INFO � INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �

INFO � INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �PUBLICAŢIE EDITATĂ DE PRIMĂRIA COMUNEI MĂLINI � Nr. 17 � Martie 2012

MALINI15 martie - 15 aprilieLUNA PĂDURII

Sâmbătă, 27 martie, a.c., după ora 16, în satulSuha s-a declanşat un incendiu care a cuprins douăgospodării. La faţa locului s-au deplasat cu prompti-tudine două echipaje ale Serviciului Public de Pom-pieri Civili cu autospeciale din cadrul primărieiMălini şi trei echipaje cu tot atâtea autospeciale dincadrul detaşamentului de pompieri Fălticeni. Cutoate că intervenţia pompierilor a fost promptă şifermă, flăcările au făcut pagube deosebit de mari.

În gospodăria lui Grigore Moglan, au ars completcasa de locuit, adăpostul pentru animale, bucătăriade vară şi o anexă. Au pierit un cal şi 20 de păsări.

La Grigore Moraru au ars acoperişul casei delocuit şi bunurile aflate în aceasta, adăpostul pentruanimale şi o anexă.

Pompierii au stabilit că incendiul a avut dreptcauză efectul termic de la un burlan de fum neprote-jat corespunzător.

Zilele trecute, un tânăr, care,agent comercial fiind, colindătoate localităţile din judeţulSuceava, mi-a spus că îi place săvină la Mălini „o vale frumoasă,pitorească, bine gospodărită: cucase frumoase, multe dintre elenoi, cu drumul bun, curat, marcatşi cu indicatoare pentru turişti. Iariniţiativa cu dezvoltarea turismu-lui a dat gata pe toată lumea”…

Iată, mi-am zis, un om, care vinedin când în când prin satele noas-tre, a observat aspecte cu care noi,cei ai locului, ne-am obişnuit.

„O zonă frumoasă, pitorească”ar însemna platourile largi, ge-neroase pe care sunt aşezate satelePâraie, Mălini şi Suha. Suprafeţedrepte, „ ca în palmă”, parcăanume făcute pentru a fi locuite şipentru a lucra pământul roditor.

„O zonă frumoasă, pitorească”ar fi, de asemenea, o referire laimaginea pe care o formeazăformele de relief care se apropiedin stânga şi din dreapta bătrânu-lui pârâu Suha Mare, forme tăiatede zeci de pârâiaşe care „cad” per-pendicular pe cursul principal deapă.

„O zonă frumoasă, pitorească” armai însemna desenul alcătuit deapa Suhei şi de şosea. Începând dela poalele Stânişoarei şi până lacursul Moldovei, cele două „linii”trec spectaculos una peste alta, seîntrec şi se petrec alcătuind unlabirint simplu, dar deosebit despectaculos.

„O zonă frumoasă, pitorească” arputea fi şi o referire la …joculaşezării locuinţelor începând dinPoiana Mărului, continuând cuVăleni-Stânişoara, până sus laIesle: case ridicate lângă drum, subpădure, lângă apă, peste apă, înspaţii mai largi sau mai înguste,case mai mari şi mai mici, maivechi şi mai noi – toate fiind rezul-tatul unei lupte de sute de ani pen-tru vieţuire şi supravieţuire.

„O zonă frumoasă, pitorească”alcătuită de locuri care poartă de-numiri ancestrale, misterioase,tainice: Răchitiş, Boicu, Bursunaru,Plai Bătrân, Poiana Doamnei,Pârâul Roşu, Pietrele Talharilor…

Dumitru AMARIEI(continuare în pagina 4)

Mălini – o zonă frumoasă, pitorească, o aşezare modernă

I�CE�DIU DEVASTATOR LA DOUĂ

GOSPODĂRII DI� SATUL SUHA

Un studiu efectuat de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatoru-lui arată că puţine persoane îşi cunosc drepturile lor de consumatori. De aceease mai întâlnesc situaţii în care se cumpără obiecte defecte, produse ali-mentare cu termenul de întrebuinţare depăşit sau, pur şi simplu, alterate.

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului atrage atenţiaasupra criteriilor pe care trebuie să le îndeplinească un produs. Acesta trebuiesă fie sigur (adică să nu afecteze în nici un fel sănătatea consumatorului sau săproducă pagube), original (adică să fie fabricat de producătorul declarat), tes-tat şi certificat.

În plus, nu trebuie să aibă defecte, să fie bine ambalat, să corespundă de-scrierii, iar produsele pentru folosinţă îndelungată să fie însoţite de garanţie.

Agentul economic, vânzătorul, este obligat să afişeze preţul la vedere.Fiecare produs trebuie să aibă o etichetă care să cuprindă informaţii redactateîn limba română, indiferent de originea produsului.

Dacă se constată nereguli, acestea trebuie remediate sau, după caz, bunurilecumpărate trebuie înlocuite, iar când aceste lucruri nu se întâmplă, agentuleconomic este obligat să returneze banii în cel mult 30 de zile.

Dacă agentul economic nu rezolvă problema conform obligaţiilor sale sau înintervalul de timp stabilit, persoana păgubită se poate adresa filialei Suceava aAutorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului: prin telefon la0230.53.08.76 sau prin fax la 0230.52.31.11.

SU�TEŢI CO�SUMATOR.

VĂ CU�OAŞTEŢI DREPTURILE?

În centrul localităţii Mălini,s-a ridicat o construcţie intere-santă din punct de vedere arhi-tectonic; o construcţie pe douăniveluri realizată cu scopul de aasigura servicii în domeniulcomercial, turistic. Cronologicvorbind, investiţia cu o aseme-nea destinaţie este printreprimele din zonă. Iniţiativa aaparţinut lui Ion Todirel, care,după ce a lucrat 47 de ani „la pă-dure”, cum îi place să spună, aîmbrăţişat o profesiune cu totulnouă. Împreună cu soţia sa,Maria, s-a apucat de lucru în1992. S-a ambiţionat să de-păşească labirinturile birocraticeale vremii şi să folosească, pe câts-a putut, fenomenele financiar-bancare pe care le-a avut la dis-poziţie. Nu avea experienţă îndomeniu, aşa că a riscat şi a în-văţat totul „din mers”.

Care a fost rezultatul unei ast-fel de întreprinderi?

A apărut o clădire cu o în-făţişare deosebită, atipică pentruaceastă zonă; o clădire care adă-posteşte, probabil, în jur de cin-cizeci de încăperi. 24 dintreacestea sunt destinate cazăriituriştilor: 10 camere pot primicâte 4 persoane, iar 14 camerepot primi câte 2 persoane. Întotal, la pensiunea lui Ion

Todirel pot fi cazate 68 de per-soane.

Camerele sunt amenajate cugust, dispun de mobilier simplu,dar elegant, televizor, grup sani-tar. Toate spaţiile de cazare seaflă la etaj.

La parter sunt realizate douăsaloane: unul pentru 60 de per-soane, celălalt pentru 400 depersoane(pentru evenimente:nunţi, botezuri, conferinţe). Totaici, la parter, se află o terasăcare poate primi 20 de persoane,un bar şi o bucătărie dotată cuutilităţi moderne.

Fiindcă a venit vorba debucătărie, aici se pregătesc bu-cate din produse proaspete, in-clusiv mâncăruri cu specificlocal. Barul, de asemenea, are oofertă generoasă, care poate sa-tisface cele mai diferite gusturi.

Revenind la etaj, acesta are dejur-împrejur o foarte frumoasăterasă, care, în anotimpurilecalde, adăposteşte sute deghivece cu flori.

Nivelul doi, etajul, se află încurs de modernizare: pe lângăbarul deja existent, aici va fiamenajată o bucătărie, iar peterasă se vor instala o masă debiliard şi două mese de tenis.

(continuare în pagina 4)

PE�SIU�EA „TODIREL. TREI FETIŢE”

REPER TURISTIC ÎN CENTRUL MĂLINILOR

„ Luna pădurii” este unul dintrecele mai importante evenimente sil-vice şi ecologice din România, dar şidin alte părţi ale lumii. Unul dintrescopurile organizării acestei acţiunieste sensibilizarea oamenilor cuprivire la importanţa pădurilor,precum şi reliefarea rolului esenţialal acestora în menţinerea echilibru-lui ecologic.

Direcţia silvică Suceava des-făşoară în această primăvară unadintre cele mai mari campanii deregenerare a pădurilor din judeţ:vor fi reîmpădurite peste 2000 dehectare de teren prin plantarea a6,3 milioane de puieţi.

Ocolul Silvic Mălini va efectuaîmpăduriri integrale pe 41,2 hectareşi completări curente pe 5,34hectare. Şeful Ocolului SilvicMălini, inginerul Ciprian Cimbru,ne-a spus că pentru împăduririle in-tegrale se vor folosi peste 177.000puieţi (de molid, brad, larice, paltinde munte şi frasin), iar pentru com-pletări curente se vor folosi aproape27.000 puieţi (molid, brad, frasin).

Destine în furtuna vieţii

La 96 de ani

pagina 4

2

În ultima vreme se constată o creştere a fenome-nului de ardere necontrolată şi de incendiere a ve-getaţiei uscate şi a miriştilor, fenomen ce poatedetermina incendierea pădurilor, a gospodăriilorpopulaţiei, precum şi a altor construcţii, nemaivor-bind de efectele privind poluarea mediului.

Ordinul 30/147/2010 al ministrului agriculturiişi al ministrului mediului şi pădurilor prevede clarcă arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe te-renurile agricole, precum şi arderea vegetaţiei per-manente este interzisă.

O.U.G. nr.195/2005 ca şi H.G. nr. 537/2007 sta-bilesc că aceste incendieri sunt considerate infrac-ţiuni şi se sancţionează contravenţional cu amenzide la 1.000 la 2.500 lei şi, în anumite circum-stanţe, chiar cu închisoare.

Mai mult de atât, agricultorii care nu respectăbunele practici agricole şi de mediu, prin ardereamiriştilor şi a resturilor vegetale de pe terenuri,riscă excluderea de la plata subvenţiilor pentruanul în curs, cât şi pentru anul următor.

Constatările privind nerespectarea normelor le-gale, în această privinţă, vor fi efectuate de anga-jaţi din cadrul A.P.I.A., Gărzii Naţionale de Mediu,Comisariatul judeţean Suceava şi Inspectoratuluipentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” al judeţuluiSuceava.

Incendierea

vegetaţiei uscate

şi a miriştilor constituie

infracţiuni

Ziarul „Românul” („Românulu” – după cum se scria înacea vreme), în ediţia sa din 4 noiembrie 1877 se ocupă în-deaproape de desfăşurarea luptelor pentru independenţăduse de Armata Română la sud de Dunăre.

Între altele, publicaţia reţine numele celor căzuţi în bătă-liile mai recente. Lista eroilor „Regimentului 15 Dorobanţi”cuprinde şi doi bărbaţi din comuna Mălini, districtul Su-ceava. Este vorba de sergentul Nicolae Loghin şi soldatulGheorghe Filimon.

Întâmplarea face ca, nu de mult timp, să descoperim undocument interesant consacrat tot eroilor de la Mălini că-zuţi în Războiul de Independenţă – 1877-1878. Realizatîntr-o formă artistică remarcabilă, documentul cuprinde ur-mătorul text: „În amintirea vitejilor FERESTRĂOARULION, soldat, Reg. 15, Dorob.; FILIMON GHEORGHE soldat,Reg. 15, Dorob.; VEŞCARU GHEORGHE, soldat, Reg. 15,Dorob. din comuna Mălini, judeţul Suceava, MORŢI PEN-TRU ŢARĂ, în resboiul de neatârnare din 1877-78. PATRIARECUNOSCĂTOARE” Această adevărată diplomă de recu-noştinţă este tipărită în anul 1897 şi este dovada că eroii na-ţiunii s-au bucurat de cinstire şi neuitare încă din aceletimpuri. Sau, poate mai bine spus, mai ales în acele timpuri.

DOCUME�TE ALE VREMII DESPRE

Eroi de la Mălini căzuţi în

Războiul de Independenţă

Specialiştii au ajuns la concluzia că, pentru a func-ţiona la parametri optimi, organismul uman are ne-voie, în fiecare zi, de 50 de grame de proteine.Acestea, proteinele, se obţin, de regulă, din carne,peşte, ouă, legume uscate, seminţe şi nuci.

Iată însă că vegetarienii au mai găsit o soluţie. Estevorba de glutenul din grâu – o substanţă moale, vâs-coasă şi cenuşie care se găseşte mai ales în bobul ce-realei din care se face pâinea. Glutenul din grâu estecunoscut şi sub denumirea de ,,carne vegetală” sau,,seitan” şi are un conţinut mai ridicat de proteinefaţă de majoritatea înlocuitorilor cărnii (cum ar fi, depildă, tofu – brânza abţinută din soia ). Consistenţamai dură a glutenului din grâu îi conferă o textură si-milară cu cea a cărnii şi se crede că o fost descoperitşi folosit, mai întâi, de călugării budişti care urmauregimuri vegetariene foarte stricte.

Glutenul din grâu are un gust fad, dar absoarbeuşor aromele din sosuri şi este folosit, mai cu seamă,în bucătăria asiatică.

Lupta pentru existenţă

PROTEINE DIN GRÂU

La şcoala cu clasele I-VIII „Nicolae Labiş”,Mălini, nr. 2, adică la şcoala din Suha, a apărutrevista „Vorba vine…”

Înainte de orice, trebuie spus că a alcătui opublicaţie, cât de mică ar fi ea, constituie o lu-crare complicată, un demers al dragostei pen-tru cuvântul scris şi al ambiţiei, al pasiunii dea-l dărui altora îngrijit şi tipărit. Este de apre-ciat iniţiativa cadrelor de la şcoala din Suha şinu ar fi rău dacă acest „microb” ar contaminaşi alte colective didactice.

De asemenea, trebuie spus că o întreprin-dere de acest gen nu este una paralelă cu me-nirea învăţătorului, a profesorului, adascălului, a educatorului, ci una intrinsecămisiunii lui, un dar generos adăugat actului defiecare zi de la catedră.

O astfel de revistă este acel altceva care îlpoate face pe copil să citească sau să scrie cumai mult interes, să gândească pozitiv, să ac-ţioneze, în universul său intim, corect şi co-erent. Şi, mai mult, o asemenea revistă poatescoate la iveală caratele unui viitor scriitor, aleunui viitor poet sau jurnalist.

Textele apărute în revistă sunt scrise cu acu-rateţe, fluent şi cuprind informaţii utile.

În încercările poetice ale elevilor am găsitimagini reuşite. Precum „Primăvară, rai depleoape/ Şi de inimă aproape(Cosmin Ghera-sim) sau „Mamă, universul meu/ Şi apus, şi di-mineaţă (Andreea Hogea).

Este de apreciat, de aplaudat această reuşităpublicistică a cadrelor didactice de la şcoaladin Suha şi credem în capacitatea lor de a con-tinua, astfel încât revista „Vorba vine…” săapară, aşa cum şi-au propus, o dată la douăluni.

SURPRIZĂ PUBLICISTICĂ…

� profesoara Viorica

Davidel, de la şcoala

„�icolae Labiş”din

Mălini, s-a aflat în pe-

rioada 12-15 ianuarie

2012, la Bruxelles, în vi-

zită la Comisia Euro-

peană.

25 de cadre didactice din România,printre care şi profesoara Viorica Da-videl din Mălini, au fost invitate săviziteze Comisia Europeană de laBruxelles, drept recunoaştere a rezul-tatelor deosebite obţinute în cadrulcampaniei „Europa – casa noastră”,derulată în cursul anului 2011.

Scopul campaniei, desfăşurată cusprijinul reprezentanţei ComisieiEuropene în România, a fost acelaca elevii să afle cât mai multe lu-cruri despre Uniunea Europeană,

să înţeleagă în ce constă activitateaacesteia.

Doamna profesoară Davidel afost plăcut surprinsă de această in-vitaţie care i-a permis o mai bunăşi mai apropiată cunoaştere a con-ţinutului şi caracterului activităţiicomplexe a structurilor de la Bru-xelles ale Uniunii Europene. Într-oscurtă relatare adresată publicaţieinoastre, doamna profesoară aratăcă : „pentru mine această invitaţiea fost o imensă surpriză, deoarecedin descrierea campaniei ştiam cădrept recunoaştere a rezultatelorobţinute vor fi acordate diplome şimateriale promoţionale. Am fostplăcut impresionată de calitateamaterialelor prezentate de experţiiromâni şi străini cu care ne-am în-tâlnit. Am fost bucuroasă să cunosctineri români de mare perspectivă,oameni minunaţi, care, alături decolegii lor din alte ţări, sunt pro-

fund implicaţi în desfăşurarea cusucces a activităţilor organismelorîn cadrul cărora lucrează.

S-au purtat discuţii pertinente şiutile privind politica europeană îneducaţia şcolară, strategia pentrutineret a Uniunii Europene, politicaregională a Uniunii Europene. Evi-dent că lucrurile noi pe care le-amaflat, precum şi impresiile melepersonale le-am împărtăşit colegi-lor mei în cadrul Consiliului Profe-soral, dar şi elevilor, încercând sădemonstrez că Uniunea Europeanănu este o himeră, ci o realitate de lacare emană fenomene care ne influ-enţează în bine viaţa şi activitatea.”

Doamna profesoară ne maispune că va acţiona în continuarepentru a face cunoscut conţinutulactivităţii Uniunii Europene, inclu-siv prin a-i determina pe colegi şielevi să acceseze „Colţul elevilor” şi„Colţul profesorilor” de pe portalul

Uniunii Europene pentru a afla şi aînţelege mai bine ce înseamnă a fieuropean într-o Europă unită.

P.S. Comisia Europeanăeste una dintre principaleleinstituţii ale Uniunii Euro-pene. Aceasta reprezintă şi

susţine interesele Uniunii înansamblul său.

Propune acte legislative şigestionează punerea în apli-care a politicilor europeneşi modul în care sunt chel-tuite fondurile Uniunii Eu-ropene.

În vizită la BruxellesINFO M|LINI

AM PUTEA TRĂI 120 DE ANI

Organismul uman este programat genetic să trăiască120 de ani, susţin gerontologii (specialişti care studiazăfenomenul îmbătrânirii). Cu toate acestea doar un omdintr-o sută atinge vârsta de 100 de ani. Procesul deîmbătrânire celulară, deşi începe imediat după naştere,se accelerează după vârsta de 30 de ani.

Potrivit cercetătorilor, factorii genetici contribuie laprocesul de îmbătrânire în proporţie de 25 la sută. Înrest, cea mai mare influenţă o are stilul de viaţă dezor-donat. Cu alte cuvinte, în cea mai mare măsură, omulîşi apropie singur sfârşitul.

CANCERUL – PERICOL MONDIAL

TOT MAI MARE

Numărul cazurilor de cancer la nivel mondial vacreşte exponenţial în anii următori, avertizează Uni-unea Internaţională pentru Controlul Cancerului şi So-cietatea Americană de Oncologie. Experţii celor douăorganizaţii fac apel pentru „un efort mondial destinatcombaterii acestei epidemii care afectează mai ales ţă-

rile în curs de dezvoltare.” În lume, 7,6 milioane de oa-meni mor din cauza cancerului în fiecare an. Iar previ-ziunile sunt deosebit de sumbre. În 2030, număruldeceselor provocate de cancer poate ajunge la 30 demilioane. Cele mai afectate vor fi ţările slab dezvoltate,din cauza precarităţii sistemului sanitar.

INFARCTUL VA FI ANUNŢAT

Cercetătorii de la Scripps Translational Science In-stitute (STSI) din California (SUA) au depistat celuledeformate, susceptibile să prevadă un infarct cu douăsăptămâni înainte ca acesta să se fi produs. Totul a ple-cat de la o analiză de sânge. Ei au monitorizat 50 depacienţi care au suferit crize cardiace. La aceştia, celu-lele endoteliate (care căptuşesc pereţii vaselor san-guine) prezentau malformaţii, ceea ce nu s-a observatla persoanele sănătoase. Rezultatele cercetării publi-cate în revista Science Translational Medicine arată căaceste celule se dezvoltă înaintea unei crize cardiace.Pe baza acestei descoperiri, cercetătorii vor să pună lapunct un test de sânge care să prevadă infarctul mio-cardic.

3

Pic\tura de s\n\tate

PUŢINĂ ISTORIE. Dacă rapor-tăm problema igienei personale aindividului la istoria omenirii,acest aspect a fost abordat înmod serios destul de târziu, pe lamijlocul secolului XIX, când s-adescoperit faptul că spălatulmâinilor este esenţial pentrumenţinerea stării de sănătate.

Până atunci nici medicii, nicipersoanele care îi ajutau înmunca lor nu manifestau preocu-pare faţă de această latură a igie-nei. Drept urmare, de pildă,foarte mulţi nou născuţi mureaudin cauza infecţiilor contractatede la moaşe sau asistenţi.

În anul 1847, medicul IgnasSemmelweis, de la o clinică deobstetrică din Viena, a constatatcă decesele datorate febrei puer-perale (infecţie contractată întimpul naşterii) au drept cauzăneigienizarea mâinilor de cătrepersonalul medical. După insti-tuirea regulii spălării şi dezinfec-tării mâinilor înainte de oriceintervenţie medicală, rata dedeces a scăzut substanţial.

În zilele noastre, unităţile me-dicale (dispensare, cabinete, spi-tale, săli de operaţie) suntobligate să respecte recomandă-rile stricte ale Organizaţiei Mon-diale a Sănătăţii în ceea cepriveşte sterilizarea spaţiilor, ainstrumentarului şi a mâinilorpersonalului medical înainte şidupă tratarea unui pacient.

REALITĂŢI DRAMATICE. Po-trivit unor statistici realizate lanoi în ţară, persoanele care sespală corect pe mâini şi de fie-care dată când este necesar nusunt tocmai numeroase. Aproxi-mativ jumătate din populaţia Ro-mâniei nu se spală pe mâini cuapă şi săpun după ce foloseştetoaleta. Doar un sfert din persoa-nele care schimbă scutecele co-piilor mici se spală pe mâinidupă efectuarea operaţiei; maimult de jumătate din persoanelecare au pus mâna pe un animalnu s-au spălat după acest gest.Având în vedere aceste situaţii,dar şi altele similare, specialiştiiapreciază că nu este de mirare căun mare număr de persoane din

ţara noastră se confruntă cu aşa-zisele boli ale mâinilor murdare:hepatitele A şi E, precum şi dia-reea.

Dacă în cazul adulţilor lucru-rile pot intra în normal relativuşor, în cazul copiilor, unde suntşi mai frecvente îmbolnăviriledin cauza mâinilor neigienizatecorect, situaţia se prezintă de-osebit de gravă. Cum, în cazul lorsistemul imunitar este mai puţindezvoltat, astfel de afecţiuni potda complicaţii foarte serioase.De aceea, specialiştii din cadrulOrganizaţiei Mondiale a Sănătă-ţii şi UNICEF atrag atenţia asu-pra faptului că un gest atât desimplu, cum este spălarea mâini-lor de mai multe ori pe zi, arputea salva anual vieţile a pesteun milion de copii.

Îmbolnăvirile care pot fi preve-nite printr-o igienă corespunză-toare a mâinilor sunt celecauzate de pătrunderea germeni-lor(bacterii, viruşi, paraziţi) pecale digestivă. Pentru că oameniimănâncă fără a se spăla pe mâinisau nu spală fructele şi legumeleînainte de a le consuma. Printrebolile care pot să apară în ase-menea situaţii se află: enteroco-litele acute, toxiinfecţiilealimentare, hepatitele acute vi-rale de tip A şi E, parazitozele in-testinale, dar şi febra tifoidă ,dezinteria şi holera.

SPALĂ-TE CORECT PEMÂINI! Deşi se crede că spălatulpe mâini este un gest banal, ope-raţiunea corectă impune câtevareguli: - se umezesc mâinile; - sesăpunesc; - se freacă bine mâi-nile timp de un minut, perioadăîn care persoana se spală şi întredegete, sub unghii şi pe ante-braţe; - se clătesc bine mâinile şise şterg cu un prosop sau şerve-ţel curat.

Nimic mai simplu şi mai bine-făcător pentru sănătate decâtspălatul pe mâini efectuat corectşi ori de câte ori se impune acestlucru.

doctor Carmen Mariana MOGÎRZAN

Igiena personală începe

cu spălatul mâinilor

Zilnic aflăm din ziare, de la radiosau de la televizor ştiri despre incen-dii care mistuie case, bunuri mate-riale şi, de multe ori, pun capăt vieţiiunor oameni nevinovaţi. Cauzeleunor asemenea dezastre au la ori-gine neglijenţa, nerespectarea celormai elementare reguli în folosireasurselor de foc şi a combustibililor.În directa legătură cu posibilitateaapariţiei unor asemenea situaţii, amgăsit de cuviinţă să atragem atenţiacititorilor noştri asupra câtorva as-pecte legate de prevenirea incendii-lor.

Iată a venit primăvara şi fiecaredintre noi face curăţenie în gospodă-rie. O parte din gunoaie, precum şiresturile vegetale sunt adunate şi lise dă foc. Până aici totul este nor-mal, dar trebuie să avem în atenţieurmătoarele:

• arderea acestora să aibă loc ladistanţă (cel puţin 50 de metri) faţăde clăile de fân, depozitele de lemnsau alte materiale combustibile şi,de asemenea, faţă de construcţiile

din gospodărie;• când în apropiere sunt păduri,

focul se face la cel puţin 100 metridistanţă de acestea;

• este obligatoriu ca arderea gu-noaielor şi a resturilor vegetale să fiesupravegheată permanent, iar, lafinal, jarul rezultat să fie stins cuapă.

O atenţie mereu sporită trebuie săacordăm folosirii focului sau a sur-selor de aprindere a focului în gos-podărie:

• este obligatorie curăţarea perio-dică a sobelor şi a coşurilor de fum;

• exploatarea centralelor termicetrebuie să se facă de către persoaneavizate şi cu respectarea strictă a pa-rametrilor de funcţionare;

• este cu desăvârşire interzisă im-provizarea afumătorilor în şuri, înpodurile caselor sau în apropiereamaterialelor inflamabile;

• de asemenea, constituie premisăde incendiu şi se interzice accesul cufoc deschis (facle, lumânări, chibri-turi sau brichete aprinse) în grajduri

sau magazii cu materiale inflama-bile. La fel, în astfel de incinte se in-terzice cu desăvârşire fumatul;

• o atenţie aparte trebuie acordatăfolosirii aragazelor. Este necesar ca,periodic, să fie verificată etanşieta-tea instalaţiei. La fel, este necesar săse manifeste grijă deosebită la mon-tarea corectă a buteliei.

De foarte multe ori, incendiile de-vastatoare pleacă de la aparaturaelectrocasnică sau de la instalaţiileelectrice. De aceea:

• este absolut necesar ca instala-ţiile electrice din gospodării să fieverificate periodic de persoane cali-ficate şi să se înlocuiască elementeledefecte sau îmbătrânite;

• aparatele electrocasnice trebuiesă fie folosite corect, sub atentă şipermanentă supraveghere.

Un mare pericol îl constituie in-cendierea miriştilor sau a vegetaţieiuscate de pe ogoare, livezi, imaşuri.Având în vedere urmările catastro-fale pe care le pot avea, aceste ac-

ţiuni sunt interzise cu desăvârşire.

Lucrările de sudură sau tăiere ametalelor, prin procedee electricesau cu flacără oxiacetilenică trebuieexecutate după luarea tuturor măsu-rilor de prevenire a incendiilor. Înnici un caz, aceste lucrări nu trebuiesă fie efectuate în spaţii închise, ne-amenajate sau în apropierea mate-rialelor inflamabile.

În activitatea de prevenire a in-cendiilor o grijă deosebită trebuiemanifestată faţă de acţiunile de edu-caţie a copiilor. De aceea:

• staţi de vorbă cu copiii, atrageţi-le atenţia asupra pericolului pe careîl prezintă focul. Fiţi consecvenţi,discutaţi cu ei despre această pri-mejdie cât mai des posibil;

• nu este suficient să le interziceţijocul cu focul. Faceţi-i să înţeleagăcât rău poate să producă un incen-diu lor şi familiilor lor;

• nu lăsaţi la îndemâna copiilorchibrituri, brichete, materiale uşorinflamabile;

• nu lăsaţi în seama copiilor între-ţinerea focului în sobă. Nu le încre-dinţaţi sarcini privind aprindereafocului în sobă şi alimentarea aces-tuia.

„Paza bună trece primejdia rea…”– aveţi în vedere această înţeleaptăzicere, întotdeauna când folosiţifocul, întotdeauna când vă aflaţi înapropierea acestuia.

În acţiunea permanentă de prevenire a incendiilorPAZA BUNĂ TRECE PRIMEJDIA REA…

INFO M|LINI

Sfatul medicului MEDICAMENT UNIVERSALDin timpuri de mult apuse,

din credinţa, înţelepciunea şiprofunzimea gândirii poporu-lui, a apărut şi s-a transmisdiscret, din generaţie în gene-raţie, prin viu grai sau pe calescrisă, reţeta unui „medica-ment universal” - valabilăatunci, acum şi în timpurile ceor să vină. Această reţetă esteun „ghid terapeutic”, un bal-sam pentru trup şi suflet învremurile tulburi pe care letrăim. Neliniştea, nevroza demasă, iraţionalitatea şi vio-lenţa sunt proprii societăţii deastăzi din lumea întreagă,lume care nu a făcut faţă im-pactului dur al schimbărilorrapide, care au avut loc într-un timp foarte scurt, asuprabioritmului uman (şi nunumai).

Mai mult ca oricând, astăzi,când omenirea suferă de oboală ce nu se regăseşte înnici un index medical şianume dezorientarea extremăcauzată de coliziunea bruscă aoamenilor cu viitorul prema-

tur sosit, când nu există unechilibru între rapiditateaschimbărilor din mediul în-conjurător şi ritmul lent aladaptării umane, când se

adânceşte tot mai multaceastă prăpastie a schimbări-lor accelerate până la limiteneatinse de adaptabilitateaumană şi instituţională, avemnevoie de ceva nobil, de cevaimaterial, de o trăire inte-rioară deosebită, de o altăabordare a trecerii vremelnicepe pământ.

Toate acestea le găsim în re-ţeta pomenită anterior, reţetăpe care eu, la rândul meu, do-resc s-o transmit mai departe

spre luare aminte şi trăire,spre însuşire şi împreună –lucrare, spre bună vieţuire şitămăduire sufletească, spremântuire. Iată despre ce estevorba:

„ Să ia bolnavul din farma-cia Domnului Atotţiitorul „credinţă, nădejde şi dragoste”.Să le amestece bine şi să lesfărâme mărunt în piua înde-lungii răbdări. Să le cearnăprin sita conştiinţei. Să lefiarbă în vasul uitării. Să lefrământe cu lingura cumpătă-rii . Să le strecoare prin pânzajudecăţii. Să le bea cu paharulmulţumirii.

Să se culce apoi pe salteauavirtuţii şi a moralităţii. Să seînfăşoare în acoperământulblândeţii, având drept căpătâiprevederea. După ce va asudasă-şi usuce corpul cu ştergarulliniştii, spălându-se peste totcu apa înţelepciunii. La urmăsă îmbrace veşmintele buneivieţuiri şi va fi sănătos camărul.”

Teodora PLĂCINTĂ

ÎN CAZ DE INCENDIU :

- nu intra în panică; - sună la numărul unicde urgenţă 112 şi trans-mite toate datele careîţi sunt solicitate;- părăseşte zona incen-diată şi, dacă îţi este cuputinţă, ajută-i şi peceilalţi să se evacueze şiacordă-le primul aju-tor;- ajută la desfăşurareaacţiunilor de inter-venţie cu forţele şi mi-jloacele de care dispui.

La taifas cu farmacista

(urmare din pagina 1)

În anii în care a funcţionatefectiv, pensiunea a devenit totmai cunoscută, aici poposindturişti din judeţul nostru, din

judeţele apropiate (Botoşani,Iaşi, Neamţ, Bacău), dar şi dinlocalităţi mai îndepărtate –Bucureşti, de pildă.

Domnul Todirel este animatde ambiţia de a face din pensi-

unea sa un loc cunoscut şi câtmai primitor, principiul debază al acţiunii sale fiind acelaca oaspetele să găsească aicitot ce îşi doreşte, să se simtăbine, să uite de grijile zilelorobişnuite.

Cât priveşte sintagma „Treifetiţe”, scrisă pe firma pensiu-nii, aceasta vine de la faptul căIon Todirel are o fiică, Ileana,şi două nepoate, Dana şi An-dreea, fiinţe la care ţine foartemult şi care constituie o partea motivaţiei efortului său şi asoţiei sale.

Am lăsat pentru a încheiaacest reportaj o informaţiecare poate să reliefeze o ima-gine foarte reală a ceea ce a re-alizat Ion Todirel: pensiuneaeste ridicată pe o suprafaţă depeste 1300 de metri pătraţi.Dacă avem în vedere că s-aconstruit pe două nivele, vomrealiza că pensiunea „Todirel.Trei fetiţe” are o suprafaţă depeste 2600 de metri pătraţi –relevant pentru ambiţia, con-secvenţa şi perseverenţa între-prinzătorului.

Dacă vreţi să aflaţi mai multedespre această pensiune saudacă vreţi să fiţi oaspeţii luiIon Todirel, sunaţi la numărul0744555828.

4 INFO M|LINI

(urmare din pagina 1)

„O zonă frumoasă, pitorească”străjuită, în toată splendoarea şi

desfăşurarea ei, de CulmeaStânişoarei – martor maiestos şităcut al unei istorii de sute de ani, oistorie cu toate cele bune şi mai

puţin bune ale trecerii oamenilorlocului prin viaţă, prin lume…

Dar, aşa cum spunea şi tânărul in-terlocutor, Mălini este şi o aşezaremodernă, bine gospodărită, care aprimit de puţin timp denumirea destaţiune turistică. Asta înseamnă că,de câţiva ani, are şosea asfaltată,bine îngrijită, marcată, pe care secirculă în condiţii normale în toatezilele anului, indiferent de timp sauanotimp. Treptat, pe marginea aces-tei şosele au apărut inscripţionate,pe suport de lemn sau metal, denu-mirile comunei şi ale localităţilor al-cătuitoare. Au apărut mai apoipanouri cu fotografii aeriene alezonei, cu fotomontaje formate dinpozele pensiunilor. Cum au maiapărut şi alte panouri purtând infor-maţii pentru turişti. O notă aparteface poarta de la intrarea în comună:o construcţie simplă, inspirat gân-dită şi proiectată, a condus la o lu-crare monumentală, unanimapreciată.

Odată cu modernizarea şoselei,s-au construit şi adăposturi pentru

persoanele care aşteaptă în staţiilede autobuz. Iar la sfârşitul anului2011, în întreaga comună au fostamplasate, în apropierea drumului,12 construcţii deosebit de cochete şide utile formate din două bănci, omasă şi, desigur, acoperiş.

Dar comuna Mălini este şiaşezarea cu case frumoase, foartefrumoase. Mai noi sau mai vechi,acestea sunt construcţii arătoase,generoase ca dimensiuni, rezultateale voinţei şi bucuriei oamenilor de atrăi în spaţii deosebite. De aseme-nea, lângă aceste case apar grădini şiogrăzi ingenios organizate, pomiifructiferi, plantele ornamentale şi

florile (foarte multe flori) încântândochii trecătorilor.

Date fiind toate acestea, investiţi-ile în turism au venit ca o continuareaproape firească: zecile de pensiuni,sutele de locuri de cazare sunt deacum cunoscute de turişti din toatăRomânia; cunoscute, apreciate şifrecventate pe tot parcursul anului.

Mălini – „o aşezare frumoasă,pitorească”, bine gospodărită, cupricepere şi inteligenţă. Prin grijalocuitorilor ei, grijă acompaniată şistimulată de iniţiativele şi acţiunileConsiliului Local, ale Primăriei, aleprimului gospodar al comunei – pri-marul.

Redactor: Dumitru AmarieiProcesare texte: Ionela PanţiruTehnoredactare: Răzvan Guzu

Tipografia CELESTIN - Suceava

Mălini - o zonă frumoasă, pitorească, o aşezare modernă

În Poiana Mărului, într-ocasă de demult, printre cărţide rugăciuni şi icoane,trăieşte Dumitru Nistor. Avenit pe lume în august 1916.A străbătut viaţa vreme de 96de ani. A cunoscut şi bune şirele, munca însoţindu-l fărăîncetare. În ciuda vârsteiînaintate, gândeşte şi vor-beşte coerent, fiind gata înorice moment să îm-părtăşească secvenţe din fil-mul celor aproape 35.000 dezile, cât s-a bucurat de luptasa cu viaţa.

Iarna grea care tocmai atrecut l-a ţinut în casă. Altfel,când vremea este mai bună,devine activ, se apucă delucru prin grădină şi estenevoie să intervină ceiapropiaţi pentru a-l opri. Caorice bun creştin, merge labiserică şi este încântat dediscuţiile purtate cu oameniipe care îi întâlneşte sau cupreotul Sava.

Priveşte cu drag drumul lung şi,de multe ori, anevoios pe care a fostnevoit să-l parcurgă. Îşi aminteştecât de greu a trăit uneori: „…era pevremea legionarilor – îmi spune.Aveam o cămaşă cârpită, sumanulîmi era rupt, umblam desculţ, nuaveam ce mânca. Acum, acum ebine, aşa le spun la oameni…”

Ani buni a petrecut Dumitru Nis-tor în armată, în timpul celui de aldoilea Război Mondial. Îşiaminteşte de trecerea Prutului, detrecerea Nistrului, îşi aminteştedrumul lung de lupte şi sacrificiiprin Crimeia, prin alte îndepărtatelocuri unde ostaşii Armatei Româneau înfruntat, cu preţul sângelui şivieţii multora dintre ei, grozăviileapocalipticelor încleştări.

„A dat Dumnezeu să scap teafărşi, uite, trăiesc şi azi“– constată in-terlocutorul meu.

După război şi-a făcut un rostaici, în sat. S-a însurat cu o fată fru-moasă, Ionica, şi-a făcut gospodărieşi s-a ocupat de familia lui. 67 deani au trăit împreună soţii Nistor,67 de ani de bucurii, de satisfacţii,dar şi de îngrijorări, de greutăţi, dezbucium. Din păcate, soţia a plecatmai devreme la cele veşnice, iarmoş Dumitru îşi aduce aminte cudrag de zilele petrecute împreună.Soţii Nistor au avut mai mulţi copii.Au pierdut câţiva în anii grei cu bolinetratabile şi cu foamete. Un fiu amurit dramatic la vârsta matu-rităţii. Dar 11 dintre copiii lui moşDumitru sunt în viaţă: cinci fete şi

şase băieţi. Faţa bătrânului înflo-reşte într-un zâmbet generos cândîmi spune că are 33 de nepoţi şi 30de strănepoţi.

Dumitru Nistor şi-a întreţinut fa-milia muncind temeinic. La un mo-ment dat chiar a făcut var, fiindcunoscut şi sub numele de împru-mut Vararu. Dar cel mai mult a lu-crat ca muncitor forestier. Pe aici,prin zonă, dar şi departe, în părţileBanatului.

Deşi nu pare să aibă 96 de ani,moş Dumitru poartă, totuşi, sem-nele trecerii vremii. Dar ochii, ochiiîi sunt limpezi, vioi, jucăuşi şi spunatâtea lucruri bune despre sufletulcelui care se bucură de ei.

Îl întreb ce i-a plăcut mai mult înviaţă. Mă priveşte strengăreşte şiîmi spune aşa, ca şi cum ar trebui sărămână între noi: „…mi-a plăcut ofemeie frumoasă, mi-a plăcut unpahar, mi-a plăcut să trăiesc, mi-aplăcut viaţa!”

Mă despart de moş Dumitrugândindu-i filmul vieţii: copil şiadolescent sărac, tânăr soldat subgrozăviile războiului, om însuratluptându-se cu greutăţile anilor dedupă război, bărbat responsabilmuncind din zi în noapte, ani larând, să-şi ţină casa şi să crească11copii… Aproape că înţeleg cât degreu sau cât de uşor i-a fost şi îmivine să mă întorc şi să-i spun: „MoşDumitru, te cred că ţi-a plăcut viaţa,dar mai cred, tare mult, că şi viaţate-a plăcut pe dumneata…”

Dumitru AMARIEI

DESTINE ÎN FURTUNA VIEŢII

La 96 de ani

REPER TURISTIC ÎN CENTRUL MĂLINILOR

Ocolul Silvic Mălini pune învânzare molizi argintii(înţepători). Înălţimea ar-

borelui la livrare este de 1,5-2m, iar preţul este de 50 de lei.Dacă se optează ca livrarea să

se facă într-un vas care săprotejeze rădăcina, preţul estede 80 de lei.

OCOLUL SILVIC MĂLINI PUNE ÎN VÂNZARE MOLIZI ARGINTII