ingineria_mediului

8/3/2019 INGINERIA_MEDIULUI

http://slidepdf.com/reader/full/ingineriamediului 1/499



TOPIREA GHETARILORO CHESTIUNE DE TIMP?

2007-2008 INGINERIA MEDIULUI 3

INGINERIA MEDIULUI NUMARUL DE CREDITE = 3 ECT

FORMA DE EXAMINARESCRIS DE TIP GRILA

NOTA FINALA

NOTA DE LA EXAMEN 50%NOTA DE LA PROIECT 50%• Determinarea impactului asupra mediului a

incalzirii unei cladiri de locuit.





NOTIUNI INTRODUCTIVE STIINTA MEDIULUI INCONJURATOR

Ansamblu de notiuni necesare studierii impactului

OMULUI asupra MEDIULUI.Stiintele care servesc stiinta mediului:• Agricultura, Filosofia, Geografia, Informatica,• Biologia, Legislatia, Sociologia, Economia• Fizica si Chimia

POLUANTSUBSTANTA (solida, lichida sau gazoasa)prezenta in NATURA cu efecte negative asupraSANATATII si MEDIULUI





NOTIUNI INTRODUCTIVE ECOSISTEM

Ansamblu de factori fizici (sol, apa aer,

lumina, temperatura) numit HABITAT sauBIOTOP si ORGANISMELE VII

NIVEL DE POLUARE

Concentratia probabila dintr-un factor demediu inconjurator masurata intr-o zonasau intr-un punct si comparata cu ceaadmisa de norme (CMA)





NOTIUNI INTRODUCTIVE INVENTAR DE POLUANTI

Ansamblul de factori poluanti exixtenti intr-o

anumita zonaPOTENTIAL POLUANTNivel posibil de poluare datorat unui factor poluantexistent intr-o anumita zona

CMAConcentratia Maxim Admisa produsa de nfactor poluant si care daca nu este depasita nu areefecte negative asupra sanatatii.





DEZVOLTARE DURABILAFactori implicati:

Magnitudinea populatiei PamantuluiReducerea resurselor naturaleLipsa acordurilor Internationale in domeniuDecalajul prelungit dintre procesele dinecosistemRelatia MEDIU – ECONOMIEImplicarea OMULUI





RESURSELE NATURALE REGENERABILE

ApaSolulaerul,lemnul,biodiversitatea

stocurile de peste

Canal DunareMarea Neagra

LitoralMarea Neagra

Dunarea





RECICLAREA DESEURILOR





AER - POLUANTI Sursele principale emitente de poluanti sunt:

sursele fixe industriale, concentrate, de obicei, pe

mari platforme industriale, dar si intercalate cuzone de locuit intens populate (dezvoltatepreponderent pe verticala);circulatia auto, în special de-a lungul marilorartere incluzând si traficul greu;

santiere de constructie si betoniere;centralele electrotermice;surse difuze de combustie;





Schimbari climatice.

Protocolul de la KyotoIn ultimii 100 de ani temperatura medieglobala a crescut cu 0,6 °C si în Europa cu

1,2 °C, iar deceniul „90 a fost cel mai caldurosdin ultimii 150 ani.Se preconizeaza ca temperaturile vor creste

cu 1,4 - 5,8 °C pâna în 2010, cresterile celemai mari înregistrându-se în Europa de Est siSud





ANGAJAMENTUL ROMANIEI Prin Legea 3/2001, România a ratificatProtocolul de la Kyoto Conventia Cadru a

Natiunilor Unite asupra schimbarilor climaticereducerea emisiilor de gaze cu efect de sera în perioada2008-2012 cu 8% fata de nivelul de emisii înregistrate înanul 1989;realizarea pana in 2007 a unui sistem national de estimare a

emisiilor de gaze cu efect de sera;elaborarea si implementarea politicilor în vedereapromovarii dezvoltarii durabile;realizarea înainte anul 2008, a Registrului National de emisiide gaze cu efect de sera.





Gazele cu efect de seraProtocolul de la Kyoto nominalizeaza gazele cu efectde sera ca fiind:

dioxidul de carbon, metanul, oxidul de azot,hidroflorocarburile, perflorocarburile si hexafluorurile desulf.

O A G A O





Deteriorarea stratului de ozonIn stare naturala, ozonul se gaseste înstratosfera în proportie de 90%, la circa10-50 km altitudine, cu un maxim între20 si 35 km, prezent în atmosfera înconcentratie de 0,04 ppm (parti pe

milion).



TOPIREA GHETARILOR





Deteriorarea stratului de ozonHalogenii eliberati de la sol,

clorofluorcarboni (CFCs), hidrocloro-fluorcarboni

(HCFCs) si hidrocarburi de bromSunt convertiti în forme active, în stratosferamedie si superioara unde contribuie la crestereanivelelor naturale de clor, distrugând ozonul.Reciproc, modificarea ozonului poate afecta

temperaturile stratosferice si troposferice prinprocesele radiative de unda lunga si scurta.Ozonul troposferic este influentat, de asemenea,prin schimbul stratosfera-troposfera si prin

procesele chimice.

TOPIREA GHETARILOR





BibliografieProtectia Mediului – Curs bilingv (Fr, Ro)

Conf. dr. ing. Maricica Vasilache si Gh. Ionescu

Vasilache, 1998.RAPORT privind STAREA MEDIULUI ÎNROMÂNIA ÎN ANUL 2004

MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODARIRII

APELOR, AGENTIA NATIONALA PENTRUPROTECTIA MEDIULUIBucuresti 2005




INGINERIA MEDIULUI

Asistent univ. dr. ing.DANIEL LEPADATU

TOPIREA GHETARILORTE INTERESEAZA ?



TOPIREA GHETARILOR





APA –

PAMANT NEVOIA DE APA LA OM

800 litri – apa potabila

Consum zilnic apa – 300-400 litriDesalinizarea apei (1.1*106 tone apadulce – devine sarata)

Prin tehnica conventionalaPrin energie nuclearaPrin reciclarea apelor uzate



TOPIREA GHETARILOR





APA - ROMANIASURSELE DE APA Apele de suprafata constituiesursa majora pentrunecesitatile umane, inclusiv

pentru apa potabila.Lacuri naturale si artificiale

cursuri de apanaturale, modificate artificial

(regularizate) sauconstruite artificial (canale). Apele de suprafata se clasifica: • ape statatoare (balti, lacuri, mari i oceane),

• ape curgatoare (izvoare, pârâuri, râuri, fluvii).

TOPIREA GHETARILOR





APA - ROMANIAReteaua de râuriforma radiala,98% dintre râuri izvorând din Muntii Carpati

varsându-se, direct sau prin intermediul altorrâuri, în Dunare.Dunarea, al doilea fluviu ca lungime din Europa,din care 1075 km pe teritoriul României, se varsa

în Marea Neagra prin trei brate :• (Chilia, Sulina, Sfântu Gheorghe)• care formeaza o delta.

TOPIREA GHETARILOR





APA - ROMANIAPrincipalele râuri sunt:

Mures (761 km pe teritoriul României),

Prut (742 km pe teritoriul României),Olt (615 km),Siret (559 km pe teritoriul României),

Ialomita (417km),Somes (376 km pe teritoriul României), Arges (350 km).

TOPIREA GHETARILOR





APA - ROMANIAPentru evaluarea calitatii globale a apei,au fost stabilite 5 clase de calitate ce cuprind

urmatoarele 5 grupe:grupa “regim de oxigen” ce cuprinde:• oxigenul, oxigenul dizolvat

grupa “nutrienti” ce cuprinde:

• amoniu, azotiti, azotati, azot total, ortofosfati, fosfortotal, clorofila a;grupa “ioni generali, salinitate” ce cuprinde:

• reziduu filtrabil uscat, sodiu, calciu, magneziu, fier total,mangan total, cloruri, sulfati;

TOPIREA GHETARILOR





APA - ROMANIAGrupele claselor de calitate

grupa “metale” ce cuprinde:

• zinc, cupru, crom total, arsen. Metalele plumb, cadmiu,mercur, nichel au fost încadrate la grupa de substanteprioritare;

grupa “micropoluanti organici si anorganici” cuprinde:

• fenoli, detergenti, hidrocarburi petroliere. Alte substanteprecum, atrazin, triclormetan, tetraclormetan, tricloretan,tetracloretan si altele au fost încadrate la grupasubstantelor prioritare.

TOPIREA GHETARILOR





CLASELE DE CALITATEIn cursul anului 2004, calitatea globala a apelorcurgatoare de suprafata, evaluata în functie desituatia din cele 633 sectiuni de supraveghere, avut

urmatoarea distributie:categoria I 7,9%; (foarte buna)categoria a II-a 35,2%; (buna)categoria a III-a 33,2%; (moderata)

categoria a IV-a 16,4%; (nesatisfacatoare)categoria a V-a 7,3%. (rea)



TOPIREA GHETARILOR





APA - ROMANIA

România este o tara dedimensiuni medii, cu o

suprafata de 238391 km2 (a treisprezecea tara dinEuropa) si o populatie de21733556 locuitori.

TOPIREA GHETARILOR





RAURILE - ROMANIA

TOPIREA GHETARILOR





LACURILE NATURALE ALE ROMANIEI In România exista circa 3500 delacuri, doar 0,9% dintre ele avândo suprafata ce depaseste 1 km2

Cele mai importante sunt lacurile

provenite din fostele lagune de pemalul Marii Negre (Sinoe - 171 km2 ) si lacurile Razim - 415 km2 formate de-a lungul malurilorDunarii (Oltina – 22 km2, Brate - 21km2 ).

Lacurile glaciare se ntâlnesc înMuntii Carpati (Lacul Bucura, cu osuprafata de 10.8 ha este cel maimare

Lacuri artficiale,cele mai importante fiind cele depe Dunare:

1) Portile de Fier II - 40000 ha

2) Portile de Fier I - 10000 ha,dar cu un volum de apa de 3 ori mai mare

3) Stânca-Costestide pe râul Prut.

TOPIREA GHETARILOR





LACURILE - ROMANIA

TOPIREA GHETARILOR



O G OO CHESTIUNE DE TIMP?


DUNAREAFluviul Dunarea este aldoilea fluviu ca marime din

Europa cu o lungime de2850 km2.Izvoraste din muntii PadureaNeagra si se varsa în Marea

Neagra prin trei brate:• Chilia, Sulina, Sfântu Gheorghe,

formând Delta Dunarii.

Canal Dunare

Marea Neagra

Dunarea

TOPIREA GHETARILOR



O CHESTIUNE DE TIMP?


DUNAREATraseul fluviului trece prin 10tari:

Germania,Austria, Slovacia,Ungaria, Croatia, Serbia,România, Bulgaria,Republica Moldova, Ucraina,

Traverseaza patru capitale: Viena, Bratislava,Budapesta, Belgrad

TOPIREA GHETARILOR





DUNAREAAnaliza fluviului Dunarea a evidentiat urmatoarele:

din cei 1075 km monitorizati pe teritoriul românesc,

522 km (48,6%) s-au încadrat în clasa a II-a de calitate

stare ecologica buna; 412 km (38,3%) s-au încadrat în clasa a III-a de calitate

stare ecologica moderata;

2 km (0,2%) s-au încadrat în clasa a IV-a de calitate

stare ecologica nesatisfacatoare,

139 km (12,9%) s-au încadrat în clasa a V-a de calitate

stare ecologica rea.

Valorile cele mai scazute ale indicelui de saprobitate pe fluviulDunarea s-au înregistrat pe un tronson de 139 km cuprins între Calarasi siGrindul Reni (aval Galati).

TOPIREA GHETARILOR





DELTA DUNARII

TOPIREA GHETARILOR





SURSE DE POLUARE Apele uzate din mediul urban (orasenesti) provin dingospodarii, restaurante, hoteluri, institutii, intreprinderi mici simijlocii, toate colectate de sistemul de canalizare orasenesc.

Apele uzate din mediul rural, provin din gospodarii si suntdeversate in mod dezorganizat, individual.

Apele uzate industrial, provin din apele folosite in procesultehnologic si au in principiu caracteristicile substantelor

chimice sau fizice utilizate.Apele uzate de la ferme au in mare masura caracteristicileapelor uzate orasenesti.

TOPIREA GHETARILOR





SURSE DE POLUAREApele uzate, rezultate in urma irigarii terenuriloragricole sunt poluate cu fertilizatori organici, pesticide.

Apele uzate de la statiuni turistice, cabane sunt

asemanatoare cu apele uzate orasenesti.Apele uzate provenite de la transportul fluvial datoritaevacuarii de reziduri menajere, pierderi de combustibil,lubrifianti, substante nocive transportate.

Apele uzate radioactiv provin de la extragerea siprelucrarea minereurilor radioactive, obtinerea decombustibili nucleari.

TOPIREA GHETARILOR





POLUANTI Substante organice de origine naturala sunt:titeiul, taninii, lignina, hidratii de carbon,terpentinele.Substante organice de origine artificialaprovin din rafinarii, industria chimica, industriapetrochimica: benzina, motorina, uleiuri, solventiorganici, bitum, produse medicinale, hidrocarburi

(benzen, eter, acetona), pesticide, detergenti,vopsele de anilina.

TOPIREA GHETARILOR





POLUANTI Substante anorganice in apele uzateindustrial sunt: metalele grele (Pb, Cu,

Zn, Cr), cloruri, sulfat de magneziu, fier,etc.Substante in suspensie pot fi organice sianorganice si se gasesc in apele uzatemenajer si industrial.Substante toxice idem ca mai sus.

TOPIREA GHETARILOR





POLUANTI Substante radioactive cei mai periculosiradionuclizii sunt: Ba140, I131, Cs137, Cs144 etc.Substante cu aciditate si alcalinitate

prominenta sunt deosebit de nocive. Culoarea provenita de la fabricile de textile sihartie. Deseori este o caracteristica a apelor uzate. Apele cu temperaturi ridicate provenite de la

termocentrale.Microorganismele sunt prezente in general inape afectate de factorii antropici.

TOPIREA GHETARILOR





IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Substantele organice de natura vegetala (in viatasau moarte) consuma oxigenul din apa, care, pentru aasigura dezvoltarea organismelor nu trebuie sa scadasub 4mg/l, caz in care apa nu se poate autoepura, morpestii. Titeiul si uleiurile din apa formeaza o peliculacare impiedica respiratia organismelor si asimilatiaclorofiliana. Fenolii in cantitati mari in produselepetroliere sunt deosebit de toxici pentru pesti.

Detergentii impiedica autoepurarea si epurarea in statii.Substantele anorganice conduc la marirea salinitatiisi cresterea duritatii. Fac impropie apa pentrualimentarea cu apa potabila, industriala, irigatii.

TOPIREA GHETARILOR





IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Substantele in suspensie dau apei un gust si mirosneplacut, impiedica absorbtia oxigenului de la suprafatasi autoepurarea se depune pe instalatii, colmateazafiltrele sunt toxice pentru flora si fauna.Substantele toxice pot distruge in scurt timp flora si

fauna afecteaza metabolismul.Substantele radioactive sunt deosebit de

periculoase pentru organism, in functie de tipul iradierii.

Substantele cu aciditate sau alcalinitate pronuntatadistrug flora si fauna, degradeaza constructiilehidrotehnice si ambarcatiunile face imposibila folosireaapei pentru agrement, apa potabila, etc.

TOPIREA GHETARILOR





IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Apa calda impiedica dezvoltarea normala apestilor.

Microorganismele deregleaza dezvoltarea

normala a altor microorganisme,organisme.

Eutrofizarea apei conduce la reducereaposibilitatii de autoepurare intoxicand sedimentele

si apa subterana.Culoarea impiedica absortia oxigenului din apa,fotosinteza, autoepurarea, agrementul.

TOPIREA GHETARILOR





MASURI DE REDUCERE A POLUARII

Epurarea mecanica consta in trecerea apei pringratare, site, deznisipatoare avand rolul de aretine: frunze, carpe, ambalaje, lemne, plastice,

nisipul, suspensiile.Epurarea mecano – chimica se face dupaepurarea mecanica si consta in prepararea apei cusulfat de aluminiu necesar maririi eficientei dedecantare.Epurarea biologica consta in trecerea apei prinfiltre biologice si bazine de namol activ urmate dedecantoare.

TOPIREA GHETARILOR






Filtrele biologice sunt bazine umplute cumaterial filtrant (piatra sparta, cocs, caramida),care datorita membranei biologice si cu un aportde oxigen conduce la o epurare eficienta.

Bazinele de namol activ sunt bazine prin careapa primeste un aport suplimentar de oxigen si auo viteza de curgere foarte mica formand ,,namolulactiv” cu rol de epurare /degradare a substanteiorganice.Fosele septice sunt bazine care asiguradecantarea primara si stopeaza ajungerea apei inemisar. Sunt folosite pentru gospodarii izolate,cabane.

TOPIREA GHETARILOR





VA MULTUMESC!




INGINERIA MEDIULUI

Curs 3








SOLUL –

FACTOR DE MEDIU SUPRAFATA PAMANTULUI1.49*108 km2 - 1/3 din SPAMANTULUI

8.9*10107

km2

- 60%• SUPRAFATA ARIDA200 milioane de locuitori

6*10

7

km

2

- 40%SUPRAFATA FERTILA Restul populatiei






FONDUL FUNCIARFondul funciar cuprinde

• totalitatea terenurilor(inclusiv suprafetele ocupatecu ape) indiferent dedestinatie, de titlul pe bazacaruia sunt detinute sau dedomeniul public sau privat

din care fac parte

Structura de proprietate a fondului funciar în anul 2003






REPARTITIA TERENURILORComparativ cu tarile UniuniiEuropene si tarile Europei Centralesi de Est, România se situeaza:

pe locul 7 dupa suprafata agricola,

pe locul 5 dupa suprafata arabilape locul 7 dupa suprafata ocupatade pasuni si fânete.

Supafata agricola – 62% Stotal

Locul I – din tarile UEPrimele 6 Tari UE cu:

• 0,65 ha teren agricol/locuitor.






POLUAREA SOLULUI DIRECT

Prin deversari de deseuri

Prin ingrasaminte si pesticideINDIRECT

Prin sedimentarea agntilor poluanti din atmosferaPrin apa ploilor contaminate cu agenti poluantiPrin transportul agntilor poluanti de catre vantPrin infiltrarea in sol a apelor poluante






POLUAREPARTICULARITATISolurile poluate se gasesc in apropierea Surselorde Poluare (SP)

Daca inaltimea SP creste• Contaminarea se reduce• Regiunea contaminata se extinde

Contaminarea depinde de regimul ploilor• Favorizeaza contaminarea in adancime

Poluarea solului influentata de:• Vegetatie, natura solului,• Umiditate – distruge poluantii prin hidroliza• Temperatura – reduce persistenta agentilor poluanti

– Favorizeaza evaporarea






POLUARENATURALA A SOLULUI

Prezenta excesiva in SOL a unor

MICROELEMENTE (seleniu) – ce dauintoxicatii la animalePrezenta plantelor toxice

• Introduse in lantul alimentar• Dau efecte nocive la animale






EROZIUNEA SOLULUI






EROZIUNEA SOLULUI Eroziunea solului

este o consecinta a actiunii apei,

vantului, schimbarilor fizice, chimice sibiologice determinate de:• pasunatul excesiv, defrisarea padurilor, activitati

agricole.

Dezertificarea rezultat al eroziunii,

afecteaza suprafete agricole mari.Saraturile afecteaza pe suprafete marifertilitatea solului.





MASURI DE COMBATEREIn functie de tipul dedegradare, se impune

luarea unor masuripentru reconstructiaecologica a terenurilordegradate si pentruameliorarea starii decalitate a solurilor.

Zid de sprijin

Refacerea starii terenuluiREIMPADURIRE






RECONSTRUCTIE ECOLOGICAPrin lucrarile de ecologizarese urmareste refacereaterenurilor degradatesi repunerea lor în circuitulagricol si, dupa caz, silvic,

refacerea cadrului peisagistic

al zonelor si aducerea suprafetelor afectate lastarea naturala initiala, care sa corespunda sidin punct de vedere al calitatii mediului.






RECONSTRUCTIE ECOLOGICADepozit

zgurasi cenusa

• Placare cu

PamantInerbat






RECONSTRUCTIE ECOLOGICASE TRADUCE PRIN:

Amenajari antieroziune

Modernizare a lucrarilor de aparare- îndiguire si desecariModernizare a lucrarilor de ameliorare a

terenurilor saraturate, a nisipurilor si asolurilor nisipoase;






RECONSTRUCTIE ECOLOGICARefacerea starii fizice a solurilor prinafânarea adânca

Refacerea rezervei de materie organicaPrevenirea si reducerea poluariichimice a solurilor cu metale grele,

Definitivarea tehnologiilor dereconstructie a terenurilor afectate;






POLUAREA CHIMICA

Poluarea chimica a solului afecteaza circa 0,9 milioane ha,din care poluarea excesiva circa0,2 milioane ha.

Poluarea cu metale grele (maiales Cu, Pb, Zn, Cd) si dioxid desulf sau cu produse petroliere

• produce efecte agresive deosebit deputernice asupra solului.

A fost identificata în special înzonele critice:

• Baia Mare, Zlatna, Copsa Mica.

MAREE NEAGRA






SURSE DE POLUARESURSE DE POLUARE ale solului Haldele cu reziduri menajere siindustriale raspandite pe sol in mod

neorganizat, provin din localitati siintreprinderi.Industria (fabrici chimice, termocentrale,fabrici de celuloza, turnatorii, etc.) produce oserie de emisii nocive:

plumb, cadmiu, cupru, zinc, flor, dioxid desulf, dioxid de azot, pulberi sedimentabile.






SURSE DE POLUARESondele, conductele de transport sirafinariile de petrol

reprezinta o sursa de poluare importantapentru sol, apa de suprafata si subteran.

Agricultura care foloseste in excespesticide. Irigatiile.






SURSE DE POLUARE

Este posibila aparitia urmatoarelor fenomene:modificarea texturii solurilor, în masura în careapa contine aluviuni în suspensie;marirea continutului de saruri si modificareareactiei de la acid la alcalin prin irigarea cu apecare contin saruri;levigarea sarurilor

In functie de calitatea apei folosita lairigatii:





SURSE DE POLUAREDejectiile provenite de la ferme sinamolul statiilor de epurare raspandite pe

sol fara a fi tratate prejudiciaza exploatareaacestuia datorita poluarii biologice.Haldele cu deseuri radioactive (steril) provenite in urma exploatarilor miniere,

contin substante radioactive: Kaliu, Toriu,Uraniu, Cesiu, Strontiu cu o perioada defisiune de 25 – 50 ani.





IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Eroziunea solului

duce la dezertificarea si pierderea terenurilor

agricole.Saraturarea diminueaza apreciabil productia agricola.

Caile de transport rutier si benzi

transportoarepoate avea un impact negativ asupra peisajului.





IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Carierele, haldele modifica peisajul radical, schimba circulatia deapa de suprafata si subteran, distrugpesterile, depozitele fosilifere, paleontologice,speogenetice, restrange suprafata impaduritasi implicit habitatul.

Rezidurile menajere si industrialeafecteaza solul si apele subterane prin poluarebiologica si fizica.





IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Sondele, conductele de transport sirafinariile de petrol

degradeaza solul devenind inutilizabil. Agricultura prin folosirea excesivaa pesticidelor sau a irigarii cu apeuzate

creeaza o mineralizare excesiva a solului,afecteaza apele subterane, consecinta fiinddiminuarea productivitatii.





IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Industria in urma depunerii pulberilorsedimentabile

afecteaza in primul rand flora dar si fauna.Dejectiile provenite de la ferme sinamolul statiilor de epurare in urma

descompunerii substantelor organiceconduc la poluarea biologica si degradareaaccentuata a solului si culturilor.





Activitatea industriala depozitarea inadecvata adeseurilorsolide

depunerilor acidedegradarea solului prin lucrarilede exploatare a resurselor dematerii prime necesare industriei

Exploatarile geologice – metaleneferoase





Activitatea industriala Apele din mina si cele din statiile despalare a carbunelui:

Contin cantitati mari de saruri de magneziu,nichel, mangan, praf de carbune,

Utilizeaza cantitati mari de apa care pleaca încarcate cu steril zinc, cupru, fier si chiarcianuri.Evacuari de ape încarcate cu reziduuri se fac

si de la combinatele siderurgice,termocentrale, centrale atomo-electrice• Care neepurare, pot contamina apele râurilor cu

germeni, degaja un miros dezagreabil si pun înpericol fauna piscicola.





Activitatea industriala

In Caras - Severin activitateadin sectorul industrial adeterminat

scoaterea temporara din circuituleconomic a circa 57,3 ha terenuricare reprezinta cele patru halde dezgura situate în Resita si Otelu

Rosu.Haldele de steril rezultate dinexploatarile miniere ocupa osuprafata de circa 620 ha.





MASURI DE REDUCERE A POLUARII Impaduririle si exploatarea rationala

combat eroziunea solului si dezertificare

Sisteme de desecare – drenaj si irigatii despalareprevin saraturile.

Carbunele activ incorporat in sol sauadministrarea de adjuvanti,

reduc efectul negativ al pesticidelor.






Depozite de reziduri controlate (haldele)sunt locuri special amenajate, pe suprafete

orizontale avand straturi succesive de rezidurisi pamant, cu radier impermeabil, sistem decolectare a apei pluviale si statie de epurare,imprejmuire.

Tratarea chimica a solului folosindinstalatii speciale, prin excavarea soluluipoluat / degradat.





SECETA SI CONSECINTELE EI Seceta si fenomenele asociate acesteia,respectiv aridizarea si desertificarea,

reprezinta dupa poluare, cea de-a doua mareproblema cu care se confrunta omenirea, înultima jumatate de secol.Desertificarea înseamna degradarea

terenului în zonele aride, semiaride, cauzatade diversi factori, care includ variatiileclimatice si activitatile umane.





SECETA SI CONSECINTELE EI Aproximativ o treime din suprafataglobului revine terenurilor aride.Dintre terenurile aride cu folosinta agricola,

70% sunt moderat pâna la puternicafectate de degradare. Aproximativ o treime din suprafataagricola a României este afectata de o

seceta foarte severa, ceea ce înseamna cadin 100 de ani, în peste 40 de ani semanifesta acest fenomen.





SECETA SI CONSECINTELE EI Factorii care au dus la degradareasolului la nivel global sunt:

despaduririle (29,5% din terenuri)suprapasunatul (34,5%),managementul agricol defectuos (28%),

supraexploatarea (6,8%),activitatile bioindustriale (1,2%).





MASURI DE PREVENIRE A SECETEI

Protectia factorilor de mediu în conditii deseceta si desertificare;

Reabilitarea si dezvoltarea sistemelor deirigatii;Crearea de perdele si cordoane forestiere;Imbunatatirea regimului hidrologic în zonele

îndiguite ale râurilor;Terasarea terenurilor în panta pentruretinerea apei pe versanti;





MASURI DE PREVENIRE A SECETEI

Promovarea de culturi agricole alternativerezistente la seceta si a masuriloragrotehnice speciale;Reconstructia ecologica a padurilor afectatede uscare;Gestiunea resurselor de apa în conditii de

seceta;Monitorizarea zonelor de risc de desertificaresi seceta.





VA MULTUMESC!

TOPIREA GHETARILOR




INGINERIA MEDIULUI

Curs 4


TE INTERESEAZA ?





FACTORII BIOLOGICI

HRANA Vector de poluare

Factor limitativ al dezvoltariisistemelor ecologice

CARBONUL Are o mare importanta in structuraorganismelor





RISCURILE DE PERTURBARE

Mineralizarea CO2 de catre rocile alcaline siapa marinaReducerea fluxului de carbon reciclat prin

fotosinteza datorita defrisarii padurilorPrezenta C in natura:

99% in plante si 1% in animaleRaportul intre UMANITATE si MEDIU

UMANITATEA poate fi concentrata in 1/10 Km3

Importanta ACTIVITATII UMANE inDEZECHILIBRUL ECOLOGIC este FOARTE MARE

ale ciclului natural al C





SURSE LATENTE DE POLUARE

SURSELE NATURALE DE POLUAREPE PAMANT SUNT:

VULCANIIGAZELE CALDE SI RECI•Mofete si Fumarole

FURTUNILE DE PRAF





AGENTII POLUANTI

OZONUL

PRAFUL APELE SUBTERANE ACIDE SISALINE

GAZELE (Mofete si Fumarole)CARE INSOTESC VULCANII

POTENTIAL NATURALI





OZONUL SUBST. FOARTE PERICULOASA

PENTRU OMCHIAR IN CONCENTRATII REDUSE• Daca se geseste in aerul respirabil

STRATUL DE OZON ESTE UN STRAT PROTECTOR

• ECRAN DE PROTECTIE – IMPOTRIVA RADIATIILOR SOLARE ULTRAVIOLETE

RADIATIA ULTRAVIOLETAFUNCTIE DE LUNGIMEA DE UNDA, RADIATIAESTE ABSORBITA SAU TRECE PRIN STRATUL

• < 242.2 nm este absorbita total de OXIGEN• = 242.2 – 290 nm este absorbita total de OZON• = 290 – 320 nm patrunde partial in atmosfera

– Functie de concentratia de OZON – Anotimp, altitudine, latitudine





OZONULCMA – aerul respirabil este de:

0.01 ppm0.008 ppm SUA – Asmaticilor

CANTITATE MAI MAREReduce capacitatea vitalaEfecte tragice asupra pasagerilor si

echipajelor de zbor• Concentratiile masurate in timpul unor zboruriera de: 0.5, 0.6 ppm.





OZONUL

MASURI PRECONIZATEDIMINUAREA INALTIMII DE ZBOR

FILTRAREA AERULUI ALEGEREA ALTITUDINII DE ZBOR

• CONCENTRATIA ESTE DIFERITA FUNCTIE DE ALTITUDINE





OZONUL

GAURA DE OZON – descoperita in1985

Diminuarea dramatica a cantitatii de ozonin stratosfera in timpul primaverii australe(octombrie)Descoperita de o echipa britanica

1996 – masurata prin teledetectie (satelit)de catre americani – are o dimensiuneegala cu cea a continentului nord-american





OZONUL

LIPSA de ozon determina Aparitia poluarii radiante

• Cresterea fluxului de RU de la soare careajunge pe PAMANT si are efetsterilizant asupra organismelor

• Implicit asupra OMULUI producanddebutul cancerului de piele





OZONUL

Difuzia ozonului spre TROPOSFERA esteFRANATA de urmatorii factori:

Distrugerea OZONULUI de radiatia solaraReactia cu UMIDITATEA din TROPOSFERAreduce OZONUL din straturile de aer incontact cu biosfera

ZBORURILE in STRATOSFERASubstantele gazoase chimice care distrugOZONUL





APELE SUBTERANE

ACIDE sau SALINEPotabile sau Medicinale

APELE SUBTERANEContact prelungit cu

• Masivele de sare sau alte minerale – Se pot INFESTA cu substante TOXICE





APELE SUBTERANE

MASURIPURIFICAREA APELOR ACIDE

• PRIN RETINEREA IN LAGUNE DE DEPUNERE – CER INVESTITII FOARTE MARI

INTERCEPTAREA STRATULUI ACVIFER • INAINTE DE A AJUNGE LA STRATURILE DE

MINERALIZARE – CER FORAJE SUPLIMENTARE – 20% DIN COSTUL STATIILOR DE TRATARE CHIMICA





PRAFULImpiedica vedereaIngreuneaza respiratiaPrin depunere formeaza rocile eolieneIn fiecare an Atmosfera transporta 30milioane de tone de praf Invazia prafului se produce prin:

Depunere lenta Actiune dramatica – Furtunile de praf • In desert sau preerii





FUMUL

Fumul este inrudit cu PRAFULSursele de fum sunt:

Arderea deseurilor agricoleFocuri declansate instantaneu in PADURI

VOLUM

• 34*106 tone de fum + cenusa• 34*104 tone de HIDROCARBURI

– SUNT FOARTE PERICULOASE IN AER SI IN APA





PLANTELE

Agent Poluant – POLENULFACTOR ALERGEN

• FEBRA DE FAN – MEDICINA• POT PROVOCA CRIZE de ASTM

IN SUA• 12 milioane persoane alergice• Cheltuielile de imunizare in perioada de

raspandire a polenului sunt de 300 mil $





SURSE DE POUARE

CARACTERISTICE – NISEI UMANETOTALITATEA LOCUINTELOR PE GLOB

DESEURILEREZULTATE DIN ACTIVITATEAINDUSTRIALA

– DETERGENTI, COSMETICE, APARATE CASNICE,

AMBALAJEPROPRII EXISTENTEI UMANE – DEJECTII, CADAVRE, etc.





POLUARE – NISA UMANACLASIFICAREA

DESEURI SOLIDE - UMIDITATE VARIABILA• HARTIE

– ZIARE 12%, CARTOANE 11%, ALTE DESEURI 32%• METALICE

– FEROASE 7.5%, NEFEROASE 1.5%• ALIMENTARE 14%, TEXTILE 5%, LEMN 4%, STICLA 9%,

DESEURI DIVERSE 3%• TOTAL 100%

DESEURI LICHIDE – APELE UZATE• NECESARA DIMENSIONARII INSTALATIILOE DE

TRATAMENT





POLUARE – NISA UMANA

PRODUCE EFECTE IN CONTINUACRESTERE DATORITA:

Diversificarii deseurilor produse• Cresterii nivelului de traiCresterea cantitatii de deseuri pe cap delocuitor

Aglomerarea locuintelor individuale inmarile orase• Autoepurarea este limitata






PARTICULARITATIDESEURILE NU SUNT BIODEGRADABILE

SUNT TOXICEIARNA – INCALZIREA• CARBUNE, PETROL SAU GAZE SI LEMN• DESEURI SOLIDE

– CENUSA, FUM, ZGURA – CARACTERIZATI PRIN DISPERSIE TERITORIALA SI

CANTITATE






MASURA DE PROTECTIE• IZOLATIA TERMICA

• REDUCE CONSUMUL DE ENERGIE – REDUCEPOLUAREA• FOLOSIREA COMBUSTIBILILOR SUPERIORI SI

INVESTITII IMPORTANTE PENTRUREDUCEREA CONSUMULUI DECOMBUSTIBILI

• CENTRALE DE INCALZIRE CU RANDAMENTRIDICAT – 90%






POLUAREA UMANA este directproportionala cu densitatea populatiei

EVOLUTIA POPULATIEI PAMANTULUI1950-1825 – 500 mil – 1 miliard – 175 ani

1825-1930 – 1 miliard – 2 miliarde – 105 ani1930-1976 - 2 miliarde – 4 miliarde – 46 ani1976-2007 – 4 miliarde - 6,5 miliarde – 30 ani


TRANSPORTURILE




TRANSPORTURILE

SURSA DE POLUARECLASIFICARE

DUPA MODUL DE TRANSPORT

• TERESTRU, NAVAL, AERIANDUPA MIJLOACELE DE PROPULSIE• CU ABURI,• MOTOARE CU ARDERE INTERNA, ELECTRICE,

CU REACTIE• TRACTIUNE ANIMALA


TRANSPORTURILE




DUPA LOCUL SPECIFIC ALTRANSPORTULUI

TRANSPORT URBAN• RUTIER SAU PE SINE

TRANSPORT INTERURBAN• RUTIER, PE SINE, AERIAN, NAVAL

TRANSPORT INTERNATIONAL• RUTIER, PE SINE, AERIAN, NAVAL

TRANSPORTURILE

SURSA DE POLUARE


TRANSPORTURILE




MASINILE CU ABURI – CARBUNELE VAPORI CU APA, OXIZI DE CARBON,

FUMUL, CENUSA SI ZGURAMOTOARELE CU EXPLOZIE – PETROL

ARDEREA ESTE INCOMPLETA

• MONOXID DE CARBON, OXIZI DE AZOT,HIDROCARBURI NEARSE – FOARTE TOXICE

TRANSPORTURILE

SURSA DE POLUARE


TRANSPORTURILE




DIOXIDUL DE CARBON SI VAPORII DE APA AMPLIFICA EFECTUL DE SERA

OXIZII DE AZOT ACTIUNE IRITANTAPOTENTIAL TOXIC RIDICAT

HIDROCARBURILE NEARSE

FAVORIZEAZA APARITIA NEOPLASMULUIPLUMBUL – IMBUNATATIREA CIFREIOCTANICE

AGENT POLUANT FOARTE PERICULOS

TRANSPORTURILE

SURSA DE POLUARE





BIOSECURITATEA

Biotehnologia moderna este un domeniu relativ nou la nivel global

si a fost promovata de rezultatelesemnificative înregistrate în special înultimii zece ani de cercetare fundamentalasi aplicativa.

are ca obiect de studiu modificareagenetica, respectivOrganismele Modificate Genetic(OMG).




Organismele Modificate Genetic

România se afla, din acest punct de vedere, pe

ultimele locuri din tarile din Sud-EstulEuropei, devenind astfel un simpluCONSUMATOR al produselorbiotehnologiei moderne.






Beneficiile utilizarii plantelormodificate genetic (transgenice) se

concretizeaza în:productivitate sporita, prin combatereaeficienta a buruienilor, a bolilor si adaunatorilor;

profituri mai mari pentru producatori,prin reducerea costurilor de productiepreturi mai scazute pentru consumatori;





Organismele Modificate GeneticBeneficiile

reducerea globala a cantitatilor de pesticide,cu impact pozitiv asupra biodiversitatii,contribuind în acest fel la protectiamediului;reducerea dependentei de pesticideleconventionale, care au efecte nefasteasupra sanatatii cultivatorilor si aconsumatorilor; îmbunatatirea calitatii apelor freatice si desuprafata, prin reducerea reziduurilor depesticide.


O i l difi G i




OMG - ROMANIA

Suprafata cultivata cu PORUMBmodificat genetic.

2004 de 2000 m2 - Arad, Tecuci, Dâlga,Râmnicu Sarat, cu hibrizi de porumb marcaPioneer cu toleranta la anumite erbicide.


OMG




OMG

IMPACTUL ASUPRA OMULUI SI MEDIULUI HRANA modificata genetic reprezinta unprodus nou, cu proteine noi pe care nu

le-am mai consumat niciodata pâna acum.OMG sunt capabile de raspândire sireproducere, transferindu-si genele catre

organismele salbatice fapt care poatedetermina potentiale efecte negative aleorganismelor modificate


OMG




îmbolnaviri ale oamenilor, incluzând efecte dealergenicitate sau toxicitate la noile substantecontinute de OMG-uri;

îmbolnaviri ale animalelor si plantelor,incluzând efecte de toxicitateefecte asupra dinamicii populatiilor speciilor

aflate în mediul receptor si asupra diversitatiigenetice a fiecareia dintre aceste populatii;

OMG

POTENTIALE EFECTE NEGATIVE


OMG




contaminarea speciilor salbatice de polenulplantelor modificate genetic;rezistenta ce se poate dezvolta printredaunatori si boli;afectarea negativa a organismelor din sol decatre culturile de plante modificate genetic,

descoperit ca toxina Bt (Bacillus thurigiensis)persista în sol mai multe luni, cauzând astfelpotentiale distrugeri lantului trofic din sol;

OMG

POTENTIALE EFECTE NEGATIVE


OMG




OMG

POTENTIALE EFECTE NEGATIVEposibila modificare a unor agenti patogeni care arputea facilita transmiterea bolilor infectioasecompromiterea actiunii profilactice sau terapeutice a

unor tratamentegenele rezistente la antibiotice, adesea folosite îningineria genetica, ar putea fi transferate agentilorpatogeni din intestine;

efecte asupra circuitului carbonului si azotului innatura, prin modificarea capacitatii solului de adescompune materia organica.





VA MULTUMESC!





INGINERIA MEDIULUI

Curs 5






AGRICULTURA

PRINCIPALII FACTORI DEPOLUARE

EROZIUNEA SOLULUI ANIMALELEEXPLOATAREA AGRICOLA EXCESIVA


EROZIUNEA SOLULUI




EROZIUNEA SOLULUI

EROZIUNEA SOLULUI Ape

Influentata• Exploatarea nerationala a padurilor• Actiunea torentilor

– Aduc prejudicii iremediabile





ANIMALELE

ANIMALELEDISTRUG IREMEDIABIL VEGETATIA

IMPIEDICA REGENERAREAIN PADURILE TROPICALE• ELEFANTII DISTRUG CULTURILE SI

ARBORII – FAVORIZAND DEZVOLTAREA DESERTULUI





EXPLOATAREA AGRICOLA

EXPLOATAREA AGRICOLA EXCESIVA- MONOCULTURA

DETERMINA PERTURBAREA MEDIULUITerenul devine sarac in• Fosfor, calciu, azot, oligoelemente

• INFERTIL• Ingrasamintele (LIEIBIB) – ameliorareasolurilor – SURSA DE POLUARE







INSECTICIDELE, PESTICIDELEDISTRUG

• FLORA SI FAUNA

• NECESARE IN METABOLISMUL ECOSISTEMULUI – ALDRIN, ENDRIN, DDT, ETC.

IERBICIDELE AU ACELEASI EFECTEZOOTEHNIA

• SUBSTANTELOR CARE STIMULEAZA CRESTEREA• SURSA DE POLUARE PENTRU OM





AGRICULTURA MODERNA AGRICULTURA MODERNA

AMENAJAREA TERENULUI• BARAJE SI CANALE – IRIGATII

EFECTE POZITIVE• DEZVOLTAREA CIVILIZATIILOR

– EGIPT, MEXIC, CHINA

EFECTE NEGATIVE• SOLIDIFICAREA TERENULUI

– SUDUL IRAKULUI – NU EXISTA UN DRENAJ NATURAL SAU ARTIFICIAL – RIDICAREA NIVELULUI DE APA FREATIC

• LACUL ARAL – 1993 - RUSIA – A DISPARUT – DATORITA IRIGATIILOR AGRICOLE





POLUAREA INDUSTRIALA

CEA MAI IMPORTANTA SURSA DEPULUARE

POLUAREA LA LOCUL DE MUNCAPOLUAREA INDUSTRIALA GLOBALA• POLUAREA AERULUI

• PULBERILE INDUSTRIALE






POLUAREA LA LOCUL DE MUNCAPREZENTA SUBSTANTELOR SAU

FACTORILOR NOCIVI DIRECT LA LOCULDE MUNCAEFECT• BOLOLE PROFESIONALE

– Alergiilor, Afectarea vazului, auzului, mirosului






POLUAREA LA LOCUL DE MUNCA FACTORI NOCIVI• FRIZERIE, COAFURA

– COSMETICELE

• MOARA – PRAFUL DE FAINA

• CONSTRUCTII – FABRICILE DE MATERIALE – PRAF DE AZBEST, IPSOS, CIMENT

• CHIMISTII SI ANALISTII DE LABORATOR – SUBSTANTELE UTILIZATE






POLUAREA INDUSTRIALA GLOBALAEste dependenta de activitatea industrialaDepinde de consumul energeticPoluarea industriala se propaga prin

• Aer si apa

Poluarea aerului este afectata de• INDUSRIE – producatoare ENERGIE

– Gazele evacuate de centralele termice – Alte ramuri industriale

– Metalurgia, INDUSTRIA CIMENTULUI






IN 1968 IN SUA AU FOST ARUNCATE IN AER SUBSTANTE NOCIVE (F TRANS)

ARDEREA CARBUNILOR • Hc NEARSE – 0.2*106 TONE/AN• COX - 0.8*106 TONE/AN• NOX - 4.1*106 TONE/AN

ARDEREA PETROLULUI• Hc NEARSE – 0.1*106 TONE/AN• COX - 0.1*106 TONE/AN• NOX - 1.1*106 TONE/AN


O A A S A A





ARDEREA GAZELOR NATRALE• NOX - 4.7*106 TONE/AN

ARDEREA LEMNULUI• Hc NEARSE – 0.4*106 TONE/AN• COX - 1*106 TONE/AN• NOX - 0.2*106 TONE/AN

ARDEREA DESEURILOR (PRIN INCINERARE)

• Hc NEARSE – 1.6*106 TONE/AN• COX - 7.8*106 TONE/AN• NOX - 0.6*106 TONE/AN







ADAUGAPROCESELE INDUSTRIALE SPECIFICE

MIJLOACELE DE TRANSPORT• Hc NEARSE – 32*106 TONE/AN• COX - 100*106 TONE/AN• NOX - 20.4*106 TONE/AN

REPREZINTA SUBSTANTE TOXICEPENTRU ORGANISMELE VII







IN 2003, deseuriMinerit si Industrie, de 370

milioane tone(90%) sunt deseuri rezultatedin activitatile de extractie(minerit) – 331 milioane tone,

30,5 milioane tone deseuridin industrie si agricultura.

ROMANIA







Cea mai mare cantitate de deseuri dinactivitatiile extractive s-a generat înRegiunea 4 Sud-Vest

310 milioane tone, reprezentând 93,51%.Cantitatea reciclata/valorificata dedeseuri industriale, inclusiv deseurile

din minerit a fost24,783 milioane tone, reprezentând 6,85%

ROMANIA






POLUAREA INDUSTRIALAROMANIA






POLUAREA INDUSTRIALA ROMANIA

CEL mai MARE impactpotential asupraMEDIULUI înconjurator

SANATATII populatiei.Proprietati specifice:inflamabilitate,corozivitate, toxicitate.


NAMOLURILE




NAMOLURILE

Namolurile provintratarea apelor uzate orasenesti,

industriale si de la potabilizarea apei.Principala sursa de producere anamolurilor o reprezinta

statiile de epurare urbane.


NAMOLURILE




NAMOLURILE

Apele uzate tratate înstatiile de epurareprovinZonele populateIntreprinderi industriale,

racordate la canalizare

sau apele sunttransportate cu vidanjala unitatile neracordate.


NAMOLURILE




NAMOLURILE


NAMOLURILE




NAMOLURILE


F b i il d i t ROMANIA




Fabricile de ciment - ROMANIA

Mare producatoare de poluare Grija fata de mediu este esentiala

Protectia Mediului inconjurator este oprioritate in Uniune EuropeanaFirmele au inceput sa investeasca

protectia mediului, in combustibilialternativi si materii prime.







A aparut si in Romania conceptul destatii ecologice de betoane

Exista aproximativ 13 statii ecologiceNOUTATEA

Tehnologia utilizata permite

• reducerea la zero a emisiilor de praf si azgomotului• reciclarea reziduurilor de ciment proaspat







EMISIILE DE PRAF AU SCAZUTCONSIDERABIL

Noi tipuri de filtreModernizarii celor existenteImplementat un standard global pentrumasurarea

• emisiilor de praf, dioxid de sulf (SO2), oxizilorde azot (Nox), a compusilor organici volatili,precum si pentru monitorizarea altor emisii,cum ar fi metalele grele


O N U




O N U RAPORT al ONU400 de specialisti sicitat de cotidianulThe Times

Ritmul - omul a utilizatresursele planeteiin ultimii 20 de ani

pune in pericolsupravietuirea omenirii


Deseuri si depozitarea lor

http://www.timesonline.co.uk/tol/global/

http://www.timesonline.co.uk/tol/global/




Deseuri si depozitarea lor

Deseuri periculoase Deseuri municipale


Impactul asupra mediului





Impactul generat de deseurileproduse si depozitate necontrolat

consta în Afectarea calitatii factorilor demediu

afectarea solului si subsolului prininfiltrarea levigatului.







Aportul de substante organice siminerale poluante provenite din

descompunerea deseurilormodifica caracteristicile chimice ale soluluirespectiv concentratiile de azotati, azotiti,metale grele si substante organicenebiodegradabile





Poluarea atmosferei prin:emisia în atmosfera a gazului de

fermentare rezultat din procesul dedescompunere a de eurilor;gazele de esapament evacuate de

vehiculele care asigura transportuldeseurilor.


RAPORT al ONU




RAPORT al ONU

Potrivit studiului, fiecare locuitor alplanetei consuma, in acest moment, ocantitate de resurse cu o treime mai mare decat poate suporta planeta.Expertii au calculat ca fiecare persoana arenevoie de 21,9 hectare de pamant pentru

a-si acoperi necesitatileIn conditiile in care capacitatea planetei este de doar 15,7 hectare de persoana.


RAPORT al ONU




RAPORT al ONU

Unul dintre motive este acela capopulatia planetei a crescut,

In ultimii 20 de ani, cu 34 deprocenteDe la 5 miliarde de locuitori, in

1987,La 6,7 miliarde, in prezent - 2007.


RAPORT al ONU




RAPORT al ONU

30% dintre amfibiene,23% dintre mamifere

12% dintre pasarisunt amenintate cu disparitia,In timp ce unul din 10 rauri

importante ale planetei seaca infiecare an.


RAPORT al ONU




RAPORT al ONU

Verdictul dat de specialistii Programuluide Mediu al Natiunilor Unite

Apel urgent la actiune Expertii atragand atentia ca nu mai estemult pana cand situatia va deveni

una fara cale de intoarcere




VA MULTUMESC!




CONTINUTUL PROIECTULUI




PIESE SCRISE: Solutia adoptata si justificarea eiProbleme generale

Functiuni ale diferitelor spatii de locuit

Suprafete optime ale incaperilorIntcmirea schitei functionale

• Tipuri de pereti – Pereti exteriori portanti – Pereti interiori autoportati sau despartirori

Fazele de executie a planului parter• Dimensiunile golurilor de usi si ferestre pentru cladiri de

locuit• Semne conventionale uzuale



TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

Etapele Proiectului




Etapele Proiectului

Determinarea rezistentelor termicespecifice unidirectiona

SCHITE – Perete exterior, planseupeste subsol, planseu peste parter. TABEL – Perete exterior, planseu

peste subsol, planseu peste parter.




Etapele Proiectului




Etapele Proiectului

DETERMINAREA REZISTENTELOR TERMICE SPECIFICE ALE ELEMENTELOR

TABELAR

Element Nr strat Denumirea sratului d Grosime ConductiRezisten

Rezistenta

totala a

elementului

Suprafata interioara 0.125

1 Tencuiala interioara 0.01 0.84 0.011902 Zidarie 0.24 0.7 0.34285

3 Termoizolatie 0.1 0.04 2,58

4 Tencuiala exterioara 0.05 0.84 0.05952

Suprafata exterioara 0.04 3,58 E l e m e n t u l 1

REZISTENTE TERMICE SPECIFICE




Caracteristici Geometrice





0.00

Inaltimea liberaa parterului

HINCALZIT

Inaltimeaparterului

3.00

Schita cladirii cu determinareainaltimii libere a parterului.

Inaltimea libera a parterului masurata intre fata superioaraa pardoselii si tavan.Regimul de inaltime al

parterului este determinatintre fata superioaraa pardoselii si fata

superioara a tavanului.







Aria tamplariei exterioare (A4). Aria peretilor exteriori (A5).

A5=P*H- A4

Anvelopa cladirii (A). A=A1+A2+A3 +A4+ A5

Volumul încălzit al cladirii (V). V= A1*H


PUNTI TERMICE




PUNTI TERMICE

PUNTE TERMICA Reprezinta o zona a anvelopei unei cadiri incare fluxul termic - UNIDIRECTIONAL• Este sensibil modificat prin

– Penetrare partiala sau totala a elementelor deconstructie cu conductivitate termica diferita

– O schimbare de grosime a elementului deconstructie

– O schimbare intre ariile suprafetelor interioare

si exterioareEx: Colturile de peretiColturile dintre pereti si plansee




PUNTI TERMICE VERTICALE





1

ROST VERTICAL CURENT (T)

2 INTERIOR

EXTERIOR

INTERIOR

1 = 2 = 0.02 W /m

3. Punte CurentaRost Vertical Curent (T)

Lungimea Puntilor = HINCALZIT




ETAPELE PROIECTULUI




Determinarea rezistentelor termice specificecorectate (R`)

[m2∙K/W] 'U

1'R

A A

l

R

U

)(1

'

R – rezistenţa termică specifică unidirecţională în câmp curent, în zona fără punţi, unde elementul este alcătuit din unul saumai multe straturi din materiale considerate omogene,

fără punţi termice, inclusiv straturi de aer neventilat, toate dispuse perpendicular pe direcţia fluxului termic:




INGINERIA MEDIULUI

Curs 7

Asistent univ. dr. ing.

DANIEL LEPADATU

Adresa de contact: [email protected]


Poluarea Industriala




PULBERI INDUSTRIALE – CLASIFICARE Agenti poluanti importanti

• Pulberea sau praful

Clasificarea se poate face dupa:• Natura substantelor care compun pulberea• Dimensiunile particolelor• Actiunea asupra organismului• Gradul de patrundere si retinere a particolelor

in plamani


PULBERI INDUSTRIALE




Dupa natura particolelorPulberi Anorganice

• Metalice (Zn, Pb, Fe, Cu, Mn, etc.)

• Minerale (SiO2 , silicati, etc)• Sintetice (coloranti sintetici anorganici, anumite

pesticide)

Pulberi Organice

• Vegetale (lana, par oase, coarne)• Animale• Sintetice (coloranti sintetici organici, anumite pesticide)




PULBERI INDUSTRIALE




Clasificare dupa Dimensiuni – ZangelergPulberi cu Dmediu = 10 m• Nu sunt periculoase pentru organism – nu pot

patrunde in alveolele pulmonarePulberi cu Dmediu = 0.2 - 10 m • Actiunea cea mai toxica o au particolele de 0.2-

2 m

Pulberi cu D sub 0.1 m • Nu au actiune nociva pentru organism


PULBERI INDUSTRIALE




Dupa actiunea asupra organismuluiPulb cu actiune toxica generala – pot saunu produce leziuni ale plamanilor (Pb, As,

Be)Pulb iritante sau corozive (var, arsenic)Pulb care produc reactii alergice – astm,rinite, urticarie, etc.Pulb care produc cancer (materialeradioactive, combinatii ale Cr cu Arsenic)


PULBERI INDUSTRIALE




Dupa actiunea asupra organismuluiPulberi infectate care vehiculeaza diferitimicrobi sau virusi (praf de carpe, lana,deseuri, etc.)Pulberi anorganice netoxice, pulberi inertesau neproliferative (carbuni, Fe, Al, etc.) si

pulberi neproliferative (SiO2, Be, etc.)




PULBERI INDUSTRIALE




Surse industriale de poluareINDUSTRIA• Metalurgia neferoasa

Sursa de poluare• Furnale si topitorii

Agent poluant• Fum, fumuri de ulei si metale


PULBERI INDUSTRIALE




Surse industriale de poluareINDUSTRIA• Rafinarii de petrol

Sursa de poluare• Regeneratorii si catalizatorii, incineratorii de

namoluri

Agent poluant• Praf de catalizatori, cenusa de namol


PULBERI INDUSTRIALE




Surse industriale de poluareINDUSTRIA• Cimentului Portland

Sursa de poluare• Cuptor, Uscator, Sistem de manipulare

Agent poluant• Praf de ciment si alcalin


PULBERI INDUSTRIALE




Surse industriale de poluareINDUSTRIA• Fabrici de hartie

Sursa de poluare• Cuptoare de recuperare a chimicalelor si de

calcar

Agent poluant• Prafuri de substante chimice




PULBERI INDUSTRIALE




Surse industriale de poluareINDUSTRIA• Cocserii

Sursa de poluare• Incarcare descarcare celulele cuptorului, racire

manipulare

Agent poluant• Praf de cocs, gudroane de carbon


PULBERI INDUSTRIALE




Surse industriale de poluareINDUSTRIA• Fabrici de sticla si a fibrei de sticla

Sursa de poluare• Manipulare materii prime, cuptoare de sticla,

tragerea firelor Agent poluant

• Praf de materiale, ceata de acid sulfuric, oxizi,alcaline, aerosoli de rasini.


PULBERI INDUSTRIALE




Emisia de substante Pulverulentenecontrolate

SIDERURGIE – 10 KG/Tona de otelFONTERII - 8 KG/Tona de otelPROCESAREA ALUMINIULUI• 450 KG/Tona de otel

TOPITORII - DE BRONZ SI ALAMA• 10 KG/Tona de otel






FUMUL: contiennent Des gaz acides toxiques quiretombent avec la pluie (ex:SO², oxyde de soufre).

On parle alors de pluiesacides qui sont néfastes pourla végétation et les êtresvivants.

A cela s'ajoutent les émissionsde CO² (dioxyde de carbone)et de CO (monoxyde decarbone), très toxique.




APA: Une usine qui utilise, puis rejette de l'eau pour son processdoit être équipée d'une station d'épuration (STEP).Un traitement primaire élimine les matières en suspension(ex: résidus de lavage, corps gras, huile),puis un traitement secondaire élimine les matières ensolution (ex: produits chimiques, métaux lourds).En réalité, seulement 65% des eaux usées passent en

station d'épuration et le traitement secondaire n'estgénéralement pas mis en application (bien souvent pour desraisons de coût).




CATASTROFE MARITIME




18 mars 1967 Pétrolier libérienTorrey Canyon

Chargé de 119 000tonnes de brut,S‟échoue entre les

îles Sorlingues et laCôte britannique.


CATASTROFE MARITIME




15 décembre 1976 ARGO MERCHANT unezone de pêche(Buzzards Bay,

Massachusetts)21 décembres'est coupé en deuxmorceaux et a perdu enmer

29.14 millions de litres depétrole


CATASTROFE MARITIME




16 mars 1978 pétrolier libérien AmocoCadiz transportant vers

Rotterdam 220 000tonnes de pétrole brut duGolfe Persique, dérivevers la côte bretonne(Finistère - France) dans

une forte tempête.


CATASTROFE MARITIME




3 juin 1979 Dans le golfe du Mexique Une éruption de pétrolesouffle la plate-forme deforage offshore Ixtoc 1

C'est un accident rare, mais pas exceptionnel.

De telles éruptions ont affecté en particulier

• la plate-forme Ekofiske bravo en mer de Norvège en 1977,

• le puits de l'île Laban (Iran) en 1971,

• le puits 21 de Santa Barbara (Californie) en 1969.

Cette éruption va durerelle ne sera stoppée que le 23 mars 1980,

après 295 jours d'effortsquantité totale de pétrole déversée ne sera jamais exactement connue :

- 470 000 tonnes selon les plus prudentes- 1 500 000 tonnes.


CATASTROFE MARITIME




19 juillet 1979 Deux super-pétroliersen charge, l‟Atlantic

Empress (276 000tonnes) et l‟AegeanCaptain (200 000tonnes de brut) entrenten collision en mer desCaraïbes, au large del‟île de Tobago.


CATASTROFE MARITIME




1 novembre 1979 Le BURMAH AGATE estentré en collision avec lecargo MIMOSA au sud de

Galveston (Golfe duMexique). Environ 9.84millions de litres ont étédéversés dansl'environnement et 29.5

millions de litres ont étébrulés à bord.


CATASTROFE MARITIME




7 mars 1980 Le pétrolier malgacheTanio, chargé de 26 000t pétrole

se casse en deux par lemilieu, au nord de l'île deBatz (Finistère)une forte tempête et descreux de 7 mètres. cet accident fait huitvictimes et au moins6 000 t de pétrole sontrépandues à la mer.


CATASTROFE MARITIME




5 décembre 1987Le cargo "Cason", transportant 1100 tonnes de produits chimiques,s'échoue sur les côtes espagnolesprès du Cap Finisterre.

Le navire prend feu suite à uncontact entre l'eau de mer et dusodium chargé en pontée dans desconteneurs.Dans l'incendie, 23 des 31membres d'équipage périssent.

Nuit de 10 au 11 décembre, unesérie d'explosions secouent lenavire


CATASTROFE MARITIME




24 mars 1989 Le pétrolier Exxon Valdezs‟échoue en baie du princeWilliam (Alaska) avec 180 000tonnes de brut à bord.

Quarante mille tonnes partentà la mer, venant toucher plusde 1700 km de côtes. Avec près de 10 milliards defrancs payés à ce jour et unefacture finale qui pourrait

dépasser 25 milliards de francs,c‟est de loin la pollutionpétrolière la plus chère del‟histoire.




CATASTROFE MARITIME




8 juin 1990 Le MEGA BORG adéversé 19.3 millions de

litres de pétrole à la suited'une explosion et d'unincendie. L'incident s'estproduit à proximité descotes texanes(Galveston).


CATASTROFE MARITIME




16 septembre1990

Le JUPITER

déchargeait dumazout dans la baieCity (Michigan)quand un feu a

débuté à bord dubateau.


CATASTROFE MARITIME




10 avril 1991 Le pétrolier Agip Abruzzo, ancré devantLivourne, est heurté dans le brouillardpar le ferry Moby Prince

un gigantesque incendie se déclare. Ildurera 7 jours et fera 143 morts, 130km de côtes sont polluées.Le lendemain, le 11 avril, le pétrolierchypriote Haven, mouillé au large de

Gènes, chargé de 144 000 tonnes debrut, prend feu, explose et se brise entrois parties.


CATASTROFE MARITIME




3 décembre 1992 En voulant entrer dans leport de La Corogne

avant l‟aube, par trèsmauvais temps, lepétrolier-minéralier grec Aegean Sea, chargé de80 000 tonnes de brut,s‟échoue, se brise etbrûle pendant 24 heures.


CATASTROFE MARITIME




5 janvier 1993 Le pétrolier libérien Braer,en route de la Norvègevers le Canada, s‟échoue

à la pointe sud des îlesShetland suite à uneavarie de machine dansune forte tempête et sedisloque, libérant toute sacargaison de brut dans laMer du Nord.


CATASTROFE MARITIME




10 aout 1993 Une collison entre 3 bateauxs'est produitedans la baie deTampa (Floride): la barge

BOUCHARD B155, le cargoBALSA 37, et la barge OCEAN255. Le BOUCHARD B155 aperdu environ 1.3 million delitres de pétrole dans la baie.

Ci dessus la photo de l'OCEAN255 après la collison.


CATASTROFE MARITIME




15 février 1996 Le pétrolier libérien SeaEmpress, chargé de130 000 tonnes de brut,

s‟échoue sur des récifs auxapproches du port deMilford Haven (pays deGalles).Il ne peut être libéré que 5

jours plus tard, après avoirperdu un peu plus de lamoitié de sa cargaison.


CATASTROFE MARITIME




2 janvier 1997En route de Changaï vers leKamchatka avec 19 000 tonnesde fuel intermédiaire à bord, lepétrolier russe Nakhodtka chaviredans une tempête à l'ouest del'île japonaise de Honshu et sebrise en deux. Les 31 membresde l'équipage peuvent êtresauvés, mais pas le capitaine.

300 km de côtes C'est la plus grande marée noire jamais vécue par le Japon.


La pollution par le pétrole




Récupération du pétrole sur les côtesLes déchets sont collectés manuellement• mis dans des sacs plastiques puis rassemblés

en arrière côte.Nettoyage est mécanique• les bennes de sable et de fuel ramassés sont

directement dirigées par camions vers lescentres de stockage provisoires.






Le stokageStockés selon les règles de sécurité envigueur :• aire de stockage imperméable ;• collecte des eaux de ruissellement,• systèmes de drainage...






Traitement actuellement envisagéesLe traitement thermique: il s'agit de brûler lefuel par incinération ou de le vaporiser pour traiter

ensuite l'effluent gazeux (désorption) et obtenir infine un sable propre.Les techniques existent : incinérateurs,cimenteries, fours à chaux, four à lit fluidisé mais

il faut étudier la possibilité de les adapter auxtypes de déchets récoltés sur le littoral.






Le traitement physico-chimique :l'objectif est de séparer le déchet en différentesphases (fuel, eau, solide) par des procédés physiques

(gravité, centrifugation…) ou chimiques (utilisationde tensio-actifs, solvants biodégradables…).

Les premiers tests réalisés notamment au CERT sontencourageants mais ils doivent être affinés par des

essais sur pilotes en vraie grandeur.Les phases séparées pourraient ensuite devoir subirun traitement de finition.






La stabilisation à la chaux : l'objectif est de transformer les déchetspâteux en poudre sèche plus facilementmanipulable.Le produit obtenu pourrait alors être utiliséen couche intermédiaire dans les

décharges de classe 2 voire 3, en souscouche routière ou être incinéré.






Le biotraitement :l'objectif est d'aider les bactéries déjà présentesdans les déchets à " dégrader " plus rapidementles polluants.Des tests de faisabilité sont en cours au GRL (Elf),au Muséum d'histoire naturelle et à l'Université deMarseille.Ce procédé pourrait éventuellement être utilisé

pour certains déchets comme le sable, dans lecadre d'un post-traitement, pour dégrader lesdernières traces de pollution.





VA MULTUMESC!

INGINERIA MEDIULUI





INGINERIA MEDIULUI

Curs 8


DANIEL LEPADATUAdresa de contact: [email protected]


Poluarea Industriala




Substante nocive – poluarea industrialaEfect grav – emisiile cu caracter toxic ARSENUL – provine din minereuri care contin

arsen• Pana in 1950 era folosit in medicina• Tonic si pentru afectiunile pielii• In 1980 – Pacientii care l-au folosit au fost depistati cu

TUMORI CANCEROASE• Urmare a acestui incident

– A fost retras de pe piata medicamentelor


Substante toxice




BARIULEste ingerat in cantitati mari sub formainsolubila• Examenelor radiologice

Este toxic pentru organism daca patrundein forma solubila


Substante toxice




BORULDezinfectant – Acid boricIn cantitate mare devine periculos pentrusistemul nervos centralLa un timp indelungat de folosire seproduce boala numita – BOROISM

• Intoxicatie cronica


Substante toxice




CADMIULFactor de intoxicare in masa in JaponiaSe gaseste in cantitati mari in apele uzateeliminate prin instalatiile de galvanizare

CLORULSubst. Toxica. Folosit in Purificara ApeiFolosita in Primul Razboi Mondial (Arma Chimica)

Dar nu trebuie sa depaseasca 250 ppm Apa capata miros neplacutPrezent in AER – produce INTOXICATII si chiarMOARTE


Substante toxice




CROMUL Actiune toxica numai in stare de valentasuperioara (Cr64)

Produce mutilarea celor care intra in contactBoala – Eroziunea septului nazal

CIANURILE

Snt folosite in galvanosteghie Actiune toxica rapida


Substante toxice




CUPRULIn cantitati reduse este asimilat inmetabolismul uman

Folosit in industrieIn procente mari afecteaza ficatul

SULFATII

Influienteaza negativ gustul apeiProduc efecte laxative


Substante toxice

PLUMBUL




PLUMBULEste generator de saturnism

• Efecte la a doua generatie

Se gaseste in cantitati mari in vopsele, in bateriile deacumulatori, Substante antidetonante

ZINCULOligoelememt folositor omuluiSarurile de zinc prezente in apa ii dau acesteia unaspect laptosIn cantitate mai mare (40 ppm) produce alterareagustului


Substante toxice




ARGINTULMetal nobil cu efect toxic asupramicroorganismelor

In cantitati mari (peste 0.05 ppm) producecolorarea in albastru gri• A pielii

• Ochilor• Membranelor mucoaselor


Substante toxice

MERCURUL




MERCURULMetal greu, toxicUtilizat in fabricarea termometrelor, aparate demasura, productia de mase plastice

In Japonia (Golful Minamat) – fabrica deversadeseuri cu continut de mercurEfectele asupra omului

• Aparitia maladiilor la sistemul nervos (peste 10 ppm)

La submarinele folosite in cele 2 razboaiemondiale s-a flosit tesarea cu mercur

• In timp, la submarinele scufundate rezervoarele s-aucorodat si s-a produs deversarea mercurului in mare siapoi la OM.


Substante toxice

MONOXIDUL DE CARBON




MONOXIDUL DE CARBONEste cel mai cunoscut si cel mai raspandit poluantdin aer

Emisiile totale de CO depasesc emisiile tuturorcelorlalti poluanti la un locEfectul toxic asupra OMULUI depinde de procentuldin AER. Poate produce moartea.Sursele de poluare cu CO

• Gazele de esapament ale vehicolelor• Surse industriale


Substante toxice

DIOXIDUL DE CARBON




DIOXIDUL DE CARBONSe gaseste in atmosfera in proportie de0.03%

Intoxicarea apare daca procentul de CO2 depaseste 20%Intre 8 – 20% posibilitatea de supravietuireeste limitata

Intre 3 – 8% apar tulburari respiratorii• Cianoza, tulburari de circulatie


Substante toxice

O O




OXIZII DE AZOTProvin din arderea combustibililor si din surseindustriale (acid azotic, procese de nitrare,

fabricarea combustibililor pe baza de NO2 – lichidde propulse al rachetelor cosmice)La o expunere de 1 ora la 25 ppm de NO2 seproduce caderea frunzelor la copaci

Pentru animale NO2 este de 4 ori mai mareManifestare – reducerea vizibilitatii


Dezastru ecologic în Marea Neagră

Un ade ărat dezastru ecologic în Marea Neagră

10, 11, noiembrie 2007




Un adevărat dezastru ecologic în Marea Neagră.Un fenomen care se produce o dată într-un secol.Asta spun specialiştii despre furtuna produsăduminică în strâmtoarea Kerci.Autorităţile ruse au anunţat că în total13 nave au fost afectate de vântul extrem deputernic

cinci s-au scufundat - toate erau rusesti iar opt au eşuat.



Strâmtoarea Kerci




Strâmtoarea Kerci



Furtuna din zona Stramtorii Kerci a dus la




Furtuna din zona Stramtorii Kerci a dus laavarierea:5 nave sub pavilion rusesc:Doua cargouri incarcate cu sulf s-au scufundat,

Carena unui petrolier, Volganeft 123, s-a rupt.Un alt petrolier rusesc Petrolierul Volganeft 139- s-a rupt in douaDe asemenea, un cargobot sub pavilion Georgian,

cu 17 persoane la bord si care transporta 5.600 detone de fier vechi, s-a scufundat in Marea Neagra inapropiere de Crimeea (Ucraina).



Ci 1 300 d t d f t




Circa 1.300 de tone de pacura au fostdeversate, in Marea Neagra dupa ce:

Petrolierul rusesc Volganeft 139, apartinand

firmei Volganeft, era incarcat cu 4.000 de tone detitei brut - s-a rupt in doua Accidentul s-a produs in Stramtoarea Kerci, careleaga Marea Neagra de Marea Azov, in timp ce

nava se afla in zona de stationare a PortuluiKavkaz



“M i ii i a ignorat a ertismentele d




“Marinarii ruşi au ignorat avertismentele defurtună pe care le-am emis în mod repetat.Le-am spus că vântul va ajunge şi la 35-38 de

metri pe secundă.Dar au decis să-şi continue drumul, crezând cănavele lor vor rezista”

spune Elima Nogai, director Căpitănia postului Kerci

Potrivit oficialilor rusi, accidentul s-a produs dincauza valurilor de peste cinci metri inaltime si avantului care sufla cu circa 100 km/h.



D ă ii d t d t l j î M

IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI




Două mii de tone de petrol au ajuns în Marea Neagră, iar dimensiunile catastrofei ecologiceîncep să capete contur.

30 de mii de păsări au murit,Câteva mii de pasari se zbat între reziduuri.

Peste 9.000 de peşti au murit

Agenţia rusă de mediu nu exclude nici formarea de ploi

acide în regiunea Krasnodar în urma deversăriicantităţii mari de sulf în Marea Neagră.



Pagubele provocate de poluarea Mării Negre dupăIMPACTUL ASUPRA MEDIULUI




Pagubele provocate de poluarea Mării Negre, dupăfurtuna de duminica trecută, se ridică la 8,5miliarde de euro, potrivit unei estimări difuzate

joi de autorităţile ruse.Suma include

Costul lucrărilor de curăţire, pentru care vor fi necesaricel puţin 10 ani,Refacerii mediului natural din nordul Mării Negre.Din fericire pentru noi, autorităţile de la Moscova -susţin că pata de petrol se îndreaptă spre Marea Azov şinu spre litoralul românesc.


Dezastru ecologic în Marea Neagră IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI





Dezastru ecologic în Marea Neagră IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI






În regiunea dezastrului ecologic din

CEL MAI GRAV ACCIDENT




În regiunea dezastrului ecologic dinMarea Neagră continuă operaţiunilede curăţare a apelor poluate, dar şicele de căutare a persoanelor

dispărute.Peste 200 de oameni, 3 elicoptere şi 11nave s-au aflat în zona unde s-audeversat duminică 1.300 de tone deţiţei.

Cel puţin cinci marinari au murit şi20 sunt daţi dispăruţi în urmafurtunii de duminică.


Romania, pe locul 13 in topul 34,5 mil de tone de CO2 poluatorilor din Europa




MONDIALI - SUA - 2,79 miliarde de tone

II - China - 2,68 milioane de tone

III - Rusia - 661 milioane detone

Emisiile din sectorul energetic reprezinta25% din totalul emisiilor de dioxid decarbon la nivel global, reprezentandprincipala cauza a incalzirii globale.

EUROPA

I - Germania - 356 de milioane de toneII - Marea Britanie - 212 milioane de tone

III - Polonia - 166 milioane tone


Intre 2000 si 2006 – cele mai

ucigatoare dezastre din ultimii 20 de aniSapte dintre cele mai ucigatoare zece




Sapte dintre cele mai ucigatoare zecedezastre din ultimii 20 de ani s-aupetrecut intre 2000 si 2006

Avertizeaza comisarului UE pentruDezvoltare si Ajutor Umanitar, Louis MichelIntr-un mesaj destinat cetatenilor celor 27de state membre ale Uniunii, cu prilejul

“Zilelor Dezvoltarii Europene


Dezastre din ultimii 6 de ani




A villager runs from a forest fire in Miranda Do Corvo in Portugal






An aerial view shows flooding in Berne, Switzerland






The water levels in much of Switzerland have stabilized. Here in Lucerne,residents and tourists keep their feet dry on wooden boardwalks.

TOPIREA GHETARILOR






The Regensburg city center is threatened by the raging waters of the Danube.

TOPIREA GHETARILOR






In much of the Alpine region, the waters have now subsided,leaving behind mountains of mud and devastation.

TOPIREA GHETARILOR






A man passes a street hit by floods from the Loisach river in Eschenlohe, southern Germany.

TOPIREA GHETARILOR






A rescuer fixes cables to the car of a 72-year-old woman stranded in her car in a river near St. Leonhard, Austria.The woman suffered shock but no injuries and her car was saved.

TOPIREA GHETARILOR






Much of Ulm-Wiblingen lies under water

TOPIREA GHETARILOR






Soldiers carry sandbags to reinforce a dam near Freising, southern Germany, where floods were expected Wednesday.

TOPIREA GHETARILOR






Villagers walk on a road damaged when a river burst its banks in Villard-Bonnot, southeastern France.

TOPIREA GHETARILOR






Firefighters move residents to safety in Cesky Tesin in the Czech Republic.

TOPIREA GHETARILOR






An empty railway track after a train was derailed by floods in Austria.

TOPIREA GHETARILOR






TOPIREA GHETARILOR


Intre 2000 si 2006 – cele mai ucigatoare

dezastre din ultimii 20 de ani

In ultimii ani a devenit foarte clara




In ultimii ani, a devenit foarte claralegatura dintre schimbarea climatica si frecventa plus intensitatea

fenomenelor naturale extreme”. UE vrea sa traga un semnal de alarmaca simplele discursuri “ingrijorate”

fata de incalzirea climei nu mai sunt deniciun folos.

TOPIREA GHETARILOR


Schimbarile Climatice in UE

Statele UE sunt pe cale sa cale sa-si




Statele UE sunt pe cale sa cale sa sireduca emisiile cu efect de sera cu 20 lasuta pana in 2020.

Statele membre contribuie cu numai 14la suta la totalul emisiilor nocivedispersate anual in atmosfera.

TOPIREA GHETARILOR



UE este cel mai mare furnizor de ajutor




UE este cel mai mare furnizor de ajutorpentru dezvoltare – oferind,

in urmatorii sase ani:

23 miliarde euro catre 78 de state din Africa,Pacific si Caraibedar eforturile europene ar putea sa ramana faraefect.

Incalzirea climeicauza a saraciei si foametei

TOPIREA GHETARILOR



Desi contribuie cel mai putin la incalzirea




Desi contribuie cel mai putin la incalzireaplanetei pentru ca, adesea, nici nu dispun deindustrie:

Statele care beneficiaza de ajutorul UE suntsi cele mai vulnerabile in fata incalzirii globale.Mii de kilometri de coasta sunt in pericol de a fiinundateTerenurile agricole devin neproductive din cauza

seceteiComunitati intregi nu se mai bucura de nicioprotectie naturala in calea intemperiilor din cauzadespaduririlor.

TOPIREA GHETARILOR



Toate acestea vor provoca sute de




Toate acestea vor provoca sute demilioane de “refugiati climatici” panain 2050, dintre care multi ar putea bate

la portile Europei. Asadar Uniunea se afla deopotriva infata unui imperativ moral

a reduce saracia, respectiv incaplzireaclimei, o cauza directa a acesteia

TOPIREA GHETARILOR





TOPIREA GHETARILOR





VA MULTUMESC!

INGINERIA MEDIULUI





INGINERIA MEDIULUI

Curs 9



TOPIREA GHETARILOR


Binecuvântarea UE pentru centrala

nucleară Belene - BulgariaJurnalul Naţional




ţDezvăluia în august că la 100 de kilometri de Bucureştiar urma să fie construită o centrală nucleară exclusiv pe

piese ruseşti scoase din uz.

Între timp, subiectul a ajuns şi în presa internaţională,care anunţă, citând presa bulgară, că zilele viitoare UEva da aviz favorabil proiectului Belene, care poatedeveni

O adevărată bombă nucleară,

Un al doilea Cernobîl.

TOPIREA GHETARILOR


C entrala nucleară Belene - BulgariaThe Guardian spune că, în caz de accident, centrala ar putea elibera radioactivitatea a

100 de bombe tip Hiroshima. O f î l ă i ă G l




O afacere în spatele căreia stă Gazpromul.Proiectul datează din anii ’80, când guvernul comunist al lui Todor Jidkov a luat hotărârea să construiască centrala.De atunci au apărut şi criticile, care atrăgeau atenţia că ridicareaunei centrale într-o zonă cu mare grad seismic este o bombă cuceas.The Guardian atrage atenţia că, în urma cutremurului din 1977,zona a fost grav afectată, 120 de persoane murind la doar 14 km deunde ar urma să fie amplasată centrala.

Totuşi, în 1985 a început construirea celor două reactoare alecentralei de la Belene.În 1990 s-a renunţat însă la planuri.

TOPIREA GHETARILOR


C entrala nucleară Belene - Bulgaria

PUTERE CÂT 100 DE BOMBE HIROSHIMA.The Guardian spune că s-a hotărât acest lucru după ce




p pAcademia Bulgară de Ştiinţe a dat publicităţii în 1990 un studiu de 421de pagini, care avertiza în privinţa riscurilor pe care le comportăconstruirea unei centrale nucleare într-o zonă activă seismic, Zimniceafiind numai la 13 km de Belene.

Acum, la 17 ani după acele evenimente, temerile noastre au reapărut.Actualul guvern de la Sofia doreşte să finalizeze acest proiect ştiinţificnebunesc început de comunişti, oferindu-i companiei ruseştiAtomstroiexport un contract pentru construirea a două reactoare de un tipcare nu s-a mai construit până acum în lume.Pentru preţul de 7 miliarde de euro, Bulgaria are privilegiul de a deveni un

câmp de testare a industriei nucleare ruseşti”, scrie The Guardian.Cotidianul britanic mai notează că centrala ar putea elibera o radioactivi-tate cât 100 de bombe de la Hiroshima în caz de accident.La doar 100 de kilometri de Bucureşti.

TOPIREA GHETARILOR



TEHNICĂ ŞI OBICEIURI SOVIETICE.J l l N ţi l d ăl i î t i lt lt t




Jurnalul Naţional dezvăluia în august şi alte multe puncte negreale proiectului Belene.Daniel Meijers, director al Organizaţiei ecologiste “Friends of theEarth Europe” declara:

“La construcţia centralei nucleare de la Belene se vor folosicomponente care au fost construite pentru proiectul anterior.Este un model rusesc, care s-a folosit până acum numai în India şiChina.

Nu este foarte clar cum va funcţiona şi nici dacă este sigur pentru

populaţie, fiindcă reprezintă o combinaţie de tehnologie rusească,având câteva componente vestice. Nu este centrala cea mai sigură din câte s-au făcut până acum”.Meijers vorbea şi de neregularităţi la licitaţie:

TOPIREA GHETARILOR



TEHNICĂ ŞI OBICEIURI SOVIETICE. f i i di i l




“A fost şi o companie canadiană care a vrut să construiască laBelene,Au renunţat din cauza fraudei săvârşite la licitaţia publică.Bulgarii i-au vrut pe ruşi, şi nu pe canadieni.Este o întreagă afacere ilegală în Bulgaria cu achiziţiile publice. Iniţial, proiectul spera să fie susţinut de bănci din Germania şi dinItalia. Acestea au renunţat, spune The Guardian, după ce zeci demii de cetăţeni germani au scris băncilor lor, şi organizaţiileecologiste au protestat în Italia.

Instituţii bancare din Elveţia şi Statele Unite au refuzat să seimplice.

TOPIREA GHETARILOR



PE BANII UE.




Acum, dacă UE binecuvântează proiectul, vor veni şi bani de la UE.“Dacă comisia dă o evaluare pozitivă proiectului, împrumuturile – dinbanii contribuabililor din UE – de la agenţiile de împrumut ale UE,Euratom şi Banca Europeană de Investiţii, sunt asigurate”, afirmă The

Guardian.Ar fi pentru prima dată, dacă UE avizează proiectul, aşa cum se spune,când Bruxellesul aprobă construirea de noi reactoare ruseşti pe teritoriulUE.

“Impactul acestei decizii trece cu mult dincolo de Bulgaria, deoarece

aceasta presupune mai mult sau mai puţin să fie dată undă verde industrieinucleare ruseşti pentru a merge mai departe cu planurile pentru reactoaresimilare în Serbia, Slovenia, Slovacia şi Ungaria.

TOPIREA GHETARILOR



PE BANII UE.




Toate acestea vor face din Europa un loc mult mai puţin sigur”,subliniază The Guardian.

Ziarul britanic afirmă că “dacă UE vrea să garanteze sănătatea şi

siguranţa cetăţenilor săi, ea nu trebuie să se declare de acord cuun proiect pe care oamenii de ştiinţă sovietici, guvernele bulgare şinumeroase bănci comerciale l-au considerat nefezabil”.

Mai mult, se atrage atenţia că “în timp ce Cernobîlul a fost posibil în afara UE

Belene se va folosi de banii contribuabililor europeni pentru un proiect care va expune riscului un mare număr de bulgari şi delocuitori ai ţărilor din jur”.

TOPIREA GHETARILOR


Implicarea Gazprom





p pGazprombank deţine 51% din acţiunileAtomstroiexport, firma rusească care face proiectul şi care va utiliza ca subcontractor compania franceză

Framatome. Proiectul noii centrale nucleare prevede construcţia adouă reactoare VVER de concepţie rusească de câte1.000 de megawaţi, identice cu cele de la Unităţile 5 şi6 de la centrala nucleară bulgară de la Kozlodui.

Belene este un model rusesc, care s-a folosit pânăacum numai în India şi în China.

Sursa: Jurnalul

TOPIREA GHETARILOR


Combustibili din sandvisuri si conserve

Cantitati imense de sandvisuri,




Resturi din farfuriile clientilorO multime de alimente expirate,

Retrase din magazinele londoneze, Vor fi livrate de-acum incolo unei uzine ceva produce biogaz.

Compania Terra Firma spune ca metropolabritanica poate alimenta singura o uzina de gazmetan obtinut din biomasa.

TOPIREA GHETARILOR



Compania care va pune la punct sistemul vined t O d d lt t d j




de peste Ocean, unde a dezvoltat deja ointreaga industrie a biogazului.

In Statele Unite, goana dupa materialebiodegradabile, care ar putea fi adunate incontainere si lasate la putrezit pentru a producegaz metan, ia forme spectaculoase.Pe langa resturile alimentare, chiar si lemnele ce

provin din locuintele zdrobite de uraganul Katrinavor fi maruntite si adaugate in containerele debiomasa.

TOPIREA GHETARILOR


Infinis, una dintre companiile ce producbi i SUA





biogaz in SUA Este deja racordata la reteaua producatoriloramericani de energie electrica.Ea are 80 de statii de producere a biogazuluisi tot atatea minicentraleCu ajutorul carora livreaza

agent termic pentru locuinte,umple butelii si pulseaza energie electrica insistemul national.

TOPIREA GHETARILOR


Dupa modelul american, in jurul Londrei vorlt t i d bi d





aparea multe containere de biogaz, unde vorfi puse “la produs” toate resturilealimentare.

Alan Lovell, directorul executiv de la Infinis,spune ca, daca se vor aduna la un localimentele expirate si resturile biodegradabiledin casele metropolitanilor, s-ar putea depasicantitatea de 200.000 de tone debiomasa.

TOPIREA GHETARILOR


“Numai supermarketurile vor trimite 100.000 de





tone.Daca adaugam particularii, restaurantele si

localurile fast-food, cu siguranta vom depasi200.000 de tone”, spune Lovell.

Specialistii au calculat ca energia electricaprodusa prin arderea biogazului obtinut din

alimentele expirate dintr-un singur supermarket,care pana acum se aruncau, va fi de 5 megawati,adica necesarul uzual pentru 10.000 de familii.

TOPIREA GHETARILOR


“Intentionam sa adunam si resturile vegetalef





din fermele agricole din jurul Londrei.Cu ajutorul acestui surplus, probabil vom

acoperi necesarul de curent electric al Londrei”,precizeaza Lovell.Dupa lansarea a doua astfel de centrale, Infinisproduce deja aproximativ 11% din intreagacantitate de energie regenerabila a MariiBritanii.

TOPIREA GHETARILOR



Discutiile despre biogaz au dezvaluit cat demulte alimente se arunca in Londra




multe alimente se arunca in Londra.Presa a luat la analizat fiecare raport oferit cugenerozitate de supermarketuri si a dezvaluit calondonezii arunca

300 de grame de carne pentru fiecare kilogramconsumatla fiecare kilogram de cartofi prajiti si consumati, se

arunca aproape 400 de grame de cartofi risipiti.Daca se adauga si verdeturile, fructele si legumeleproaspete, atunci risipa devine chiar ingrijoratoare.

TOPIREA GHETARILOR


Unul dintre oficialii primariei metropolitane, privindsocoteala cu alimentele expirate sau aruncate pur si





socoteala cu alimentele expirate sau aruncate pur sisimplu la gunoi, a exclamat:

Mai bine facem un pic de economie. Ar trebui sa incepem sa folosim tot cene ramane in farfurii si sa consumama doua zi.

TOPIREA GHETARILOR


Poluarea radioactiva

Substantele radioactive




emit radiatii ionizante F periculoase

RADIATIILE NATURALE

Radiatia cosmicaRadiatia telurica

Radiatia cosmicaInunda tot spatiul universal interstelar siintergalacticO parte este de origine stelara

TOPIREA GHETARILOR



Radiatia cosmica




Iradierea pamantului cu radiatii cosmicedepind de:

• Campul magnetic• Care este un selector si un depozit de particole

de radiatii cosmice

TOPIREA GHETARILOR



Radiatia telurica




Este data de prezenta in litosfera anumeroase elemente radioactive care emit

in permanenta radiatii ionizante (izotopi)• Te206,207,208,209,210, Pb209,211,212,214 • Bi210,211,212,213,214 sau toti izotopii elementelor• Po, At, Fr, Ra, Ac, Th

• Mineralele de U contin urme de Np si Pl.• Cercetarile au dovedit si existenta altor izotopiradioactivi: K 40, Rb87, In115, La138, Nd144, Lu176

TOPIREA GHETARILOR



OMUL este supus in acelasi timp la




Iradierea externa• Prin radiatia cosmica si telurica

Contaminarea cu substante radioactive• Care se gasesc in mediul sau de existenta

Cantitate de iradiatii asupra OMULUI depinde:Organism, altitudine,

Amplasamentul locuintei,Particularitatile solului

TOPIREA GHETARILOR



Radiatia telurica depinde de:




Natura rocilor subsolului• Rocile cristaline acide (granitul) contin mai

mult U decat• Rocile sedimentare

Natura mediului de propagare• In apa U este mai scazut decat in Sol

TOPIREA GHETARILOR



Tehnica modernad f d




Radiografii, radioscopiiTratamente radiologice

Cadrele luminoase ale ceasurilorEcranele televizoarelor si calculatoarelor

Cresterea radiatiei terestre revineExperientelor cu bombe nucleare

Deseurile Radioactive – Obtinerea energieinucleare

TOPIREA GHETARILOR



Surse controlateI l ii l ( l d i l




Instalatii controlate (acceleratoare de particule,Surse utilizate in laborator si uzine (mijloace

specifice cercetarii, reactii nucleare)Surse necontrolateDeseuri radioactive – Experiente nucleareDeseuri radioactive - Rezultate din activitatea

economica

TOPIREA GHETARILOR



Functie de radioactivitateD i di ti it t f t




Deseuri cu radioactivitate foarte mare• 90Sr, 210Pb, 210Po, 226Ra,

Deseuri cu radioactivitate mare• 35Ca, 59Fe, 144CeDeseuri cu radioactivitate medie• 24Na, 35Pb, 55Fe, 144 Ag, 137Cs

Deseuri cu radioactivitate redusa• 3H, 14C, 51Cr.

TOPIREA GHETARILOR



Productia de deseuri radioactive functiede etapele tehnologice




de etapele tehnologiceExploatarea miniera – ape slab radioactive

Uzine de preparare a elementelorcombustibile – 400m3 ape reziduale/tonaCentrale electro-nucleare 104-204 m3 /tonaCentrale de cercetari nucleare

Incidentele si accidentele sau avariileproduse in Instalatii nucleare

TOPIREA GHETARILOR



Accidente nucleareI 1961 Id h F ll E l d t 1 t




Ian 1961, Idaho-Falls – Explodat 1 reactorNici un martor nu a ramas viu

Cauza presupusa – eroare de manipulareContaminarea foarte puternica• Capetele victimelor au fost ingropate in cutii de

plumb

• Decontaminarea a costat milioane de $ si adurat mai multi ani

TOPIREA GHETARILOR



Accidente nucleare




Reactorul Fermi situat la 50 km de Detroit• Topirea partiala a miezului reactorului

Urmata de contaminarea puternica aregiuniiDecontaminarea a durat – 1 an

TOPIREA GHETARILOR



Accidente nucleare




Reactorul Rocky Flats, aproape de denverMai multe incidente de contaminare si

incendii cu situatii critice1976 in primele 4 luni au fost inregistrate56 de cazuri de eliminari accidentale de

substante radioactive

TOPIREA GHETARILOR



Accidente nucleare26 Aprilie 1986 – Cernobil




26 Aprilie 1986 – CernobilUn reactor a inregistrat o explozie ora 1.23Incendiul a produs distrugerea reactoruluiLa ora 5 incendiul a fost stinsIn 27 aprilie 1986 cca 40.000 loc au fost evacuatiIn total au fost evacuati ccca 116.000 locIn mai Reactorul distrus a fost acolperit (Pb)reducand nivelul de radiatie de 5 oriBilant – 31 decese, 237 pers – spitalizate cu diagnde “Boala de iradiere”.

TOPIREA GHETARILOR



Accidente nucleare7 aprilie 1993 TOMSK – CSI




7 aprilie 1993 TOMSK CSIIncendiu la un reactor in timpul unei reactiichimice

Contaminare puternica a zoneiGradul de gravitate al accidentului - 3

POLUARE Radioactivadeterminata de nerespectareaCONDITIILOR SEVERE DE TRANSPORT ALDESEURILOR Radioactive

TOPIREA GHETARILOR


Exigenţe de locuire

Exigentele OBLIGATORII pentru ol di d l it




cladire de locuit

SIGURANTADURABILITATEECONOMIE

TOPIREA GHETARILOR



Criterii deperformanţă privind




pe o a ţă p d

confortul termic allocuinţelor

Confortul termic confort acustic

Concentraţii

maxime de agenţi

poluanţi

TOPIREA GHETARILOR



Confortul termic T ă ii l i




To – temperatura părţii opace a pereteluiexterior,

Tpl – temperatura planşeului Tmed – temperatura medie a pereteluiexterior,

Vaer – viteza curenţilor de aer, φi = 30...50 % - umiditatea aerului

TOPIREA GHETARILOR



Confort acustic (Norme UE)

Nivel maxim de zgomot confort




Nivel maxim de zgomot - confortacustic (Norme UE):

Dormitor L < 28 dBBucătărie L < 55 dB

Baie L < 35 dB

Trafic L < 30 dB

Suportabilitate -

TOPIREA GHETARILOR



Concentraţii maxime de agenţi

poluanţi (Norme UE):




poluanţi (Norme UE): CO < 0,5 ppm

CO2 < 800 ppmFormaldehide < 0,4 ppmEmisie Radon < 70 Bq/m3

Rata ventilării > 0,5 vol/h – aer exteriorcurat

TOPIREA GHETARILOR


Substanţe poluante prezente în

locuinţă /A. Miller Environmental ScienceSustaining the Earth Belmont,




gCalifornia , USA,Wads Worth Publ.

Co. 1991

TOPIREA GHETARILOR


Substanţe poluante prezente în locuinţă

1. Cloroform sursă: apă clorinată, duşuri cu apă fierbinte

Surse şi riscuri




sursă: apă clorinată, duşuri cu apă fierbinte risc: cancer

2. Paradiclorbenzen sursă: deodorant de cameră risc: cancer

3. Tetracloretilen

sursă: metodă de curăţare uscată a hainelor risc: afecţiuni nervoase, hepatice, renale

TOPIREA GHETARILOR


4. Formaldehidăsursă: materiale de construcţii, lemn aglomerat,mobilie

Substanţe poluante prezente în locuinţă Surse şi riscuri




mobilierrisc: iritaţii oftalmice, ale pielii, ale gâtului,plămâni, greaţă

5. Benzipiren sursă: fum de ţigară, sursă de căldură risc: cancer pulmonar

6. Stirensursă: carpete, produse din materiale plasticerisc: afecţiuni renale, hepatice

TOPIREA GHETARILOR


7. Radon – 222 sursă: elemente radioactive (apă, teren)





a a ( p , )risc: cancer pulmonar

8. Fum de ţigară sursă: ţigări risc: cancer pulmonar, afecţiuni cardiace

9. Clormetilen

sursă: lacuri, vopsele risc: diabet zaharat, afecţiuni nervoase

TOPIREA GHETARILOR


10. Azbest sursă: pardoseli PVC, izolaţii





sursă: pardoseli PVC, izolaţii planşee, învelitori azbociment

risc: afecţiuni pulmonare, cancer pulmonar 12. Oxizi de azot sursă: aragaz cu gaz metan fără hotă, surse de încălzire risc: iritare pulmonară, dureri de cap

TOPIREA GHETARILOR


13. Monoxid de carbonsursă: sistem de încălzire cu gaze,t i ă l





motorină sau lemnerisc: dureri de cap, aritmii cardiace, ameţeală

14. Tricloretan sursă: spray cu aerosoli risc: ameţeli, respiraţie neregulată

15. Hiperfrecvenţe

sursă: cuptor cu microunde, computer, TV, telefoncelular, antene radio etc. risc: boli cardiace, anemie, cancer

TOPIREA GHETARILOR


Surse principale de poluare

caracteristice locuinţei Nr.

crt.

Tip Procese cu

degajări de noxe

Substanţe

toxice Agenţi

poluanţi




crt. degajări de noxe

1Poluareexterioară

(surseexterne)

trafic urban încălzire spaţii incinerare

deşeuri evacuare apă industrie

activitateurbană plante

oxizi de carbon

oxizi de azot

oxizi de sulf Plumb hidrocarburi

nearse ozon fum zgură cenuşă

polen

Particulesolide:

- prafd > 10μm - nor

d = 0,1..10μm - fum d < 0,1μm

TOPIREA GHETARILOR




crt.

Tip Procese cu

degajări de noxe

Substanţe

toxice Agenţi

poluanţi




crt. degajări de noxe

2

Poluare

datoritămaterialelordeconstrucţiişimobilierului

(surseinterne)

radioactivitateamaterialelor deconstrucţii

finisaje mobilierlemn aglomerat

Radonformaldehidă fibre de azbestfibre mineralelacuri, vopselesolvenţi

Stiren

Lichide

APE UZATEGazeZgomot

aeriande impact

din instalaţii

din vecinidin exterior

TOPIREA GHETARILOR




crt. Tip Procese cu

degajări de noxe

Substanţe

toxice Agenţi

poluanţi




c t degajări de noxe

3

Poluare

rezultată dinfuncţionare

– locuire (surseinterne)

prepararea hranei cu hotă

fără hotăcuptor cu

microunde încălzirea

locuinţei

centrală termică (de oraş, de cartier,

de bloc, de apartament)- sobe

vapori de apă

oxizi de carbon

oxizi de azot

oxizi de sulf

paradiclor benzen

tetraclor stiren

tricloretan

Vibraţii

Spori

TOPIREA GHETARILOR




crt. Tip Procese cu

degajări de noxe

Substanţe

toxice Agenţi

poluanţi




degajări de noxe

3

Poluare

rezultată dinfuncţionare

– locuire (surseinterne)

încălzire locuinţei

centrală termică aer condiţionat ventilare fumat TV, calculatorcurăţenie spălat rufe accidente

ozon

fum

clor

solvenţi

detergenţi,

substanţe de

curăţare

insecticide

ape uzate

Bacterii

Virusi

TOPIREA GHETARILOR


VA MULTUMESC!




VA MULTUMESC!

INGINERIA MEDIULUI





Curs 10



TOPIREA GHETARILOR


Technologies propres:

la preuve donner par UE Sur quelque 1200 projets LIFE-Environnement mis enoeuvre depuis 1992, environ 17% se rapportaient à

i t i d t i d t i l




une vingtaine de secteurs industrielsEnviron 10% de l'ensemble des projets avaient

trait aux technologies propres.Plus d'une trentaine étaient directement liés àl'application de la Directive Européenne, c'est-à-direqu'ils concernaient explicitement le développementdes MTD - "meilleures techniques disponibles“

Directive UE sur la prévention et la réductionintégrées de la pollution.

TOPIREA GHETARILOR


La preuve en 10 exemples

En Belgique (p. 1), un centre de recherche aréussi à éviter l'usage d'acide sulfurique dans la




g qfabrication des semi-conducteurs et à réduirede 90% la consommation d'eau déionisée.En Espagne (p. 2), un fabricant de margarinea tenu le pari d'exclure du processus deproduction tout traitement chimique, rejet de

déchets ou émission polluante.

TOPIREA GHETARILOR



En Italie (p. 3), une PME textile aréduit de100% les surplus d'encre et de 60% les eaux

é dé l i i d i l l




usées en développant au niveau industriel lestechniques numériques d'impression sur tissu.

En Autriche (p. 4), un des plus grosproducteurs mondiaux de diodes a réduit defaçon drastique le taux de molybdène dansles eaux résiduaires qui rejoignent le Danube

et a transféré sur un site hongrois le procédéutilisé.

TOPIREA GHETARILOR



En Allemagne (p. 5), une PME a mis au point,au grand bénéfice de l'environnement et de la

é d ill h i d i à




santé des travailleurs, une technique de sciage àsec des tubes et profilés métalliques qui est

susceptible d'être reconnue comme MTD.En France (p. 6), une usine d'un grand groupepharmaceutique a largement amélioré sa gestiondes ressources en eau grâce au développement

d'une série de techniques innovantes applicablesà de nombreux autres secteurs.• MTD - "meilleures techniques disponibles“

TOPIREA GHETARILOR



Aux Pays-Bas (p. 7), un important fa-bricantd'amortisseurs et une société spécialisée en enduits

d l l




industriels ont conçu une laque ne contenant presqueplus de solvants volatils, ce qui a du même coup mis

fin à un conflit avec la population locale.En Italie (p. 8), les premiers résultats d'un projet encours dans une raffinerie d'un grand groupe pétrolieront déjà montré la bonne performance d'un procédédestiné à réduire fortement l'émission de dioxyde

desoufre grâce à l'amélioration d'une MTD.• MTD - "meilleures techniques disponibles“

TOPIREA GHETARILOR



En Russie (p. 9), un projet LIFE Pays tiers a permisl'adoption d'une loi sur les autorisations d'exploitationfondée sur les MTD, tout en appliquant déjà ce principe à




fondée sur les MTD, tout en appliquant déjà ce principe à4 entreprises pilotes de Saint-Pétersbourg et de sarégion.En Suède (p. 10), un des principaux sidérurgisteseuropéens a développé dans une aciérie riveraine d'ungrand lac un procédé prometteur – une future MTD – dedésacidification des eaux usées par électrodyalise.

• MTD - "meilleures techniques disponibles“

TOPIREA GHETARILOR


Energia solara combustibil pentru avioane

Americanul Paul Mac Cready si-a dedicat toataviata proiectarii unor avioane prietenoase cumediul




mediul.Cu toate ca a contribuit la dezvoltarea industriei

aviatice prin inventarea unor modele noi deavioane, “Gossamer Condor” si “Gossamer Albatros”, recunoscute ca eficiente in toatalumea

Mac Cready a fost convins ca expansiuneaomului in mediul aerian provoaca daunegrave mediului.

TOPIREA GHETARILOR


Paul Mac Cready a infiintat o firmanumita AeroVironment, unde a reusit sa





numita AeroVironment, unde a reusit sastranga cei mai buni profesionisti in

design aviatic si ecologic.Sub coordonarea lui, echipa de cercetatoriin aviatie a proiectat o masina electrica ce

a devenit cel mai folosit model pentruGeneral Motors.

TOPIREA GHETARILOR


Specialistii condusi de pilotul american auincercat sa gaseasca surse alternative dei i l i t i t b t





energie, inclusiv sa construiasca turboreactoarecare sa foloseasca puterea vantului.

Tot echipa Mac Cready a construit o serie deavione fara motor, dotate cu aripi lungi, carenu fac zgomot atunci cand zboara.

Avioanele silentioase sunt proiectate astfel incatsa zboare in straturile cele mai inalte dinatmosfera.

TOPIREA GHETARILOR


In 2005, inginerii de la Aero Vironment aulansat pe piata primul avion propulsat cu





hidrogen, Global Observer, care a avut maresucces printre cercetatori.

Vehiculul a fost proiectat astfel incat sa poatazbura cateva zile fara oprire, si nu catevaore, cat zboara avioanele obisnuite.

Vehiculul zburator poate fi folosit de catresoldatii aflati in misiuni de recunoastere.

TOPIREA GHETARILOR


Paul Mac Cready nu s-a multumit numai cuconstruirea unui avion ecologic, ci a contribuit si laproiectarea unor autovehicule mai putin zgmotoase.





proiectarea unor autovehicule mai putin zgmotoase.In 1987, el a construit un autovehicul pe bazaenergiei solare, “Sun raycer”, pentru a participala o competitie de gen din Australia. Avionul solar a ajuns la 3.000 de metri altitudine.In 1990, in colaborare cu General Motors, a construito masina electrica ce putea ajunge la o viteza de 60

km in opt secunde.Inventiile lui Paul Mac Cready au fost recunoscute in1990, cand a fost pus in Hala aviatorilor.

TOPIREA GHETARILOR


In 1995, pilotul si colaboratorii lui au construit un altvehicul zburator, care ajunge pana la o altitudine de15.000 metri.P l t i d i l i M





Pe langa construirea de avioane ecologice, MacCready a scris sute de articole prin care arata ca

Pamantul va pierde foarte multe specii daca vamai fi poluat in continuare.Pilotul milita pentru ca toti cercetatorii sa-si uneascaeforturile astfel incat sa descopere lucruri care sapolueze cat mai putin.

Una dintre dorintele lui Mac Cready era ca masinile sa fie proiectate astfel incat sa nu mai polueze nicifonic si nici prin gazele de esapament.

TOPIREA GHETARILOR


Paul Mac Cready - Bibliografie

Paul Mac Cready s-a nascut in localitateaamericana New Heaven.L 16 i i t t i l i f t




La 16 ani a proiectat primul avion fara motor.Dupa razboi, Mac Cready a obtinut licenta in fizica

la Universitatea Yale si un doctorat laInstitutul de Tehnologie din Pasadena.In acelasi timp a construit mai multe modele deavioane propulsate fara motor.

TOPIREA GHETARILOR


Paul Mac Cready - Bibliografie

Pilotul american a creat primul aeroplan propulsat in intregime de puterea solara sicunoscut ca “Gossamer Penguin”




cunoscut ca Gossamer Penguin . De asemenea, a mai proiectat “Solar

Challenger” care, spre deosebire de modeleleanterioare, nu a fost creat pentru competitii, cipentru constientizarea publicului ca poatefolosi energia solara.

In 1981, “Solar Challenger” -ul a zburat 163 de milela o altitudine de peste 3.300 de metri. Zborul aavut loc de la Paris spre Anglia. Sursa: Adevarul

TOPIREA GHETARILOR


Vulcanii – Sursa de poluare

Stromboli Actuellement en éruption, le Stromboli est un volcantoujours aussi actif en Italie. Les explosions de lave




j pincandescente qui ont lieu régulièrement depuis lecratère sommital ont valu au Stromboli le nom de

"phare de la Méditerranée".En réalité, le Stromboli est en éruption quasi-constante depuis plus de 2000 ans.Les Italiens ont appris à vivre avec les volcans. Le

Stromboli est en éruption quasi constante et le Vulcano, bien que moins actif, n’est qu’ensommeil.

TOPIREA GHETARILOR


Tourisme sur le Stromboli.

La faune comprend 40espèces d‟oiseaux, surtoutdes migrateurs. On trouve




également 7 espèces dechauves-souris et le lézard

des Eoliennes (Podarcisraffonei) qui vitexclusivement sur Vulcano.

TOPIREA GHETARILOR


Volcan toujours actif en Italie Stromboli.

Il est actif depuis au moins 2 500 ans.

Ce volcan a donné son nom à l’undes principaux types d’éruption « les éruptions stromboliennes ».Ces éruptions sont des successions




Ces éruptions sont des successionsd’explosion « spasmodiques » biendistinctes, de quelques secondes,

projetant des matériaux pyroclastiquesdans l’air, à une distance relativementcourte.

TOPIREA GHETARILOR


Vidéo éruption du Stromboli

L'activité stromboliennese manifeste quand le gazcontenu dans le magmas'accumule jusqu'à faire

(février 2007)




s accumule jusqu à fairesauter le "bouchon" quiobstrue son orifice.

En période d‟activitéintense, on assiste à deséruptions prolongées sousforme de fontaines etd‟éjections de grossesbombes.Le Stromboli s‟élève à 924m au-dessus de la mer.

TOPIREA GHETARILOR


Eruptie de vulcan

La pression gazeuse élevéefragmente le magma dansla cheminée.




Cependant, comme des gazs‟échappent souvent, aucun

nuage éruptif important nese développe.Son activité se limite à debrèves éjections explosivesde fragments de laveincandescente, rarement à

plus de 150 m.

TOPIREA GHETARILOR


Village de San Vincenzo au pied du Stromboli.




TOPIREA GHETARILOR


Les îles EoliennesD‟origine volcanique, les îles Eoliennes en Italie

comprennent sept îles :Lipari, Panarea, Vulcano, Stromboli, Alicudi,Filicudi et Salina.




Filicudi et Salina.Important centre d‟échanges entre l‟Occident et

l‟Orient Ces îles constituaient une précieuse réserved‟obsidienne, une roche volcanique qui, servait dansl‟Antiquité à la fabrication d‟armes et d‟ustensiles. Les premières civilisations établies sur les hauts

plateaux du Lipari prospérèrent grâce à cetteressource.

TOPIREA GHETARILOR


L'île de Panarea. Vers 580 avant notre ère,

les sept îles furentconquises par les Grecs. Ilsles consacrèrent à Eole, ledieu du Vent




dieu du Vent.La légende dit que Ulyssey accosta. Eole lui proposales vents pour luipermettre de regagner sonpays.Mais, les marins ouvrirentles outres dans lesquelles

se trouvaient les vents.

TOPIREA GHETARILOR


L'île Vulcano.

Cette légende estrévélatrice de l‟importancede cet archipel dansl‟hi t i d l




l‟histoire de laMéditerranée antique.

Les Romains pensaientque l‟île Vulcano, île dontdérive le mot « volcan »,abritait les forges de Vulcain, dieu du Feu et du

Travail des métaux.



TOPIREA GHETARILOR


L'île Lipari.L‟activité volcanique sur cette îleest due à la subduction de laplaque africaine sous la plaqueeurasienne.On peut voir des poches demagma profondes qui produisentde nombreuses fumerolles Les




de nombreuses fumerolles. Lessondages indiquent destempératures allant de 200°C à

650°C.Cela s‟accompagne d‟un affluxcroissant de gaz et d‟uneexpansion thermale créant denouvelles fissures.On craint que l‟activité volcanique

ne s‟étende vers le nord à partirde l‟île de Vulcano et n‟entraîneune éruption proche de Lipari.

TOPIREA GHETARILOR


Geyser et source chaudeLes volcans sont d‟énormes sources de chaleur qui peuventperdurer des milliers d‟années après l‟arrêt de leur activité

éruptive. Cette chaleur peut se manifester sous forme defumerolles, de sources chaudes ou de geysers.Phénomènes spectaculaires, les geysers sont de véritables




Phénomènes spectaculaires, les geysers sont de véritablesvolcans d‟eau qui projettent, de façon continue ouintermittente, d‟immenses jets de vapeur et d‟eau trèschaude. La plupart des geysers sont situés dans desrégions volcaniques où le magma est relativement prochede la surface terrestre.On les trouve notamment en Islande, en Nouvelle-

Zélande et aux États-Unis, dans le célèbre parc de Yellowstone qui en compte à lui seul plus de 250.Le nom de geyser vient de Geysir « jaillir » en islandais.

TOPIREA GHETARILOR


La formation des geysersTrois conditions sont nécessaires

à la formation des geysers:La présence d‟un circuit souterrainoù l‟eau qui s‟infiltre dans le sol

l à l




peut circuler puis remonter à lasurface

Un réservoir, où cette eau peuts‟accumuler La proximité d‟une poche demagma (roche en fusion) quiréchauffe l‟eau emprisonnée

L‟eau s‟infiltre d‟abord dans le sol ets‟accumule dans des cavités, àproximité d‟une poche de magma.

TOPIREA GHETARILOR


La formation des geysers Ainsi chauffée, l‟eau se transforme

peu à peu en vapeur.La pression s‟accroît et propulsevers la surface un puissant jet




vers la surface un puissant jetd‟eau et de vapeur.

La durée du phénomène varie dequelques minutes à quelquesheures.Le jet d‟eau s‟affaisse lorsque lacavité ne contient plus d‟eau ni devapeur.

TOPIREA GHETARILOR


La formation des geysersLes jets de vapeur et d‟eau qui jaillissent du sol atteignent parfois

plus de 100 m de hauteur.Le plus haut geyser encore enactivité se trouve dans le parcnational de Yellowstone: il




s‟agit du Steamboat, dont le jetdépasse 110 m de hauteur.

Entre 1899 et 1904, en Nouvelle-Zélande, le geyser Waimanguproduisait régulièrement un jetd‟eau de plus de 450 m dehauteur, et celui-ci ne cessait quelorsque le niveau de la napped‟eau souterraine baissait à lasuite de la rupture d‟un barragenaturel.

TOPIREA GHETARILOR


Les sources d’eau chaudeOutre les geysers, l‟activité volcanique

engendre plusieurs phénomènesgéothermiques.Chauffés par les roches volcaniques l‟eau et




Chauffés par les roches volcaniques, l‟eau etles gaz présents dans le sol composent despaysages surprenants où jaillissent de laboue, de l‟eau ou des fumées. Des gaz remontent à la surface et formentdes mares de boue où des particules deroches volcaniques décomposées se mêlent àl‟eau.

TOPIREA GHETARILOR


Geysers et sources chaudes célèbres dans le monde Les sources chaudes et les fumerollesde Yamanouchi, près de Nagano auJapon, sont connues pour leursoccupants peu ordinaires. En effet, lesmacaques japonais prennent des bainsd à l d 45°C




dans une eau à plus de 45°C pouroublier les rigueurs de l‟hiver.

Après 1960, les macaques ontdécouvert les bienfaits des bains dontl‟eau est riche en minéraux. Depuis, ilsont pris l‟habitude de prendre des bainsen famille.Les Japonais ont creusé deux bassins

spécialement pour eux. Les hommes sebaignent dans d‟autres bassins.

TOPIREA GHETARILOR


Dans le Nevada, dans le Black Rock Desert, un triple geyser estentouré de bassins d‟eauchaude qui sont retenus par des

Geysers et sources chaudes célèbres dans le monde




chaude qui sont retenus par desterrasses de travertin

(carbonate de calcium). Au cours du temps, les dépôtsde minéraux ont édifiés troissommets rocheux. Situé à 1 300m d‟altitude, la région du FlyGeyser constitue un spectaclemagnifique.

TOPIREA GHETARILOR


Le Stokkur est l‟un des plus célèbres

geysers islandais. Entré en activité en 1789 à la suite d‟unéi il j illi é liè t j ‟à





séisme, il a jailli régulièrement jusqu‟à cequ‟un autre séisme l‟obstrue en 1896.Le cycle se répète toutes les 8 minutes.Cette régularité est due à l‟intervention del‟homme qui a déblayé le conduit en 1963.

Avec le Geysir, le Strokkur est l‟une desprincipales attractions touristiques del‟Islande.

TOPIREA GHETARILOR


C‟est le Geysir, décrit pour la première foisen 1294, qui a donné son nom au motgeyser





geyser.

Bien que l‟activité volcanique ait cessé depuis10 000 ans, la température peut atteindre240°C en profondeur.Le Geysir (sud-ouest de l’Islande) jaillit

toutes les 8 à 10 heures depuis letremblement de terre de juin 2000.

TOPIREA GHETARILOR


Les sources d’eau claire – les merveilles de la

nature

Les sources d‟eau clairecontiennent un grand nombrede minéraux dissous, surtoutdes silices qui se déposent




des silices, qui se déposentautour des sources d‟eau quand

l‟eau refroidit. Certaines forment desterrasses de tuf d’un blancéblouissant, comme cellesdu parc national de

Yellowstone et dePamukkale en Turquie.

TOPIREA GHETARILOR


Les fumerolles

Ce sont des gaz brûlantsdont la composition estvariable. L‟un des gaz lesplus fréquemment émis




plus fréquemment émisest le dioxyde de carbone.

On trouve égalementautour des fumerolles dusoufre pur.

Vapeur soufrée qui

s'échappe du volcanKilauea à Hawaï

TOPIREA GHETARILOR


Des ressources inexploitéesL‟énergie géothermique fournit moins de

0,02% des besoins annuels d‟énergie. Laplupart des producteurs sont situés sur laceinture de feu du Pacifique, où l‟activité

l i i




volcanique est intense.

Pourtant, les roches sèches chaudes sontbeaucoup plus répandues que les réservoirsnaturels d‟eau chaude. Si l‟on trouvait le moyen d‟extraire leur

chaleur, la production d‟énergiegéothermique pourrait se développer.

TOPIREA GHETARILOR


Des ressources inexploitéesLes roches sèches chaudes se trouvent à 2 km de profondeurou plus.Il faut donc forer à cette profondeur puis recueillir l‟énergiecalorifique pour l‟acheminer à la surface. Dans des puits expérimentaux, on utilise de l‟eau pourf é f

Bibliographie principalePlanète Terre Éditions Gallimard 2004




fracturer la roche, créant des fissures qui se remplissent devapeur.La vapeur gagne alors la surface où l‟on peut utiliser sonénergie.Cette source d‟énergie, non polluante, est prometteuse. Mais,à ce jour, son exploitation n‟est pas rentable. Cependant, lepompage de l'eau dans le sol des régions où l'on trouve uneroche chaude sèche afin de produire de la vapeur d'eauartificiellement est une technique qui pourrait bien se révélerune source d'énergie précieuse dans le futur.

TOPIREA GHETARILOR


L’énergie géothermiqueLa chaleur interne de la Terre offre unesource d’énergie abondante et presqueinépuisable.Pourtant on l‟exploite très peu




Pourtant, on l exploite très peu.

L’énergie géothermique résulte surtout dela désintégration radioactive naturelled‟uranium, de thorium et de potassium.

A la différence de l’énergie issue decombustibles fossiles, elle produit peude dioxyde de carbone et ne contribue donc pas au réchauffement de la planète.

TOPIREA GHETARILOR


Les réservoirs naturels d’énergie Les limites entre les

gigantesques plaques quicomposent la croûte terrestresont souvent le théâtre dephénomènes liés à la présencede magma à proximité de la




de magma à proximité de lasurface.

Les geysers se rencontrentsurtout dans l‟ouest des

États-Unis, en Islande, enNouvelle-Zélande, dans les

Andes et dans l’Himalaya. Ces mêmes régions ont permisl’installation de centralesgéothermiques, des usinesproduisant de l’énergie àpartir de la chaleur du sol.

TOPIREA GHETARILOR


La géothermieCe sont dans ces régions où l’énergie calorique de la Terre estconcentrée ainsi que dans les zones volcaniques actives que l‟on

peut exploiter l’énergie géothermique. A l‟époque romaine, il y a 2 000 ans, on utilisait les sources chaudespour chauffer les maisons.Cela se pratique toujours en Islande et au Japon.




Ce a se p at que toujou s e s a de et au JapoCependant, les sources chaudes dégagent souvent des gaz sulfureux.De plus, la température de l‟eau baisse rapidement si on l‟achemine loin

de la source.Par contre, le moyen le plus souple est d‟utiliser l‟énergie géothermiquepour produire de l‟électricité. On a créé la première centrale électrique géothermique en 1904à Larderello, en Italie.Il en existe aujourd‟hui dans une vingtaine de pays. L'eau chaude,dont la température atteint 350°C, peut être canalisée et transforméeen vapeur pour faire fonctionner des turbines qui produisent l'électricité.

TOPIREA GHETARILOR


La géothermieLa plus grande centralese trouve en Californie et

fournit plus de 1 700mégawatts d’électricité ce qui permet d‟alimenterun demi-million de




un demi million defoyers.

La géothermie permetégalement de cultiver, enIslande, des tomates sousserre bien que l‟on ne soitpas loin du cercle polaire.

A Reykjavik, en Islande,

l'eau chaude naturelle estcanalisée depuis 1925 etdistribuée dans toutes lesmaisons.

TOPIREA GHETARILOR


La géothermieOn peut également utiliser la géothermie

pour économiser l‟énergie. En effet, à l‟aidede canalisations souterraines en circuit fermé,une pompe à chaleur permet de faire circulerl h l é th i t i t




la chaleur géothermique entre une maison et

le sol.Une telle pompe peut réduire laconsommation d‟électricité ou de fuel de50%.

A Reykjavik, en Islande, l'eau chaudenaturelle est canalisée depuis 1925 etdistribuée dans toutes les maisons.

TOPIREA GHETARILOR


VA MULTUMESC!




INGINERIA MEDIULUI

TOPIREA GHETARILOR TE INTERESEAZA ?




Curs 11


DANIEL LEPADATU

TOPIREA GHETARILOR


PUNTI TERMICE PUNTE TERMICA

Reprezinta o zona a anvelopei unei cadiri incare fluxul termic - UNIDIRECTIONAL• Este sensibil modificat prin




• Este sensibil modificat prin – Penetrare partiala sau totala a elementelor de

constructie cu conductivitate termica diferita – O schimbare de grosime a elementului de

constructie – O schimbare intre ariile suprafetelor interioare

si exterioare

Ex: Colturile de peretiColturile dintre pereti si plansee

TOPIREA GHETARILOR


PUNTI TERMICE VERTICALE1. Punte de colt iesind

Rost Vertical Colt iesind (PUNTE SIMETRICA)





1 R.V. - COLT IESIND

2 INTERIOR

EXTERIOR

1 = 2

1 = 2 = 0.05 W /m

g INCALZIT

TOPIREA GHETARILOR



INTERIOR

2. Punte de colt intrand

Rost Vertical Colt intrand (PUNTE SIMETRICA) Lungimea Puntilor = HINCALZIT




1

R.V. - COLT INTRAND

2 INTERIOR

INTERIOR

1 = 2 = 0.01 W /m

TOPIREA GHETARILOR



EXTERIOR

3. Punte CurentaRost Vertical Curent (T)





1

ROST VERTICAL CURENT (T)

2

INTERIORINTERIOR

1 = 2 = 0.02 W /m

TOPIREA GHETARILOR


PUNTI TERMICE ORIZONTALE

2

EXTERIOR

4. R. O. STREASINA

1 = 0.14 W /m 2 = 0.24 W /m

NESIMETRICA




1

ROST ORIZONTAL STREASINA

INTERIOREXTERIOR

Lungimea Puntilor = PPLANSEU

PPLANSEU

Perimetrul planseuluiLa fata int a peretilor



1

5. R. O. SOCLU

Ti = 200 C

1 = 0.225 W /m

= 0 30 W /m

EXTERIOR

NESIMETRICA




2 Ts = +50 C

2 = 0.30 W /m

Lungimea Puntilor = PPLANSEU

ROST ORIZONTAL SOCLU

SUBSOL TEHNIC NEINCALZIT

TERMOIZOLATIE

HTERMOIZOLATIE = MIN 70CM

HT E RM OI Z OL AT I E



2 1

6. R. O. PERETI INTERIORI

Ti = 200 C

1 = 0.2 W /m

= 0 2W /m

INTERIOR

NESIMETRICA

INTERIOR

Ti = 200 C




Ts = +50 C

2 = 0.2W /m

Lungimea Puntilor = LPERETE

SUBSOL TEHNIC NEINCALZIT

Ts = +50 CSUBSOL TEHNIC NEINCALZIT


PUNTI TERMICE TAMPLARIE

1

7. PUNTE TERMICA PE CONTURUL TAMPLARIEIEXTERIOR




Lungimea Puntii = PTAMPLARIEPTAMPLARIE = 2(L+H)

H

LINTERIOR

1 = 0.25 W /m


IDENTIFICAREA PUNTILOR

PUNTI TERMICECOLT IESIND

PUNTI TERMICEIN T




PUNTI TERMICECOLT INTRAND


ETAPELE PROIECTULUI Determinarea rezistentelor termice specifice

corectate (R`)

[m2∙K/W]'U

1'R

AA

l

RU

)(1'




[m K/W] 'U A A R

R – rezistenţa termică specifică unidirecţională în câmp curent, în zona fără punţi, unde elementul este alcătuit din unul saumai multe straturi din materiale considerate omogene,fără punţi termice, inclusiv straturi de aer neventilat,

toate dispuse perpendicular pe direcţia fluxului termic:


ETAPELE PROIECTULUI

R = R si +ΣR s + ΣR a + R se [m2∙K/W] – coeficienţi specifici liniari de

transfer termic [W/m K] in zona puntilor




transfer termic [W/m∙K] in zona puntilor

termice;l – lungimea puntilor termice

- coeficienţi specifici punctuali de

transfer termic, [W/K];


IDENTIFICAREA PUNTILOR

PUNTI TERMICE

PUNTI TERMICEIN T - CURENTA




PUNTI TERMICECOLT IESIND

PUNTI TERMICECOLT INTRAND


Calcul preliminar pentru determinarea Rezistentelor Termice Corectate R' pe ansamblul cladirii

Calcul preliminar pentru determinareaRezistentelor Termice Corectate R' pe ansamblul cladirii

Element deconstructie

Tipul puntii Coef Lungimea puntii -l l rie R U'

Colt iesind 2x0.05 6 x 2.85 1.71

Colt intrand 2x0.01 2 x 2.85 0.114

R O soclu 1 x 0.2251 x Perimetrucladirii

1 P i tPereti ext




R O streasina 1 x 0.241 x Perimetrucladirii

Punte curenta (T) 2 x 0.02

Nr Puntilor x HI

Pereti ext

TOTAL

R O streasina 1 x 0.14Perimetrucladirii

TOTAL

Planseu pod

R O soclu

R O pereti interiori 2 x 0.2

Nr puntilor xLungimeaPeretilor structuraliinteriori

1 x 0.3

TOTAL

Perimetrucladirii

Planseu

subsol


Determinarea Coeficientului

Global de izolare termica - GEste un parametru termo-energetic al anvelopei cladirii pe ansamblul acesteia si aresemnificatia unei sume a fluxurilor termice disipate (pierderile de caldura directe) prinsuprafata anvelopei cladirii pentru o diferenta de temperatura de 1 Grad raportatala VOLUMUL cladirii la care se adauga cele aferente reimprospatarii aerului interior.




n R A

V G

34.01

'

''

inf _

inf _

'

su p_

su p_

'

_

_

'

Tamplarie

Tamplarie

p lan seu

p lan seu

p lan seu

p lan seu

ext p ereti

ext p ereti

R A

R A

R A

R A

R A


Determinarea Coeficientului

Global de izolare termica - G

V – Volumul interior incalzit al cladirii V = A1 * Hi n = Viteza de ventilare naturala a cladirii




n = Viteza de ventilare naturala a cladirii,

numarul de schimburi de aer pe oran = 1 - Factor de corectie a temperaturilorexterioare = 1


Necesarul annual de caldura = Qan

Q – necesarul anual de cadura pe metru cub de volum incalzit[kWh/ 3 * ]

[kWh/m3 *an]




[kWh/m3 *an]

C – coeficient de corectieG – coeficientul global de izolare termica a cladirii

N12 = numarul de grade zile de calcul corespunzator localitatii unde esteamplasata cladireaQi = aportul util de caldura rezultat din locuirea cladirii

Qs = aportul util de caldura provenit din radiatia solaraQi + Qs = aporturi gratuite de caldura


Necesarul annual de caldura = Qan

Qan = Q*Vinc N12 = N2012-(20-)*D12




( 0 ) 12


Numarul de grade zile de calcul





Coeficient de corectie - C





Aporturi gratuite de caldura Qi + Qs

Qi= aportul util de caldura rezultat din

locuirea cladiriiQs = aportul util de caldura provenit dinradiatia solara




radiatia solara

Qi = 7, pentru cladirile de locuitProvine din:

fluxul termic al celor care locuiesc in cladire,utilizarea apei calde, prepararea hranei, utilizarea

energiei electrice pentru diferitele activitati,iluminatul general, functionarea diferitelor aparateelectrice, etc..


Aportul util de caldura provenit

din radiatia solara - Qs

Aportul util de caldura provenit dinradiatia solara

S id i NUMAI i




Se considera ca provine NUMAI prin

suprafetele vitrate (ferestre si usiexterioare prevazute cu geamuri)Nu se tine seama de aportul provenit din

radiatia solara prin suprafetele opace



din radiatia solara – Qs






din radiatia solara – Qs

Igj = Radiatia solara globala





Intensitatea radiatiei solare totale





Necesarul anual de combustibil

si Emisia anuala de CO2

Pe baza necesarului anual de caldura,Q = Q*Vi determinat se pot calcula:




Qan Q Vinc ,determinat se pot calcula:

Necesarul annual de combustibilEmisiile anuale de CO2, SO2, CO, NO2, etc


Necesarul anual de combustibil si

Emisia anuala de CO2





VA MULTUMESC!




INGINERIA MEDIULUI

Curs 12

TOPIREA GHETARILOR TE INTERESEAZA ?




Curs 12




Influenţa urbanizării asupra condiţiilor de

amplasament şi a mediului înconjurător

Îndesirea construcţiilor, realizarea de noi zone rezidenţiale clădiri cu alte destinaţii




clădiri cu alte destinaţii

industriale, comerciale, administrative,culturale etc.,

industria şi transporturile


Influenţa urbanizării asupra condiţiilor de

amplasament şi a mediului înconjurător

Au avut ca efecte: modificarea codiţiilor climatice prin accentuarea

diferenţelor între temperaturile extreme

• (T = -12oC - 21oC 4 zone climatice);




• (Tmed = 12 C … 21 C, 4 zone climatice);

modificarea regimului apelor subterane şiridicarea nivelului pânzei de freatice; creşterea presiunii exercitate de clădiri asupra

terenului;

poluarea chimică, fonică, radioactivă.


Poluarea urbană. Tipuri, surse, vectori,

efecte

Poluarea urbană este determinată defuncţionarea continuă a unor surse depoluare specifice:




poluarea industrială,• care determină contaminare chimică, fizică, termică şi fonică, transmisă prin atmosferă, apereziduale sau prin deversare pe sol;



efecte

Poluarea din zona rezidenţială (nişa umană), caracterizată de o serie de agenţi poluanţi cuspectru larg de influenţă;




Poluarea din transporturi, din caretransportul rutier deţine ponderea cea maiimportantă din punct de vedere alpotenţialului poluant,

caracterizat prin contaminare chimică, fonică, termică şi transmiterea de vibraţii la teren.



efecte

Vectorii (transportorii) de poluare suntfactorii fiziografici naturaliapa, aerul, solul şi fractorii biologici.




Circulaţia atmosferică globală şi curgerea continuă a maselor de apă determină dispersia agenţilor poluanţi

pe zone foarte importante, detreminândo serie de efecte globale.


Agenti poluanti - efecte globale

Agenţii poluanţi deversaţi în timp înmediul înconjurător au determinat oserie de efecte globale sau locale, ca




de exemplu: efectul de seră (determinat de dioxidulde carbon şi vaporii de apă în exces) –

efect global;



insula de căldură sau calota termică – efect local manifestat în zonele urbane cuconsumuri energetice importante şi în care seproduce poluarea termică a atmosferei;




produce poluarea termică a atmosferei; modificarea stării de sănătate a populaţiei din zonele urbane; coroziunea materialelor şi reducerea

durabilităţii construcţiilor etc.



CombustibilPoluant[10-4 g/kcal] Lichid Cărbune Lemn Gaze

P i l 1 198 16 208 40 714 0 374

Substanţe rezultate la arderea combustibililor pentru 1 kcal




Particule 1,198 16,208 40,714 0,374SOx (SO2) 4,297…34,376 84,287 4,857 -

COx 0,594 145,870 3,243 0,397HC 0,350 4,052 3,243 0,159

NOx(NO2) 1,495 4,855 16,214 1,587

Aldehide 0,294 - - -



Combustibil Emisie specifică de CO2 [kg CO2 /kWh]

Huilă 0 360

Emisii specifice de CO2




Huilă 0,360

Lignit 0,420Gaze naturale 0,220

Păcură 0,300Lemn 0,380

Curent electric 0,610


Factorii de influenţă ai durabilităţii

materialelor de construcţie

Factori externi Cauzele interne




care determină modioficări structurale înmasa materialului.INFLUIENTA MEDIULUI ASUPRADURABILITATII CONSTRUCTIILOR




Factorii externi sunt:fizici, chimici, mecanici şi biologici.

Agenţii distructivi potenţiali sunt:




g ţ p ţ

acţiuni erosive şi corosive ale mediuluiexterior;temperaturi extreme şi cicluri repetate de

îngheţ-dezgheţ;




Agenţii distructivi potenţiali sunt:variaţii periodice de umiditate; Incărcări repetate (oboseală dinamică) sau




încărcări care depăşesc valoarea pentrucare a fost proiectată clădirea (obosealăstatică); apa pătrunsă prin ascensiune capilară




Cauzele interne de reducere adurabilităţii sunt: R eacţii între alcalii şi agregate;




Variaţii de volum determinate deproprietăţile termice ale agregatelor şipastei de ciment, expansiunii unorcomponenţi aflaţi în exces sau capilarităţii;

Coroziunea armăturii.




Fenomenele corosive se grupează în funcţiede cauzele care le produc în:

coroziune prin dizolvare – levigare;coroziune acidă;




coroziune acidă;

coroziune carbonică; coroziune sulfatică; coroziune alcalină; incompatibilitatea agregat - ciment;coroziune biochimică.


Reguli empirice de proiectare a

cosurilor de fum

Inaltimea recomandata Cel putin 2.5 ori mai inalt decit cladirileinvecinate sau formele de relief apropiatePentru a nu introduce o turbulenta




Pentru a nu introduce o turbulenta

importanta in cos Viteza gazelor la iesirea din cos trebuie safie de peste 20 m/s – jetul de gaze sa iasadin zona de turbulenta

Viteze optime – 30-35 m/s



cosurilor de fum

Gazele evacuate din cosuri cu diametre maimici de 2 m si inaltime sub 60 m lovesc solulpe o distanta mai apropiata de maximumcalculat




Concentratiile la sol devin excesiveIn generalConcentratia maxima la sol, pentru gazele emisede cosurile de fum supuse difuziei atmosferice segasesc la o distanta cuprinsa intreD = 5-10*Hcos



cosurilor de fum

Pentru un cos bine proiectatcind se considera ca turbulenta dinvecinatate este neglijabila concentratiile lasol sunt:




sol sunt:• 0.001% - 0.1%

Concentratiile la sol pot fi reduse princresterea inaltimii cosului de fum (variatie

invers proportionala cu inaltimea)



cosurilor de fum

Inaltimeacosului h(m) Distanta de labaza cosului D(m) Cmax(mg/m3)

0 0 Poluant pur

10 158 1 54




10 158 1.54

25 439 0.375

50 1124 0.094

75 2350 0.042

100 4070 0.023


Poluarea SONORA

ZGOMOTULUnul din cei mai important factor de disconfortpentru OMFACTOR DE STRES




ZGOMOTULSuprapunerea accidentala a sunetelorCu intensitati si frecvente diferiteProvenite din activitatea UMANA sauNATURALE


Poluarea SONORA

Cresterea intensitatii ZGOMOTULUIIn marile aglomerari urbanePOLUARE SONORA




Cresterea intensitatii ZGOMOTULUIIn marile aglomerari urbanePOLUARE SONORA


Poluarea SONORAZGOMOTUL

INTENSITATEDURATAFRECVENTA SUNETULUI (LOR)

Intensitati sonore obisnuite:




Frrigider – 20 dB, Aspirator – 50 dB Avion cu reactie la decolare – 106 dBMotocicleta in demaraj – 110 dBOrchestra de jazz – 112 dB

In acelasi timp OMUL poate suporta pana la – 650 dB


Poluarea SONORA

DURATAEfectul nociv al sunetului este direct proportionalcu durata acestuiaPoate produce o psihoza periculoasa




FRECVENTASunetelor componente este FOARTE IMPReferinta – Semnalul Sonor – 1000 HzDefinirea efectului DAUNATOR

Ultrasunetele pot fi daunatoare daca au intensitatemare


Poluarea SONORA

Pentru zgomotul urban se pot distingeEfectele directe ale mesajelor sonore• Soneria, alarma – atrage atentia• Plansul unui copil




p

Zgomotul ca deseu al activitatii generale• Este o sursa mult mai importanta de POLUARE

SONORA decat efectul direct al mesajelorsonore.

• Mesaje care depasesc un anumit prag – devinneplacute chiar insuportabile


Poluarea SONORA

Fenomene sonore – nedoriteMotoarele masinilor si instalatiilorTrepidatiile introduse de Unitati mari deforta sau de Masinile de tonaj -




forta sau de Masinile de tonaj

TRAFICUL RUTIER INTENS• Deranjeaza activitatea umana• Ameninta siguranta constructiilor (tasari ale

terenului)

• Introduc erori de masurare ale Aparatelor


Poluarea SONORA

Bolile provocate de ZGOMOTSurmenajul auditiv




Traumatismul sonorSurditatea profesionala


Poluarea SONORA

Surmenajul auditivFenomen fiziologic aparut dupa actiuneazgomotului cu o anumita intensitate asupra aparatului auditiv




asupra aparatului auditivModificarile auditive sunt reversibile Acuitatea auditiva revine la formainitiala la cateva ore dupa indepartarea

sursei care a provocat aparita acestuia.


Poluarea SONORA

Traumatismul sonor Apare la un zgomot cu inensitate mai marede 130 dB (limita senzatiei dureroase)Chiar daca timpul de expunere este foarte




scurtFenomene fiziologice aparute• Senzatia de ameteala, zgomote si dureri in

urechi

• Diminuarea acuitatii auditive, posibila rupere atimpanului si lezarea urechii interne


Poluarea SONORA

Surditatea profesionalaEste un fenomen patologic cu frecventamare de aparitie




La persoanele care lucreaza in medii cuzgomote cu intensitate mare (130 dB)Urechea interna este lezata ireversibil


Masuri de protectie - Zgomot

Controlul surselor de zgomot in locuinteControlul tehnic al masinilor si instalatiilorMASURI TEHNICE




Ecrane (fonoabsorbante) pentru sursele dezgomotTratamentul acustic al drumurilor (TRAFICUL

RUTIER )

Protejarea Cartierelor de locuit prin SPATII VERZI



In proiectele tehnice – obiectiveleprincipale: Amplasarea corecta a surselor de zgomot




Tratarea fonica a incaperilor unde segasesc aceste surseObligatia de a introduce in aceste proiecteo IZOLARE A SURSEI de zgomot



LOCUINTELEIzolate la zgomot prin utilizarea materialelorfonoabsorbante – Grosimea planseului de min 13 cm Amplasarea corecta a camerelor cu surse de zgomot(ateliere, bucatarii, bai)

ATOSTRAZILE – TRAFICUL RUTIER




ATOSTRAZILE TRAFICUL RUTIER ECRANE DE PROTECTIE – care sa protejeze zonelelocuibile (pamant sau nisip, beton, materiale speciale)

• Alterarea peisajului – cresterea monotoniei pe traseu Autostrazi

Garduri verzi, perdele vegetale si arbori• masuri insuficiente


VA MULTUMESC!

VACANTA PLACUTA!




SARBATORI FERICITE!

INGINERIA MEDIULUI

Curs 13





Curs 13


Adresa de contact: [email protected]


Impactul poluarii asupra constructiilor

Coroziunea constructiilor metalicePierderi anuale de 10-12 %

Coroziunea constructiilor metalice




Coroziune electrochimicaCoroziune atmosferica


Impactul poluarii asupra constructiilor

Coroziune electrochimicaDe suprafata – Ruginirea• Contactul cu agenti corozivi




Perforarea – Otelurilor inoxidabile• In medii agresive continand ioni de Cl

Coroziunea galvanica – de contact• Contactul a doua metale cu comportare

electrochimica diferita Ex. Otel - Cupru


Metode de protectie a constructiilor metalice

Depuneri:metalicenemetalice




Micsorarea caracteruluiagresiv al mediului

REDUCEREA POLUARII



Depuneri metaliceGalvanice, termiceDe placare, de pulverizare

Depuneri nemetalice




pPelicule anorganice

• Oxizi, fosfati, cromati

Pelicule organice• Lacuri, vopsele, mase plastice

Straturi de silicati - emailuri



Micsorarea caracterului agresiv almediuluiIndepartarea O2 din medii neutre




Utilizarea inhibitorilor de coroziuneUtilizarea inhibitorilor volatili in medii acideIntroducerea protectiei anodice a metalelorsi aliajelorElaborarea de materiale stabile



Eficacitatea sistemului deprotectieNatura si concentratia agentului




agresivCaracteristicile otelului folosit Alcatuirea constructiva a

elementelor structurale



RECOMANDARINu se folosesc oteluri patinabile (ORCA,ORCB) – Zone cu agresivitate chimicascazuta




Se vor evita CONCENTRARILE DEEFORTURI cauzate de:• Reduceri bruste de sectiune

• Suduri punctiforme



RECOMANDARIEvitarea utilizarii a profilelor cu pereti subtiri -Zone cu agresivitate Chimica mare

In proiectarea acestor structuri se va tine




seama de:Destinatia si durata de serviciu a cladiriiZona climatica Alcatuirea constructiva si realizarea imbinarilorNatura si tipul agresivitatii atmosferice


Metode de protectie a constructiilor din beton

Factorii care favorizeaza coroziuneabetonului (pietrei de ciment)

Factori fizici• Temperatura, contractia, fenomene mecanice




cauzate de variatia de temperaturaFactori chimici• Reactii intre diferitii agenti agresivi si piatra de

ciment

Factori biochimici• Bacterii, muschi, alge si ciuperci


Metode de protectie a constructiilor din beton

Recomandari

La punerea in opera sa fie respectate toateprescriptiile tehnice referitoare la:• Temperatura de turnare• Modul de vibrare• Tipul elementului, tipurile de aditivi utilizati (intirzietor sau




p , p (

accelerator de priza, aditivi pentru betoane de inaltarezistenta sau pentru cele rezistente la coroziune

• Decofrarea sa se faca conform normelor referitoare latimpul minim de intarire – uscare (7,15,28 zile)

Dupa decofrare• Sa se ACOPERE toate zonele unde betonul a fost

indepartat accidental – produs descoperirea armaturii


Deseurile de santier si protectia mediului Protectia mediului apare ca

una din cerintele esentialeale Directivei europeneprivind produsele deconstructie,Obiectivul sau global




gconstând în evaluarea sicontrolul impactuluiconstructiilor asupramediului interior si exteriorsi în evaluarea modului încare acestea influenteazasanatatea fiintelor umane.


Deseurile de santier si protectia mediului

Cele mai recente studii care vizeaza

optimizarea protectiei mediuluipromoveaza o abordare sinergicaa unor demersuri pâna în prezentdisociate în mod artificial.




Astfel, protectia mediului înconjurator, protectia mediului construit, protectiamediului natural sau a biodiversitatii, protectia mediului interior etc. sunt notiunicare desemneaza domeniile de interventie în vederea protectiei mediului la scaraglobala:

ameliorarea cadrului de viata exterior si a peisajului construit,ameliorarea confortului la interiorul constructiilor (prin abordarea sanatatii si igieneicladirilor si calitatii ambiantelor),

utilizarea rationala a materialelor si produselor de constructii si controlul elementelorcare intra în componenta acestora,



Gestiunea deseurilor de constructie si organizareasantierelor,adaptarea cladirilor la necesitatile utilizatorilor,utilizarea rationala si gestionarea energiei în sensulreducerii poluarii aeriene,




p ,utilizarea rationala a apei (prin integrarea aspectelorde economie si tratare a apei), toate aceste domeniide interventie induc notiunile managementuluimediului si impactului constructiilor si produselor de

constructii asupra mediului înconjurator, asupramediului interior si asupra utilizatorilor acestora.



Totodata, conceptul recent al"Calitatii ecologice a unei cladiri"tradusa prin aptitudinea cladirii de aproteja resursele naturale si de a satisface




exigentele de confort, de sanatate side calitate a vietii ocupantilor pedurata întegului ciclu de viata al acesteia-este o ilustrare perfecta a caracterului

global al protectiei mediului.


Exigentele de calitate a mediului carora trebuie sa li

se supuna o cladire se grupeaza în jurul a mai multorobiective care fac referinta la mediu ca la un cadruglobal:

relatie armonioasa cu mediul de proximitate,optiune integrata privind procedeele si produsele de





constructie, "santier ecologic" sau "verde" (al carui impactasupra mediului este minimal sub toate aspectele),gestiunea deseurilor de constructie,gestiunea energiei, gestiunea apei,mentinerea în stare de functionare,

confortul higrotermic, confortul acustic, confortul vizual,confortul olfactiv,conditii sanitare, calitatea aerului, calitatea apei.


CASA PASIVA

Solutia pentru eficienta energetica

CASA PASIVA este o casa foarte bine izolata termic,cu ferestre cu trei foi pe geam siprotectie solara.




pentru incalzirea ei se utilizeaza, dacaeste posibil, surse regenerabile, adicainstalatii solare, fotovoltaice, pompe decaldura.

consum de circa 10 ori mai putinaenergie


CASA PASIVA


Sotii Crutescu,autorii si proprietarii primei locuinteecologice din Romaniaproiectarea si producerea caselor cu




p pconsum redus de energie


CASA PASIVA


O casa pasiva gaseste si asigura un mediusanatos de viata in ea,nu sunt diferente de temperatura in acelasi spatiu- cum este intr-o casa obisnuita,de exemplu, unde te trage frigul de jos si ai




caldura in partea de sus a camerei.Exista o temperatura omogena in casa pasiva,extrem de placuta si confortabila si, in acelasitimp, un aer proaspat in permanenta, asigurat de

o instalatie de ventilatie controlata, care nutrebuie confundata cu aerul conditionat.


La Atena s-a inaugurat un imobil care

isi produce singur necesarul de energie

Prima cladire eficienta din punct de vedereenergetic din Grecia a fost inaugurata insudul Atenei, transmite Associated Press.Imobilul este atat de economic din acest




punct de vedere incat proprietarii se asteaptasa vanda inapoi statului grec o parte dinenergia generata de imobil.




Imobilul are cinci etaje si este situat in Faliron(sudul Atenei).El nu are nevoie sa fie aprovizionat cucombustibili fosili, nu degaja emisii de gaze




cu efect de sera si este dotat cu un sistemultramodern care capteaza surse de energieatat solare cat si geotermale si respectastandardele in ceea ce priveste sistemele deracire si incalzire.De asemenea, produce chiar energie proprie.




In decurs de zece ani odata ce costurile de instalare se vor fiamortizat - se estimeaza ca nevoileenergetice ale imobilului vor fi asigurate




gratuit.Designerii proiectului afirma ca sistemulenergetic integrat al cladirii este primul

din Europa.


CASA PASIVA


Instalatia de ventilatie consta intr-o pompade caldura aer-aer,care ia aerul curat din afara, il baga intr-unschimbator de caldura, unde se intalneste cu aerulviciat care iese, mai ia cateva grade, dupa care




este comprimat in compresorul pompei de caldurasi intra cu temperatura pe care proprietarul caseivrea sa o introduca. 25-27 de grade. Avem si aer proaspat, si caldura. Fara aer nu potirezista decat cinci minute. Aceasta instalatie eindispensabila pentru casa pasiva.


CASA PASIVA


Casa normala de 5-10 centimetri de polistiren pe anvelopa,Casa pasiva

30 de centimetri de polistiren pe anvelopa.




Diferenta aceasta de izolatie la nivelul intregiicase este cifrata la cateva mii de euro 4 – 6 mii de euro.

Apoi sunt instalatiile, care trebuie sa fie

performante.


CASA PASIVA


Instalatia de incalzire din pardoseala, care tecosta o diferenta de 1.000-2.000 de euro,Instalatia solara pentru apa calda menajera,care costa o diferenta de la 3.000 - 5.000




de euroSistemul de ventilatie, pentru care cheltuiesti5.000 - 8.000 mii de euro.In total, o diferenta de pret de

20.000-40.000 de euro.


CASA PASIVA

Solutia pentru eficienta energeticaStructura de lemn, pe cadre si caramida.Ideal e sa o construiesti din cofraje termoizolante dinpolistiren in care se toarna beton - AMVIC, si incazul asta ai deja peretii izolati termic uniform, n-aipierderi de caldura pe colt, deoarece pe colt izolatia




este dubla si nu se fac punti termice, Anvelopa casei sa fie izolata cu un minim de 30centimetri de polistiren.La mansarda sunt necesari minim 40 de centimetri,iar sub casa, minim 20 de centimetri.Ferestrele trebuie sa fie cu trei randuri speciale de foide geam.


CASA PASIVA

Solutia pentru eficienta energeticaPrima casa pasiva din Romania

Sotii CrutescuSe afla in localitatea Burlusi, comuna Ciofrangeni, judetul Arges - 2004.Izolatia s-a facut cu 30 cm de polistiren peste




caramida de 38 cm,In interior s-a pus structura de rigips de 5 cm in cares-a bagat vata minerala de 5 cm - Perete 80 cm.Sub casa s-au pus 20 cm de polistiren, la subsol - 25

cm de polistiren


CASA PASIVA






CASA PASIVA

Solutia pentru eficienta energeticaLa a 11-a conferinta internationala privindcasele pasive de la Bregenz, din aprilie 2007,ministrul energiei a spus ca, in Austria, casapasiva e politica de stat.




E standardul viitorului.In 2015 va fi obligatorie constructia eisi la noi.Trebuie sa intelegem ca maine va fi mai rau

cu energia din cauza costurilor si trebuie sainvatam sa gandim ecologic.

Sursa: Adevarul


Constructiile ecologice, mai ieftine

decat s-ar credeInvestitorii majori in industria imobiliarasi marii constructori supraevalueazapreturile constructiilor verzi cu 300%,se arata intr-un studiu efectuat deConsiliul Mondial de Afaceri pentru




Dezvoltare Durabila (WBCSD).Sondajul, aplicat pe un esantion de 1.400de experti din domeniul constructiilor siimobiliar, releva o diferenta considerabilaintre costul real implicat de ridicarea unei

case sustenabile si costul estimat deconstructori.


Constructiile ecologice, mai ieftine

decat s-ar crede

Desi, in realitate, construirea unei caseecologice costa cu 5% mai mult decat a uneiaconventionale, expertii chestionati estimeazadiferenta de cost la 17%, adica de mai mult




de trei ori mai mare. Autorii studiului sunt de parere ca aceas tadiferenta intre perceptia constructorilor sistatusul real de pret va inhiba dezvoltareaunei piete a constructiilor eficiente energetic.


Constructiile ecologice, mai

ieftine decat s-ar credeDaca, in ceea ce priveste costurile, respondentii au fostpesimisti, nu acelasi lucru se poate spune despreestimarea impactului mondial pe care l-ar avea emisiilede CO2 care provin din sectorul constructiilor.Cei intervievati au raspuns ca, in opinia lor, sectorul




constructiilor ar fi responsabil pentru 19% din emisiiletotale de CO2. Realitatea este insa alta.Nu mai putin de 40% din totalul emisiilor de dioxid decarbon provine din constructii.



ieftine decat s-ar credeRealizatorii studiului spun ca acest procent nu este unul static si

ca se asteapta ca variatia lui sa fie ascendenta, mai ales dincauza industriilor poluante ale Indiei si Chinei.

Studiul arata, de asemenea, ca doar una din sapte persoanedintre cele intervievate au participat la vreun proiect de




realizare a unei cladiri sustenabile din punct de vedereenergetic.Tara cu cea mai mare implicare in acest domeniu este

Germania, unde 45% dintre respondenti au declarat ca aucontribuit la construirea unei case ecologice, in timp ce China

se afla pe ultimul loc, cu doar 5%.



ieftine decat s-ar crede

Sondajul realizat de WBCSD este oetapa de inceput a proiectului EEB, Energy Efficiency in Buildings, alcarui scop anuntat este de a ajunge la




performanta de a avea zero emisiinete de CO2 in procesul de constructiesi utilizarea caselor.


Casa ecologica pentru Al Gore

Fostul vicepresedinte american Al Gore si-a transformat

resedinta din Missouri intr-o casa ecologica.El si-a dotat locuinta cu panouri solare pentru producereaelectricitatii, sistem geotermal de incalzire, izolatori noi si unmecanism de stringere a apei de ploaie.De asemenea, toate neoanele din imobil au fost inlocuite cu




diode de mic voltaj, iar beculetele din bradul de Craciun au fostalese astfel incit sa consume cit mai putina electricitate. Al Gore a luat aceste masuri dupa ce mai multe grupuriecologiste l-au criticat pentru facturile la curent electric, multprea mari.


Casa ecologica pentru Al Gore

Dupa modificarile suferite, casa fostului politician adevenit una dintre cele mai putin daunatoaremediului din intreaga tara.Consumul de electricitate s-a redus cu 11% . In plus,US Green Building, o organizatie care evalueaza




imobilele din punct de vedere ecologic, s-a declaratcomplet satisfacuta de schimbarile facute."Gore a facut schimbari majore, mai avea putin sidemola casa, ca sa o ridice din nou.I-am acordat aproape punctaj maxim. Nu vad ce

altceva mai putea face", a declarat Kim Shinn, oreprezentanta a US Green Building.

Sursa:Cotidianul


Bezded, cartierul locuintelor verzi

Beddington Zero Energy Development sauBezded, cel mai mare cartier ecologic dinMarea Britanie, a carui constructie ainceput in 2002, cuprinde 82 de proprietatirezidentiale si 100 de spatii destinate




birourilor.Casele din Bezded au niveluri inalte deizolare, panouri fotovoltaice, care genereazaelectricitate de la soare, sisteme pasive deincalzire si sisteme de ventilatie si beneficiazade multa lumina naturala.



Locuintele isi asigura energia termica si electrica dela o centrala mixta care foloseste deseuri de lemn.Locuintele din Marea Britanie sunt responsabilepentru un sfert din emisiile de dioxid de carboninregistrate in aceasta tara.




In 2006, guvernul britanic a promis ca, pana in 2016,toate constructiile noi vor fi "verzi".Cu noua ani inainte de termenul la care fiecareresedinta britanica trebuie sa atinga punctul zero inceea ce priveste poluarea prin dioxid de carbon doar

cateva proiecte se apropie de acest obiectiv.



Casele ecologice reprezinta o tinta greude atins, dar consultantul independentin sustenabilitate, BioRegionalDevelopment, isi propune, impreuna cu




trustul Peabody si firma de arhitecturaZedfactory, sa faca din Bezded sau alteconstructii "verzi" o optiune viabila

pentru viitorii cumparatori.


Cladirile, cheia unei politici de

scadere a carbonului

Dr David Strong, membru in conducereaConsiliuilui pentru Constructii Ecologice dinMarea Britanie, a declarat ca "impactulmediului construit este urias.




Aproape 50% din emisiile de CO2 derivadin energia pe care o folosim pentru incalzit,iluminat si racit cladirile, cu un plus de 10% generat de productia materialelor de

constructii."



scadere a carbonuluiStrong a adaugat ca "daca vrem sa inaintam rapidspre o economie bazata pe un nivel scazut alcarbonului, sectorul constructiilor e cheia. Alta cheie ar fi cea a deseurilor – 35% din deseuriledin Marea Britanie provin din acest sector si aproape

d d l d l "




20% din deseurile de constructii sunt materiale noi".Una dintre declaratiile spectaculoase facute in cadrulconferintei de catre David Strong a fost cea conformcareia "am putea construi 80 de piramide, demarimea celei din Giza, in fiecare an, numai din

deseurile rezultate din constructiile din MareaBritanie."



scadere a carbonului

Membrul Consiliului pentru CostructiiEcologice a mai evidentiat faptul ca, din punctde vedere economic, constructiile sunt unsector urias, responsabil petnru 10-12% din




produsul intern brut al Marii Britanii, adicaaproximativ 90 de miliarde de lire anual."Nu ar fi nevoie decat de 10% din aceastasuma pentru a asigura o reducere cu 60% a

emisiilor de CO2" a mai spus David Strong.


CONCLUZII Intre 1950 si 1970, America a construit masiniputernice. Automobilele aveau ca unic criteriu deperformanta puterea motorului.Criza petrolului din 1973, primul semnal de alarma,au facut ca industria auto americana sa se gandeascanu doar la putere, ci si la consum.

I 2007 R i t i t i C




In 2007, Romania construieste case mari. Case careau ca unic criteriu de performanta dimensiunea.Cu cat e mai mare, cu atat e mai buna.Nu are importanta cati ani vor trece pana cand istoriane va dovedi cat si cum am gresit.

Important este sa realizam din timp ce facem si, dacaputem, sa indreptam lucrurile.


ingineria_mediului

Documents