studiu infiintare ferma porci

8/9/2019 Studiu infiintare ferma porci

1/101

STUDIU DE FEZABILITATE

Infiintare ferma crestere porci cubaza furajera aferenta

PROIECT MODEL

Atentie!Informatiile solicitate in cadrul documentatiei care sunt completate in cadrul Studiului deFezabilitate intre paranteze patrate si utilizand culoarea rosie se vor inlocui cu informatiile specifice

solicitantului/proiectului care se va realiza.

Solicitarile/indicatiile de completare din cadrul formatului de Studiu de Fezabilitate de pe site-ul

www.apdrp.rose regasesc la inceputul fiecarui punct din cadrul documentului, scrise cu culoarea

albastra.

Este necesar sa comp letat i stud iul d e fezabi l i tate in integral i tatea sa, in caz contrar, proiectul

poate f i declarat neconform. In cazul in care exista capitole care nu sunt specif ice

implementari i proiectului dum neavoastra se va preciza aceasta in cadrul capitolului in cauza.

SSoolliicciittaanntt::

[[DDeennuummiirreessoolliicciittaanntt]]AAddrreessaa:: [[..................................]]

RReepprreezzeennttaanntt:: [[..................................]]

TTeell..//FFaaxx:: [[..................................]]
http://www.apdrp.ro/http://www.apdrp.ro/http://www.apdrp.ro/


2/101

Studiu de fezabilitate Infiintare ferma crestere porci cu baza furajera aferenta

Pagina 2/101

Foaie de capat

Studiu de Fezabilitate a fost elaborat de: [denumire solicitant / consultant / proiectant]

Echipa de proiect Nume Semnatura

Sef de proiect [nume complet]

[Pozitie in cadrul echipei deelaborare a documentatiei]

[nume complet]

[Pozitie in cadrul echipei deelaborare a documentatiei]

[nume complet]

Proiectat [nume complet]

Desenat [nume complet]

Verificat [nume complet]


3/101


Pagina 3/101

Continutul cadru al Studiului de Fezabilitate pentru beneficiarii privati

-pentru proiecte care prevad lucrari de constructii si/sau montaj-

I. Partile scrise ................................................................................................................................... 5

1. Date generale ................................................................................................................................ 5

1.1 Denumirea/Numele solicitantului si date de identificare ale acestuia......................................................... 5

1.2 Scurt istoric al solicitantului......................................................................................................................... 5

1.3 Obiecte de activitate ale solicitantului ......................................................................................................... 5

1.4 Principalele mijloace fixe aflate in patrimoniul solicitantului ....................................................................... 5

2. Descrierea proiectului .................................................................................................................... 7

2.1 Denumirea investitiei .................................................................................................................................. 7

2.2 Elaborator ................................................................................................................................................... 7

Obiectivele investitiei/prioritati .......................................................................................................................... 7

2.3 Descrierea investitiilor ce urmeaza a fi executate in vederea adaptarii unitatii la standardele de mediu,sanitar-veterinare, sanitare, fitosanitare ale Uniunii Europene, cu precizarea standardului la care seadapteaza (pentru proiectele care vizeaza adaptarea unitatii la standardele pentru laptele crud) ................ 16

2.4 Fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei ................................................................................ 18

2.5 In cazul in care beneficiarul este o forma asociativa, se va descrie modul in care investitia deservestemajoritatea membrilor acesteia (jumatate plus unul din membri), conform prevederilor f iselor masurilor ..... 21

2.6 Piata de aprovizionare/desfacere, concurenta si strategia de piata ce va fi aplicata pentru valorificareaproduselor/serviciilor obtinute prin implementarea proiectului ....................................................................... 22

2.7 Descrierea indeplinirii conditiilor minime de eligibilitate si a criteriilor de selectie urmarite inimplementarea proiectului ............................................................................................................................... 28

3. Date tehnice ale investitiei ........................................................................................................... 33

3.1 Date generale ........................................................................................................................................... 33

3.1.1 Zona si amplasamentul (regiunea, judetul, localitatea) investitiei, suprafata si situatia juridica aleterenului care urmeaza sa fie ocupat (definitive si/sau temporar) de lucrare ............................................. 333.1.2 Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament (studiu geotehnic, studii topografice, nivelulmaxim al apelor freatice, date climatice)daca investitia o impune .......................................................... 33

3.2 Caracteristicile principale ale constructiilor ............................................................................................... 34

3.2.1 Pentru cladiri: deschideri, travei, aria construita, aria desfasurata, numarul de niveluri si inaltimeaacestora, volumul construit ......................................................................................................................... 343.2.2 Pentru retele: lungimi, latimi, diametre, materiale, conditii de pozare etc. ....................................... 34

3.3 Structura constructiva ............................................................................................................................... 36

3.4 Principalele utilaje de dotare ale constructiilor ......................................................................................... 39

3.5 Instalatii aferente constructiilor ................................................................................................................. 43

3.6 Situatia existenta a utilitatilor si analiza acestora ..................................................................................... 47

3.7 Avize si acorduri ....................................................................................................................................... 47

3.8 Caracteristici tehnice si functionale ale utilajelor/echipamentelor tehnologice/echipamentelor detransport/ dotarilor ce urmeaza a fi achizitionate prin proiect si prezentarea tehnica a constructiilor in careurmeaza a fi amplasate utilajele/dotarile (inclusiv utilitati) .............................................................................. 47

4. Durata de realizare (luni) si etape principale ................................................................................ 68

5. Costul estimativ al investitiei ........................................................................................................ 73

6. Finantarea investitiei .................................................................................................................... 83

7. Date privind forta de munca ......................................................................................................... 84

7.1 Total personal existent .............................................................................................................................. 84


4/101


Pagina 4/101

7.2 Estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei .......................................................... 84

7.3 Responsabil legal ..................................................................................................................................... 84

II. Partile desenate ........................................................................................................................... 85

III. Proiectii financiare si indicatori financiari ..................................................................................... 93

9.1 Prognoza incasarilor si platilor pentru anii 1 si 2 de implementare .......................................................... 94

9.2 Prognoza incasarilor si platilor anii 1-5 de previziune .............................................................................. 97

9.3 Indicatori financiari .................................................................................................................................. 101


5/101


Pagina 5/101

I. Partile scrise

1. Date generale

1.1 Denumirea/Numele solicitantului si date de identificare ale acestuia

Denumire solicitant: [denumire solicitant]

Sediul social: [sediu social solicitant]

Cod unic de inregistrare: [cod unic de inregistrare solicitant]

Numarul de inregistrare in Registrul Comertului:[F__/____/_____]

1.2 Scurt istoric al solicitantului

[Se va completa cu o scurta descriere a istoricului solicitantului, cu punctarea cel putin a urmatoarelor

aspecte:

Data infiintarii solicitantului si forma de organizare juridica;

Descrierea succinta a activitatilor derulate de la infiintarea solicitantului pana in prezent;

Alte informatii relevante.]

1.3 Obiecte de activitate ale solicitantului

(pentru care solicitantul are certificate constatatoare de la Oficiul Registrului Comertului in sensul ca desfasoararespectivele activitati)

[Se vor preciza obiectul principale de activitate al solicitantului si obiectele de activitate secundare relevante

pentru proiectul propus spre realizare]

Solicitantul are ca obiect principal de activitate conform actului constitutiv cod CAEN 0146 Cresterea

porcinelor si ca obiect de activitate secundar cod CAEN 0111 Cultivarea cerealelor (exclusiv orez),

plantelor legum inoase si a p lantelor produ catoare de seminte oleaginoase, iar domeniul de interes pentru

propunerea de finantare este infiintarea unei ferme mixte de crestere porci cu baza furajera aferenta pentru

cultivarea cerealelor care vor fi predate fabricilor de nutreturi combinate in schimbul retetelor de nutreturi

combinate specifice pentru porci.

1.4 Principalele mijloace fixe aflate in patrimoniul solicitantului

resurse funciare (cu precizarea regimului proprietatii), constructii, utilaje si echipamente, animale, etc.

[Se vor completa tabelele de mai jos prin inscrierea principalelor mijloace fixe aflate in patrimoniul solicitantului

cu toate detaliile solicitate: data achizitiei, valoarea neta la data ultimului bilant si numarul de bucati.

Pentru terenuri se va completa tabelul aferent.]

Denumire mijloc fix Data achizitieiValoare neta la data intocmirii

ultimului bilant-RON-

Bucati

1.CLADIRI TOTAL Nu este cazul

1.1 detaliati

1.n detaliati

2.UTILAJE TOTAL Nu este cazul2.1 detaliati

2.n detaliati


6/101


Pagina 6/101

Denumire mijloc fix Data achizitieiValoare neta la data intocmirii

ultimului bilant-RON-

Bucati

3.ANIMALE Nu este cazul

3.1 detaliati

3.n detaliati

4.ALTELE - detaliati Nu este cazulTOTAL

TERENURI

Nr.Crt.

AmplasareJudet/Localitate

Suprafata totala (mp) /Categoria de folosinta

Valoareacontabila

- RON-Regim juridic

1

[Se va completa

judetul si

localitatea terenului

detinut de catre

solicitant]

[Se va completa suprafataterenului si categoria de

folosinta a acestuia]

Teren 1.500 mp

Teren 35 ha arabil

[Se vacompletavaloarea

inscrisa incontabilitatea

solicitantului]

[Se va completa regimul juridic alterenului cu indicarea

documentului care atesta regimuljuridic indicat]


7/101


Pagina 7/101

2. Descrierea proiectului

2.1 Denumirea investitiei

[Se va completa titlul proiectului]

Infiintare ferma crestere porci cu baza furajera aferenta

2.2 Elaborator

(coordonate de identificare, cod CAEN, etc.)

[Se vor completa datele societatii de consultanta cu care a fost incheiat contractul de consultanta pentruelaborarea Studiului de Fezabilitate (daca este cazul) si/sau coordonatele solicitantului. Se vor specifica celputin urmatoarele informatii pentru societatea de consultanta si sau solicitant: denumire, cod CAEN alactivitatii principale, respectiv al activitatii secundare relevante pentru proiect.

Se vor specifica de asemenea data intocmirii Studiului de Fezabilitate si cursul de schimb valutar utilizat incadrul proiectului.

Se va mentiona in mod clar faptul ca pentru realizarea proiectului a fost utilizat un proiect model, cuspecificarea adresei de internet de la care acesta a fost descarcat, data descarcarii si titlul proiectului model.]

Consultant: ___________

Obiect principal de activitate: _______

Obiect secundar de activitate: _______ (daca este cazul)

Solicitant: ____________

Obiect principal de activitate: _______

Obiect secundar de activitate: _______ (daca este cazul)

Coordonate Studiu de Fezabilitate:

Data intocmirii Studiului de Fezabilitate: 06.05.2014Curs de schimb valutar: 1 Euro = 4,4420 Lei (curs BCE din data de 06.05.2014)

Pentru elaborarea prezentului proiect a fost utilizat proiectul model Inf i intare ferma crestere porc i cu

baza furajera aferenta, descarcat de la adresa de internet: www.__________________, la data de

_____________________.

Obiectivele investitiei/prioritati

(Se va descrie ce se doreste sa se realizeze prin proiect, respectiv, crearea de noi capacitati de productie eficiente sicompetitive, produse cu valoare adaugata cat mai mare, utilizarea optima a resurselor existente, productivitate sporita a

muncii, implementarea standardelor comunitare etc . Se va descrie conformitatea obiectivelor investitiei urmarite prinproiect cu obiectivele masurii si se va preciza capacitatea existenta si capacitatea propusa a se realiza la finalizareainvestitiei.Pentru cladirile care se modernizeaza se va prezenta ca parte componenta din studiul de fezabilitate expertizatehnica de specialitate asupra constructiei existente, intocmita, datata, semnata si stampilata de un expert tehnic atestatpentru proiectele care prevad modernizarea/consolidarea/ extinderea/ desfiintarea partiala/ lucrari de reparatii, precum sifinalizarea constructiilor a caror executie a fost intrerupta inainte de finalizarea completa a acestora; si Raportul privindstadiul fizic al lucrarilor. Pentru proiectele aferente Masurii 121, se va descrie modul in care investitiile propuse prin proiectsunt in acord cu potentialul agricol al zonei.)

Proiectul de investitii are ca scop infiintarea unei ferme de crestere si ingrasare porci in circuit deschis cu o

capacitate de 200 capete/ciclu (3 cicluri/an) si cu baza furajera aferenta pentru cultivarea cerealelor care vor fi

predate fabricilor de nutreturi combinate in schimbul retetelor de nutreturi combinate specifice pentru porci.

Investitia pentru ferma de porciconsta in:

construirea unei hale pentru porcine cu o capacitate de 200 capete/ciclu (3 cicluri/an) circuit

deschis, in sistem de crestere pe asternut permanent. Cladirea va include spatiul propriu-zis de

productie si spatii pentru depozitare stocuri de materiale consumabile si livrare porci, precum si filtru
http://www.__________________/http://www.__________________/http://www.__________________/


8/101


Pagina 8/101

sanitar pentru personal;

dotarea spatiilor de productie cu echipamente performante care sa asigure bunastarea porcilor in

concordanta cu legislatia in vigoare (conditii bune de furajare, adapare, microclimat si evacuarea

dejectiilor);

asigurarea utilitatilor necesare functionarii fermei cu respectarea normelor impuse de legislatia:

constructie put forat, fosa septica, racord la reteaua de energie electrica;

construirea unui bazin ingropat pentru dejectii lichide cu respectarea normelor privind protectia

mediului;

construirea infrastructurii rutiere interna: drumuri de acces, platforme betonate, rampa auto betonata,

filtru auto.

Investitia pentru baza furajeraconsta in:

dotarea cu utilajele agricole necesare unei ferme vegetale ce produce plante de camp: porumb, grau

comun, orz, secara si porumb siloz. Prin proiect s-a prevazut achizitionarea unui tractor de 100-120

CP.

Capacitatea de productie a fermei vegetale este de 35 ha, defalcate dupa cum urmeaza:

Nr Denumire culturaCapacitati

(ha)

1 Porumb - neirigat 10,00

2 Grau comun - neirigat 10,00

3 Orz - neirigat 5,00

4 Secara 5,00

5 Porumb siloz 5,00

TOTAL 35,00

Ferma mixta de crestere si ingrasare porci cu baza furajera aferenta are o dimensiune de 45,855 UDE, ce se

incadreaza intre 2 si 50 UDE conform conditiilor prevazute in Ghidul Solicitantului aferent Masurii 121

Modernizarea exploatatiilor agricoleFerma de familie:

Structura culturilor si calcul UDE

Nr. crt. Cultura Suprafata (ha) UDE/ha UDE

1 Grau comun 10 0,174 1,740

2 Secara 5 0,136 0,680

3 Orz 5 0,181 0,905

4 Porumb boabe 10 0,241 2,410

5 Plante de nutret - alte furaje verzi - porumb siloz 5 0,424 2,120

TOTAL UDE DIN PRODUCTIA VEGETALA 7,855

Structura productiei zootehnice si calcul UDE

Nr. crt. Animale Numar capete UDE/cap UDE

1 Porcine - alte porcine 200 0,190 38,000

TOTAL UDE DIN PRODUCTIA ZOOTEHNICA 38,000

TOTAL UDE DIN PRODUCTIA VEGETALA SI ZOOTEHNICA 45,855

Solicitantul isi desfasoara activitatea in sectoarele de cresterea a animalelor si cultivarea cerealelor, respectiv

cod CAEN 0146Cresterea porcinelor si cod CAEN 0111 Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor

leguminoase si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase, sectoare ce fac obiectul masurii 121

Modernizarea exploatatiilor agricoleFerma de familie care promoveaza si sprijina investitiile in exploatatiile

agricole.


9/101


Pagina 9/101

Obiectivele proiectului

Obiectivul general, precum si obiectivele specifice urmarite prin realizarea investitiei propuse sunt in

concordanta cu obiectivele Masurii 121, investitiile propuse spre realizare in cadrul prezentului proiect fiind

tipul de investitii pentru care programul de finantare a fost conceput.

Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea competitivitatii fermei printr-o utilizare mai buna a

resurselor umane si a factorilor de productie si indeplinirea standardelor nationale si a standardelor

comunitare.

Acest obiectiv va fi atins prin infiintarea unei ferme mixte cu un sistem modern, de tip intensiv de exploatare a

porcilor, caracterizat prin aplicarea unor metode eficiente de crestere a porcilor si dotarea fermei vegetale cu

utilaje agricole noi, performante, necesare activitatii de cultivare a cerealelor.

Caracteristicile constructive ale fermei zootehnice si utilizarea unor tehnologii performante de crestere a

porcilor, cu monitorizarea permanenta a calitatii produselor obtinute si a starii de sanatate si bunastare a

suinelor asigura atingerea unui nivel ridicat de competitivitate pentru noua ferma in raport cu exploatatii

similare din tara.

Prin aplicarea unor metode eficiente de crestere a porcilor in cadrul fermei, consumul de munca va fi minim si

costurile de exploatare reduse iar utilizarea masinilor agricole noi si performante pentru culturile de camp

reduce perioada de timp necesara realizarii lucrarilor agricole, consumul de combustibil, costurile cu reparatia

si intretinerea utilajelor si reduce gradul de dependenta fata de terti conducand astfel, la o productivitate a

muncii mai ridicata.

In ceea ce priveste indeplinirea standardelor nationale si comunitare, ferma mixta trebuie sa respecte

standarde pentru cresterea porcilor si pentru exploatatia agricola vegetala (culturi de camp).

Ferma de crestere si ingrasare porci:

Prevederi legislative cu privire la bunastarea animalelor: problematica bunastarii animalelor este reglementata

prin Decizia Consiliului 78/923/CEE din 19 iunie 1978 si Directiva Consiliului 2008/120/CE din 18 decembrie

2008 care stabileste standardele minime de protectie a porcinelor, avand la baza concluziile Conventiei

Europene pentru protectia animalelor de ferma. Directiva Consiliului 2008/120/CE din 18 decembrie 2008 este

transpusa in legislatia romaneasca prin Ordinul 202 din 25 august 2006.

Legislatie cu privire la protectia mediului:

Directiva Consiliului 91/676/CEE din 12 decembrie 1991 care are ca obiectiv reducerea poluarii apelor

cu nitrati proveniti din surse agricole;

Directiva Consiliului 96/61/CEE din 24 septembrie 1996 care stabileste masuri pentru prevenirea si

controlul poluarii aerului, apei si solului prin emisii poluante si deseuri.

Adaptarea la standardele nationale si comunitare se va face prin:

respectarea in proiectarea si constructia spatiilor de productie si a spatiilor conexe a standardelor decalitate astfel incat sa se asigure cerintele optime pentru functionarea activitatii de crestere a

porcinelor, inclusiv a conditiilor de siguranta si bunastare a animalelor;

utilizarea/respectarea in cadrul fluxului de productie a unei tehnologii performante, mecanizate de

crestere intensiva a suinelor.

Exemple de astfel de masuri luate pentru respectarea standardelor:

In faza de implementare a investitiei:

amplasarea investitiei respecta distanta minima fata de asezarile umane si alte investitii de interes

public;

pentru dotarea halelor vor fi achizitionate echipamente de ultima generatie pentru cresterea porcinelorcare vor asigura conditii optime de microclimat, avand in acelasi timp consumuri energetice scazute;

materialele utilizate pentru constructia adaposturilor pentru cazarea animalelor si in special a boxelor


10/101


Pagina 10/101

si a echipamentelor cu care acestea intra in contact nu sunt daunatoare si permit curatarea

mecanizata, precum si dezinfectia temeinica;

izolarea si ventilatia adaposturilor asigura circulatia aerului; nivelul impuritatilor, temperatura,

umiditatea relativa a aerului si concentratiile de gaze sunt mentinute in limite optime;

boxele sunt dimensionate dupa normele sanitar-veterinare privind standardele minime pentru protectia

porcinelor;

drumurile de incinta vor fi sistematizate in asa fel incat drumul porcilor, drumul furajelor si drumul

dejectiilor sa nu se intersecteze;

in cadrul fermei va fi amenajat un filtru sanitar.

In faza de functionare vor fi luate o serie de masuri pentru minimizarea impactului asupra mediului:

masuri pentru prevenirea poluarii solului:

o respectarea planificarilor privind aprovizionarea cu materii prime, materiale auxiliare,

combustibili;

o respectarea stricta a programului de revizii si intretinere a instalatiilor, retelelor de apa sicanalizare;

o respectarea stricta a instructiunilor de lucru la fiecare loc de munca;

o gestionarea corecta a deseurilor;

o efectuarea in siguranta a transportului de deseuri colectarea si preluarea dejectiilor

amestecate cu apa printr-un sistem de conducte cu respectarea urmatoarelor reguli:

respectarea traseului stabilit, de la ferma la locul de depozitare, interzicerea descarcarii

deseurilor in alte locuri, asigurarea capacitatii de stocare temporara a dejectiilor; valorificarea

gunoiului fermentat ca fertilizant pentru terenuri agricole ale societatii, asigurarea in

permanenta a contractelor de preluare, transport si neutralizare a deseurilor de origine

animala.

pentru reducerea emisiilor in aer si diminuarea mirosurilor vor fi aplicate urmatoarele masuri de

diminuare a impactului:

o activitatile specifice din cadrul fermei de porci vor fi planificate si desfasurate astfel incat

impactul mirosurilor sa fie redus,

o tehnici de furajare pe faze, hrana echilibrata ce permite rata de conversie optima;

o intretinerea corespunzatoare a sistemelor de climatizare a halelor.

pentru diminuarea zgomotului se vor intretine in stare buna de functionare: echipamentele

generatoare de zgomot, mijloacele de transport, drumurile de acces

in vederea reducerii cantitatii de deseuri generate, valorificarii sau eliminarii deseurilor in conditii de

siguranta pentru protectia mediului, se au in vedere urmatoarele masuri:

o aprovizionarea cu materii prime si materiale se va face cu respectarea programelor stabilite,

astfel incat sa nu se creeze stocuri, care prin depreciere sa duca la generarea de deseuri;

o livrarea animalelor se va face in conditii optime;

o toate deseurile vor fi manipulate si stocate astfel incat sa se previna orice contaminare a

solului sau a apelor si sa se reduca posibilele degajari de emisii fugitive in aer;

o nu se va depasi capacitatea de depozitate a magaziilor, spatiilor special amenajate,

containerelor.

Achizitiile propuse prin proiect au parametri de functionare performanti, sunt nesemnificativ poluante, nu

produc emisii sau scurgeri poluante care ar putea afecta aerul, solul sau apa, fiind asigurata in acest fel

protejarea mediului inconjurator prin prevenirea si controlul integrat al poluarii, respectiv reducerea emisiilor in


11/101


Pagina 11/101

aer, apa si sol.

In cadrul fermei vor fi respectate cu strictete toate regulile de curatenie si igiena, de asigurare a unor conditii

cat mai bune de stabulatie, igiena si sanatate a animalelor.

Investitia propusa va respecta normele generale cu privire la bunastarea animalelor care se aplica si la

porcine:

toate animalele vor fi hranite cel putin o data pe zi si fiecare animal va primi hrana in acelasi timp;

se vor respecta toate cerintele privind spatiul liber minim necesar pentru toate categoriile de porci din

ferma conform prevederilor Directivei Consiliului 2008/120/CE din 18 decembrie 2008 transpusa in

legislatia romaneasca prin Ordinul 202 din 25 august 2006;

se vor respecta toate cerintele privind nivelul de zgomot si iluminatul in cadrul fermei;

animalele ranite sau bolnave vor fi mutate intr-o boxa individuala conform prevederilor Directivei

Consiliului 2008/120/CE din 18 decembrie 2008 transpusa in legislatia romaneasca prin Ordinul 202

din 25 august 2006;

adapostul pentru porci va fi construit astfel incat sa permita animalelor:

o sa aiba acces la o zona de odihna confortabila din punct de vedere fizic si termic, drenata si

curatata corespunzator si care sa permita tuturor animalelor sa se odihneasca in acelasi timp;

o sa se odihneasca si sa se ridice normal;

o sa vada alti porci. In saptamana dinaintea datei estimate a fatarii si in timpul fatarii, scroafele

si scrofitele pot fi tinute in afara razei vizuale a congenerelor.

porcii din ferma vor avea acces la o cantitate suficienta de material manevrabil/pentru ramat.

Exploatatia agricola vegetala:

Standardele de mediu Bunele Conditii Agricole si de Mediu (GAEC) trebuie respectate pe toata suprafata

fermei. Conditiile aplicabile in cazul exploatatiei vegetale prevad urmatoarele:

I. Standarde pentru evitarea eroziunii solului

GAEC 1. Pe timpul iernii, terenul arabil trebuie sa fie acoperit cu culturi de toamna si/sau sa

ramana nelucrat dupa recoltare pe cel putin 20% din suprafata arabila totala a fermei.

GAEC 2. Lucrarile solului pe terenul arabil cu panta mai mare de 12%, cultivat cu plante

prasitoare, inclusiv semanatul, se efectueaza de-a lungul curbelor de nivel.

GAEC 3. Se mentin terasele existente pe terenul agricol la data de 1 ianuarie 2007.

II. Standarde pentru mentinerea continutului optim de materie organica in sol

GAEC 5. Nu este permisa arderea miristilor si a resturilor vegetale pe terenul arabil.

III. Standarde pentru mentinerea structurii solului

GAEC 6. Nu este permisa efectuarea lucrarii de arat in conditii de umiditate excesiva a solului.

IV. Standarde pentru mentinerea unui nivel minim de intretinere a terenurilor agricole

GAEC 9.Nu este permisa taierea arborilor solitari si/sau a grupurilor de arbori de pe terenurile

agricole.

GAEC 10. Evitarea instalarii vegetatiei nedorite pe terenurile agricole, inclusiv pe terenurile care

nu sunt folosite in scopul productiei.

V. Standarde pentru protejarea si gestionarea apelor

GAEC 13. Este interzisa poluarea apelor subterane prin deversarea directa sau prin descarcarea

pe teren si infiltrarea prin sol a produselor ce contin substante periculoase utilizate in agricultura,

cu exceptia cazului in care o astfel de deversare/descarcare este reglementata prin autorizatia de


12/101


Pagina 12/101

gospodarire a apelor detinuta de agricultor1.

Protectia impotriva eroziunii solului se poate realiza prin infiintarea culturilor agricole care ofera o anumita

protectie a solului, dar si prin utilizarea tehnologiilor agricole specifice.

Clasificarea plantelor in functie de protectia pe care o ofera solului se face in urmatoarele categorii:

foarte bune protectoare - gramineele (speciile de lolium si dactylis) si leguminoasele perene (lucerna,trifoi, ghizdei);

bune protectoare - cereale paioase (grau, orz, ovaz, mei, iarba de Sudan etc.);

mediu protectoare - leguminoase anuale (mazare, mazariche, soia, lupin, fasole etc.);

slab protectoare - culturi prasitoare (porumb, floarea-soarelui, cartofi, sfecla de zahar, dovlecei, vita de

vie etc.).

Desi planul de cultura propus de solictant include si plante slab protectoare pentru sol (porumb), prin

intermediul rotatiei culturilor se va asigura ajungerea pe acele suprafete si a culturilor cu un grad mai ridicat de

protectie, astfel incat sa existe un echilibru.

Pentru ameliorarea calitatii solului si refacerea stratului de humus, se va aduce un aport de ingrasaminteorganice, resturi vegetale, ingrasaminte verzi.

Riscul erozional poate fi semnificativ redus printr-un management agricol cat mai bun. Evitarea lucrarilor sau

reducerea numarului lor, lucrarea solului sau intrarea pe soluri umede sunt de o mare importanta. Pe solurile

susceptibile la eroziune, compactarea de suprafata reduce abilitatea, capacitatea solului de a absorbi apa,

aceasta determinand aparitia baltirii si intensificarea eroziunii. Aceste procese negative trebuiesc corectate

inainte de a semana cultura urmatoare.

Impotriva eroziunii solului se mai pot lua urmatoarele masuri:

acoperirea solului la suprafata cu vegetatie;

evitarea pregatirii unu pat germinativ fin care determina aparitia proceselor de degradare fizica la

suprafata: colmatarea spatiului poros si crustificarea;

deschiderea spatiilor destinate trecerii masinilor agricole pentru efectuarea tratamentelor chimice,

chiar si in cazul culturilor neprasitoare, vor fi deschise numai dupa rasarirea plantelor. Daca acest

lucru nu este posbil, se va incerca realizarea unui sistem de afanare superficiala, care sa contribuie la

reducerea compactarii zonei;

folosirea culturilor cerealiere de toamna, precum: graul, secara, orzul ca plante protectoare in special

pentru perioada de iarna

aplicarea mulciului vegetal, la suprafata patului germinativ imediat dupa semanat

Mentinerea continutului de materie organica in sol se va putea realiza prin intermediul planului de fertilizare.

Solul este principala sursa de nutrienti minerali si de aps pentru plante. Capacitatea acestuia de a asigura

nutrientii necesari plantelor variaza in functie de nivelul lui de fertilitate. Atat din ratiuni economice, cat si din

exigente de protecsie a mediului, se impune o corecta gestionare si folosire a ingrasamintelor (fertilizantilor) la

nivelul fiecarei exploatatii agricole.

Folosirea ingrasamintelor pentru realizarea unor productii profitabile trebuie facuta pe baza unor previziuni

realiste, care sa tina cont de conditiile pedoclimatice locale, de potentialul productiv al culturilor si nivelul

tehnologic al unitatii agricole.

Planul de fertilizare este, in acest sens, un instrument util atat pentru stabilirea dozelor de ingrasaminte

1Substanele periculoase utilizate n agricultur se regsesc n coninutul urmtoarelor produse/grupe de produse: biocide i produse de

protecia plantelor (erbicide, fungicide, insecticide, acaricide, nematocide, regulatori de cretere), produse de uz veterinar (medicamente,substane antiparazitare), produse petroliere (combustibili, lubrifiani, produse derivate), azotaii i fosfaii din ngrminte i alte produseutilizate pentru dezinfecie, dezinsecie, deratizare i decontaminare n ferm, n conformitate cu Lista de substane prioritare i poluanispecifici prevzut n anexa nr. 1 la Programul de msuri mpotriva polurii cu substane chimice, aprobat prin Hotrrea Guvernului nr.351/2005, cu modificrile i completrile ulterioare


13/101


Pagina 13/101

organice si minerale cat si alegerea momentelor propice de procurare necesarului cantitativ si calitativ de

ingrasaminte minerale sau organice.

La nivelul exploatatiei agricole, planul de fertilizare permite atingerea urmatoarelor obiective:

calculul anual al necesarului de elemente nutritive (in principal NPK), pentru fiecare cultura prin

aplicarea unor modele de calcul care sa tina cont de principiile unei fertilizari rationale, de sistemul de

culturi existent in unitate (anuale, pomi, vita de vie, pasuni, fanete) si de nivelul productiilor planificate;

stabilirea cantitatilor de ingrasaminte posibil de aplicat, pe culturi si parcele de fertilizare, precum si a

dozelor de ingrasaminte chimice pentru completare pana la nivelul necesarului estimat prin calcul;

verificarea periodica (anual sau la 4-5 ani) a situatiei agrochimice a solurilor pe baza balantei intrarilor

si iesirilor din sistem (cantitatile de nutrienti introduse in sol minus cantitatile de nutrient exportate cu

recolta), poate furniza informatii utile privind conservarea, ameliorare sau diminuarea asigurarii

solurilor de sub culturi cu NPK (sau si cu alti nutrienti) precum si pentru evaluarea riscului de poluare

a apelor cu nutrienti de origine agricola;

furnizarea de informatii necesare pentru alcatuirea planului de fertilizare pentru anul agricol urmator.

Respectarea bunelor conditii agricole si de mediu si a planului de fertilizare, conduce la indeplinireastandardelor privind protectia mediului si contribuie la desfasurarea activitatii solicitantului in bune conditii,

reducand semnificativ riscul poluarii accidentale a solului sau surselor de apa.

Astfel, investitia privind infiintarea fermei de crestere a porcinelor cu baza furajera va conduce in mod direct la

cresterea competitivitatii sectorului agricol printr-o utilizare mai buna a resurselor umane si a factorilor de

productie si indeplinirea standardelor nationale si a standardelor comunitare.

De asemenea, proiectul propus de solicitant va conduce la indeplinirea obiectivelor specifice ale Masurii

121,dupa cum urmeaza:

Introducerea si dezvoltarea de tehnologii si procedee noi, diversif icarea productiei, ajustarea

profi lu lui, nivelului si cali tat i i produ ctiei la cerintele pietei.

Tehnologia de crestere a porcilor folosita in cadrul fermei prezinta un grad ridicat de mecanizare si

automatizare a operatiunilor din fluxul de productie. Hala de productie va fi dotata cu instalatii care permit

adaparea, mentinerea si reglarea microclimatului din hale.

Tehnologia utilizata va permite o productivitate ridicata a muncii, un control sanitar-veterinar riguros si o

productie mare de carne in viu, cat si un potential de productie marit, favorizat de supravegherea in

permanenta a factorilor de microclimat.

Avand in vederea deficitul de carne de porc produsa anual la nivel national, comparativ cu necesarul de

consum al populatiei, investitia propusa de beneficiar va contribui la cresterea cantitatii de carne de porc de

calitate oferita la preturi competitive.Tractorul propus a fi achizitionat prin proiect inglobeaza o tehnologie noua si moderna. Cu ajutorul acestui

echipament, societatea poate sa inregistreze costuri mai mici de exploatare, dar si un randament mai ridicat al

muncii, ceea ce conduce la o productivitate mai buna la hectar.

Asigurarea de catre intreprindere a unor produse de calitate va fi garantata de conditiile de crestere si

salubritate a porcilor, de tehnologia de ingrasare utilizata, inclusiv de sistemul de nutritie.

Cresterea venitu r i lor exploatat iei agricole

Implementarea proiectului va insemna pentru intreprindere obtinerea unor venituri anuale din comercializarea

porcilor in viu, in conditiile in care produsele raspund unei cereri in crestere identificate pe piata pentru acest

tip de carne.

Infiintarea unei ferme mixte de crestere si ingrasare porci cu baza furajera aferenta in care lucrarile de

infiintare si intretinere a plantelor de camp se vor realiza cu ajutorul tehnologiei moderne, asigura dezvoltarea


14/101


Pagina 14/101

corespunzatoare a plantelor si creeaza premisele pentru asigurarea unor productii ridicate la hectar si

valorificarea acestora in nutreturi specifice pentru hranirea porcilor. Astfel, in urma valorificarii productiei,

solicitantul va obtine reducerea costurilor cu hranirea animalelor si activitatea devine mult mai profitabila.

De asemenea, realizarea investitiei va permite reducerea consumurilor si costurilor cu combustibilul utilizat in

lucrarile agricole si a costurilor cu serviciile prestate de terti. In plus, se va reduce si gradul de dependenta

fata de utilajele prestatorilor de servicii agricole.Oferirea la intervale regulate de timp a unei cantitati certe de carne de porc in viu, de calitate certificata, la

preturi competitive va asigura succesul afacerii, contribuind la obtinerea unor venituri constante.

Dupa realizarea investitiei, intreprinderea individuala va indeplini si urmatoarelor obiective operationale:

Obiect ive de ordin tehnic

Instalatiile si echipamentele prevazute in fluxul tehnologic, cat si cele necesare pentru asigurarea utilitatilor vor

asigura desfasurarea procesului de crestere si ingrasare a porcilor cu circuit deschis in conditii optime,

tehnologiile performante folosite conducand la obtinerea unor produse de calitate, la randamente sporite, in

conditii de eficienta si productivitate a muncii crescute. In acelasi timp, prin utilizarea tehnologiilor de ultima

generatie se urmareste realizarea unor conditii bune de munca pentru personalul fermei.

Achizitionarea unui tractor conduce la dotarea tehnica a fermei vegetale, reducand dependenta de serviciile

prestate de catre terti. Cu ajutorul acestui utilaj agricol va creste productivitatea muncii, se vor imbunatati

conditiile de munca, dar si calitatea produselor obtinute, iar tehnologia de cultivare a plantelor de camp

utilizata in cadrul fermei va fi performanta si eficienta.

Solutia constructiva aleasa pentru ferma permite asigurarea cerintelor fiziologice ale porcilor la ingrasat si

eficienta exploatarii. Constructia si dotarea fermei respecta indeplinirea standardelor comunitare referitoare la

cresterea suinelor in sistem intensiv. Astfel:

hala va fi executata pe structura metalica, cu invelitori din panouri termoizolante cu spuma

poliuretanica (sandwich). Peretii, acoperisul si pardoselile sunt realizate din materiale de constructie

care asigura o buna izolare termica;

hala va fi prevazuta cu instalatii eficiente de climatizare si ventilatie pentru asigurarea unei temperaturi

tehnologice normale care sa ofere un microclimat optim pe tot parcursul anului;

echipamentele care asigura frontul de alimentatie si adapare respecta normele tehnologice si

biologice;

accesul in spatiul de productie se face prin intermediul unor vestiare filtru;

dejectiile rezultate de la porci sunt colectate si preluate printr-un sistem de canalizare inclusiv statie de

pompare aferente, iar apoi sunt stocate in bazinul de stocare dejectii.

accesul in incinta fermei se va face printr-un filtru pentru dezinfectia autovehiculelor.

Productia obtinuta de intreprindere in urma implementarii investitiei vine in completarea ofertei autohtone de

carne de porc produsa in conditii de siguranta alimentara. Sectorul de crestere a porcinelor2a trecut si trece

printr-o perioada de criza determinata de scaderea efectivelor in perioada 2005-2012 (-18%). Importul de

carne de porc in Romania demonstreaza ca acest sector are o piata de desfacere asigurata si trebuie

dezvoltat in continuare.

Importanta carnii de porc in Romania3:

cresterea porcinelor este o activitate traditionala;

produs de mare importanta pentru consumul intregii populatii;

nivelul consumului de carne de porc/locuitor este in corelatie directa cu productia de carne si puterea

2Sursa: Analiza socio-economica in perspectiva dezvoltarii rurale 2014-2020 Draft III Iulie 2013 Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii

Rurale3Sursa: Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale - http://www.madr.ro/ro/cresterea-animalelor/porcine.html


15/101


Pagina 15/101

de cumparare a consumatorului;

sursa pentru schimburile comerciale;

asigura stabilitatea fortei de munca in zona rurala.

Obiect ive de ordin economico- f inanciar

Principala preocupare a intreprinderii va fi mentinerea costurilor de productie la un nivel care sa ii permita sa

concureze atat cu produsele realizate de celelate firme existente in regiune, cat si cu cele importate. Principalii

factori care permit minimizarea costurilor de productie si obtinerea unei rentabilitati economice ridicate sunt:

sistemul automatizat va permite utilizarea eficienta a consumurilor de hrana si apa - evitandu-se risipa

de hrana si apa. De asemenea, prin hranirea conform unor retete specifice fiecarei categorii de suine

se va evita risipa de furaje;

optimizarea consumului de utilitati necesar pentru asigurarea unor conditii specifice de microclimat

prin monitorizarea permanenta a factorilor de mediu (temperatura, umiditate, lumina etc);

controlul riguros al bolilor ca urmare a lipsei de contaminare a furajului si apei de la un porc la altul

reduce costurile cu medicamentatia si permite obtinerea unei productii constante si de calitate;

valorificarea productiei vegetale in nutreturi combinate specifice hranei porcilor;

achizitionarea de utilaje agricole care conduc la reducerea costurilor cu serviciile prestate de catre

terti;

efortul uman fizic redus pentru asigurarea activitatilor specifice fermei si asigurarea unei productivitati

a muncii ridicate prin dotarea fermei cu echipamente specifice pentru hrana animalelor, instalatii

pentru alimentarea cu apa si adapatul animalelor, echipamente pentru asigurarea factorilor de

microclimat si utilaje agricole pentru ferma vegetala.

Obiect ive de mediu

Datorita tehnologiei de ultima generatie si metodelor care vor fi adoptate, activitatea fermei va avea impactminim asupra factorilor de mediu, prin:

igiena corespunzatoare (asigurarea curateniei in boxe, adaposturi si zona adiacente, precum si a

curateniei animale);

echilibrarea componentelor nutritive;

furajarea in mai multe faze ale procesului tehnologic de crestere (adapatarea permanenta a

compozitiei hranei la greutatea porcilor);

evitarea risipei de hrana;

canalele putin adanci/de suprafata pentru dejectii;

evacuarea dejectiilor si drenarea frecventa a fosei si a canalelor de dejectii;

ventilatia automatizata care asigura un microclimat foarte bun, improspatand aerul din hala si astfel

reducandu-se semnificativ umiditatea, mirosul si emisiile de NH3;

verificarea sistemului de ventilatie sub aspectul eficientei si al capacitatii de a controla temperatura;

reducerea consumului de combustibili si lubrifianti.

In ceea ce priveste proiectarea sistemului de adapost, se implementeaza cele mai bune tehnici disponibile

(BAT - Best Available Technology) pentru a reduce emisiile provenite de la ferma.

Proiectul este in acord cu potentialul agricol al zonei in care va fi implementat. Conform Studiului pentru

determinarea zonelor cu potential, a zonelor geografice si marjelor brute standard unitare pentru proiectele dincadrul Masurii 3.1 Investitii in exploatatii agricole din Programul SAPARD, elaborat de ASAS-ICPA si

ICDEA, 2004, comuna ____ din judetul ______ are potential ridicat pentru cresterea porcilor si


16/101


Pagina 16/101

cultivarea plantelor de camp.

Mai mult, avand in vedere sistemul intensiv de crestere utilizat in cadrul fermei si echipamentele ce vor fi

achizitionate pentru dotarea halelor care permit un control foarte riguros al conditiilor de crestere a porcilor, se

estimeaza ca productiile obtinute vor fi superioare celor inregistrate la nivel regional.

2.3 Descrierea investitiilor ce urmeaza a fi executate in vederea adaptarii unitatii lastandardele de mediu, sanitar-veterinare, sanitare, fitosanitare ale Uniunii Europene,cu precizarea standardului la care se adapteaza (pentru proiectele care vizeazaadaptarea unitatii la standardele pentru laptele crud)

Pentru proiectele care prevad modernizari/extinderi, in cadrul unitatilor care sunt in functiune se va prezentasub forma tabelara:

Investitia/utilajele carese realizeaza pentru

adaptarea la standardeValoarea Lei

Standardul la carese face adaptarea

Termenul degratie al

standardului

Termenul derealizare ainvestitiei*

Nu este cazul

Bugetul indicativ

Bugetul indicativ al proiectului (Valori fara TVA)

Denumirea capitolelor de cheltuieli

Cheltuielieligibile

Cheltuielineeligibile

Total

EUR EUR EUR

1 2 3 4

Capitolul 1. Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului - total, dincare:

1.126 0 1.126

1.1 Cheltuieli pentru obtinerea terenului 0 0

1.2 Cheltuieli pentru amenajarea terenului 0 0 01.3 Cheltuieli cu amenajari pentru protectia mediului si aducerea la stareainitiala

1.126 0 1.126

Capitolul 2. Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului 10.679 0 10.679

Capitolul 3. Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica - total, dincare:

6.743 0 6.743

3.1 Studii de teren 225 0 225

3.2 Obtinerea de avize, acorduri si autorizatii 518 0 518

3.3 Proiectare si inginerie 2.700 0 2.700

3.4 Organizarea procedurilor de achizitie 0 0

3.5 Consultanta 3.000 0 3.000

3.6 Asistenta tehnica 300 0 300

Verificare incadrare cheltuieli cap 3 Cheltuieli capitol 3 se incadreaza in limita de 6%Capitolul 4 Cheltuieli pentru investitia de baza - total, din care: 103.589 0 103.589

A - Constructii si lucrari de interventii - total, din care: 103.589 0 103.589

4.1 Constructii si instalatii 39.622 0 39.622

4.2 Montaj utilaj tehnologic 0 0 0

4.3 Utilaje, echipamente tehnologice si functionale cu montaj (procurare) 29.967 0 29.967

4.4 Utilaje si echipamente fara montaj, mijloace de transport, alte achizitiispecifice

34.000 0 34.000

4.5 Dotari 0 0 0

4.6 Active necorporale 0 0 0

B - Cheltuieli pentru investitii in culturi/plantatii: 0 0 0

Subcapital 1 - Lucrari de pregatire a terenului 0 0 0Subcapital 2 - Infiintarea plantatiei 0 0 0

Subcapital 3 - Lucrari de intretinere plantatie in anul 1 0 0


17/101


Pagina 17/101

Bugetul indicativ al proiectului (Valori fara TVA)

Denumirea capitolelor de cheltuieli

Cheltuielieligibile


Total

EUR EUR EUR

1 2 3 4

Subcapital 4 - Lucrari de intretinere plantatie in anul 2 0 0

Subcapital 5 - Instalat sistem sustinere si imprejmuire 0 0 0

Capitolul 5 Alte cheltuieli - total, din care: 1.114 10.829 11.943

5.1 Organizare de santier 700 0 700

5.1.1 lucrari de constructii si instalatii aferente organizarii de santier 350 0 350

5.1.2 cheltuieli conexe organizarii santierului 350 0 350

5.2 Comisioane, taxe 414 10.829 11.243

5.3 Cheltuieli diverse si neprevazute 0 0 0

Procent cheltuieli diverse si neprevazute 0,00%

Capitolul 6 Cheltuieli pentru darea in exploatare - total, din care: 0 0 0

6.1 Pregatirea personalului de exploatare 0 0 0

6.2 Probe tehnologice si teste 0 0 0

TOTAL GENERAL 123.251 10.829 134.080

Verificare actualizareActualizare mai mica de 5% din valoarea

eligibila

ACTUALIZARE Cheltuieli Eligibile (max. 5%) 0 0

TOTAL GENERAL CU ACTUALIZARE 123.251 10.829 134.080

Valoare TVA 29.356 29.356

Total general inclusiv TVA 163.436

VALOAREA PROIECTULUI

Data intocmirii Studiului deFezabilitate

06.05.2014

Curs EUR 4,4420

LEI EUR

VALOARE TOTALA 725.982 163.436

VALOARE ELIGIBILA 547.480 123.251

VALOARE NEELIGIBILA 178.502 40.185

Plan financiarCheltuielieligibile


Total

Ajutor public nerambursabil (contributie UE si cofinantare nationala) 49.300 49.300

Cofinantare privata, din care: 73.951 40.185 114.136

- autofinantare 40.185 40.185

- imprumuturi 73.951 73.951

TOTAL PROIECT 123.251 40.185 163.436

Procent contributie publica 40%

Avans solicitat 24.650

Procent avans solicitat ca procent din ajutorul public nerambursabil 50%Suma avans mai mica de 50%

din ajutorul public


18/101


Pagina 18/101

2.4 Fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei

Fundamentarea necesitatii investitiei

Tema prezentului studiu de fezabilitate o constituie infiintarea unei ferme pentru cresterea si ingrasarea

porcilor cu baza furajera aferenta, in scopul valorificarii porcilor pentru carne (la o greutate de 100-110 kg/cap)

- ingrasarea facandu-se prin depunerea de carne si mai putin de grasime, cu eficienta sporita in folosireahranei. Tehnologia de exploatare urmareste valorificarea potentialul biologic al animalelor, utilizarea rationala

a furajelor, utilajelor si a fortei de munca in scopul realizarii unei productii ritmice, constant calitative si cu

costuri controlabile pe unitatea de produse.

Necesitatea investitiei porneste de la situatia agriculturii in Romania, la ora actuala4:

Romania se bucura de un potential de dezvoltare important, desi insuficient exploatat. Cu o

suprafata totala de 238 mii km2 si o populatie de 19,041 milioane de locuitori, Romania, este ca

marime, cel de-al doilea nou stat-membru al Uniunii Europene, dupa Polonia. Ea reprezinta 6% din

suprafata totala a Uniunii Europene si 4% din populatia acesteia. Romania este unul din statele

europene care se bucura de o buna inzestrare in ceea ce priveste resursele de teren, apa si resurse

umane. Cu toate acestea, pana in prezent, aceste avantaje au avut doar o influenta limitata inceea ce priveste generarea unei dezvoltari semnificative si restructurari in agricultura si in

zonele rurale.

investitiile si competitivitatea din Romania constituie inca elemente care trebuie imbunatatite ,

pentru a se reusi o accelerare a cresterii economice si asigurarea unei convergente a veniturilor cu

cele din UE. In anul 2011, Romania detinea putin peste de 1% din PIB-ul Comunitatii Europene,

inregistrand 47% in 2010 la nivel national si 33,4% in rural (Sursa Eurostat 2012). Contributia

agriculturii la PIB a fost intotdeauna ridicata. Valoarea adaugata bruta (VAB) a agriculturii a

reprezentat 6,5% din totalul VAB (Sursa: Studiu Comisia Nationala de prognoza 2011). Cu toate

acestea, ea ramane scazuta, avand in vedere resursele neutilizate . La nivel national VAB a

inregistrat o valoare de 114.744,8 milioane Euro in anul 2012 (sursa Eurostat).

avand o suprafata agricola utilizata de 13,3 milioane ha (reprezentand 55,8 % din teritoriul

Romaniei) in anul 2010, Romania dispune de resurse agricole importante in Europa Centrala si

de Est. Desi zone semnificative din suprafata agricola utilizata sunt clasificate ca fiind zone

defavorizate, conditiile pedologice sunt deosebit de favorabile activitatilor agricole de productie in

regiunile de sud si de vest ale tarii. Cea mai mare parte a suprafetei agricole utilizate este arabila (8,3

milioane ha), urmata de pasuni si finete (4,5 milioane ha), culturi permanente (0,3 mil. ha) si gradini

familiare (0,2 mil. ha) (Sursa: INS,RGA 2010). In ceea ce priveste modul de folosinta (Utilizarea

terenului agricol) si evolutia sa (de la Recensamantul General Agricol 2002 la cel din 2010), pe

fondul unei reduceri constante a intregii suprafete agricole utilizate, se inregistreaza o usoara

tendinta de diminuare a ponderii terenului arabil si a culturilor permanente in total suprafata

agricola utilizata, concomitent cu o usoara crestere a ponderii pasunilor si fanetelor, precum si

a gradinilor familiale. Suprafata agricola neutilizata, inregistrata la Recensamantul General Agricol

2010, inclusiv cea a unitatilor care nu au indeplinit conditiile de a putea fi considerate exploatatii

agricole, a fost de 896 mii ha, iar suprafata agricola in repaus a fost de 953 mii ha (sursa INS,

Recensamantul General Agricol 2010).

agricultura a fost si continua sa fie un sector de prima importanta in Romania, atat prin

contributia sa in economie, cat si ca pondere a populatiei ocupate. Performantele sectorului agricol

romanesc raman relativ modeste, in contrast cu potentialul sau natural si cu asteptarile

populatiei legate de facilitarea finantarii sistemului.

numarul de IMM-uri din sectorul Agricultura, Vanatoare si Pescuit este cel mai mic , respectiv

15152 IMM uri la nivelul anului 2011. Pe fondul descresterii numarului de IMM-uri la nivel national,

numarul celor din agricultura, vanatoare si silvicultura inregistreaza cresteri (in anul 2005 acestea


Rurale


19/101


Pagina 19/101

reprezentau 2,7% iar in anul 2011, 3,4%). Astfel, se remarca faptul ca IMM-urile din acest sector au

inregistrat chiar si in perioada de recesiune o crestere in numar, dar si ca pondere. Majoritatea IMM-

urilor din acest sector sunt microintreprinderi (86,6% in 2011), cele mai multe fiind reprezentate

de forme de organizare a activitatii economice fara personalitate juridica (de tipul persoana

fizica autorizata, intreprindere individuala si intreprindere familiala). Dinamica pozitiva a IMM-

urilor din agricultura poate fi explicata de orientarea consumului catre piata interna dar si de interesul

aratat de acestea fata de accesarea fondurilor europene. Cu toate acestea, ponderea mare a

microintreprinderilor arata necesitatea sustinerii lor in vederea dezvoltarii si consolidarii

pozitiei lor pe piata(sursa prelucrare date INS, tempo-online 2013)

Romania prezinta discrepante semnificative fata de UE-27 si in materie de productivitate a

sectorului agricol: chiar si in anii agricoli favorabili, nivelul productivitatii se situeaza sub 50%

din media UE-27, situatie care arata potentialul economic nevalorificat al agriculturii si zonelor

rurale romanesti si care poate fi explicata atat prin structura interna a fermelor romanesti

(dimensiune redusa), utilizarea necorespunzatoare sau defectuoasa a factorilor de productie,

inclusiv a capitalului uman, dar si prin cadrul institutional si infrastructura deficitara existenta. In

special, lipsa infrastructurii de marketing/de valorificare a produselor agricole reprezinta un aspect

critic pentru fermele mici.

parcul de masini agricole ramane inca deficitar, decalajul intre Romania si alte state membre

UE fiind destul de ridicat. Factorul primar al subdezvoltarii agriculturii Romaniei si al performantelor

mediocre obtinute, il reprezinta alocarea precara de capital pentru investitii si de capital de

exploatare care are drept consecinta subperformantele de productie (randamentele medii la

hectar si pe animal scazute, circa 35-40% fata de media UE). Dotarea unui agricultor din exploatatiile

agricole romanesti, comparativ cu dotarea unui agricultor din UE 15, este de circa 2526 de ori mai

mica (90009200 imobilizari corporale in UE; 350 in Romania) iar creditele bancare acordate

exploatatiilor agricole romanesti sunt de 15-16 ori mai mici comparativ cu creditele acordate

exploatatiilor agricole europene (110 /ha in Romania si 1.700- 2.000 /ha in UE). (sursa: Cadrul

National Strategic pentru Dezvoltarea Durabila a Spatiului Rural Romanesc 2014 2020 - 2030 CNS,

iulie 2013). Desi in ultimii ani, capitalul fix brut din agricultura a avut o evolutie pozitiva, aratandimbunatatirea investitiilor in capitalul fix din agricultura, cu o rata de crestere de aprox. 14% pe an

(sursa MADR, Raportul strategic de monitorizare 2012), capitalizarea agriculturii romanesti ramane in

continuare scazuta. Investitiile in active fixe reprezinta una dintre solutiile necesare cresterii

competitivitatii agriculturii romanesti.

similar cu anul 2007, fenomenul de dualitate structurala a exploatatiilor agricole se mentine,

fiind necesar un proces de lunga durata pentru a produce efecte in restructurarea la nivelul

exploatatiilor agricole. Asa cum arata Recensamantul General Agricol din 2010 modificarile

structurale din Romania au fost in continuare foarte mici. Numarul total al exploatatiilor agricole era in

2010 de 3,859 mii, cu 2% mai putine decat in 2007. Dintre acestea, 99,2% erau exploatatii fara

personalitate juridica (exploatatii agricole individuale, persoane fizice autorizate, intreprinderi

familiale), care operau 53,5 % din totalul suprafatei agricole utilizate. Diferenta de 30,228 miiexploatatii agricole cu personalitate juridica (reprezentand 0,8%), utilizau 5,85 mil.ha (46,5% din total

SAU), avand o marime medie de 191 ha/exploatatie. Aproximativ 34 % din SAU este utilizata de catre

exploatatii agricole comerciale mari avand o suprafata agricola utilizata de peste 100 ha. Persistenta

importantei majore a agriculturii in economia rurala romaneasca este generata de faptul ca suprafata

agricola utilizata de exploatatiile agricole de tip comercial, eficiente si competitive, este aproximativ

egala cu cea pe care se practica o agricultura de subzistenta. Analizand exploatatiile agricole in

functie de suprafata acestora, cele sub 5 ha, reprezentau, in 2010, aproximativ 93% din totalul

exploatatiilor romanesti si lucrau 29,7% din suprafata agricola utilizata, ceea ce constituie o indicatie

clara a magnitudinii si persistentei fenomenului agriculturii de subzistenta si semisubzistenta (Sursa:

prelucrare date INS, RGA 2010). Din perspectiva capacitatii exploatatiilor agricole de a genera venit,

situatia se prezinta similar, in sensul ca mare parte a exploatatilor prezinta o capacitate redusa dinacest punct de vedere. Astfel, conform studiilor efectuate la nivelul anului 2010, exista inca un procent

extrem de mare al fermelor foarte mici avand sub 2 UDE (94%) ( Sursa: www.ier.ro , Sudiu SPOS


20/101


Pagina 20/101

Reforma Politicii Agricole Comune post-2013 contextul perspectivei bugetare).

in mod traditional, Romania este un mare producator de cereale si plante oleaginoase, aceste culturi

ocupand suprafetele cele mai insemnate (de 60%, respectiv 17%) din cele 8,3 milioane ha7 teren

arabil ale tarii. In termeni valorici, in perioada post-aderare (2007-2011), ponderi importante in

structura productiei agricole au avut legumele si produsele horticole (18%), cerealele (14%), plantele

furajere (14%), iar dintre produsele animaliere, carnea de porcine (10%)si laptele (8,3%)

sectorul de crestere a porcinelor a trecut si trece printr-o perioada de criza determinata de

scaderea efectivelor in perioada 2005-2012 (-18 %), mai ales a celor din sistemul industrial de

crestere. Importul de carne de porc in Romania demonstreaza ca acest sector are o piata de

desfacere asigurata si trebuie sprijinit in continuare. Productia totala de carne de porc in viu a urmat

tot un trend descendent in perioada 2005-2011 (-9,5%). In sectorul de crestere a porcilor exista 72 de

societati comerciale producatoare de carne de porc. Dimensiunea medie a fermelor de porci la nivel

national in anul 2010 era de 3,14 capete/exploatatie.

Fermele din Romania5, in special cele mijlocii, si de familie au nevoie de sprijin pentru a deveni viabile. Pentru

a valorifica potentialul acestor ferme sunt necesare investitii de modernizare, precum constructii,

echipamente, utilaje, facilitati post recoltare, mijloace de productie, etc. in vederea gestionarii imbunatatite a

exploatatiilor agricole si imbunatatirii eficientei costurilor, diversificarea venitului, cresterea productivitatii

muncii si atingerea standardelor de calitate.

In 7 noiembrie 20136 s-a aprobat (prin votul majoritar al statelor membre) Proiectului de decizie al Comisiei

Europene, conform caruia Romania va putea sa participe la comertul intracomunitar cu carne proaspata de

porc, obtinuta de la porcii crescuti in exploatatiile comerciale, pe intreg teritoriul Romaniei. Aprobarea din

cadrul sedintei Comitetului Permanent pentru Lantul Alimentar si Sanatatea Animalelor din cadrul DG SANCO

Comisia Europeana, a venit dupa o asteptare din nul 2007 si materializata incepand cu 1 ianuarie 2014. Se

poate concluziona ca, pe termen mediu, trebuie continuate eforturile de transformare a fermelor de

subzistenta in ferme comerciale, de dimensiuni care sa le asigure existenta pe piata carnii de porc. Productia

totala de porc in viu a urmat acelasi trend descendent ca si evolutia efectivelor, mai ales ca si greutatea medie

de sacrificare s-a redus.Astfel, sustinerea si finantarea fermelor, inclusiv a fermelor de familie, este necesara pentru cresterea

viabilitatii economice a fermelor si cresterea procentului de produse agricole de pe piata.

De asemenea, necesitatea investitiei porneste de la importanta carnii de porc in Romania - carnea de porc

este cel mai important tip de carne, detinand circa jumatate din productia totala de carne, cresterea porcinelor

fiind sectorul cu cea mai mare pondere in zootehnie. Pentru consumatorii romani consumul de carne de porc

constituie o traditie si reprezinta aproximativ 50% din consumul anual de carne;

Astfel, se impun infiintari si modernizari de ferme zootehnice de crestere porci, avand in vedere importanta

economica, ecologica si sociala a acestora, pentru asigurarea dezvoltarii unei agriculturi competitive si

durabile, in conformitate cu cerintele de ecoconditionalitate.

Toate aspectele mentionate mai sus stau la baza fundamentarii necesitatii investitiei propuse de solicitant infiintarea unei ferme pentru cresterea si ingrasarea porcilor cu baza furajera aferenta.

5Sursa: Programul Naional de Dezvoltare Rural 2014-2020Proiect martie 2014 Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale

6 Sursa: http://www.fabricadecarne.ro/oportunitati-si-constrangeri-pe-piata-carnii-din-romania


21/101


Pagina 21/101

Oportunitatea investitiei

Din punct de vedere al oportunitatii investitiei se disting urmatoarele aspecte relevante ce privesc nivelul

sectorial, de piata, al fortei de munca, al conditiilor pedoclimatice precum si al economiei locale.

La nivel sectorial

o

sectorul de crestere a porcinelor a trecut si trece printr-o perioada de criza determinata de scadereaefectivelor in ultimii ani iar productia totala de carne de porc in viu a urmat si ea un trend descendent in

ultimii ani;

o cererea existenta pe piata este insuficient satisfacuta de oferta producatorilor autohtoni, si de cresterea

exigentelor cu privire la calitatea produselor alimentare;

o cresterea consumului de produse alimentare autohtone in detrimentul produselor provenite din import.

La nivelul pietei de desfacere

o importul de carne de porc in Romania demonstreaza ca acest sector are o piata de desfacere

asigurata si trebuie dezvoltat in continuare;

o cresterea in ultimii ani la nivel national a cererii pentru produse din carne de porc, precum si prognozade crestere a consumului la nivelul celui inregistrat in alte tari din Uniunea Europeana.

La nivelu l for te i de munca

o disponibilitatea fortei de munca ieftine;

o forta de munca din agricultura romaneasca este mult supradimensionata in comparatie cu alte state

ale UE.

La nivelu l condi t i i lor de sol si cl ima

o conditiile pedologice din_________________ sunt deosebit de favorabile activitatilor agricole de

productie iar clima _________________ fac zona atractiva pentru dezvoltarea unei agriculturi moderne

o posibilitatea desfasurarii activitatii pe toata perioada anului.

Implementarea proiectului in conditiile cofinantarii prin Programul National pentru Dezvoltare Rurala - Masura

121 va avea ca rezultat o rentabilitate a capitalului propriu investit mai mare si o durata de recuperare mai

scurta decat in cazul in care proiectul de investitii ar fi realizat din surse proprii ale solicitantului.

2.5 In cazul in care beneficiarul este o forma asociativa, se va descrie modul in careinvestitia deserveste majoritatea membrilor acesteia (jumatate plus unul din membri),conform prevederilor fiselor masurilor

Nu este cazul.


22/101


Pagina 22/101

2.6 Piata de aprovizionare/desfacere, concurenta si strategia de piata ce va fiaplicata pentru valorificarea produselor/serviciilor obtinute prin implementareaproiectului

Caracteristici generale ale pietei produselor

Productia de carne de porc

Sectorul de crestere a porcinelor si produ ct ia de carne de porc in Romania7

Sectorul de crestere a porcilor a trecut printr-o perioada de criza determinata de scaderea dramatica a

efectivelor din sistemul industrial de crestere. Importul de carne de porc in Romania, demonstreaza ca acest

sector are o piata de desfacere asigurata si trebuie sprijinit in continuare.

Sursa: Analiza socio-economica in perspectiva dezvoltarii rurale 2014-2020 Draft III Iulie 2013MADR

Sursa: Analiza socio-economica in perspectiva dezvoltarii rurale 2014-2020 Draft III Iulie 2013MADR

Conform analizelor sectoriale efectuate, efectivele de animale inregistrate in Romania in perioada 2007

20118: numarul total de porcine a inregistrat o tendinta de descrestere, in anul 2011 ajungand la 5.364 mii

capete, de la 6.565 capete, ceea ce a reprezentat o scadere cu 18,2% fata de anul 2007. In sectorul privat,

situatia era asemanatoare, scaderea inregistrata fiind de 18,1%, de la 6.543 mii capete la 5.356 mii capete.

Productia totala de carne de porc a inregistrat o scadere. Greutatatea porcilor in viu (mii tone, greutate in viu)

sacrificati pentru consum in exploatatii agricole si abatoare, in perioada 20072011 este urmatoarea:


Rurale8Sursa: Romnia: Carne Produse din carne (Analize sectorialeCentrul Roman pentru Promovarea Comertului si Investitiilor Straine)


23/101


Pagina 23/101

2007642 mii tone

2008605 mii tone

2009585 mii tone

2010553 mii tone

2011557 mii tone.

In sectorul de crestere a porcilor exista 72 de societati comerciale producatoare de carne de porc.

Dimensiunea medie a fermelor de porci la nivel national in anul 2010 era de 3,14 capete/exploatatie.

Productiile fizice care s-au inregistrat in anul 2011 in industria carnii de porc, conform clasificarii activitatilor

din economia natitonala (CAEN rev. 2) sunt prezentate detaliat mai jos:

1011 Prelucrarea si conservarea carnii264.778.358 kg productiedin care:

o Carne de porc, carcasa sau semicarcasa proaspata sau refrigerata126.696.506 kg;

o Carne de porc proaspata sau refrigerata80.283.584 kg;

o Carne de porc carcasa sau semicarcasa congelata13.725.722 kg;

o Organe comestibile de bovine, porcine, ovine 12.549.7373 kg.

1013 Fabricarea produselor din carne (inclusiv din carne de pasare)379.043.630 kg productie

din care:

o Carnati si produse similare din carne, organe, sange 211.107.584 kg;

o Carne de porc sarata, afumata (inclusiv slanina) cu exceptia jamboanelor45.637.866 kg;

o Conserve din carne de porc29.684.149 kg;

o Piept de porc sarat, afumat7.548.222 kg;

o Alte preparate si conserve din carne de pasare22.283.293 kg.

Conform Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, carnea de porc este importanta in Romania deoarece:

cresterea porcinelor este o activitate traditionala, produs de mare importanta pentru consumul intregii

populatii, nivelul consumului de carne de porc/locuitor este in corelatie directa cu productia de carne si

puterea de cumparare a consumatorului, sursa pentru schimburile comerciale si asigura stabilitatea fortei de

munca in zona rurala.

Obiective urmarite de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale privind sectorul de crestere porci:

promovarea activitatii de ameliorare a efectivelor de porcine in directia imbunatatirii calitative a

carcasei de porc;

stimularea organizarii exploatatiilor in asociatii, in vederea reprezentarii intereselor in relatie cu

furnizorii de imputuri si beneficiarii produselor finite.

asigurarea unor venituri proprii prin valorificarea productiei marfa la export.

Program Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale pentru sustinerea carnii de porc:

ameliorarea efectivelor de porcine pentru imbunatatirea calitativa a carcasei de porc;

stimularea organizarii de exploatatii competitive si eficiente in zona rurala.

imbunatatirea structurii dimensionale a exploatatilor zootehnice;

sporirea veniturilor proprii ale crescatorilor de porcine;

trecerea de la productia destinata autoconsumului la productia comerciala.


24/101


Pagina 24/101

Obiective de reabilitare si redresare pe termen mediu si lung:

alinierea la standardele UE privind modul de acordare a subventiilor in vederea echilibrarii pretului de

valorificare la producator cu cheltuielile efectuate pe produs.

Productia de cereale si oleaginoase

Productia de cereale si oleaginoase

9

a inregistrat in anul 2013 o crestere de aproape 70% (24 milioane detone) comparativ cu anul 2012 cand din cauza secetei productia a fost foarte scazuta (14 milioane de tone).

Dependenta in mare masura a agricultorilor de condiitiile meteo conduce la fluctuatii semnificative ale

productiei de la un an la altul. Aceste fluctuatii se reflecta in special in pretul de vanzare al recoltei pe piata.

In anii cu supraproductie preturile scad foarte mult deoarece pe piata este disponibila o cantitate mare de

cereale, iar producatorii care nu au capacitate de depozitare sunt nevoiti sa vanda recolta imediat. In anul

2013 pretul cerealelor a scazut cu aproximativ 40% din iunie pana in septembrie (38% la grau si 43% la

porumb).

Preturi de 0,5-0,6 lei/kg de grau si porumb si de 1 leu/kg de floarea-soarelui au fost insuficiente pentru ca

agricultorii sa isi recupereze investitia si sa poata relua ciclul agricol toamna. Pe de alta parte, conform

presedintelui Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania (LAPAR), Laurentiu Baciu, din cele 9 tone

de porumb care se produc in medie in Romania, doar jumatate ajunge pe piata pentru a fi comercializata,

cealalta jumatate fiind destinata consumului populatiei.

Principalul motiv al scaderii preturilor la cereale in anul 2013 a fost lipsa spatiilor de depozitare. Marii

comercianti dispun de silozuri si ajung astfel sa impuna pretul de achizitie de pe piata. Vanzarea ulterioara a

productiei depozitate permite obtinerea unor preturi mai mari. Astfel, intr-un an cu productie record, agricultorii

care nu acces la spatii de productie ies in pierdere, neacoperindu-si nici macar costurile de productie.

Problema capacitatilor locale de depozitare ramane de actualitate, chiar daca in ultimii patru ani s-au finantat

investitii in silozuri si capacitatea de stocare totala a Romaniei a crescut cu 20%.

O evolutie pozitiva pe aceasta piata se inregistreaza in ceea ce priveste exporturile. Acestea au devenit

profitabile in ultimii ani, in special pentru culturile de grau si porumb. In anul 2012, aproape 5 tone de cereale

au fost exportate in tari precum Egipt, Arabia Saudita, Iran, Italia sau Spania.

Estimarile privind recolta din anul 2014 iau in considerare o scadere cu 8% a productiei cerealiere fata de anul

2013. Diferenta va fi data de reducerea suprafetei agricole cultivate cu aproximativ 4% si a randamentului la

hectar.

Pe de alta parte, ploile abundente din prima jumatate a anului 2014 a condus la compromiterea unei parti din

productia de cereale, rapita, dar si legume. In aceasta situatie, exista riscul de a apela la importuri in plin

sezon, fapt ce va conduce la o crestere a preturilor.

Din cauza acestei vremi s-a intarziat foarte mult semanatul, iar acest lucru nu poate insemna decat

diminuarea productiilor. Ce va pot spune este ca rapita sufera foarte mult in aceasta perioada. Nici vremea

rece nu ajuta prea mult, a declarat Laurentiu Baciu, presedintele Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din

Romania (LAPAR). Pierderea cantitatii de cereale obtinute va conduce la cresterea preturilor doar in situatia in

care consumul nu va putea fi acoperit din productia interna, fiind necesare importurile. In schimb, scaderea

calitatii productiei va conduce la o scadere a exporturilor.

Dupa cum se poate observa, piata romaneasca a cerealelor si plantelor tehnice este destul de instabila din

cauza mai multor factori, dintre care cei mai importanti sunt meteodependenta agricultorilor si lipsa spatiilor de

depozitare a recoltei. Preturile fluctueaza foarte mult si exista posibilitatea ca producatorii sa nu poata nici

macar sa isi acopere cheltuielile, de profit neputand fi vorba.

9

Sursa:- http://www.agerpres.ro/infografice/2013/10/16/produc-ie-record-de-cereale--n-2013--profituri-minime-pentru-agricultorii-rom-ni-- http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-17170703-din-nou-mila-vremii-productiile-cereale-afectate-ploi-proportie-10-iar-cele-legume-pana-5-procente-riscam-apelam-importuri-plin-sezon.htm- http://www.recolta.eu/piata-agricola/analize-de-piata/care-va-fi-recolta-de-cereale-a-romaniei-in-2014-25095.html


25/101


Pagina 25/101

Politica si piata de aprovizionare. Furnizori potentiali de materii prime

Principalele materii prime ce vor fi achizitionate pentru functionarea optima a procesul de crestere si ingrasare

a porcilor sunt: animale in viu porci pentru ingrasat la 30 kg (porci de 12-13 saptamani), paiele pentru

asternut, nutreturi combinate pentru hrana porcilor, medicamente, materiale pentru dezinfectia halei, si

echipamente/dotari personal hala.

Porcii de 12-13 saptamanivor fi achizitionati de la societati specializate in reproductie si crestere, care sunt

producatori si/sau importatori de material biologic.

Paielepentru asternut se achizitioneaza de la diverse societati agricole.

Nutreturi combinate74% din necesarul de nutreturi combinate va fi achizitionat de la Fabricile de Nutreturi

Combinate in schimbul productiei vegetale de porumb, grau comun, orz, secara si porumb siloz, iar diferenta

se va cumpara de la producatorii agricoli/Fabricile de Nutreturi Combinate din zona.

Medicatiavaccinurile si antibioticile se vor achizitiona de la furnizori specializati din zona.

Materialele pentru dezinfectia halei si echipamentele/dotarile personal hala se vor achizitiona de la furnizori

specializati din zona.

In vederea infiintarii culturilor de camp, solicitantul necesita seminte, ingrasaminte, pesticide si combustibili

pentru utilajele agricole.

Achizitia semintelor se va realiza de la producatori sau comercianti autorizati. In alegerea furnizorilor se va

tine cont de urmatoarele caracteristici ale semintelor:

Calitatea

Soiuri performante

Rezistenta la conditii de mediu, boli si daunatori

Adaptabilitatea la tipurile de sol

Rezistenta la frangere si cadere

Productivitate ridicata

In plus, este foarte importanta si relatia cu furnizorul, astfel incat vor fi luati in considerare si urmatorii factori:

Pret

Termene de livrare

Termene si modalitati de plata

POTENTIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI

Denumire furnizor de materiiprime / materiale auxiliare /

produse / serviciiAdresa

Produs furnizat si

cantitate

aproximativa

Valoare

aproximativa

-RON-

% dintotal

achizitii

[Furnizor ] [adresa furnizorului]Porci de 12-13 saptamaniin viu de 30 kg 600capete si 18.000 kg

144.000 45,84%

[Furnizor ] [adresa furnizorului]Paie pentru asternut6,72to

1.680 0,53%

[Furnizor ] [adresa furnizorului]

Nutreturi combinateachizitionate in schimbulproductiei vegetale132,80 to

(132.800) -42,27%

[Furnizor ] [adresa furnizorului]Nutreturi combinate27,64 to 27.640 8,80%

[Furnizor ] [adresa furnizorului] Antibiotice15 l 5.400 1,72%[Furnizor ] [adresa furnizorului] Vaccinuri3.000 doze 30.000 9,55%


26/101


Pagina 26/101

POTENTIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI

Denumire furnizor de materiiprime / materiale auxiliare /

produse / serviciiAdresa

Produs furnizat si

cantitate

aproximativa

Valoare

aproximativa

-RON-

% dintotal

achizitii

[Furnizor ] [adresa furnizorului]

Materiale dezinfectie hala

6 l 576 0,18%

[Furnizor ] [adresa furnizorului]Echipamente/dotaripersonal hala3 buc

300 0,10%

[Furnizor ] [adresa furnizorului]Utilitati energie electrica1.826 kwh

913 0,29%

[Furnizor ] [adresa furnizorului]Materii prime si materialeactivitati agricole

48.359 15,39%

[Furnizor ] [adresa furnizorului]Prestari lucrari agricoleterti

55.301 17,60%

Total 314.169 100,00%

Piata de desfacere

Produsele obtinute in cadrul fermei de crestere si ingrasare porci sunt:

porci grasi (110 kg/cap)

Marea majoritate a efectivelor de porci va fi vanduta catre abatoarele autorizate pentru a fi sacrificate, iar

restul efectivului va fi comercializat persoanelor fizice si/sau persoanelor juride ce activeaza in domeniul

agricol.

Dejectiile vor fi valorificate si utilizate ca ingrasamant natural prin imprastiere pe terenurile agricole detinute de

societate (pentru cultura de porumb siloz).

Produsele vegetale obtinute din ferma vor fi predate integral Fabricilor de Nutreturi Combinate in schimbul

retetelor de nutreturi combinate pentru hranirea porcilor.

Potentiali clienti:

POTENTIALII CLIENTI AI SOLICITANTULUI

Nr.crt Client (Denumire si adresa) Valoare - RON - % din vanzari

1 [denumire client si adresa] 409.728 80,00%

2 [denumire client si adresa] 102.432 20,00%

Total vanzari 512.160 100%

Analiza concurentei

Intrarea in Uniunea Europeana a provocat o mai mare concurenta intre producatori. Concurenta din parteacompaniilor europene a fortat fermierii romani sa fie mai eficienti si multe ferme au disparut. Productia a

scazut dramatic, crescand importurile.

De asemenea, intrarea in vigoare a noilor norme de bunastare a animalelor, incepand cu anul 2013, i-a

determinat si pe producatorii locali sa investeasca in sector.

Cele mai importante ferme de crestere a porcilor din Romania sunt:

Smithfield Ferme SRL - Smithfield Ferme S.R.L este o societate romaneasca, membra a companiei

Smithfield Foods, cel mai mare procesator si producator de carne de porc din lume.

Vegetal Trading SRL Braila: - Locul 1 in Top Profit Romania pentru domeniul 0146: Cresterea

porcinelor


27/101


Pagina 27/101

Nutricom SA:- Cu sediul in orasul Oltenita, judetul Calarasi, la doar 60 km de capitala, Bucuresti, este

unul dintre cei mai importanti producatori de nutreturi combinate din Romania. Compania detine ferme

si abatoare de pui si porci.

Cele mai importante ferme de cresterea a porcilor din zona __________ sunt :

_______________________________

_______________________________

_______________________________

Pentru producatorii autohtoni, problemele majore sunt legate de concurenta, in sensul in care sunt exercitate

doua tipuri de presiuni externe: una din partea importurilor, a caror influenta tinde sa aiba o importanta mai

insemnata, si alta din partea productiei provenite din gospodariile taranesti.

Principalii concurenti sunt:

Nr. crt. Firma Judet

1 [denumire concurent] [denumire judet]




Strategia de piata

Strategia de piata cuprinde totalitatea actiunilor sale ce au ca scop principal satisfacerea unei nevoi

identificate in piata. In paralel, activitatea sa trebuie sa fie profitabila pentru a permite dezvoltarea fermei si

extinderea activitatii.

Politica de produs

Pentru a putea sa faca fata rigorilor unei piete din ce in ce mai concurentiale, Intreprinderea are in vedere un

proiect de investitie major care sa permita obtinerea unor produse de calitate si in cantitati care sa ii permita

sa devina unul dintre cei mai mari furnizori regionali.

In ceea ce priveste avantajele fermei in comparatie cu fermele concurente, putem evidentia:

utilizarea unei tehnologii de ultima generatie pentru cresterea porcilor;

dotarea unitatii cu echipamente moderne in vederea ingrasarii porcilor in conditii corespunzatoare la

preturi avantajoase.

Politica de pret

Avand posibilitatea de a-si comercializa productia mai multor categorii de clienti, solicitantul poate practica o

plaja mai larga de preturi, asigurandu-si astfel o baza sigura de venituri. In cazul in care se pierde unul dintre

clienti, veniturile sale sunt asigurate de ceilalti clienti, din domenii de activitate independente.

Politica de pret prevede si acordarea de facilitati pentru clientii fideli. De exemplu, reduceri de pret pentru

cresterea cantitatii achizitionate, pentru cei care incheie un contract, stabilesc cantitatea dorita si achita un

avans inainte de infiintarea culturii, pentru cei care platesc produsele intr-un timp foarte scurt (1-3 zile),

termene de plata, etc.

Acordarea reducerilor de pret si facilitatilor in mod ocazional este o strategie menita sa fidelizeze clientii si sa

creeze relatii stabile, pe termen lung. Desi in procesul de vanzare conteaza mai multe aspecte (calitatea

produselor, timpul de livrare al comenzilor, seriozitatea, etc.), pretul joaca un rol important in decizia de

achizitie a clientilor.

Politica de distributi

studiu infiintare ferma porci

Documents