formează o garnitură de tren.

Discuţii pe baza imaginii din caietul elevului, pagina 23, despre relaţio-

narea pozitivă cu alţi copii provenind din alte ţări, alte medii sociale etc.


Trăsături fizice

personale

Formularea de

propoziţii cu

suport intuitiv

Caietul elevului

– pagina 23


copiilor în timpul

jocului




17

2

DP 3.1; 2.2

MEM 5.2

Colorarea imaginii din caietul elevului, pagina 23, şi găsirea unui titlu

potrivit (activitate individuală)

Identificarea unor rutine în activitatea şcolară cu ajutorul imaginii de la

pagina 23 din caietul elevului şi a unor reguli de comunicare eficientă cu

colegii (activitate frontală)

Rezolvarea de probleme cu sprijin în imaginea dată în caietul elevului,

pagina 23 (activitate frontală)

Reguli

elementare ale

noilor

rutine specifice

activităţii clasei

pregătitoare

Creioane colorate,

carioci

Caietul elevului

– pagina 23

Autoevaluare


individuale

CLR 1.4

MM 2.1

CLR 3.1

CLR 4.1

Participare la joc de rol de tipul vorbitor–ascultător, folosind păpuşi pe

deget, pe mână, marionete reprezentând diferite animale, pe tema

Prietenia (activitate în grup)

Intonarea unor cântece cunoscute de copii despre animale, cu executarea

unor mişcări potrivite conţinutului de idei (activitate frontală)

Punerea în corespondenţă a unor cuvinte formate din 1-2 silabe cu

imaginile corespunzătoare de la pagina 21 din caietul elevului (Scrieţi, în

dreptul fiecăruia dintre cuvintele enumerate, cifra corespunzătoare

animalului pe care îl denumeşte!) (activitate individuală)

Scrierea pe spaţiul dat a literelor iniţiale ale cuvintelor enumerate

folosind un cod de numere (Joc: Descoperă mesajul codificat! – pagina

21 din caietul elevului – activitate individuală)

Exprimarea

ideilor pe o temă

dată

A exprima idei

prin mişcări ale

corpului

Recunoaşterea

literelor mari de

tipar

Scrierea literelor

mari de tipar -

actualizare

Păpuşi pe deget, pe

mână, marionete

reprezentând diferite

animale

Caietul elevului

– pagina 21

Observarea

comportamentului


jocului de rol

Autoevaluare


individuale

CLR 2.4

CLR 1.2

MEM 2.2

AVAP 2.2

Sesizarea modificărilor făcute de colegul de bancă în ordonarea cărţilor

de joc în raport cu firul poveştii Carnavalul diversităţii. (activitate în

perechi)

Formulare de răspunsuri la întrebări referitoare la conţinutul textului

(Care sunt animalele cu care s-a împrietenit cameleonul?, Care sunt

mijloacele de transport cu care a călătorit cameleonul?, Cum credeţi că

a ajuns cameleonul pe alte meleaguri, departe de locul natal?) (activitate

frontală)

Folosirea formelor geometrice în realizarea unui desen reprezentând unul

dintre mijloacele de transport întâlnite în poveste (activitate individuală)

Completarea desenului cu elemente din poveste (activitate individuală)

A formula idei

depre conţinutul

unui text audiat

Figuri geometrice

Cărţi de joc

Cartea uriaşă

Carnavalul

diversităţii

Caietul elevului

– pagina 22

Creioane colorate

Interevaluare

Observarea


formularea de

răspunsuri

Autoevaluare


individuale


17

3





mediului Religie


mediului




practice


mediului Muzică şi mişcare Limbă modernă Comunicare în limba română


practice Disciplină opţională Educaţie fizică şi sport Muzică şi mişcare Educaţie fizică şi sport

177

CUM FOLOSIM CAIETELE DE LUCRU?

1. Exemple de utilizare a caietului de lucru pentru unitatea tematică „Povestea celor zece picături“

Activităţi de învăţare propuse, folosind cărţile de joc şi jetoanele de pe paginile cartonate:

• Paginile 1 şi 3 cartonate – Identificarea unor detalii din povestea audiată: momentele poveştii, locul, timpul şi personajele. – Descrierea elementelor observate. – Repovestirea textului audiat. – Ordonarea cărţilor de joc conform firului povestirii. – Decuparea cărţilor de joc cu imaginile din poveste. – Asocierea unui mesaj oral cu imaginea potrivită. – Identificarea unor elemente de detaliu din imagini. – Crearea unei poveşti, pornind de la una dintre cărţile de joc. – Observarea elementelor de limbaj plastic: linie, punct, pată de culoare. – Identificarea culorilor elementelor din imagini.

• Paginile 2 şi 4 cartonate (spatele cărţilor de joc) – Numărarea elementelor desenate. Compararea mulţimilor (Joc în perechi Compară şi spune – Fiecare

copil îşi aşază cărţile de joc în teanc, astfel încât să nu se vadă faţa pe care sunt desenate jucăriile şi elementele din mediu. Cei doi copii întorc câte o carte şi compară, pe rând, numărul de elemente, folosind sintagmele „mai mult/ mai puţin/ tot atâtea“).

– Joc LOTO în perechi – Asocierea cărţilor pe care sunt desenate acelaşi număr de elemente. – Ordonarea cărţilor de joc de la cele mai puţine la cele mai multe elemente sau invers. – La învăţarea numerelor, în unităţile tematice următoare – Asocierea fiecărei cărţi de joc cu jetonul cu

numărul corespunzător. – Gruparea cărţilor de joc după categoria din care fac parte elementele reprezentate (jucării, elemente din

mediul înconjurător).

• Paginile cartonate 29 şi 30 (jetoane cu fenomene ale naturii, pe verso figuri geometrice şi culori) – Completarea Calendarului naturii. – Asocierea fenomenelor naturii cu imagini reprezentând mediul înconjurător, anotimpuri. – Recunoaşterea formelor geometrice şi a culorilor din spectrul solar. – Realizarea de corespondenţe formă sau culoare cu diverse obiecte/ desene. – Joc LOTO pe culori/ forme geometrice.

• Paginile cartonate 31 şi 32 (nor, picături, soare) – Decuparea elementelor pe contur. – Realizarea unei lucrări, la alegere:

„Norul picăturilor de culoare“ Norul se perforează acolo unde sunt marcate cele trei cerculeţe albe. De aici se agaţă trei fire de aţă

albă, subţire pe care se lipesc picăturile. Picăturile pot fi înşirate pe aţă, dacă profesorul le perforează cu un ac mai gros. „Floarea curcubeului“

În jurul soarelui (disc galben) se lipesc petalele (picăturile colorate). Se lipeşte totul pe un pai pentru suc, obţinându-se o marionetă. Se poate completa cu frunze obţinute din hârtie creponată. Norul se lipeşte pe un pai. Se pot face dialoguri între nor şi floare.

Exemple de formulare a sarcinilor de lucru pentru exerciţiile de pe paginile necartonate:

• Pagina 5 – Elemente pregătitoare pentru înţelegerea unor concepte matematice – Ce vezi în imagini? Cum este primul nor faţă de cel de-al doilea? – Colorează norul mai mare. Casa mai mare. Ghiozdanul mai mare. – Cum este primul pom faţă de al doilea? Colorează pomul mai scund. Ibricul mai mic. Fereastra mai

îngustă (mică).

178

– Câte jucării sunt în fiecare mulţime? În care sunt mai multe/ mai puţine elemente? Realizează corespondenţa. – Colorează mulţimea care are mai multe elemente. – Conturează picăturile. – Câte flori sunt în fiecare mulţime? În care sunt mai multe/ mai puţine elemente? Realizează corespondenţa. – Colorează mulţimea care are mai puţine elemente.

• Pagina 6 – Sortarea şi clasificarea obiectelor pe baza unui criteriu – Colorează elementele din poveste pe care le recunoşti. Foloseşte numai culorile roşu, galben şi oranj/

portocaliu. – Câte elemente ai colorat cu roşu? Dar cu oranj? – Care sunt fiinţe? Dar obiecte? – Care dintre elemente se repetă de mai multe ori? – Ce element este desenat doar o singură dată?

• Pagina 7 – Orientare spaţială şi localizări în spaţiu – Găseşte drumul de ieşire din labirint. Desenează-l cu creionul. Arată-i colegului de alături drumul găsit de

tine. – Explică-i colegului în ce direcţie ai luat-o şi pe lângă ce elemente ai trecut. – Joc Labirintul silabelor – Desparte în silabe cuvintele care sunt numele elementelor de pe traseul corect. – Cum se numesc celelalte elemente din labirint? La ce folosesc? Ce rol au? – Câte elemente din labirint sunt de culoare roşie? Găseşte două elemente de culoare galbenă etc.

• Pagina 8 – Culorile spectrului solar – Ce observi pe această pagină? De ce crezi că desenul nu este „terminat“? – Ce ai putea desena? Ce instrumente ţi-ar plăcea să foloseşti? – Ce culori ai vrea să foloseşti? De ce?

• Pagina 9 – Acte de vorbire – Ajută picăturile să găsească drumul spre ibric. Compară drumul găsit de tine cu cel al colegului tău. – La ce crezi că se gândeşte fiecare picătură? Cum crezi că se simte ea? Ce te-a făcut să crezi acest lucru?

Tu te-ai simţit aşa vreodată? Povesteşte. – Conturează picăturile. Colorează fiecare picătură, folosind culoarea care crezi că i se potriveşte. Sau

Colorează picătura care îţi place mai mult/ care simte ce ai vrea să simţi şi tu. – Câte picături ai conturat? Câte sunt pe fiecare rând? Dar pe fiecare coloană? Câte picături vor să ajungă în

ibric?

• Pagina 10 – Blazonul personal – Ce crezi că este un blazon? Unde/ Când ai mai auzit despre blazon? – Completează blazonul cu desene care crezi că ţi se potrivesc. Poţi folosi şi cuvinte, dacă ştii să scrii.

Colorează elementele desenate de tine. – Colorează castelul şi cavalerul.

• Pagina 11 – Fenomene ale naturii (ploaie, ninsoare, fulger, lapoviţă) – Cum se numeşte fiecare fenomen meteo desenat? În ce anotimp poate să apară? – Uneşte fiecare imagine cu fenomenul meteo potrivit. Explică de ce ai ales să uneşti ... (ploaia) cu ...

(imaginea de toamnă) etc. – Realizează un mesaj adresat prietenului tău. Arată-i cum este astăzi vremea şi ce ai vrea să faci. Foloseşte

o foaie de hârtie, multe simboluri şi desene.

• Pagina 12 – Umbrela – Decorează umbrela, folosind hârtie glasată, creponată sau de mătase. – Poţi să rupi hârtia şi să o lipeşti în interiorul conturului. – Poţi să mototoleşti hârtia şi să o lipeşti de jur-împrejur. – Poţi tăia fâşii de hârtie şi să le lipeşti aşa cum doreşti. – Poţi decora umbrela folosind creioane colorate. – Joc Ce aş face eu cu o umbrelă vrăjită – Haideţi să ne imaginăm că umbrela noastră nu este una

obişnuită, ci o umbrelă magică, fermecată. Ce aţi face cu ea?

179

• Pagina 13 – Apreciere globală şi compararea numărului de elemente a două mulţimi – De unde vin picăturile de ploaie? Când plouă? Ce se întâmplă cu picăturile de apă care cad pe pământ? – Câte picături de ploaie crezi că pot să acopere o frunză de trandafir? Dar o frunză de salată? În palma ta,

oare câte picături de ploaie ar putea să intre? – Priveşte această linguriţă. Câte picături de apă crezi că încap în ea? Desenează în tabel, în prima căsuţă,

tot atâtea X câte picături crezi că intră. – Dar într-un dop de plastic, câte picături crezii că intră? Desenează tot atâtea X în căsuţa de lângă

imaginea dopului. – (Pe parcursul experimentului sau la finalul acestuia) Câte picături de apă au încăput în linguriţă?

Desenează tot atâtea buline în a doua căsuţă de pe primul rând. – Câte picături au încăput în dop? Desenează tot atâtea buline în a doua căsuţă de pe al doilea rând. – Numără semnele puse în tabel, pe rândul potrivit linguriţei. Când ai desenat un număr mai mare de

semne? Cine a fost mai aproape de răspunsul corect? (la fel pentru dop) – Când a fost nevoie de un număr mai mare de picături? Când am umplut linguriţa sau dopul? De ce? – Cu câte linguriţe crezi că umplu un capac? Cu câte capace crezi că umplu un pahar? etc.

• Pagina 14 – Sunetul a. Literele A şi a – Ce observi în imagine? – Numără fiinţele şi obiectele care apar în imagine. Numeşte-le. Găseşte acele elemente al căror nume

începe cu sunetul a. – Colorează literele A şi a din titlu. – Unde descoperi în imagine aceste litere? – Încercuieşte litera A din cuvintele scrise pe pagină. Unde se află în cuvinte? Desparte cuvintele în silabe. – Încercuieşte/ colorează cu roşu cuvântul MAMA, cu albastru cuvântul TATA, cu verde cuvântul FAMILIE. – Observă în câte feluri pot fi scrise literele A şi a. Care ţi se pare mai interesantă/ atrăgătoare/ uşor de scris? – Scrie literele pe spaţiul din josul paginii.

• Pagina 15 – Compararea numărului de elemente a două mulţimi. Modele repetitive – Priveşte primul şir de desene. Câte elemente sunt? Numeşte elementele. Ce observi?/ Ce regulă respectă? – Priveşte al doilea şir de desene. Câte elemente sunt? Numeşte-le. În ce şir sunt mai multe elemente?

Uneşte cu o linie primul element din primul şir cu primul din al doilea şir, al doilea cu al doilea etc. – Completează al doilea şir de desene. – Găseşte regula. Continuă al treilea şi al patrulea şir. – Pe spaţiul liber din josul paginii, desenează şi tu un model după regula pe care o doreşti. – Găseşte şirul/ mulţimea cu cel mai mare/ cel mai mic număr de elemente.

• Pagina 16 – Apreciere globală. Sortarea şi clasificarea obiectelor – Uneşte fiecare figură colorată cu modelul-contur. Uneşte figurile cu pata de culoare corespunzătoare. – Numără figurile de culoare galbenă. Numără figurile roşii. Care sunt mai multe? – Numără figurile cu colţuri/ vârfuri. Numără figurile fără vârfuri. Care sunt mai puţine? – Aşază jetoanele cu figuri geometrice după modelul şirului cu figuri-contur. Numeşte figurile de pe

jetoanele tale. Ce culoare are fiecare?

• Pagina 17 – Culorile spectrului solar – Decorează rama. Poţi folosi acuarele sau creioane colorate. – Enumeră culorile pe care le-ai folosit. – Realizează un desen al familiei tale. – Numeşte membrii familiei pe care i-ai desenat.

• Pagina 18 – Sunetul p. Literele P şi p – Priveşte imaginea. Ce vezi în imagine? – Gândeşte-te la o poveste (Povestea norului de ploaie) – poveste colectivă. – În ce cuvinte ai auzit sunetul p (picătură, ploaie)? Care sunt cuvintele care încep cu sunetul p? Găseşte şi

tu alte cuvinte care încep cu sunetul p. – Priveşte literele P şi p. Conturează-le cu degetul. Colorează-le. – Încercuieşte litera P în cuvintele: PIC, PAPAGAL, COPIL, PETALĂ. – Formulează propoziţii folosind cuvintele: papagal, copil, petală.

180

– Priveşte felul în care poate fi scrisă literele P şi p. – Scrie literele pe spaţiul de jos, respectând sensul săgeţilor. – Ce crezi că simte norul din imagine? Dar picăturile? Tu te-ai simţit vreodată aşa? Când? – Colorează picătura preferată. Spune de ce ai ales tocmai această picătură. Ce te-a făcut să foloseşti aceste

culori? – Ce faci atunci când eşti trist/ bucuros/ îngrijorat etc.

• Pagina 19 – Sunetul i. Literele I şi i – Ajută fluturele să ajungă la crăiţă (floare). – De ce crezi că fluturele îşi dorea să ajungă la floare? În poveste, cum l-a ajutat floarea? Cine i-a făcut ceai

fluturelui înfrigurat? Găseşte în imaginile de pe foaie un obiect util atunci când facem ceai. Cu ce sunet începe cuvântul IBRIC?

– Formulează propoziţii folosind cuvintele date. Desparte în silabe cuvintele. Încercuieşte litera i în cuvin-tele date.

– Priveşte felul în care poate fi scrisă literele I şi i. – Scrie literele pe spaţiul de jos, respectând sensul săgeţilor. – Ce nume care să înceapă cu sunetul i ar putea avea băiatul? (Ionuţ, Ilie, Iulian, Iancu, Irinel) – Povesteşte o întâmplare prin care crezi că au trecut băiatul şi pisica.

• Pagina 20 – Orientare spaţială şi localizare în spaţiu – Priveşte imaginea. Spune ce elemente vezi. Unde se află stupul portocaliu? Dar şoricelul? – Ce vezi pe stupul galben? Conturează şi colorează albina. – Unde crezi că va cădea picătura de apă? – Unde stă fluturele? Dar gărgăriţa? Colorează-i. – Desenează o gărgăriţă lângă furnică/ un fluture pe stupul verde/ câteva păsări deasupra grădinii etc. – Colorează elementele de deasupra fluturelui/ gărgăriţa de pe frunză etc. – Colorează tot atâtea frunze câte sunt deja colorate.

• Pagina 21 – Sunetul c. Literele C şi c – Priveşte imaginea. Povesteşte ce vezi. Colorează jucăriile. Numără-le. – Povesteşte despre camera ta/ spaţiul tău din camera copiilor. – Găseşte jucăria care este desenată şi în camera copiilor şi în şirul de imagini. (cub) – Cu ce sunet începe cuvântul CUB? Spune şi tu alte cuvinte care încep cu sunetul c. Găseşte cuvinte care

se termină cu sunetul c. – Colorează literele din titlu. – Numără de câte ori apare litera C pe această pagină. – Formulează propoziţii folosind cuvintele date. Desparte în silabe cuvintele. Încercuieşte litera c în cuvin-

tele date. – Priveşte felul în care poate fi scrisă literele C şi c. – Scrie literele pe spaţiul de jos, respectând sensul săgeţilor. – Modelează litera C din plastilină.

• Pagina 22 – Sortare şi clasificare – Spune cum se numesc fiinţele din imagini. Unde trăiesc ele? – Cum se numeşte adăpostul fiecărei fiinţe desenate pe această pagină? – Spune ce ştii despre pădure. Dar despre zona de lângă baltă? Dar despre oraşe/ localităţi? – Uneşte fiecare fiinţă cu locul unde trăieşte. – Colorează numai fiinţele care trăiesc în pădure sau lângă apă sau în localităţi. – Numeşte fiinţele cu două picioare/ cu patru picioare. Numeşte fiinţele care pot zbura/ nu pot zbura. – Spune cât mai multe lucruri pe care le ştii despre ... leu/ câine/ copii (oameni) etc. – Încercuieşte animalele care nu pot trăi libere (în sălbăticie) în ţara noastră.

• Pagina 23 – Sunetul ă. Literele Ă şi ă – Joc Ghiceşte diferenţa: Priveşte aceste două litere (A şi Ă). Pe care dintre acestea o cunoşti? Care este

diferenţa dintre ele. Schimbă cuvântul astfel încât să se audă sunetul ă în locul sunetului a (fata – fată; banca – bancă etc.).

– Joc Cine spune mai multe cuvinte ... care conţin sunetul ă. – Colorează literele Ă şi ă.

181

– Uneşte fiecare imagine cu cuvântul corespunzător, apoi cu litera iniţială a cuvântului. – Încercuieşte litera Ă în cuvintele de pe pagină. Formulează propoziţii cu cuvintele date. Numără cuvintele

fiecărei propoziţii. – Scrie cuvintele CAP şi AC urmărind contururile punctate. Transcrie cele două cuvinte. Desenează

imaginea care se potriveşte fiecărui cuvânt scris.

• Pagina 24 – Apreciere globală. Compararea numărului de elemente a două mulţimi – Priveşte literele. Pe care le recunoşti? – Colorează literele, respectând codul de culoare A - albastru închis, Ă - albastru deschis, I - indigo, C -

violet, P - verde. – Literele necolorate sunt mai multe sau mai puţine decât cele colorate? Verifică, numărând literele

colorate, apoi pe cele necolorate. – Desenează tot atâtea cerculeţe albastre câte litere ai colorat cu albastru. Desenează tot atâtea cerculeţe

verzi câte litere ai colorat cu verde. Uneşte câte un cerculeţ albastru din prima mulţime cu câte un cerculeţ verde din a doua mulţime. (Realizează corespondenţa element cu element între cele două mulţimi.) Care mulţime de cerculeţe are mai multe elemente?

– Găseşte elementul care nu este literă. Haşurează-l.

• Paginile 25 şi 26 – Sortare – Priveşte primul grup de litere. Care sunt literele care nu se potrivesc în grup? Încercuieşte-le cu roşu. (Se

procedează la fel pentru toate celelalte mulţimi de litere.) – Observă cu atenţie cuvintele scrise lângă imagini. Încercuieşte cu o culoare la alegere literele de care ai

nevoie să scrii aceste cuvinte, în ordinea în care ai nevoie de acestea. – Scrie şi tu cuvintele, ca şi cum le-ai fotografia. – Conturează literele scrise punctat pe spaţiul cu pătrăţele. Continuă şirul de litere, respectând modelul.

• Pagina 27 – Culorile spectrului solar. Acte de vorbire (prima oră) – Spionii care nu voiau să se afle ce mesaje scriau foloseau nişte coduri secrete. Ca să descoperim mesajul

ascuns de pe pagina aceasta, trebuie să vedem care este codul. Care este codul? Înlocuieşte fiecare semn cu litera corespunzătoare. Care este cuvântul secret?

– Când apare curcubeul? Cum arată el? Care sunt culorile din care se compune? – Ai mai observat culorile curcubeului, grupate la fel, şi cu alte ocazii? Când? – Numeşte culorile curcubeului. – Culoarea căror obiecte putea fi văzută prin cele zece picături din poveste? – Jocul culorilor – Un copil spune o culoare/ ridică un jeton colorat. Ceilalţi, până se numără la trei, trebuie

să numească un obiect care are acea culoare. Cine reuşeşte să numească obiectul primeşte un punct. (Fiecare copil trebuie să ţină socoteala punctelor acumulate).

(a doua oră) – Ştii cum se încheie poveştile? Iată cum se termină Povestea celor zece picături (se citesc cele patru versuri). – Să învăţăm şi noi aceste versuri. (Memorizare) – În cele patru versuri, colorează toate literele pe care le cunoşti.

• Pagina 28 – Recapitulare – Uneşte cuvintele din coloană cu imaginile corespunzătoare. – Spune cu ce sunet începe/ se sfârşeşte fiecare cuvânt. – Subliniază cu verde cuvintele care încep cu sunetul c. Colorează cu galben cuvintele care se termină cu c

etc. Pronunţă aceste cuvinte. – Încercuieşte cu roşu litera A din cuvintele din coloană. Spune unde se află litera A/ sunetul a în aceste cuvinte. – Priveşte imaginile din tabel. Spune ce vezi. Care sunt cuvintele scrise sub imagini? – Scrie după model cuvintele, în căsuţele libere din tabel, ca şi cum le-ai fotografia.

182

2. Exemple de utilizare a caietului de lucru pentru unitatea tematică „Întâmplări cu furnici“


• Paginile 1 şi 3 cartonate – Se identifică momentele poveştii şi personajele. – Se descriu elementele observate; repovestire cu sprijinul învăţătorului. – Se decupează cărţile de joc cu imaginile din poveste. – Selectarea cărţilor de joc în care se regăsesc elemente a căror denumire începe cu o literă indicată. – Selectarea cărţilor de joc în care se regăseşte un număr indicat de elemente. – Joc de rol O zi în muşuroiul de furnici.

• Pagina 2 cartonată (spatele cărţilor de joc) – Selectarea cărţilor de joc în care se regăsesc elemente a căror denumire începe cu o literă indicată. – Selectarea cărţilor de joc în care se regăseşte un număr indicat de elemente. – Discuţii în care se realizează o paralelă între activitatea furnicilor şi cea a oamenilor. – Identificarea poziţiilor spaţiale (carte de joc – coş cu fructe). – Discuţii libere despre ce alimente mănâncă oamenii şi cum le păstrează. – Activităţi în funcţie de vreme.

• Pagina 4 cartonată – Selectarea cărţilor de joc în care se regăsesc elemente a căror denumire începe cu o literă indicată. – Selectarea cărţilor de joc în care se regăseşte un număr indicat de elemente. – Discuţii care să evidenţieze asemănări între modul de trai al diferitelor animale. – Crearea unei poveşti despre regulile de circulaţie. – Ciclul de viaţă al unui fluture.

• Pagina 5 Tabelul 1 – Predicţii: – Ce insecte credeţi că veţi întâlni în curtea şcolii? Bifaţi în primul rând al tabelului, în căsuţele corespunzătoare. – Vom merge afară să observăm insectele. Marcaţi cu X pe rândul de jos insectele văzute în curte. – Adaugaţi un • (punct) dacă aţi văzut o altă insectă decât cele din tabel. Tabelul 2 – Predicţii „Hrana preferată a furnicilor“: – Care credeţi că este hrana preferată a furnicilor? Bifaţi în primul rând al tabelului, în caseta corespunzătoare. – În grădina şcolii, puneţi ca momeală pentru furnici diferite alimente ilustrate în tabel. – La sfârşitul orei, aproximaţi unde s-au strâns mai multe furnici! Consemnaţi rezultatul observării bifând

pe al doilea rând din tabel. – Urmăriţi şirul format de furnici şi observaţi cum cară hrana către muşuroi. – Ce puteţi spune voi despre o furnică? Găsiţi cel puţin două calităţi pe care le deţine. – Ce crezi că ar spune furnica despre tine, ...?

• Pagina 6 – Sunetul şi literele F/f – Identificaţi în imagine elementele a căror denumire începe cu sunetul F. Coloraţi-le. – Coloraţi literele F/f. – Încercuiţi literele F/f în şirul de litere dat. – Scrieţi literele F/f pe liniile punctate, în sensul indicat de săgeţi. – Priviţi imaginile din chenare şi spuneţi ce vedeţi. Unde se află sunetul f în fiecare din cuvintele rostite?

Găsiţi alte cuvinte care să conţină sunetul f! Scrieţi litera F pentru a întregi cuvintele date. – Formulaţi propoziţii folosind cuvintele: floare, tufiş, pantof.

• Pagina 7 – Furnica - alcătuirea corpului – Unor furnici le lipsesc părţi ale corpului. Priviţi furnica 1 şi observaţi ce lipseşte surorilor ei. – Desenaţi părţile lipsă ale celorlalte furnici.

• Pagina 8 – Aproximări – Cât de mică este o furnică în comparaţie cu agrafa de birou? Dar faţă de monedă? – Comparaţi mărimea fiecărei furnici cu mărimea obiectelor din fiecare imagine.

183

– Comparaţi dimensiunile unei furnici cu mărimea unor obiecte aflate la îndemână (furnica este mare/ mică, faţă de cartea/ penarul/ degetul meu etc.).

– Desenaţi câte o furnică: 1. mare cât o agrafă; 2. mică cât un bob de orez; 3. mai mare decât o pastilă; 4. mare cât o monedă.

• Pagina 9 – Despărţirea cuvintelor în silabe – Încercuiţi imaginea care indică personajul principal din poezia audiată (O furnică de T. Arghezi). – Denumiţi obiectele/ fiinţele din imagini! Despărţiţi cuvintele în silabe. – Scrieţi în dreptunghiurile de sub imagini tot atâtea cercuri câte silabe are fiecare cuvânt. – Coloraţi imaginile a căror denumire conţine două silabe. – Scrieţi X în dreptul imaginii a cărei denumire conţine sunetul f. – Realizaţi în spaţiul liber un desen prin care să ilustraţi rolul membrilor din familia voastră.

• Pagina 10 – Numărul şi cifra 1 – Desenaţi sub fiecare instrument muzical câte o floare. – Ajutaţi greieraşul să îşi aleagă un instrument muzical potrivit pentru concert. Uniţi cu o linie greierele şi

instrumentul pe care l-aţi ales. – Coloraţi floarea de sub instrumentul muzical ales. – Număraţi elementele din prima mulţime şi scrieţi în casetă tot atâtea liniuţe. – Desenaţi în fiecare mulţime tot atâtea elemente cât arată numărul din casetă. – Încercuiţi cifra 1 în şirul de cifre dat. – Trasaţi cifra 1 pe liniile punctate, în sensul indicat de săgeţi. – Joc Ghiceşte instrumentul la care m-am gândit.

• Pagina 11 – Sunetul şi literele U/u – Priviţi imaginile. În cazul în care cuvântul din imagine începe cu sunetul u coloraţi cercul în care este

scris DA. În cazul în care cuvântul începe cu alt sunet colorează cercul în care este scris NU. – Coloraţi literele U/u. – Încercuiţi literele U/u în şirul de litere dat. – Scrieţi literele U/u pe liniile punctate în sensul indicat de săgeţi. – Priviţi imaginile din chenare şi spuneţi ce vedeţi. Unde se află sunetul u în fiecare din cuvintele rostite?

Găsiţi alte cuvinte care să conţină sunetul u. Scrieţi litera U pentru a întregi cuvintele date. – Formulaţi propoziţii folosind cuvintele: umbrelă, fulger, curcubeu.

• Pagina 12 – Numărul şi cifra 2 – Număraţi insectele din imagine şi descrieţi ceea ce observaţi. – Desenaţi câte două buline negre pe aripile buburuzei şi câte două buline roşii pe fiecare aripă a fluturelui. – Desenaţi antenele fluturaşului. – Coloraţi cu galben două flori şi încă două cu albastru. – Număraţi elementele din fiecare mulţime dată şi scrieţi în casete tot atâtea liniuţe câte aţi găsit în fiecare

situaţie. – Desenaţi în ultima mulţime tot atâtea elemente câte arată numărul din casetă. – Încercuiţi cifra 2 în şirul de cifre dat. – Trasaţi cifra 2 pe liniile punctate, în sensul indicat de săgeţi.

• Pagina 13 – Hrana, sursă de energie – Ajutaţi fiecare vieţuitoare să găsească mâncarea preferată (trasaţi câte o linie de la fiecare vieţuitoare la

hrana pe care o preferă). – Ştiţi să le denumiţi? Ce cunoaşteţi despre fiecare? Există preferinţe comune între vieţuitoarele prezentate

şi hrana lor preferată? – În spaţiul de jos desenaţi preferinţele voastre în ceea ce priveşte hrana (fel de mâncare, fruct preferat, suc

preferat, desert, legume etc.).

• Pagina 14 – Norme de igienă personală – Priviţi imaginile şi precizaţi când se întâmplă acţiunea. – Formulaţi propoziţii folosind următoarele cuvinte: dimineaţa, prânz, seara, noapte. – Desenaţi în spaţiul din casetele libere diferite obiecte de igienă personală pe care le folosiţi.

184

• Pagina 15 – Numărul şi cifra 3 – Încercuiţi trei frunze. Formaţi mulţimea licuricilor! Câte elemente are? – Desenaţi pe cer trei stele. – Număraţi elementele din fiecare mulţime dată şi scrieţi în casete tot atâtea liniuţe câte aţi găsit în fiecare

situaţie. – În fiecare noapte luna ascultă poveştile spuse de licurici. Întregiţi imaginea lunii unind punctele de la 1 la 3. – Încercuiţi cifra 3 în şirul de cifre dat. – Trasaţi cifra 3 pe liniile punctate, în sensul indicat de săgeţi.

• Pagina 16 – Rolul decorativ al punctului şi al liniei – Desenaţi pe aripile fluturelui 3 inimioare. Tot atâtea cercuri. Triunghiuri mai puţin cu 1. – Completaţi desenul cu diferite puncte şi linii şi apoi pictaţi.

• Pagina 17 – Sunetul şi literele n şi N – Denumiţi ceea ce este reprezentat în imagini. Observaţi cum sunt scrise cuvintele care denumesc elemen-

tele din imagini. – Pentru fiecare cuvânt din rândul al doilea, realizaţi desenul corespunzător. – Coloraţi literele N/n. – Încercuiţi literele N/n în şirul de litere dat. – Scrieţi literele N/n pe liniile punctate în sensul indicat de săgeţi. – Priviţi imaginile din chenare şi spuneţi ce vedeţi. Unde se află sunetul n în fiecare din cuvintele rostite?

Găsiţi alte cuvinte care să conţină sunetul n. Scrieţi litera N pentru a întregi cuvintele date. – Formulaţi propoziţii folosind cuvintele: nor, albină, motan.

• Pagina 18 – Provizii de iarnă – Priviţi imaginile şi spuneţi ce anotimp ilustrează. – Descrieţi activităţile desfăşurate de oameni în anotimpul toamna. – Descrieţi pregătirile pe care animalele le fac toamna în aşteptarea anotimpului rece. – Formulaţi propoziţii folosind cuvintele: toamna, provizii ... – Desenaţi în spaţiul liber un desen prin care să ilustraţi enunţul „Cămara mamei este plină cu provizii

pentru iarnă“.

• Pagina 19 – Numărul şi cifra 4 – Număraţi insectele din chenarul mic. – Încercuiţi câte patru elemente din fiecare rând al chenarului mare. – Câte grupe de patru aţi format pe fiecare rând? – Număraţi elementele din fiecare mulţime dată şi scrieţi în casete tot atâtea liniuţe câte aţi găsit în fiecare

situaţie. – Care este mulţimea cu cele mai multe elemente? – Trasaţi o linie de la fiecare floare către un fluture. Cu cât sunt mai mulţi fluturi decât flori?... – Încercuiţi cifra 4 în şirul de cifre dat. – Trasaţi cifra 4 pe liniile punctate, în sensul indicat de săgeţi.

• Pagina 20 – Sunetul şi literele r şi R – Priviţi imaginea şi coloraţi toate literele care se regăsesc în cuvântul RĂDAŞCĂ. – Coloraţi literele R/r. – Încercuiţi literele R/r în şirul de litere dat. – Scrieţi literele R/r pe liniile punctate în sensul indicat de săgeţi. – Priviţi imaginile din chenare şi spuneţi ce vedeţi. Unde se află sunetul r în fiecare din cuvintele rostite?

Găsiţi alte cuvinte care să conţină sunetul r. Scrieţi litera R pentru a întregi cuvintele date. – Formulaţi propoziţii folosind cuvintele: rochie, furnică, ţânţar.

• Pagina 21 – La picnic – norme de conduită – Coloraţi lucrurile pe care le puteţi lua cu la picnic. – Tăiaţi cu o linie obiectele care nu corespund. – Desenaţi în caseta liberă ce aţi mai putea lua la picnic (plasă pentru fluturi, lupa etc.). – Observaţi diferenţele dintre desenul de sus şi cel de jos. – Tăiaţi cu o linie pe desenul din josul paginii elementele care nu corespund unui comportament adecvat. – Formulaţi reguli pe care trebuie să le respectăm atunci când mergem la picnic.

185

• Pagina 22 – Numărul şi cifra 5 – Formaţi grupe de câte 5 furnici. Desenaţi în interiorul chenarului o mulţime cu 5 seminţe. – Număraţi elementele din fiecare mulţime dată şi scrieţi în casete tot atâtea liniuţe câte aţi găsit în fiecare

situaţie. – Care este mulţimea cu cele mai multe elemente? – Trasaţi câte o linie de la fiecare coş către o furnică ce cară în spate un grăunte. Cu cât sunt mai puţine

furnici decât coşuri? – Încercuiţi cifra 5 în şirul de cifre dat. – Trasaţi cifra 5 pe liniile punctate, în sensul indicat de săgeţi.

• Pagina 23 – Culori – Ce culoare corespunde literei F? Dar literei ...? – Coloraţi conform codului de culori dat.

• Pagina 24 – Citirea globală a cuvintelor – Încercuiţi imaginile care ilustrează răspunsurile la ghicitorile spuse de mine. – Observaţi scrierea cuvintelor de sub fiecare imagine. – Găsiţi în grila de mai jos cuvintele scrise sub imagini. Coloraţi-le!

• Pagina 25 – Numerele naturale în concentrul 1-5

– Coloraţi cu roşu vecinul mai mic al lui 2. Coloraţi cu verde vecinul mai mare al numărului 4. – Ajutaţi albina să aşeze polenul în fiecare cameră a fagurelui, în ordinea crescătoare a numerelor de la 1 la

5, pentru a ajunge din nou la floare. Coloraţi traseul cu galben. – Joc didactic La fabrica de bomboane cu miere (compunerea/ descompunerea unor mulţimi având cardinal

un număr de elemente mai mic decât 6).

• Pagina 26 – Recapitulare – Denumiţi obiectele/fiinţele ilustrate. – Uniţi cu o linie cuvintele care rimează. – Întregiţi desenul unind punctele de la 1 la 5. – Pălăria acestei ciuperci poate adăposti de soare,vânt sau ploaie mici insecte. Ce insecte credeţi că se pot

adăposti sub ciupercă? Desenaţi-le. Reprezentaţi prin desen un fenomen meteo care determină insectele să se ascundă (soare, ploaie, vânt).

– Vorbeşte despre tine: Tu cum te protejezi de soare, vânt, ploaie?

• Pagina 27 – Diferenţe – Priviţi cu atenţie cele două desene şi descoperiţi diferenţele! – Desenaţi cu carioca elementele care lipsesc şi tăiaţi cu o linie ceea ce este în plus (intrusul)!

• Pagina 28 – Emoţii – Descrieţi momentele din poveste din care fac parte ilustraţiile date. Cum credeţi că se simţea furnica în

fiecare moment prezentat? – Povesteşte despre tine: Când te simţi vesel, speriat, trist, uimit/surprins, fericit? – Redaţi prin desen situaţii de viaţă care v-au provocat anumite stări emoţionale asemănătoare cu ceea ce a

simţit furnica în momentele prezentate.

• Paginile 29 şi 30 cartonate – Decuparea jetoanelor. – Ordonarea numerelor. – Jocuri cu numere de tipul „Ridică jetonul corespunzător numărului de obiecte dat!“, „Ridică jetonul cu

litera corespunzătoare sunetului cu care începe cuvântul rostit de mine!“ – Puzzle cu imagini care facilitează numărarea.

• Pagina 31 şi 32 cartonate – Selectarea cărţilor de joc în care se regăsesc elemente a căror denumire începe cu o literă indicată. – Identificarea pe imagini a cuvintelor care încep/ conţin în interior/ se termină cu un sunet indicat. – Selectarea cărţilor de joc în care se regăseşte un număr indicat de elemente. – Joc de rol Invitaţie la masă (simularea unei conversaţii pe baza imaginii din cartea de joc cu litera F).

186

3. Exemple de utilizare a caietului de lucru pentru unitatea tematică „OPT ROŢI“


• Paginile 1 şi 3 cartonate – Se identifică momentele poveştii. – Se descriu elementele observate. – Se decupează cărţile de joc din poveste. – Se repovesteşte prin ordonarea cărţilor de joc. – Se formulează întrebări şi răspunsuri despre anotimpul din poveste şi despre activităţile pe care le

desfăşoară OPT ROŢI.

• Paginile 2 şi 4 cartonate – Joc didactic: Ştim să circulăm? – Joc de rol: În parcare.

• Pagina 5 – Tabel: Graficul prietenilor – Mergeţi la colegi şi întrebaţi-i care sunt prietenii lor preferaţi. – Bifaţi în căsuţele corespunzătoare din tabel sau scrieţi iniţiala prenumelor colegilor; număraţi rezultatele

obţinute şi spuneţi ce observaţi. – Desenaţi în casete apoi număraţi: 2 colegi cu care vă jucaţi la şcoală, un joc preferat, 3 jucării preferate.

• Pagina 6 – Sunetul şi literele o şi O – Trasaţi linii între obiectele desenate şi literele iniţiale ale denumirii acestora. – Trasaţi literele mici din casetă. – Coloraţi imaginile care corespund unui cuvânt-etichetă dat/ a cărui denumire conţine litera (o). – Încercuiţi litera o din interiorul cuvintelor. – Trasaţi literele o şi O pe spaţiile date, cu diferite instrumente.

• Pagina 7 – „Ce s-ar întâmpla dacă...“ – Ajutaţi personajul principal din poveste să ajungă prin labirint la unul dintre prietenii săi. – Uniţi imaginile care reprezintă detalii mărite şi imaginile din care au fost decupate aceste detalii.

• Pagina 8 – Silabe – Denumiţi imaginile. – Câte silabe conţin cuvintele? Număraţi prin bătăi din palme. – Coloraţi folosind instrumentele preferate.

• Pagina 9 – Identificaţi prin încercuire cifra 0 din şirul de cifre. – Scrieţi pe contur, apoi liber, cifra 0, folosind instrumente diferite.

• Pagina 10 – Sunetul şi literele m şi M – Coloraţi toate literele care conţin cuvântul MAŞINI. – Priviţi imaginile şi denumiţi-le! – Găsiţi cât mai multe prenume care să înceapă cu sunetul m. – Coloraţi obiectul a cărui denumire începe cu sunetul m. – Încercuiţi literele m şi M din şirul de litere. – Scrieţi literele M şi m pe linia punctată, apoi liber.

• Pagina 11 – Priviţi imaginile şi spuneţi ce vedeţi. – Care ar putea fi cauzele care au dus la efectele observate? (A - deformare; B - rupere; C - spargere;

D - întindere) – Observaţi regula şi continuaţi şirul.

• Pagina 12 – Număraţi şi scrieţi pe etichetă numărul corespunzător mulţimii date. – Desenaţi în diagrama următoare, prin corespondenţă, tot atâtea elemente.

187

– Desenaţi în ultima diagramă o mulţime care are cu un element mai mult decât mulţimea dată. – Precizaţi care este poziţia maşinilor din parcare. – Completaţi prima casetă din josul paginii, cu cifra corespunzătoare numărului total de locuri de parcare. – Completaţi cea de-a doua casetă cu cifra corespunzătoare numărului de locuri ocupate. – Completaţi cea de-a treia casetă cu cifra corespunzătoare numărului de locuri rămase libere.

• Pagina 13 – Linii şi puncte – Priviţi cu atenţie şi descrieţi tipurile de linii întâlnite în fotografie. – Desenaţi în chenarul liber un covoraş de maşină şi decoraţi-l cu ajutorul liniei şi al punctului.

• Pagina 14 – Sunetul şi literele s şi S – Denumiţi imaginile prezentate. – Precizaţi unde se află sunetul s – la începutul cuvântului sau la sfârşit. – Găsiţi alte cuvinte care să înceapă/ să conţină sunetul s. – Scrieţi literele lipsă. – Scrieţi literele S şi s pe linia punctată, apoi liber.

• Pagina 15 – Numărul şi cifra 6 – Număraţi copiii din imaginea de sus a paginii. – Desenaţi în diagrame tot atâtea elemente câte indică numerele date. – Scrieţi cifra 6 pe linia punctată, respectând sensul săgeţilor.

• Pagina 16 – Drumul către şcoală – Trasaţi drumul pe care credeţi că îl parcurge OPT ROŢI până la şcoală. – Prezentaţi elementele întâlnite pe drum, până la şcoală. – Indicaţi numărul de silabe pentru fiecare cuvânt, prin ridicarea unui număr corespunzător de creioane. – Completaţi rândurile cu elementele grafice indicate.

• Pagina 17 – Numărul şi cifra 7 – Număraţi maşinile din desenul din partea de sus a paginii. – Realizaţi corespondenţa între cele două mulţimi şi spuneţi ce observaţi. – Scrieţi cifra 7 pe linia punctată, folosind instrumente variate.

• Pagina 18 – Sunetul şi literele ş şi Ş – Observaţi forma literelor Ş şi ş. – Găsiţi asemănări şi deosebiri între literele Ş şi S. – Găsiţi drumul pe care trebuie să-l urmeze OPT ROŢI pentru a ajunge în livadă. – Încercuiţi literele Ş şi ş. – Scrieţi pe contur, apoi liber, literele ş şi Ş, cu diferite instrumente de scris.

• Pagina 19 – Joc cu tematică: Fructe – Treceţi pe la cât mai mulţi colegi şi întrebaţi-i ce fructe preferă. – Bifaţi în căsuţele corespunzătoare sau scrieţi iniţiala prenumelui. Număraţi rezultatele obţinute. Ce observaţi?

• Pagina 20 – Număraţi merele din coş. – Scrieţi pe etichetă cifra corespunzătoare numărului de mere. – Desenaţi în coş tot atâtea fructe (la alegerea învăţătorului) cât arată numărul. – Completaţi pe axă numerele lipsă. – Întregiţi desenul unind punctele în ordine, de la 1 la 7.

• Pagina 21 – Decupaţi jetoanele. – Lipiţi în mijlocul unei coli albe o maşinuţă de orice culoare, dar nu albă. – Lipiţi în partea de jos a paginii o betonieră şi două autoturisme. – Lipiţi în partea de sus a paginii un camion.

• Pagina 23 – Diferenţe – Găsiţi diferenţele. – Trasaţi conturul celor trei mijloace de transport. – Uniţi imaginile mijloacelor de transport cu imaginile mediului pe unde circulă (aer, apă, sol).

188

– Coloraţi mijlocul de transport preferat.

• Pagina 24 – Văd/ Observ, Mă gândesc, Mă întreb – Priviţi imaginea şi formulaţi enunţuri respectând următorul algoritm: Văd/ Observ, Mă gândesc, Mă întreb. – Număraţi elementele din desen: case, poduri, treceri de pietoni, copii, semafoare, clădiri. – Coloraţi corespunzător.

• Pagina 25 – OPT ROŢI şi elementele grafice – Ce a învăţat Opt Roţi în Şcoala Maşinuţelor? Oare a învăţat să scrie? – Trasaţi pe spaţiile punctate elementele grafice.

• Pagina 26 – Reconstituiţi maşina prin lipirea formelor geometrice în conturul dat. – Număraţi figurile geometrice de fiecare fel şi completaţi corespunzător în tabelul dat.

• Pagina 27 – Decupaţi după contur.

• Paginile 29 şi 30 cartonate – Decuparea jetoanelor. – Joc de rol: Vrei să fii prietenul meu? – Jocuri de grup cu figurinele pe băţ confecţionate. – Cărţile de joc cu litere completează setul de cărţi asemănător din unităţile tematice Povestea celor zece

picături şi Întâmplări cu furnici.

• Paginile 31 şi 32 cartonate – Coloraţi cu carioca. – Decupaţi şi reconstituiţi imaginea povestind colegului despre ea.

4. Exemple de utilizare a caietului de lucru pentru unitatea tematică „Degeţica“


• Paginile 1 şi 3 cartonate – Identificarea unor detalii din povestea audiată: momentele poveştii, locul, timpul şi personajele. – Descrierea elementelor observate. – Repovestirea textului audiat. – Ordonarea cărţilor de joc conform firului poveştii. – Decuparea cărţilor de joc cu imaginile din poveste. – Asocierea unui mesaj oral cu imaginea potrivită. – Identificarea unor elemente de detaliu. – Schimbarea cursului poveştii, pornind de la momentul indicat de una dintre cărţile de joc. – Observarea elementelor de limbaj plastic: linie, punct, pată de culoare.

• Paginile 2 şi 4 cartonate (spatele cărţilor de joc) – Identificarea anotimpurilor reprezentate şi specificarea elementelor caracteristice. – Ordonarea anotimpurilor. – Asocierea cărţilor de joc cu imagini reprezentative pentru un anotimp cu numele acestuia şi lunile

componente. – Formularea de enunţuri pornind de la imagini. – Exprimarea unei păreri personale. (Exemplu: Anotimpul meu preferat este ... pentru că ...) – Numărarea elementelor desenate. Compararea mulţimilor – Joc LOTO în perechi. – Descrierea imaginilor folosind termeni care precizează poziţia spaţială a elementelor. – Ordonarea cărţilor de joc de la cele mai puţine la cele mai multe elemente sau invers. – Asocierea fiecărei cărţi de joc cu jetonul cu numărul corespunzător. – Numărarea unor elemente din imagini. – Formularea de probleme care se rezolvă prin adunare sau scădere.

189

– Identificarea culorilor specifice fiecărui anotimp. Asocierea fiecărui anotimp cu o anumită culoare. – Numirea şi ordonarea anotimpurilor şi a lunilor anului. – Identificarea prezenţei apei în natură sub diverse forme: nori, zăpadă, mare. – Identificarea unor fenomene ale naturii: ninsoarea. – Identificarea consecinţelor schimbării anotimpurilor asupra propriului corp.


• Pagina 5 – Anotimpurile. Sortare după criterii date – Completaţi desenele cu ceea ce aţi putea vedea pe fereastră în fiecare anotimp. Povestiţi colegilor ce aţi

desenat. – Calendarul evenimentelor importante din luna decembrie – Încercuiţi pe calendarul din caiet zilele când

vin Moş Nicolae şi Moş Crăciun, când se serbează Crăciunul şi venirea Anului Nou etc; număraţi zilele încercuite.

– Încercuiţi ziua voastră de naştere/ alte evenimente importante pentru voi. – În ce lună aţi încercuit cele mai multe zile? Dar cele mai puţine? – În ce anotimp au avut loc cele mai plăcute evenimente pentru voi?

• Pagina 6 – Sunetul d, literele d şi D – Conturaţi literele de pe coperta cărţii. – Coloraţi literele d şi D de la titlu. – Completaţi desenul în care apare Degeţica, cu trei elemente semnificative din poveste. De ce aţi ales

aceste trei elemente? – Încercuiţi literele d, D în şirul literelor scrise cu fonturi diferite. Număraţi literele încercuite. – Completaţi fiecare cuvânt care conţine cu litera D. – Trasaţi literele d şi D pe spaţiile date cu diferite instrumente.

• Pagina 7 – Anotimpurile. Reguli de menţinere a sănătăţii – Uniţi numele fiecărui anotimp cu imaginea corespunzătoare/ cu hainele cele mai potrivite pentru acel

anotimp. – Formulaţi întrebări referitoare la conţinutul imaginilor. – Ce întrebări aţi pune dacă vreţi să primiţi răspunsul „Rândunica a îndrăgit-o pe Degeţica pentru că era

harnică şi bună.“? (Se dă răspunsul şi se solicită întrebarea.) – Coloraţi hainele pe care le purtaţi în anotimpul preferat. – Explicaţi colegului de ce alegeţi să purtaţi iarna fular; vara sandale; şapcă primăvara şi vara etc. – Joc: Cuvântul interzis – descrierea unui anotimp evitând folosirea numelui acestuia. Colegii trebuie să

ghicească despre ce anotimp este vorba.

• Pagina 8 – Elemente grafice – Ce observaţi pe această pagină? De ce credeţi că desenul nu este „terminat“? – Ce aţi putea desena? Ce instrumente v-ar plăcea să folosiţi? – Ce culori aţi vrea să folosiţi? De ce?

• Pagina 9 – Numărul şi cifra 8 – Număraţi elementele din imagine. – Găsiţi în imagine mulţimi cu tot atâtea elemente. – Încercuiţi, în tabel, cifra corespunzătoare numărului de elemente din imagine (sticle, boabe, castronaşe,

foi de hârtie). – Conturaţi cifra 8 pe linia punctată şi terminaţi rândul. – Creaţi un desen (amuzant) pornind de la cifra 8.

• Pagina 10 – Programul zilnic. Înregistrarea datelor în tabel – Ce activitate este reprezentată prin fiecare desen din tabelul-orar? – Ce activităţi desfăşuraţi în fiecare zi? Desenaţi. – Marcaţi prin semnul X ziua în care aveţi activitatea reprezentată prin desen. – Comparaţi orarul vostru cu cel al Ioanei. Care sunt activităţile comune? Ce activităţi aveţi în plus faţă de

Ioana?

190

• Pagina 11 – Sunetul t, literele t şi T – Coloraţi cu roşu litera mică de tipar şi cu verde litera mare de tipar. – Realizaţi o poveste pornind de la imaginea de toamnă. – Găsiţi în imagine elemente ale căror denumire conţine sunetul t. Arătaţi locul acestuia în cuvânt. – Încercuiţi litera T în cuvintele date. – Trasaţi conturul literelor. – Completaţi cuvintele cu litera T. Formulaţi enunţuri cu aceste cuvinte. Număraţi cuvintele din fiecare enunţ. – Creaţi o poveste în care să apară toate cele patru elemente desenate.

• Pagina 12 – Numărul şi cifra 9 – Număraţi elementele mulţimilor date. – Număraţi crescător şi descrescător. – În tabelul dat, desenaţi tot atâtea cerculeţe/ steluţe/ pătrăţele etc. Câte elemente are fiecare mulţime dată? – Încercuiţi cifra care arată numărul corect de elemente. – Trasaţi cifra 9 după model.

• Pagina 13 – Corpul omenesc. Utilitatea îmbrăcăminţii – Cum se numeşte fiecare parte a corpului omenesc? Care este rolul/rostul fiecărei părţi. – Desenaţi şi coloraţi obiecte de îmbrăcăminte potrivite pentru silueta din imagine. – Decupaţi îmbrăcămintea realizată şi „îmbrăcaţi“ silueta. Explicaţi de ce aţi ales aceste obiecte de

îmbrăcăminte.

• Pagina 14 – Sunetul ţ, literele Ţ şi ţ – Ce observaţi în imagine? Imaginaţi-vă un alt curs al poveştii pornind de la momentul prezentat în

imagine. – Numiţi obiectele şi fiinţele din imagine. Găsiţi acele elemente al căror nume începe cu sunetul ţ/ conţine

sunetul ţ. – Coloraţi literele Ţ şi ţ din titlu. – Încercuiţi literele ţ şi Ţ din şirurile date. – Completaţi cuvintele cu litera Ţ. Despărţiţi în silabe cuvintele. – Trasaţi literele pe spaţiul dat.

• Pagina 15 – Corpul omenesc. Simţurile – Uniţi fiecare parte a corpului cu denumirea acesteia. Care este rolul fiecărei părţi a corpului? – Uniţi fiecare element desenat cu organul de simţ care ne ajută să cunoaştem obiectul respectiv. Explicaţi

alegerea făcută. – Joc: Ghici, ce este? Fiecare copil se gândeşte la un lucru pe care îl descrie folosind însuşiri descoperite cu

ajutorul simţurilor. Ceilalţi copii trebuie să ghicească la ce obiect s-a gândit copilul care a făcut descrierea.

• Pagina 16 – Corpul omenesc. Simţurile. Apreciere globală. Sortarea şi clasificarea obiectelor – Experiment. Materiale necesare pentru fiecare copil: câte un pahar mat (de unică folosinţă) care conţine

câte 5-10 seminţe de floarea-soarelui, porumb, fasole; paharul este acoperit cu un capac din staniol, astfel încât să nu se vadă ce este înăuntru.

– Predicţii: Ce credeţi că se află în pahare? (Copiii nu au voie să atingă paharele.) – Mirosiţi şi încercaţi să ghiciţi ce aveţi în pahare. – Luaţi paharele în mână şi agitaţi-le. Ascultaţi sunetele produse. Ce credeţi că se află înăuntru? – Scoateţi capacul. Cine a fost cel mai aproape de răspunsul corect când a apreciat ce se află în pahar? Când

a fost mai uşor să daţi un răspuns despre conţinutul paharului? De ce? – Câte seminţe de floarea-soarelui/ porumb/ fasole credeţi că aveţi fiecare în pahar? Notaţi numărul apreciat

în coloana Înainte din tabelul din caiet. Număraţi seminţele din fiecare categorie şi notaţi răspunsul în ultima coloană. Comparaţi numărul estimat cu cel găsit prin numărare.

• Pagina 17 – Sunetul z, literele z şi Z – Descrieţi ceea ce vedeţi în imagine. Cum credeţi că se realizează schimbul dintre noapte şi zi? – Pronunţaţi sunetul z. Spuneţi cuvinte care încep cu sunetul z. – Coloraţi cu roşu litera z şi cu verde litera Z. – Încercuiţi litera Z din cuvintele date. – Trasaţi literele scrise punctat. – Desenaţi un om de zăpadă.

191

• Pagina 18 – Numărul 10 – Priviţi imaginea. Completaţi mulţimea bilelor verzi astfel încât să aibă tot atâtea elemente câte degete

aveţi la ambele mâini. – Desenaţi elementele mulţimilor. – Indicaţi numărul de elemente din fiecare mulţime. Comparaţi numărul elementelor. (Ex: Mulţimea cu cel

mai mare număr de elemente este mulţimea bomboanelor/ morcovilor. În mulţimea peştilor sunt tot atâtea elemente câte sunt în mulţimea elicopterelor. Mulţimea bomboanelor are cu un element mai mult decât mulţimea maşinuţelor etc.)

• Pagina 19 – Sunetele şi literele învăţate – Uniţi fiecare desen cu cuvântul potrivit scris în coloane. – Coloraţi desenele. – Încercuiţi literele învăţate, în cuvintele scrise sub imagini. – Câte silabe are fiecare cuvânt? Ridicaţi tot atâtea degete/ puneţi degetul pe nas când auziţi un cuvânt

format dintr-o silabă şi pe obraz când auziţi un cuvânt din două silabe. – Desenaţi tot atâtea liniuţe orizontale câte silabe are cuvântul. – Uniţi fiecare cuvânt cu litera pe care o conţine (Z sau D).

• Paginile 20 şi 21 – Numărul 10: compunere, descompunere – Găsiţi în tabel imaginile animalelor care au fost personaje în povestea Degeţica. – Marcaţi cu X desenul care reprezintă fiinţa despre care vorbeşte ghicitoarea. – Scrieţi câte litere are fiecare cuvânt (pe prima linie a tabelului). – Scrieţi numărul de silabe al fiecărui cuvânt (pe a doua linie a tabelului). – Scrieţi numărul lipsă în şirul cifrelor date. – Coloraţi părţile corpului omizii după cum este indicat în tabelul din dreapta. Din câte elemente este

format corpul omizii în fiecare caz?

• Pagina 22 – Numerele de la 0 la 10. Pata de culoare – Conturaţi omul de zăpadă unind punctele în ordine crescătoare/ descrescătoare. – Decoraţi omul de zăpadă. – Joc: Dacă aş fi un om de zăpadă

• Pagina 23 – Sunetele şi literele învăţate – Descoperiţi în careul dat cuvintele scrise sub imagini. Coloraţi căsuţele fiecărui cuvânt.

• Pagina 24 – Numerele de la 0 la 10 Văd/ Observ, Mă gândesc, Mă întreb – Priviţi imaginea şi formulaţi enunţuri respectând următorul algoritm: Văd/ Observ, Mă gândesc, Mă întreb. – Număraţi elementele din desen. – Formulaţi şi rezolvaţi probleme de aflare a sumei/ diferenţei folosind elementele din imagine. – Completaţi tabelul cu numărul de elemente descoperit. – Adunaţi numărul degetelor indicate în desen. Scrieţi totalul în căsuţa corespunzătoare

• Pagina 25 – Coloraţi literele învăţate. – Decoraţi aripile fluturelui cu elemente grafice (linii şi puncte).

• Paginile 26 şi 27 – Decupaţi elementele colorate şi recompuneţi brăduţul conturat. Lipiţi bradul recompus pe pagina 26. – Notaţi în tabel câte elemente de fiecare fel au fost folosite la recompunerea brăduţului.

• Paginile 29 şi 30 cartonate – Decuparea jetoanelor. – Realizarea şi completarea unei felicitări.

• Paginile 31 şi 32 cartonate – Decoraţi ciorapul lui Moş Nicolae. Folosiţi materiale şi tehnici la alegere (carioci sau acuarele, hârtie

glasată sau creponată etc.) – Decupaţi ciorapul.

192

5. Exemple de utilizare a caietului de lucru pentru unitatea tematică „Jocuri şi jucării“


• Paginile 1-4 cartonate – Elemente de construcţie a comunicării: Cuvântul. Silaba. Decupare şi lipire. Numărare. Formularea de probleme. Utilizarea obiectelor electrocasnice.

– Decuparea cartonaşelor de pe foile cartonate – Aşezarea cartonaşelor conform firului logic al povestirii. Povestirea după imagini. – Alcătuirea de propoziţii pe baza imaginilor de pe cartonaşe. Despărţirea în silabe a unor cuvinte ca joc,

tenis, minge, jucător etc. – Reprezentarea simbolică a unor cuvinte/ silabe/ sunete referitoare la jocurile ilustrate în cartonaşe. – Joc: Eu spun una, tu spui mai multe (de exemplu: jucător – jucători etc.). – Identificarea sporturilor practicate de copii şi a unor reguli ale jocului. Formularea unor mesaje orale

având ca suport cartonaşele cu jocuri. – Numărarea cuburilor, cuierelor, copiilor din imagini. Recunoaşterea cifrelor din şotron. Citirea numerelor

de pe şotron. – Crearea unor probleme simple după imaginile cu copii. Formularea unor observaţii asupra mediului

apropiat folosind limbajul comun, reprezentări prin desene şi operatorii logici „şi“, „nu“ (observarea unor elemente de detaliu din desene).

– Identificarea unor aparate care utilizează electricitatea şi a unor reguli de siguranţă în mânuirea aparatelor electrice. Identificarea activităţilor zilnice în care intervine electricitatea.

– Jocuri de utilizare a banilor. – Identificarea culorilor în cartonaşele cu copii. – Decuparea şi lipirea omului de zăpadă. Numirea formelor geometrice folosite şi a culorilor acestora.

• Pagina 5 – Sunetul l, literele l şi L – Denumirea obiectelor ilustrate în caseta din dreapta titlului; despărţirea în silabe a acestor cuvinte; identi-

ficarea locului pe care îl ocupă în fiecare dintre aceste cuvinte sunetul l); realizarea corespondenţei ima-gine-cuvânt.

– Colorarea literelor l şi L din titlu. – Bifarea cu X a casetei corespunzătoare locului în care sunetul l se află în cuvântul ilustrat.

(exemplu: X

dacă sunetul se află la începutul cuvântului, X

dacă sunetul se află în interiorul cuvântului X

dacă sunetul se află la sfârşitul cuvântului) – Colorarea cercului cu cifra corespunzătoare numărului de silabe din fiecare cuvânt (de exemplu: colorăm

cercul cu cifra 4 pentru libelulă). – Încercuirea literelor l şi L din şirul de litere dat. – Desenarea literelor l şi L pe spaţiile date cu diferite instrumente.

• Pagina 6 – Sunetul b, literele b şi B – Colorarea literelor b şi B ce alcătuiesc titlul. – Bifarea cu X a casetei corespunzătoare locului în care sunetul b se află în cuvântul ilustrat. – Colorarea cercului cu cifra corespunzătoare numărului de silabe din fiecare cuvânt (de exemplu: colorăm

cercul cu cifra 1 pentru cub). – Încercuirea literelor b şi B din şirul de litere dat. – Trasarea literelor b şi B pe spaţiile date cu diferite instrumente.

• Pagina 7 – Sunetul e, şiterele e şi E – Denumirea obiectelor ilustrate în caseta din dreapta titlului; despărţirea în silabe a acestor cuvinte; iden-

tificarea locului pe care îl ocupă în fiecare dintre aceste cuvinte sunetul e; realizarea corespondenţei imagine-cuvânt.

193

– Colorarea literelor e şi E din titlu. – Bifarea cu X a casetei corespunzătoare locului în care sunetul e se află în cuvântul ilustrat.

(exemplu: X




cercul cu cifra 3 pentru pepene). – Încercuirea literelor e şi E din şirul de litere dat. – Desenarea literelor e şi E pe spaţiile date cu diferite instrumente.

• Pagina 8 – Sunetul v, literele v şi V – Denumirea obiectelor ilustrate în caseta din dreapta titlului; despărţirea în silabe a acestor cuvinte; identi-

ficarea locului pe care îl ocupă în fiecare dintre aceste cuvinte sunetul v; realizarea corespondenţei imagine-cuvânt.

– Colorarea literelor v şi V din titlu. – Bifarea cu X a casetei corespunzătoare locului în care sunetul v se află în cuvântul ilustrat.

(exemplu: X




cercul cu cifra 2 pentru vacă). – Încercuirea literelor v şi V din şirul de litere dat. – Desenarea literelor v şi V pe spaţiile date cu diferite instrumente.

• Pagina 9 – Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, diferenţă, =, +. –) în rezolvarea de probleme

– Numărarea din tabel a roboţilor fiecărui copil şi colorarea în tabelul de jos a unui număr egal de căsuţe, pe verticală.

– Completarea cu numărul corespunzător în funcţie de forma robotului şi aflarea sumei/ diferenţei roboţilor.

• Pagina 10 – Forme şi transfer de energie. Electricitate: aparate care utilizează electricitatea şi reguli de siguranţă în mânuirea aparatelor electrice

– Enumerarea unor aparate electrocasnice, electronice care funcţionează cu ajutorul electricităţii. Identi-ficarea activităţilor zilnice în care intervine electricitatea. Identificarea unor surse de electricitate (baterii, acumulatori) care asigură funcţionarea unor obiecte.

– Realizarea corespondenţei între aparat şi sursa de energie. – Cuvântul. Silaba. Formularea unor mesaje scurte pe baza imaginilor.

– Numirea fiecărui obiect. Despărţirea în silabe a cuvintelor care le denumesc. Formularea unor enunţuri simple despre utilitatea obiectelor din imagini.

• Pagina 11 – Numărare 0-10 – Numărarea jucăriilor de pe rafturile dulapului. Scrierea în casetă a numărului jucăriilor de acelaşi fel. – Poziţionarea unei jucării date în funcţie de alta. – Crearea/ rezolvarea unor probleme simple de aflare a sumei/ diferenţei pe baza imaginii. – Desenarea pe o coală albă a jucăriei preferate/ dorite.

• Pagina 12 – Numărare 0-10 în ordine crescătoare şi descrescătoare – Completaţi casetele (pietrele) cu cifrele care lipsesc. – Număraţi oiţele. Număraţi căţeluşii. Câte animale sunt în imagine?

194

– Crearea/ rezolvarea unor probleme simple de aflare a sumei/ diferenţei pe baza imaginii (de exemplu: Câte păsări sunt pe cer, dacă erau 3 şi mai vin 2?).

• Pagina 13 – Formularea unor enunţuri – Formularea unor enunţuri pe baza imaginii date. Formularea unor întrebări pe baza imaginii

– Orientare spaţială şi localizări în spaţiu. Forme şi transfer de energie. Probleme simple de adunare sau scădere cu 1-5 unităţi în concentrul 0-31, cu suport intuitiv

– Identificarea poziţiilor unor obiecte în raport cu altele. Repere/ direcţii în spaţiu: în, pe, deasupra, dedesubt, lângă, în faţa, în spatele, sus, jos, stânga, dreapta, orizontal, vertical.

– Identificarea modalităţii de punere în mişcare a caruselului. – Crearea/ rezolvarea unor probleme pe baza imaginii. – Observarea unor elemente de detaliu din imaginile date şi stabilirea diferenţelor.

• Pagina 14 – Forme şi transfer de energie. Electricitate: aparate care utilizează electricitatea şi reguli de siguranţă în mânuirea aparatelor electrice

– Uniţi punctele în ordine crescătoare. Spuneţi ce aţi obţinut. Coloraţi desenul! – Trasaţi în eticheta din dreapta desenului atâtea liniuţe orizontale câte silabe are cuvântul veioză. – Identificaţi cifra corespunzătoare numărului de jucării de pe fiecare raft (trasaţi câte o linie de la fiecare

cifră la raftul care are tot atâtea jucării câte indică această cifră).

• Pagina 15 – Numărare 0-10 – Completarea tabelului cu numărul de corpuri geometrice utilizate de către fiecare copil în jocul său de

construcţii. – Găsirea drumului fiecărui şoricel şi completarea căsuţei cu cifra corespunzătoare de pe tricou.

– Acte de vorbire. A formula idei. Cuvinte și silabe – Formulare de propoziţii referitoare la acţiunile efectuate de către fiecare copil. Conversaţie despre locul

potrivit fiecărei jucării/ obiect, după folosirea ei/ lui. – Reprezentare simbolică în eticheta corespunzătoare fiecărei imagini a unei propoziţii, cuvinte şi sunete

componente.

• Pagina 16 – Litere mari şi mici – Încercuirea cu o culoare a literelor. – Stabilirea numărului de cuvinte (fără a fi citite neapărat) din propoziţiile date, pornind de la regula că

fiecare cuvânt este separat de celălalt printr-un spaţiu. Completarea casetelor cu numărul corespunzător cuvintelor.

– Reprezentarea grafică a cuvântului, silabelor, sunetelor. Identificarea unui sunet anume prin colorarea lui cu o culoare distinctivă.

– Numerele şi cifrele 0 -10 – Încercuirea cifrelor cu o altă culoare decât cea a literelor.

• Paginile 17-18 – Coloraţi floarea cum îţi place. Decupaţi-o. Scrieţi sau desenaţi ce vi se cere pe fiecare parte a plantei. Pe una dintre feţe copilul să scrie sau să deseneze:

� Pe floare: o bucurie recentă. � Pe o frunză: o dorinţă. � Pe a doua frunză: o zi de neuitat.

� Pe tulpină: locul preferat. � Pe rădăcină: un secret.

– Dacă aţi fi o floare, ce floare aţi fi? Desenaţi-o sau scrieţi-vă numele pe una dintre petale. Pe cealaltă faţă copilul să scrie sau să deseneze:

� Pe floare: în mijloc şi cu săgeţi spre fiecare petală: Ce îţi place să faci? � Pe o frunză: numele persoanelor dragi. � Pe a doua frunză: un obiect de care nu te desparţi niciodată. � Pe tulpină: Ce îţi place cel mai mult la tine? � Pe rădăcină: Ce ai vrea să ştie părinţii de la tine, dar n-ai avut curaj să le spui?

• Pagina 19 – Priviţi imaginile şi spuneţi care dintre copii se poartă frumos şi care nu. Coloraţi imaginea în care copilul

arată că este politicos, civilizat în fiecare dintre situaţiile date. – Când vorbiţi la telefon e bine să ţineţi seama de: � Convorbirea începe cu „Alo!“.

195

� Salută-l politicos pe cel cu care vorbeşti. Atenţie cine este la celălalt capăt al firului! � Adresează-te scurt, politicos şi la obiect. � Nu abuza de telefon! � Termină conversaţia cu urări de bine şi salut!

– Joc de rol: la telefon sau orice situaţie din imaginile date.

• Pagina 20

– Desenaţi în coloanele din stânga şi din dreapta numărul cerut de forme (în primul tabel – în prima coloană: acelaşi număr cu cel de jucării desenate, iar în ultima coloană: cu unu mai mult; în al doilea tabel – în prima coloană: cu unu mai puţin decât numărul de jucării desenate, iar în ultima coloană: acelaşi număr cu cel de jucării desenate).

• Pagina 21

– Trasaţi conturul caracatiţei. Coloraţi-o cum vă place. Desenaţi, scrieţi sau decupaţi şi lipiţi imagini potrivite cerinţelor.

� Culoarea preferată � Jocul preferat � Jucăria preferată � Animalul preferat

� Povestea preferată � Fructul preferat � Mâncarea preferată � Sportul preferat

Dacă vreţi puteţi lipi poza voastră pe corpul caracatiţei.

• Pagina 22

– Trasaţi conturul caracatiţei. Coloraţi-o cum vă place. Desenaţi, scrieţi sau decupaţi şi lipiţi imagini potrivite cerinţelor.

� Lipiţi/ desenaţi/ scrieţi care sunt bunicii din partea mamei şi a tatălui. � Lipiţi/ desenaţi/ scrieţi care sunt părinţii voştri. � Lipiţi/ desenaţi/ scrieţi cine sunteţi voi (şi fraţii/ surorile voastre).

• Pagina 23

– Coloraţi imaginile sau doar anumite elemente cerute. – Formulaţi propoziţii şi alcătuiţi schema lor.

• Pagina 24

– Clasificarea animalelor în funcţie de numărul de picioare, de mediul de viaţă, de modul de hrănire. – Crearea/ rezolvarea unor probleme de adunare şi scădere după imaginile date.

• Pagina 25

– Continuaţi şirul, colorând bulinele pe care va sări fetiţa. – Coloraţi cu roşu distanţa cea mai scurtă, cu galben pe cea mai lungă şi cu albastru pe cea medie. – Încercuiţi maşina cu cele mai multe roţi. – Alegeţi din dreapta jucăria care continuă şirul.

• Pagina 26

– Priviţi cu atenţie racheta şi robotul. Numiţi formele geometrice din care sunt făcute. Număraţi formele geometrice şi treceţi în tabel numărul corespunzător.

• Paginile 27-28

– Decupaţi formele geometrice date. Orientaţi-vă după modelul dat şi lucraţi pe o foaie elemente din natură cu forme geometrice.

196

6. Exemple de utilizare a caietului de lucru pentru unitatea tematică „Cum se fabrică“


• Paginile 1 şi 3 cartonate – Se identifică momentele poveştii. – Se descriu elementele observate. – Se decupează cărţile de joc din poveste. – Se repovesteşte prin ordonarea cărţilor de joc. – Se formulează întrebări şi răspunsuri despre meseriile prezentate şi produsele obţinute.

• Paginile 2 şi 4 cartonate – Se decupează cărţile de joc. – Realizaţi corespondenţa între imagine şi obiectul de pe masă. – Formulaţi enunţuri în care să folosiţi aceste cuvinte. – Joc: Ghiceşte la ce aparat m-am gândit? (Sunt prezentate caracteristici, iar elevii trebuie să recunoască

aparatul ridicând cartea de joc corespunzătoare.) – Enumeraţi şi alte aparate care funcţionează cu ajutorul electricităţii. – Identificaţi acele activităţi zilnice în care avem nevoie de electricitate.

• Pagina 5 – Număraţi tacâmurile din cele două sertare şi scrieţi în tabel cifra corespunzătoare. – Comparaţi pe rând numărul de tacâmuri din cele două sertare: unde sunt mai multe, mai puţine, câte sunt

în plus, câte în minus. – Se citesc semnele grafice: + (plus), = (egal), – (minus).

• Pagina 6 – Încercuiţi hainele care s-ar potrivi personajului principal din poveste. Motivaţi. – Încercuiţi instrumentele folosite în confecţionarea hainelor şi denumiţi-le. – Despărţiţi cuvintele în silabe. – Discutaţi în perechi: Dacă aţi fi croitor/ croitoreasă, ce haine v-ar plăcea să creaţi? De ce? – Desenaţi după contur, apoi liber, cuvântul HAINE. – Încercuiţi litera h/ H din şirul de litere dat. – Desenaţi după contur litere H/ h de tipar.

• Paginile 7-8 – Observaţi imaginile şi spuneţi ce credeţi că reprezintă. De ce credeţi că obiectele desenate au ochi, nas,

gură? Ce ar putea povesti/ spune? Care obiect este vesel/ foarte vesel? De ce oare? Ce obiect este supărat? De ce oare?

– Coloraţi după cum doriţi obiectele desenate. – Decupaţi obiectele colorate sau rupeţi-le pe contur. – Lipiţi pe paie/ beţe de frigărui imaginile decupate/ rupte, pentru a obţine figurine pe băţ. – Creaţi scurte dialoguri/ poveşti cu figurinele pe băţ. Puteţi lucra în perechi sau în grupuri mici. Prezentaţi

povestea creată întregii clase.

• Pagina 9 – Număraţi cuburile şi descoperiţi numărul ce ar trebui scris în fiecare casetă. – Număraţi şi scrieţi numerele de la 10 la 20. – Observaţi calendarul lunii februarie 2014 şi spuneţi ce vecini ar trebui scrişi în căsuţele goale. – Câte zile are luna februarie 2014? În ce zile este sâmbătă? Dar duminică? Câte zile de miercuri sunt în

luna respectivă? Dar zile de joi? Câţi copii din clasa noastră sunt născuţi în luna februarie?

197

• Pagina 10 – Număraţi cărţile aşezate pe raft în picioare şi culcat. – Observaţi desenul şi completaţi enunţurile: Cineva a mai pus două cărţi pe raft şi atunci sunt.../ Cineva

doreşte să ia două cărţi de pe raft şi atunci rămân.... – Completaţi operaţiile corespunzătoare cu numerele corecte. – Număraţi cărţile albastre desenate în cazul A şi în cazul B. Spuneţi ce observaţi. – Priviţi imaginile şi spuneţi câte cărţi sunt în afara dulapului şi câte înăuntru, dacă numărul total de cărţi

este 20?

• Pagina 11 – Priviţi imaginea şi spuneţi ce vedeţi. – Coloraţi literele g/ G. – Desenaţi după contur cuvântul LINGURI. – Recunoaşteţi literele scrise în interiorul chenarului. Încercuiţi şi coloraţi toate literele care formează

cuvântul LINGURI. – Încercuiţi literele g/ G din şirul de litere dat. – Completaţi spaţiul cu litera corespunzătoare pentru a obţine cuvintele complete. – Despărţiţi cuvintele în silabe. Ridicaţi tot atâtea degete câte silabe are cuvântul. – Imaginile desenate vă amintesc de ceva anume? (o poveste citită/ascultată, o întâmplare trăită, un film de

desen animat văzut) Povestiţi colegilor despre acest lucru. – Desenaţi după contur, apoi liber, literele G/ g.

• Pagina 12 – Număraţi separat lingurile, furculiţele, cuţitele, linguriţele şi completaţi în prima coloană a tabelului cifra

corespunzătoare. – Exerciţii de comparare: Cu cât sunt mai multe linguri decât cuţite? Mai puţine... decât... (se completează

cifra în cea de-a doua coloană). – La ce folosim lingura? Dar furculiţa? Ce ştiţi despre cuţite? De ce linguriţa este mai mică decât lingura? – Efectuaţi operaţiile date.

• Pagina 13 – Formulaţi întrebări şi răspunsuri despre obiectele din imagini. – Discuţii despre materialul din care sunt confecţionate obiectele prezentate. – Desenaţi cuvintele după contur. – Desenaţi obiectele după contur. – Completaţi şirul respectând regula. Creaţi şi voi alte şiruri respectând anumite reguli care ţin de formă,

culoare, număr etc.

• Pagina 14 – Priviţi imaginile şi spuneţi ce observaţi. – Discuţii pe baza imaginilor: mărimea, forma, culoarea obiectelor. – Comparaţi două telefoane folosind o diagramă Venn (prin desenarea elementelor componente). – Ordonaţi prin numerotare imaginile în funcţie de momentul apariţiei telefonului. – Scrieţi un număr de telefon format din 9 cifre, pe care vi-l doriţi. – Scrieţi un număr de telefon din viitor: format din 4 cifre şi 5 litere combinate între ele (se pot face şi alte

combinaţii). – Desenaţi în casetă telefonul pe care vi l-aţi dori. Prezentaţi-l colegilor explicând facilităţile lui (ce ştie să

facă).

• Pagina 15 – Identificaţi figurile geometrice. – Ajutaţi-l pe Horia să traseze conturul figurilor geometrice. – Ajutaţi-l pe Horia să contureze desenul şi să-l coloreze. Dacă ar trebui să desenăm floarea obţinută

folosind doar figuri geometrice, cum ar arăta ea? Faceţi mai multe încercări alături de desenul dat.

198

• Pagina 16 – Priviţi imaginile şi spuneţi ce observaţi. Ce ştiţi despre făină? Cum se obţine şi la ce foloseşte? Cum se

poate ambala? – Discuţii pe baza cifrelor scrise pe pachetele din chenar. Exerciţii de comparaţie. Probleme simple: Dacă

aş vrea să cumpăr de la magazin 15 kg de făină, pentru ce variante de ambalare aş putea opta? – Rezolvarea unor exerciţii de adunare şi scădere pe baza imaginii. – Completaţi cuvintele cu litera care lipseşte. – Tăiaţi cu o linie oblică toate literele care nu sunt k/ K. – Desenaţi după contur apoi liber literele k/ K. – Obiectele desenate în casete vă aduc aminte de ceva anume? (un obiect drag, o întâmplare, o poveste, un

film văzut) Povestiţi în perechi despre asta.

• Pagina 17 – Priviţi imaginile şi spuneţi ce observaţi. – Decoraţi obiectele conturate folosind tot atâtea figuri geometrice câte sunt indicate sub fiecare desen în

parte. – Coloraţi doar imaginea care vă place şi care vă aduce aminte de ceva. Prezentaţi alegerea colegului de

bancă şi motivaţi.

• Pagina 18 – Priviţi imaginile şi spuneţi ce observaţi. – Stabiliţi corespondenţa între imagine şi anotimpul cu care credeţi că are o legătură. Motivaţi alegerea. – Discuţii referitoare la: părţile plantei, unde trăieşte barza, ce facem când plouă, ai cui sunt puii, câţi pui

sunt etc. – Despărţiţi cuvintele în silabe. Indicaţi câte silabe are fiecare cuvânt prin bătaie din palme. – Transcrieţi invers, pe spaţiul punctat, cuvintele date. Ce credeţi că denumesc? – Priviţi desenul (Mandala) şi scrieţi cifra corespunzătoare numărului de lalele din interiorul cercului/ din

exteriorul lui. – Comparaţi: câte frunze mari/ câte frunze mici sunt? – Coloraţi mandala. – Realizaţi propria mandala cu elemente care credeţi voi că sunt legate de primăvară.

• Pagina 19 – Coloraţi literele j/ J. – Desenaţi în casetă obiecte al căror nume conţin sunetul j. – Completaţi cuvintele cu litera care lipseşte. – Localizaţi în cuvânt litera completată. – Despărţiţi în silabe şi număraţi silabele prin bătaie din palme. – Încercuiţi literele j/ J din şirul de litere dat. – Desenaţi după contur apoi liber litera j/ J. – Alegeţi un desen de pe pagină şi povestiţi-i colegului de ce vă place desenul.

• Pagina 20 – Priviţi imaginea şi spuneţi ce observaţi. Unde ar putea fi obiectele desenate? Vă plac jocurile de

construcţii? De ce? Ce anume construiţi de obicei? – Identificaţi şi spuneţi câte corpuri de acelaşi fel sunt. Completaţi numărul lor în partea de jos a paginii. – Conturaţi corpul geometric din centrul imaginii. – Decoraţi/ coloraţi feţele cuburilor la alegere.

• Pagina 21 – Priviţi imaginea şi spuneţi ce observaţi. Unde credeţi că ar putea fi atâtea sfere la un loc? – Număraţi corpurile de acelaşi fel. Completaţi numărul lor în partea de jos a paginii. – Conturaţi corpul geometric din centrul imaginii. – Desenaţi pe feţele sferelor imagini la alegere.

• Pagina 22 – Numiţi poziţia pe care o ocupă figurile geometrice în careu, indicând numărul şi litera. – Utilizaţi figuri geometrice în realizarea unui desen la alegere.

199

• Paginile 23 şi 24 – Decupaţi simbolurile de primăvară date (fie pe cerc, fie pe contur). Decupaţi fâşiile de hârtie colorată. – Confecţionaţi scara pisicii din fâşiile decupate. – Lipiţi pe cârlig unul dinntre capetele scării pisicii, iar deasupra celuilalt capăt elementul decupat. Veţi

obţine un mărţişor pe cârlig pe care-l puteţi dărui unei persoane dragi. Ce ştiţi despre mărţişor?

• Pagina 25 – Conturaţi şi coloraţi figurile geometrice în careu, respectând poziţiile date.

• Pagina 26 – Alcătuiţi probleme simple pornind de la imaginile date în casete. Ce ştiţi despre pâine, covrigi şi chifle?

Cum se fabrică? Care este diferenţa dintre ele?

• Pagina 27 – Priviţi imaginile şi spuneţi ce observaţi. Discuţii pe baza imaginilor – distincţia între sunete şi zgomote. – Realizarea de predicţii pe baza imaginilor A şi B: De ce credeţi că fata şi-a pus mâinile la urechi? Ce

credeţi că ascultă băiatul? De unde ştiţi?

• Pagina 28 – Compuneţi şi rezolvaţi probleme simple pe baza imaginilor date. – Realizaţi un colaj pe baza căruia poate fi compusă o problemă.

• Paginile 29 şi 30 – Decupaţi fluturele după contur. Pliaţi după linia punctată. Lipiţi pe pai. – Decupaţi jetoanele cu litere. (Acestea pot fi decupate în activităţi anterioare pentru a putea fi utilizate

pentru predare-învăţare sau la finalul unităţii tematice pentru exerciţii de consolidare.)

• Paginile 31 şi 32 – Decupaţi cărţile de joc. – Joc: Continuă povestea (Drumul cărţii: în perechi, copiii aşază cărţile aleator în mână, cu faţa spre ei.

Fiecare trage de la partener o carte şi formulează 1-2 enunţuri despre acţiunea care urmează sau despre acţiunea de dinainte).

– Jocul continuă cu Drumul pâinii.

7. Exemple de utilizare a caietului de lucru pentru unitatea tematică „De la Pământ la Soare“


• Paginile 1 şi 3 cartonate – Se identifică momentele poveştii şi personajele. – Se descriu elementele observate; repovestire cu sprijinul învăţătorului. – Se decupează cărţile de joc cu imaginile din poveste. – Selectarea cărţilor de joc în care se regăsesc elemente a căror denumire începe cu o literă indicată. – Prezentarea unui moment preferat din poveste pe baza cărţilor de joc.

• Paginile cartonate 2 şi 4 – Selectarea cărţilor de joc în care se regăsesc elemente a căror denumire începe cu o literă indicată. – Selectarea cărţilor de joc în care se regăseşte Pământul, Soarele şi Luna.

• Pagina 5 – Observarea imaginilor de pe pagină şi numărarea cuburilor colorate din fiecare grup. – Identificarea cardinalului fiecărei mulţimi. – „Citirea“ foii de calendar pentru luna martie; încercuirea zilei şi a săptămânii curente. – Identificarea vecinilor numerelor date/ a numărului aflat între două numere date.

• Pagina 6 – Povestire după imagini: „Petru construieşte un robot“ (activitate frontală). – Identificarea numerelor care apar în imagini; numărarea elementelor din imagine.

200

– Realizarea unui bilet prin care să transmită o rugăminte, folosind desene, cuvinte şi/ sau simboluri.

• Pagina 7 – Joc: Să ne imaginăm – crearea de scurte „poveşti“ despre personajele care apar în imagine. – Observarea şi numărarea elementelor din imagine. Completarea tabelului cu numărul elementelor. – Conturarea imaginii prin unirea punctelor corespunzătoare numerelor de la 0 la 31; colorarea imaginii

obţinute. – Identificarea în careu a „drumului“ de la 0 la 31 şi colorarea casetelor care îl formează. – Crearea şi rezolvarea de probleme de adunare şi scădere cu 1-5 unităţi, pe baza imaginii.

• Pagina 8 – Discuţii despre România şi identificarea acesteia pe harta lumii şi pe globul pământesc. – Observarea şi discutarea hărţii. – Identificarea şi intuirea literei Â (â). – Pronunţarea unor cuvinte în componenţa cărora intră sunetul Â şi observarea poziţiei şi scrierea acestuia

(în interiorul cuvântului). – Transcrierea cuvântului ROMÂNIA. – Trasarea literelor Â şi â.

• Pagina 9 – Discuţii despre cum ne apărăm sănătatea, regulile de igienă. – Denumirea şi identificarea obiectelor din imagini. – Încercuirea obiectelor pe care le foloseşte medicul. – Colorarea desenelor.

• Pagina 10 – Numărarea obiectelor utilizate din cutia de prim-ajutor; clasificarea acestora pe categorii (medicamente,

instrumente). – Trasarea, pe panoul din imagine, a unor litere de diferite dimensiuni. – Colorarea obiectelor ce pot fi găsite într-un cabinet medical.

• Pagina 11 – Povestire după imaginea de la pagina 11 din caietul de lucru. – Numărarea elementelor din imagine şi asocierea jetoanelor cu numărul corespunzător. Ordonarea

jetoanelor cu numere crescător/ descrescător. – Crearea şi rezolvarea de probleme cu adunare şi scădere pe baza imaginilor. – Scrierea operaţiilor corespunzătoare rezolvărilor.

• Pagina 12 – Identificarea formelor sub care se găseşte apa în natură. – Formularea unor propoziţii folosind cuvintele: nori, ploaie, apă. – Predicţii : Ce s-ar întâmpla dacă... (exemplu: apa mărilor nu s-ar evapora, nu ar mai ploua etc.). – Colorarea imaginii.

• Pagina 13 – Crearea unei povestiri pe baza imaginii. – Selectarea cuvintelor care încep cu sunetul î. – Intuirea literelor Î şi î, precum şi scrierea lor. – Observarea cuvintelor care conţin literele Î şi î. – Dialoguri în perechi despre apă/ ploaie (cum apar picăturile de ploaie, de ce este importantă ploaia, alte

tipuri de precipitaţii).

• Pagina 14 – Discuţii referitoare la condiţiile de viaţă necesare plantelor şi animalelor. – Conturarea obiectelor desenate punctat în imagine. – Colorarea uneltelor desenate. – Formularea unor propoziţii folosind cuvinte ca: greblă, stropitoare, cazma, foarfecă. – Scrierea în dreptunghiurile libere a cuvintelor ce însoţesc imaginile.

201

• Pagina 15 – Realizarea unor scurte povestiri pe baza imaginilor. – Discuţii despre modul de folosire al uneltelor de grădinărit. – Crearea şi rezolvarea de probleme cu adunări şi scăderi pe baza imaginilor.

• Pagina 16 – Reproducerea cuvintelor care denumesc cele trei corpuri cereşti. – Crearea unei povestiri e baza imaginii. – Scrierea prin „fotografiere“ a cuvintelor care denumesc cele trei corpuri cereşti. – Despărţire în silabe, identificarea sunetului iniţial şi al celui final. – Completarea (adăugarea de elemente) şi colorarea imaginii.

• Pagina 17 – Descoperirea elementelor din desen care sunt greşit introduse. Joc: Ce nu se potriveşte? – Discuţii despre mediul în care trăiesc animalele reprezentate în desen. – Colorarea desenului. – Formularea unor propoziţii folosind cuvinte ca: urs, cămilă, vulpe. – Copierea cuvintelor de sub imagini. – Despărţirea cuvintelor în silabe, identificarea sunetului iniţial şi a celui final.

• Pagina 18 – Decorarea iei şi a lingurii de lemn cu diferite elemente grafice la alegere.

• Pagina 19 – Decorarea costumelor populare cu elemente grafice. – Descrierea costumelor realizate. – Scrierea denumirii localităţii şi a ţării.

• Pagina 20 – Observarea modelului realizat pe primul ou de pe pagină şi identificarea elementelor grafice folosite. – Trasarea elementelor grafice de pe primul ou. – Completarea modelelor de pe următoarele patru ouă. – Realizarea unui model propriu pe ultimul ou.

• Pagina 21 – Realizarea unei povestiri pe baza imaginii; stabilirea unui titlu potrivit. – Rezolvarea de probleme cu adunare şi scădere, utilizând elemente din imagine şi obiecte concrete. – Transcrierea urărilor de Paşti.

• Pagina 22 – Găsirea drumului corect prin labirint: Ajută fetiţa să ajungă la cei doi iepuraşi! – Numărarea simbolurilor de pe pagină şi gruparea lor. – Reconstituirea mesajului transmis prin simbolurile neconvenţionale. – Realizarea unui model repetitiv folosind simbolurile date în tabel.

• Pagina 23 – Realizarea desenelor pe pătrăţele. – Rezolvarea adunărilor şi scăderilor cu suport intuitiv în imaginile prezentate. – Crearea unor probleme pornind de la operaţiile efectuate.

• Pagina 24 – Descoperirea şi numirea obiectelor din clasă care seamănă cu un cub sau cu o sferă/ al căror contur este

un pătrat/ un dreptunghi/ un triunghi/ un cerc. – Identificarea şi asocierea desenelor ce reprezintă obiecte cu desenele ce reprezinte corpuri geometrice

(prin trasare cu o linie). – Numărarea corpurilor geometrice din desen şi completarea tabelului cu numerele corespunzătoare.

• Pagina 25 – Asocierea imaginii florilor şi arborilor cu umbrele corespunzătoare. – Crearea de dialoguri între elemente ale naturii: floare – arbore; palmier – stejar; narcisă – rândunică etc.

Colorarea florilor reprezentate în partea de jos a paginii.

202

– Transcrierea numelor florilor.

• Pagina 26 – Realizarea desenului pe reţeaua de puncte. – Completarea desenului cu alte elemente.

• Pagina 27 – Completarea rebusului. – Despărţirea cuvintelor în silabe. – Găsirea părţii de coajă corespunzătoare spărturii din ou; colorarea corespunzătoare a fragmentului

identificat.

• Pagina 28 – Recunoaşterea şi denumirea obiectelor desenate şi notarea literei iniţiale a fiecărui cuvânt în caseta sa. – Completarea casetelor mici din josul paginii cu literele descoperite, în ordinea în care apar pe pagină. – Recunoaşterea mesajului format din literele transcrise.

• Paginile 29 şi 30 cartonate – Decuparea jetoanelor. – Jocuri puzzle.

• Pagina 31 şi 32 cartonate – Realizarea suportului de ouă. Etape: decupare, tăierea fantei, îmbinare; lipirea urechilor iepuraşului pe un

ou.

8. Exemple de utilizare a caietului de lucru pentru unitatea tematică „Aventurile familiei Cangur“


• Paginile 1 şi 3 cartonate – Se identifică momentele poveştii. – Se descriu elementele observate. – Se decupează cărţile de joc din poveste. – Se repovesteşte prin ordonarea cărţilor de joc. – Se formulează întrebări şi răspunsuri despre personajele din poveste şi întâmplările prin care acestea trec.

• Paginile 2 şi 4 cartonate – Joc didactic: Ştim să circulăm? – Formulare de enunţuri de tipul: Acesta este.... Cu el pot merge pe...

• Pagina 5 – Formulaţi un enunţ de tipul: Mi-aş dori să fiu ... (un animal) pentru că... – Scrieţi cifra corespunzătoare numărului total de ursuleţi, pinguini. – Scrieţi cifra corespunzătoare fiecărei mulţimi (a urşilor); cifra corespunzătoare numărului total. – Completează casetele cu semnul grafic „+“.

• Pagina 6 – Decoraţi Invitaţia. – Precizaţi cui îi este adresată; cu ce prilej.

• Pagina 7 – Repovestirea Aventurilor familiei Cangur pe baza cărţilor de joc. – Realizaţi corespondenţa între fiecare obiect desenat şi litera iniţială a numelui acestuia. – Încercuiţi literele x şi X. – Completaţi cuvântul cu litera care lipseşte. – Despărţiţi în silabe fiecare cuvânt; precizaţi numărul silabelor. – Scrieţi pe contur, apoi liber, literele x şi X.

203

• Pagina 8 – Realizaţi corespondenţa între imaginea din centru şi cuvintele care indică părţile componente ale

corpului; imaginea din centru şi cea care corespunde mediului de viaţă. – Coloraţi corespunzător ursul. – Realizaţi corespondenţa între imaginea care reprezintă ursul brun/ ursul polar şi imaginile care reprezintă

hrana fiecăruia dintre ei. – Prezentaţi imaginile.

• Pagina 9 – Identificaţi (prin asociere) cuvintele scrise sub fiecare imagine. – Despărţiţi cuvintele în silabe; precizaţi numărul acestora. – Transcrieţi cu litere de tipar cuvintele date. – Coloraţi imaginile.

• Pagina 10 – Completaţi prin numărare cifrele corespunzătoare operaţiei de scădere. – Scrieţi pe contur apoi liber semnul grafic „–“. – Formulaţi întrebări pe baza imaginilor. (Câte vagoane au rămas? Câte vagoane s-au desprins? Câte au

fost? Câte baloane au rămas în lăbuţa cangurului? etc.)

• Pagina 11 – Priviţi imaginea şi spuneţi ce vedeţi (formulare de întrebări şi răspunsuri). – Identificaţi personajul care îşi poartă numele. – Identificaţi sunetul cu care începe cuvântul YOYO. – Despărţiţi cuvântul în silabe. – Coloraţi literele y/ Y din cuvintele date. – Realizaţi corespondenţa între personaje şi numele lor. – Încercuiţi literele y/ Y din casetă. – Tăiaţi cu o linie oblică toate literele care nu sunt y/ Y din şirul dat. – Scrieţi pe contur, apoi liber, literele y şi Y.

• Pagina 12 – Priviţi imaginile şi spuneţi ce vedeţi (formulare de întrebări şi răspunsuri). – Ordonaţi prin numerotare de la 1 la 6 momentele din programul puiului de cangur. – Coloraţi imaginea în care credeţi că puiul se simte mai bine.

• Pagina 13 – Priviţi imaginea şi spuneţi ce vedeţi. – Scrieţi cifrele corespunzătoare numărului de jucării din cameră. – Rezolvarea de probleme (formulate pe baza imaginii) de tipul: Pe raftul de sus sunt 11 canguri, pe masă

sunt 2 canguri. Câţi canguri sunt în cameră? – Identificarea poziţiei spaţiale. – Identificarea prin încercuire a mărimii obiectelor. – Desenaţi jucăria pe care doriţi să o aveţi şi voi.

• Pagina 14 – Priviţi imaginea şi spuneţi ce vedeţi. – Identificaţi literele scrise pe baloane. – Coloraţi litera nouă. – Coloraţi cu roşu balonul care se ridică primul; cu verde pe cel care se ridică al doilea. – Identificarea poziţiei spaţiale (puiul faţă de....; casa faţă de....). – Scrieţi în spaţiul gol din dreapta cuvintele care indică numărul baloanelor (TREI), numărul puilor de

cangur (UNU). – Încercuiţi în careu literele w şi W. – Tăiaţi cu o linie oblică din şirul de litere pe acelea care nu sunt w şi W. – Scrieţi după contur, apoi liber, literele w şi W.

204

• Pagina 15 – Completaţi rebusul. – Despărţiţi în silabe cuvintele; indicaţi numărul de silabe şi sunetul iniţial. – Alcătuiţi enunţuri cu fiecare cuvânt. – Identificaţi formele geometrice din fişa de lucru. – Completaţi şirul respectând regula. – Coloraţi cu roşu triunghiurile, cu albastru pătratele, cu o culoare la alegere cercurile. – Transformaţi prin desen una dintre figurile geometrice într-un personaj.

• Pagina 16 – Desenaţi în jurul ursuleţului elemente ce reprezintă mediul lui de viaţă. – Scrieţi pe spaţiul liniat cuvinte ce reprezintă elementele desenate. – Desenaţi încă 3 borcane cu miere/ eliminaţi prin tăiere, cu o linie oblică, 4 copaci. Rezolvarea de

probleme pe baza imaginilor.

• Pagina 17 – Completaţi cele patru piese de puzzle astfel: desenaţi familia şi scrieţi cifra corespunzătoare numărului de

persoane; desenaţi locul unde vă place să mergeţi cu familia şi scrieţi cuvântul corespunzător; desenaţi jocul preferat, desenaţi pe cei mai buni prieteni şi scrieţi câţi aveţi.

– Desenaţi ce v-a plăcut în vizita voastră prin localitatea unde se află şcoala.

• Pagina 18 – Ordonaţi prin numerotare animalele în funcţie de înălţime. – Denumiţi părţile necolorate ale corpurilor animalelor; coloraţi-le corespunzător.

• Pagina 19 – Identificaţi părţile componente ale corpului girafei. – Scrieţi cifra corespunzătoare fiecărei părţi a corpului. – Completaţi desenul cu elementele lipsă: pete şi coamă cu ajutorul hârtiei şi firelor de aţă.

• Pagina 20 – Scrieţi pe etichete numele personajelor din poveste. – Joc: Cheia potrivită – observaţi forma şi dimensiunea cheilor şi încercuiţi-le pe cele identice cu cheia

dată. – Completaţi vecinii numerelor lipsă din seriile lacunare.

• Pagina 21 – Identificaţi sunetele iniţiale şi pe cele finale ale cuvintelor care denumesc imaginile. – Scrieţi în primele trei casete literele iniţiale ale cuvintelor ce reprezintă imaginile. – Scrieţi în ultimele două casete literele finale ale cuvintelor care reprezintă imaginile. – Citiţi cuvântul descoperit. – Desenaţi în chenarul din dreapta cu ajutorul liniei şi punctului cadoul primit de cangur din partea ursului. – Completaţi şirurile respectând regula. – Număraţi elementele şi scrieţi cifra corespunzătoare.

• Pagina 22 – Completaţi traseele respectând indicaţiile: primul pinguin la primul peşte cu culoarea roşu... – Număraţi elementele şi coloraţi tot atâtea casete. – Scrieţi cifra corespunzătoare numărului de elemente.

• Pagina 23 – Identificaţi profesiile şi realizaţi corespondenţa. – Despărţiţi cuvintele în silabe; identificaţi sunetul iniţial, apoi cel final. – Coloraţi tot atâtea cercuri câte silabe are cuvântul. – În perechi: Povesteşte colegului cât mai multe despre un lucru/ fiinţă din fişă.

• Pagina 24 – Formulaţi enunţuri pe baza imaginilor. – Ordonaţi momentele cu cifre de la unu la patru. – Coloraţi o imagine la alegere – motivaţi.

205

– Joc de rol: Ce crezi că scrie în scrisoarea primită de cangur? – Rezolvaţi probleme pe baza imaginii.

• Pagina 25 – Comparaţi greutatea obiectelor şi marcaţi pe cele uşoare cu o săgeată îndreptată în sus, iar pe cele grele

cu o săgeată îndreptată în jos. – Completaţi desenul astfel încât greutăţile să fie egale.

• Pagina 26 – Număraţi din doi în doi (coloraţi fiecare al doilea peşte). – Formulaţi întrebări de tipul: Câţi peşti ai colorat pe primul traseu/dar pe al treilea? Câţi peşti au rămas

necoloraţi pe primul traseu? Care sunt mai mulţi: cei coloraţi sau cei necoloraţi? – Ajutaţi pinguinul să găsească drumul de pe care poate aduna cât mai mulţi peşti. – Uniţi în ordine punctele de la 1 la 28 şi veţi vedea unde stă pinguinul.

• Pagina 27 – Găseşte diferenţele. – Poziţionarea obiectelor/fiinţelor faţă de un reper dat. – Recunoaştere diferitelor tipuri de linii şi puncte.

• Pagina 28 – Realizaţi un desen care să arate o stare (bucurie, tristeţe) pe care aţi avut-o alături de un prieten. – Identificaţi ce reprezintă imaginile. – Despărţiţi cuvintele în silabe; ridicaţi tot atâtea degete câte silabe sunt. – Identificaţi sunetul iniţial al fiecărui cuvânt. – Scrieţi litera corespunzătoare.

• Paginile 29-30 – Decupaţi INVITAŢIA. – Decoraţi invitaţia cu elemente grafice pe care le cunoaşteţi. – Scrieţi pe spaţiul liniat câteva cuvinte destinatarului. – Realizaţi un desen care să reprezinte motivul invitaţiei.

• Paginile 31-32 – Decupaţi jetoanele. – Puneţi în corespondenţă imaginile cu denumirea scrisă a acestora. – Număraţi cuvintele din enunţuri; bateţi din palme de tot atâtea ori. – Ridicaţi jetonul care conţine un cuvânt cu două silabe, cu o silabă...

9. Exemple de utilizare a caietului de lucru pentru unitatea tematică „Carnavalul diversităţii“


• Paginile 1 şi 3 cartonate – Identificarea pe imagini a unor informaţii variate din povestea audiată: momentele poveştii, locul, timpul

şi personajele. – Descrierea elementelor observate/ indicate. – Repovestirea textului audiat cu sprijinul învăţătorului/ colegilor. – Decuparea cărţilor de joc cu imaginile din poveste. – Ordonarea cărţilor de joc conform firului povestirii. – Asocierea unui mesaj oral audiat cu imaginea potrivită. – Sesizarea modificărilor făcute de colegul de bancă în ordonarea cărţilor de joc în raport cu firul poveştii

Carnavalul diversităţii. – Crearea unei poveşti, pornind de la una dintre cărţile de joc. – Selectarea cărţilor de joc în care se regăsesc elemente ale căror denumiri încep cu un anumit sunet/o literă

indicată. – Selectarea cărţilor de joc în care se regăseşte un număr indicat de elemente.

206

– Observarea elementelor de limbaj plastic: linie, punct, pată de culoare.

• Paginile 2, 4, 31 şi 32 cartonate – Identificarea imaginilor reprezentând meserii descrise verbal de către învăţător. – Participarea la jocuri de rol: „La doctor”, „La brutărie”, „La poştă”, „La magazin”, „La restaurant” etc. – Formularea de enunţuri de tipul „Dacă..., atunci...” pe baza imaginilor din cărţile de joc, în vederea

realizării corespondenţei „loc de muncă – ocupaţie” (Exemplu: Dacă intru într-un spital, atunci voi întâlni un medic).

– Sortarea cărţilor de joc pe diverse categorii: locuri de muncă/ ocupaţii/ instrumente de lucru. (activitate în perechi)

– Gruparea cărţilor de joc pentru a crea serii de elemente ordonate logic: loc de muncă – meserie – instrument de lucru.

– Observarea elementelor de limbaj plastic: linie, punct, pată de culoare. – Sortarea/ gruparea cărţilor de joc după categoria din care fac parte elementele reprezentate (instituţii,

meserii, instrumente de lucru). – Decuparea măştii de carnaval, lipirea pe o laterală a acesteia a unui beţişor.

• Paginile cartonate 29 şi 30 (jetoane cu fenomene ale naturii, pe verso figuri geometrice şi culori) – Confecţionarea unui calendar prin decuparea după contur. – Scrierea pe calendarul „blank” a numerelor de la 1 la 30/ 31 conform lunilor mai şi iunie din anul în curs. – Desenarea în căsuţele alocate zilelor din lună a unor simboluri corespunzătoare vremii din data

respectivă.


• Pagina 5 – Numerele naturale în concentrul 0-31. Formularea de propoziţii cu suport intuitiv – Discuţii despre locul în care se află copiii din imagine. – Lectură după imagine pentru identificarea regulilor ce trebuie respectate în pădure, despre jocurile ce pot

fi practicate în pădure. – Formularea de răspunsuri care necesită numărarea elementelor sugerate în enunţul întrebării (Exemplu:

Câţi copii se joacă în cerc?). – Recunoaşterea cifrei corespunzătoare numărului de elemente indicate (Colorează cu roşu caseta care îţi

indică numărul copiilor care adună flori!, Colorează cu galben caseta care îţi indică numărul copiilor care se joacă în cerc!, Colorează cu verde caseta care îţi indică numărul florilor! etc.).

– Completarea imaginii cu diverse elemente indicate (păsări, animale şi insecte ce pot fi întâlnite în zăvoi/ pădure): Tot atâţia fluturi câţi copii sunt în zăvoi; Ciuperci, cu cinci mai mult decât numărul florilor; Albine, cu cinci mai puţin decât numărul copiilor din cerc etc.

– Compunerea/ descompunerea unor mulţimi având drept cardinal un număr de elemente mai mic decât 31.

• Pagina 6 – Descompunerea numerelor din concentrul 0-31 – Descompunerea unor mulţimi având drept cardinal un număr de elemente mai mic decât 31 prin colorarea

diferită a elementelor (ex: Coloraţi cinci lalele cu roşu şi zece lalele cu galben!). – Rezolvarea unor probleme de adunare/ scădere cu 1-5 unităţi. Completarea tabelului cu rezultatele obţinute în

urma efectuării operaţiilor prin numărare. – Adăugarea/ extragerea de elemente din mulţimi date pentru a obţine mulţimi cardinal echivalente (două

mulţimi care nu au acelaşi număr de elemente să devină cu tot atâtea elemente). – Executarea unor instrucţiuni care folosesc operatorii logici (Exemplu: Taie cu o linie florile care nu

înfloresc primăvara!).

• Pagina 7 – Caracteristici ale anotimpului primăvara – Exprimarea prin desen a unor răspunsuri la întrebarea: Cum putem arăta cât de frumoasă este

primăvara? – completarea spaţiului dat pentru desen – Reconstituirea şirului de numere din concentrul 0-31 („Ajută cameleonul să parcurgă drumul până la

floare pentru a primi invitaţia la Petrecerea naturii!”).

207

• Pagina 8 – Poziţii spaţiale – Identificarea prin bifare a elementelor indicate de învăţător: boboc, coş. – Completarea imaginii din partea de jos a paginii cu elemente reprezentând sensuri diferite ale cuvintelor

indicate anterior (boboci de raţă, coşul casei), în funcţie de poziţiile precizate de învăţător: în faţa casei/ deasupra acoperişului.

– Sesizarea sensului diferit al cuvintelor ilustrate. – Alcătuirea unor probleme pornind de la imaginea completată anterior, prin adăugarea de elemente

grafice, în funcţie de poziţiile precizate de învăţător.

• Pagina 9 – Fiinţe preferate – Discuţii despre animale de companie, animale preferate, jocuri cu acestea. – Realizarea corespondenţelor: animal-obiect adecvat, cuvinte scrise cu litere mari de tipar - cuvinte scrise

cu litere mici de tipar. – Exersarea scrierii, în spaţiul dat, a literelor mari de tipar prin copierea cuvintelor oferite ca model. – Exprimarea prin desen a emoţiilor/ stărilor sufleteşti faţă de animalul de companie preferat, a activităţilor

desfăşurate cu acesta. – Reprezentarea prin desen a personajului preferat din desenul animat Madagascar 2 şi a unei secvenţe

preferate, în casetele libere din partea de jos a paginii.

• Pagina 10 – Scrierea elementelor grafice, după contur şi liber. Scrierea prin copiere a cuvintelor – Exersarea musculaturii fine a mâinii şi a coordonării mişcărilor prin colorare/ trasare pe contur punctat. – Identificarea prin încercuire în grila de cuvinte a acelora scrise de învăţător la tablă. – Copierea cuvintelor încercuite pe grilă în spaţiul liber de pe caiet. – Alcătuirea de enunţuri cu cuvintele identificate anterior. – Punerea în corespondenţă a desenului din partea de jos a paginii cu mesaje orale emise de învăţător. – Observarea unor detalii din imagine (Observă imaginea timp de 1 minut şi desenează trei elemente pe

care le-ai reţinut!). – Colorarea imaginii.

• Pagina 11 – Rezolvarea de probleme de adunare/scădere cu 1-5 unităţi – Discuţii pe baza observării imaginilor. – Rezolvarea unor probleme, cu sprijin în imaginile observate, şi scrierea operaţiilor corespunzătoare. – Colorarea imaginilor. – Identificarea urmărilor unor acţiuni asupra obiectelor. (Exemplu: Ce se întâmplă dacă rupi o pâine în

două părţi egale?) – Identificarea prin colorare a jumătăţilor elementelor date. – Identificarea prin încercuire a numărului de părţi egale ale unor figuri geometrice date.

• Pagina 12 – Literele mari de tipar. Figurile geometrice – Exerciţiu de observare a cuvintelor scrise cu litere de tipar; Identificarea cuvântului corect: Încercuieşte

cuvântul care corespunde imaginii! – Copierea, după modelul corect dat, a cuvintelor corespunzătoare fiecărei imagini. – Recunoaşterea formelor geometrice folosite în imagine. – Numărarea formelor geometrice de acelaşi fel şi desenarea în tabel a unor mulţimi echivalente (tot atâtea

… câte triunghiuri/ pătrate/ dreptunghiuri/ cercuri sunt în desen). – Joc folosind un cod dat de culori: Colorează figurile geometrice de acelaşi fel cu culoarea…!.

• Pagina 13 – Numerele de la 0 la 31 – numărare, comparare – Discriminarea formelor dintr-o mulţime de elemente variate şi colorarea acestora după un cod de culori

stabilit de către fiecare elev. – Numărarea elementelor unor mulţimi, scrierea în tabele a cardinalelor corespunzătoare şi compararea

acestora. – Adăugarea/extragerea de elemente din mulţimi indicate pentru a obţine mulţimi cardinal echivalente

(două sau mai multe mulţimi care nu au acelaşi număr de elemente să devină cu tot atâtea elemente).

• Pagina 14 – A formula idei pornind de la cuvinte date. Sortare, clasificare – Crearea orală a unei poveşti colective pornind de la cuvintele ilustrate, pe care învăţătorul le introduce

treptat în firul poveştii, în ordinea indicată de şirul de numere de sub imagini.

208

– Marcarea stării emoţionale a personajelor, în diferitele momente ale poveştii colective, prin desenarea unui emoticon corespunzător în caseta liberă aferentă.

– Sortarea pe diverse categorii a elementelor din grila dată: fiinţe/ obiecte, fructe cu gust dulce/ acru etc. Identificarea categoriei căreia aparţine un anumit element din grila dată.

– Identificarea elementelor din grila cu imagini care corespund unui criteriu dat: Găseşte drumul dintre cireşe, ştiind că acesta are culoarea fructelor respective!.

• Pagina 15 – Emoţii de bază denumite prin cuvinte. A formula idei – Lectură după imagini pentru identificarea unor emoţii de bază adecvate situaţiilor date. – Crearea unei poveşti de grup pe baza imaginilor, folosind cuvinte adecvate pentru a denumi emoţii de

bază. – Reprezentarea prin desen a dialogului dintre bobocii de raţă şi cameleon (activităţile desfăşurate de om în

grădină /în curtea casei, în anotimpul primăvara).

• Pagina 16 – Exprimarea verbală şi non-verbală – Exprimarea în diferite forme artistice (desen, mimă, mişcări ale corpului) a mesajului proverbelor date, a

conţinutului unor ghicitori pentru ghicirea acestora de către colegi. – Copierea prin „fotografiere vizuală” a cuvintelor din enunţurile scrise ca model.

• Pagina 17 – Simboluri uzuale din universul apropiat. Măsurarea lungimii folosind unităţi nonstandard

– Alcătuirea de propoziţii despre situaţii din viaţa de zi cu zi care impun respectarea anumitor reguli, având ca sprijin primele trei imagini.

– Alcătuirea de propoziţii care respectă schemele date – propoziţii alcătuite din 2, 3, respectiv, 4 cuvinte. – Realizarea schemei grafice pentru propoziţiile formulate de către învăţător/elevi pornind de la imaginile

de pe al doilea rând (maxim 4 cuvinte). – Precizarea lungimii drumului parcurs de fiecare maşină cu ajutorul unităţilor de măsură neconvenţionale

(număr de pătrate). – Compararea lungimii drumurilor şi exprimarea rezultatelor folosind sintagmele cel mai lung/ cel mai

scurt/ mai lung.

• Pagina 18 – Numerele de la 0 la 31. Măsurarea lungimii folosind unităţi neconvenţionale – Compararea numărului de flori de diverse culori întâlnite pe drumul corect parcurs de fetiţă împreună cu

bunicul său – Labirint. – Rezolvarea unor probleme de adunare/ scădere cu 1-5 unităţi, cu sprijin în imagini date. – Ordonarea persoanelor din familie în funcţie de înălţimea lor.

• Pagina 19 – Desenarea literelor mari de tipar. A formula enunţuri logice – Scrierea literelor folosind un cod de semne (Joc: Descoperă mesajul codificat!). – Continuarea unor enunţuri logice cu elementele corespunzătoare în funcţie de situaţia dată Ciorba se

mănâncă cu lingura, iar friptura cu ...).

• Pagina 20 – Desenarea literelor mari de tipar. Leul (bancnotele de 1 leu, 5 lei, 10 lei) – Citirea globală a cuvintelor scrise cu litere mari de tipar. Punerea în corespondenţă a unor cuvinte

formate din 1-2 silabe cu imaginile corespunzătoare. – Copierea prin „fotografiere vizuală” a cuvintelor, în caseta din dreptul imaginii corespunzătoare. – Recunoaşterea bancnotelor de 1 leu, 5 lei, 10 lei, desenarea acestora după model.

• Pagina 21 – Recunoaşterea literelor mari de tipar – Punerea în corespondenţă a unor cuvinte formate din 1-2 silabe cu imaginile corespunzătoare (Scrieţi, în

dreptul fiecăruia dintre cuvintele enumerate, cifra corespunzătoare animalului pe care îl denumeşte!). – Scrierea pe spaţiul dat a literelor iniţiale ale cuvintelor enumerate folosind un cod de numere (Joc:

Descoperă mesajul codificat!).

• Pagina 22 – Figuri geometrice – Folosirea formelor geometrice în realizarea unui desen reprezentând unul dintre mijloacele de transport

întâlnite în poveste. – Completarea desenului cu elemente din poveste.

209

• Pagina 23 – Reguli elementare ale noilor rutine specifice activităţii clasei pregătitoare – Discuţii pe baza imaginii despre relaţionarea pozitivă cu alţi copii provenind din alte ţări, alte medii

sociale etc. – Colorarea imaginii şi găsirea unui titlu potrivit. – Identificarea unor rutine în activitatea şcolară cu ajutorul imaginii şi a unor reguli de comunicare

eficientă cu colegii. – Rezolvarea de probleme cu sprijin în imaginea dată.

• Pagina 24 – Dialogul. Estimări şi verificare prin numărare – Ilustrarea prin desen a mâncărurilor/ alimentelor preferate, în spaţiul liber din stânga paginii şi scrierea

numelui personal în caseta de sub desen. – Joc de cunoaştere: BINGO! Cerinţă: Găseşte 4 copii care să prefere aceeaşi mâncare ca şi tine şi roagă-i

să îşi scrie numele în pătratele din dreapta paginii! Cel care termină spune: BINGO! – Joc de continuare a unor fraze: Sucul meu preferat este…. – Realizarea de estimări si numărări: copiii apreciază numărul de picături care încap într-o linguriţă,

numărul de linguriţe cu lichid care încap într-o ceaşcă, numărul de ceşti care încap într-un borcan. – Completarea casetei cu numărul corespunzător de... picături/ linguriţe etc., în urma activităţii concrete de

numărare.

• Pagina 25 – Efecte ale acţiunii omului asupra mediului înconjurător – Exprimarea unor răspunsuri prin desen – Exemplu: Cum putem arăta prin desen ce înseamnă un mediu

curat? – Joc de tipul Ce s-ar întâmpla dacă…? pe baza imaginii date.

• Pagina 26 – A formula idei despre meserii. Obiecte utilizate pentru măsurat – Discuţii despre meserii care au legătură cu imaginile prezentate: bucătar, cofetar etc. – Identificarea elementelor care nu se potrivesc cu majoritatea elementelor date. – Joc logico-matematic Găseşte intrusul în mulţimea de elemente date! (obiecte cu care nu se măsoară

timpul/ lungimea etc.).

• Pagina 27 – Probleme de adunare/ scădere cu 1-5 unităţi – Rezolvare de probleme pe baza imaginilor.

• Pagina 28 – Alfabetul limbii române – recapitulare – Scrierea în ordine alfabetică a denumirilor unor fiinţe realizându-se astfel un Alfabet al fiinţelor.

210

CÂTEVA REPERE METODICE DE FOLOSIRE A CĂRŢILOR URIAŞE

Analiza rezultatelor obţinute de elevii claselor a IV-a în urma participării la testările internaţionale (PIRLS

2001, 2006, 2011) indică multe carenţe în înţelegerea textelor citite. Răspunsurile corecte date la itemii de explorare la suprafaţa textului şi la cei de aprofundare a lecturii sunt cuprinse, în cea mai mare parte, în procentul de 25-30%, procent care situează România sub media internaţională şi sub media ţărilor vecine.

Astfel, în 2001 ţara noastră s-a situat pe locul 22 din 36 de ţări participante, în 2006 pe locul 36 din 45 de ţări şi în 2011 pe locul 34 din 45 de ţări. Există aşadar o serioasă problemă de învăţare care poate bloca accesul la cunoaştere prin intermediul textului scris.

Ce şi de ce greşesc elevii români la PIRLS? Analiza comparativă a bazelor de date obţinute în urma prelucrării răspunsurilor din caietele de teste dar şi

din chestionarele aplicate elevilor, părinţilor, învăţătorilor şi directorilor de şcoli, arată că, printre cauzele eşe-curilor se pot număra: lipsa de antrenament pe această competenţă din copilăria timpurie, scăderea interesului pentru lectură pe toate palierele de vârstă dar şi abordarea didactică neadecvată a textelor (literare şi nonliterare) în grădiniţă şi şcoală.

În acest context sunt mai mult decât binevenite propuneri de soluţii care pot preîntâmpina rezultatele de genul celor înregistrate până acum, iar familia şi şcoala ar trebui să acţioneze împreună în acest sens.

Dragostea pentru lectură se cultivă pas cu pas, de la cea mai fragedă vârstă, iar unul dintre aceşti paşi este stârnirea curiozităţii (de altfel un important factor motivant).

� Se spune că o carte îţi poate fi cel mai bun prieten. Şi pentru că prietenii sunt diferiţi, copiii trebuie să afle că şi cărţile sunt diferite: subţiri şi groase, cu multe desene, culori, personaje, sau doar cu scris, cu fermoar, cu lacăt, cu arici, pătrate, dreptunghiulare, ovale, foarte mici, de buzunar sau uriaşe chiar, cum sunt cărţile cu care vor face cunoştinţă în săptămânile ce urmează. Într-un Muzeu al cărţilor putem atrage atenţia asupra varietăţii cărţilor. Cum arată un astfel de muzeu? E un loc special amenajat în sala de clasă (pe o masă, de exemplu) unde sunt aduse împreună cărţi de tot felul, strânse cu ajutorul părinţilor, voluntarilor sau luate cu împru-mut pentru o anumită perioadă, de la bibliotecă. Fiind permanent la îndemână, copiii le pot explora zilnic. Studiile realizate în anul şcolar 2012-2013 la clasa pregătitoare au arătat că dintr-o mulţime de cărţi expuse, atenţia copiilor se îndreaptă în proporţie de 90% către cărţile uriaşe, numite aşa datorită dimensiunilor pe care le au (30cm/50 cm; 47cm/60 cm etc.). La întrebarea De ce acestea ţi-au atras atenţia? copiii indică în aproximativ egală măsură: 45% – pentru că sunt foarte mari şi 42% – pentru că au multe desene/sunt frumos colorate. Pe măsură ce le deschid şi descoperă scrisul redus la esenţa poveştii dar şi dimensiunea mare a acestuia, interesul copiilor pentru astfel de cărţi creşte. Cu cuvinte puţine dar atent alese, pot fi comunicate o mulţime de lucruri. Un alt argument în favoarea folosirii lor este faptul că pot fi citite împreună: în pereche, alături de colegul de bancă sau de cel mai bun prieten, în grupuri mici sau cu întreg colectivul. Şi atunci, bucuria lecturii e dublată de cea a împărtăşirii celor văzute şi aflate. În astfel de momente copilul se implică afectiv, ceea ce îl va face să-şi dorească să repete experienţa. Bogăţia imagistică e un real suport pentru interpretarea şi integrarea ideilor şi informaţiilor din text. Copiii se ajută de iconic pentru a oferi explicaţii în completarea informaţiilor citite, mai ales în textele ştiinţifice. Desenele fiind mari, permit multe detalii şi îi ajută să vadă dincolo de text. Aceleaşi detalii pot facilita explorarea laturii emoţionale a personajelor dar şi a cititorului. Pe marginea lor se pot face antrenamente care provoacă legătura dintre autorul textului, desenator şi cititor (de câte ori ne gândim oare la cei ce ilustrează poveştile?) prin întrebări de tipul Ce încearcă autorul să te facă să-ţi imaginezi? Dar ilustratorul?

� „E vremea poveştilor” – poate fi un moment distinct în fiecare zi, în cadrul Întâlnirii de dimineaţă. Povestea poate fi însoţită de gesturi, mimică, dramatizare cu păpuşi pe mână etc. Acum este momentul ca cei mici să afle că, în alte ţări, există meseria de povestitor. Sunt oameni talentaţi, care pot intra cu uşurinţă în pielea oricărui personaj literar, făcând cunoscută lumea poveştilor, celor care nu ştiu încă să citească.

211

� Poveştile din Cărţile uriaşe pot fi citite sau spuse. În funcţie de grupul de copii cu care lucraţi, puteţi „prelucra” conţinutul, astfel încât să uşuraţi înţelegerea lui. Puteţi înlocui cuvintele sau expresiile care consideraţi că vor fi greu de înţeles de către copii sau dimpotrivă, puteţi îmbogăţi propunerea iniţială. Raportaţi-vă permanent la experienţa de viaţă a elevilor dumneavoastră.

� Înainte de a citi o poveste, puteţi solicita elevii să formuleze predicţii pornind de la titlu sau pornind de la termeni daţi: „Am să vă citesc o poveste. Titlul ei este Povestea celor zece picături. Despre ce credeţi că va fi vorba în poveste? Pe ce vă bazaţi?” (Ce dovezi aveţi?) Sau Astăzi am să vă citesc Povestea celor zece picături. În poveste apar şi următoarele cuvinte: ibric, zebră, fluturaş. Despre ce credeţi că va fi vorba în poveste? Ce dovezi aveţi? Copiii pot face predicţiile în perechi. În felul acesta aveţi certitudinea că aţi ajutat fiecare elev să-şi dezvolte competenţe de comunicare. Povestea poate fi citită pe fragmente, elevii continuând să facă predicţii la fiecare oprire.

� După ce textul a fost citit integral, se formulează întrebări care stimulează dezvoltarea gândirii critice, pornind de la conţinutul poveştii: Exemple (pagina 3 din cartea uriaşă Povestea celor zece picături): Unde a aterizat cea de-a doua picătură? De ce „a aterizat”? Despre cine se spune că aterizează? De ce? De câte feluri pot fi zebrele? Ce mai poate fi alb pe stradă? Dar negru? Ce este acela un oraş? Dar un sat? Ce se găseşte la oraş şi nu se găseşte la sat? Ce se găseşte la sat şi nu se găseşte la oraş? Unde credeţi că au ajuns celelalte picături? Dacă aţi fi picătură şi aţi putea călători, unde v-ar plăcea să ajungeţi? etc. Sau (pagina 5 din cartea uriaşă Povestea celor zece picături): De ce se îmbolnăvise fluturaşul? De ce îi aducea albina miere? Ce ştiţi despre miere? Ce s-ar fi întâmplat dacă fluturele nu avea o prietenă? Ce v-ar plăcea să fiţi, fluture sau albină? De ce? Sunt importante insectele? De ce?

� Strâns legat de conţinutul textului se pot organiza şi activităţile recreative prevăzute în completarea activită-ţilor de predare-învăţare-evaluare. De exemplu, la Povestea celor zece picături sau la Opt Roţi, atunci când se vorbeşte despre semafor, se poate juca jocul de mişcare Semaforul – jocul se desfăşoară în cerc; copiii se deplasează păstrând distanţă între ei; la comanda roşu, se opresc; la comanda galben, merg pe loc; la comanda verde, continuă mersul. La Întâmplări cu furnici, când copiii au învăţat deja numerele de la 1 la 4 se poate juca jocul de mişcare Bucheţelele – copiii formează un cerc şi merg pe circumferinţa acestuia executând diferite mişcări după comenzi date – mers obişnuit, ca piticul, sărituri ca iepuraşul etc. La un moment dat, învăţătoarea strigă un număr, de exemplu 4. Copiii trebuie să formeze bucheţele de câte 4. Cei care nu au reuşit vor fi penalizaţi să stea într-un picior, până se numără la 4. Jocul continuă şi se strigă alte numere – din cele învăţate (concentrul 1-4).

� După citirea poveştii, copiii îşi pot alege una dintre următoarele activităţi:

OPŢIUNI DESCRIERE

Jurnalul cititorului Completează în jurnalul clasei împreună cu părinţii, acasă, titlul şi autorul textului citit.

Titlul Explică titlul.

Ilustrarea textului Ilustrează fragmentul preferat sau personajele preferate.

Benzi desenate Ilustrează textul cu colegii, sub forma benzilor desenate.

Şezătoare literară Povesteşte unui coleg fragmentul preferat din poveste.

Semn de carte Realizează un semn de carte cu întâmplări din textul citit.

Mimă Mimează un personaj; solicită colegii să ghicească despre cine este vorba.

Afiş Realizează un afiş pentru poveste.

Reclamă-radio Fă o reclamă radio pentru poveste.

Teatru de păpuşi Prezintă povestea sub forma unei piese de teatru de păpuşi.

AN

UL

ŞC

OL

AR

: ……

………

……

..

DA

TE

DE

CO

NT

AC

T E

LE

VI

CL

AS

A .

....

....

....

....

....

....

..

NU

ME

LE

ŞI

PR

EN

UM

EL

E E

LE

VU

LU

I D

AT

E D

E C

ON

TA

CT

MA

MA

:

TA

TA

:

AD

RE

SĂ

:

MA

MA

:

TA

TA

:

AD

RE

SĂ

:

MA

MA

:

TA

TA

:

AD

RE

SĂ

:

MA

MA

:

TA

TA

:

AD

RE

SĂ

:

MA

MA

:

TA

TA

:

AD

RE

SĂ

:

MA

MA

:

TA

TA

:

AD

RE

SĂ

:

213

MA

MA

:

TA

TA

:

AD

RE

SĂ

:

MA

MA

:

TA

TA

:

AD

RE

SĂ

:

MA

MA

:

TA

TA

:

AD

RE

SĂ

:

MA

MA

:

TA

TA

:

AD

RE

SĂ

:

MA

MA

:

TA

TA

:

AD

RE

SĂ

:

MA

MA

:

TA

TA

:

AD

RE

SĂ

:

MA

MA

:

TA

TA

:

AD

RE

SĂ

:

214

MA

MA

:

TA

TA

:

AD

RE

SĂ

:

MA

MA

:

TA

TA

:

AD

RE

SĂ

:

MA

MA

:

TA

TA

:

AD

RE

SĂ

:

MA

MA

:

TA

TA

:

AD

RE

SĂ

:

MA

MA

:

TA

TA

:

AD

RE

SĂ

:

MA

MA

:

TA

TA

:

AD

RE

SĂ

:

MA

MA

:

TA

TA

:

AD

RE

SĂ

:

215

MA

MA

:

TA

TA

:

AD

RE

SĂ

:

MA

MA

:

TA

TA

:

AD

RE

SĂ

:

MA

MA

:

TA

TA

:

AD

RE

SĂ

:

MA

MA

:

TA

TA

:

AD

RE

SĂ

:

MA

MA

:

TA

TA

:

AD

RE

SĂ

:

MA

MA

:

TA

TA

:

AD

RE

SĂ

:

MA

MA

:

TA

TA

:

AD

RE

SĂ

:

216

0 pag 1-2librariesigma.ro/media/tmp/carti/documentele profesorului_clasa pregatitoare.pdf · urare,...

Documents