Recensământul General Agricoleste o acţiune de interes naţionalcare se desfăşoară în perioada 2decembrie 2010 – 31 ianuarie2011. Recensământul GeneralAgricol constituie o acţiune decercetare statistică şi are caobiectiv culegerea datelor referi-toare la : suprafeţele terenuriloragricole şi utilizarea lor; efec-tivele de animale, plantaţiile viti-cole şi pomicole; utilajele şimaşinile agricole; instalaţiile şiamenajările pentru irigaţii; per-soanele care desfăşoară activităţiagricole; metodele de producţieagricolă; aspecte ale dezvoltăriirurale.

Rezultatele recensământuluivor oferi posibilitatea dimen-sionării corecte, realiste apotenţialului agricol al ţării, ceeace va asigura punerea în practicăa programelor de dezvoltare aagriculturii şi a satului românesc.

Deţinătorii de exploataţii agri-cole individuale, reprezentanţiisocietăţilor comerciale sau asoci-aţiilor agricole, precum şi ceilalţiutilizatori de suprafeţe agricolesau deţinători de animale, tre-buie, conform legii, să ofere re-cenzorilor date corecte şicomplete. Toate datele din formu-larul de recensământ sunt confi-denţiale, iar informaţiile vor fifolosite numai în scopuri statis-tice.

(continuare în pagina 3)

Cascada uriaşă a tim-pului a antrenat şi zileleanului 2010.

A fost un an şi cu bune,şi cu mai puţin bune; unan în care oamenii dinpartea noastră de lume,adică ai noştri, de aici,de la Mălini, au truditpentru ale lor, au luptatcu vremea şi cu vre-murile, au izbutit astăziunde nu au reuşit ieri.

Da, este sfârşit de an,iar o privire retrospec-tivă, un scurt bilanţ allucrurilor care s-au pe-trecut în comuna Mălinis-ar impune cu necesi-tate. Ne vom opri asupraproiectelor mari la cares-a lucrat în 2010.

AMENAJAREA PARCULUIDE LA BAZA PÂRTIEI DE SCHI

O investiţie importantă pentruprimăria Mălini a fost aceea a ame-najării unui parc la baza pârtiei deschi Pojorâta. Pe o suprafaţă de7400 metri pătraţi s-au efectuatrigole şi şanţuri de preluare a apelorpluviale, podeţe, s-au realizat aleiacoperite cu pavele, s-au instalatbănci şi mese din lemn, s-au amena-jat locuri de joacă pentru copii. În-

treaga suprafaţă este înconjurată deun gard şi, pe timp de noapte, ilumi-nată. La fel, este instalat şi sistemulnecesar udării plantelor. Una pestealta, parcul pentru care s-au cheltuit643.115 lei (lei noi) este gata în pro-porţie de 95 la sută. La primăvară sevor executa ultimele operaţiuni:semănarea gazonului, plantarea ar-buştilor ornamentali şi alimentareacu apă a instalaţiei de udare.

(Continuare în pagina 3)

INFO � INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �

INFO � INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �PUBLICAŢIE EDITATĂ DE PRIMĂRIA COMUNEI MĂLINI � Nr. 8 � Decembrie 2010

MALINI La începutul lui decembrie 1935,într-o căsuţă de la Poiana Mărului,în familia învăţătorilor Profira şiEugen Labiş apare Nicolae, cel cese va manifesta, de la o vârstăfragedă, drept copilul minune alpoeziei româneşti.

A săgetat meteoric cerul litera-turii noastre, lăsând în urmă ver-suri care alcătuiesc o operăsurprinzătoare prin prospeţimeaexprimării, a temelor, a limbajuluişi a metaforei. A uimit şi prin felulsău de a scrie, dar şi prin felul săude a trăi. A uimit prin curăţenie su-fletească, prin creaţie îndrăzneaţă,prin naturaleţe şi firesc.

(continuare în pagina 2)

La 2 decembrie 2010, Nicolae Labiş ar fi împlinit 75 de ani

SE NASC ŞI LA MĂLINIGENII...

Vineri, 17 decembrie 2010, latoate şcolile şi grădiniţele din co-mună s-au desfăşurat serbări

dedicate sosirii vacanţei şi, anti-cipat, sosirii lui Moş Crăciun şi aAnului Nou -2011.

Multe surprize, multe emoţiipentru elevi, pentru educatori,învăţători şi profesori, precum şipentru părinţii spectatori.

Peste toate acestea, şi-a făcutsimţită prezenţa un Moş Crăciunmai aparte. Acesta a trimis, prin

reprezentanţii săi, câte un pachetpentru fiecare copil care merge lagrădiniţele sau la şcolile din co-muna Mălini. Ciocolată, bom-boane, biscuiţi, napolitane, fructeşi altele de acest gen au făcut şimai frumoasă serbarea, şi maimare bucuria copiilor. Fiecare aplecat acasă cu un pachet dulce,dulce de tot, şi cu sentimentul căcineva, de undeva, se gândeşte, în

aceste vremuri nu tocmai uşoare,să-i facă o mică surpriză.

Acest “cineva” lucrează “un-deva” la... primăria Mălini şi aavut ideea generoasă de a aflaresurse pentru a alcătui 1.200 depachete pentru tot atâţia copiidin comună.

Sigur că tot atâtea gânduri demulţumire s-au îndreptat cătreMoş Crăciun…de la Primărie!

Satul de vacanţă „Pojorâta”,această „insulă turistică” de lacapătul dinspre Stânişoara al satu-lui Văleni-Stânişoara, are dreptlider complexul „La Filuţă”.

Am hotărât să numim „complex

turistic” o alcătuire frumoasă deconstrucţii menite să ofere cât maimult şi cât mai bine oamenilor carepoposesc aici.

Dumitru AMARIEI(continuare în pagina 4)

Complexul turistic „La Filuţă”TRADIŢIE, OSPITALITATE

ŞI PROFESIONALISM

Decembrie 2010 – ianuarie 2011

RECENSĂMÂNTULGENERAL AGRICOL

PERSPECTIVE EUROPENE

PROIECTE ÎNDRĂZNEŢE, FAPTE TEMEINICE

Iarnă la Mălini - decembrie 2010

Parcul, aşa cum arăta în luna noiembrie 2010

Moş Crăciun de la

…Primărie

Cu ocazia sărbătorilor de iarnă, Primăria şi Consi-

liul Local al comunei Mălini adresează tuturor cetăţenilor

din localităţile alcătuitoare – Mălini, Pâraie, Poiana Măru-

lui şi Văleni Stânişoara – cele mai calde urări de sănătate

şi prosperitate, împlinirea tuturor năzuinţelor în bucurie,

fericire şi mulţumire sufletească!

La mulţi ani!

Primarul comunei Mălini foloseşte cu bucurie prile-

jul sărbătorilor de iarnă şi mulţumeşte membrilor Consi-

liului Local pentru felul în care au ales să participe la

toate acţiunile importante pentru comunitate, pentru

spiritul civic şi de răspundere manifestate în luarea

hotărârilor privind rezolvarea numeroaselor probleme

care au apărut în 2010!

De asemenea, primarul mulţumeşte cu căldură tuturor

colaboratorilor săi din aparatul administrativ al comunei

pentru efortul constructiv făcut zi de zi, în scopul

onorării îndatoririlor faţă de cetăţeni, al rezolvării

corecte şi prompte a tuturor cerinţelor acestora!

Sărbători fericite!

La mulţi ani!

2

Operioada importantă pen-tru credincioşi este PostulCrăciunului. La fel ca şi în

alte împrejurări similare, alte pos-turi, oamenii se străduiesc, şi mulţidintre ei reuşesc, să respecte anu-mite reguli, cele maimulte privind hrana,alimentele pe care lefolosesc pentru meselezilnice. Este un lucru de apreciat săposteşti pentru trup, să-ţi purificitrupul, iar oamenii în vârstă, maiales cei suferinzi, fac adevărate sac-rificii pentru a posti. Dar din ce în cemai mult, în ultimul timp, reprezen-tanţii de seamă ai bisericii sublini-ază că postul pentru trup este doaro parte a rigorilor postului. O altăparte, foarte importantă, a postului,este postul pentru suflet.

Sfântul Ioan Gură de Aur a spus că-i uşor să te abţii de la mâncare, dar emai greu să-l ierţi pe altul pentru răulpe care ţi l-a făcut, e mai greu să nurăsplăteşti cu rău pe acela care ţi-afăcut rău şi-i greu să nu-i întorci al-tuia vorba urâtă.

Iar Sfântul Vasile cel Mare în-deamnă să nu postim doar ca să necurăţăm trupul, căci „îngerii, păzitoriivieţii noastre, stau cu plăcere lângăcei care-şi curăţă sufletul cu post.”

Postul pentru suflet este o compo-nentă grea a postului şi, mai mult, ocomponentă grea a vieţuirii noastre,fiindcă acesta, postul pentru suflet,nu ar trebui legat neapărat de „vre-mea postului de mâncare”. Nu se

poate ca, după ce, zi de zi, te-ai scu-fundat în răutăţi, atunci când începepostul să devii om bun.

Drumul către omul bun din noiînşine este, poate, cea mai puter-nică, cea mai grea dintre toatealegerile vieţii. Dificultăţile acesteaapar datorită faptului că lumea carene înconjoară pare a trăi pe coordo-nate opuse bunătăţii. Viaţa parerânduită altfel decât un răspuns laîndemnurile pe care ni le repetăsfinţii, iar binele omenesc pare a fiaşezat tocmai pe partea opusă acărării sufletului bun. Parcă ne estemai la îndemână să ne răzbunăm, săpizmuim, să gândim sau să vorbimde rău, pe când pentru bunătateavem nevoie de efort, de căutare, deînţelegere, de lupta cu ispita, de ac-ceptarea înfrângerilor personale, desurparea mândriei şi de nenumăraterenunţări.

A posti pentru suflet este, în fapt,o atitudine profund umană şi esteînsăşi starea naturală, normală aomului. Postul pentru suflet ar tre-bui ţinut, zi de zi, în întreaga noastrăexistenţă, după înţelegerea, pri-

ceperea şi putereafiecăruia. Omul nupoate fi perfect, încer-cările vieţii te mai şi în-

tristează, te mai şi înfurie, te mai şiderutează. Dar a încerca să fii azi unpic mai bun decât ieri este un semnde primenire a fiinţei noastre, aspiritului nostru. Iată că a ţine postînseamnă mai mult decât reţinereade la un anumit fel de alimente,înseamnă „să ierţi, să nu întorcifapta rea, să nu întorci vorba urâtă”.

Sigur că aceste precepte presupunun anume fel de a înţelege viaţa, dea o trăi. Am putea să le păstrăm înminte şi în suflet, am putea să le şirespectăm, să le practicăm, şi chiardacă vom eşua uneori, chiar dacă al-tădată vom fi tentaţi să le aban-donăm, încercarea şi dorinţaînseamnă mai mult decât nimic. Iarreuşita ar însemna o victorie asuprarăului, a răului din noi, înainte detoate, şi o apropiere de Dumnezeu.

Maria TIMUC

(urmare din pagina 1)

Viaţa şi opera sa, au făcutobiectul şi subiectul unor obser-vaţii memorabile, relevante,pentru personalitatea unică şisurprinzătoare a tânărului poet.Am ales, la ceas aniversar, câ-teva dintre aceste observaţii fă-cute de oameni de spirit celebri,reprezentativi pentru literaturaşi critica literară de la noi,oa-meni care fie l-au cunoscut deaproape, fie i-au studiat şi înţe-les opera.

George Călinescu: „Desigur căaceastă observare nu poate avea un ca-racter absolut. Întrucât îl priveşte peLabiş, tânăr poet, pe care un accidentnefericit l-a făcut să piară la 21 de ani,eu nici nu mă întreb ce ar fi devenitdacă trăia, pentru că îl consider unpoet pe deplin exprimat, de la care aurămas câteva poeme încântătoare, pecare istoria literaturii noastre nu lepoate trece cu vederea.[…]Poetul estedescriptiv şi narativ cu abundenţăîntr-o frază de esenţa prozei, nu fireştelipsită de metafore. Farmecul provinedintr-o senzaţie puternică de materie,cuvintele sunt carnale ca fructele, poe-tul pare în permanenţă vrăjit de uni-vers.”

Tudor Vianu: „Paşii mei s-au în-crucişat de câteva ori cu acei ai luiLabiş. Mă surprindea obrazul lui bu-călat de copil, ochii cu umbre adânci,mustaţa bogată, ca a plutaşilor de peBistriţa. Era în înfăţişarea lui ceva, înacelaşi timp proaspăt şi arhaic, cumnu mai văzusem niciodată întipărit pefigura unui tânăr. Zărise lumina zileiîntocmai ca Mihai Eminescu, în nor-dul păduros al Moldovei. Codrul şimuntele i-au transmis impresiile dincare s-a hrănit poezia lui. […]. Cunoş-tinţa de sine şi despre lumea lui i-aapărut în anii războiului. Copilul îivedea din unghiul lui, cu plecarea ta-tălui departe, a mamei rămasă mută şi

rece ca fierul. Au urmat ani grozavi şicând, în ajunul Anului nou, se aud gla-surile subţirele ale zurgălăilor, copilulîntocmeşte din ele un <<aspru, acuza-tor colind>>.[…] Este un copil al po-porului, al celor ce plătesc mai greu”.

Nicolae Manolescu: “Copil mi-nune al poeziei, ca şi Rimbaud, Labişeste o voce lirică de o puritate şi de ogravitate extraordinară. El este, pen-tru mulţi, Poetul; şi va rămâne Poetul,indiferent de chipul pe care-l va lua deaici înainte poezia. Neîndoielnic, nutot ce a scris Labiş este memorabil, darnu există un singur vers în care VoceaPoetului să nu fie perceptibilă, ca omuzică subterană, inalterabilă.[…].Avem, astăzi, despre poezie o cu totulaltă idee decât aceea care stă la baza„Locurilor şi întâmplărilor”, dar sim-ţim îndată cât inefabil lirism conţin lo-curile şi întâmplările copilărieipoetului”.

Nichita Stănescu: „Pe NicolaeLabiş mi-l aduc aminte ca pe un om deo discretă siguranţă de sine, neverosi-milă pentru chipul lui de copil pictatpe o icoană de sticlă, cu o ciudată cul-tură şi o ciudată forţă de a se apropiade poezia franceză. Un răstimp lung,ca şi cum n-aş fi fost un singur om, cimai mulţi – mi-a făcut un şir de diso-cieri excelente, vorbindu-mi despreVillon. De fapt, abia acum mă gândesccă erau excelente. Pe atunci, pur şisimplu, mă uitam la el, la NicolaeLabiş, şi chibzuiam că, probabil, aşaera şi Eminescu la vremea lui, cu o în-făţişare asemănătoare şi poate cuaceeaşi discretă siguranţă de sine.Brusc imaginea mi se stinge din minteşi îmi revine încă o dată chipul emo-ţionat al lui Labiş, când, cu prilejulunei şezători, am avut norocul rar să-l aud recitând Moartea Căprioarei. L-am cunoscut, evident, foarte puţin, pemagicul poet Labiş, dar având şansasă-i aud vocea, îmi aduc aminte şiacum inflexiunile ei sacadate, de felul

său propriu de a-şi sfârşi brusc, în lec-tură, fiecare vers.”

Eugen Simion: Versurile de înce-put (Primele iubiri, 1956) au o struc-tură epică şi sunt dominate de eposulpopular. Dar chiar de pe acum sesimte o neobişnuită senzaţie de vitali-tate a materiei, de germinaţie colosală.Munţii ard în poleiuri argintate, vinelede apă ţâşnesc cu putere, peştii albu-rii lunecă pe lângă genele copilului cese scaldă cu ochii deschişi în pâraielerepezi, sevele se aud cum fierb subbrazde şi se ridică prin ţevile cucutei.[…] Procesul de intelectualizare a li-rismului nu anulează la Labiş valoareaspontană a emoţiei. Ca şi Eminescu,care păstrează toate motivele poezieisale din tinereţe, Labiş îşi „tratează”,cum zice el cu o formulă demitizantă,orgolios prozaică, temele iniţiale, dardintr-o perspectivă poetică indiscuta-bil superioară.”

Iată cum au gândit câteva dinpersonalităţile marcante ale spi-ritului românesc despre poetulde la Mălini. Aceste scurte evo-cări au darul de a creiona, de areliefa şi da sens ideii de geniu încare s-a format şi a creat NicolaeLabiş. Trimiterile la Eminescu,„Luceafărul poeziei româneşti”,la Arthur Rimbaud, „revoluţio-narul poeziei franceze”, la Mi-hail Sadoveanu, „Ceahlăulliteraturii române”, sunt recu-noaşteri ale forţei sale creatoare,ale spiritului său vizionar, aleperenităţii unei opere, din pă-cate, de dimensiuni relativ res-trânse. De aceea putem săspunem că Nicolae Labiş a fostmai mult decât „un vânt de pri-măvară” a literaturii noastre,este mai mult decât „o amintirefrumoasă”, cum singur s-a plasatîn viitor…Nicolae Labiş a fost şiva rămâne un creator de geniucare a lucrat, asemenea altormari truditori, la inefabila ctito-rie care este POEZIA ÎN LIMBAROMÂNĂ!

Acum, la această frumoasăaniversare, să ne bucurăm şi săne mândrim, că de aici, de pevalea Suhei Mari, de sub înălţi-mile Culmei Stânişoarei, a plecatşi s-a ridicat în universul spiri-tualităţii naţionale geniul care afost Poetul Nicolae Labiş…

Dumitru AMARIEI

POSTUL PENTRU SUFLET

LA 2 DECEMBRIE 2010 , NICOLAE LABIŞ AR FI ÎMPLINIT 75 DE ANI

SE NASC ŞI LA MĂLINI GENII…

La cea de a 75-a aniversare a zileisale de naştere, poetul Nicolae Labişa fost evocat mai ales în spaţiul şco-lilor din comuna noastră.

Chiar în ziua de 2 decembrie2010, ziua în care Nicolae Labiş ar fiîmplinit 75 de ani, cadrele didacticede la şcoala din Poiana Mărului auorganizat o activitate aniversară cutotul aparte.

Un sobor de trei preoţi, Gheor-ghiţă Sava, Vasile Ţigănescu şi Ovi-diu Jitaru, au săvârşit o slujbă depomenire a poetului. La slujbă auparticipat elevi şi cadre didactice dinşcoală, dar şi un grup de 40-50 elevişi cadre didactice de la Liceul Agri-col din Fălticeni.

Oaspeţii de la Fălticeni au vizitat,mai întâi, casa memorială de la Mă-

lini, apoi au cunoscut casa de la Po-iana Mărului, casa în care a văzut lu-mina zilei copilul Labiş, iar dupăaceea au participat la slujba de po-menire. Elevii de la Poiana Măruluiau recitat versuri aparţinând poetu-lui şi au cântat colinde. Potrivit tra-diţiei, s-au împărţit lumânări şicolăcei, sarmale calde şi plăcinte.

A fost o aniversare mai deosebită,cu o binevenită componentă reli-gioasă, dar şi cu o accentuată am-prentă tradiţională locală.

Vom încheia relatarea despreacest eveniment subliniind iniţiativaşi contribuţia efectivă asumate decadrele didactice de la Poiana Mă-rului, mai ales de Dumitru Murariu,directorul şcolii, şi, în acelaşi timp,profesor de limba română.

INFO M|LINI

La Şcoala cu clasele I-VIII PoianaMărului, s-a desfăşurat recent o se-siune a Cercului profesorilor dematematică din zona denumită„Fălticeni 1”. Concepută ca unschimb de experienţă permanent,activitatea Cercului profesorilor dematematică promovează metodenoi, eficiente de a pătrunde în uni-versul acestei importante disci-pline, dar oferă ocazia cultivăriiunor relaţii profesionale directeîntre dascălii care lucrează îndomeniu.

Activitatea de la Poiana Măruluia cuprins mai întâi o secvenţădemonstrativă, avându-i ca „actoriprincipali” pe elevii clasei a VII-a,

iar ca „regizor” pe profesorul DanielMurariu.

Profesorul Murariu a dezvoltatun proiect didactic cu o temă din is-toria matematicii, ocupându-se dereprezentaţii importanţi ai disci-plinei în Grecia antică.

În partea a doua s-au prezentatdouă referate care s-au evidenţiatprin acurateţe şi rigoare ştiinţifică.Profesoara Liliana Aparaschivei s-aocupat de „Construcţii fundamen-tale cu rigla şi compasul. Problemecelebre”, iar profesoara GabrielaGogan a făcut o demonstraţie priv-itoare la „Probleme de construcţiigeometrice”.

Cei aproape 40 de profesori par-ticipanţi la această sesiune a Cercu-lui profesorilor de matematică s-auarătat încântaţi de cele prezentate,de organizarea şi desfăşurarea fărăcusur a întregii acţiuni.

Cerc pedagogic la şcoala

din Poiana Mărului

La aniversarea poetuluiCasa de la Poiana Mărului în care s-a născut Nicolae Labiş

Sâmbătă, 20 noiembrie 2010, la şcoala „Nicolae Labiş” din Mălini a avut locprezentarea volumului „La porţile Africii” aparţinând scriitorului Grigore Ili-sei. La eveniment au participat cadre didactice şi elevi aparţinând tuturor şco-lilor din comună. A fost relevată prodigioasa activitate jurnalistică şiscriitoricească a lui Grigore Ilisei, precum şi sentimentele sale faţă de locurileîn care a văzut lumina zilei. La rândul său, scriitorul a vorbit despre traiectulprofesional, despre experienţele personale, nu întotdeauna fericite, dar şi de-spre credinţa sa că aplecarea spre creaţie, spre literatură au legătură cu spiri-tul locurilor în care s-a născut, locuri la care se întoarce mereu cu dragoste, cugânduri calde, de fiu recunoscător. Autorul a vorbit şi despre ultima sa carte,rod al unei experienţe diplomatice în spaţiul fabulos al Tunisiei, a răspuns laîntrebările participanţilor la întâlnire şi a acordat autografe.

O frumoasă coincidenţă a făcut ca scriitorul să se afle la Mălini în ziua încare a împlinit 67 de ani. Grigore Ilisei s-a născut la 20 noiembrie 1943, în casaparohială de la Văleni. Tatăl său, preotul Ilie Ilisei, provenea dintr-o familie dinPâraie.

A publicat primele sale scrieri încă de pe când învăţa la liceu. Apoi, după fac-ultate a avut o prodigioasă activitate în domeniul radioului şi televiziunii.

După un dramatic eveniment, când a fost îndepărtat din RadioteleviziuneaRomână, Grigore Ilisei a lucrat, între anii 1983-1989, la revista „Convorbiri lit-erare”. Este autorul a numeroase volume de reportaj, interviuri şi proză scurtă.Activitatea sa creatoare se exprimă pe deplin în domeniul romanului, „CeasulOprit”, „Pasaj de raţe sălbatice” şi „Octavia” fiind doar câteva reuşite în zonadelicatului gen.

Întâlnirea profesorilor şi elevilor de la Mălini cu fiul acestor locuri, scriitorulGrigore Ilisei, a fost o frumoasă şi interesantă sărbătoare a spiritului, o ocaziede a transmite generaţiilor tinere „microbul” pasiunii pentru scris şi aldragostei faţă de locurile natale.

EVENIMENT EDITORIAL LA ŞCOALA „NICOLAE LABIŞ”

� UNIVERSUL CREDINŢEI � UNIVERSUL CREDINŢEI � UNIVERSUL CREDINŢEI �

3

(urmare din pagina 1)

SISTEMUL DE CANALIZARE

Etapa întâi de realizare a canalizării în comuna Mălinieste practic încheiată. S-au instalat conductele pentru re-ţeaua principală şi pentru cea secundară. Au fost realizateîn totalitate căminele de vizitare şi staţiile de pompare.Aufost instalate şi aduse la stadiul de funcţionare staţiile deepurare. Din cauza timpului nefavorabil nu a fost posibilăexecutarea probelor care se impun înainte ca sistemul săintre în funcţiune. La primăvară, pe măsură ce starea vre-mii va permite, se vor efectua operaţiunile necesare, iarsistemul care valorează 6.981.229 lei (lei noi) va devenifuncţional.

MODERNIZAREA PÂRTIEI DE SCHI

Într-una din ediţiile anterioare ale publicaţiei „INFOMĂLINI”, menţionam demararea unui proiect ambiţios,modernizarea pârtiei de schi, proiect care avea următorulconţinut: „Alimentare cu apă, tunuri de zăpadă artificială,anexe, căi de acces şi parcare la pârtia comunei Mălini, ju-deţul Suceava”. Se urmărea, prin această investiţie, care seridică la valoarea de 2.701.731 lei (noi) o mai bună funcţio-nare a întregului complex sportiv şi de divertisment dinpunctul numit Pojorâta şi o prelungire a perioadei în careacesta se putea folosi. În cea mai mare parte, obiectiveleacestui plan au fost îndeplinite. În perioada imediat urmă-

toare se vor face eforturi pentru aducerea şi instalarea sta-ţiei de pompare a apei, a hidranţilor pentru alimentareacu apă ( în număr de 19) şi a dispozitivelor care se numesctunuri de zăpadă.

Toate echipamentele vor fi livrate de firma austriacăSUFAG GmbH - lider mondial în fabricarea instalaţiilorde acest gen.

CE MAI URMEAZĂ?

Sala de sport din zona şcolii de la Mălini prinde conturşi sunt speranţe serioase că în vara anului următor va fidata în funcţiune.

Baza sportivă din spatele şcolii de la Suha cunoaşte şiaceasta înnoiri şi modernizări, cu finalizare în primele luniale lui 2011.

Dintr-o altă perspectivă, primăria Mălini are în vederepentru 2011 încă două proiecte deosebite, de anvergură.Unul dintre ele se referă la alimentarea cu apă curentă acomunei, în perioada următoare reactualizându-se studiulde fezabilitate. Al doilea proiect are ca obiect instalarea laşcoala din Mălini a unei centrale termice alimentată prinintermediul panourilor solare, izolarea termică a clădiri-lor, înlocuirea tâmplăriei.

Aşadar, planuri ambiţioase se alătură celor de pânăacum, celor care s-au finalizat sau sunt pe punctul de a sefinaliza.

Şi dacă este să ne raportăm la ceea ce s-a realizat în2010, putem spune că SEMNE BUNE ANUL (2010) ARE!

Cu bune şi mai puţin bune, anul2010 stă să intre în istorie. Între eveni-mentele nedorite pe care ni le-a oferitacest an se numără şi inundaţiile. Încâteva rânduri, apele furioase ale râu-lui Suha Mare s-au revărsat şi au antre-nat arbori, punţi, garduri, podeţe, ba,mai mult, au afectat suprafeţe impor-tante şi au deteriorat un pod.

Primăria comunei Mălini a fostobligată de împrejurări să intervinăpentru a îndepărta urmările şi pentru alua măsuri de prevenire a pierderilor însituaţii viitoare similare.

Astfel, podul de la Malaiu a fostreparat şi renovat în timp record. Aufost înlocuite elemente uzate, iar tre-cerea peste râul Suha Mare a fost resta-bilită rapid în beneficiul celor 70 defamilii care locuiesc „peste apă”. De al-tfel, la redarea în uz, podul arăta ca şinou.

În locul numit „la Săveni” s-a real-izat, în premieră pentru zona noastră,o trecere suspendată la o înălţime sufi-cientă pentru a nu mai putea fi afectatăde apele furibunde la inundaţii. Con-strucţia lungă de 70 metri, suplă, elas-tică şi rezistentă se bucură deaprecierea celor ce o folosesc zi de zi.

O altă iniţiativă a primăriei Mălini afost aceea de a realiza construcţii caresă consolideze o serie de maluri, săevite antrenarea unor suprafeţe deteren de curgerea vijelioasă a even-tualelor puhoaie şi, astfel, să aperegospodării, poduri sau terenuri expuse.

Soluţia aleasă a fost realizarea că-soaielor din lemn, umplute cu piatră

mare şi balast, un fel de diguri la con-struirea cărora se folosesc numai ma-teriale din zonă.

La podul (care asigură trecerea pesteSuha) din apropierea sediului OcoluluiSilvic, s-au realizat două construcţii deacest gen. Una lungă de 38 de metri, înamonte, pentru protecţia piciorului po-dului, iar a doua, de 249 metri, în aval,pentru protejarea păşunii satuluiMălini.

În punctul numit „la Isăilă”, s-a con-struit o căsoaie lungă de 188 m, iar înamonte de podul de „la Buzdugan” s-aconstruit o alta de 58 de metri. În total,s-au construit astfel de diguri pe olungime de 533 metri. Ca să realizăm oimagine a dimensiunii acestor lucrări,vom menţiona că la umplerea con-strucţiilor s-au folosit 3200 metri cubide piatră mare şi balast. Material care afost dislocat, transportat şi plasat în in-teriorul construcţiilor.

De asemenea, în zonele consideratecritice, pe o distanţă de aproximativ2000 metri, s-au întreprins lucrări deregularizare a cursului râului. Aceastaînseamnă deschiderea unei căi liberesau convenabile a apei prin dislocareaunor importante cantităţi de piatră şibalast.

Este de aşteptat ca aceste lucrăriefectuate în cunoştinţă de cauză, cu oa-meni dedicaţi şi pricepuţi, să-şi atingăscopul în viitorul apropiat, dar, şi maimult, să reziste în timp ca semn al re-sponsabilităţii şi vredniciei manifestatede cei care se ocupă în prezent de bineleobştii.

(urmare din pagina 1)La nivelul comunei Mălini funcţionează o comisie locală condusă de primarul

Petru Nistor. Teritoriul comunei a fost împărţit în 13 sectoare, fiecare sectorrevenindu-i unui recenzor. Sectoarele sunt grupate în două secţii, acestea fiindconduse de către un recenzor şef. Întreaga activitate este coordonată de către sec-retarul primăriei, Neculai Saftiu.

Cetăţenii comunei Mălini sunt rugaţi să colaboreze cu recenzorii, să le pună ladispoziţie datele solicitate, cu exactitate şi în volum complet, aşa cum prevădlegile statului nostru.

Izbânzi în lupta cu… viitoarele inundaţii

Imunitatea este capacitatea organismului de apărare înfaţa agresiunii agenţilor patogeni (virusuri, bacterii sauparaziţi). Sistemul imunitar reprezintă o conexiune com-plexă de ţesuturi, organe, celule şi substanţe chimice carene apără organismul de infecţii şi boli din exterior, dar şide cele care se formează în organismul nostru, cum ar fi,spre exemplu, celulele canceroase. În mod normal fiecareom se naşte cu imunitate naturală (înnăscută) moştenităde la părinţi. Atunci când sistemul natural de apărare nuface faţă „invadatorilor”, dobândim o altă imunitate şi astadeoarece organismul nostru vine în contact cu agenţi pato-geni foarte complecşi şi, în astfel de situaţii, în organism seformează anticorpii care au menirea de a-i anihila.

Aceşti anticorpi, nou formaţi, reţin caracterele agenţilorpatogeni, iar la o contaminare ulterioară îi vor recunoaşte,anihila şi elimina mult mai repede.

În fiecare zi corpul omenesc produce miliarde de celulede apărare care circulăprin reţeaua de vasesanguine şi limfaticepentru a identifica şidistruge organismelestrăine. Demn de reţinut: febra este un mecanism deapărare care duce la accelerarea reacţiilor imunitare.

Principalii inamici ai imunităţii sunt : alimentaţiadezechilibrată (bogată în grăsimi animale şi carbonaţi, darsăracă în vitamine şi minerale); sedentarismul (măcar 30de minute de activitate fizică pe zi întăresc sistemul imu-nitar) ; stresul tot mai accentuat; îmbătrânirea; numărulscăzut de ore de somn (trebuie să dormim măcar 7-8 ore,deoarece, altfel, creşte oboseala, iritabilitatea şi vulnera-bilitatea la îmbolnăviri); consumul mare de alcool; fu-matul.

Putem întări sistemul imunitar printr-o alimentaţiesănătoasă, raţională, alternând orele de efort cu cele de re-laxare; dormind 7-8 ore din 24, păstrând greutatea corpo-rală ideală, evitând produsele de fast-food şi dulciurile,„menţinând” un nivel normal al colesterolului, admin-istrând antibiotice numai dacă este absolut necesar, pro-tejându-ne de bolile cu transmitere sexuală, renunţând lafumat. Practica îmbunătăţirii imunităţii a devenit tot mainecesară pentru de omul zilelor noastre, aceasta carăspuns la viaţa nesănătoasă pe care o trăim, la stresul co-tidian căruia suntem nevoiţi să-i facem faţă.

În farmacii se găseşte o gamă foarte variată de produsenaturiste care măresc imunitatea noastră şi care folositedau rezultate foarte bune. În cele ce urmează mă voi referila câteva dintre acestea.

SEPTILIN, sub formă de comprimate, soluţie sausirop, reprezintă un supliment nutritiv din extracte vege-tale de plante de HIMALAYA şi este util în infecţii acute,cronice sau recurente ale tractului respirator superior sauinferior, în infecţii ORL. Se întrebuinţează singur sau încombinaţii. Reduce riscul contractării gripei şi a altor vi-roze respiratorii, atât la adulţi cât şi la copii, reco-mandându-se chiar de la primele simptome ale bolii.

ECHINACEEA şi combinaţiile cu echinaceea (combi-naţii cu tinctura de propolis, cu vitamina C, cu GINKObiloba etc.) cresc rezistenţa organismului faţă de infecţiilebacteriene (stafilococ, streptococ, infecţii fungice), cât şifaţă de cele virale. Exemple de produse ce conţin echi-naceea: sirop de echinaceea simplu sau cu propolis, imuno

grip, sirop pentru copii şi adulţi cu adaos sau fără adaos dealţi imunostimulatori, capsule cu zinc şi vitamina C.

PROPOLISUL şi produsele pe bază de propolis încombinaţie (sau nu) cu antioxidanţi (vitamina C) sau cualţi imunostimulatori. Propolisul este un remediu naturalcunoscut de mii de ani pentru proprietăţile imunostimu-latoare şi antimicrobiene o combinaţie foarte bună este ceacu vitamina C (propolis + vitamina C – sirop pentru adulţişi copii, sau comprimate). Se recomandă cure de 4- 6 săp-tămâni (toamna, iarna, primăvara) în afecţiuni respiratorii(amigdalite, faringite, laringite, rinofaringite).

SPIRULINA este utilă în toate formele de infecţii vi-rale şi microbiene. Această algă albastră administrată într-o mică doză zilnică împiedică atacul viral sau microbianasupra organismului.

BARAKA conţine uleiuri din seminţe de chimen negru,o plantă mediteraneană, şi este folosită în mod tradiţional

pentru a creşte capaci-tatea de apărare a or-ganismului în faţaoricărei agresiuni dinafară, atât la adulţi cât

şi la copii. Este un supliment benefic persoanelor cu tusepersistentă, restantă după răceli sau viroze, persoanelorcare răcesc uşor, astmatici şi fumători.

VITANINA C (mai ales cea extrasă din fructele demăceşe - aceste fructe campioane absolute în concentraţiamaximă de vitamina C) vindecă rapid primele simptomeale gripei şi răcelei, iar rezistenţa organismului la febră estemai mare, ameliorând durerile de cap şi ameţelile inerente.

LĂPTIŞORUL DE MATCĂ, acest produs al stupului,alături de propolis şi miere, este un scut puternic pentruorganismul uman împotriva agenţilor patogeni. Secretatde albinele doici pentru regina lor, este singura substanţăcu care se hrăneşte matca şi care o face să trăiască aprox-imativ şase ani (în timp ce o albină lucrătoare obişnuitătrăieşte doar o lună) şi asta datorită compoziţiei ex-cepţionale: o combinaţie unică de vitamine, minerale,aminoacizi esenţiali şi substanţe bioenergetice. Lăptişorulde matcă întăreşte sistemul imunitar, creşte performanţaorganismului, stimulează celulele stem şi ne ajută să nuobosim foarte repede.

Nu trebuie minimalizat rolul imunizărilor prin vaccinări,mai ales la copii, persoane vârstnice sau a celor cu bolicronice.

Pentru a creşte şansele de a nu ne îmbolnăvi trebuie săconsumăm multe fructe (mere, afine, măceşe), legume -salate, spanac şi ceapă, mai ales ceapă roşie care conţine ocantitate mare de antioxidant puternic quercetina, să nespălăm cât mai des pe mâini cu apă şi săpun, să între-buinţăm şerveţele de hârtie (de folosinţă unică). Astfel sis-temul nostru imunitar - această armată personală în luptacu virusurile, bacteriile, paraziţii - va fi mereu învingător.

În încheiere aş dori ca marea sărbătoare a NaşteriiDomnului să vă găsească sănătoşi, liniştiţi, optimişti înprivinţa zilei de mâine, iar în momentul în care glasurilecristaline ale copilaşilor vor răsuna la ferestrele dum-neavoastră, aducând această minunată veste, casele săvă fie luminate, mesele îmbelşugate şi să fiţi fericiţi ală-turi de cei dragi, de cei apropiaţi pe care îi aveţi (sau îimai aveţi) în viaţă.

farmacistă Teodora PLĂCINTĂ

PERSPECTIVE EUROPENE

PROIECTE ÎNDRĂZNEŢE,FAPTE TEMEINICE

INFO M|LINI

Una din cele două staţii de epurare ale sistemului de canalizare

Structura de rezistenţă a sălii de sport a fost deja instalată

Despre imunitate

La taifas cu farmacista

RECENSĂMÂNTUL GENERAL AGRICOL

Foresta Mălini a început sezonulcompetiţional 2010-2011 sub semnulunor incertitudini. În final, lucruriles-au lămurit, iar echipa a intrat înmalaxorul întrecerii din liga a IV-a afotbalului românesc.

Oricum, Foresta a început sezonul cuo pierdere importantă: portarul SilviuIederan a plecat în străinătate.

Având în vedere circumstanţele în-ceputului de sezon, pregătirea iniţială asportivilor a avut de pierdut, dar, ulte-rior, lucrurile au intrat în normal. Dacăprimul meci, disputat în deplasare, afost câştigat de adversari, F.C. Mar-ginea, cu 3-2, lucrurile au revenit ime-diat la normal. Fotbaliştii de la Mălinis-au mobilizat, au adoptat un stil de jocechilibrat, cu accent pe atac, asigurând,totuşi, şi o apărare activă.

O caracteristică a echipei din Mălinieste echilibrul asigurat de jucători cuexperienţă (precum Filip, Ciobanu,Vasiliu, Aileni, Păşcănuţ) şi sportivi

aflaţi la început de carieră (Bălău,Onofrei, Cristea, Olariu).

Scenariul turului a fost caracterizatde o comportare exemplară în me-ciurile de pe teren propriu (9 jocuri cu8 victorii şi o egalitate), dar şi cu oevoluţie onorabilă în deplasare (3 vic-torii, 3 înfrângeri şi două meciuriîncheiate la egalitate). Dacă facem bi-lanţul jocurilor din tur, vom observa căForesta Mălini a jucat 18 meciuri: acâştigat 11, a terminat la egalitate 4 şi apierdut 3.

Referindu-ne la eficacitate, trebuie sămenţionăm că fotbaliştii de la Măliniau marcat 56 de goluri şi au primit 23.

Punând cap la cap elementele statis-tice ale evoluţiei echipei, vom observao bună dispoziţie de a marca a ata-canţilor, dar şi o anume slăbiciune aapărării.

În acelaşi timp, trebuie să reţinem căîn ecuaţia „victorii-înfrângeri-egaluri”,echipa a avut un traiect eficient, bine

condus, ponderea ofensivă şi imagina-tivă a atacului fiind evidentă.

Din această perspectivă, a eficienţeiatacului, vom reţine marcatorii şi rezul-tatele lor: Cătălin Vasiliu -22 de golurimarcate; Olariu -12; Păşcănuţ -9; An-drei Aileni -6; Cristea, Dumitru şiOnofrei câte 2; Filip -1. Cu 36 depuncte acumulate în cele 18 meciurisusţinute, Foresta Mălini încheie se-zonul pe un onorabil loc doi.

În concluzie, putem spune căForesta Mălini este o echipă echili-brată, cu apetit ofensiv evident, darşi cu sincope în apărare. Una peste

alta, formaţia face, în continuare, o fig-ură frumoasă şi are şanse să încheiecampionatul „en fanfare”.

Iată şi numele jucătorilor careformează lotul Forestei Mălini:

Plăcintă, Mihalache, Constantin, Filip,Dumitriu, Nicu Ailenei, Furtună,Păşcănuţ, Cristea, Ciobanu, Bălău,Olariu, Andrei Aileni, Vasiliu, Onofrei,Diaconiţa şi Ţăpoi.

Antrenorul jucător al echipei, AndreiAileni, transmite prin intermediul pu-blicaţiei noastre, din partea sa şi acelorlalţi componenţi ai echipei, unmesaj pentru toţi cetăţenii comuneiMălini: „Vă dorim tuturor sărbătorifericite. Vă aşteptăm să participaţi înnumăr cât mai mare la meciurilenoastre! La mulţi ani!”

Noi, cei care îi îndrăgim şi îisusţinem, le întoarcem gestul elegant,îi felicităm pentru talentul şi dăruirealor, pentru spiritul de luptă manifestatsub culorile galben-verde şi le urăm „Lamulţi ani! Şi la cât mai multe victorii!

Hai, Foresta Mălini!

4 INFO M|LINI

(urmare din pagina 1)

Dar ce cuprinde această „alcă-tuire”? Mai întâi de toate vom găsiaici trei pavilioane folosite pentrucazare. Acestea cuprind 22 decamere şi două apartamente, ceea ceînseamnă că pot găzdui, în acelaşitimp, 52 de persoane. Apoi, vommenţiona, un restaurant cu 60 delocuri, un alt restaurant amenajattradiţional, „Casa ţărănească”,având 12 locuri, şi un salon „sală deconferinţe” gândit modern, cu posi-bilităţi modulare, multifuncţionale,care se aranjează, în mod obişnuit,cu 60 de locuri, cu modificări mi-nime se ajunge, mai ales iarna, la 80de locuri, pentru ca, în situaţiile or-ganizării unor evenimente mai com-plexe, nunţi, de pildă, să se extindăla 240 de locuri.

Mai găsim aici o organizare pecare gazdele au conceput-o ca pe ostână, „stână turistică”. Estefuncţională, dotată cu toate usten-silele necesare pentru prelucrarealaptelui şi obţinerea brânzei.

Alături, în aer liber, se află o ….linie culinară compusă din grătar,proţap, afumătoare, sobă pentrugătit, cuptor. Toate sunt realizatedintr-o perspectivă tradiţională, cala ţară, şi la dimensiuni care săacopere o cerere substanţială.

Dincolo de această patină avechimii, a rusticului, a tradiţiei,Complexul „La Filuţă” are accenteconcrete ale modernului, ale confor-tului complet, civilizaţia contempo-rană fiind reprezentată consistent.Vorbim aici despre amenajarea inte-rioarelor pentru cazare, a băilor, aspaţiilor pentru păstrarea ali-mentelor sau pentru preparareahranei. Sunt alese cu grijă materi-alele şi sunt puse în operă cu inspi-raţie şi bun gust .

Să adăugăm că amatorii de sport,au la dispoziţie teren (dotat cu noc-turnă) de mini fotbal, tenis, volei. Deasemenea oaspeţii au posibilitateasă-şi refacă forţele sau, după caz, săreducă din greutate folosind saunacare poate primi până la 14 per-soane.

Sigur, se acordă aici atenţie de-osebită preparării mâncării. Se oferăbucate specifice zonei, bucate la carese folosesc ciuperci: hribi, opintici,gălbiori, râşcovi), carne şi brânză dela producătorii locali. O gamă lungăde preparate mereu proaspete şi cuaspect … competitiv stau să vină înîntâmpinarea celor mai diferite gus-turi. Dacă, de pildă, ai în faţă un vas

mic din lemn cu lapte acru, zici căcineva l-a luat dintr-o poveste saudintr-un muzeu.

Băuturile, din soiuri alese şi cuproducători „de origine”, se află… lamare cinste. Şi tot aşa, cu titlu deexemplu, ne vom opri la afinata pro-dusă „la faţa locului” cu un alcoolfoarte fin şi miere de albine.

Am lăsat la urmă explicaţia referi-toare la denumirea complexului. Deîl vor fi… botezat „La Filuţă” ?Foarte simplu : Filuţă este prenu-mele investitorului, al celui care, înluna mai 2006, a început con-strucţia aici, în dealul Pojorâta, iarastăzi conduce un modern complexturistic. Pe numele său complet,Filuţă Cerlincă, omul care a alesaceastă zonă pentru a investi în tu-

rism ne-a mărturisit că are 32 de anide experienţă în domeniu şi speră caafacerea sa să fie una de succes.

Din ce am văzut, din ce am maiaflat, afacerea domnului Cerlincăeste deja una de succes şi nu ne în-doim că va continua să fie mereu lanivelul de sus al cererii şi ofertei.

Aşa, ca o observaţie de final, vomspune că nivelul, consistenţa şi vari-etatea ofertei turistice de la com-plexul „La Filuţă” nu sunt cu nimicmai prejos decât cele ale unorunităţi similare de pe Valea Pra-hovei şi nu numai. Cu menţiunea căaici ospitalitatea şi respectareatradiţiei au valori greu de atins înaltă parte.

Dumitru AMARIEI

Complexul turistic „La Filuţă”TRADIŢIE, OSPITALITATE

ŞI PROFESIONALISM

FOTBAL FORESTA MĂLINI –

CERTITUDINI ŞI SPERANŢE

Orice serbare a copiilor este o săr-bătoare a noastră, a celor maturi. Opoezie, un cântec, un dans aduse înfaţa ochilor noştri de copii suntrepere spirituale prin care respiră tre-cutul şi se apropie promiţător de noiviitorul. Copiii care recită, care cântăsau care joacă înnobilează clipa şi netrimit în veşnicie, ne aduc strămoşiimai aproape şi ne aruncă în zilelecând eram, şi noi, copii. Nimic maifrumos!- am spus după ce am parti-cipat la serbarea de dinaintea va-canţei de iarnă a şcolarilor şipreşcolarilor de la Suha.

Au fost mai întâi… actorii de la gră-diniţă, instruiţi şi asistaţi de educa-toarea Monica Lehaci. Ei au spuspoezii, au jucat în horă şi au însufleţitcăpriţa.

Un act consistent (şi pilduitor) afost şezătoarea. Într-un decor neaoş,cu laiţe acoperite de ţoale ţărăneşti,cu pereţii plini de ştergare şi icoane,fetele şi băieţii, cu toţii îmbrăcaţi înstraie “din partea locului”(tot mai

rare şi, parcă, tot mai frumoase!)auspus glume, ghicitori şi snoave. Astaîn timp ce, folosindu-se “instru-mentele străvechi”, s-a scărmănatlâna, s-au tors caierele din furcă, s-adepănat, s-au făcut sculuri şi ţevipentru viitoarele ţesături. Iar, un-deva, într-un colţ, s-a “deşfăcat”păpuşoi. Piesa aceasta, şi frumoasă, şigrea, şi idilică, şi relevantă pentru

ceea ce eram noi mai ieri, a fostpregătită şi asistată de VioricaAmuscăliţei, o adevărată VitoriaLipan contemporană nouă.

O altă secvenţă, demnă de oricespectacol de gală, a fost microconcer-tul cu colinde prezentat de un grup decadre didactice. Voci clare, naturale,nuanţate, de un colorit inefabil auîncântat pe cei prezenţi cu melodii şiversuri desprinse din vechime. Desuccesul acesta nu-i străină LuminiţaNorocel, profesoară de muzică. Auspus poezii, copiii pregătiţi de DoinaLenuţa, au colindat şi au dansat peritmuri moderne, copiii pregătiţi deIonela Păşcănuţ; au pus în scenăpoveşti cu naşterea Mântuitorului,copiii pregătiţi de Daniela Ciotină; şiau dat viaţă datinilor şi obiceiurilorde Crăciun şi Anul Nou, copiiipregătiţi de Simona Isăilă.

Micii artişti au fost răsplătiţi cunuci, mere şi colaci, aşa cum seobişnuia odată.

În sala care a găzduit spectacolul cudatini şi obiceuri, de pe un perete, auasistat la interpretarea pe cât deinocentă, pe atât de profundă a mi-cilor actori, Ion Creangă, Mihai Emi-nescu, Vasile Alecsandri, MihailSadoveanu, Tudor Arghezi.

Şi parcă, peste vreme, i-am văzut

aplaudând şi i-am auzit lăudând stră-dania şcolarilor de la Suha. Fiindcăbasmele, poveştile, povestirile şi ver-surile lor au corespondenţe, au con-tinuarea în sufletele acestor vrednicişcolari şi dascăli care dau viaţătradiţiei şi ne bucură trecerea anilor.

Dumitru AMARIEI

SERBARE DESPRINSĂ

DIN POVESTE

Redactor: Dumitru AmarieiProcesare texte: Cristina Isăilă şi Ionela PanţiruTehnoredactare: Răzvan Guzu

Tipografia CELESTIN - Suceava

Camerele sunt spaţioase, mobilate cu eleganţă şi bun gust

Interiorul “Casei ţărăneşti”