UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA, BUCURESTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA

STUDIU DE FEZABILITATESTUDIU DE FEZABILITATEInfiintare ferma agro-zootehnica prin achizitia de vaci de lapte siInfiintare ferma agro-zootehnica prin achizitia de vaci de lapte si

dotarea cu echipamente specificedotarea cu echipamente specifice

Grupa 8508Agroturism

2007

1. Date generale

Denumirea investiţiei

Infiintare ferma agro-zootehnica prin achizitia de vaci de lapte si dotarea cu echipamente specifice.

Amplasamentul (judeţul, localitatea, strada, numărul)Comuna Cosambesti, Judetul Ialomita

Proiectul de modernizare propus de S.C. AGROBIZZ S.R.L. vine sa continue activitatile de investitie demarate anterior. S.C. AGROBIZ S.R.L. a a chizitionat in anul 2001 un fost CAP Din Comuna Cosambesti, realizand in regie proprie investitia in valoare de 800.722 mii lei. Pentru a deveni functionala S.C. AGROBIZ S.R.L. a achizitionat materiale de constructii (ciment, ipsos, var, caramizi, grinzi de lemn, materiale necesare instalatiei electrice si sanitare, racordare la electricitate, etc) de pe piata si a efectuat aceasta ampla lucrare de investitie.

Aceasta investitie s-a concretizat intr-o prima amenajare a grajdului, care trebuie adus la standarde europene. Societatea isi desfasoara in prezenta activitatea ca ferma agrotehnica, urmand sa realizeze o investitie noua, identificand oportunitatile sectorului, in ferma de vaci. Infiintarea fermei zootehnice se va realiza prin achizitionarea unui numar de 20 de vaci de lapte din rasa Holstein frisian, achizitionarea unei instalatii de muls, modernizarea grajdului destinat animalelor si achizitionarea de utilaje si echipamente specifice activitatii fermei.

Prin proiect se va asigura o valorificare a potentialului zootehnic al zonei si va ajuta la crearea de oportunitati in dezvoltarea economiei locale.

Obiectivele proiectului.

Criterii de baza vizate de proiect:

Modernizarea tehnologiilor de cultura si reducerea costurilor de productieDiversificarea productiei si imbunatatirea calitatii produselor agricole romanestiAsigurarea imbunatatirii raselor, respectarea conditiilor de igiena si de intretinere a animalelorReducerea pierderilor de productie si cresterea eficientei exploatatiilor agricolePromovarea diversificarii activitatilor agricole pentru a asigura o mai buna utilizare a fortei de munca in agricultura

Activitatea de productie, in cadrul fermei de vaci pentru lapte, se desfasoara pe trei sectoare: Sectorul de exploatare vaci de lapte:

o Construirea loturilor de vaci o Furajarea vaciloro Adaparea vaciloro Mulsul vacilor o Evacuarea dejectiiloro Reproductia

Sectorul maternitate si crestere tineret femelo Popularea maternitatii o Cresterea tineretului femel

Sectorul de producere, conservare si preparare a furajelor o Programul de producere si asigurare a furajelor o Asigurarea necesarului de furaje

Metoda bazata pe numarul de zile – animale furajate

1

2. Date tehnice ale lucrăriiIndicatori microclimat

●Indicele volumului de aer 21 m2/animal●Temperatura optimă 14-180 C●Coeficient luminozitate 1/ 20●Ventilaţia grajdului 3,36 m3 la 336 m2 suprafaţă

Evaluare construcţii

- suprafaţă construită grajd vaci 40 x 6 = 240 m2

- suprafaţă construită grajd tineret 16 x 6= 96 m2

TOTAL suprafaţă construită 336 m2

Valoarea adăpost vaci: 240 x 474 RON/ m2 = 113.760 RONValoarea adapost tineret: 96 x 474 RON/m2 = 54.504 RONTotal valoare adăpost vaci + tineret = 168.264 RON Instalaţii adăpare: 10 buc. X 20 RON = 200 RON Aparat de muls: 2 buc. X 1.500 RON = 3000 RONTotal investiţie: (adăpost vaci + dotări) 113.760 + 200 + 3000 = 116.960 RON val. adapost inst. ad. inst. mulsInvestiţie biologică 20 vaci x 5.400 RON/vacă = 108.000 RONTotal investiţie (adăpost + dotări + valoarea vacilor) 116.960 + 108.000 =224.960 RON

Cheltuieli de exploatareConsum furaje:Vaci lapte - Vara Masă verde: 75 Kg/cap/zi x 20 vaci x 180 zile = 270.000 Kg Nutreţ combinat: 5 Kg/cap/zi x 20 vaci x 180 zile = 18.000 Kg Grosiere: 3 Kg/cap/zi x 20 vaci x 180 zile = 10.800 KgViţei –Vara Masă verde: 28 Kg/cap/zi x 10 cap. x 180 zile = 50.400Kg Nutreţ combinat: 1 Kg/cap/zi x 10 cap. x 180 zile = 1.800 KgVaci lapte – iarna Fân: 8 Kg/cap/zi x 20 vaci x 180 zile = 28.800 Kg Suculente: 20Kg/cap/ x 20 vaci x 180 zile = 72.000 Kg Nutreţ combinat: 5 Kg/cap/zi x 20 vaci x 180 zile = 18.000 KgViţei – iarna Fân : 4Kg/cap/zi x 10 cap. x 180 zile = 7.200 Kg Suculente: 5 Kg/cap/zi x 10 cap. x 180 zile = 9.000 Kg Nutreţ combinate: 2 Kg/cap/zi x 10 cap. x 180 zile = 3.600 KgCostul furajelor

Masă verde 270.000 + 50.400 = 320.400 X 0,15 = 48.060Fân 28.800 + 7.200 = 36.000 X 0,25 = 9.000Concentrate 18.000 + 1.800 +18.000 +3.600 = 41.400 x0,40 = 16.560Suculente 72.000 +9.000 = 81.000 x 0,20 = 16.200Grosiere 10.800 + 7.200 = 18.000 x 0,08 =1.440TOTAL 91.260

2

Costul apei Vaci: 55 l/cap. x 20 cap x 365 zile =401.500 x 0,005 RON/l = 2.007,5 RON Tineret: 30 l/cap x 10 cap x 365 zile = 109.500 x 0.005 RON/l = 547,5 RONTotal 2555 RON

Costul energiei- pentru muls: 6 Kw x 365 x 0,22 RON/Kw x 2 buc. instalaţii = 963.6 RON- pentru iluminat:10 becuri/100 W x 5 ore x 365 zile = 1.825 Kw x 0.22RON/Kw = 401.5 RON

Total cost energie: 1365.1 RON

Costuri cu munca vie:Vaci: 450 RON/om x 12 luni x 2 oameni = 10.800 RONTineret: 390 RON/om x 12 luni x 1 om = 4.680 RON

Total 15.480 RON

Costuri sanitar – veterinare şi însămânţare: Vaci: 80 RON/vacă x 20 cap. = 1.600 RON Tineret: 30 RON/cap x 10 cap = 300 RON

Total 1.900 RON

Asigurări: (0,5% din valoarea animalelor şi adăposturilor)Valoarea grajd 113.760 RON x 0,5% = 568.8 RONValoare vaci 20 cap x 3.500 RON x 0,5% = 350 RONTotal = 918.8 RON

Amortizări ( adăpost vaci + instalaţie de adăpare + instalaţie de muls)Valoare grajd vaci113.760 RON : 50 ani = 2.257,2 RON/anValoare instalaţie adăpat200 RON : 10 ani = 20 RON/anValoare instalaţie de muls3.000 RON : 10 ani = 300 RON/anAdăpost pentru tineret taurin54.504 RON : 50 ani = 1.090,08 RON /anTotal 3.667,28 RON/an

Total cheltuieli de exploatare pe an

Total cheltuieli vaci

Total cheltuieli (RON)

Cost furaje 84.564 91.260Cost apă 2.007,5 2.555Cost energie 1.365,1 1.365,1Cost muncă vie 10.800 15.480Cost sanitar – veterinar 1.600 1.900Cost amortizare 350 3.667,28Cost asigurare 2.577,2 918,8TOTAL 103.263,8 117.146,18

Locuri de muncă nou-create

Se creeaza 3 locuri pe munca incepand cu primul an de functionare a investitiei si inca 2 incepand cu al treilea an.

3

4

Evaluarea producţiei de lapte20 vaci x 7000 kg/cap x 1 RON/litru = 140.000 RON

Evaluarea producţiei de carne8 vaci x 550 kg x 4,5 RON/kg =19.800 RON2 tăuraşi x 400 x 5 RON/kg = 4.000 RONTotal =23.800 RON

Rezultate economice ( beneficii şi indicii de rentabilitate)Beneficiu = 140.000 –103.263,8 = 36.736,2 RONRata rentabilităţii = 36.736,2/103.263,8*100 = 35 %

Producţia minimă de lapte comercializabilă pe vacă pentru rentabilitatea zero (0).Pragul de rentabilitate este de:103.263,8 : 1 RON/litru : 20 cap = 5.163 l/vacă

Preţul minim de vânzare a laptelui pentru rentabilitatea zero(0) Pragul de rentabilitate este de:103.263,8 : 7000 litri/vacă : 20 cap = 0,737 RON/litru de lapteTermen de recuperare a investiţiei:224.960 /36.736,2 = 6 ani

REZULTATE ECONOMICE( Microfermă cu 50 vaci)

Subiectul:a) vaci de lapte 20 capeteb) viţei nou născuţi 20 capete 1. Efectiv mediu de vaci în anul de plan 20 2. Număr zile furajate în anul de plan 7.300

Cheltuieli directe 3. Retribuirea muncii 15.480 RON 4. Furaje 84.564RON 5. Medicamente şi material biologic 1.600 RON 6. Reparaţii curente şi capitale (investiţie) 224.960 RON 7. Amortizare specifică 2.257,2 RON 8. Energie, apă 3.372,6RON 9. Alte cheltuieli materiale directe (Asigurare) 918.8 RON 10. Alte elemente de muncă vie direct -Total 108.192,6RON

Cheltuieli indirecte11. Total col.( 12 +13) 600 RON12. d.c. comune 400 RON13. d.c. generale 200 RON14. Din total indirecte ( col.) cheltuieli materiale -15. Cheltuieli aferente produselor şi produşilor din anul de plan (3-11) 333.752,616. Valoarea producţiei secundare (valoare de întrebuinţare) 1.000 RON 17. Rest cheltuieli aferente producţiei principale (15-16) 107.592,6 RON

5

Producţia principală 18. Felul produsului (lapte) 19. U/M hl20. Total hl 1.40021. Costuri de producţie

( ) = 0.768 RON/litru lapte

22. Preţ mediu de vânzare 1 RON/litru lapte23. Producţia vândută ( hl) 1.200 hl24. Producţia medie/vacă ( l) 7.000 l25. Cheltuieli pe ziua furajată (RON) (15/2) 45.719 RON26. Cheltuieli pe cap de animal (15/1) 16.687,63 RON27. Beneficiu (22 -21) RON/litru lapte 0.232 RON28. Rentabilitate (27/21) 30.2 %

Procurarea materialului biologic se face cu ajutorul specialiştilor din Unităţile de Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie şi implicarea Asociaţiilor crescătorilor de taurine.

Sunt necesare pentru funcţionare autorizaţii:- D.A.D.R.;- O.C.O.T;- D.S.V.A;- Sanepid;- Oficiul pentru protecţia mediului;- Oficiul pentru protecţia muncii;- P.S.I. (pompieri).

TEHNOLOGIA DE PRODUCŢIE

Activitatea de producţie se desfăşoară pe sectoare, astfel:- sectorul utilizare vaci de lapte;- sectorul maternitate şi creştere tineret femel;- sectorul de producţie, conservare şi preparare a furajelor.

Sectorul vaci cu lapteSe aplică tehnologii diferenţiate, în funcţie de sistemul de întreţinere (legat, liber, mixt), de sezon

( iarna, vara). Stare fiziologică ( G, FR, IR, IRA) şi producţie de peste 15 -20 Kg de lapte/cap/zi.G= gestante; FR =fătare recentă; IR = însămânţare recent; IRA=însămânţare recent după anoestrus –

lipsa căldurilor).Constituirea loturilor de vaci se face în funcţie de:

- starea fiziologică şi nivelul productiv;- gradul de mecanizare al fermei;- situaţia sanitară veterinară a animalelor.

În adăposturile cu stabulaţie liberă, lotizarea va cuprinde următoarele grupe principale fiziologice şi de producţie:- vaci fătate recent 0-60 zile şi fătate 60-120 zile, 121 – 305 zile;- vaci în repaus mamar (RM) = ultimele 60 zile înainte de fătare.

Activitatea în fermă se desfăşoară pe bază de programe diferenţiate în funcţie de sezon. Odihna vacilor se face pe stand cu aşternutul din paie sau în cuşete la stabulaţie liberă.

Îngrijirea vacilor în diferite stări fiziologice

6

Vaci în pregătire de fătare- pe baza unui program de înţărcare care se întocmeşte lunar, vacile gestante se înţarcă obligatoriu

cu 60 – 70 zile înainte de fătare;- furajarea vacilor se face corespunzător unei producţii de 15 -20 l/zi/cap.

Vaci în lactaţieFurajarea vacilor în lactaţie se face în funcţie de producţia potenţială, greutatea corporală,

administrându-se suplimentar 1,5 UN/cap/zi, atât timp cât vaca răspunde cu o creştere a producţiei de lapte de 1-2 litrii de lapte pe zi.

Vaci gestante şi în lactaţieNecesarul de hrană se stabileşte în raport cu necesarul de întreţinere, producţie si de lapte, energie

pentru mişcare sau staţiune, energie pentru termoreglare şi efortul de lactaţie – gestaţie. Recalcularea raţiilor se face decadal.

Administrarea furajelorFurajele administrate în două sau mai multe tainuri se execută în următoarea succesiune:

- iarna: fânuri, concentrate, suculente;- vara: fânuri, concentrate, suculente, fânuri.

În perioada de vară păşunatul se organizează în intervalul dintre două mulsori, evitând căldurile exesive, prin umbrare sau prin prelungirea păşunatului de seară.

Mulsul vacilor se face de două ori pe zi, la intervale precise, excepţie făcând vacile supuse regimului de înţărcare care se mulg odată pe zi.

Ca cerinţă fiziologică şi de producţie, intervalul între mulsori va fi de 10-12 ore. Vacile se mulg totdeauna în aceiaşi ordine în sistem legat, iar în sistemul de întreţinere liberă se respectă ordinea locurilor.

Pregătirea pentru muls conţine următoarele etape:- pregătirea şi verificarea instalaţiei şi aparaturii pentru muls;- spălarea ugerului cu apă caldă;- ştergerea ugerului cu un prosop curat;- efectuarea masajului;- mulsoarea proprie-zisă.Mulsul mecanic propriu-zis constă din aplicarea paharelor de muls pe sfârcuri după următoarea ordine:- stâng posterior, drept posterior;- stâng anterior, drept anterior.Încheierea operaţiunii de muls se face cu mulsul suplimentar, intensitatea vacuumului care tebuie să fie

de 0,45 Kg/cm2, iar numărul de pulsaţii să fie cuprins între 50-60.

Evacuarea dejecţiilorÎn sistem de întreţinere liberă: plug raclor, tractoraş cu lamă. Pentru menţinerea curăţeniei în grajd şi

evitarea suprasolicitării utilajelor de evacuare, se întocmesc grafice de evacuare a dejecţiilor de 2-3 ori pe zi.

REPRODUCŢIA

Activitatea de reproducţie trebuie organizată şi coordonată astfel încât să se asigure obţinerea unei natalităţi de 90-95% pe fermă. În acest scop se vor lua următoarele măsuri:

- individualizarea întregului efectiv de vaci şi viţele pentru reproducţie prin tatuaj;- întocmirea programului lunar de montă;- depistarea vacilor în călduri;- însămânţarea animalelor la timpul optim;- urmărirea întoarcerilor la vacile şi viţelele montate;- efectuarea lunară a diagnosticului de gestaţie;

7

- examenul ginecologic al viţelelor şi vacilor cu tulburări de reproducţie,stabilirea diagnosticului şi efectuarea corespunzătoare a tratamentului;

- înregistrarea corectă a evenimentelor de reproducţie în Registrul Unic;- înregistrarea zilnică a produşilor obţinuţi şi individualizarea lor.

SECTORUL MATERNITATE ŞI CREŞTERE TINERET( profilactoriu)

Etapele activităţii în maternitate sunt următoarele:- popularea 1-2 zile;- staţionarea în maternitate 7-15 zile înainte de fătare şi 10-15 zile după fătare.

Vaci în maternitate- popularea se face cu vaci înţărcate din grupe de pregătire pentru fătare;- cu 7-15 zile înainte de fătare se asigură vacilor o furajare dietetică, reducându-se treptat furajele

suculente şi administrându-se fân de calitate, furaje concentrate reduse cantitativ până la înţărcarea vacilor.

VIŢEI ÎN MATERNITATE ( profilactoriu, creşe)

La fătare îngrijitorul sau personalul de asistenţă execută următoarele operaţiuni:- secţionarea ombilicului la 10-15 cm de abdomen, dezinfectarea prin imersie cu tinctură de iod

glicerinată;- ştergerea mucozităţilor, buşumarea şi uscarea viţelului;- identificarea cu numărul de ordine din registrul de fătare şi înregistrarea numărului matricol al

vacii, numărul matricol sau medalionul viţelului şi data fătării;- administrarea primului tain de colostru în prima zi de fătare, la prima oră;- în primele zile se fac 4-5 alăptări pe zi, după care acestea se reduc la trei tainuri pe zi;- după vârsta de 7 zile, viţeii se pot hrăni cu substituenţi de lapte.Administrarea laptelui sau a substituentului se face la temperatura de 380 C, manual sau cu instalaţia

automată. Colostrul 42 Kg + lapte integral 348 Kg = total 390 kg Condiţii de microclimat în adăpostul de viţei:

- temperatura 14 – 18 0C;- concentraţia CO2 0,2 %0;- concentraţia NH3 0,026 %0;- concentraţia H2 S 0,01%0;- umiditate relativă 75%;- viteza curenţilor de aer 0,1 m/secundă.Evacuarea dejecţiilor se face manual, mecanic sau hidraulic în funcţie de sistemul de întreţinere după

un program de evacuare bine stabilit.

TINERET FEMEL ( 3-18 luni)

Creşterea se face în două adăposturi amenajate în sistem legat sau liber în loturi dimensionate pe vârstă şi dezvoltare corporală. Compartimentele vor fi prevăzute cu spaţii de odihnă cu aşternut permanent, cuşete, jgheaburi pentru furaje şi adăpare.

Grajdurile vor avea padocuri amenajate cu umbrărie, iesle şi jgheaburi de adăpat.Evacuarea dejecţiilor se face manual sau mecanic în funcţie de dotare tehnică. Ventilaţia va fi naturală

cu deflector pe acoperiş.

8

REPRODUCŢIA VIŢELELOR

Clasarea viţelelor se va face la 16-18 luni înainte de montă şi obligatoriu după fătare. Depistarea zilnică, dimineaţa şi seara, a viţeilor în călduri de către operatorul însămânţător, proprietar, îngrijitor sau cu tauri încercători.

Se poate apela la sincronizarea căldurilor ca mijloc de grupare a viţeilor şi vacilor, precum şi a fătărilor acestora, ca metodă practică pentru creşterea indicelui de fecunditate.

Însămânţarea artificială se execută după depistarea căldurilor şi se repetă la 10-12 ore.

JUNINCIViţelele diagnosticate gestante se constituie în loturi în funcţie de dezvoltarea corporală şi vârsta

gestaţiei.

Păşunatul

Păşunatul bovinelor se face pe păşuni cultivate sau naturale cu toate categoriile de bovine de 3 luni

Amenajări de păşune se face pe unitatea de exploatare, cu luarea următoarelor măsuri:- tarlalizarea păşunii în vederea practicării păşunatului raţional;- asigurarea sursei de apă;- amenajări de drumuri acces;- amenajări de adăposturi simple şi diferenţiate, pe categorii de animale;- amenajarea de spaţii pentru cazarea îngrijitorilor;- spaţii pentru IA a vacilor şi viţeilor, izolarea şi tratarea animalelor bolnave;- spaţii pentru depozitarea unor materiale;- asigurarea instalaţiilor şi aparaturii necesare efectuării mulsului mecanic, depozitării şi livrării

laptelui.

Amplasarea şi delimitarea tarlalelor în teren trebuie să asigure accesul animalelor la adăpost şi umbrar.

Jgheaburile la adăpat se amplasează în aşa fel încât să folosească pentru două parcele de păşunat. Lungime jgheabului de adăpat pe o singură parte a parcelei va fi de 2-4 m la 20 animale. Jgheaburile se amplasează la înălţimea de 40-60 cm, de sol şi sunt prevăzute cu platforme de beton, piatră sau cărămidă aşezată pe cant.

La scoaterea animalelor pe păşune se vor lua următoarele măsuri:- trecerea la păşunat se va face treptat pe o perioadă de 10-15 zile;- asigurarea necesarului de masă verde se va face prin crearea de pajişti semănate, amestec de

graminee şi leguminoase în jurul fermei, amplasate la o distanţă de maxim 1 km de adăposturile de animale, iar în caz contrar să se asigure grup de muls pe păşune şi sursă de apă.

Măsuri sanitar-veterinare de prevenire şi combatere a bolilor în fermele cu vaci

Fermele private, cu vaci pentru producţie de lapte vor fi organizate astfel încât să permită aplicarea unor măsuri sanitare veterinare de profilaxie generală şi specifică combaterii bolilor şi acordarea asistenţei veterinare necesare, astfel:

- ferma să aibă împrejmuire cu gard protector;- filtru sanitar în care se află camera de igienizare a personalului;- punct de însămânţări artificiale;- punct de tăiere de necesitate cu spaţii frigorifice (facultativ);- anexă pentru ecarisaj sau folosind investiţiile locale din zonă;- limitarea circulaţiei persoanelor şi vehiculelor străine;- respectarea regulilor sanitar-veterinare de prelucrare, depozitare şi valorificare a produselor de

origine animală;- control periodic medical al personalului de deservire;- introducerea în efectiv numai a animalelor din unităţi indemne de boli infecto-contagioase (TBC,

leptospiroză, leucoză etc.) şi parazitare cu respectarea perioadei de carantină de minim 60 de zile;- dezinfecţia adăpostului se face obligatoriu de două ori pe an şi ori de câte ori este nevoie;

9

- în spaţiile destinate fătării şi creşterii tineretului în primele 3-4 săptămâni de viaţă se va respecta curăţenia şi igiena administrării alimentelor, făcându-se dezinfecţia după fiecare ciclu de fătare. Staţionarul sanitar-veterinar se dezinfectează lunar sau ori de câte ori este nevoie;

- deratizările generale se fac de două ori pe an, primăvara şi toamna;- dezinfecţia se execută prin pulverizarea insecticidelor de către personalul autorizat, pe toate

suprafeţele adăpostului ori de câte ori este nevoie.

Măsuri de profilaxie specificăVaccinarea anticarbonoasă la bovinele în vârstă de 2 luni cu repetarea la 16 luni pentru zonele cu

antecedente epizootologice.Vaccinarea contra antraxului şi a cărbunelui enfizematos la efective din zone cu antecedente

epizootologice.Vaccinarea de necesitate contra leptospirozei.Vaccinarea contra vibriozei entero-pulmonare şi genitale.Vaccinarea contra broncho-pneumoniei enzootice (de necesitate).

10