UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD “ IAŞI FACULTATEA DE ZOOTEHNIE

PROIECT LA DISCIPLINA NUTRIŢIA ŞI

ALIMENTAŢIA ANIMALELOR

COORDONATORI: Prof. Dr. Ioan Mircea PopDrd. Cristina RADU – RUSU

STUDENT:

IAŞI

2007 - 2008

TEMA PROIECTULUI:

“STABILIREA NECESARULUI DE NUTREŢURI ŞI A EFICIENŢEI UTILIZĂRII

LOR PENTRU O EXPLOATAŢIE ZOOTEHNICĂ”

1

CUPRINS

INTRODUCERE……………………………………………………....2

1. Definirea exploataţiei…………………………………………...4

2. Norme de hrană……………………………………………...….5

3. Caracteristicile nutritive ale nutreţurilor utilizate……………....6

4. Raţii de hrană pentru vaci de lapte……………………………..8

5. Amestec de nutreţuri concentrate pentru monogastrice………..9

6. Stabilirea necesarului de nutreţuri pentru vacile de lapte……..12

7. Stabilirea necesarului de nutreţuri pentru monogastrice……....14

8. Aspecte privind eficienţa economică a utilizării nutreţurilor….14

CONSIDERAŢII PROPRII…………………………………………..16

BIBLIOGRAFIE…...………………………………………………...17

2

IMPORTANŢA ALIMENTAŢIEI ANIMALELOR

Alimentaţia animalelor domestice este ştiinţa care se ocupă de

cercetare a nutriţiei şi alimentaţiei a animalelor şi păsărilor domestice

crescute şi exploatate în diferite condiţii de întreţinere şi îngrijire.

Nutriţia şi alimentaţia animală prezintă mare importanţă deoarece

influenţează direct şi evident nu numai nivelul producţiilor animale dar şi

reproducţia, procesele de creştere şi dezvoltare, starea de sănătate a

animalelor şi nu în ultimul rând eficienţa economică.

Alimentaţia a jucat întotdeauna un rol de prim ordin în viaţa

omului (atât ca individ, cât şi fiinţă socială). Calitaţile şi defectele

acesteia influentează în mod hotărâtor starea de sănătate. Ştiinţa

modernă a nutriţiei nu face decât să aprofundeze legăturile fundamentale

dintre om şi aliment. Metabolismul general al organismului, deci

totalitatea reacţiilor biochimice, îşi are ca drept punct de plecare

alimentele ingerate. În compoziţia alimentelor intră urmatoarele grupe de

substanţe: proteinele , lipidele (grăsimile), glucidele (hidraţii de carbon

sau zaharurile), sărurile minerale, vitaminele şi apa. Energia necesară

funcţionării organismului este furnizată doar de primele trei grupe;

acestea constituie deci factorii nutritivi energogeni. În plus, aceste

substanţe au şi rol plastic, de refacere a ţesuturilor uzate. În ceea

ce priveşte mineralele şi vitaminele, ele îndeplinesc mai ales funcţia

de catalizatori ai proceselor biochimice, iar apa, după cum se ştie,

este mediul indispensabil de desfăşurare a vieţii celulare.

Importanţa nutriţiei în producţia animalelor este evidenţiată şi prin

ponderea costului hranei (peste 50%) în costurile produselor animale.

Atenţia pe care crescătorii de animale o dau nutriţiei şi alimentaţiei

3

şeptelului, determină, în mare măsură, rentabilitatea activităţii lor (Pop,

2006).

Ponderea cea mai importantă în costurile de producţie ale

produselor animaliere o deţin cheltuielile cu hrana, astfel că nutriţia şi

alimentaţia raţională pot contribuii la eficientizarea produselor

zootehnice.

Creşterea intensivă a animalelor nu poate fi concepută astăzi fără

utilizarea nutreţurilor combinate, în special în cazul porcilor şi al

păsărilor; progresele genetice înregistrate în domeniul productivităţii şi al

valorificării hranei, în ultimii ani, nu s-ar putea manifesta fără nutreţuri

adecvate acestui potenţial genetic. Industria de nutreţuri combinate este în

continuă mişcare, în ultimii ani realizându-se produse care necesită un

grad înalt de prelucrare şi consumuri suplimentare de energie (Pop,

2006).

4

DEFINIREA EXPLOATAŢIEI

Ferma zootehnică luată în analiză este situată în judeţul Iaşi,

comuna Miroslava. Aceasta se afla la o distanta de 20 de km de

municipiul Iaşi ceea ce poate asigura piaţa de desfacere a produselor

obţinute precum şi aprovizionarea cu materii prime.

Scopul proiectului este de a stabili eficienţa utilizării nutreţurilor

într-o fermă zootehnică. Exploataţia zootehnică luată în calcul cuprinde

un efectiv de 70 de vaci de lapte , care au o greutate medie de 600 de kg

cu o producţie de 27 l lapte/zi - 4 % grăsime, şi 1850 de capete de pui.

Pentru valorificarea nutreţurilor obţinute se urmăreşte optimizarea

raţiilor cu o eventuală completare cu nutreţuri concentrate ce vor fi

achiziţionate de la firme specializate.

Acest proiect va fi prima “cărămidă” din construirea piramidei de

cunoştinţe ce urmează să ni le însuşim ulterior printr-o continuă

documentare în domeniu dar şi prin exerciţiu practic, care ne va dovedi că

încă mai avem multe de învăţat şi cu siguranţă nu va coincide cu teoria.

Necesitatea realizarii unui proiect bazat pe întocmirea şi calcularea

raţiilor la taurine, de diferite vârste şi stări fiziologice, precum şi a

reţetelor la pui broiler, vine în întâmpinarea şi aprofundarea celui mai

important set de informaţii, pe care un viitor specialist nutritionist trebuie

să şi-l însuşească pentru a-şi desfăşura activitatea în cadrul unei ferme, în

cele mai bune condiţii.

Atât raţia cât şi reţetele, au scopul de a utiliza la maxim atât

valoarea nutritivă a nutreţurilor cât şi crearea echilibrului proteic

energetic şi mineral, important pentru o bună dezvoltare a animalelor şi

pentru obţinerea unor producţii cât mai ridicate şi de o calitate superioară.

5

2. NORME DE HRANĂ

Tabelul 1.1. Norme de hrană pentru vaci de lapte cu greutatea de 600 kg, cu

producţie de lapte de 27 kg de lapte:

Categoria de

animale

UFL PDI (g) Ca (g) P (g) SU (kg) UIDL

Vaci de lapte 16,88 1727 133,25 72,15 19,2 17,2

Tabelul 1.2. Norme de hrană pentru pui de carne

SPECIFICARE

Starter

(demaraj)

1-15 zile

Grower

(creştere)

16-35 zile

Finisher

(finisare)

36-42 zile

EM (kcal) 3000-3200 3000-3100 3000-3200

PB % 22-23,7 19,4-20 18-19

LIZ % 1,16-1,24 0,97-1 0,87-0,9

M + C % 0,87-0,93 0,74-0,76 0,71-0,73

Ca % 1,03-1,10 0,93-0,97 0,83-0,87

P % 0,68-0,7 0,64-0,65 0,61-0,62

SMZ (g) 27,23 44,68 55,45

IC (Kg nutreţ/Kg spor) 1,37 2,3 20

6

3. CARACTERISTICILE NUTRITIVE ALE NUTREŢURILOR

UTILIZATE

Tabelul 3.1. Valoarea nutritivă a nutreţurilor utilizate în hrana vacilor de

lapte:

NutreţPreţ

Lei/kg

S.U.

(g/Kg)

g/kg S.U.

UFL PDIN PDIE Ca P UIDLUID

B

Siloz

porumb0,3 300 0,9 52 66 3,5 2,5 1,13 1,13

Fân

lucernă0,45 850 0,67 112 94 15,5 2,5 1,03 1,04

Porumb

boabe0,4 860 1,27 82 120 3,5 0,3 - -

Şrot soia2 872 1,14 348 241 3,4 7 - -

Fosfat

dicalcic1,65 950 - - - 240

18

5- -

uree39,62 980 - 1427 - - - - -

7

Tabelul 3.2. Valoarea nutritivă a nutreţurilor utilizate în hrana

monogastricelor:

NutreţPreţ

Lei/kg

Valoarea nutritivă/kg nutreţ

EM kcal/kg

PB%

Liz%

M+C%

Ca%

P%

CB%

Porumb 0,8 3380 9 0,26 0,39 0,02 0,3 2,50

Şrot soia 1,15 3240 45 2,90 1,38 0,25 0,60 7

Şrot soia 48

1,15 2440 45,8 2,9 1,37 0,3 0,69 5,6

Şrot floare soarelui

0,75 1500 37 1,33 1,36 0,3 0,4 18

Full fat soia

1,2 3845 37 1,6 1,15 0,25 0,57 6

Făină peşte 2,65 3260 65 5 2,40 4,50 2,50 -

Grăsimi 2,5 7110 - - - - - -

DL-metionină

16,7 5280 58,7 - 99 - - -

L lizină 16,7 4280 95,6 - 78,4 - - -

Cretă furajeră

0,25 - - - - 39 - -

Fosfat monocalci

c1,45 - - - - 22,5 18,5 -

Premix 4,2 - - - - - - -

Probiotic 50 - - - - - - -

Sare 0,25 - - - - - - -

8

4. RAŢIE DE HRANĂ PENTRU VACILE DE LAPTE

Tabelul 4.1. Raţie de hrană unică pentru vaci de 600 kg GV cu o producţie

de 27 kg lapte/zi; 4%grăsime.

NUTREŢKg

brut

19,2 16,88 1727 1727 133,25 72,15 17,2Preţ

RON/kgKg

SUUFL PDIN PDIE Ca P UIDL

Siloz

porumb26,4 7,93 7,137 412,36 523,38 27,755 19,825 8,961 7,92

Fân

lucernă6,8 5,74 3,843 642,88 539,56 88,97 14,35 5,912 3,06

TOTAL 13,67 10,98 1055,24 1062,94 116,725 34,175 14,8732

Deficit -

5,53-5,9 -671,76 -664,06 -16,525

-

37,9752,33

porumb 4,8 4,09 5,19 335,38 490,8 14,315 1,227 - 1,92

Şrot soia 0,7 0,62 0,71 215,76 149,42 2,108 4,34 - 1,4

Fosfat 0,2 0,18

uree 0,09 0,085 121 43,2 33,3 - 0,33

Total 38,99 18,65 16,88 1727,4 1703,2 176,4 73,04 14,9 18,23

9

5. REŢETE DE NUTREŢ COMBINAT

Tabelul 5.1. Reţetă nutreţ combinat pentru categoria 21 – 1 Starter

NUTREŢ %

3000

3200

22

23,7

0,87

0,93

1,16

1,24< 4

1,03

1,10

0,68

0,7 Preţ

RON/kgEM

(Kcal/Kg)

PB

%

M+C

%

L

%

CB

%

Ca

%

P

%

Porumb 59,3 2004,3 5,33 0,231 0,154 1,482 0,011 0,177 0,474

Şrot soia 31 1004,4 13,95 0,427 0,899 2,17 0,077 0,186 0,357

Făină

peşte5 163 3,31 0,126 0,251 - 0,195 0,127 0,132

DL-met 0,15 7,5 0,08 0,148 0,03

Cretă

furajeră1,35 0,526 0,003

Fosfat dic 1,4 0,315 0,259 0,02

Sare 0,3

Probiotic 0,5

Premix 1

TOTAL 100 3179,2 22,67 0,93 1,3 3,65 1,12 0,74 1,654

10

Tabel 5.2. Reţetă nutreţ combinat pentru categoria 21 – 2 Grower

NUTREŢ %

3000

3100

19,4

20

0,74

0,76

0,97

1,00< 4

0,93

0,97

0,64

0,65 Preţ

RON/kgEM

(Kcal/Kg)

PB

%

M+C

%

L

%

CB

%

Ca

%

P

%

Porumb 67,37 2270,3 6,06 0,262 0,168 1,482 0,006 0,181 0,54

Şrot soia 26 634,4 11,9 0,35 0,756 1,45 0,078 0,179 0,3

Full - fat 3 115,5 1,11 0,034 0,07 0,18 0,25 0,017 0,036

DL-met 0,1 5,02 0,05 0,099 0,017

Cretă

furajeră0,73 0,285 0,002

Fosfat

dic1,5 0,33 0,27 0,22

Sare 0,3

Premix 1

TOTAL 100 3025,2 19,12 0,74 0,99 3,1 0,94 0,64 1,52

11

Tabelul 5.3. Reţetă nutreţ combinat pentru categoria 21 – 2 Finisher

NUTREŢ %

3000

3200

18

19

0,71

0,73

0,87

0,9< 4

0,83

0,87

0,61

0,62 Preţ

RON/kgEM

(Kcal/Kg)

PB

%

M+C

%

L

%

CB

%

Ca

%

P

%

Porumb 65,48 2206,6 5,89 0,255 0,17 1,637 0,013 0,196 0,524

Şrot soia

4823,5 526,4 10,58 0,324 0,681 1,645 0,058 0,141 0,27

Şrot fl. s. 4 60 1,48 0,054 0,053 0,72 0,012 0,016 0,03

Grăsime 3 213,3 0,08

DL-met 0,09 4,45 0,05 0,089 0,02

Cretă

furajeră1,20 0,468 0,003

Fosfat

dic1,43 0,321 0,264 0,02

Sare 0,3 0,008

Premix 1 0,4

TOTAL 100 3010,7 18 0,72 0,9 4 0,87 0,62 1,35

12

6. STABILIREA NECESARULUI DE NUTREŢURI PENTRU

VACILE DE LAPTE

Tabelul 6.1. Stabilirea necesarului de nutreţuri pentru vaci de lapte

Categoria

de

animale

E.M.P. N.Z.P. N.Z.A.F.

Fân lucernăSiloz

porumb

Porumb

boabeŞrot soia Fosfat Uree TOTAL

CHELT.

464902,69

R N R N R N R N R N R N

Vaci in

lactatie70 365 25550 6,8 173740 26,4 674520 4,8 122640 0,7 17885 0,2 5110 0,09 2299,5

Necesar nutreţuri (tone) 173,740 674,52 122,64 17,885 5,11 2,2995

Preţ / tonă (RON) 450 300 400 2000 1650 39620

Cheltuieli (RON) 78183 202356 49056 35770 8431,5 91106,19

13

Tabelul 6.2. Planificarea suprafeţei de teren alocat culturilor furajere şi

calculul cheltuielilor de producţie a acestor culturi

CulturaNecesar

(tone)

Productivitarea

(t/ha)

Suprafaţa

necesară

(ha)

Cost

producţie/tonă

(RON)

Cheltuieli

Fân

lucernă173,740 2 86,87 450 78183

Porumb

siloz674,52 40 16,863 300 202356

Porumb

boabe122,640 5 24,528 400 49056

TOTAL 128,261 1150 329595

Tabelul 6.3. Planul de cumpărări pentru nutreţuri concentrate

Nutreţ Necesar (tone) Cost (RON/tonă)Cheltuieli

(RON/tonă)

Şrot soia 17,885 2000 2017,885

Fosfat 5,11 1650 1655,11

Uree 2,2995 39620 39622,299

TOTAL 43295,294

14

7. STABILIREA NECESARULUI DE NUTREŢURI PENTRU

MONOGASTRICE

Tabelul 7.1. Necesar nutreţuri şi cheltuieli cu nutreţurile la puii de carne

Specificare

Greut.

intrare

(kg)

Greut.

final

Spor

total

I.C. (kg

nutreţ/kg

spor)

Necesar

nutreţuri (kg)

Preţ/Kg

N.C.

(RON)

Cheltuieli

cu

nutreţurilecap efectiv

Demaraj 0,04 0,38 0,34 1,37 0,465 860,25 1,654 1422,8

Creştere 0,38 0,98 0,6 2,3 1,38 2553 1,52 3880,56

Finisare 0,98 2,2 1,22 2 2,44 4514 1,35 6093,9

TOTALE 10397,26

8. ASPECTE PRIVIND EFICIENŢA ECONOMICĂ A UTILIZĂRII

NUTREŢURILOR

Tabelul 8.1. Eficienţa economică a utilizării nutreţurilor la taurine

Specificar

e

Cheltuieli (RON)

Venituri

(RON)

Venituri-

Cheltuieli

(RON)

Eficienţa

utilizării

nutreţurilor:

Venit/1

RON

cheltuit cu

nutreţurile

Nutreţurile Altele Totale

Vaci lapte 464902,69 464902,69 929805,38 985729,5 55924,12 0,121

15

Tabelul 8.2. Eficienţa economică a utilizării nutreţurilor la puii de carne

SpecificareCategoria de animale Total

(RON)Demeraj Creştere FinisareCheltuieli (RON)din care:

Nutreţuri 1422,8 3880,56 6093,9 10397,26Altele 766,12 2089,53 3281,33 6136,98

TOTALE 2188,92 5970,09 9375,23 17534,24Cheltuieli cu

achiiziţia puilor de o zi (RON)

3330 - - 3330

Venituri (RON) - - 58719 58719Venituri-cheltuieli(RON)

- - - 37854,76Eficienţa utilizării

veniturilor: venit/1 RON cheltuit cu nutreţurile

- - - 5,65

16

Concluzii şi recomandări

În urma calculului eficienţei economice a utilizării nutreţurilor la

taurine s-a observat:

-administrarea raţiilor întocmite s-a efectuat cu cheltuieli de

464902,69 RON,iar per total 929805,38 RON,numai la vacile de lapte

Venit realizat în urma vânzării laptelui produs este de 985729,5

RON, adică o eficienţă economică de 0,121.

La puii de carne eficinţa economică este indicată de un venit de

37854,76 RON, sumă rezultată în urma scăderii cheltuielilor totale de

17534,24 RON din venitul total de 58719 RON.

În urma analizării eficienţei economice a utilizării nutreţurilor am

ajuns la concluzia că dacă raţiile şi reţetele nu sunt echilibrate din punct

de vedere al costului acestora, în paralel cu compoziţia lor chimică - prin

care se urmăreşte sporirea producţiei - se poate ajunge atât la o pierdere

economică considerabilă pentru unitatea în care se procedează la

alimentarea efectivului pe baza raţiilor si reţetelor întocmite, dar şi la un

dezechilibru biologic al animalelor.

Nu se poate face o apreciere de genul “exploatarea taurinelor este

mai rentabila decât cea a puilor” deoarece datele luate în calcul pentru

acest proiect au fost derizorii şi au avut doar scopul creării unui exerciţiu

de îndemânare pentru studenţi în vederea înţelegerii mecanismului de

optimizare a raţiilor si reţetelor.

17

BIBLIOGRAFIE

1. Halga P., Pop I.M. si col., 2005 “Alimentaţie animală”, Editura

Pim Iaşi

2. Pop. I. M. , 2002 “Aditivi furajeri”, Editura Pim Iaşi

3. Pop. I. M., 2006 “Nutriţie şi alimentaţie animală”, vol. I, II, III.

3. Stan. Gh. şi Simeanu D., “Nutriţie animală” Editura Alfa Iaşi

18