INDRUMARPEI{TRU DUHOVI{ICI

Lucrare alcituitd de

PT. EUGEN DAGOI

SaFtg

p/nr[ilEn

GALATI,2019

l

BIBLIOGRAFIE

vilo de la Govora, 1640, Editura Academiei Romdne (Pravilaiscriceascl numitd cea Mic5, tiplritl rnai intdiu la 1640, in Mlndstireaiovora...), Bucuregti, 1884.

t,iler dc lct Tdrgovisre (indreptarea Legii, 1652), Ed. Academiei R.P.R.,lucurc;ti, 1962.

.). I)nrn, Canoanele. Text Si interpretare, vol. I-II, Bucureqti,l933-1935.rrol. Victor Pop escu, C dldrcd c anonic d, in B.O.R., 19 56, nr. 6 -7, p. 569 -623.

rrol. dr. Dumitru Stdniloae, Teologia dogmoticd ortodoxd, vol. 3, Ed.lstitutului Biblic gi de Misiune Ortodoxi, Bucuregti, 1978.tl icod i m A ghioritu l, C ar t e fo ar t e fol o s it o ar e de sufle t, Ed. Mitropol ieiianatului, Timigoara, 1986.

CUPRINS

MEsura duhovniccasctr intre iconomie gi acrivie ........5

inviJdturi cdtre preotul ce urmeazi sd fie fdcut duhovnic,

cum si inve{e fdrd sfiali pe cei ce vin cdtre ddnsul ............5

intrebdri cu caracter general pentru adul{i. ....................... l8intrebhri pentru birbaJi..................... ...........60

intrebdri pentru femei. ..........75

intrebdri pentru copii.. ...........86

z\nexe ................98Canonul 102 Trulan ...............98

Canonul 4 (indrumare pentru duhovnici).............. ......"....gg

Schema dimirrudrii canonisirii (dup6 Molitfelnic)................................ 100

Mic dicfionar de termeni................. ...... l0lBreviar canonic .................123Bibliografie ...".126

rrol. dr. Ene Braniqte, Liturgica speciald,Ed.

'lisiune Ortodoxd, Bucureqti, 1980.

los. lcranichie B[lan, Convorbiri duhovniceSti,

omanului gi Hugilor, 1988.

id. prof. dr. Ioan N. Floca, Drept canonic ortodox, Ed. Institutului;iblic qi de Misiune Ortodoxd, vol. I gi II, Bucuregti, 1990.

id. prof. dr. IoanN. Floca, Canoanele Bisericii Ortodoxe, Sibiu, 1992.

irn. loanichie Bdlan, Convorbiri duhovnicesti, vol.I, ed. a II-a, Ed.piscopie i Romanului li Hulilor, 1993.

'iu.lid.lnstitutului Biblic Ai de Misiune Ortodoxd, Bucuregti, 2008.l'ctrc Vi nti I escu, Spove dania Si duhovnicia, Ed. Episcopiei Ortodoxec Alba Iulia, 1995.

iltitura de credinld creStind ortodoxd, Ed. ,,Trinitas", Iagi,l996.rn. Nicodirn Sachelarie, Provila bisericeascd, ed. a III-a, Parohia'alca Plopului, 1999.

lnstitutului Biblic Ai de

vol. II, Ed. Episcopiei

r27

MASURADUHo\ ITcEASCAiNrnn rcoNoMIE $r ACRrvrE

in vremurile pe care le trdim, cu provocdrile sub povara cdrorase agazd unii din semenii noqtri, fbrd prea mult discemdm6nt, mullicregtini devin congtienfi de gravitatea gi consecinlele pdcatelorpe care le sivdrqesc. Glasul lSuntric ii indeamnd astfel, presant,cdtre scaunul duhovnicului, dorind o spovedanie completd (,,dupdcarte", potrivit unei expresii larg rispdndite) qi solicitdnd un canonde pocdinld. Preotul duhovnic, in exercitarea ministeriului SfinteiSpovedanii constatd insd, in paralel cu realitatea mentionatd mai sus,cd se inmullesc rdndurile cregtinilor care sdvdrqesc picate grave gi

foarte grave gi cd destul de mulli fii duhovnicegti ignord posibilitateaabsolvirii de pdcate prin mdrturisire. Mai mult, presiunea societdfiisecularizate qi a indemnurilor mediatice de a trdi intr-o libertateabsolutd, permisivd oricdror manifestdri impotriva normelortradilionale de viefuire, cdderea incongtientd in materialitate,reinventarea normalitdfii, bruiajul sistematic al scalei axiologicedupd care s-au ghidat inaintagii, sunt eforturi susfinute spre oredesenare a lumii qi a existenfei acesteia. Misiunea duhovniculuide a cduta pe cei pierduli, devine gi mai grea atunci cdnd este nevoitsd gdseascd solufii pentru indreptarea penitentilor, operdnd pe de

l. ',Se

cuvine voui, pirin{ilor duhovnici, si nu v[ lenevifi, nici si agtepta{i ca picitogiide la sine si se intoarci la pociinfi; ci mai ales voi si umblafi, ciutdnd gi cercetdndpe cel picitos gi in tot chipul siJ atrageli, ca, smulgindu-l din niravurile lui celegregite, sd-l aducefi citre Dumnezeu".Invdldturd despre spovedanie, in ,,Molitfelnic",Editura Institutului Biblic ai de Misiune Ortodoxi, Bucuregti, 2013,p.58.

ISBN: 978-973- I 914-34-3

o parte cu experienta de doud milenii a Bisericii, condensatd inprescripJiile canonice al cdror volum este imposibil de memorat, darcare confin epitimii variate pentru cele mai multe dintre pdcatele ce

le poate sdvdrgi un om, iar pe de alt6 parte incerc6nd o adaptare - de

lacazlacaz - a prevederilor canonice la condifiile qi realitdlile vieliisociale curente pentru a cdqtiga la mdntuire pe omul modern.

Duhovnicul este nevoit sd penduleze permanent intre aplicareacu acrivie a canoanelor, intrucdt ele nefiind abrogate ori amendate de

Biserica Ortodoxd, chiar dacd unele par a fi cdzute in desuetudine,rdmdn valabile qi intre apelarea la principiul iconomiei canonice,care presupune insi nu mdsuri arbitrare ori superficiale, oi chibzuintdindelungatd gi o diminuare a epitimiilor dacd sunt indeplinite anumitereguli gi sunt create premisele care evitd rdnirea legilor bisericeqti.

La pocdinti sunt chemaJi tofi oamenii qi, potenlial, tuturor lise acordd iertarea. Astfel, potrivit canonului 2 al Sinodului de laLaodiceea, ,,cei ce au pdcdtuit tn felurite greSeli Si au stdruit tnrugdciunea mdrturisirii Si pocdinlei Si s-au tntors desdvdrSit de lardutdyi, unii ca aceStia, dupd ce li s-a dat vreme de pocdinyd, potrivitmdsurii greselii, sd se primeascd tn comuniune pentru tndurdrile Sibundtatea lui DumnezeLt"2,

Duhovnicul are datoria de a primi pe tofi la spovedanie, indiferentde mulfimea sau gravitatea pdcatelor sdvArgite; in caz contrar este

pasibil de caterisire, dupd cum s-a stabilit in canonul 52 Apostolic:,J)acd vreun episcop sau preot nu primeSte pe cel ce se intoarce de

la pdcat, ci tl tndepdrteazd (tl respinge), sd se cateriseascd, pentru cd

2. Arhid. prof, dr. IoanSibiu, 1992, p.216.

N. Floca, Canoanele Bisericii Ortodoxe, note 9i comentarii,

rrtc cu cxpcricnta de doud milenii a Bisericii, condensatd inrcrip[iilc canonicc al cdror volum este imposibil de mernorat, dar.r corr[in cpitimii variate pentru cele mai multe dintre pdcatele ce

oirlc si-rviir;;i un om, iar pe de altd parte incercdnd o adaptare - de

a't,l'a car, - a prcvcderilor canonice la conditiile gi realitdlile vieliiilrlc curcntc pontru a cAgtiga la mdntuire pe omul modern.

l)ulrovrrict"tl oste nevoit sd penduleze permanent intre aplicarearcrivic a canottnclor, intrucdt ele nefiind abrogate ori amendate de

.r'icir Ortocloxd, chiar dacd unele par afi cdzute in desuetudine,

iirr valabilc Ai intre apelarea la principiul iconomiei canonice,) I)rcsr.rpur.r0 irrsi nu mdsuri arbitrare ori superficiale, ci chibzuin{d: I r r n ga tir q i o cl i ni inuare a epitimiilor dacd sunt indeplinite anumiterli ;i sunt crcatc premisele care evitd rdnirea legilor bisericeqti.l,ir pocirin{it sunt chema}i toti oamenii gi, potenJial, tuturor li

rcortlir icrtaroat. Astfel, potrivit canonului 2 al Sinodului de latlicccir, ,,c'ci cc au pdcdtuit in felurite greSeli Si au stdruit tn'it'itrttt'tt tndrlttrisirii Si pocdinlei Si s-au tntors desdvdrSit de lar it (i , tr n i i ctr uceStia, dupd ce li s-a dat vreme de pocdinld, potrivit'trt'ii gt't',yt'lii, sit se primeascd in comuniune pentru tndurdrile Si

it I t t I t'tt I t t i I )u mnezeu",.

I )rrlrovnicul arc datoria de a primi pe tofi la spovedanie, indiferentrrrrllirrrcir saLt gravitatea pdcatelor sdvArqite; in caz contrar este

bil rlc cirtct'isirc, dupd cum s-a stabilit in canonul 52 Apostolic:

'<'ii t'tt'ttn tlti;;1:1lp sau preot nu primeste pe cel ce se intoorce de

irt'trl, t'i il itnlcluirtcazd (il respinge), sd se cateriseascd, pentru cd

rlu,l. lrrol. tlr'. l<tiur N. lrlocir, Canoanele Bisericii Ortodoxe, note gi comentarii,Iri11, | ()().1, p.,ll(r.

mdhneSte pe Hristos, Cel ce a zis: <Bucurie se face in cer pentru unpdcdtos care se pocdieSte> (Luca 15,7)*'.

Atitudinea duhovnicului vizavi de penitent trebuie sd fie cea adragostei care covdrgegte toate, pentru a da curaj gi incredere spre omdrturisire sincerd qi completd gi a nu crea temeri creqtinului care areo mare sensibilitate in ceea ce privegte dezgolirea qi recunoa$tereapropriilor fapte. De aceea, Molitfelnicul povS{uiegte pe duhovnics6-l primeascd pe penitentul dispus la pocdin{d, cu dragoste, intrucdt,,scopul Bisericii este de a tndemna Si a atrage pe toli cdtre Dumnezeucu dragostea tnvdtrdturii celei bune, /drd a ldsa pe nimeni intristat"a.Totodatd i se cere preotului sd nu se mire de mdrimea sau mullimeapdcatelor spovedite qi nici sd se infricogeze, pentru a nu descuraja pecregtinul aflat sub epitrahil, determindndu-l sd-gi ascundd p6cateleori sd cadd in deznddejde. Ci cu fafa blflndi sd-i zici celui pe careil mdrturiseqte ,,cd tn orice fel de pdcat arfi cdzut, mdrturisindu-l Sipdrdsindu-l Si plinindu-Si canonul, Dumnezeu tl iartd"s.

In momentul de fald institu{ia duhovnicului - vorbind la modulgeneral - se confrunti cu doud direclii: una a rigorismului canonicexcesiv, practicat indeosebi de duhovnici din rdndul monahilorgi alta a iconomiei canonice duse la extrem, care se intdlneqtein rdndul unor duhovnici dintre preotii de mir. Neindoielnic,qi una, qi cealaltd din cele doui categorii au exceptiile lor. Deasemenea, pentru fiecare din cele doul atitudini sau practici segdsesc argumente pertinente. Pendularea intre cele doud extremeprovoacd de cele mai multe ori confuzii gi deruteazd sufletegte

3. Ibidem,p.35.4. Molitfelnic, ed. cit., p. 59.5. Ibidem,p.6t.

pe credincioqi crednd, pe alocuri, idiosincrasii in ambele tabere

de duhovnici.

,,Iconomigtii" acuzd pe acriviqti de rigorism ignar, in raport cu

realitdlile vielii cotidiene, iar,,acriviqtii" le reproqeaz6 duhovnicilor

,,de mir" practicarea unui nejustificat laxism canonic. Se gtie insd

cd orice extremi violenteazd libertatea 9i viata omului. De aceea,

Biserica a avut grijd intotdeauna sd propund qi o cale de mijloc,proceddnd insd cu mult discerndmdnt. intr-o perioadd de acutd crizd

morald, cdnd pervertirile au devenit curente gi tind a fi asimilate

unei stdri normale, se impune apelarea cu tact qi de la caz la caz,

la rigurozitatea canonicd, singurul gest capabil de a reaqeza viata

pe pozilii sdndtoase gi stabile gi de a asana moral o societate care

iqi diminueazi gansele de mdntuire, deoarece lolereazd', adesea

inconqtient, pdcatul. De fapt, canoanele par a fi riguroase doar inraport cu starea anormald de vietuire vicioasd in care ne afl6m qi pe

care o legitimdm drept viatd fireascd. Canonisirea rigoristd trebuie

insd conjugatd, pentru a avea efectul scontat, cu o conqtientizarc

a penitentului asupra stdrii sale, din perspectivd teologicd, dar qi

cu insuflarea nddejdii cd duhovnicul ii poate iconomisi greutatea

epitimiei, in cazulin care acesta acceptd 9i respectd medicamerfta[ia

sufleteascd prescrisS.

Lecturdnd literatura canonicS, realizezi cd Biserica a avut grijd

sd observe intreg comportamentul omului. Nu s-ajenat - din dorinla

de a eradica pdcatul - de aspectele cele mai josnice ale vielii, nici

de abisalele cdderi pe carE le pot experia, din lipsd de trezvie, unii

creqtini; nu s-a delimitat iresponsabil de starea comatoasd a sufletului

celor care gi-au pierdut, temporar, busola transcendentului, ajungdnd

intr-o decrepitudine spiritualS, aparent fErd solufie; n-a ttatat

aspectele penitenlei cu patimd sau cu prejudecdfi. A radiografiat

---r' ,rlocuri, idiosincrasii in ambele tabere^..A

f,a'

fitft{g66oolru'r

i,,-,.,.] , acriviqti de rigorism ignar, in raport cu"',m,,il,,,f

1||j

p,'4,,rcriv i 9t ii " le repro geaza a$rovf

1 to1

,,,ii"l,6idienfr'rqustificat laxism canonic. Se qtie insd

,-l.lllll*u'llll'." libertatea qi viala omului. De aceea,

i-ll5u'ol*r1ru*a sd propund gi o cale de mijloc,

il-l*',;u tt"tn"mdnt. intr-o perioadd de acutd crizd

ttrmtYrrrrilaisjr drvenit curente qi tind a fi asimilate

l]ll'lir*nl''' n,,1s

1pelmea cu tact pi de la caz la caz,

luili{fr,se i,"11""'l gest capabil'de a reagezavia\a

ywrutllIronici't".i de a asana moral o societate care

:Y,u,oo,,u'*,,'ttruire, deoarece tolerea zd, adesea

il|ilil-J't'{lu,,pt:*:u""1". par a n riguroase doar in

'-'-'pilrl uo',19viepire vicioas[ in care ne afl6m gi pe''." ",*tt''tt, Oteascd. Canonisirea rigoristd trebuietuutuLw*aroilliffea

efectul scontat, cu o conqtientizare.'!rr$'j,entilJ01,sale,

din perspectivd teologicd, dar gi

iiilq{f,'*rastirj,6unicul ii poate iconomisi greutatea

:{rrrlrru',fdqjdii

(a "

,sta 1cceptd g i resp ectd medicam e ntaliaLu tilllllttir",1

ill cato il,

lfiltns fiNu'' *

,i*..,,,,,cth[' .,^nonic6, realizezi cd Biserica a avut griji

"')..hlirr0ilro,,,'entul omului. Nu s-a jenat - din dorinta

,,fl)fi,gco1ljf;pectele cele mai josnice ale vie{ii, nici

;:],;**tt,'. ,,pot experia, din lipsd de trezvie, unii

; 11ii,6cri !0 c1',,nonsabil de starea comatoasd a sufl etului

-,Tilft q:lir':y,T::11:TYi*::tl:',-"':'.:ilj.1""'lu,prild,'o''01", aparent fbrd solufie; n-a tratatlflllNill|l''",r"^ (flj|1'

"-ti,{tfj[,,i/-'

sau cu prejudecdti' A radiogtafiat

Igrn':"' 8

exact situaliile culpabile gi, prin consens ecleziastic, prin filtrulScripturii gi prin normele cutumiare acceptate unanim, a oferitsolutii de indreptare.

Iscusinfa unui duhovnic nu se vddeqte in asprimea cu care

canoniseqte, nici in oprirea indelungatd de la Sfdnta impdrtdganie,

ci in capacitateasa de a face sufletul sd se deschidd, 9i in prescrierea

terapiei spirituale celei mai adecvate penitentului. Sfdntul Vasile

cel Mare, in canonul 84, cere ,,sd se cerceteze roadele pocdinlei;

cdci, negreSit, nu dupd timpul de penitenld le iudecdm pe unele ca

acestea (adicd pdcatele - n. ns), ci linem seama de felul pocdinlei" -

in acelaqi canon, despre cei ce refuzd pocdin{a 9i nu primesc viata

cea dupd Evanghelie, Marele Vasile spune cd,,nu avem nici o cauzd

comund cLt ei"u.Fatd de unii ca acegtia, insd, potrivit canonului 85 al Sf. Vasile

cel Mare, suntem datori ,,sd ne rugdm ca sd-i cdstigdm pe ei Si

sd-i scoatem din cursa diavolului; iar de nu vom putea sd facemeceasta, sd ne sdrguim a mdntui mdcar sufletele noastre de veSnica

osdndd"'.Tot in legdturd cu ideile menfionate mai sus, precum gi cu

pdrerea qi practica pe alocuri cd un timp indelungat de oprire de la

Sf6nta impdrtdganie ar vindeca patimile, Sfdntul Grigorie de Nissa,

in canonul 8, spune: ,,Pretutindeni tnsd, tnprivinlafelului pdcatului,

lnainte de toate se cuvine a line seama defelul dispozi[iei sufleteSti a

celui ce se vindecd gi si nu se creadfl ci timpul este suficient spre

vindecare (c5ci, care vindecare se face in timp?)' ci de intenfiacelui ce se vindec[ pe sine prin credin{5" (subl. ns.)'.

Arhid. prof. dr. Ioan N. Floca, op. cit., p.387.Ibidem.Ibidem,p.4I3.

6.

7.

8.

Asemenea, canonul 3 al Sf. Ioan Postitorul men{ioneazd: ,,Noiam socotit cd tn privinla celor care se pocdiesc cu adevdrat Si cusdrguinld iSi chinuiesc trupul cu disciplind asprd Si cu tnyelepciunetsi schimbd viala contrabalansdnd rdutatea anterioard dupd mdsuratnfrdngerii, sd mdsurdm Si scurtarea timpului de pocdtnld"s.

$i Sfbntul Vasile cel Mare ne incredinleazdcd duhovnicul poatemicgora timpul de pocdintd: ,,Dacd oricare dintre cei ce au fost inpdcatele menlionate mai tnainte (in canoanele 5I-73 - n. ns.) se vaface sdrguitor mdrturisindu-se, tn acest caz, dacd acela, cdruia prtniubirea de oameni a lui Dumnezeu i s-a tncredinlat puterea de a legaqi a dezlega, vdzdnd covdrSirea mdrturisirii celui ce a pdcdtuit, s-arface mai bldnd tntru a micsora timpul epitimiilor, nu este vrednicde osdndire; fiindcd examinarea Scripturilor ne face cunoscut cdcei ce cu mai mare durere se mdrturisesc, degrabd ajung la iubireade oameni a lui Dumnezeu",o. ParticularizAnd-pentru a oferi doarun exemplu din multele care existd - canonul 1 al Sinodului dinLaodiceea specificd: ,lm hotdrdt, potrivit canonului bisericesc, cacelor ce liber Si legiuit s-au tmpreunat prin nunta a doua, Si nu s-aucdsdtorit clandestin, dupd ce a trecut un timp sct,rt, pe care l-aupetrecut fn rugdciuni Si posturi, dupd iertare trebuie sd li se deaimpdrtdsania "". Tot astfel, ,,pentru cei ce cad tn mai multe nunlieste invederat timpul hotdrdt pentru penitenld, dar intoarcerea Sicredinla lor le scurteazd timpul penitenyei"tz.

Puterea duhovnicului in scaunul mdrturisirii este uriaqd;asemenea este insd gi responsabilitatea fa16 de sufletul penitentului.

9.Ibidem,p.435.10. Ibidem, p. 383, canonulT4.ll. Ibidem, p.216.12. Ibidem, p. 195, canonul 3 al Sinodului din Neocezareea.

10

h'lrlll I al Sf. Ioan Postitorul menfioneaz d: ,,Noi

\1r),"[l', rt|o, care se pocdiesc cu adevdrat si cu

tt,'ttltul cu disciplind asprd qi cu tnlelepciune

ry,;iil:l:,i;;:#;:,;:::;:!:;:;':,":;;:!;;':::

ffi ull;'i;:''-';;:'!:,:],7;:;:"::',;::::;::::::t

Biserica a descdrcat, cu bund qtiinfd, in sarcina preotului duhovnic

libertatea de analizd, qi judecatd, jalon6ndu-i insi reperele care-l

feresc pe iconomul Sfintei Taine a Spovedaniei de excese, aproximdri

sau erori. Dintru inceput, duhovnicul este avettizat de alcdtuitorii

Molitfelnicului:,lfard de canoanete sfin\ilor pdrinli sd nu tngreuiezi, nici sd

uqurezi pe cineva, ca sd nu te faci pe tine pdrtaq la pdcate strdine...

cdci nimeni nu se poate socoti pe sine mai invd\at, nici mai tnlelept si

nici cu mai multd luare aminte spre aceasta decdt Sfintrii Pdrintri"tt.

Experienta canonicd pe care SfinJii PSrinti au transmis-o urmaqilor

ac\ioneazd, ca o pavdzd, asupra duhovnicului impotriva oricdror

devieri de practicd qi-l ajutd sd nu aprecieze subiectiv stdrile de pdcat

gi imprejurarile s6v6rqirii pdcatului. AceastS experienta se revarsd

benefic qi asupra penitentului care nu va fi impovirat cu canoane

dificil de ?mplinit gi nefolositoare, dar nici nu va fi pus in situalia de

abagateliza eficienfa unor epitimii in actul pocdintei.

Este limpede c6 duhovnicului i s-a oferit o mare larghele de

apreciere q i canoni s ire, in ciuda fap tultti cd,,or i c d t d pr e gdt ir e ar av e a,

nu poate pdtrunde Si aprecia toate ascunzisurile faptelor trecute Si

viitoare ale penitentului"'0. Bine cunoscutul canon I02 al Sinodului

Trulan (V-\/| Ecumenic), nelipsit din orice lucrare care se referd la

institufia duhovnicului gi la Taina Sfintei Spovedanii, accentueazd:

,,Se cade ca cei ce au primit de la Dumnezeu puterea de a lega Si

a dezlega sd cerceteze felul (cctlitatea) pdcatului qi aplicarea spre

tntoarcere a celui ce a pdcdtuit Si astfel sd aducd bolii vindecarea

13. Molitfelnic, ed. cit.,p.59.14. Ierom. Nicodim Sachelarie, Pravila bisericeascd, ed. a III-a, Parohia valea

Plopului, 1999, p. 61, cap. 250.

potrivitd, ce nu cumve, folosindu-le pe amdndoudfdrd mdsurd, sdgregeascd in privinla izbdvirii celui tncdrcat (suferind) ,,,'.

Puterea de a aprecia asupra epitimiei prescrise i se int6regteduhovnicului qi prin canonul 30 al Sf. Nichifor Mdrturisitorul:,,Dacd un laic cu voia sa tsi va mdrturisi pdcatele sale, duhovniculpoate sd procedeze dupd chibzuinla sa'0,u.

una dintre dilemele pe care preotul trebuie sd re rezolve in chipfericit este in legiturd cu atitudinea unor cregtini care au propriilepdreri despre gravitatea pdcatului gi metodele de a scrpa de patimi.Aga, de exemplu, unii considefi. cd faptele pe care scriptura nu lemenJioneazd explicit ca vinov[fii nu trebuie catalogate de Bisericddrept pdcate, ba chiar ar trebui ingdduite ori scoase de sub canonisire.Astfel, mulli bdrbati qi femei se mird c6 duhovnicul socotegtefumatul ca pdcat, el nefiind menlionat in scripturd 9i in literaturacanonicd. Iatd insd rdspunsul pe care Sfdntul Vasile cel Mare il ofer6la o astfel de chestiune care era pusd, fireqte, in vremea sa: ,,Darcdte feluri de necurate potimi a ndscocit tnvdsdtura demonilo4pe care tnsd dumnezeiasca scripturd le trece sub tdcere, nevrdndsd spurce demnitatea sa cu numirile celor rusinoase si pe celenecurate le-a amintit cu numiri generale, precum zice si ApostolulPavel: <Iar desfrdnarea si toatd necurdtria nici sd nu se numeascdtntre voi, precum se cuvine sfintrilorr (Efeseni 5,3), tnleregdndu-sesub numirea de necurdtrie, faptele cele de rusine are bdrbatrilor sifemeilox Astfel cd tdcerea scripturii cu nici un chip nu asigurdcelor dedali pldcierilor libertatea de fdptuire "n.

15' Arhid. prof. dr. Ioan N. Floca, op. cit., p. 160. vezi textul complet al canonului102 la p. 98 a acestei lucriri.

16. Ibidem,p.459.17. Ibidem, p. 389, canonul 87.

i,ilit, t:rt nu cumv(t, folosindu-le pe amandoudfdrd mdsurd, sd((t:;(d in privin[a izbdvirii celui tncdrcat (suferind),,,'.l'rrlcrca clc a aprecia asupra epitimiei prescrise i se intdregtervrricului qi prin canonul 30 al sf. Nichifor Mdrturisitorul:t'it rtn luic' ctl voia sa tsi va mdrturisi pdcatele sale, rluhovnicult' :;ti ltrrtt:ctleze dupd chibzuinla se,,tu.Ilur rlirrtrc clilemele pe care preotul trebuie sd le rezolve in chipil t:s(c in lcgdturd cu atitudinea unor creqtini care au propriileri rlcsprc gravitatea pdcatului gi metodere de a scdpa de patimi.tlc cxcrnplu, unii considerd cd faptele pe care Scriptura nu le

;i,rrcazir cxplicit ca vinovdfii nu trebuie catalogate de Bisericdt pi'rcatc, ba chiar ar trebui ingdduite ori scoase de sub canonisire.:1, r.Lrlli bdrbafi qi femei se mir[ cd duhovnicul socoteqterlul ca 1'ricat, el nefiind mentionat in scripturd gi in literaturanici. latii insd rdspunsul pe care Sf6ntul vasile cel Mare il oferdrrsllcl do chestiune care era pusi, firegte, in vremea sa: ,,DarIt'lrrri rle necurate patimi a ndscocit tnvdldtura clemonilor,tt'c itt,-ti clumnezeiasca scripturd le trece sub tdcere, nevrdnd,rtrt'a dcmnitatea sq cu numirile celor ruSinoase ,si pe celettlc lc-cr amintit cu numiri generale, precum zice si Apostolull, <ltrr"dcsfrdnarea si toatd necurdtria nici sd nu se numeascdvtti, precum se cuvine sfinlilor> (Efeseni 5,3),tnlelegdndu_se'untit't:tt de necurdyie, faptele cele de rusine ale bdrbalilor siItr Asl/bl cd tdcerea Scripturii cu nici un chip nu asigurdt lufu | i pldcerilor libertatea de fdptuire,,n.

lrirl lrr.l. rlr. Ioan N. Floca, op. cit., p. 160. vezi textul complet al canonuluilrr p. ()fl ir accstci lucriri.tlrttr , lt. 4't9.

, lr r t t, 1'..]u9, canonul 87.

O altd problemd tratatd neunitar in practicd de cdtre duhovniciide mir se referd la alegerea epitimiei in cazul in care pentru acelagi

pdcat sunt prevdzute canoane diferite. Se poate aplica oare canonulcel mai ugor, cel mai greu sau, dacd exist6, un altul de mijloc?Potrivit cutumei acceptate de Bisericd de-a lungul vremii, in cazul

in care se prevdd epitimii diferite pentru acelagi pdcat,,,se aplicd cea

mai ugoard canonisire"''.{< {< {<

indrumar pentru duhovnici s-a ndscut nu din dorin{a de ada leclii, ci a izvorilt dintr-o imperioasi necesitate de a pune la

indemAna duhovnicilor, in general a celor tineri, un instrument

eficace de orientare qi indrumare in exercitarea ministeriului Sfintei

Spovedanii. Prevederile canonice sunt copleqitoare ca volum,duhovnicul nu le poate memora integral qi este predispus cel mai

adesea la aproximdri in ceea ce priveqte canonisirea. Apoi, rnultiduhovnici nu dispun de literatura canonicd, dogmatici qi liturgicdadecvatS, iar dacd ar avea-o, consultarea ei in timpul spovedaniei este

incomodSgi, practic, imposibilS. Pe de altdparte, trebuie sSobservdm

cd in ultima perioadd a apdrut o serie intreagd de publicafii de tipghid pentru spovedania creqtinilor, care cuprind destule prescripfii,indeosebi marcdnd latura rigoristd a epitimiilor, care nu-gi gdsesc

suport in legislatia canonicd gi nici in practica veche a Bisericii'n;

18. Pr. C. Dron, Canoanele Bisericii Ortodoxe, vol II, Bucuregti, 1932, p. 359.

19. Aga, depildi,lucrarea diaconului Gheorgh eB|}ruf,Pelerinulromhn,carea cunoscut maimulte edilii, confine o serie de confuzii qi inexactitlli care provin, probabil, gi din lipsa de

experien{d a autorului care nu este duhormic. Pentru exemplificirile de mai j os am folosit

edi$a a III-a a lucririi apirute la Oradea, in L992. ,,Cine mdndnd Miercurea Si Vinerea

de dulce nu se poate impdrtdsi 3 ani, dupd Canoanele Apostolice Si ale Sfinlilor Pdnnti" (p.

35).,,CinenuposteSteMiercurileSiVineriledepestean,4anioprire" (p.37,nr.18).Llsdndla o parte faphrl ci sunt prevdzute doud termene de oprire de la Sfrnta lmpartdganie, un

13

de asemenea, s-au editat lucrdri de specialitate, sau chestionare carodoresc sd vini in sprijinul penitenfilor pentru o c6t mai completdmdrfirrisirezo. cartea de fatd, prin structura ei, nu este un substitutal Molitfelnicului; de altfel, desele trimiteri la Motitfelnic, in cadrulaplicrrii epitimiilor, este de naturd sd inldture orice confuzie in acestsens. Am dorit insd, din rafiuni practice, si oferim duhovnicului olucrare utild, cu ajutorul cdreia sd-qi exercite cdt mai bine misiunea

singur canon - 69 Apostolic - se referi la postul de miercuri gi vineri, dar epitimiaprescrisi pentru laici este afurisirea. Dintre Sfin{ii Pirinli, numai Petru Alexandrinul serefer[laaceste zile depost (amintind doardepostul demiercuri givineriin canonul l5),frri si prescrie weo epitimie. ,,[]ciderea de voie, oprire 25 de ani,, (p.37).Aceastr epitimie nu se regisegte in nicio prescripfie canonicd (vezilucra-rea de fatd' p' 53-54). ,,Am cumpdrat, fotosit lucruri furate (nu ne mbntuimniciodatd)" (p. 45).De prisos si amintim ci o astfel de afirmafie categoricd estein contradic{ie cu Scriptura insigi gi cu invSldtura Bisericii pohivit ctrreia numaipdcatele impotriva Duhului sfant nu sunt iertate. or furtul, fie chiar de celesfinte, se canonisegte cu oprire de la Slhnta impirtrganie de la 40 de zile (canonul

. 4l al sf Ioan Postitorul) pnnn h sub 9 ani (canonul g al sf. Grigorie al Nissei).Ne oprim aici cu exemplificdrile, degi am putea umple pagini intregi de exprimdridiletante, cu otservafia ci astfel de lucrdri fac mari deserviticlerului, credinciogilor giBisericii, in general. Cu privire la bogata ,,literaturd" in sprijinul spovedaniei gi regretatulpr. prof. dr. Nicolae D. Necula remarca: , Jn ultimavreme au apdrut cdr{i scrise de diversepersoane mai pulin autorizate, care se pretind ghiduri pentru mdrtuisirea pdcatelor Si inmre abundd intrebdrile decente sau mai pulin decente, refeitoare la modul in care sepoate sdvdrSi pdcatul. Fdrd indoiald cd ele au o oarecare utilitate, mai ales cd aceastdTaind a fost foarte mult neglijatd, dar unele din ele sunt exagerate, indecente, absurdeSi mai degrabd incitatoare ln sdvdrSirea pdcatului, trezind cuhozitdli, in special pentrucei tineri. Ele sunt izvorhte dintr-o concE{ie mai pulin corectd deEre viafa si ^idrt

d,a trdi al credinciogilor obisnuili, care se deosebac de vieluitorii dii mdndsilrt\ Citat dinlucrarea autorului sus-numit, Tradiyie ;i innoire in slujirea liturgiad,Editura EpiscopieiDunirii de ]os, Galafi, I996,p.170-t7t.

20. A se vedea, de exemplu, Pr. Dr. Eugen |urca, chestionar de spovedanie pentruadulSi, adoles cen{i Si copii, Cr aiova-Bucuregti, 2006, 40 p.

I4