8/2/2019 Influenta Sociala Si Conformismul

1/3

Influenta sociala si conformismul

Ce este influenta sociala?

Nu ar fi o exagerare daca am spune ca toate comportamentele umane sunt rezultatulinfluentei sociale. Chiar si n experimentele de laborator, n studiile n care subiectii erauizolati, exista interactiunea dintre acestia si experimentator. Efectul acestei interactiuni poatefi considerabil(Shaw, 1976 ). Definitia termenul influenta sociala sugereaza mai multe efecte

pe care un individ sau un grup le au asupra altui individ sau grup. Aceste efecte se dezvoltadoar pentru unele dintre interactiuni si depind n mare masura de maniera n carecomportamentul unei persoane determina comportamentul altei persoane.

Procesul influentei sociale poate fi ntlnit att la nivel individual, ct si la nivelgrupal sau macrosocial, unde, de fapt, da masura schimbarii sociale. O buna parte din vreme,studiul psihologiei sociale s-a ocupat numai de influenta sociala, considerndu-se ca aceasta

nglobeaza totalitatea interactiunilor individului cu grupul. Ulterior, aceasta acceptiune s-amodificat, psihologia sociala contemporana opernd cu perspectiva propusa de Germain deMontmollin (1977), care restrnge sfera influentei sociale la ansamblul modificarilor,

judecatilor, opiniilor, comportamentelor, valorilor, modelelor de viata, etc. intervenite caurmare a interactiunii cu un individ sau cu un grup (Chelcea, 2003).

Ce este conformismul. Definitie, clasificari

n cadrul influentei sociale s-a studiat procese de grup, printre care conformismul,obedienta, inclusiv devianta.

O trasatura evidenta a societatilor umane este aceea ca toti, sau cel putin majoritatea

membrilor grupurilor social, dovedesc remarcabile similaritati ale comportamentelor, ceea censeamna ca, ntr-un fel sau altul, grupul exercita presiuni catre uniformitate. Daruniformitatea si conformismul, desi sunt n relatie, nu sunt identice. Uniformitatea este o starea grupului observabila la un moment dat, iar conformismul este rezultatul unui proces ulterioracestei stari, care implica faptul ca indivizii si-au modificat felul lor de a actiona, de a vorbisau de a gndi, prin armonizare cu ceilalti indivizi.

Ce este conformismul?

Conformismul este o forma de influenta sociala, care consta n schimbari atitudinalesau comportamentale, determinate de preluarea voluntara a pozitiei sustinute de majoritateamembrilor grupului de apartenenta. (Chelcea, 2003). Pentru a-si satisface nevoile de

securitate si de afiliere, indivizii accepta sa renunte la o parte din libertatea proprie si adoptaanumite norme si reguli specifice mediului n care traiesc, situatie reflectata n gradul deconformare manifestat de individ. Cnd indivizii interactioneaza cu ceilalti membri aigrupului, se genereaza presiunea catre uniformitate, si fiecare membru tinde sa se comporten conformitate cu modelul general propus de ceilalti membri ai grupului.

8/2/2019 Influenta Sociala Si Conformismul

2/3

Presiunea catre uniformitate si conformismul

Festinger (1950) a identificat doua surse majore ale presiunii catre uniformitate, sianume realitatea sociala si locomotia grupurilor. El a indicat ca atunci cnd un individ nu areun obiectiv de baza pentru a determina validitatea credintelor sale, el este dependent derealitatea sociala, realitate care se refera la consensul judecatilor ntre membrii ai caror

judecati le respecta, pentru a stabili ncrederea n credintele sale. Lipsa de ntelegere printremembrii unui grup ofera o baza instabila pentru credintele care depind de suportul social, sidin acest motiv apar forte pentru producerea uniformitatii. Presiunea catre uniformitate amembrilor grupului poate apare si pentru ca o asemenea uniformitate este de dorit saunecesara pentru ca grupul sa se deplaseze catre anumite scopuri dorite de membrii grupului,dar care nu pot fi atinse dect prin eforturile comune depuse de membrii grupului. Un individcare nu se conformeaza scopului comun al grupului, poate mpiedica atingerea acestuia, sau

poate fi exclus din grup.

Desi n acceptiunea uzuala, termenul are uneori conotatii negative, n cele mai multecazuri, el are o functie foarte importanta, aceea de a stabili ordinea si stabilitatea ninteractiunile cu ceilalti. O alta precizare care trebuie facuta neaparat este legata de distinctia

dintre conformism si imitatie. Ctiva dintre primii sociologi, printre care Bagehot, Durkheimsi Tarde, au vazut n conceptul de imitatie singura explicatie pentru totalitateacomportamentelor conformiste

Unul dintre fondatorii psihosociologiei, Gabriel Tarde considera ca imitatia esteelementul esential al vietii sociale. Dupa el exista "imitatia traditie", care lega generatiile ntreele, si "imitatie moda", care constituia liantul indivizilor din aceeasi generatie.

Din nefericire, termenul de imitatie face doar sa numeasca un fapt care poate fiobservat de toata lumea, si anume comportamentul unui individ este modelat dupacomportamentul altuia. Imitatia este un comportament care se aseamana comportamentuluialtei persoane. Nimeni nu imita fara ncetare; unii imita mai mult dect altii, sau imita maimult unele comportamente. Imitatia este o tendinta generala (Shivers,1980), ea se aseamanacelorlalte expresii comportamentale deoarece ncorporeaza procese psihologice de baza

precum motivatia, perceptia, nvatarea. Actul imitatiei trezeste perceptii interpersonale princare se recunoaste ca acel comportament care este imitat tinde sa satisfaca unele dorinta aleimitatorului. Comportamentul imitativ este mai probabil sa apara n acele conditii socialeunde sunt dorite anumite abilitati sau caracteristici comportamentale. n ceea ce privesterelatiile interpersonale, este mai probabil ca un individ sa imite pe altul atunci cnd percepe laacesta calitati de superioritate, ca si atitudini care reflecta similaritate cu cel pe care l va luaca model.

Clasificarea conformismului

O ntrebare care apare n legatura cu conformismul este daca modificareacomportamentului este de durata, daca este interiorizata, sau este doar efectul unei influentesociale tranzitorii. Persista conformismul dincolo de situatia n care s-a produs, sau nu?Aceste chestiuni au fost revizuite de Allen (1965), care a sugerat patru combinatii posibile deconformism: conformism public si acceptare privata, conformism public si neacceptare

privata ("private disagreement"), nonconformism public si neacceptare privata, sinonconformism public si acceptare privata. n doua cazuri exista corespondenta ntreraspunsul public si cel privat, n celelalte doua exista discrepante.

8/2/2019 Influenta Sociala Si Conformismul

3/3