Înfiinţarea plantaţiilor de arbuşti fructiferi

Arbuştii fructiferi ca afinul, coacăzul, zmeurul sunt specii cu cerinţe moderate faţă de factorii de mediu, de aceea se comportă bine în România.Aceşti arbuşti se înmulţesc uşor şi intră repede pe rod, iar fructele obţinute au valoare nutritivă şi terapeutică ridicată.

Pentru înfiinţarea unei plantaţii de arbuşti fructiferi în condiţii corespunzătoare fermierul trebuie să aibă cunoştinţe referitoare la:

Cerinţele faţă de factorii de mediu

Afinul, coacăzul, zmeurul au cerinţe moderate faţă de căldură, se dezvoltă bine în zone colinare, cu un regim de precipitaţii mai mare de 600 mm anual sau în condiţii de irigare, dar nu suportă stagnările de apă. Deşi unele suportă semiumbra, se obţin fructe de calitate în condiţii bune de lumină.

Afinul preferă o climă răcoroasă, umedă şi poate fi cultivat până la altitudini de 600-800 m. Suportă temperaturi scăzute până la – 25°C în perioada de iarnă. Afinul preferă soluri bine drenate, fără exces de umiditate, cu reacţie acidă (pH 4,3-5,5). Reacţia solului este una dintre însuşirile care limitează aria de răspândire a acestei culturi.

Această specie nu se va cultiva pe terenuri unde au fost aplicate amendamente calcaroase în anii precedenţi dacă reacţia solului nu a coborât sub 5,5. Dacă ph-ul este mai mare de 5,5, pentru scăderea acestuia se va folosi turbă acidă aplicată în groapa de plantare. Preferă soluri bogate în humus, evitându-se solurile sărace şi cele nisipoase.

Coacăzul suportă geruri de -30°C în timpul iernii, dar nu suportă temperaturi foarte ridicate, vara mai ales, dacă sunt asociate cu seceta. Se dezvoltă bine pe soluri permeabile, fertile, suficient de umede, cu reacţie uşor acidă (phH 5,0-6,5).

Zmeurul suportă bine gerurile din zona noastră, cu condiţia ca lemnul tulpinilor anuale să fie bine copt la intrarea în iarnă. Dacă lemnul nu e copt suficient, vârful lăstarilor îngheaţă. Această specie se cultivă pe diferite tipuri de sol, dar nu suportă solurile grele, calcaroase şi reci. Se dezvoltă bine la un pH de 5,6-6,8.

Înfiinţarea plantaţiilor de arbuşti fructiferi necesită cheltuieli mari din partea fermierilor, dar aceştia pot beneficia de sume nerambursabile din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), în cadrul Măsurii nr. 121 – „Modernizarea plantaţiilor agricole“.

Materialul săditor

Materialul săditor la majoritatea arbuştilor fructiferi se obţine prin butăşire, marcotaj, drajonare, ceea ce înseamnă că sunt plante pe rădăcini proprii. Se mai pot înmulţi şi prin altoire (afinul).

Plantaţiile de afin şi coacăz se înfiinţează în general prin folosirea butaşilor înrădăcinaţi, iar cele de zmeur prin folosirea drajonilor. Drajonii trebuie să aibă 60-80 cm lungime, diametrul la bază 10-12 mm şi un sistem radicular bogat. Rădăcinile drajonilor de zmeur sunt subţiri şi se deshidratează foarte repede.

Aprovizionarea cu material săditor se face din pepiniere autorizate care pot certifica sănătatea plantelor şi autenticitatea soiurilor.

Unde şi cum plantăm arbuşti

Pregătirea terenului în vederea plantării

În vederea plantării se face pregătirea terenului printr-o arătură adâncă de 40-50 cm şi încorporarea îngrăşămintelor organice şi chimice folosite pentru fertilizarea de bază.Pentru plantaţiile de coacăz şi zmeur, dacă pH-ul solulul este prea mic se vor aplica amendamente cu calcar pentru corectarea acidităţii.

La solurile cu permeabilitate redusă se poate face o scarificare la 60-80 cm adâncime pentru a mări permeabilitatea acestora. Pentru pichetarea terenului se vor stabili distanţele de plantare.

Afinul se poate planta la distanţe de 2,5-4,0 m între rânduri şi 1,2-2,5 m între plante pe rând în funcţie de vigoarea soiului şi tehnologia de cultură adoptată. Poate fi de exemplu o plantaţie în rânduri simple la distanţe de 3x1 m sau în benzi cu două rânduri plantate la distanţe de 3x1x1 m.

Coacăzul se poate planta astfel:– în sistem clasic, unde plantele sunt conduse în formă de tufe, distanţele de plantare sunt de 2,5-3,0 m între rânduri şi de 0,7-1,5 m pe rând;

1. în sistem intensiv, cu distanţe de plantare de 0,75-1,0 m/1,5-2,0 m şi pe rând se va forma un gard fructifer;

2. în sistem superintensiv pentru plantaţii unde se va face recoltarea mecanizată a fructelor, cu distanţe de plantare de 1,8/0,15 m. Aici plantele se conduc sub formă de cordon vertical, sunt foarte dese şi au o durată de exploatare de 3 ani, faţă de 10-12 ani în celelalte sisteme de cultură.

Pentru cultura zmeurului, cele mai bune rezultate se obţin pe terenurile în pantă la plantarea în rânduri pe curbele de nivel, la distanţe de 2,5-3,0 m între rânduri şi 0,50 m între plante pe rând. Pe direcţia rândului se va

forma un gard fructifer. În grădinile familiale, în condiţiile în care lucrările nu se fac mecanizat, distanţele dintre rânduri pot fi mai mici.

Plantarea arbuştilor fructiferi

Epoca de plantare. Ca şi la pomii fructiferi, la arbuşti plantarea se poate face toamna sau primăvara.

Pentru afin dau rezultate mai bune plantările de primăvară, în martie sau aprilie, mai ales în zonele umede sau cu ierni geroase. Plantarea se face toamna în zonele mai secetoase şi cu ierni mai blânde.

Zmeurul se plantează toamna înainte de venirea îngheţurilor sau primăvara devreme. Dacă este secetă primăvara, plantele trebuie udate de mai multe ori pentru a se asigura prinderea, sistemul radicular fiind sensibil la lipsa apei.

Cele mai bune rezultate la plantarea coacăzului se obţin când lucrarea se face toamna, pentru că în primăvară va porni în vegetaţie devreme şi în timpul plantării se vor distruge o parte din muguri. Plantarea de primăvară se poate face cu rezultate bune în zonele cu mai multe precipitaţii în această perioadă.

Pregătirea materialului pentru plantare

În vederea plantării, materialul se fasonează şi se mocirleşte, fiind atenţi ca plantarea să se facă înainte ca mocirla să se usuce pe rădăcini. Înainte de plantare, butaşii de coacăz se fasonează, scurtându-se la 3-4 muguri. Drajonii de zmeur trebuie să fie turgescenţi, cu mugurii viabili, neafectaţi de ger. Fasonarea drajonilor de zmeur constă în îndepărtarea rădăcinilor rănite sau uscate şi scurtarea tulpinilor la 20-25 cm. Butaşii înrădăcinaţi, în vârstă de doi ani la afin, au tulpini de 30-45 cm şi un sistem radicular care a păstrat o parte din pământul fixat pe rădăcini printr-o udare abundentă înainte de scoaterea materialului de la stratificare.

Plantarea propriu-zisă

Plantarea afinului se face în gropi de 40x40x40 cm în care se administrează turbă acidă care să asigure valoarea de pH corespunzătoare. Pe solurile sărace se administrează gunoi de grajd. Butaşii se plantează cu 4-5 cm mai adânc decât au fost în pepinieră. După plantare se face o udare şi plantele se muşuroiesc cu pământ reavăn.

Pentru plantarea coacăzului se fac gropi de 30x30x30 cm sau se deschid şanţuri în lungul rândului. Butaşii înrădăcinaţi se plantează cu 4-6 cm mai adânc decât în pepinieră. Se aşază în groapă, se pune pământ, se tasează, se udă şi se face un muşuroi până la mugurele terminal.

Drajonii de zmeur se plantează în gropi de 40x40x40 cm sau în şanţuri de 30/30 cm, se udă, se muşuroiesc până la 15-18 cm şi se scurtează tulpinile la nivelul muşuroiului.

Dr. ing. Felicia PAŞCA, OJCA Satu MareREVISTA LUMEA SATULUI, NR. 6, 16-31 MARTIE 2008

A r b u ş t i f r u c t i f e r i

Soiuri de căpşun PremialFavetteRedgauntletCambridge FavouriteCardinalMarmoladaCesenaPandora

Soiuri de coacaz negru TsemaCotswold CrossNegre mariTinkerBlack DownBlack Reward

Soiuri de coacaz rosu Rosu timpuriuJonkheer Van TetsMargaritar (coacaz alb)Red LakeRondomStantza

Soiuri de zmeur Latham GCitriaThe LathamTaylorCayugaHeritage - soi remontant

Soiuri de mur SilvanWaldoSmoothstemThorn Free

P l a n t a r e a c ă p ş u n u l u i

Operaţiunea de plantare a căpşunului este diferită în funcţie de sistemul de cultură: cultură liberă, direct în câmp sau cultură protejată, în solarii sau seră.

Indiferent de sistemul de cultură, materialul săditor comportă două operaţii premergătoare lucrării - fasonarea şi mocirlirea stolonilor.

Fasonarea constă în îndepărtarea resturilor de filamente, frunze uscate şi reducerea aparatului foliar la 1-2 frunzuliţe.

Mocirlirea se realizează prin introducerea sistemului radicular într-un amestec de consistenţa smântânii realizat din pământ (de preferinţă galben), bălegar proaspăt de bovină şi apă. 

Plantarea căpşunului în cultura neprotejată

Epoca de plantare se realizează toamna între 10 septembrie şi 15 octombrie, primăvara în perioada martie - aprilie sau vara în perioada iunie-iulie.Lucrările se realizează manual sau mecanizat (în situaţia plantării pe suprafeţe mari).

Plantarea manuală implică trei operaţiuni:

execuţia gropii cu plantatorul sau cu sapa la 10-15 cm adâncime;introducerea stolonilor în gropi;strângerea pământului pe lângă rădăcini, astfel încât acestea să facă masă cu solul.

Plantarea mecanică se realizează cu ajutorul maşinilor de plantat răsaduri de legume care se adaptează la sistemul de plantare al stolonilor de căpşuni.

Principalele condiţii pentru reuşita culturii sunt:

poziţia rădăcinilor care trebuie să fie perfect verticală şi dreaptă în gropi;coletul stolonilor să fie la nivelul solului;mugurele central să fie deasupra solului;solul să fie bine tasat prin călcare în jurul plantelor, astfel că, la prinderea uşoară de frunze, plantele să opună rezistenţă;irigarea culturii.

Sistemele de plantare folosite sunt:

în rânduri simple, cu distanţa între rânduri de 60-100 cm, în funcţie de sistemul de întreţinere a solului (manual sau mecanizat) şi 20-25 cm între plante pe rând pe teren nemodelat;în benzi, pe teren modelat, în biloane de 2 sau 4 rânduri. Distanţele de plantare sunt de 35 cm între rândurile din bandă, 85-95 cm între benzi şi 20-25 cm între plante pe rând.

Plantarea căpşunului în cultura protejată

Modalitatea de plantare este aceeaşi ca la plantarea în cultură liberă. Schema de plantare este în benzi de 2-5 rânduri pe teren modelat, în biloane, sau plan cu distanţa între benzi de 85-95 cm, între rânduri pe bandă de 35 cm, iar între plante pe rând de 20-25 cm. 

Epoca de plantare

înfiinţarea culturii în solarii şi tunele se poate face în perioada 1-15 iunie, dar această lucrare implică folosirea la plantare a stolonilor refrigeraţi care dau rezultate mult mai bune la prindere (90-91%), faţă de stolonii proveniţi direct din stolonieră (60-75%).

Plantarea în seră se realizează cu stoloni fortificaţi în câmp, ce se păstrează în celule frigorifice până la plantare.

Cultura se poate realiza direct pe sol sistem clasic sau pe verticală. Epoca de plantare este în ultima decadă a lunii noiembrie.

Cultura la sol se face pe teren plan sau modelat în biloane, în benzi de 2-4 rânduri, cu distanţa între benzi de 70 cm, între rânduri de 40 cm şi între plante pe rând de 20-25 cm. Tehnica plantării este aceeaşi ca la cultura neprotejată. 

P l a n t a r e a c o a c ă z u l u iEpoca de plantare

toamna după căderea frunzelor, în octombrie - noiembrie;primăvara înainte de pornirea în vegetaţie, după dezgheţul solului.

Terenul folosit la înfiinţarea plantaţiei trebuie să fie fără exces de umiditate, cu sol argilo-lutos, reavăn, cu fertilitate ridicată. 

Distante de plantare

Pentru plantaţiile comerciale unde lucrările de întreţinere se execută mecanizat, distanţa între rânduri poate fi de 2,8-3 m, iar între plante pe rând de 1-1,2 m.

Pentru plantaţiile cu suprafeţe mici, din incinta locuinţelor sau instituţiilor, distanţele pot fi de minim 1,2 m între rânduri şi 0,8 m între plante pe rând.

Plantarea

Plantarea se face în gropi sau rigole. Gropile se realizează manual, după pichetarea terenului, sau mecanizat, la dimensiunile de 45/45/30 cm. Deschiderea rigolelor se realizează cu un plug special la adâncimea de 32-35 cm. înainte de plantarea materialului săditor se execută o fertilizare la groapă sau pe rigolă folosind 5-6 kg gunoi de grajd bine fermentat, 30-40g superfosfat, 20-25g sulfat de potasiu şi 15-20g azotat de amoniu. 

Materialul săditor ce urmează a fi plantat se fasonează astfel: se îndepărtează prin tăiere rădăcinile vătămate sau rupte, se scurtează butaşul la 3-4 muguri lungime, după care se mocirleşte într-un amestec consistent compus din pământ galben, bălegar proaspăt de bovină şi apă. 

Butaşii astfel pregătiţi se aşează în gropi sau rigole cu rădăcinile răsfirate şi cu vârful către pichet. Se adaugă pământ şi se tasează bine în jurul plantei, după care se execută o copcă în care se toarnă 5-8 1 de apă. După infiltrarea apei în sol, se execută un muşuroi până la mugurele terminal. Partea care se află deasupra solului şi care se muşuroieşte, trebuie să aibă 2-3 muguri pe lungimea butaşului.

P l a n t a r e a z m e u r u l u iEpoca de plantare

toamna după căderea frunzelor;primăvara după dezgheţ, înainte de pornirea în vegetaţie.

Cultura se pretează la orice tip de sol, dar recolte maxime se obţin pe soluri fertile, calde şi reavene.

Plantarea

Plantarea se face în gropi cu dimensiunile de 40/40/40 cm sau dacă solul nu este arat de 60/60/40 cm, şi în şanţuri executate cu plugul la 30/32 cm adâncime.Distanţa pe rând între plante este de 40-50 cm, iar între rânduri, în funcţie de sistemul de conducere:

cultura în benzi cu spalieri - 2,5-3 m;cultura sub formă de gard fructifer - 2,5-3 m;cultura sub formă de evantai - 1,5-2,5 m, iar distanţa pe rând 1-l,2 m;cultura pe araci -1,2 m.

Tehnica plantării este asemănătoare cu cea a coacăzului.

P l a n t a r e a m u r u l u iEpoca de plantare

primăvara după ce a trecut pericolul de îngheţ, datorită sensibilităţii acestei specii la temperaturile scăzute.

Plantarea

Plantarea se face în gropi de 40/40/40 cm sau de 60/60/40 cm, dacă terenul este nearat. Pregătirea materialului şi tehnica de plantare este similară cu cea a coacăzului şi zmeurului. 

Distanţa de plantare

Distanţele de plantare sunt de 2,5 - 3 m între rânduri şi de 1,5-2 m între plante pe rând, aceasta fiind diferită în funcţie de modul de execuţie al lucrărilor de întreţinere a culturii (manual sau mecanizat) şi de sistemul de conducere a ramurilor. 

Plantarea arbustilor fructiferi - zmeurul si murul

Zmeurul si murul sunt doua specii foarte apreciate datorita calitatilor gustative ale fructelor si valorii terapeutice ale frunzelor si lastarilor. 

 Ca si coacazul acestea sunt plante rustice, putand fi cultivate pe langa garduri si alei si chiar in cultura compacta in gradinile particulare,

producand fructe proaspete in tot cursul verii, pana in luna octombrie. 

Atat zmeurul, cat si murul se pot inmulti relativ usor, fara sa necesite cerinte speciale. 

Zmeurul

Inmultirea zmeurului se poate face prin mai multe metode: drajonare, despartire de tufe, marcotaj sau butasire. Cea mai practica metoda este inmultirea prin drajoni. Aceasta se bazeaza pe proprietatea sistemului radicular al zmeurului de a forma muguri (mai ales pe portiunile ingrosate) din care iau nastere lastari (drajoni), care formeaza tulpinile tufei de zmeur. Acesti lastari se pot forma si din mugurii de la partea bazala a tufei. 

La aparitie, lastarii rezultati din muguri adventivi de pe radacini sau bazali se hranesc pe seama plantei mama, dar in scurt timp iti formeaza un sistem radicular propriu, putand fi usor detasati de restul tufei si plantati independent, folosind astfel la infiintarea de noi plantatii. 

Capacitatea de formare a drajonilor permite refacerea cu usurinta a tufelor, asigurand astfel longevitatea plantatiilor. Producerea drajonilor se poate face in drajoniere special amenajate, dar si in plantatiile de productie (care dau fructe), in varsta de 4-5 ani. 

Lastarii (drajonii) care au aparut la sfarsitul primaverii si s-au dezvoltat in cursul verii se recolteaza cu radacini, in toamna aceluiasi an, dupa caderea frunzelor, sau in primavara urmatoare, inainte de pornirea in vegetatie. Drajonii buni de plantat sunt cei care au grosimea de minim 10-12 mm, 50-60 cm inaltime si 10-12 radacini. La plantare tulpina se scurteaza cu 15-20 cm. 

Murul 

Inmultirea murului se poate face prin: seminte, marcotaj, drajoni, butasi de radacina, butasi de tulpina, despartirea tufelor. Cea mai simpla metoda la mur este imnultirea prin marcote. 

Varfurile tulpinilor (lastarilor de 1 an), venind in contact cu solul, se inradacineaza si dau nastere la alte plante. De aceea, varfurile tulpinilor de la plantele de mur pe care dorim sa le inmultim se lasa pe sol (chiar se acopera cu un strat de 10 cm de sol) la sfarsitul lunii august. 

Acestea inradacineaza pana la sfarsitul vegetatiei si se pot detasa cu o portiune de tulpina de 30-40 cm, cu ajutorul sapei si cazmalei, toamna sau primavara. 

Se pot obtine astfel plante cu sistemul radicular bogat, ce se pot folosi la plantare toamna, dupa caderea frunzelor, sau primavara devreme, inainte de pornirea in vegetatie. Material saditor de arbusti fructiferi se poate, de asemenea, procura de la toate statiunile de cercetari pomicole zonale. 

Eficienţa înfiinţării exploataţiilor de cultură a zmeurei  

Horticultura,28 Feb 2010 - 15:00,100 comentarii

Zmeură - fructe coapte şi parfumate

Înfiinţarea unei exploataţii de zmeur necesită o suprafaţă de 10 hectare, pe când înfiinţarea unei exploataţii echivalente cu culturi cerealiere necesită 110 ha teren, investiţia considerabilă în teren agricol nefiind accesibilă majorităţii întreprinzătorilor.Datorită defrişării masive a plantaţiilor pomicole, deficitul de fructe pe piaţa internă nu se poate compensa rapid decât prin cultivarea arbuştilor fructiferi.

Pornind de la studiul de piaţă, preţul fructelor de zmeur de import este de 100 lei/kg, cu prezentare în caserole de 100 g la preţul de 10 lei.

Din producţia de zmeură a anului al doilea de cultură, se pot compensa investiţiile cu înfiinţarea plantaţiei. Zmeurul este cel mai precoce arbust, care produce rentabil din anul II de la plantare. Soiul Cayuga, pe care îl înmulţesc în drajoniera proprie, este extratimpuriu, producând din 5 iunie, când are concurenţă pe piaţa fructelor doar cireşele de mai şi căpşuni. Zmeurul fructifică regulat şi foarte abundent şi nu are periodicităţi. În anul III, primul an de fructificare abundentă, produce între 5.000 şi 12.000 kg/ha.

Zmeurul se adaptează uşor la diferite tipuri de soluri şi sisteme de cultură, punând în valoare condiţii edafice mai puţin propice altor specii pomicole

sau culturi agricole.Pentru înfiinţarea exploataţiei de zmeură nu este necesară o tehnică deosebită, la fel nici pentru întreţinerea şi exploatarea culturii, la majoritatea lucrărilor putând participa ca forţă de muncă şi copiii, femeile, persoanele mai în vârstă.

Zmeura se înmulţeşte foarte uşor, este expansivă şi extrem de rezistentă la îngheţuri şi temperaturi excesive. Nu necesită tratamente contra bolilor, pentru dăunători putând fi folosiţi feromoni. Zmeurul este peren, cultura durează 15 ani, fiind unul dintre cei mai longevivi arbuşti.

Lucrările mecanice se execută cu tractorul 445 viticol, cu plug şi freză, iar pentru irigări folosesc o pompă de 3", acţionată de priza de putere a tractorului. Se folosesc la fiecare trei ani 50 t/ha de îngrăşăminte organice bine fermentate.

În drajoniera proprie, cu suprafaţa de 2 ha, produc material săditor certificat, la un preţ de 3,15 lei/ bucată. Statul îl subvenţionează pe cumpărător cu 1,15 lei/bucată pentru revigorarea culturii de zmeur, astfel că preţul plătit de cumpărător este de 2 lei/ bucată. Menţionez că la un supermarket, butaşii de zmeur certificaţi ajung la un preţ de 23 lei/bucată. Posed Autorizaţie de producere, comercializare şi ambalare a butaşilor certificaţi. 

Astfel, am revitalizat o cultură uitată, cea a zmeurului, existând în prezent circa 70 de exploataţii înfiinţate de diverse persoane fizice sau societăţi comerciale. Cei mai receptivi au fost tinerii sub 35 ani, care au muncit în străinătate în plantaţii de zmeur şi cunosc avantajele deosebite ale acestei culturi.

Actele necesare pentru constituirea unei exploataţii agricole

Declarţie tip Adeverinţă Registru agricol (suprafaţă) Acte de proprietate a terenului Diplome care să ateste pregătirea profesională: studii medii, superioare

sau curs de Consultanţă agricolă Tabel cu parcelele, vizat de primar, Consiliul local şi OCPI Hartă cu parcelele, vizată de primar, Consiliul local Pentru înfiinţarea plantaţiei cu suprafaţă de peste 2000 mp, se

completează la Direcţia agricolă o cerere pentru eliberarea Autorizaţiei de plantare, căreia se anexează factura pentru butaşii de zmeur certificaţi şi Certificatul de calitate al butaşilor înrădăcinaţi, precum şi un proiect de înfiinţare a plantaţiei , avizat de o Staţiune de cercetare pomicolă.

Eliberarea Autorizaţiei persoanelor fizice se face în temeiul Legii nr. 300/2004, pentru cei care desfăşoară activităţi economice în mod

independent, şi a Legii nr. 26/1990 privind Registrul comerţului. Menţionez că pentru valorificarea zmeurei pe piaţă, trebuie să solicitaţi de la Primăria pe raza căreia se află plantaţia, un Carnet de producător. Pentru fructe nu se percep impozite.

PRECIZARE: Acest articol, la vremea când a fost scris, se baza pe o afacere profitabilă de cultură a zmeurului. Din păcate, din cauza unui sistem jalnic şi a hoţilor la drumul mare pentru care în România zilelor noastre nu există pedeapsă, afacerea dlui Boboescu, semnatarul articolului, s-a dus de râpă (hoţii i-au furat şi i-au devastat plantaţia), iar omul, cu intenţii foarte bune, a suferit pagube iremediabile şi s-a ales cu probleme de sănătate foarte mari. Aşadar, aviz amatorilor. Când înfiinţaţi o plantaţie de zmeur, treceţi pe cheltuieli şi PAZA foarte strictă. Pentru a veni în ajutorul dvs. cu tehnologie, material săditor şi alte informaţii utile privind cultivarea zmeurului, vă rugăm contactaţi societatea HIDA SRL - dnul Nelu Orlaie, la telefon 0260628330 sau mobil: 0723260107. Mulţumim!

Cercetătorii dau murului o nouă dimensiune economică

Dr. ing. Paulina Mladin,cercetător gr. I la Institutul de Cercetare şi Dezvoltare Pomicolă Mărăcineni, ne introduce în lumea mirifică a arbuştilor fructiferi, sfătuindu-ne să-i cultivăm şi oferindu-ne sfaturi agrotehnice utile.

Ca urmare a procesului de ameliorare a murului desfăşurat de către cercetătorii americani, europeni şi australieni care, prin hibridări dirijate, poliploidizări şi mutaţii genetice au reunit în acelaşi individ mai multe însuşiri agronomice valoroase, au fost create o serie de soiuri cu calităţi  superioare speciilor sălbatice (cu fructe mari şi cu aspect comercial, cu conţinut biochimic bogat şi mult mai productive comparativ cu speciile de origine).

Cultura murului este rentabilă, având în vedere precocitatea soiurilor (fructificare încă din anul al doilea după plantare), potenţialul de producţie care poate varia de la 5-6 t/ha la 15-18 şi chiar 20 t/ha, precum şi valorificarea fructelor la preţuri avantajoase.

Ce soiuri cultivăm

Bineînţeles, soiuri productive, cu fructe de calitate superioară, mai ales dacă se valorifică în stare proaspătă. Pentru a răspunde cerinţelor agrotehnice şi sociale, o cultură de mur trebuie să cuprindă soiuri rezistente la gerurile de peste  -12 ..-15°C şi să aibă diferite epoci de maturare, începând cu luna iunie şi terminând cu luna septembrie sau, în toamnele lungi şi în zonele sudice, chiar cu prima jumătate a lunii octombrie. Ca urmare, prin cultivarea a cel puţin 2-3 soiuri de mur cu coacere timpurie,  medie şi târzie se asigură eşalonarea producţiei pe circa 2-3 luni de zile.

În cultura murului sunt folosite atât soiuri fără ghimpi, cât şi unele soiuri cu ghimpi, acestea din urmă având ca principale avantaje coacerea mai timpurie, chiar extratimpurie, iunie-iulie. În plus, ele au o rezistenţă mai bună la gerurile de iarnă şi nici nu necesită conducerea plantelor fără susţinere pe şpalier.

Date agrotehnice

Durata de exploatare a unei plantaţii de mur este cuprinsă între 10 şi 12 ani.Distanţele între rânduri pot fi de la 2,0 m la 2,5m, 2,8 m până la 3,0 m pentru toate soiurile. Între plante, pe rând, se recomandă 0,7-1,0 m la soiurile cu ghimpi şi 1,5 m până la 2,0 m la soiurile fără ghimpi.

Costuri

În general, cheltuielile de înfiinţare a unei culturi de mur, fără instalarea sistemului de susţinere, sunt de aproximativ 1.600 de dolari, acestea incluzând pregătirea terenului, valoarea materialelor (îngrăşăminte, material săditor şi altele) şi plantarea.

Întreţinerea plantaţiei până la intrarea pe rod (doi ani), inclusiv instalarea sistemului de susţinere se pot ridica la suma de 3.000-3.600 dolari.

Înfiinţarea plantaţiei

Etapele înfiinţării şi întreţinerii unei plantaţii de mur sunt după cum urmează:

¬ Pregătirea terenului constă în defrişarea şi nivelarea terenului, desfundarea acestuia prin arătură adâncă de 30-35 cm, precedată în prealabil, dacă este cazul, de o scarificare. Urmează încorporarea în sol a îngrăşămintelor organice şi chimice şi a unui produs de dezinfecţie a solului (ex. Dazomet) prin efectuarea unei arături la 25-30 cm, urmată la câteva zile de o mărunţire cu discul.

- Plantarea se efectuează de regulă primăvara devreme în teren pregătit din toamnă.

- Formarea şi conducerea plantelor. Forma de conducere cea mai potrivită este pe şpalier cu 3 sârme, situate la distanţele de 0,7 cm, 1,2 cm şi 1,7 cm de sol. Distanţa între şpalieri pe rând este de 5-8 m.

Tulpinile plantelor se palisează pe sârme sub formă de evantai.

-Irigarea cea mai indicată este cea localizată, prin picurare.

Soiurile fără ghimpi au un potenţial productiv mai mare, unele chiar foarte mare, cazul soiurilor Thornfree sau Chester, şi îşi maturează fructele în iulie-septembrie.

Acestea trebuie cultivate în zone mai adăpostite, pe versanţi sudici, sud-estici sau estici, unde temperaturile minime din iarnă nu coboară sub -15°C. Dacă se cultivă în zone cu îngheţuri mai mari, plantele se pot proteja peste iarnă prin culcarea pe sol a tulpinilor şi acoperirea acestora cu pământ şi resturi vegetale.

Combaterea bolilor şi dăunătorilor

Cultura murului are o serie de boli şi dăunători, printre care cele mai importante sunt mucegaiul cenuşiu care atacă fructele în condiţii de umiditate ridicată, rugina tulpinilor, afidele şi acarienii. Se recomandă astfel un număr de 3-4 până la 6-7 tratamente pe an cu produse fungicide şi insecticide specifice.

Oferta este ademenitoare

Preţul actual al materialului de plantare certificat este 2,5- 3,0 lei/plantă.Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură produce la comandă material săditor certificat din soiurile admise în lista oficială de stat. De asemenea, livrează în primăvara anului 2008 cantităţi limitate din soiuri cu ghimpi şi fără ghimpi.

Cultura murului

Cerinte fata de factori de mediu

Temperatura:- este pretentios la temperatura, atat in perioada de vegetatie cat in timpul ierniiLumina:- nu suporta umbra, - randurile vor fi orientate de directia NS,iar pe terenurile in panta randurile vor fi pe curbele de nivel.Umiditate:- zonele favorabile sunt unde precipitatiile anuale depasesc 750 mm. Sol 

- prefera solurile semigrele argilo-nisipoase, bogate in substante nutritive, - pH 6,2-6,5, cu panza de apa freatica sub 0.6-0.7 m.. Curenti de aer: se recomanda amplasarea plantatilor in locuri adapostite sau infiintarea unor perdele de protectie de protectie. 

Plantarea:

- epoca de plantare toamna sau primavara in repaus vegetativ- distante de plantare de 1,5 m intre randuri si 1 m intre plante pe rand (pentru plantatii familiale)- radacinile plantei vor fi rasfirate pe musuroiul de pamant de la baza gropii. 

Gropi Lungime x latime x adancime=35/35/40cm

La plantare:- Se desface ambalajul si se indeparteaza rumegusul- Se mocirlesc radacinile – amestec gunoi de grajdpamant de telina si apa, pentru un mai bun contact cu solul. - Se fertilizeaza cu : - mranita, ingrasamant complex NPK.- Se uda cu 6-10 l apa

Fertilizarea solului

Dupa infiintarea plantatiei, prima fertilizare de baza se face la 2 ani,dupa care se repeta din 2 in 2 ani. Ea consta in 3-4 kg/m² gunoi de grajd 30-40g /m², sare potasica 30g /m² superfosfat. In anii in care nu se aplica fertilizari de baza cum am mentionat mai sus, se aplica ingrasaminte azotat de amoniu in cantitate de 20g /m²,distribuit in doua reprize:2/3 din cantitate se aplica primavara timpuriu si1/3 in timpul infloritului.

Particularitati de crestere si fructificare:

Inflorirea are loc simultan cu a zmeurului sau mai tarziu cu cateva zile in functie de soi, ultima decada a lunii mai si prima parte a lunii iunie.Desi majoritatea soiurilor sunt autofertile , polenizarea incrucisata asigura obtinerea de productii maxime si de calitate superioara.Soiurile de mur fara ghimpi se matureaza mai tarziu decat cele cu ghimpi iar ca epoca de maturare murul se recolteaza de la sfarsit de iulie pana la inceput de octombrie, in functie de soi.Murul intra in perioada de rodire deplina in anul IV de cultura. Productia de fructe se ridica la 12-15 t/ha, iar longevitatea plantatiilor este de 12-15 ani.

Taierile aplicate murului:

Imediat dupa plantare se scurteaza tulpinile la inaltimea de15-20 cm. In anul urmator se efectueaza o taiere de formare, primavara, dupa ce pericolul de inghet a trecut, cand se aleg 2-3 tulpini din cele mai viguroase, care se scurteaza la 1,2-1,5 m. Pe parcursul verii toate cresterile se conduc si se paliseaza cu grija. Cresterile laterale se raresc la 3-4 pentru fiecare tulpina si se taie la 20-25 cm lungime. Restul cresterilor inclusiv cele ramase de la plantare, se indeparteaza de la suprafata solului. Vara cand tulpinile ajung la inaltimea de 60-70 cm, se aleg max. 6-7 lastari bine dezvoltati, amplasati distantat si se conduc pe spalier. Restul lastarilor se suprima.Primavara anului III tulpinile alese inca din perioada de vegetatie a anului precedent, care acum au varsta de 2 ani, se taie la inaltimea corespunzatoare sistemului de conducere. Incepand din IV de la plantare si continuand cu urmatorii, in functie de dezvoltarea tufelor se vor alege un numar mai mare de tulpinii(6-8) si se va proceda in acelasi mod.

Ghid orientativ pentru aplicarea tratamentelor fitosanitare in combaterea bolilor si daunatorilor la mur

FENOFAZA strong>AGENTUL PATOGEN

Repaus vegetativ Boli: putregaiul fructelor, patari, fainare, rugina, antracnoza ,etc Daunatori: paduchele din San Jose, oua de iarnaacarieni, afide, defoliatoare, gargarita fructelor, gandacul fructelor ,etc 

Umflarea mugurilor, Infrunzire

Inaltarea inflorescentelor

Inceputul infloririi, Scuturarea petalelor

La marirea normala a fructelor

Dupa recoltare

Atentie!!!

Tratamentele pentru agentii patogeni enumerate in tabelul de mai sus se pot aproviziona din unitati fitosanitare. 

Plantarea zmeurei si a murelor

Murul si zmeurul sunt plante care sunt plantate frecvent in gradinile de

acasa. Sunt considerate a fi din clasa maracinilor, au o crestere puternica si viguroasa, sunt rareori afectati de inghetul de primavara, si ofera  in mod constant aceeasi cantitate de fructe. Fructul este foarte util, se poate folosi pentru prepararea gemurilor, dulceturilor, jeleurilor, s.a.

Datorita cresterii sale viguroase, murul sau zmeurul trebuie plantat intr-o zona in care poate fi combatut. Deasemenea, este foarte propice pentru folosirea lui drept gard de-a lungul liniilor de proprietate. 

O reducere a diponibilitatii murelor si zmeurei in anumite zone, fac aceste fructe chiar mai populare decat necesar in unele zone. Prin alegerea diferitelor tipuri de maracine, se pot recolta fructe proaspete timp de cateva luni bune pe an.

      

   

Tipuri de mureExista doua tipuri principale de mure: mure cu ghimpi sau mure fara ghimpi.

Tipul de mur care are ghimpi, nu necesita spalier, si de obicei, fructele acestuia se maturizeaza mai devreme cu 2-3 saptamani decat sin tipul celor fara ghimpi. De obicei, tipul fara ghmpi, arfe fructele ajunse la maturitate mult mai dulci decat celalalt soi.

Tipul de mur fara ghimpi sunt mult mai usor de intretinut si de taiat. El produce nuiele taratoare de pana la 8-10 metri lungime, si care nu sunt suficient de puternice penrtu a sprijini ei insisi fructele, si necesita spalier de sprijin. Uneori, fructele murului fara ghimpi pot avea arsuri solare, deoarece acesta se maturizeaza in perioada fierbinte din vara.

Tipuri de zmeura:

Zmeurul de vara, cu fructe rosii – produce cea mai mare recolta de fructe in timpul verii, de aici tragandu-si si numele

Zmeurul cu fructe negre – nu este foarte productiv ca celelalte tipuri, din cauza faptului ca este foarte susceptibil la boli. Nuielile pe care le formeaza, nu sunt foarte drepte, si necesita sa fie prinse

Zmeurul cu fructe purpurii – se maturizeaza vara tarziu. Ramurile sunt viguroase, dar de obicei necesita prindere. 

Zmeurul de toamna, cu fructe rosii – produc fructe atat toamna dar si la inceputul verii. Cea mai mare productie de fructe se afla in parte superioara a ramurilor, iar in partea inferioara, cultura este mai mica. Acesta este singurul tip de rug de mure, care produce fructe in anul in care cresc nuielele (ramurile).

Selectarea si pregatirea locului de plantare Pe cat este posibil, zmeura si murele se planteaza la minum 100 metri de salbaticie sau de alte plantatii existente, pentru a reduce posibilitatea aparitiei unor boli sau probleme. Se vor evita zonele in care au fost cultivate recent rosii, cartofi sau vinete, pentru a se evita ofilirea rugilor.

Primul pas pentru pregatirea locului de plantare este acela de a lua un esantion de pamant, si a se verifica daca acesta corespunde cu indicatiile trecute pe specificatiile rugului de zmeur sau mur. Dupa aceasta, se va astern un rand de ingrasamant, care are proprietatea de a ucide toate buruienile sau iarba din acea zona. Acest lucru va fi facut inainte de a parcurge la plantarea propriu-zisa a rugului.

Plantarea corectaZmeurul si murul pot fi plantati in orice moment in care sunt latenti, de obicei intre 1 noiembrie – 15 martie. In cazul in care se apeleaza la plantarea de toamna, un mulci asezat la baza plantei, poate reduce ranirea in timpul iernii. Se mai pot planta butasi de radacina, care se ingroapa la o adancime de 3-4 cm. Dupa ce se planteaza, se batatoreste solul bine la radacina, si se uda cu apa din abundenta.

Distantele utilizate pentru plantarea murelor si zmeurii:

In rand:

o    Mure fara ghimpi – 2,4 metrio    Mure cu ghimpi – 1,0 metrio    Zmeura – 0,8 - 2,0 metri

Intre randuri:

o    Mure fara ghimpi – 3,0 metri

o    Mure cu ghimpi – 3,0 metrio    Zmeura – 2,5 - 3,0 metri

-Formarea ?i conducerea plantelor. Forma de conducere cea mai potrivit? este pe ?palier cu 3 sarme, situate la distan?ele de 0,7 cm, 1,2 cm ?i 1,7 cm de sol. Distan?a

Cultura zmeurului

Cerinte fata de factori de mediu

Temperatura: 

- prefera temperaturi pana la 17 °C.

Lumina: 

-este pretentios fata de lumina. 

- in zonele inalte se prefera expozitiile sudice, sud-vestice si estice,

- in zonele de campie se vor alege expozitiile nordice sau nord-estice.

Umiditate:

- 800-¬900 mm precipitatii anuale, 

- nu suporta seceta, nici apa stagnata in sol. 

- necesita multa apa in perioada iunie¬-august

Sol:

- nisipos, lutos, sau luto-nisipos, argilo¬-nisipos, 

- pH de 5,6 ¬ 6,8 

Plantarea:

- epoca de plantare toamna (inainte de instalarea ingheturilor persistente), primavara ( inainte de dezmugurit).

- distante de plantare de 1,5 m intre randuri si 0,5 m intre plante pe rand (pentru plantatii familiale)

- radacinile plantei vor fi rasfirate pe musuroiul de pamant de la baza gropii. 

Gropi Lungime x latime x adancime= 35/35/40cm

La plantare:- Se desface ambalajul si se indeparteaza rumegusul- Se mocirlesc radacinile – amestec gunoi de grajdpamant de telina si apa, pentru un mai bun contact cu solul. - Se fertilizeaza cu : - mranita, ingrasamant complex NPK.- Se uda cu 6-10 l apa

Fertilizarea solului

Toamna anului II:

- 4-5 kg/m² gunoi de grajd, 40g/m² superfosfat, 30g/m² sare potasica.

- ingrasamant fazial (in vegetatie): 20-30 g/m² azotat de amoniu dat in doua reprize (inaintea porniri in vegetatie si perioada formarii si cresterii fructelor)

Particularitati de crestere si fructificare:

Zmeurul, in primul an de cultura diferentiaza lateral mugurii micsti, iar in al doilea an fructifica si apoi lastarul care a fructificat se usuca. La zmeur sunt si soiuri

remontante care sunt capabile sa fructifice in septembrie pe varful lastarilor de crestere.

Planta are o longevitate de 15-20 de ani, iar lastarii de 2 ani.

Zmeurul intra devreme pe rod, practic din anul doi de viata, cand asigura productii de 1-2 t/ha. Insa productia poate varia intre 5-8 t/ha, in functie de soi si de

agrotehnica aplicata.

Taierile aplicate zmeurului:

anul II, 

- se taie la nivelul solului tulpina cu care s-a plantat drajonul (are 2 ani ) 

- se aleg 1 sau 2 tulpini care se scurteaza la 1 m inaltime. 

- se inlatura celelalte tulpini, fara sa se lase cioturi. anul III 

- dupa recoltarea fructelor se elimina tulpinile care au rodit(cu varsta de 2ani ) 

- se aleg alte 8-12 tulpini de 1 an pentru fiecare tufa sau 20 tulpinii la metru liniar. 

- se scurteaza tulpinile la 1,3-1,4 m iar daca varfurile sunt degerate sau uscate, se taie pana la partea sanatoasa.

anul IV 

- dupa recoltarea fructelor se elimina tulpinile care au rodit (cu varsta de 2ani 

Instalarea spalierului:

in primavara anului II 

- la soiurile cu tulpini de 1,30-1,50m inaltime , care se autosustin ,se foloseste spalierul cu un cuplu de sarma dubla

- la soiurile cu tulpini lungi de peste 1,60 m ,trebuie folosit spalierul cu doua cupluri de sarma paralele. Primul cuplu de sarma se fixeaza la inaltimea de 60-80 cm,

iar al doilea cu 50-70cm mai sus. Printre sarme se introduc tulpinile fara a se lega. 

In figura gasiti schematic o modalitate de taiere

Perioada de maturitate

- timpurie decada II iunie 

- mijlocie decada III iunie

- tarzie a decada III august ¬- decada I septembrie 

Ghid orientativ pentru aplicarea tratamentelor fitosanitare in combaterea bolilor si daunatorilor la zmeur.

FENOFAZA strong>AGENTUL PATOGEN

Repaus vegetativ Boli: putregaiul fructelor, patari, fainare, rugina, antracnoza ,etc Daunatori: paduchele din San Jose, oua de iarnaacarieni, afide, defoliatoare, gargarita fructelor, gandacul fructelor ,etc 

Umflarea mugurilor, Infrunzire

Inaltarea inflorescentelor

Inceputul infloririi, Scuturarea petalelor

La marirea normala a fructelor

Dupa recoltare

Ingrijirea Afinului

Cerinte:Afinii se dezvolta cel mai bine pe soluri acide, cu un pH situat intre 4,5-5,5, dar suporta soluri cu un pH de pana la 7. Corectarea aciditatii se poate face prin inglobarea in sol a unui amestec de rumegus de conifere si/sau turba precum si alti corectori de aciditate.

Plantarea afinului:Groapa de plantare trebuie sa fie de aproximativ 50 cm diametru si 30 cm adancime. Se extrage 1/3 din solul respectivei gropi si se amesteca cu turba sau rumegus preumezit. Pentru a asigura un drenaj mai bun, la amestec se poate adauga si o lopata de nisip. Inainte de plantare se recomanda scurtarea tuturor ramurilor ce depasesc 15 cm. Dupa plantare se adauga un strat de 2-5 cm de rumegus in jurul radacinii, pe o raza de 30 cm. Distanta intre plante trebuie sa fie de 0,5-1 m, pentru aforma un rand compact sau de 1,8 m pentru plante individuale.

Tundererea afinului:1. se indeparteaza ramurile bolnave, ranite sau uscate.2. se taie ramurile subtiri, crescute prea des sau pendente.3. ramurile mai batrane de 3-4 ani se indeparteaza de la baza, lasandu-se 6-8 lastari vigurosi/tufa.

Tunderea se poate face numai in repaus vegetativ. Deoarece se poate intampla ca pe timpul iernii varfurile ramurilor sa inghete, cel mai indicat este ca tunderea tufelor sa se faca la sfarsitul iernii, inainte de inflorire, cand aceste vatamari se pot indeparta.

Tehnologia de plantare a afinilor de cultura

Alegerea si pregatirea solului pentru plantarea afinilor

Alegerea tehnologiei de plantare a afinului se face in functie de resurse, dotarea cu utilaje, elevatia, dimensiunea si forma parcelei, calitatea drenarii apei. 

Cele mai bune rezultate se obtin daca terenul din zona radacinilor este mentinut umed de primavara pana toamna.

locatia ideala a viitoarei plantatii de afin trebuie sa fie:

situata intr-o locatie cat mai expusa la soare;

sa aiba asigurata drenarea apei;

sa se infiinteze pe un teren fara buruieni si bine lucrat;

sa asigure accesul la o sursa de apa pentru irigare si energie electrica;

Va rugam sa cititi cu atentie instructiunile de plantare inainte de a planta afinii !

Cerinte de sol pentru plantarea afinului

Afinii se dezvolta cel mai bine in soluri acide, cu un pH situat intre 4,5 - 5,5, cu un aport bun de materie organica afanat si bine drenat. Corectarea parametrilor solului se face prin inglobarea in sol a unui amestec de rumegus de conifere si/sau turba, precum si alti corectori de aciditate, dupa caz. Dozarea amestecurilor de turba, rumegus si corectori de aciditate trebuie facuta in baza unei analize de sol. De aceea este important sa se faca analize de sol inca din faza de proiect, pentru a putea evalua cat mai realist costurile si necesarul de substante pentru corectarea parametrilor solului. In lipsa unui sol corespunzator, care sa aiba mai ales aciditatea in intervalul mentionat si care este sarac in materie organica, cultura de afin se va dezvolta lent si cu multe pierderi de plante si recolta.

Perioada optima de plantare

Perioada optima de plantare este toamna si primavara. Insa datorita faptului ca afinii pe care noi ii oferim sunt livrati in ghiveci cu sol la radacina (turba), ei pot fi plantati in tot timpul anului cu exceptia perioadei cand solul este inghetat, insa conditia esentiala este sa poata fi udati imediat dupa plantaredaca sunt plantati in perioada de vegetatie.

Clientilor care doresc sa infiinteze plantatii de afin (min 0,5 ha) le oferim testarea aciditatii solului in mod gratuit!

Instructiuni privind prelevarea probelor de sol pentru stabilirea aciditatiiLa prelevarea probelor fara sonda se decoperteaza primii 5 cm si sa preleveaza proba din urmatorii 15 sau 20 cm pe adancime din cel mult 3 locatii. Cantitatea necesara este de aproximativ 10 cm cubi de sol (4 linguri) care se pun intr-un recipient ermetic curat. Acesta trebuie trimis noua prin curier sau coletarie postala, urmand ca in cel mai scurt timp sa va putem comunica care este nivelul de aciditate pentru solul dvs. si ce masuri trebuie luate pentru a-l corecta.

Plantarea afinului pe biloane

 foto: plantarea afinilor pe biloane

Solutia tehnica cea mai eficienta pentru infiintarea unei culturi intensive de afini este plantarea pe biloane. In aceasta varianta, este mult mai facil si eficient

efortul intreprinzatorului de a crea un mediu de cultura optim pentru afin prin corectarea aciditatii solului, a continutului de macro, micro elemente, humus si pentru drenarea apelor pluviale de la radacinile plantelor.

Biloanele sunt un amestec de rumegus cu pamant, inalte de 40-60 cm fata de cota naturala a terenului si late de 0.8 - 1 m care se formeaza paralel pe intreaga lungime a parcelei. Pentru realizarea acestor biloane se scarifica solul, se ara adanc (30-35cm), se ierbicideaza, se discuieste, se frezeaza, se picheteaza terenul, se marcheaza randurile, se formeaza un sant cu trupita pe randurile trasate, se aseaza deasupra randului rumegusul, de pe margini se ridica pamant care se amesteca cu rumegusul, se aranjeaza randul drept, se instaleaza furtunul de irigat, se aseaza folia sau panza agrotextila care se fixeaza pe margini in pamant, folia se decupeaza in locul unde urmeaza sa fie plantati arbustii si se planteaza. Intre randuri pamantul trebuie nivelat, iar ca o recomandare sugeram mentinerea acestei suprafete ca si gazon prin inierbare.

Distante intre plantele de afin

Afinul se poate planta la 0,7-1m unul de altul pentru a forma un rand compact in cazul culturilor intensive. Daca se doreste cresterea acestora ca specimene individuale (nu in cultura intensiva) se pot planta la 1.8 m unul de altul. In cazul plantarii pe randuri compacte, distanta dintre randuri trebuie sa fie intre 2,5 - 3 m in functie de echipamentele pe care le veti folosi la intretinerea fermei de afini sau la recoltarea afinelor. Noi recomandam o distanta de 80 de cm intre plante si 3 m intre randuri.

Plantarea afinului la groapa

 foto: plantarea afinilor la groapa

Aceasta varianta de plantare este o tehnologie depasita pentru cultura intensiva a afinului, insa care se potriveste in cazul unor suprafete mici de cultura sau pe langa casa. Pentru plantatiile intensive de afin, tehnologia optima este cea a platarii pe biloane, descrisa mai sus.

Prima operatiune este pichetarea, trasarea randurilor si marcarea gropilor pe care urmeaza sa plantati. O solutie in ceea ce priveste cultivarea afinilor in aproape orice sol o constituie incorporarea turbei in mediul de plantare, iar ca alternativa este rumegusul de conifere sau de foioase, dar cel de foioase trebuie sa fie vechi de cel putin un an. In cazul in care plantarea se face direct in sol si nu pe biloane, groapa trebuie sa fie de aproximativ 50 cm in diametru si 30cm adancime, in functie de calitatea solului. Se extrage intre 1/3 si 1/2 din solul respectivei gropi. Se adauga un volum dublu de turba sau rumegus preumezit si bine amestecat dupa care se pune in

groapa si se planteaza. Pentru a asigura drenarea apei se recomanda sa adaugati o lopata de nisip la groapa, in amestecul de rumegus cu pamant. Scopul este sa permita radacinilor sa se dezvolte usor prin sol, fara a intampina greutati in primii ani de la plantare, pentru a stimula dezvoltarea unei coroane mare si bogata.

Dupa plantare recomandam efectuarea unor taieri de formare, pentru a da posibilitate lastarilor noi de a se dezvolta si a forma o coroana uniforma si frumoasa.

Dupa plantare se adauga un strat de 5-10cm de rumegus in jurul radacinii, pe o raza de 30cm. De primavara pana toamna solul trebuie udat din abundenta, fara insa ca apa sa balteasca. Irigarea in exces are ca rezultat putrezirea rapida a radacinilor afinului.

Plantarea afinului in ghivece

 foto: plantarea afinilor in ghivece

O optiune interesanta cu privire la plantarea afinilor este si plantarea acestora in ghivece de 50 l. Afinul poate sa se dezvolte in acest volum cu substrat de cultura alcatuit din sol, turba si rumegus in conditia in care ii sunt asigurate substantele nutritive si apa.

Avantajul acestei solutii este faptul ca plantele pot fi amplasate intr-o anume locatie vara pentru a folosi ca plante ornamentale si de decor, iar iarna pot fi stranse si protejate. Aceasta solutie este utilizabila de exemplu in cadrul pensiunilor turistice pentru a amenaja spatiile verzi in timpul verii.

Important! Inainte de a pune planta in pamant se recomanda efectuarea unor taieri de formare, pentru a da posibilitate lastarilor noi de a se dezvolta si a forma o coroana uniforma si frumoasa. La momentul potrivit va vom da mai multe detalii asupra acestei operatii delicate. 

Ce NU trebuie facut cu afinii

Dupa achizitionarea materialului saditor, plantele nu trebuie tinute in locuri intunecate, in incinte inchise, pe beton sau suprafete pietruite pana la plantare.

Radacinile afinului nu trebuie rupte la plantare. Nu plantati afinul intercalat intre pomii fructiferi sau orice alte culturi. Prin

irigare sau prin apa pluviala fertilizatori folositi la plantarea afinului se infiltreza la celelalte culturi. In sol, radacinile plantelor concureaza pentru teren si pentru substantele hranitoare, iar afinul are radacini foarte subtiri si superficiale.

Nu plantati in adancime prea mare, nivelul terenului dupa plantare si tasare trebuie sa fie nivelul pamantului din ghiveciul in care a venit planta.

Dupa plantare, pamantul in jurul plantei nu trebuie tasat in exces, precum la pomii fructiferi. Tasarea trebuie facuta cu grija, similar cu plantarea rasadurilor.

Nu folositi rumegus de la fabrici de mobila sau prefabricate care are in componenta adezivi si substante chimice daunatoare.

Nu lasati parcelele neingradite. Parcelele in care plantati trebuie sa fie ingradite cu gard de plasa de sarma pentru a proteja de animale biloanele, plantele si sistemul de irigat.

Nu lasati afinii sa florifice in exces in perioada de crestere. Se elimina astfel productia de fructe mici si se permite dezvoltarea accelerata a plantei.

Intretinerea afinilor

Protejarea solului

Afinul se dezvolta optim daca se aplica un strat protector intre 5 si 10 cm grosime la radacina deasupra solului pe o raza de 30cm, care sa conserve umezeala, sa previna dezvoltarea buruienilor si sa acidifieze materia organica. Scoarta de copac, compost acid, rumegus, resturi de iarba tunsa sunt cateva variante. Stratul protector trebuie reinnoit din 2 in 2 ani.

Cea mai mare parte a protectiei plantatiilor in primii ani de la plantare o constituie panza sau folia de pe bilon. Ea are rolul de a mentine umiditatea optima pe perioada verilor, protejeaza solul si arbustii de afin de buruieni si implicit reduce cheltuielile ce privesc manopera la curatarea randurilor si la irigat. Folia sau panza nu mai sunt necesare odata ce planta a ajuns la maturitate.

Taierile de formare ale arbustilor de afin

Taierile se fac numai la finalul iernii, inainte de intrarea plantelor in vegetatie. Este important ca plantele sa fie bine dezvoltate inainte de a le lasa sa faca fructe. Din acest motiv este indicat sa se previna dezvoltarea unui numar excesiv de flori pe planta de afin pentru a preveni supraproductia in faza de dezvoltare a plantei. Se elimina astfel productia de fructe mici si se stimuleaza dezvoltarea accelerata a plantei. In primul an de viata a plantei este important sa se elimine toate florile. In anii urmatori trebuie urmariti pasii descrisi mai jos, dupa ce frunzele au cazut de pe plante: taiati tulpinile mici de la baza, taiati lemnul uscat si ramurile care nu sunt viguroase. Alegeti ramurile colorate intens (min. 7 cm) si din care se dezvolta ramurele lungi in lateral. Taiati ramurile scurte si groase. Daca prin pasii de mai sus nu s-a eliminat intre 1/3 si 1/2 din materia lemnoasa, curatati ramurile laterale si crengutele pana cand se obtine acest raport.

Taierile de rod ale arbustilor de afin

Dupa primii 2 ani de la plantare natura taierilor se schimba. Intentia este de a asigura o vigurozitate cat mai mare a plantatiei si o productie mai mare prin eliminarea materiei lemnoase uscate si a mugurilor floriferi in exces. Astfel planta va avea fructe mai putine ca numar, dar mai mari si de o calitate semnificativ mai ridicata.

Fertilizarea arbustilor de afin

Arbustilor de afini le plac fertilizatorii acizi. Atentie insa, afinul este foarte sensibil la suprafertilizare! Pentru rezultate optime trebuie aplicati fertilizatori in cantitatile recomandate in planul de fertilizare. Intotdeauna trebuie irigat din abundenta dupa fertilizare.

Ce NU trebuie facut cu afinii

Evitati sa folositi fertilizatorii organici proaspeti (gunoi de grajd). Pentru a-i putea folosi este nevoie de stocarea acestora pentru minim un an inainte de a-i utiliza.

http://www.afini.ro/foto.asp#

http://www.afini.ro/foto.asp#

http://www.afini.ro/foto.asp#