ROMANIA CONTEMPORANADE LA 1904 LA 1930

SUPT TREI REGIISTORIE A UNEI LUPTE PENTRUUN IDEAL MORAL SI NATIONAL

DE

N. IORGA

Editia a II-a

BLICURETI1932.

-

.

CARMA I

FACTORII

I.

SOCIETATEA VECHE

1 REGELE

Pe la 1904 o mare Domnie de prestigiu se apropiade sfirsit.

Minden. Domnia lui Carol Liu avuse in vedere Ina-inte de toate autoritatea, marea autoritate a Suveranuluirare ori vdzut i prin urmare neincunjurat de iubireacare consolideazd o dinaatie. Sistemul nu-1 crease bite-meietorul ei, ci-1 imitase de la Napoleon al III-lea, care-stiuse a inlocui astfel insusirile geniale ale celui al ca-rui nume 11 purta i In puterea amintirii glorioasea cäruia .apatase autocratia. Clädiri pompoase, dru-muri noun, porturi, creatiuni bätätoare la ochi in do-mniul economice si, la ocasiile solemne, cu mes-tesug pregAtite, discursuri, fneute cu sau fdr n. ajutor,care impuneau prin forma lor literarn, severn, plinäde reminiscente istorice prin care se cduta a se pune inlegAturä cu noua stApinire intreg trecutul terii, in ceavea mai nobil si mai glorios.

Lipsia doar viata mondend prin care Impäratul fran--ces izbutise a cistiga, a retinea llngä dinsul si a fer-meca pe atitia din oamenii de samä caH servisern.-cindva causa liberalä, negina Elisabeta, romanticd iu-bitoare de singurntate, stäpinitn de visurile ei neinfri-nate, de o sensibilitate exageratä, si de o puternicd ima-

vietii

4 FACTORII

ginatie poetica, nu era sotia cu care un rege poatesa inaugureze acea viata de receptii strglucitoare, de ba-luri, de v1natori care ramine legata de numele fru.-moasei Impargtese Eugenia si care i-a pus la pi-cioare societatea cea mai strälucitoare a Franciei si aEuropei Intregi. Talentul ei literar firesc, real, de side o putere mijlocie, cerea singurgtatea Povestilor Pe-lesului", In care a incercat adaptarea la sufletul ei anaturii de munte, a basmelor si a legendelor noastre;valurile musicei li leganau inelancolia si un penelstingaciu de miniaturista incerca sä delimiteze o miga-loasä arta, cu totul strainä de traditiile noastre.

In schimb, personalitatea moralä a lui Carol I-iu me-rita, din partea. cui putea sä o 1i4eleaga si s'o pre.TMasa. Inteo societate de sus, compusä din boieri, camindiferenti la principii etice, si de parveniti pentrucari nu era nimic sfint pe lume, toatä recunoasterea si_respectul oel mai adinc. Nu i s'a cunoscut public nick,.legaturg, ceia ce, dupg. Domnia lui Cuza-Voda, trebuiasa fixeze un puternic contrast, si nimic n'a desemnatla o cariera deosebità sau la favoruri speciale bastar-zii cari i se atribuiau. Era in privinta aceasta in N.-rul lui o reputatie de asprime, pe care stia s'o cul.-live, oferind acciag perfecta deoenta, cu toate momen-tele durcroase Inteo casnicie care reunia doua tempera-mente cu totul deosebite: am ramas uimit and mi-a spuscindva 1nainte de un un bal sa vin si eu pentru ca. slutmulte cocoane frumoase". Lunile In care regina n'a foaIn targ, ducind supt ceruri albastre si pe apele min-giietoare ale Venetiei aspiratil neingaduite si sperm*Infrinte, au ramas acoperite de o taing pe care nimenin'ar fi indraznit s'o imprästie: intimplarea face cg.posed telegrgmele care se raportg. fa acest incident decare el a suferit asa de mult farg. a mgrturisi nhnii,nui; si, in timpul cind se gasia 1nsusi la Venetia, lap.Una cu ultimele resisteate ale unui suflet zdrobit, a-

SOCIETATF.A VECHE: I. REGELE 5

titudinea a rdmas aceiasi, de o rece hotdrire tdioasd, derefus al oricdrui sentiment de mild fall de el insusi.

In ultimii ani, cind suferinti fisice grozave Ii torturaurnimic nu aparea in afarà la acela care tinea sa pds-treze, in mice irnprejurare, regalitdtii atitudinea ei de ointangibild maiestate. In zilele de Zece Maiu, in care4plAcea sd admire precisiunea miscdrilor ostirii de lacare nu-si deslipia privirea ascutitä, nimeni nu-sidea samd in de ajuns, nici medicul devotat care-i in-grijia pätimirea, ce crispatie a ultimelor resurse tru-pesti ii trebuie acelui care, nemiscat pe calul de rdz-boiu, asista, nalpädit de amintiri glorioase, la defila-rea armatelor sale, vesnic intinerite. La botezul ulti-mului copil al printilor mostenitori, in fata vulgaruluifiu, de uriase proportii si -de rubicunda infdlisare, al luiWilhelm al II-lea, el mergea in fruntea tuturora, släbitpänd la suprimarea cdrnii pe fata intipdri Là de o sfor-tare eroicd, tirind greu piciorul, ca unul care voia sämoard ostas.

De staturd mijlocie, de o tinutà magistral stdpinitd,sobru In gesturi, mdsurat in cuvinte, capabil de a dao demnitate si felului insuficient in care poseda limbaromind si care la un altul ar fi pdrut ridicul, pd-trunzind, scormonind, panà in suflet cu ochii mici al-bastri foarte mobili ilngà linia de imperiald decisiunea nasului de vultur, omul care unia in el vechi datini deev mediu renan, mindria unei usoare descendente a-propiate de Napoleon, prin bunica sa Stefania Beau-harnais, infiatd de genialul Imparat, i un fel de ru-ralism romantic venit de la Muratii al cdror singe Iiavea tat6.1 sdu, era una din acele personalitati, maimull diii, vointa lor decit prin largul dar al lui Dum-nezeu, care pot sä domine i o lume asa de deosebitäde a sa cum era aceia a vechii Romdnii, careia nu-idädea decit ce voia, clad voia i cit voia. Ajunsese ase cIntAri spitereste o inflexiune de voace, un gest al

da-

6 FACTOR!'

lui, care stia cite degete sä dea la o audientd, cite sNle ridiee la chipiu In räspunsul la un salut, cui i Ince 1mprejurare sd-i facd neasamanata cinste de a-Ipofti sä sada, atunci, and, de obiceiu, el sta insusi Inpicioare, sprijinind doar, In anii de batrIneta, pe unscaun genunchiul säu obosit.

In astfel de conditii se Intareste credinta cuiva In-tr'o misiune. Si Suveranii acelui timp, venind In. taralor de care fuseserd despdrtiti, sau cautindu-si aiu-rea un cImp de activitate, la popoare care Ii chema-sera, erau obisnuiti a crede In astfel de misiuni, careune ori se ispräviau iragic tocmai din credinta abso-lutä tie care n aveau cd ei, i numai ei, shit datorifall de ei Insisi a Indeplini o datorie. Asa Maxhni-lian de Austria In Mexic. Niciodata cugetarea lui Carol

n'a iesit din cercul strict al acestor convingeri.Pentru dinsul Romania fusese o taxa. Inapoiatd careavusese nevoie de un salvator. In notele sale, redactatepe urmä de intima reginei, Mite Kremnitz, si de un pro-fesor german., 1i pläcuse sä noteze c la sosirea sa afost uimit de aspectul extrem de simplu al frumoaseicurti boieresti a In! Dinicu Golescu, addugind i mlas-tina din fatä, In care, Intre locuinti bine mgrijite ale u-nei mIndre boierimi, crescute In Franta lucru pecare luità a-1 spune baldeiau porcii. Suzeranitateaturceasca se presinta in mintea cuceritorului Indepen-dentei, a sefului de caste ca deosebit de umilitoare. Ur-mind cu degetul pasagiile din cartea lui Pierre dela Gorce, autorul Istoriei celui de al doilea Imperiu,in care era vorba de dinsul gre5ind numele au-torului, nu se inuoia, el, un rege, s'o recunoascd, 0imi spunea ce deosebire mare e Intre zilele lui si a-celea, pline de umilintr, ale lui Stirbei-Voda, caruia Iirecunostea numai o loaialitate fata de dinsul, pe care-cu minie o insemna absentd la Vodd-Bibescudata. Ii pla.cea sä puie In. contrast miseriile perso-

I-iu

se

si,

si, altA

,

SOCIETATEA VECHE: 1. REGELE 7

nale ale unui Alexandru Obrenovici cu ceia ce pen-tru Romini a Insemnat el Insusi. Orice raspuns franc,curagios, ca acela cu care, In ambele casuri, m'am cre-zut dator, 11 supgra fära s'o spuie. Nu iubia, din a-cest motiv, pe P. P. Carp, care mergea pan1 la cru-zime pentru a schita o atitudine de independentt sfi-dätoare, si o provocare de iuncar, gata de bataie, de lacare, cind Ii spusese: Ce bine e clnd o tarä are unSuveran, inteligent", Isi auzise: Nu, Maiestate, ci o di-nastie e In adevgr Intemeiata numai cind poate respectape un rege prost". Intre lntepeneala pe care o dä a-ceastà credinta misionar g. o vulgar g. vanitate slut a-samanari care singure se observä de aceia cari to-

nu stiau ca, la regimentul din Berlin, cdruia-i a-partinuse Karl Eitel Zephyrin, i se zicea Karl der Eitle,Vanitosul".

Stlipinirile de prestigiu Insä, totdeauna prea multocupate cu artistica potrivire i presintare a ama-nuntului, cu mdiastra regisare a spectacolului, cu do-ritul räsunet In opinia -publica a terii si cii o bunäreputatie In. strainatate Carol I-iu Indemna si In-curaja la straini tot ce putea sä puie In mai priel-nick* resultatul harnicelor sale silinti oneste si nudespretuia nici condeinl unui Lindenberg, caruia-i Incre-dinta i hIrtiile cele mai secrete, panä la carnetul plinde regrete pentru iubirea francesd, pierdutä, a Anei Mu-rat, carnet In care Ii notase peripetiile personale Intimpul campaniei danese slut adesea silite a läsa lao parte, une ori In Intregime, alte ori suptmarile probleme ale vremii, care si acelea fac parte,ba Inca In rindul Intgiu, din datoria unui monarh. Siatunci momentul vine, mai adesea In acei ani de lasfirsit In earl o viata activä i devotata ii face bilantul

lipsurile, inexorabil caustatate, cior mai adinc, cindIn zidirea minunat alcatuita se produc crapaturi care

;;.1 Ciri2Va 11.111.-,rean fiftf.t:i, -22.1..5.12.1

i

paliative,

t141

iumind

si

&Li-cal:4d r

8 FACTORII

unei astfel de munci si unei Increderi asa de deplineIn sine Insusi, nu amenintà, neInläturabilä, catastrofafinala.

Astfel de ginduri, mOrturisite numai lui Insusi, careva fi autat O. le dea Inl Atari, cu gesturi de supremädesperare, vor fi trecut si prin mintea septuagenaru-lui prim rege al Romaniei. CAci In toate domeniileochii lui ageri puteau sä deosebeasa semnelt acelorclintiri de planuri care Ingrijoreaza pänä la Inspai-mIntare pe cläditorul pentru eternitate.

2. CRISA FINANCIARA.

Venit dupa. o mare stapinire desordonatd, a unui omtde neobisnuita marime, atila timp nebanuita de el sin-gur ca si de altii, dar &prim, ca tot mediul boierescde atunci, dupa =rile miscari de curatä ideologie, säafiseze un cinism care se parea cea mai sigura mamäa superioritätii umane, Domnia lui Card I-iu lrebuiasa fie cumpanitasi s'a silit continuu a fi, cu un Pe-tru Mavrogheni, cu un D. A. Sturdza, In ajutor: unul unspirit organisator de aripi largi, celalt un rnigalos con-tabil al disponibilitatilor i sa tie o socoteala cinstita

minutioas g. a banului public.Dar aceasta cintarire de aproape a budgetului, ca.-

ruia_ Sturdza Ii sacrifica i oara de masä, multamindu-secu provisiile sumare din buzunarul sau ministerial, sepoate potrivi greu cu dorinta necontenitä a unei crea-tiuni, fie ea si numai aparentä, usoard, inutilä, ba chiarstricatoare.

Si aceasta necesitate de neIntreruptà ctitorie domi-nase spiritul regelui si ea era Impartasita, cu entu-siasm, cu o multamire desavIrsitä, la orice zicl mu seridica, de Intreaga clasa dominanta, al carii scop supremera totala darlmare a vechii sandramale despretuite dinvremea Ierisoarelor vasale", de caracter oriental" side reminiscenta fanariota", Ingust dramaluite In che-marea si In toate rosturile lor de niste domnisori indi-

10 FACTORII

geni, ale caror sfortari roditoare nu meritau nicio con-sidcratie, nu numai fiindca erau fàrä reclamd nationaldsi lard rasunet mondial, dar i pentru ca acestia eraudoar niste bieti localnici pe cari toti 1i vazusera cres-cind in mijlocul societatii romanesti, de la sine infe-rioara.

Nu se putea sä fie primit cineva in audienta de re-gele Carol fail sa auda. bucuria 7ca o asernenea mos-tenire din cale afara de modesta a fost inlaturata, pen-fru ceva mai mare, mai impunator, mai europeanoccidental. In locul placutelor ordsele de pe vremuri,cu casutele pierdute in gradini, cu falnicele curti boie-resti cuprinzind o gospodarie complecta, perfect su-praveghiata, s'au format, spre rnultamirea tuturora, fItrItun cuvint de protestare in numele simpaticei civilisatiiindigene, navalitd cu tirndcoapele nerabdatoare, imitatiinesabuite a gruparilor urbane din Ardealul sasescunguresc, cu casele-vagon", avind la praful strazii sa-lonul nelocuit i la capat, alaturi de bucdtarie si de ate-nantele rau mirositoare, camerele de dormit i clocitoa-rele copiilor; florile aclimatate de generatii, cu musca-tele, nemtisorii, bujorii i condurasii lor, nu mai furlinoite in pretentioase primaveri sterpe de gust, pomiiroditori, din produsul carora fiert In zahar se hraniaucarnarile totdeauna pline, nu mai: fura nici ouratiti, nicisaditi de iznoava; in pustiul unei curti pietruite, zidi-rea fara stil ii expunea ingerii de teracota si 5eamli-curile de sticla colorata. Scoli fara incunjurime de na-tura, fara cerdace de zbeguire in zilele ploioase i reci,fara alta mobilare deelt a greoaielor banci scrijelatea tablourilor de strigatoare cromolitografie care deso-norau, in grupari tapene, cu figuri filrIt expresie, sce-nele mari ale istoriei nationale, rdsariau pentru pro-fesori de sablon, mai mult decit pentru copilasi viol

plini de initiativa, pentru a invedera progresul cul-

si

it

si

si

SOCIEI ATEA VECHE : 2. CRISA FINANCIARA. I t

tural al noii epoce. Administratii publice, Palate dejustitie" fudule erau modelul Insusi al lipsei de bungust, dar regele Ii ierta acest pleat, el insusi fiind ne-simtitor la multe sensuri ale frumusetii, de si, tim-plar artist, ingrannidia lemnul scobit In castelul pur re-nan, plin de vitralii germanice si de otelul armatu-rilor unor cavaleri din alte locuri, li-1 ierta numai pen-fru ea erau, in subrezenia lor, vadita de a doua zi,Inalte, largi i aveau fatada". Rare ori numai, omul careascundea cu ingrijire un humor ce i se pa'rea nepotrivitcu situatia regala observa in cloud cuvinte taioase cii rin-durile grimildite unul peste altul nu represintau de-cit o ingreuiare a serviciului i. Inca o zadarnicie a va-nitatii coplesitoare.

Inaugurarile intovarasite de baterea unor medaliicare repetau figura, numele i laudele Suveranului e-ran totdeauna pentru Carol I-iu momente de mare bu-curie, dupa fiecare din ele patria parindu-i esentialsporita, Ii placea adesea sa sublinieze ca In astfel defundatiuni lui Ii revine Intaia initiativa. Era Incintatclad putea vorbi strainului, nu numai de bogatia, detrumoasa Inzestrare tehnica a ocnelor noastre, dar demaretia podului peste Dunare legind tara pe care oprimise si provincia pe care o considera ca o cucerirea sa cu armele, Dobrogea, si aceasta frumoasa ispra-\TA a asigurat totdeauna lui Anghel .Saligny, om de ta-lent fail indoiald si de buna gospodarie, un limitlee' in stima regala. Nu se satura detailind visitatorilordemni de o astfel de cinste acel palat de la Sinaia incare lucrase si ca arhitect si ea mester si la care, do-minat de o superstitie ascunsA, intelegea sa tot lucrezepgnli in ultima clipa a vietii sale.

In acelasi timp, Carol I-iu credea ca el e cel d'intaiucare, dupa un Matei Basarab si un Constantin Brinco-veanu. se gindeste la cEtetpanarea acelur mindre la-

12 FACTOR1 1

casuri ale cultului ortodox a caror valoare o al-Rasemai de curind gustul unui AleXandru Odobescu, bole-rul diletant de arheologie, ca stiinta cea mai luxoask",rare chemase pentru a le schita pe pictorul elvetianTrenk. Nu-i spusese nimeni ca Domnii RegulamentuluiOrganic, influentati de sacrele amintiri pe care le ras-colia, aducindu-le la suprafata, zeloasa istoriografie atimpului, se gindisera cu dragoste i cu un ales simt.de gospodari la aceste venerabile manästiri si biserici,-si, klaca Bibescu si Stirbei, In Muntenia Moldovapracticului Mihai Sturdza fiirid mai putin sensibila la a-semenea lucruri, au dat clàciirile neegalabile in tirnpu-rile noastre pe sama nestiutorilor si neinteligentilor mes-teri din Viena, un Alexandru Ghica nu stia cum O. reco-man& mai mult restauratorilor pAstrarea a tot ce nucorespunde cu gustul timpului, $i. astfel, In ciuda ob-servatiilor pe care le va fi faeut Othbescu, totusi foarteoccidental" in materie de gust, cu toata arheotogia lui,si contra opositiei inviersunate si curagioase fata deGuverrr i Domn a pictorului Teodor Aman, bisericalui Neagoe-Voda, golitä de toga imprejurimea ei sim-patica i necesard i flancatä de un greoiu palat in stilmoldovenesc de carämida -aparenta, a fost darimata

refacuta copilareste de un tecomte du Noily, eleval gresitelor conceptii ale lui Viol let-le-Duc, inaugurareazidirii noi, a zaharnitei parisiene", dupa expresialiii Aman, facindu-se cu cea mai mare pompa In fatafarniliei regale, Incintata, i cu o poesie proasta aimbatrinitului poet national, devenit cintaret de curte,cu apartament In palatul de la Sinaia, Vasile Alecsan-dri. Razaluitä cu Ingrijire, aural cu biserica luiVasile Lupu, Trei Ierarhii, din Iasi, rämasa si ea stin-ghera de clopotnitä si de chilii, dar alaturi cu. o aria-cronica sala gotica", avu aceiasi soartä, si cu aceiasisolemnitate regalä a fost si ea deschisä, flu credinciosi-lor, ci unui public special, la zile anurnite. Numai

si

risipg,

SOCIETATEA VECHE : 2. CR1SA FINANCIARA Ia

Sf. Dumitru din Craiova, facut nou-nout, cu. pictura fra-telni aceluiasi arhitect frances, devenit si comensal alregelui, nu ajunse la aceasta zi de bucurie pentru is-prava vandalica, iar aceia a pelor mai frumoase frescedin veacul al XIV-lea neo-bizantin, Biserica Domn,'s-ca din Arges, osindità si ea la distrugere si refacere, sa-lad nurnai din causa interventiei la yreme a unui sufletdelicat si a unui om de gust, arhitectul Grigore Cer-kez, membru al acelei Cornisiuni a Monumentelor Is-torice care pana atunci se Meuse complice a unor ast-fel de isprävi.

Toate acestea, panil la Palatul Casei de Depuneri siConsemnatii din Bucuresti, cu greoaia lui cupola, pangla al 13ancii Nationale, cu totul fail stil, la Palatul Pos-telor, supt care geme pamintul si D. A. Sturdza,Ingrozit de atIta cheltuiala pentru o zidire totusi nudestul de practica, impunea birjarului, cu un cal sailcu doi, caruia Ii platia anticipat, ca sä nu fie discutiela urma, sa. Incuniure cu Ingrijire acest monument derisipa babilonica, la Palatul Carnerei Deputatilor, careIn locul simpaticului vechiu local rnanastiresc, plin deamintiri scumpe, s'a ridicat, suindu-se elefantul cu Ia-bele d'inainte pe dealul Mitropoliei, ocupat de smeriteinfiintari domnesti si episcopale si la un Senat deaceiasi calitate, Maga Palatul de Justine, masiv cu toateplanurile unui Mincu, ridicIndu-si piatra de piramida.egipteana In fata straditei care se povirneste umilspre malul plM de buruiene al Dimbovitei, saracacioscanalisata si Intrebuintatä ca un canal de scurgere a tu-turor impuritatilor, toate acestea cereau bani, multibpi, si tara nu-i avea.

Atunci, pentru opere de trufie, a caror necesitate nuera imediatà si care, oricum, nu reclamau astfel deproportii si atitea Impodobiri nepotrivite, dupa judecataoricarni strain, pentru mijloacele, restrInse Inca, ale u-nei societati patriarhale, pe care nimeni n'o organisase

14 FACTORII

pentru a sustinea printr'o productie foarte mult spo-rita astfel de sarcini, s'a recurs la imprumuturi In strai-natate.

Germania lui BleichrOder a societatii Diskonto-Ge-sellschaft era acolo pentru a ne servi, nu atlta ea o-magiu Tata de marele realisator german In Romaniacare era regele, cIt pentru a ne lega astfel si mai strInsde alianta Centralilor de care ajunseserthn a atirna Intotul.Robinetnl" curgea astfel la orice atingere,si nici-un ministru de Finante, de la priceputul bancher Me-nelas Ghermani, introducatorul etalonului unic de aur,Incoace, nu pregeta sa se adreseze la dinsul. Unul dinei, Una'. Be la 1390, spunea chiar, inteo societate par-ticulard, cu un aier de desinvoltura, ca, dacd-ti tre-buie bani, iei: de unde poti, in ce conditii poti, iar

vor cauta ei O. se descurce".In acest fel, Inca din 1899, cind, din causa chestiei

Burilor care punea Germania in fata Angliei, pe pH-perul unui razboiu sentimental de opinie publica, se-caserd capitalurile, se ajunse la cea d'intaiu din ma-rile crise care au semnalat ultima parte a Domniei deprestigiu. Una din recoltele rele, care veniau periodic,pusese Romania In situatia de a nu-si tinea angajamen-tele, de a nu-si plati chiar functionarii, si capitalulstrain, adecä numai cel german, cad cu altul ne de-prinsesem a nu avea legaturi, si nu puteam asteptanimic de la adversarli politicei noastre externe, refussä sustie finante deficitare, care amenintau cu o catas-trofa.

Conservatorii, In frunte cu bunul batrin pacific-Gheorghe Cantacuzino, plin de mindrie familialä, su-rIzätor din ochii blinzi albastri, ca si din coafura ingri-jita a parului sur si din favoritele lui imperiale,cu care parada Inteo caratä cu livrea rosie si argintasemenea cu acea albasträ i aur a Curtii regale, cre-zurä ca prin artificii in legatura cu dispositiile ace-

ur-masii

SOCIETATEA VECHE I 2. CRISA FINANCIARA 15

leiasi finante straine se va putea iesi din greutate, as-teptlnd bielsugul, posibil, al unei noi recolte. La ideiakr se opuse D. A. Sturdza, intrupInd bunul simt alinaintasilor sai, boieri de bastinä ai vechii Moldove.

Cuconul Mititä", cum II ziceau unii en. adinc respect,legat cu o salvatoare frica, iar altii cu o ironie usoarki,care tinea sam numai de anumite defecte usoare decaricaturat, era O. fie teolog si Meuse studii de aceastäspecialitate, pe lIngä cele de drept, la Iena. Intors din-teo Germanic absolutistä, cu directie severa, care ullasesi de idealismul revolutionar al lui von Stein si de ro-mantismul creator al epocei lui Ranke, In care se for-mase un Mihail Kogalniceanu, el se legase pentru togäviata de conceptia rigida. a omului de Stat", capabilde a face mice, dupä anumite norme abstracte, Inteosocietate a carii culturä avea datoria s'o sprijine, darfart a auta sä strabata pana In sufletul ei i fara, A seläsa condus, ceia ce ar fi o neiertata släbiciune, o abdi-care i o umilintä, de sufletul acesteia. Anchilosat In a-teasta conceptie, pe care, de altfel, o Impartasia, des-pretuindu-1 profund, si P. P. Carp, alt imitator al o-mului de Stat" german, al Bismarckului provocator,rau de gurd gata de lovituri,xnaruntul birocrat, careinvoca., si nu farii drept, partea sa de secretar, Ingrijitde formele dipkmatice, al acelora earl, mult mai marica dlnsul, unisera cele doua. Principatepentru el maimult decit peutru oricine altul terisoarele vasale",se conducea In viata politica, In care prin rigiditatea saInch-ft-alma ajunsese a capata unul din cele mai 1nalte

numai de doua. principii. Intaiu devotamentul,pana la Arutarea mmii, fata de Suveranul absolut, pro-vidential pe care-I atacase cindva violent si caruia, acu-ma, Ii -1nchina, In romäneste si In frantuzeste, cu ajuto-rul Academiei Romine, unde era al doilea ctitor, masivepublicatii documentare, menite sä aräte a totul vine-de la Carol I-,iu, numai de la el. Si, al doilea,

i

locuri,

16 FACTOR!!

carea märuntit g. a tot c.eia*ce este formà in viatä pa-Un alduros patriotism, fail atingere cu na-

tionalismul pe care neorganicitatea sa de spirit nu-1putea intelege cleat ca pe un element de Stat pe lingAatitea altele, patriotism unit cu admiratia nelimitatäfatg. de Germania studiilor, devenitg si a politicei sale,

cu groaz g. fatg. de Rusia, ale cgrii angi zgriptorestile vedea vesnic Intinse ca sg ne prind g. si sä ne sfiic

dädea sfatul sä termin mai iute prefata, si des-pre epoca Regulamentului Organic, la volumul X dincolectia Hurmuzaki" pging. ce Taral nu pune capätRomgniei politice constituia fondul sentimental alpoliticei sale, determinatà supt raportul ideilor de con-ceptii Org. Indoialä total absolute.

Dar In crisa financiard de la 1899 el a fost terii decel mai mare folos prin calitglile ca i prin defectele,sale i, intr'un moment de francheta, observatorul fi-losofic, de forme, In fapt, tot asa de rigide, al vietiipolitice romanesti, Maiorescu, o recunostea, cu obinuitul gest de despret al tuturor junimitibo sti fatade bgtrinul on} de Stat", de o altä facturg. germangl.

' Cit de mult acest despret, pe care oricine s'a apropiat deSturdza I-a auzit rostindu-se nu odatA, se prefacea in contact cuacele realitati sociale pe care criticul de odillioarA al Convorbi-rilor" stia mai bine decit ericine sa le tie in samA, o dovedeserindurile urmatoare ale lui din Memorii4 (in actleasi Convorbiri,"pe 1930, P. 110), pe care le adresa) c& preseclinte de Consiliu)aceluia care de mai multe on inainte de dinsul imbrAcase aceastAdemnitate:

Bucuresti, V August 1911Mu lt stimate domnule Sturdza,

VA multumesc pentru trimiterea prea-insemnatei luctAri asupraComisiunii Europene a DunArii i pentru cuvintele cax!r. o Irmo,tem Aceste cuvinte scrise- de bdrbatul de Stat al Tertt-fz cdruiviard intreagd a fost este impreunatd cu desvoltareavoliticifci culturald a Romdniei rendscute sint pentru mine o rdsplatddin cele mai marl ce mi le-ar fi putut hdrdzi soarta.

VA sint adinc recunoscAtor $i Ara rog sA primiti tot odatA 7n-credintarea inaltului mieu respect. T. Maiorescu."

si

si

Mica.

itssi

SOCIETATEA VECHE : 2. CR ISA FINANCIARA 17

Dimitrie Sturdza ar fi putut sä invoce, de altfel, pen-tru Inlaturarea magnificentei cheltuitoare parerea In-säsi a strainatatii.

Iata cum opinia publid englesa socotia atunci, la1899, situatia financial-A a Romilniei si motivele pen-tru care ajunsese la o astfel de deplorabila ananghieuna din terile cele mai bogate, prin ea Insäsi, din lu-mea 1ntreag a,. si locuitii, aproape unitar, In marge-nile Inguste de atuncea, de o rasa cu care putina buna-vointa inteligenta poate face mice, &jar sidaca numai ales In ciuda unei clase dominante, cu desd-vIrsire ran crescute, du educate si Intdrite in defectelesale printr'o vigil politica a carii caracterisare se va im-pune mai departe.

,.Datoria publicd, plasata mai ales In Germania, seridica la aproape cinzeci si unul de milioane de liresterlinge. Dobinzile fusesera pldtite regulat. Dar usiu-rinta cu care banii se Imprumutased totdeauna dd.-duse nastere la maxi. extravagante. Cheltuielile caretrebuiau sä fie suportate din budgetul obisnuit, pre-cum si riclicarea unor marete oficii publice la Bucu-resti, erau sprijinite adesea din Imprumuturi; si seluase obiceiul ca, atunci cind erau bani putini, sd se e-mita bonuri de tesaury, a caror cifd ajungea acumala nu mai putin de doua milioane si jumatate. In1899, adauge criticul engles,. care nu facea decit sa. ros-teasca o parere ce era In sufletul tuturor acelor pecari nu-i orbia interesul de partid si "lad nu credeau

' The public debt, mostly, placed in Germany, amounted toabout L. 51 ml. The interest had been regularly paid. But thefacility with which many had always been borrowed gave risefto great extravagance. Expenses which ought to have beendefrayed out of the ordinary budget, such as the erection ofmagnificent public offices at Bucharest, were frequently defrayedout of the loans ; and the custom had arisen, when money wasscarce, of issuing treasury bonds; Encyclopaedia Britannica, art.Rumania.

FACTORIT

In formulele cu care se acoperiau neajunsuri din ce. Ince mai evidente, recolta (Muse o posibilitate de exportIn valoare de numai trei milioane i jumatate fata deaproape de trei ori aceiasi cifra In anul urmator.

Inainte de a trece puterea lui D. A. Sturdza, cu mij-loacele lui patriarhale, guvernul conservator Incerca,desperat, acelasi mijloc al Imprumutului, oricare i-arfi Idonditiile $i consecintile. Acest Imprumut IncheiatIn toamna lui 1899, In suma de $apte milioane de livresterlinge, Indata ca obisnuit, de nevoile cu-rente, cuprindea conditii cum nu le mai cunoscuse panaatunci Statul romin: Pe ling ca. se plätia o rata. deinteres mult mai inaltä decit inainte, Romania se in-datora sa nu ccntracteze alte Imprumuturi inutile pänäce nu se va plati acesta"1.

La 26 Februar st. n. 1901 Sturdza lua puterea, pecare o pastra pana In ullima zi a analui 1904. A$ zice;Sturdza personal, pentru cà vederile $i metodele lui,de foarte vechiu,. de cel mai vechiu conservator in po-litica romäneasca, rm erau acelea ale parlidului liberalpe care-1 presida si care, din nepotrivire cuse mai trezise odatä o revolta de intelectuali, farlt prin-cipiile sale morale, revoltA condusä de oarneni de in-teligenta, dar si de lipsa de convingeri si de viatadesordonata, a lui C. Dimitrescu-Iasi, surizator profe-sor de Universitatef retoric, fàrä lucrari si farä eleviforrnati de dInsul, care se pusese supt blajina ocrotirea batrInului economist national P. S. Aurelian, eraSA-1 rästoarne de la guvern prin sistematica abtinerede la lucrarile Parlamentului.

Strain de orice preocupatii electorale, indiferent fallde orice mi$care a opiniei publice, kantian inchis in.

I Besides paying a much higher rate of interest than heretoforeit bound itself not to contract any further loans until this onewas paid; ibid.

Inghilite,

-dinsul,

SOCIETATEA VECHE : 2. CRISA FINANCIARA 19

doctrina datoriei care, cu mice pret, färä interes si fräplacere se pretinde Infaptuitä, tiran cu gesturi imperioa-ge, citruia, pentru a se trage tot folosul absofutismuluisau, I s'ar fi cerut numai o consecventa nepotrivita cucapriciile sale de bolnav si o putinta de a osebi Introneimportant si hotarltor pe care, din nenorocire, i-o re-fusase natura, mosneagul moldmean Men atunci ceiace adese ori In asemenea Imprejurdri a facut rasa, cutotul particular* i cu desdvirsire iuperioard, din carefacea parte.

Romania avea fart Indoiala prea multi functionari,jumatate dintre dInsii. cu desavIrsire inutili. De la ci-novnicii introdusi de Regulamentul Organic, contra-facerea Statului napoleonian nu facuse decit sa adaugenumarul inutilitatilor. Aceasta era doar oastea mai si-gura a partidelor in. lupta: pretorienii birourilor depur formalism, de hirtilarit netrebnic prin care se In-greuia administratia publicii. La fiece schimbare de re-gim, nefiind un statut de stabilitatecare 5i acesta oferaprimejdii inteo societate avind asa de putin simtuldatorii-lor sale , contingentul unora era Inlocuit cu aleelorlalti, si cei d'intaiu formau armatura intruni-rilor publice de agitatie, care, de la o vreme, nu maiconteniau, a demonstratiilor de strada, alaturi de came-nii cIstigati cu o piest de cinci lei, de hahnanale, deeuriosi si de plebea Capitalei. Un salariu ridical fa-cea ca functionarul sd nu recurga la alte izvoare devenit, dar el nu facea economii,-- de asigurare pentruzile grele, sau de fructificare.

De acesti stapini ai vietii publice Sturdza Indrazni sase atinga.

El Incredinta misiunea de a pregati reducerea tern-porard a salariilor, care de fapt se Intinse asupra mul-tor ani, profesorul Spiru C. Haret de la Universitateadin Bucuresti, maternatician de valoare, format la Pa-ris, spirit clar si sobru, capabil de o continua munca

20 FAC FORTE

de birocrat, care-i mai ldsa si timpul necesar pentraa intretinea In lumea invatatorilor $i a preotilor o co-respondentä de coleg, de prieten care era sd-i clgigelui $i partidului din care fdcea parte o largd $i meri-tata popularitate. Omului care trebuia sä Intreprincläca ministru o Intreagd opera de reorganisare, dupdprincipiile omului de Stat", care erau ale $efului sthi,$i. ale epocei sale, dar $1 cu o grijd de stiintific" carese tine 'la abstractii, la cadre strict fixate $i crede Inmetode infailibile, Ii revenise deocamdatd sarcina de-a usura budgetul. .Solutiile pe care le presintä furlacceptate färd discutie, si curba lui Haret", demo-craticd." prin aceia O. tinea samd de nevoile de viatdale celor mici, recluse, aproape färd protestdri dinpartea unei lumi nea$teptat de cuminti $i gata la sa-crificii,instinctul rasei biruind astfel reaua educatie,greutätile financiare actuale.

Sturdza, scos de ai sdi, cdrora li trebuia o politicd dealte mizonturi, $i mai build, dar $i mai rea declt a lui,pan sd plece astfel MA sd se &eased In situatia dea trimete la Berlin, pentru un nou imprumut, emisaride aceia, autorisati $i de rege, cari, prin atitudinea lortinguitoare un'ticu lipsa unor facultati spirituale deo-sebite, si-au meritat in cercurile lui Bleichrlider califi-catia de weinende Esel, rndgari cari se piing".

Conservatorii, intorsi la putere prin voia tinerilor li-berali revoltati, venird cu idei care Intreceau fericitulcerc strimt in care, timp de trei ani, aproape o legis-latie intreagd, reusise a se Inchide, Third auz, 5i In acestdomeniu, pentru glasul sirenelor, bdtrinul Moldovean..Ei aduserd inainte, prin avocatul Take Ionescu, devenit,grin talent, factor important inteun partid de boieri,mai ales munteni, ideia unei conversiuni a datoriei pu-blice prin acel nou Imprurnut Inaintea cdruia se dd-duse Inapoi, fäcindu-si cruce si blästamind pc SatanaSturdza.

SOCIETA1EA VECHE 1 2. CRISA FINANCIARA 21

Sustinutd de o presä prieeputd, conversiunea dinMaiu 1905 a fost socotia ca un mare act de Stat, me-nit sd aibd repercusiuni asupra intregului viitor al fi-nantelor noastre. De fapt acest imprumut crestea sar-cinile care apdsau destul de greu asupra unei socie-.tali nu destul de evoluatd in sens european. De la cin-zeci i patru de milioane (cu dobindä de 40/o), se ajun-gea iorin aceastä operatie, pe care liberalii au si cri-ticat-o vehement, amestecind i atacuri la onestitateapersonald adversarilor, la suma de 53.367.000.

Peste citeva luni, supt acelasi guvern al lui GheorgheCantacuzino ceia ce era oarecum nedrept, cea maiInsemnatd muncd, indemnul eel mai stdruitor, resulta-tele cele mai pretioase in aceastd asa de lung Dom-nie apartinind fard indoiald liberalilor, se serbau, cucheltuieli foarte insemnate, eel patruzeci de ani de Dom-nie ai lui Carol I-iu. Anul urmtitor puse pe Spveranulcare se simtia, in trista stare de sdndtate, mindru deisprava indeplinitd, in fata unei zguduiri sociale neas5.-Tang mai grozave cleat greutatea financiard de carecu opt ani inainte se lovise Domnia socotelilor oneste.

intrebuintarii controlate a banului public.

a

si

3. CRISA SOCIALA.

In cursul acestor patruzeci de gni Isituati 9. terauului iuevoluase aproape de loc prin vre-o actiune a Statului,care ar fi purt4t de grijä catepriej pelei mai nume-roase, maj interesaute si mai nenorocite din populatiaromAneasd.

114sepala din 1$§8 arAtase in de 9jp.ns c 41.1 maipoate merge asa. Recurgindu-se jg paliativuj unei uoiSi neinsemnato ImpArttri de pgrnipbjri iu jargul dis-ponibil al tuesiiler uluj, gruncase asupra nletiye-lor unei misdri Jpcale, P4Fe jai se sein1.441-ase practe violente si nu vg.rsgse singele, bAnuiglgadeväratele suferinti, ale poporujui prpvocaserp. tbw

ci Mina strainä, uneltirae Rusiej, pgre, p gi4d14-nepgräsit, de a ne anexa totusi, si-ar fj trime§ prigsate specialistii in douä domenii atit de deosebite caal iconarilor i jugInarilor. Apoi, a doua zi duplce glasul de suferintä si de amenintare theuse, lu.meapolitid se intoarse la vechile preocupäri meschine, de-lupte pentru putere.

Problema teraneasca era färd Indoial, inainte dotoate, una de culturä, dci pregAtirea micului agricultor,cu tot instinctul i experienta lui, era a iobagului din e-vul mediu un publicist socialist venit din Rusia, So-lomon Katz, devenit in literatura romgneasd. Than Ghe-rea, iar In cetätenie Constantin Dobrogeanu, a scrismai tirziu o carte de metafisid. socialä: Neoiobagia, mulf

ca pit

p

rarile,

SOCIETATEA : CRISA SOCIALA 23

cetitd si primita Cu cdklura, in, cercurile tineretulul faradeosehire una de credit si una de asocialle.

Scoala rurala mostenitä de la Cuza-Voda, care 51 elo avea de la Domnia Regulamentului Organic, n'a fostnici dupd reformele de program ale lui Haret, pe care-Iinteresa mai mult invatatorul ca hotdritor factor po-litic in sate decit scoala lui, de care nu s'a apropiat e-sential acest spirit puternic, dar ingust, un mijloc de aindlta pe teran la local lui, ci ea, a continuat sa creezeisavanti", a caror rivnire era sä se desfaca, Inaltindlyse"; de brazda pe care inaintasii lor cheltuisera o mun-cd istovitoare 51 presupusä de valoare inferioara. Deser-tiunea de la lard a continuat filrä ca ea sa. trezeasca a-cele ingrijordri care ar fi scutit de multe greseli si pri-mejdii in viitor.

Intemeierea scolilor de agriculturä, man i mici, a-cestea din urmä fund asezate la tara, dar, din causaintereselor profesorilor, pe cit se poate In margeneacentrelor oräsenesti, n'a contribuit la crearea aceleiburghesii" a satelor de care, si ca exemplu pen-tru ceilalti, se simtia i se simte pana astaziasa de mare nevoie. Vechile expositii regionale deagriculturd, care eraul prin rasplatirile i diplomelelor, un adevarat indemn la emulatie, se paräsiseradupa 1880. Inspectorii agricoli, adesea total ignoranti,faceau parte din tagma partisanilor politicl plasati un-de se poate. Niciodata, in tara miilor de bursieri pestegranitä, un leran n'a fost trimes, ca sä vada alte sis-teme de culturä, in Lombardia, in Danemarca, fie simlicar intre Sasii i Rominii din Ardeal. Productianoastrd la hectar continua sa fie una din cele mai sea-zute din lume, i, chiar la marii proprietari, inova-tia in ce priveste natura culturilor, potrivitä en cere-rea tirgului mondial, lipsia aproape cu desdvirsire,Romania Bind o lard' de poruimb si de griu, cu cevaorz i ovas. Culturi care odinioara fusesera. bogdtia Si

VECHE 3..

24 FACTORII

mindria noastrg.: a inului, a einepei, inutile in satelecare-si luau acum imbräcämintea de la micul comertal tirgurilor, fuseserä pärg.site in acelasi timp cind numai exportam mierea si ceara din care se hräniau pri-säcarii moldoveni. Iar, cu tot serviciul zootehnic si cutoatà scoala de veteringrie, care aduna un numgr deprofesori priceputi si activi, vitele degenerate ale Ro-nfainiei, räu hränite, tinute in ploaie si frig, neingri-jite la boli si netesalate o viatä intreagd, nu samdnaucu splendidele exemplare bovine pe care un Ale-xandru Läpusneanu pe la 1560 le exporta prin Dan-zig Ong. in Anglia. In ce priveste'caii, pe cind Banatulde supt clominatia ungureascd si chiar Basarabia Ru-silor scotea stralucite exemplare ale rasei arabe aclima-tisate la noi, Statul romin se aprovisiona, ca si parti-cularii, cu rase din strgingtate, argtoase la fdpturd, darincapabile de a se pästra bine in conditiile de la noi.Expeditia din Bulgaria la 1913 a umplut vaile eu fru-mosii sirepi ai birjarilor bucuresteni, pe chid biatagloabg, capabilä de desvoltare, a teranului si-a tIritmiseria fisiologica in tot cursul campaniei. Incercdri dea ridica rasa oilor, fAcute de citiva proprietari doritoride a avea merinosi n'au fost decit un obiect de curiosi-tate, mai curind ironicd, 0 tara care ar fi putut sä ig-noreze orice imprumut si sg. Infrunte orice lipsuri alenaturii in cite una din ramurile productiei sale rami-nea stationarg in uriasa concurentg. a lumii care nu in-ceta in iscodirea unor noi metode si in asociarea tuturorfortelor nationale pentru a face din agriculturg, chiar interile cu un sol mai curind impropriu, una din prin-cipalele base ale prosperitätii economice.

In ce priveste creditul, teranul din Romgnia, inca-pabil sä alcdtuiasc g. din propria sa initiativa organisa-tii financiare care sg.-1 sustie in anii Ili si sg-i permitg.desvoltarea exploatatiei, astepta, din nenorocire, ceiace n'a fost casul pentru conationalii de aceiasi ocupa-

SOCIETATEA VECFIE s 3. CRISA SOCIALA 25

tie din Ardeal si Banat, totul de la Statul in conduce-rea caruia dupd legea electorald avea o asa de micaparte, iar in realitatea lucrurilor chiar niciuna.

Deci, chid, la 1873, s'a alcatuit Creclitul Funciar Ru-ral, teranul n'a fost intrebat, n'a avut -niciun rol In or-ganisare si n'a tras niciun folos dinteo creatiune carei-a ramas stillinä. Cele 64 de milioane de bonuri de laInceput, mai mult cleat inzecite pe urma, au trecut ca.-tre marii proprietari, cari ei insii prea adese ori auprimit imprumutul in conditii care, departe de a-isustinea, li-au grabit, mai ales in Moldova, ruina in folo-sul capitalului -cdmätäresc, aflator acolo in minile E-vreilor. Bancile de credit pentru agricultura.pe carele-a intemeiat o lege din 1881, cu sprijinul Statului sial judetelor, cu un capital de zece milioane si jnmatatelei aur, au intilnit neintelegere din partea publiculuioräsenesc, si au trebuit sà se contopeasca in CreditulAgricol de la 1892, care el Insusi va trebui sä se piardainteo organisatie, plecata aceasta de la teranimea eaInsäsi sau mai ales de la invatatorii si preotii stirnitide initiativele lui Haret, emit au izbutit a trezi in ma-sele rurale un spirit de intreprindere si de afaceril.

Ar parea curios ca miscarea n'a pornit din marilejudete bogate, uncle sätenii ar fi putut fi cistigati maiusor. Ea arc un caracter mai ales oltean, in legaturacu viata satelor din aceastä rogiune, care nu si-a pier-dut niciodatä originalitatea localä. Un 13imitrescu, dinBumbestii Gorjului, Tinut deosebit de sarac, dar impo-varat, tocmai de aceia, si atunci, de datorii si avinddintr'o generatie In alta spiritul luptator care a datistoriei teranului romin pagina lui Tudor Vladimirescu,si altii in aeiasi situatie prin Tinuturi asamanatoareau dat semnalul la 1891, si o dovadd de vitalitate a lost

1 Pe scurt si in Forter si Rostovsky, The Roumanian Handbook,Londra 1931, p. 122 si urm.

26 FACTORI1

Opedea imitare a acestui exemplu, nuindrul aces-tor tovdrdsii bdnesti, de altfel rdu organisate 0 gata sdcadd in mina acelorasi cdmdtari §l a altora asem,e4cacu cllasii, pau sd ajungd la dispositia Statului, data-tor interesat de fonduri pentru ea sd aibd, impreund cucornitetul, W. 4ou instrument politic, ridicindg-se invre-o zece gni paa la sapte sute.

Aceastd ?rearm= spontanee a satelor este dovada 0a lipsei de credit in carp se sbdtea terdnimea pKra-sad, 0 a nedestoiniciei Statului, care; de altfel, indatdce si-a dat samd de valoarea acelor band, s'a grPit säli impuie o lege, in 1903, pentru ca, in curind, sdi cautesi sd izbuteascd a li influenta congresele; pänd pe, in-credintindu-se e6. o robire complectd a acestor adundrise loyeste de pn astpptat ppirit de autonomie si in-clependeuta, 54 facr aa incit congresele ng s'au maiputut aduga.

Si neje sapte sute de bAnci- populare din 1921, baWar cele trei rnii (lin 1914, repnind 600.900 de ipb-scliitori, ma mai mare parte numai cu numele, falniclo putinta de inriurire, si puind laolaltd peste u9.milion, represiptau prd indoiald cu mult prea putinpentru nevoile unei teranimi care, ruptd de filantro-pii de dupd'1848 din legtiturile, socotite umilitoare, cuproprietatea mare, rdmdsese se poate zice: In pieleagoald.

In sfirsit, individualist, teranul din satele de obiceiumärunte, si, afar r. de regiunea dealurilor, sämrnate ladistante marl, färä 1egal-11A. mai strinsr Intre ele, cuspiritul separatist de celulä organicr, genealogicr, pecare 1-au avut din capul locului, nu s'a gindit sä cautemina altui teran, pentru scopuri care sr. li fie comune.Erau in RomAnia terani, dar nu .si o teränime, In call-tate de clasa socialr, si numai ea, alegindu-si oameniiei, oamenii adevärati, si nu prin prstrarea singurd aunui costum rentabil supt raportul e1ectora12 ar Li pu-

SOClETATEA VECHE 3 3. CR1SA SOC1ALA 27*

tut sa provoace, nu citeva masuri 021*, ran aplicateprin oarueni cari n'aveau un interes 5 pecial, ci o In-treagä legislatie, cu elementele str1ns legate organic,prin care, si din partea Statului, s'ar fi putut ajungela resolvirea acelei chestii tergnestr care, de mult, ser-via numai pentru brosuri reformiste, pentru eventualediscursuri, mai ales de candidaturi, si pentru agitatia cc-lor cari rtu putuserd si ei sa. parvie.

Astfel teranul, Ma pamint prea adese orl, gra cre-dit ceia ce-1 facea sg vada In orice amg.tar, In orl-ce proprietar sau arendas care n-4nuia banul un (kis-man care trebuie neaparat distrps , fara lumina sifarä conducatori vrednici de acest nume &deli lacer-carea mini Invgptor chipos sit plin de temperament, cudarul elocventei, Dobrescu-Arges, eazuse Fin conipP-miterea dibace a acestuia Inteo meschina afacere debani cladu foe terii printr'o revolutie agrara.

Ea ar fi izbucnit de mult Inca, daca ar fl AA si ele-mentul acela mistic MI care teranul nostru nu pox-neste la luptä. Dar In 1996 studentimea dip ilueprestimanifesta contra represintarii la Teatrul National a p-nei piese francese de bulevard, de care un comitetde doamne cu scop filantropic; s'a dat o lupta cu po-litia, si armata, intervenind, n'a tras.

Era eel d'intaiu cas, de 11 1848 pan g. atunci, in parçsa fi triumfat o rascoalà. Dupa biruinta, o propaganda.Incepuse, nutionala si democratica, despre care va fivorba chid se vor cerceta elementele de culturä. Stpden-iii, Incalziti de un crez, ale carui origine si desvoltarese vor presinta In partea a doua a acestel lucrari, Ince-pura o operä de desteptare la sate. Aici, inteo menta-litate stapinit g. de superstitii, studentur lneepu sa. 3-parà ca mlntuitorul revolutionar, si de pe urma unorscrieri sentimentale ale reginei Elisabeta, raspinditecine stie cum la sate, se forma o legatura, intre sotiaSuveranului, devenitä aparatoare a saracilor, si intre

28 FACTORII

propagandistii, reali sau Inchipuii, pe cari o imagi-natie Inflacarata si-i represinta ca strabatInd .tara. cä-

lri in toiul noptii ca sä aduca noul crez de min-tuire.

Aceasta stare de spirit s'a räspindit mai mult in Mun-tenia si anume in ses, prin apropierea Capita lei, injudetele Ilfov si Vlasca. In Oltenia insà ardea suptspuza vechea aplecare spre jacqueriile teranesti. Iarin Moldova se simtia tot mai nesuferita apasarea trus-turiktr evreiesti minuind capitaluri imprumutate labanci din Galitia, care erau represintate mai ales prindibacea activitate cuceritoare a fratilor Fiser, Moise sau"Mochi, i Calman, personalitati putin interesante in eleinsesi. Evrei corauni, farii stiinta de carte, lucrind pri-mitiv cu o populatie primillvd, pe alaturi de Stat, care,servit de organe subalterne total neinteligentesimt, lasa ca lucrurile sä se petreaca in. voia Mr. Cuge-Mori, scriitori, de aceiasi origine nationala, dar ames-tecati In viata culturala a terii, ca foarte finul spirit carea fost Ronetti Roman, autorul cindva al unui poem by-ronian si mai pe urmä al puternicei drame Manase, elinsusi un arendas 5i un om de afaceri, rostisera sentintade cqndamnare la istovirea totala a pämintului caa omului care se confunda cu dinsul. Teranii erau. saarate, in porniri razlete, de o furie oarba, carora li-aulipsit, total, sefii, ca. rasa In aparenta stoarsa are Incaputerea de a-si rasbuna, cerind fara logica, cu alit maiputin in formule dare, desrobirea.

La Flarninzi, supt influenta, -tlar fara vinovatia pe-nala a invätatorului Maxim, se produse cea d'intaiu dinaceste explosii ale multimilor fara luminatori si faraprieteni, träind in tara br ca intr'o miserabila colo-nic supusä unei teri straine. Acolo, in judetul Botosani,trupa a tras, si cel d'intaiu singe teränesc curse, pro-vocind indignarea generala a carturarilor, de la socia-

si färä

si

SOCIETA TEA VECHE ; 3 CR ISA SOCIA LA 2 9,

litii Cantacuzino 5i Voinov pana la nationalistul N.Iorga; d. Simion Mehedinti, flu de teran sovejan .5i au-tor al frumoaselor schite din viata alor sai, se retraseinaintea interdictiei sefului sau conservator doctrinar,Maiorescu. In cIteva zile chestia, deschisä astfel cu vio-lenta, era In diScutia Camerei Deputatilor.

Acuma Insä flacdrile, tisnind ici 5i colo, cuprinseserdtoath tara, fara sa existe vre-o legatura Intre multelefocare. Moldovenii seoteau din sate pe Evrei fart a seatinge de dInsii, cautau condicile unor socoteli me5tesu-gite din care iesiau totdeauna datori, Si le rupeau Inbucati; furia lor fard. constiinta Si fart alegere taia co-wl trtsurilor, rupea cartile i tablourile, si mural-astatuile care nu se puteau distruge. Nu totdeauna se Ri-cca deosebire intre proprietarul bun $i cel rau. Oa-menu se credeau oarecum datori sa fact, si dacll sep ate mai cu yIn, ce aflau ca facuseril vecinii lor. Darintregi districte au ramas total neatinse, si nicairi vio-lenfa n'a fost prea singeroasa. Unde era cite un pre-fect legat de popor, iubindu-1 si stiindu-i vorbi Itry

limba lui, ca d-rul Lupu, nu s'a petrecut nimic7 lumeasatelor potolindu-se tot asa de rapede cum se aprinsese.

Cu totul altfel In. unele parti muntene de catre Du-nare, prin Vlasea, prin Teleorman, nu 5i prin Ia-lomila, prin Ilfov, iar dincolo de Olt In Dolj, In Gorj,mai ales In Mehedinti, dar de Mc in Romanati $i inVilcea. Inst spairna celor amenintati $i atin5i a crezutca e vorba de o intreaga miscare, de mult pregatita siperfect concertata si, cautind pe sefii in afara de te-raaii insii, socoti cit i-a gasit in autorul celui mai bunstudiu despre chestia teraneasca, d. Vasile Kogalni-ceanu, continuator al traditiilor marelui sau parinte,5i in profesorul N. Iorga, care Indemnase la protesta-rea, devenita prin ea Insasi violenta, de la 13 Mart1900 5i care publica o foaie de aprinsa aparare a drep-turilor teranesti, Neamul Romanesc, care va fi infa-

30 rAcroRit

tisata in alt capitol: cel d'intaiu a fost inchis citva limpla Giurgiu, telalt, amenintat cu moartea de unii pro-prietari si arendasi, indigeni si straini, fu rugat sa-siintrerupä publicatia si ordin se daduse A. fie tratatca si Kogalniceanu, la cel -d'intaiu rind din mina luicare s'ar gäsi la teranii revoltati.

Fata de acestia un val turbat de minie rasbunItoares'a destantuit si Statul s'a pus intreg in serviciul ce-lor jigniti si amenintati, si aceasta frtrA nicio reser-vil, dupit ce Gheorghe Cantacuzino demisionase si unguvern liberal supt Sturdza, dar data aceasta cu su-prematia de fapt a fiului mai mare al lui Ion Bra-tianu, se alcatuise la sfirsitul lui Mart. Daca revoltatiiarsesera multe conace ca sa dispara condicile privitesi aici ca niste carti ale Satanei, dacä lei si colo se val.-sase si singe si se comisesera ofense de onoare, trupelepuse supt cornanda generalilor Nästurel din Craiova,Gigurtu, din acelasi Mc, si Averescu, furl Mil de milkavInd une ori ordinul sä nu faca prisonieri". Orice Oraa interesatilor era crezuta si se scoteau In front, cei O-HO, printre cari fo5ti subofiteri de reservä, caH priviaucu ochii deschisi la pustile intinse ale camarazilor, pen-tra ea 0 cada fulgerati de gloante. Rare oH ofiteri ti-neri prin mijloace de miloasa dibacie au putut scapaoameni dupa togä evidenta nevinovati, dar de carivoia 0 scape, ca de elemente incomode priu inteli-genta si energia Mr, mosierul. Sentimentele de careera animata o parte din clasa stapina pe doua treimidin parnintul terii se pot intelege dui:4 cererea facutade citiva proprietari olteni catre guvernul austro-ungarca trupele straine 0 vie sa-i apere. Aceastä infamiefacu pc Maiorul Sturdza, fiul prirnului minister', savie la mine anume pentru a-mi spune ca, in aCest casjslat ofiteri cart se vor pune in fruntea teranilor rds-culati si vor iesi sä apere granita.

Begele Carol, jignit in adincul sufletului sau de ca-tastrofa sociala prodUsa a doua zi dupa anul jubileului

SOCIETATEA VECHE: 3. CRISA SOCIALA 31

sAa, interveni printr'o proclamatie care. Mind sA seintrevadd o amnistie pentru teranii cari zdeeau in tem-

ori erau aruncati cu grAmada in luntri, pe Dung.-re, fAgAduia opera de reforme cu care constiinta sa Iispunea, de sigur, cA era de mult dator, dar nu indrAz-nise s'o atace pentru a nu gAsi inainte coalitia tuturorelerventelor unei clase dominante sprijinite cu toatAstralucirea ei pe robia teranului.

Camerele cele noud aveau deci misiunea de a cola-bora cu guvernul la alcAtuirea unei noi legislatii agrare,supt numele lui D. A. Sturdza, care, In Camera, la im-potrivirea, in numele proprietarilor, a tinArului MihailCantacuzino, fiul fostului prim-Ministru, se tidied In-dignat, puind, cu trernur in glasul bAtrin, zguduitoareaintrebare: pentru ce am impuscat oare miile de te-rani", dar inteun spirit care era altul: acela al unuitineret a cilrai formatiune i ideologie, de multe di-

unii fiind mai bAtrini sau mai imbatriniti, maiadaptafi, decit ceilalti, rAmine sa fie arAtatA deosebitaiurea.

In acel moment chiar, crisa sociald, stropitä cu singein mare parte nevimivat, se complica in acesti ani dedurcroasä reculegere, de supremä tristeta, ai regeluiCarol I-iu cu o hotaritoare cris6 politicA, prin care s'aardtat cd si in domeniul partidelor ceia ce el izbutisea crea, pentru linistea terii, de sigur, pentru normali-sarea vietii constitutionale, dar cu aceiasi indepartaretimida a regelui de prestigiu fata de tot ce inseamnArise si primejdie, era nesigur, si aceasta privia nu nu-mai persoana lui, ci si soarta dinastiei pe care voias'o intemeieze.

recVi,

nitd,

4. CRISA POLITICA INTERNA.

Carol I-iu gdsise o boierime mindrd, deprinsd a dadin. sinul ei pe Domni si a-i rdsturna dupd plac. Aniintregi de zile Ii suferise atacurile, Ii descoperise con-spiratiile, Invotase a-i cunoaste intrigile. In tot acestLimp, acela care, la 1871, dupa cele mai grele ofense,se hotdrise a abdica, se convinsese cd o astfel de clasd,sclid sprijinita pe pilmintul creditar, 1mbdrbatatd de nu-mele mari pe care le purta, nume Impletite cu IflSàSiistoria terii, luminatd de cultura, primita une ori maimult decit superficial, a Parisului si a Universitätilorgermane, deprinsd printr'o lungd experientd de eil.-muire i servitd de talentele neboierilor pe cari se pri-cepuse a-i anexa Med a-i admite In viata lor de fa-milie i a-si amesteca singele cu al lor, nu p6atefi distrusA. El cdutd atunci s'o Intrebuinteze pe rindprin sistemul, imprumutat din Prusia guvernatà o-dinioard de tatal sdu Carol Anton, al celor cloud par-ticle succedindu-se la putere Third prea multä luptdfärd zgomot prea mult. El Insusi, gata a iscAli mi-ce i se presinta de ministri responsabili, In intere,sul clientelei de care nu se puteau desf ace cel multdaca, din cind In cind, cerea làmuriri, peste a cdrorminciund patentd trecea imediat pentru a-si faoe da-toria constitutionala, doria sd-si reserve numai aceldonaeniu al politicei externe In care-si atribuia o corn-petentd care Intrece cu mult pe aceia a tuturor minis-trilor säi reuniti.

Si

SOCIETATFA VECHE . 4. CRISA POLITICA INTERNA 33

In aceastd rotativa, regele, Ingrijit ca nu cumva par-tidul conservator, aliat de la un timp eu junimistii,Ieseni de caracter dectrinar german, sd se destrame cutotul, si chemIndu-1 la guvern cind numarul membrilorsai ajungea abia ca sä Ineunjure masa discutiilor, acdutat A. se sprijine Intaiu pe incontestabila populari-tate a partidului liberal-national, pe care prin aoeastädeosebita atentie, prin aceasta retinere eft mai Indel m-gata In jurul sdu cauta sa-1 desarmeze In ce prives?tovechile amintiri re volutionare, aplecarile rosii" dela Inceput, tendintile catre o republicd, de fapt impo-sibild la noi, dar de care spiritul, totdeauna ifigrijorat,al Suveranului fdrd prieteni si intimi, s'a tem ut defaut totdeauna.

Vicariatul lui Sturdza Intro doi membri ai farnilieiBrdtianu, care aducea cu dInsa dirzenia razesilor vi-ridin Arges, cu neInduratul lor simt de proprietatefata de tot ce au si nu Inteleg sa cedeze nimanui,a lost oarecum aparte de fireasca desvoltare a par-tidului liberal. Firea sefului prin teroare se deosebiade psihologia liberald obisnuita prin lipsa spirituluide clienteld, moslenit de la vechile asociatii de ^onspi-ratori, In care pe nesupus il astepta p umnalul, casi prin totala lipsa de Intelegere upentru acele con-cesii fdta de spiritul timpului pe care can enii de la184S le faceau din generositate, iar urmasii lor, cririn'o mai aveau, n'o mai puteau gasi decit prin calcul.

Stdpinirea unui om, greu accesibil, care nu 5tia de-cit sd porunceasca, si nu se bAnuia niciodatd care va fiporunca iesitit din preocupatii personale, din simpalii.adesea inexplicabile, insondabile In originea lor, cracu atit mai de nesuferit, cu eft partidul se inciseprin. elemente noi, care aduceau cu totul alte prin-ciph si se Indreptau dupd o mentalitate cu totul Lira.

Regele Carol Meuse tot ce-i stase prin putinta pen-

34 FACTORII

trq a impiedeca inrädacinarea si progresul oricriiforrr atiuni care ar fi deranjat alternanta celor aquaparlide Afgra de singurii na'i naIsti-democrati, ae o-bIrsic culturald, a cdror alcatuire o vom arata in altaperte, toti acesti rebeli cu pretentii de inoire si trans-form are fusesera Indreptati, si de neintelegerea unuimediu far preocupatii politice mai inane si de lipsaunor clase sprijinitoare, catre partidul liberal, careizbutise a infatisa pe protivnicii sai ca pe niste re-trograzi Invechiti i ca pe niste runcari de fabrica ger-mand, cari incepusera prin a cere pedeapsa cu moartesi opuneau alegatorilor aspra formula, alribuitä, Iiiacest sens, Third dreptate WI Carp: Regele i doro-banjul".

Inceputul acestor adesiuni, care au adus -inceata con-fundare fara urma a Inoitorilor, veniti, de la studiile lor,cu idei apusene, o Meuse Gheorghe Panu, intemeieto-rul radicalilor.

Fost profesor de liceu In Iasi, acest om de aparentaaspra i crunta, care se imblinzia nurnai pentru in-timi, fusese trimes la Paris pentru studii istorice, pecare nu le-a cultivat multa vreme, de si, In polemicasa cu .11asdeu, dovedise, cu putind stiinta, man l. mij-loace de dialectica, mai potrivitä pentru cariera deavocat. pe care a Imbratisat-o fara sä i se consacreinsa cu placere si credintä. Mester in a caracterisa oa-menii, cum o aratä schitele sale parlamentar-, plinede adevar si de humor, In a gasi resortul psihologic alactiunilor i In domeniul necuvintatoarelor, pc care,ca batrin, le-a urmarit cu o atentie simpatica , argu-mentator care stia sa implineascà prin atitudinegest ceia ce nu-i dädea frasa i o Camera intreagase aduna pentru ca sa combine un discurs, pe care-Iredactau stenografii, din cuvinte aruncate, pe care lelega o expresiva mimica de mut , el a exercitatIn Iasi o mare influenta asupra profesorilor tineri

si

si

SOC1ETATEA VECHE4. CRISA POLITICA INTERNA 3

altor elemente din generatia sa i chiar din -3ea ur-inaloare. Sprijinit pentru tot ce priveste organisareape subalternul sau, profesorul de francesa AlexandraBadgrau, caruia strainätatea nu-i daduse mai multaspecialitate cleat sefului si care, mai clar, dar nu maielocvent cleat a6sta, aratase mari aptitudini de aface din alegatorii capriciosi ai unui oras saracit, darmIndru, legiuni electorale, sigure de biruintd, Panu,mutat la Bucuresti, Meuse din ziarul sa.u. Lupta" unorgan de combatere si agitatie care se. Indrepta,Impotriva regelui, presintat ca un zgircit sordid, care-sivinde brinza Intoarce chipiul pe dos, ca un agental germanismului la Dunare, un adevärat spion al Ber-linului. Pe ling aceste furioase invective ale unui maes-tru al insultei apareau palide atacurile Inteo formainftrioarä i stereotipä ale ziarului republican saupartas al unei dinastii indigene, Adevarul", creat defostul prefect de politie, absent In ziva detronarii, allui Cuza-Vodd, Alexandra Beldiman, iar trecut apoisupt obladuirea fostului socialist de la Caietul Rose,autor de schite literare realiste, Constantin Mille

Dat n judecata pentru jignirea Coroanei, Panu a fostcondamnat la Inchisoare, dar, a doua zi dui:a expi-rarea termenului de osInda, el Incepea un drumcare trebuia s facd din directorul Sdptdminii, organal unui spectator obosit, unul din acei sprijinitoriliberalilor carora nu li se da, cu toate insusirile lorserviciile aduse, nici un loc de Ministeriu, nici pensiuneaunui Consiliu de administratie. Poate ca si trecutalprocurorului popular contra regalitatii nu permitea,chiar supt un Suveran care numise pe preedintelerepublicei de la Ploesti, pocait, generalul Candiano-Po-pescu, adiutant regal, A. se fac a. din el un sfatuitor alCoroanei pe care, cu sincera pasiune, fär ambitielard avantagii, o Injosise.

Prada urmaloare a spiritului de partid, organisat

si-si

$i

$i

$i

nips,

ai

36 FACTORII

disciplinat, au fast socialistii, de toate spetele, caciniciunul, spre marea satisfactie a regelui rotativei, n'ascapat de absorbirea la liberali.

Intre studentii romini de la Bruxelles socialistii aurecrutat aderenti, carora aceastä initiare li-a tinut une-ori multä vreme. Acolo aparuse foaia lor prin careintelegeau sa deschidd cäi noi poporului romanesc.A$a s'au format si Mille $i dr. Radovici $i d. A. CCuza, ale carui scrieri paetice aveau la inceput unsens de negare absolutä, cerind neaparata rasturnare..Ziarul br, Drepturile Omu tut, care a cistigat $i co-laborari literare pretioase, dadea expresie acestel ideo-logii luptatoare, care plutia prea sus de-asupra con-tingentelor romanesti de atunci ca sa aiba un elect,Un George Diamandy, inrudit cu Catargiii, care aisprävit cu scenarii de codru romantice $i traditiona-Este, era legat pe atunci, la Paris, cu $efii mi5cariisociale, carora li-a pus la dispositie in chipul celmai larg resturile unei insemnale averi. Si acesta era

Moldovean, un Iesean, ca $i alt format in sträinatate,alt paqionat de literaturd francesa, V. G. Mortun, odraslaunei familii de mo$ieri roma$cani, care, prin Irmalui bogatd, aducea tin pretios element de intruniri pu-blice

Mortun s'a gäsit, dupd incercari literare cu totul me-diocre, inferioare unei frumoase $i distinse inteligente,alaturea cu fratii Nadejde, Botosaneni, din judet, mu-tati ca profesori la Iasi, in redactarea revistei Cont0m-porauul, care unia un realism margenit, de caracterlocal moldovene,c, cu sarcina principald, care era cri-tica glintilica, dupa ultimele scrieri din strainatate,contra tuturor acelor cari se pareau redactorilor cd,ran. a$i in urma, exercitä prin cdrtile lor,, mai alesde $coala, o influenta nenorocitä asupra tineretului.

Ion si Gheorghe Nadejde, dintr'o familie de sätenipreoti, oameni de tara cari n'au fäcut niciodata

un pas peste granitä, cunoscind strainatatea numai

mi

§i

SOCIETATEA VECHE: 4. CRISA POLITICA INTERNA 37

4:Iupd acele ultime aparitii stiintifice, priniiserd bo-tezul socialist de la un Engles sau American venit dinRusia si esuat o clipd la Iasi, d-rul Russell. Causei po-pulare, unite cu o profesiune de ateism care li-a* adusinlaturarea din invdtdmint, Ion, fratele mai mare, liaducea si avantagiile aspectului sdu: mare, gras, in-tunecat, la piele si la priviri, pletos si barbos, cu hainenepctrivite si neingrijite, sfidind cantul" burghes prindumicarea unui strugure in plind stradd. Inaintea u-nui astfel de zeu mohorit multa lume tindrä s'a sim-tit aplecatd sd intre in bisericuta lui Third Dumnezeu.

Partidul socialist iesean, pregiltit, dupd a sa pa-rere, pentru luptd, si-a incercat norocul in alegeri, si,dupd un scurt succes, a cazut inaintea metodelor in-datinate ale cite unui prefect de politie de felul luiSandu Rdscanu. N'a trecut multa vreme si Nddejdecel grozav era redactor de a doua mind la largul ziar alliberalilor, Vointa Na(ionald, la care colaborase, cu ar-ticole rasundtoare, in care era vorba de Cleonte celfart rusine" Fleva, liberal disident, tribun de Bu-curesti cu elanuri retorice, si admirabili dinti albi)-si de umbra radcitoare, cu mustati albe" DirnitrieBratianu), marele talent thin-, absolut nou, cu colora-turi de picturd si. capricii de trubadur", al lui Bar-bu StefAnescu Delavrancea, a carui adinca literaturd deinceput fusese prea rdpede zugrumatä de pashurapolitick ducind pe acest spirit de o rail originalitate-vesnib tinärd de la un partid la altul,

La rindul sdu, Mortun si-a luat locul la. ceia ce ami-cul si codirectorul sdu din. vremile de la Iasi numia,,aripa stingd a partidului". Dar simpaticul boier ro-mascan avea, prin numele, averea si perfecta sa buildcrestere, alteeva de asteptat la portul debarcdrii saledefinitive (leen greoiul teoretician *de idei noi de la,,Contemporanul" sau acusatorul convertit al gospoddrieisi sentimentelor nationale din fund ale lui Carol I-iu.

38 FACTORII

Nu odata Mortun a fost detinatorul unui Ministerinin formatiuni liberale care se pareau aprinsului cu-vintator care proletarii de odinioara tot ce poate fimai natural in ordinea

Nu va trece vremea si George Diamandy, totusi multmai recalcitrant si de aceia mult mai putin rasplätit,isi va gasi salasul pe bancile Parlamentelor liberaleSi astfel Carol I-iu putea fi mulgmit ca tot ce tul-bura perfecta ordine a unei societati burghese a fostdin. fericire inlaturat.

Dar apetitul vine mincind, 4 partidul anexarilorde rebeli si-a adus in curind si un alt visator, care a-ducea cu dinsul nu teorii din Bruxelles sau din Paris,ci reminiscente de conspiratii ispasite in Siberia. Neo-fitul liberal Constantin Stere, Basarabean de vita boie-reasca, din neam cu mosii, inrudit si cu alte natii con-locuitoare, ispasise in casa mortilor" a lui Dostoievschi o rebeliune de colegian ambitios i setos de a-venturi. Intr'o bunä zi, pentru a nu se intoarce intre de-portati, el rasari In casa celui mai indärätnic dintrereactionarii ieseni, A. D. Holban, minte superioara,inläturata de la rosturi mai mari prin infatisarea seor-toasa i apriga limbà care-I deosebiau pe acest ornde o mare inteligenta si de o cultura cu totul distinsa.La o asemenea gazda i un conspirator mai autentictrebuie sa devie un baiat bun si cuminte. La profesoride Universitate ca aceia din Iasi, un candidat la licen(átrebuie s. dovedeasca intelepciune sociala. Socialis-mul adolescentei deveni un poporanism" duios sidulce, bun de pus si in schite de amintiri personalecare fac pe un pribeag siberian interesant inteo lu-me de provincie. Un loc la Universitate fu cistigat prindocilitati mornentane. Inca o sfortare si de la Eveni-mentul literar" poate ajunge cineva si la clubul li-beral, unde nobilele batrineti ale lui Petru Poni, i mis-t u 1 ilustru, acadernicianul, autorul unui proiect de re-

politica.

SOCIETATEA VECHE: 4. CRP-A POLITICA INTERNA 39

forma a invätämintului, oferiau o prada usoara uneiaventuri nutezatoare. Si astfel intretinutul lui A. D.liolban deveni puternicul, temutul $ef al partidului

ie$ean, directorul Vietii Romane$ti", opusä, cubrutalitatea i batjocura lui Nicanor si Comp,", natio-nalismului renovator al revistei bucurestene, pan-roma-negi, Samandlorul". Un intreg tineret traia, in pa-tria lui Panu si a fratilor Nadejde, dintr'o privire asefului care continua. si in situatia de distribuitor al fa-vorurilor de club, sumbra legenda a r2vnlutionarului.

Toti acesti introdusi si intrusi nu puteau sa lase 11-beralismului vechiul situ aspect. Cuvintul martiruluieaue: sociale cistiga tot mai rnultd trecere. Dar bineinteles nu la D. A. Sturdza, pe care asemenea adepti

incrincenau, dar care trebuia, cu toatä intoleranta sade tot ce era nou, sä rabde. Ci inoitorii veniau la celde-al doilea Bratianu.

loan I. C. Bratianu fusese crescut de un tata carc-1initiase In toate secretele cugetarii $i actiunii sale,ca sà nu fie inainte de toate un politician, ei, ca sifratii sai, Constantin Dinu Vintila, sa cmtri-buie ca ingineri, creatori si conducatori de fabrici siintreprinderi, la era economica pc care o credea cittrebuie sa se desehida. Din Parisul anilor 1e dupa 1880el nu aduse convingeri politice $i sociale, ci, dupainecarea acolo a atilor ideologii, un mod ironic de aprivi oamenii $i lucrurile. Intors, politica 1-a prins,dar dupa ce nu mai era acolo mintea tatalui pentru.a-1 conduce. In Camera s'a descoperit un neasteptatrasunet unor cuvintari in care se reliefa mai ales cre-dinta inteo misiune, siguranta unui deposit national simoral care nu se poate incredinta nimanui altuia. 0 eranoua trebuia sa inceapa cu el si pentru el, incunju-rat de oamenii lui, cari puteau, in relatiile cu dinsul,sa fie considerati doar ca furnisori de idei $i munci-tori pentru biruinta steaplui. Ce credea regele interesa

II

si

40 IACTORI1

putin pe acela care-si simtia pe cap coroana nevazutaa autocratiei de partid. Si regele Carol a srintit de lainceput cA si supt acest raport ceva alunecä din e-dificiul creatiunii sale räbdatoare.

Conservatismul de ambele fcluri, boieresc: din Moi,-cicva lui Lascar Catargiu, patriarhul, si lui Mano-lachi Kostaki, evoluatul in sens german, din Munteniadi )sebitelor clanuri personale, si junimist, adapgit cutot felul de elemente intelectuale care nu erau din Iasisi nu colaboraser g. la revista grupului de acolo, criti-cele Convorbiri literare", suferia si el, in acelasi mo-ment al reveniriloi-, indoielilor i pipairilor viitoru-lui, de aceiasi crisN., de caracter general.

La aceia caH erau numiti vechii conservatori nu exis-tase, de fapt, niciodath. o adevArata i efectivA. condu-cere, ceia ce Mcea grele relatiile Suveranului cu aceastägrupare politicà. Boierul de la Golosei, cucontil Las-ar", care se impusese ca sef, nu datoria aceastä si-tuatie culturii, talentului sau muncii sale, nici chiar u-nui nume pe care-I purtau si altii i aMturea de carealtele puteau pretinde si o mai mare vechime si maimulta glorie istorica. Bdtrinul greoiu si girbov, cu fatarotunda rosie i pdrul rar pe care-I tdia circonflexulunor mustati pasnice de blind Bismarck romin, a-yea, dupA spusa cuiva care 1-a cunoscut bine, mareainsusire decisiva de a asculta linistit, pe rind, färd ointrerupere, o tresarire, un -gest, si pe Uflil i pe al-tii dintre aceia caH aveau o pregtire de care el in-su5i rilmäsese cu tolul strain, peritru ca, la urniä, cind,din atita discutie, nu mai räm'asese nimic si nu semai putea intelege nimic, sa indice pe dumnealui careare dreptale", i alegerea era oricind farà gres.

Toate amintirile imperiale, toatä imensa avere, toatäamabilitatea zimbitoare ale lui Gheorghe Cantacuzinonu puteau inlocui pe aceasta cApetenie iubitä si ascul-

pe care capriciul sortii II scosese din viaM. toe-tata,

SOCIETATEA VECHE: 4. CRISA POLITICA INTERNA 41.

mai In momeintul chid i :se oferise din nou sarcina pu-terii. Supt dinsul conservatorii, puri si junimisti, in-digeni si de rash germanh, erau obisnuiti a merge Im-prcund. Succesiunea cantacuzineasch, jignind mareamindrie a omului de sigur neobisnuit, si nu numai prinaruchturi despretuitoare, care era P. P. Carp, desphrtide acuma Inainte multainirea clanului preferat de su-pararea celuilalt.

In concurenta continua cu liberaiii, vechii conserva-tori fusesera adui, siliti aproape, cum am arätat sinyu sus, sa-si Invristeze blasonul Cu tot felul de in-

prin care se caphta and noutate decit a o-nectului general Manu si alte talente declt ale unorneisprävite mladite aristocratice, plus un contact cunatia, pretios chiar supt un regim de sufragiu Incare trills.

Astfel tineri ca Take Ionescu, Disescu si citiva aliise asezarh, de la o vrIstä Inca neadmisibil de tinarapentru un regim in care la liberali se cerea un lungsi obositor stagiu cu multe examene Intrarea In Mi-nisteriu a amicilor personali ai lui Joan I. C. Brätianu,Al. Djuvara, Al. Constantinescu i d. M. Orleanu, aridicat o adevArath indignare In Camerd In rindurilerninistrilor.

Take Ionescu, fiul unui negustor i om de afaceriploiestean, Meuse scoala secundard la Bucuresti, asa In-cit, fata de boierii din generatia sa, el poate fi consideratea un produs al organisatiei noastre scolare, In ce estebun: initiarea in rosturile terii, cunoasterea oamenilorei. si in ce este mai putin bun: o oarecare lipsh de dis-ciplinä intelectualä, de formatiune a unui caracter cutetul ferm, care se caphtä In contact cu civilisaUilebätrine. Prin rhpedea sa Intelegere, prin fluenta ros-tirii sale, prin amabilitatea de caracter 5i dorinta de aajuta, prin putinta sa de a uita g de a ierta oHce

filtratii,

42 FACTORII

jigniri, tIndrul avocat, care dovedise si usoare talenteliterare, a cistigat de la inceput simpatii pe carenici vadirea unei firesti ambitii nu le-a putut distrugecind inainte de treizeci de ani a devenit ministru alInstructiei Pub lice, gata sä schimbe prin legi dictatesi In mijlocul unei conversatii intreaga situatie a invdtatorului si a preotului.

Dar, pe lInga boieri, tineri si batrini, cari vedeau!In fostul liberal rosettist trecut rdpede la dinsii, uncleerau atitea locuri, numai un auxiliar pretios, de in-trebuintat totdeauna, de ldudat une ori, de inläturatprintr'un gest cInd ar deveni cumva incomod prin lo-cul prea larg pe care 1-ar pretinde, erau i a1ii, pen-tru cari ideia conservatoare era un crez Si o traflie,un tesaur moral, Incredintat lor si a carui paza n'aveaudreptul sä o Impartd cu nimeni.

In fruntea acelor putini, cari credeau asa si cari e-rau dispusi sd renunte la orice servicii, cit de utile,daed era vorba ca In locul cercului select sd fie Inca oadunaturd de doritori de situatie, cum li se parea ca adevenit partidul liberal, se asezase, printr'un tempe-rament teribil, dar inspirInd o invincibild simpatie prinprofunda onestitate de unde-i veniau si cele mai gresitedin inspiratii, Nicolae Filipescu.

Facuse, nu scoala bruxellesa, nici cea parisiand, ci,ca i idinioara, cu aceleasi durabile resultate de ones-titate, Brailoii si Golestii, pe aceia din Geneva luiRodolphe TOpffer, In care ce interesa inainte de toateera viata morald impusä de neiertaitoruL calvinism. Nuse dedase la nicio activilate profesionala care sä-1 fi pu-tut robi intereselor ei materiale. Venit Inteo tard uncleregele ajunsese a fi singura autoritate, singurul izvorde putere, critica sa din ziarul fundat de dinsul, Epoca,se Indrepta si contra aceluia care i se pärea izvorulconruptiei. Contra liberalilor, cufundati In materialis-mul tuturor oportunitatilor de profit, asa cum In-

SOC1ETATEA VECHE 5. CR1SA POLITICA IN TERNA

gaduisera batrinetele, une ori totusi revoltate, ale pri-mului Bratianu si cum le tolerase lipsa de influentaa lui Sturdza, el se arunca inteo asa de puternica por-nire de pasiune hien se rapezi in casa adversaruluide la Voin(a Arationald, Nicolae Xenopol, autorul unorromane sociale interesante, pentru a-1 palmui cu ris-cul de a se cobori intre gloantele trimese de cel lovit.

Trecuserd acuma destui ani, de dud tinarul conserva-tor se gasia acasa si el nu-si parasise intransigenta inserviciul careia aducea i indemanarea de critic si, dince in ce mai mult, puterea unei elocvente grava deconvingeri i incalzita de entusiasmul rasei sale deboieri razboinici.

In mijlocul unei lumi politice in care ideia era unmijloc electoral, iar sentirnentul o slabiciune in urmari-rea scopurilor, omul ramas Inca indernn de tot ee con-stituie politicianismul, care, mai tirziu, va izbutiimpuie i lui citeva din practicele sale, scria, in Au-gu,t 1901, rinduri de toata frumuseta, destinate siifixeze margeni unei contaminatii in plin progres: A-gentii au inaugurat in ( .ubul conservator o politicade traficuri electorale demne de partidul liberal. Dacde adevarat ca, de treizeci de ani, conservatismul a in-semnat la noi o protestare in contra exploatatiunii teriide o clientela puternic organisata supt forma de par-tid liberal si ca critica noastra s'a intins une ori la in-stitutiuni intru cit ingaduiau aceasta exploatatiune, poli-tica actuald de la club nu e decit renegarea ideii con-servatoare". Aratind cii rolul nostru, chiar printre te- .

rile dunarene si balcanice, scade", caci toate aceste terishit imbarbatate prin certitudinea unor mariri terito-riale ce vor capata prin forta lucrurilor", iar noi nuputern trai nicio speranta de felul acesta, cel putin pen-tru un vlitor mai indepartat", ceia ce inchidea astfeltoata activitatea noastra in politica interna, el constata

sd-i

44 FACTOR1I

in aceasta o complectà decadere morale: aparentaprosperitatii materiale singurd ne mai Inseall, dar $iaceastd. ilusie a perit in ultima crise, Bdnuind apro-piata redeschidere a chestiei Orientului", el credea cde o crimä sä ne pregdtim pentru acel moment prinmetoda exploatdrii terii in. folosul clientelei". Si aceastdscriscare profeticd urma printr'o nobild declaratie deoptirnisM: Sint incredintat cä e in lard. Incd destuldputere de regenerare, pentru ca, atunci cind Ii vom a-rata primejdia, sd uemeze pe cei ce o pot duce lamintuire".

Era crezul insusi al tinerilor cari se formau atunci.Vora ardta aiurea de ce el n'a putut face legdtura cudin $ii .

Cind vorbia de ruptura ce s'a produs in partidulcon,,ervator la 12 Februar 1901, Filipescu se gindia lade$facerea din partid, pentru putere, a grupdrii canta-cuzinesti, la care se alipise Take Ionescu.

La cdderea guvernului liberal spre sfir$itul lui 1903,regele avea sä aleagd intre vechii conservatori strinsi injurul lui Gheorghe Cantacuzino, $ef imposant ca infd-tisare, comod in practicd, de la care nu putea sdpiece nicio initiativd si niciun indemn, si 1ntre nouadirectie, al cdrii sens se poate Intie lege din frumoasascrisoare pe care am reprodus-o mai sus, NicolaeFilipescu, avind sd se decidd el insusi, intre aceia decari era legat prin nagere si intre junimisti, earl, $1dupä fusiunea cu aderentii lui Lascar Catargiu cu a-ceia mai mult cleat cu boierii munteni, ramäseserdde fapt la o parte, luase hotdrit partea acestor dinurrnd, de cari-1 Vor despärti nurnai conceptiile, cutotul deosehite, in ceia ce priveste politica externa.

Partidui junimist a ie$it dintr'o reactiune literardsi cultuiald contra unei literaturi färd fond, care repro-ducea servil, inteun diminutiv din ce in ce mai prb-nuntat, forme intelese superficial. In mediul iewan,

SOCIETATEA VECHE : 5. CRISA POLITICA INTERNA 45

unde, pe lingd citiva boieri Med' importantd politica,se stingea exageratul nationalism ardelean al lui Simion.BArnutiu, de traditii strict romane, cu totul anacronice,si unde o parte din tineret, influentat de aceleasi idei,alcatuise fractiunea liberd si independentd", ei ajun-sera, din mindrie si despret, a forma o alatuire deo-sebità, cu un program din care multe trebuiau sd setransforme si chiar sd mid in. contact cu neingaiduitoa-rele realititi nationale. De fapt, intre acesti frondeuri,dintre cari cei cu studiile in Germaniasi ei dildeautonul continuau traditiile de zgomot, de glumd, de de-sordinc si caricatura ale societatilor studentesti de acolo,putini erau in adevdr chemati pentru viata politica',in care se cer alto instsiri. Alesi in Parlament dupafusiunea cu conservatorii propriu-zisi, acesti oameni,cari represintau culturd si probitate si nu uitaserd inmediul de acasä tinereta petrecutd in sträindtate,la1875 Carp vorbeste de ideile de disciplind supte inGermania"1 , au rdsbatut greu si tirziu. Neconte-nit ei au avut sà infrunte dusmänia, fdtisil sau ipocritd,a unor oameni pe cari-i ofusca si umilia superiorita-tea intelectuald, une ori si morala, mdcar in ce pri-veste viata publica, pe care, sd fi vrut, si nu voiau, n'arfi fost in stare s'o ascundd.

Asa s'a Meld cd pdnd la crisa din 1903 Carp, sefullor incontestat, n'a putut sd ajungd presedinte deConsiliu si sd irnpuie unui guvern conservator pro-pria sa conducere. La 1875 el se lovia de clanul boie-rese din Iasi, cu bizarul fiu de Domn, preocupat deresolvirea problemelor insolubile ale fisicei si materna-ticilor si. compromis printr'o viatd in care se simtiaprea mult fostul general de divisie al armatei otomane,Grigore Sturdza, cu un Aslan, de nuantd antisemitd, ne-admisibild pentru conceptia junimistil, si un Bals; de

' Cony. lit., 1930, p. 71. Tot acolo s'a publicat scrisoarea luiFilipescu.

46 FACTOR!!

atunci Inca se vede cum considera el dificultatile de ca-racter, aroganta de atitudine, de care dadea dovad a. laorice imprejurare mediocrul general Manu, un fostcamarad al regelui Carol. Cind aristocratia moldovea-nd isi Pierdu cu totul rostul in partid si Ull tineret incare scInteià inteligenta critica i agresiva a unui t.C. Cuza, rapede indreptat calm nationalism, nu pu-tuse sd cistige importanta, lupta cu protipendada bu-cureteana se fäcu $i mai ascutita.

La aceasta a contribuit $i temperamentul lui Carp,interesant, dar foarte dificil printr'o francheta care seafisa si cauta cu orice pret scandalul, cufundarea inridicul a adversarului. Fiu de boier vasluian de a treiatreapta' ca descendent al raze$ului obscur care sechema Carp Policarp) Lungul dar socotindu-se,dupa lectura unui pasagiu de genealogie polond, cobo-ritor al unor principi lituani, a cdror inchipuita co-roand o punea pe felinarele calestii sale de la Tiba-nesti, el traise la Universitatea germana, unde se for-mase intre oaineni cari aveau o cugetare de clasa $1.cari-i scriau si mai tirziu supt adresa: Bojar von.Karp", ca $i cum boieria noastra ar fi fost un fel debaronat teuton. Traducdtor al lui Shakespeare intr'olimfrt a carii ortografie a invatat-o, relativ, numai foartetirziul, el traia mai mult pentru o mosie in care visasil intemeieze o colonic germand de exploatare ra-tionala. Pentru teranul de pe paminturile sale n'a-vea nici iubire, nici stimd lasä bucuros in samavechilului, caruia-i arata toga increderea. Si aceste de-fecte ale omului privat, aceste piedeci in cariera o-mulm politic nu faceau decit sa acopere un suflet sim-titor $i bun, induiosat la orice amintire $i gata sa iertela un singur gest jignirile care i se pricinuiserd;cit priveste pe acelea cu care el insu$i era darnic,

V scrisoarea citata din 1875.

si-1

SOCIETATEA VECHE: 4. CRISA PoLn IcA INTERNA 47

-el le uita indata ce se pierdea ecoul glumei sale, fdrda se gindi cd sint pe lume i oameni cari, si de laun prieten, s'au deprins a tinea minte.

Cuiva fdcut asa nu. i se poate cere nici o viatd meti-culoasd, nici un program in care sa se inchidd. De aici-antagonismul, imblinzit prin retinerea celuilalt, prinaparenta lui capitulare, fald de al doilea sef, sau, maibine, fatä de primul secundant al lui, Titu Maiorescu.

Ardelean de rasd, i dupd tatd si dupa mamd, flicaprotopopului Popazu, fost dascal la Valenii-de-Munte,el nu mostenise de la parintele sau, gata sd sacrificetotul p ntiu o convingere, crezul national nestramu-tat si dspositiile luptaloare. Format in Germania cindmurise acolo orice crez metafisic, si speclacdtul ace-lor ruine miserabile, rdmase de pe urma celor mai cu-tezritoare edificii de cugetare, trebuia sà facd din lie-care sceptic si un ironist, trecut pe la Parisul ce-lui de-al doilea Imperiu, in care esenta moran era dis-tru a de splendoarea erei napoleoniene ajuns la a-pogeu, revenit apoi intre oameni cari-1 puteau distra,dar nici mdcar sa-i trenascd interesul, si legat de ocu-patii scolare in care aducea mai multd constiinta sipunctualitate decit entusiasm, acest suveran al unui cercliterar in care Alecsandri era tolerat pentru presti-giu si in care continuitatea istoricd era consideratd frävalcare, aducea in viata publica tendinta cdtre formarea

cultivarea unui grup personal cdruia-i erau reservatesaptarninalele receptii din Bucuresti, unde numai, sesirntia in adevar el insusi. Prin elocventa lui cu Ingrijirepregatila si debitata cu o artd infinitä, si de la tribundca si de pe catedrd, cu un ascutis pe care numai lup-tele politice II provoacd si-1 indreptatesc, el i5i men-tinea influenta atila vreme cit lumea era supt farmeculacestei excelente parade literare cu care, pastrind tot-deauna un punct de vedere personal, intelegea a-siservi partidul.

un

$i

48 FACTOR)!

Pentru regele Carol, trecutul zgomotos al lui Fili-pescu, deprins a provoca $i a sparge, necrutator nicipentru ceia ce in scrisoarea de la 1901 numeste in-stitutii", cind credea cd de la dinsele vine räul, Infà-tisa o absoluta imposibilitate de a-1 accepta in calitatede consilier al tronului. A fi impreund cu dinsul in-semna a se indéparta cineva de la putere. In ce pri-veste pe junimi$ti, el ar fi trebuit sa se bucure eä e-xistd in tara oameni caH sd fie hotarit, cu oce pretcontra oricui, pentru acea legdtura cu Germania sape care Maiorescu o recomandase inteun .articol dinDeutsche Revue, considerindu-se pentru aceasta, fdrddreptate, ca initiatorul $i factorul de cdpetenie al ali-pirii Romdniei la Centrali; Carp era pe fata du$manula tot ce insemna apropiere de Rusia; functiunile luidiplomatice la Berlin nu fdcuserd decit sd-1 intdreascdin credinta sa ca numai acolo poate fi pentru Romd-nia un adapost de furtuni, un sprijin in clipele grele.Si fotu$i regele, caruia-i placea fatd de dinsul o singurdatitudine, de 5i, la desveliiea statuii lui Cuza-Vodd In

imi ardta scirba pentru lingusitori , nu puteasd vada cu pldcere dldturi de tron pe un om care side Suveranul sdu avea cugetarea libera $i expresiaintepatoare. Poate cd bdnuia si la Maiorescu acea receneiertatoare judecatd care-1 va face in 1909, ca pre-$edinte de Consiliu, sd se plingd fatd de ministrul aus-tro-ungar de defectele regelui $i sa-si exprime pdrereacd In oHce domn de lard este totusi un simplu cabo-till".

E inteligibil deci ca, avind sä aleagd intre inofen-siva mindrie de imperiald descendentd a lui Cantacu-zino , care, odatd, cind Ii invederau descendenta dinloan al VI-lea Bizantinul, zbucnia in strigatul: ,.Ce totHohenzollerni, Hohenzollerni, dar Cant acuzenii ce-s?",

Corespondenta austriaca, VI, p. 738.

fatdIasi,

'

S CIETATEA VECHE t 3. CRISA POLITICA INTERNA 49

pentru ea apoi IsI recada in fotoliu, ingrozit de räsu,netul propriului sail glas, unita cu satisfactiile depurä vanitate ale unui clan boieresc muntean $i, maiales, tu, iscusinta qui Take Ionescu in a gäsi o solutiela erice dificultate, InläturIndu-se momentan problemaea insäsi, si in a acopefi orice cu fosforescenta uneielocvente care Au Inetezia toate ascutiairile, ci trecea nu-mai, elegant, asupra Mr, si, de cealaltä parte, Intrecapriciile gata de ofensä ale barouului" vasluian $iprofesorala emfasä a tprincipalului sail ajutätor, cu a-gravarea aliantei cu Filipescu, el sä se fi hotarit pen-tra cei d'intaiu. Cu atita mai mult, cu cit in adevartineretul de cea Mai recentà spoialä parisiand deschi-sese larg pbrtile partidului si intelegea O. opuie sis-temului liberal, pe care de-amnia inainte vor trebuisa-1 adopte toti aceia cari vor voi sa facä politica", ade-ca sä blruie si sa ajunga, aceiasi cultivare a atitudiniipopulare. Acela$i tirg necontenit deschts pentru oricineunia inteligenta $i energia cu pasiunea parvenirii ra-pezi, pentru participarea la largile distributii ale Sta-tului, pe care cineva 1-a asamanat, la acesti conservatorirupti de tradiftie, cu imbogatitoarea revarsare a Ni-lului". Resultatele acestei miserabile demagogii, carea ros tot ce mai era solid in moralitatea publica a terii,se confunda In judecata unui Suveran, informat doarprin genuflexiunile administratorului domeniilor regale,Man Kalinderu, adeväratul tip, rapede ridiculisat, al luiPolonius de curte, cu sincera si onesta popularitatepe care in adevar se sprijina tronurile.

Dar a avea in opositie pe Filipescu si. pe Carp4spre cari se indrepta tot mai mult instinctul sanatosal partii celei mai culte $i mai bune din tineret, in-semna a pune Coroana in acel conflict Cu congiintanationald din care, In tot cursul istoriei, niciodata a-ceasta din urma n'a ie$it invinsä, Dacä in jurul luiTake Ionescu, de o asa de amabila dispositie in a-$1

50 FACTORII

ajuta prietenii, de o calitate sufleteasca alit de sent"-mentala Wen cu greu putea sä refuse ceva, ingrozindu-se numai la gindul cä prietenul refusat ar putea sa-idevie un neiertalor adversar, se adunau oameni de totfelul, si mai buni si mai rai, cei din urma impunin-du-se eu intriga sau cu forta, asa Welt pentru intelec-tualitatea anilor 1900 takismul" ajunsese o groaza, cuNilul" lui cu tot, nedreptatind astfel, in miscarea derevoltd, si tot ce era frumos, bun si nobil in cel ce a-junsese a nu se mai vedea ca persoana in obraznicaimbulzire a cohortei, dusmania, pe basa morald, aacestei lumi de profesori, de scriitori, preocupati deviitorul natiei si inexorabili fata de un asemenea sistemmergea pink' la Carol Ingaduitorul".

Radicalii, socialistii, poporanislii, garda nouà a ce-lui care in curind, peste nebunia lui Sturdza, azut pra-(là obsesiunilor, obscurelor impulsuri de revansa pänäalunci Inghitite, ajunsese un sef respectat mai mult decitiubit in lumea inchingtorilor sai, dädeau partidului libe-ral, cu dreptale zugravil de Filipescu, la 1901, ca osimpla adunatura de parveniti,din colectivitatea", decare vorbise unul din sefii lui, creindu-se porecla inju-rioasa de colectivistr , o aureola de idealism proaspat,indreptat curagios calm reforme politice si sociale,supt conducerea unui sef de frumoasa infatisare fisicasi de o nesfirsita arta in a parea si a stapini, fail stra-lucire, dar cu tot ceia ce poate da autoritatea mostenitäsi continuu cultivata ca scop principal al unei vietipline de noroc si de izbinzi.

Dar toate acestea: suprapunerea tineretei regelui departid anilor batrini ai regelui de pe tron, ridicareala conservatori a rebelilor cu orice pret, cari nu setem de nimic, si pentru ca nu traiesc din putere, dis-creditul revärsat asupra Coroanei de ajutatori politicicapabili de a o compromite prin desmatul ohlocratieinestapinite de un sef al celor satisfäcuti zilnic de din-

SOCIETATEA vECHE: 4. CRISA POLITICA INTERNA 51

sul represintau pentru Carol I-iu suprema crisä po-litica adausä aproape catastrofal la celelalte.

Ce a resimtit el Insa mai clureros a fost crisa de po-litica externa, care s'a manifestat ceva mai tlrziu, dareu toata puterea, la 1908, clnd acum Ione)." Brätianuera stapina desavlrsit al situatiei, seful On trecind prineasele de sandtate din Paris, expus la toale miseriileunui mediu strain, pentru. a fi readus ca o biata zdrean-4a. omeneasca. In tara peste care tiranic stapinise.

5. CRISA POLITICA EXTERNA.

De la visita la Berlin a. lui loan Bratianu batrinuI,de la lungile lui staruinti pentru ca Romania sä fieingaduitä ca element de a dolla ordine al unei aliantede pace, care cuprindea acum si talia, asa de adinedespretuita Inca in 1880, cu Crispi aventurierul", deverva locvace 5i injurioasä a lui Bismark triumfatorul,de la incheiarea mult doritä a unui act pe care Berli-nul 1-a voit intaiu cu Austria, Germania nefacind de-cit A. se adauge la tratatul de aliantä, si anume fail ase aduce nicio ijgnire Rusiei, aceasta fiind statornicadorinta a Impäratului Wilhelm I-iu, Romania credeael poate sa se razime, asigurata din partea poftelor-rusesti, pe aceastä singura basä a politicei sale.

Calatorii ale regelui, din ce in ce mai prepuit in ve-chea sa patrie, si aceasta, mai tlrziu, cu toatä omnis-cienta unui tinar Imparat deprins a-si subordonape toata lumea si cu tot refusul lui de ,a intoarce ovisita _in Balcanil, erau menite sa Intareascä aceastälegatura, care se sprijinia acum si pe fratia" afec-tata in relatiile personale ale lui Carol I-iu cu Impa-ratul-rege din Viena. Nu se 5tia.la Bucuresti in ce ter-mini vorbia, pe vremea eft puterea era de fapt Inminile lui, Bismark despre aceasta tail balcanica,pentru care, ca si pentru orice Bulgarie, el n'avea

' Rosen, Aus einern diplornatischen Wanderleben,Bukarest-Lissabon, Berlin (1932), p. 14.

SOCIETATEA VECHE s 5. CRISA POLITICA EXTERNA 53

nicio pretuire, tiind samd de dinsa ca de o creatiune po-liticd trecdtoare, blind numai sä 'stea de strap., pupil-tel ca o sentineld pierdutd a germanigmului, in ca-lea Rusiei, Iar trimeterea, tot mai deasä, a tinerilor lastudii in Germania, färdi a uita Insd vechea vaträ deculturd a parisului, stabilia, este adevdrat, unele legd-turi morale, dar necunostinta limbii germane, predatdmai mult de formä In liceele Romdniei, pe and carteastrdind räminea neclintit cea francesd si clasa de sus,tu parvenitii impreund, vorbia si gIndia frantuzeste,punea o piedecd hotärita In calea apropierii sufletesti.Germania, din partea ei, cu toatä netdgdduita bunk-vointd, navea cum sd ajungd la cunostinta, sigurd devaloare, a acelor traditionale bunuri de civilisatie caresint in pdstrarea de veacuri a poporului romdnesc.Un tratat necunoscut chiar de ministrii cei mai initiatiai regelui si a cdrui publicare a fost pänd la capdt oimposibilitate politicd, insemna Inca nesfirsit de putin,la ceasurile decisive, in relatiile dintre cloud State, carese reduc In ultima instantd la sentimentele dintre cloudnatluni.

De la un timp insd, cu dorinta de pace, oricit de isreuar fi ea plAtitd, a Germaniei, Austro-Ungaria, insufletitade sperantele maxi., de indraznetele conceptii reforma-toare ale mostenitorului celor cloud Coroane, arhiduceleFrancisc-Ferdinand, fart a juca in adevAr rolul prim Inalianta unde trebuia sd fie tot numai un brilant se-cond", isi lua libertatea, pe care, de altfel, de mult si-oluase, cu impunitate, Italia, de a face, in unele dome-nii, si de capul ei. Ofiterilor, tinerilor diplomatipestelaientatul Aehrenthal pand la Increzdtorul Berchtold, se-mi-Maghiar, prin rosturile lui de familie si izvoarelelui de avere, doamnelor din Viena, care incepusertsd aibit glas in politicd, li se 'Area cd Monarhia pieredadi se tine inteo atitudine de defensivit fata de pH-mejdia slava, sirbeascd, tot mai evidenta pentru acesti

54 FACTORII

observatori chinuiti. Spre a impiedeca o rupere Iabucilti a Statului habsburgic, ei vedeau numai o cale:aceia de a iesi Inaintea primejdiei si de a o sfida,ceia ce ar produce si puterile morale cu care ea se-poate Si birui. Pe c1nd cugetAlori ca Baernreither1 mer-geau in Bosnia-Herzegovina, in Serbia chiar, ca sä stu-dieze problema iugoslavA, cu aceiasi ideie preconce-putii c. s'ar putea ajunge la o triplä Monarhie incare Ungurii ar fi pusi numai pe acelasi plan aldoilea cu Slavii, iar Rominilor ii s'ar face un locceva mai liber si mai larg, cercurile acelea pretindeausa se intrebuinteze cel d'intdiu prilej pentru o actiunede forta.

Prefacerea Turciei prin Junii Turci inteun Stat decolaborare intre natiuni Si proclamarea independentiibulgaresti dadura prilejul mult asteptat. Dacit e vorbade a se precisa astfel prin lovituri"; interne si $x-terne, ccia ce era confus si provisoriu in Imperiul carese credea menit peirii, atunci Monarhia trebuia sa-siaibri partea si ea. In asteptarea deschiderii drurnuluispre Salonic, atit de necesar pentru interescle econo-mice ale Austriei, &à se permanentiseze, O. se im-puie recunoasterii tuturora stapinirea, pänii atunci cu.simplul mandat de reforme atribuit in 1878 la Berlin,peste Bosnia si Hertegovina.

Cind hotarirea a fost luat5. Si tradusä in fapt, Aus-tro-Ungaria pärasind in schimb, cu toatä marea luivaloare militarà, sangeacul Novi-Bazar, sentimentul na--lional slrbesc, hrilnit de sperantele unitatii nationale Tinformä de Stat, izbucni cu o putere elementara, atit denestilpinita Inca trebuird toate interventiile Rusici pro-tectoare, care nu-si avea nici armatä pregrditä, pen-tru ca sä aducä la extrem de durerosul act de accep-

V. articolul migu despre dânsul in Revue historique du SudEst europden, an. 1929, p. 309 si urm.

'

,

SOCIETATEA VECHI., 5. CRISA POLITICA EXTERNA 55

tare. Un limp ins'a fusese pentru Romänia indoita per-spectiva. arnenintgloare a räzboiului austro-sirb si aunci resistente armate a Turcilor la independenta Bul-gariei

Slurdza era la putere, dar hotarirea era de mult inminile tinArulni Bratianu. Cel d'intaiu, plin de o grijäpe care o exaspera starea-i de sändtale, se tinguia peteate cdrarile asupra dificultatilor zilci, dar gtIsia tot-deauna refugiu i alinare la Legatia austro-ungara, asi-gurind cä va merge cu Monarhia in cas de rtizboiu,cii fara d nsa nu va face nimict. BrAtianu declaraselimpede ca, clam Sirbii recurg la arme, nimit nu-Iva putea irnpiedeca de a-si face daloria fata de Aus-tro-Ungaria. De alminterea lui i se parea ga, dincausa Strimlorilor, care nu trebuie sa ajunga in minaRusilor, noi avem mai multe interese comune cu Bul-garia, a carii independenta regele, care si felicitase la

doria s'o poata recunoaste cu voia Berlinului,decit cu Serbia, fata de care, ca de obiceiu, si de He-tzerii" de acolo, el avea numai vorbe grele, ca si fatade cine la Bucuresti2 i vom vedea cine erau ac-5-tia si de ce erau asa este pentru sustinerea aces-tor tulburatori ai ordinii firesti in Sud-Estul Europei.

Ministrul auotro-ungar in Romania se credea, inDecembre 1908, complect asigural si pentru viitor. Maiiubiti n'am ajuns sa fim aici, dar de sigur ne-am suitin cunsideratie." Se bucura ea s'a zdrobit deplin unadin cele trei iredente. Reg le riminea neclintit in ho-tarirea sa; pacal ca Sturdza nu mai era stapin pe min-tea lui si mania lui de a incepe la mice discutie cu.Adam si Eva" devine zilnic mai suparitoare! I se pa-rea ea aducerea la putere a lui Carp n'ar putea sacreeze ceva durabil din causa-agitatiilor unui Fleva

' Corespondents AustriacS, 1, pp. 120, 134-5. Cf. studiul mieuin Revue historique du Sud-Est europden pe 1932, p. 233 si urm.

2 Corespondents austriacS, 1, pp. 157-3, 471.3.

Sefin

si

56 FACTORIt'

dusmaniei lui Take Ionescu, In care se vedea oinul vii-torului", de si nu-si alege mijloacele si. de'un timp areo atitudine care nelinisteste. Ingrijorgri din partealui Brätianu erau excluse. Pe altii ministrul nu credeaca trebuie sg-i tie In samd, iar opinia contrarg. era Ca-pabild, cu deplina aprobare a regelui, s'o zugrumepfna infuriatä a lui Sturdza, care se si lauda cu a-ceastal-.

Era totusi Intre Monarhie si mica tara care se lasarabdätor condusä de dinsa o chestie deschisa: a Romi-nilor de peste munti. Ea nu fusese niciodata indiferentgunui suflet regal necontenit doritor de mai mare si demai mult, care, de altfel, avea din tineretg amintireafelului cum se realisase unitatea nationald germand. La1903 Inca, iardsi supt un regim Sturdza, Carol I-iuse prinsese a spune lui Take Ionescu, care, indiscretcum era, alergase s'o spuie, la rindul sau, ministruluiFranciei: de ce crede cg. Austria e eterng si nuvom vedea niciodatä desmembrarea ei"? Grabitdu-se a-poi sa. Indulceascd prevestirea ce-i scdpase din .gura:Lucrul nu e iminent; avem vreme Inaintea noastra"2.

Peste putin timp regele revenia, Inteo noug conver-satie cu ministrul Trances, asupra aceluiasi subiect,al-Mind cg. Austro-Ungaria Uncle, dupä a sa Orem,sI se desfacg. In doug. State, pa care le-ar lega numaiacelasi Suveran, care, obosit, descurajat, nu mai arenicio actiune, iar ministrii nu se decid la nicio concesie,ceia ce va aduce un si mai puternic asalt al Ungtu-rilor contra Rominilor ardeleni. Nu ne putem desin-teresa de soarta celor trei milioane de Romlni dinArdeal si din Banat. Dacg. Incearcd a-i desnationalisa,

' Ibid., pp. 574-5.2 Vous supposez que l'Autriche est éternelle et que nous ne

verrons jamais son démembrement... La chose n'est pas immi-nente: nous avons du temps devant nous"; Corespondenta diplo-maticA francesa, seria 2, III, 1931, p. 338.

SOCIETATEA VECHE: 5. CRISA POLITICA EXTEHNA 57

nu vom raminea indiferenti i impasibili." Aratindca-i va indemna din non sa resiste, continuind a-siafkma loaialismul, pe terenul alegerilor si al actiuniiparlamentare", el se aratä foarte bucuros de trezireaspiritului national" dincolo1. Dar indatä dupä aceastaregele mergea sä intilneasca la Ischl pe Francisc-Iosifducea cu dinsul pe D. A. Sturdza si pe secretarul-ge-ncsral la Razboiu2.

Si, data aceasta, in 1908, cum se introducea in Unga-ria o reformä electoralä care nemultamia pe Romini,Carol I-iu, temindu-se chiar de o revolta, interveni, dindInsa asigurarea ca., dacä e vorba de iredentism, Roma-nia nu ar mai privi pe Rominii de acolo ca pe nistecanationali3". Contra agitatiilor din Bucuresti, el ar fivrat, dacä n'ar fi intervenit o raceala., sa fie de -rata labiserica, pentru jubileul monarhului, de care se simtiaatita de legat. Din. partea lui, ministrul cladea sfatulca Rominii sà nu se arnestece in lucruri de peste gra-nitat.

Filsese un moment temerea, pe care o semnaleazg.cancelariul Bfi low, ca nu cumva o primejdie sg. iasg.

Ibid., pp. 494 5, no. 378: Nous ne pouvons pas nous désin-téresser du sort des trois millions de Roumains etablis en Tran-ylvanie et dans le Banat. Si l'on cherche a les denationaliser

nous ne resterons pas indifférents et impassibles ; je leur con-comme je l'ai d'ailleurs toujours fait, de rononcer a la

politique el'abstention et de resister, tout en affirmant leur loya-lisme, sur le terrain des elections et de l'action parlamentaire...Je constate, avec une grande satisfaction, un réveil de l'esprit-national roumain, qui s'est manifeste dans la population a roc-ca3ion des récentes elections et au Parlement par Pinterventiondu depute roumain Vlada.

2 Ibid., no. 418.Corespondenta austriaca, I, p. 575: so warde man sie nicht,

mehr als Stamtnesbrader betrachtena.Man im Konigreich besser daran tate sich um die Dinge die

ausserhalb der Landesgranze liegen nicht zu kiimmern"; ibid.,pp. 480-1.

8

'

si

weillerai,

58 FACTORII

din grupul sovinist al Bratienilor"1, dar, pentru aface O. dispara orice ingrijorare, Mostenitorul tronuluiaustro-ungar fusese trimes la Sinaia. In Ardeal planu-rile lui gasiser g. aderenti, nu nurnai la. impuniitorulBanatean, In legaturi strinse cu Viena, indraznetul schi-tator al planului imposibil de Mare Austrie" federativil,Aurel Popovici, care capatasc o deosebitä influenta asu-pra lui Filipescu, dar si in cercurile unite de la Blaj,de uncle seful intelectual al tineretului d^ aceastä can-fcsiune, istoricul August Btmea, irni cerea prietene:te

fac tot cc pot pentru ca sa nu se produca incidenteneplacute contra aceluia in care se vedea un maresi sincer prieten, deschizatorul, inteun viitor apropiat,al carcerei ungare. Primirea a fost foarte buO. i nouniis'au putut crede definitiv inlaturati. Bratianu, rnenit sädevie sef al guvernului, a -lost insareinat de rege sa facaun drum al Darnascului la Viena si la Berlin, pe unclepana atunci nu fusese purtat, si chiar la Roma.

Dar in acest din urmil loc el se vadi altceva decitce sO credea despre dinsul. Kiderlen-Wiichter, un omcare stia sa vada, isi arata, in August, nernultarnireaca acest om se crede prea mult maul mare, singurchemat a conduce soarta Romaniei pe cdi nouä, multmai stralucite". El e dominat de ideia fixa" cd Roma-nia are de profitat dintr'un razboiu turco-bulgar"; sa ise plateasca, deci, in cas de sporire a Statului vccinin Macedonia, milrt de mila, om de om". Ii trebuieun hotar la Sud care sa mearga peste Silistra sau 5iRusciuc la Varna. Ce nu lasa pe d. Bratianu sa doarmac frica de o Bulgarie Mare, care ar pune in umbra Ro-mania. Daca ar fi fost razboiul turco-bulgar, Romaniaar fi intervenit, conscrvatorii fiind pentru un mars inBalcani, Bratianu pentru o sirnpla luare de zillog."

De si se credea ca se poate da Romaniei Silistra, cer-

1 Ibid., pp. 713-4.

si

sa

SOCIETATEA VECHE I 5. CRISA POLITICA EXTERNA 59

curile din Berlin, cu Kiderlen Wachter in frunle, eraucontra noasträ, dacd se pärdseste politica, pänd aluncisuferitor pacified, a Rorndniei. 0 intindere peste Dund-re ar fi contra adevdratelor interese ale regatului care

cu Dobrogoa de pand atunci o duce destul de greu.Tdria Roraniei sta in prima linie In unilatea natio-nald a teriP." La intoarcere, ministrul austro-ungar avuaceiasi atitudine. Nu se poate: o astfel de expansimlenu e cuprinsd in legthurile pe care Romrmia le arc2.0 north' interventie pa lingd acesta, In Septembre, nu a-duse un mai bun resultal3. A treia oard i se spunea Can'a venit momentul pentru o asemenea discutie4. Vienarth-ninea, cu gindul la o alianta bulgdreased, hotarit con-tra ilusiilor" 5.

0 visitd a generalilor rusi la cimpiile de luptii dinsecolul al XVIII-lea fu privita cu nepldeere la Vie-na. Totusi, rdminea ceva din ce se credea cu totul des-fiintat. In Camera Fleva se ridica impotriva unei poli-lice traditionale din care Romania nu se alege cunimie si Carp fu adus sa declare ca nici suferiatileRonanilor din Ardeal, deci se gindia la dinsii sicam pe vremea aceia el imi spunea cd, daca i sedd acolo singe, Rorninii netiindu-se numai la vorbe,va interveni , n'ar merila o schimbare de alianta. Re-gele, care vazuse, In domeniul sdu, in.structiile sale mulldepasite de Bratianu, se declara incapabil de a pu-lea sd retie pa Carp. ,-,Pe toi ii pot influenta", marturi-sia el melancolic ministrului austro-ungar: pe Sturdza,pe Bratianu si chiar pe Take Ionescu; numai la Carp,pc care de altfel 11 am foarle bine, nu reusese"6.

' Ibid., pp. 451-3.2 Ibid., pp. 458-61.

Ibid., pp. 468-9.4 Ibid., pp. 687-8, 818, 889.5 Ibid., pp. 479-80.6 Ibid., pp. 613-4.

si

-6 0 FA CTOR I I

Problema deschisa continua insä. In August 1910, dudamnia Tisza, presedintele Consiliului ungar, fusese a-dus a face unele declaratii impaciuitoare, regele spu-

-nea aceluiasi ministru al dublei Monarhii: .Nu crezicit am fi de fericiti daca Ungurii si Rominii acolo arputea trai in pace"1. Si iardsi a doua problemil, cea bul-gäreascd, de care va fi urmarit toga viata, el, Suvera-nul de prestigiu: Trebuie sä tinem cu Sirbii si sa pa-ralisam tendintele agresive ale Bulgariei; adesea ampus pe linga guvernul- mieu un cuvint bun pentruSerbia". Nu-i plägea nici oferta Turcilor de a intra si eiin Tripla Aliantä, al carii unic mandatar intelegea särrunlie in Sud-Estul Europei2. Nimic, spunea el culi, tarire, nu trebuie sa se schimbe In Balcani fail din-0.113. Stia bine ca aceasta nu e si politica Austro-Un-gariei si de aceia, in Mart 1911, el instiinta pe minis-trul Germaniei la Bucuresti, pentru a se raporta gu-vernului lui, ca, daca Germania paraseste conducereaTriplei Aliante In mina Austro-Ungariei, Romania nuva fi, cu vremea, in stare sa urmeze indatoririle.ei fatade aceasta legatura"4. In April, el repeta aceiasi dQ-claratie: Indata ce echilibrul In Balcani, din oriceparte, va fi tulburat, voiu arunca sabia mea in emu*na."6. $i ministrului rus, Giers, i se arata acelasi lucru:,,nimic fail compensatie"6.

Acuma Italia sparsese geamurile prin actiunea eicontra Turciei la Tripoli. Regele o privia ca inopor-tuna si capabila de a aprinde Balcanii. Desorientat pu-

1 Cf. la 7 April: Sintem toti foarte interesati in aceastA chestiesi dorim din toatA inima ca actiunea sA ducA la un resultat mul-tamitor"; pp. 220-1, 259-60.

2 Ibid., pp. 928-9.3 Ibid., pp. 931-2.4 Rosen, o. c., pp, 50, 61.5 Corespondenta austriac5, la aceastA data'. Cf. studiul frances

.-eitat, mai scurt pentru aceastA parte, pp. 237-8.u Corespondenta austriacd, III, pp. 342-3.

SOCIETATEA VECNE: 5. CRI--A PJLITLCA EXTERNA 61

tin, el cerea o directiva" de la Austro-Ungaria si Ger-mania (April 1912)1. Dar el stia bine ce sfaturi Ii potveni de la cei d'intaiu, si de aceia e marturisia ace-luiasi ministru german: Spuneti-i lui Bethmann-Hol-weg... cä Romania nu va fi In stare sa. urmeze Cu vre-mea obligatiile ei de alianta mid de Triplicea, daca,precum a fost casul In vremea din urma, Germanialasa In minile Austro-Ungariei directia". $i adaugia:.Politica austriaca urmareste In Balcani scopurile eiproprii, care adesea nu coincid cu scopurileDin partea ei, cum avansurile rusesti se Intetiau, siregele declara la Berlin ca e neobisnuit de serioasaprimejdia unei Intoarceri a opiniei publice a terii catreRusia"3, diplomatla vienesa era solicitata de minis-trul din Bucuresti s'o previe oferind doritele compen-satii, Romania ramIind cel mai mare factor politic sieconomic In Sud-Estul european": se recomanda o nou,l,visita arhiducala In Romania; a arhiducelui Albrecht4.

Berchtold veni in Romania pentru o informatie direc-ta $i din nou, fata de dificultatile ridicate de aceasta a-titudine agresiva neobisnuita la Bucuresti, Kiderlen-Wachter e suparat de marea vanitate a poporuluiromanesc"3.

' Um sich dieselbe als Direktive zu nehmen" ; ibid., IV, p. 115,no. 3459.

2 Rosen, o. c., II, p. 61. Extrase din Die Grosse Politik, in Rosen,o. c., pp. 66-8.

8 Rosen, o. c., II, p. 62. Kiderlen-Wächter ráspunse calificindpe rege de alter Trottel". De altfel orientarea cAtre Rusia nudisplace Germaniei insei. S'ar fi refusat de dinsul cAsatoria, pro-pusA de Isvolschi, intre princesa Elisabeta si Marele Duce ChirilPetrovici (p. 55). Ministrul rus ar fi dorit sd atragA la Paris, ca.un centru potrivit pentru calitstile ei, pe sotia Mostenitorului(ibid., pp. 55-6).

4 Ibid., la 20 Maiu 1912.5 Die grosse Eitelkeit des rumänischen Volkes"; Corespondent&

austriacA la 21 Maiu. Cf. ibid., p. 365, no. 3713.

Romiiniei"2.

FACTORII

Aeum. ministru al Afacerilor Strain& era Maiorescu.La sfirsitul lui 1911 liberalii se retrasesera, si se puteaicrede cä retragerea lor insemna päräsirea acelei direc-UI care suparase asa de mult cercurile berlinesechiar Carp, dar numai din causa mortii lui Cantacu-zino, fiind chernat in sfirsit la guvern, prea tirziu, in-cercil politica de curatire la care visase o viata intrea-gii, osebind, cum o ceruse i Filipescu, politica si aface-rile. In chestia tramvaielor comunale din Bucuresti, In-treprindere liberal* el se opuSe, cutezind a vorbi de,,fierul rose pe care vrea sa-1 apese pe fruntea profi-torilor. Take Ionescu alerga in sprijinul liberalilor jig-niti, si lurnea, push' In miscare pentru interese de or-dine particular* Ii vazu aldturi de Ion Bratianu, inbalconul de unde se vorbia multimii.

De ,sigur ca, In fata cailor neumblate care se deschi-dean Romaniei si pe care ea pasia cu rnai multadirzenie aparenta decIt hotarIre realä, aceste actiuninu erau la timpul lor. Regele opri -efervescenta in-ternii si inlocui pe Carp, care se cobori de la lo-cul sau cu eleganta obisnuita, In fata intrigilor pacare i le facea clanul boieresc, cu un general Manu,in frunte, provocind si un vot defavorabil al Camerea-pe o chestie cu totul neimportantä. Maiorescu hid pH-naul lac, la care, de fapt, cu toata prietenia personalafata de cel cazut, rivnise totdeauna, si Take Ionescu, im-preunil cu conservatorii de toate nuantele, Ii stateau ala-turi, inteo colaboratie, nesincera de la Inceput, datafiind si enorma deosebire de conceptii si de metodeIn toate domeniile.

Politicei de interventie a clanului Bratienilor", decare se temea Berlinul, noul presedinte de ConsiiiuIi opuse pe aceia de pace, de statu quo, cu o atitudinede prietenie fail de Turcia, mai ales dada ell reformela timp populatiilor nemultamite. Niciun fel de ex-

'6 2

noi

SOCIETATCA VECHE: 5. CRISA POLITICA ExTERNA 63

pansiune nu e avuta in vedere, grija principalg fiindde desvoltarea economica si culturalä a terii. FoarteIncintat, ministrul austro-ungar raporta, la incepumllui Septembre, in acesti termini: Romania e un ele-Ment de liniste 5i ordine in politica orientald 5i suptguvernarea regelui present se poate conta neapgrat peamicitia lui". Restul e numai gilceava de partid, Partei-hader. De altfel Maiorescu declarase cg el n'are nici-un drept de a interveni 5n aceastä politica. MaiestateaSa c, cum xe stie, conducgtorul personal al politicei-externe a lerii sale1".

Cit de sigurd era aceasta discutie putea sa se vadddin asigurarea data de regele la 21 Septembre, aproapein clipa cind Bulgaria, Serbia, Muntenegrul, Grecia,reunite supt egida ruseascg, mobilisau contra Turciei, cänu va fi razboiu, cä regele bulgar e pentru pace, cumi-a dat curind asigurarea ca el nu e pregglit si cä untratat bulgaro-sirb nici nu existd2. .

De altfel, cind firele conducerii in Sud-Estul Europeiscdpaserä astfel cu desavirsire acelui care credea cäo sa le aiba totdeauna in mind, altii din afarg. isi dadeausamg. Inca de un lucru: cä el nu mai are in ming Ro-mania insgsi, pentru a o conduce pe druinurile de po-litica externa pe care le prefera. La 7 Septembre 1911,im om politic austriac foarte aproape de arhiduceleFrancisc-Ferdinand, contele Ottokar de Czernin, trirnesanurne ca sä se informeze, scria cä nici ministrul ger-man la Bucuresti, von Rosen, fiul scriitorului istorieiturcesti contemporane nu crede cg.fidelitatea Romänieie garantata in casul unui conflict european, pe care1-ar putea .produce chestia, atunci arzgloare, a \faro-cului. Oricum, in casul unui räzboiu germano-fran-ces, shnpatiile poporului rornin toate ar fi de gash in

' Ibid., la 17/30 August.2 Ibid., pp. 418 20. Cf. si pp. 466-7, no. 3839.

64 FACTORII

tabdra franceshl". Iar Kiderlen-Wdchter vorbia la 14Iunie de siguranta pe care Farstenberg, ministrul aus-tro-ungar la Bucuresti, o are cd. Rominii rlvnesc pro-vincii austro-ungare si conteazd pe desfacerea Monar-hiei, la care se Oxidise regele Insusi, si nu la data In-depärtatd2.

SI aid opera de o viata 1ntreagd a regelui om deStat", lucrind cu natiunea fail a se preocupa de sen-timentele ei, luneca rdpede spre totala ruind, cdreia,pAnd la un punct, soarta crudd 1-a ldsat ca marturchinuit.

1 Ibid., III, pp. 328-9.2 Ibid., IV, la aceasta data.

6. CR1SA SUFLETEASCA.

Carol I-iu venise in Romania fara cea mai slaba. in-formatie In ce priveste presentul si mai ales tre-cutul, cu toate realitatile de ordin material, si mai cusatha atmosfera morala, ale acestei teH spre care 11ducea acel miionarism" care era In. alor In lumeaprintilor fdra State de cirmuit. Deci, din partea lui, arfi f st imposibil sä se schileze in acest domeniu oriceindicatie pentru viitor.

Clasa dominantd, cu care, si une ori supt care, erask lucreze, se compunea din oameni earl umblasera indeo_sebitele strainatati la scoli deosebite $i aveau prinurmare indreptari care nu skmanau de loc intre dIn-sele. Mai rau decit atita chiar: cum cunostintile do-bindite n'aveau totdeauna, si in intregimea lor, apli-catie la conditiile de viata ale terii, ele se uitau rapede$i, in_ virtejul-grijilor de gospodarie, proceselor de ha-rou al unci activitati sociale de cluburi $i de joc decarti, cum acesti oameni n'aveau vreme pentru lee-tura. $i pentru studii, fiind $i prea mindri ca deasama de lipsurile lor, nimic nu venia sk Inlocuiascaacele cunoginti straine care se dovediau inoperante.

De aid, din lipsa de orientare sus de tot, din con-fusia si ignoranta celor cari Incunjurau tronul s'a pro-dus., In ceia ce priveste cultura i viata morala, $coalade toate gradele, literatura, stiinta $i artele, o stare delucruri In care tot ce priveste acest domeniu, care ecel mai de capetenie, izvorul adevarat al tuturor ce-

si

sa-si

66 FACTORII

lorlalte activitati, nu era altbeva decit rutind moartd,forma vand si imitatia, Inseldtoare, dar stearpd, aunei lumi avind cu totul alt trecuLsi. altd mostenire dela dinsul, pentru un present care era intretinut de fortecu totul altele.

Organisatia scolard, pentru aceia cari nu aveau gu-vernanta sau preceptorul acasd si nu puteau fi tri-mesi la studii peste granitä, era aceia a Imperiului aldoilea frances, el insusi continuatorul Mr N. nicio schith-bare de fond al vechilor tradith napoleoniene. Am spusmai sus cd scoala rurald nu Intra in socoleard, nici du-pa mdsurile lui Haret, fiindcd ea nu era pentru sat sipentru munca, fundamentald, care se face acolo, cipentru selectionarea de noi elemente ordsenesti, In-dreptate cdtre Stat ca mijloc de hrand, si selectia searea pe singura basd a cunostintilor mai mult inu-tile, Inmagazinate prin Invdtdtura pe de rost supt ochiiunui invätiitor format pe aceiasi masurd si Incredintatcä acesta e lucrul care trebuie sd se invete In scoalkLa orase scoala primard, oricit i s'ar fi schimbatprogramele, era adese ori locul unde se pierdea, suptbrutalitatea de pe catedrd si in mijlocul trivialitatii,a strianiunii precoce, din bAnci, si buna cresere Intim-pltitor adusä de acasd.

Mai sus de oficina cunostintilor elementare, din careraminca numai cetitul, scris,ul si socotelile, fara altdmorald decit aceia din ruggniunile memorisate, liceulde sapte, opt clase silia la o noud si lungd serie deinsusire exterioare si treditoare a unor cuno5tinti petrei sferturi absolut fArd folos, care aduceau insa fill-preund cu truda addugiriI lor o oboseald strivitoare,o sfarmare a initiativei, o silibire a vointli de a trdicare tinea une ori toatd viata. Oricine a trecut prin a-cest instrument de supliciu, supt a cdrui stringere as-fixiantd trup si suflet se istoviau, nu-si poate aduceaminte, cu toatd mindria de un ceas a zilei de pre-

SOCIETATEA VECHE s 6. CRISA SUFLETEASCA 67

miu, un cuvint cdzut in inima ca un indemn si omingliere, un zimbet care sd fi luminat fata inexora-bilului sau indiferentului de pe catedra, un semn de a-deviiratd prietenie din partea tovardsilor de martira-giu, omortiti de suferinta lectiilor ingramAdite sauindcriti de concurenta inviersunata pentru o notd maibuild. Ce valoare puteau sd aibd inteun asemenea me-diu, in care profesorul se gindia adesea mai mult lapolitica lui si se interesa de aproape si de politica pa-rintilor invatkeilor sai, orice schimbare in natura sidosagiul materiilor, mice infusiune de pedagogic ger-mend, culeasa de cite un nou venit de pe plaiuri cualte posibilitdti si alte nevoi?

Un bacalaureat de expunere la minut a resultatelorultime ale dirdlirilor de sapte, opt ani incununa cuperfectul sdu rise opera de strivire a sulletelor tinere.Ele intrau apoi in aparatele de specialisare, Tara cu-nostinti generale si fail putintd de armonisare, pecare le dadeau cele cloud Universitati facute pentru ca-zarea profesorilor si fabricarea functionarilor, scoliinane intemeiate, peste vechile desvoltdri organice aleanilor 18 tO, dupd sabloane de imprumut, care per-miteau ca un profesor sd trebuiasca a-si cauta si intre-tinea studentii, fie si -unul singur, care era necesarpentru legitimarea salariului.

Cei iesiti din accastd succesiune mecanica de trepteale invdtamintului, care primiau, lustruiau si trans-miteau materia primii copildreasca pand la ultimulstadiu al prelucrarii, intrau Inteo viatd pur pasival fdraniciun aport individual al lor.

Acelasi formalism netrebnic stapinia cu acelasi re-sultat, inmultirea postulantilor de slujbe, asa-zisele scolide comert si de meserii, de ai cdror absolventi n'aveagrijit nicio institutie de credit special.

Aldturi, seminariile, smulse de la episcopi, deci des-Ordinate din organismul caruia-i apartineau, n'aveau

68 FACTORII

in ele nimic clerical, duhovnicesc, potrivit cu menireaunui preot. Gu profesori mireni, unii dintre dlnii soda-Esti, fdeind profesiune de ateism, be atmosferd bise-riceasc d. se putea -crea si cultiva in scoala de preotitProdusul lor de seceris preotesc corespundea, de alt-fel, perfect cu spiritul fals al until episcopat clddit petemebilo anticlericalismului de pe vremea lui MihaiSturdza, prigonitorul Mitropolitului Veniamin, si a luiCuza-Voda. Preoti caH fuseserd insurati i, vdduvi sai .divortati, ajunseser d. astfel a satisface canoanele, agenti,elecforali i oameni de partid, rdsplatiti cind nu erau,pentru o astfel de activitale, macar pentru servicii cas-nice aduse celor puternici, ierarhii Bisericii romanestinu stiau sd tie un discurs de notd in adevar bisericeas-

asa cum se mai pricepea cite un arhi-bdtrin Mi-tropolit Naniescu in Scaunul din Iasi, si participareaior lucrdrile Senatului nu adaugia nimic la seriosi-tatea, la caracterul moral al discutiilor acestui Corp le-giuitor.

Nu e de mirare cä i in aceastit privintä s'a Ajuns.spre sfirsitul Domniei glorioase" la o crisä, si launa care. provocatd de motive asa de adinci, dainuindde atita vreme, nu putea sd fie inläturatd decit cuntultd grcutate i intr'o lungd ,diastimd de vreme.

$coala frà indreptare care viatd a crescut pandla cea mai amenintatoare pletora rindurile lAienteleide partid, care se perinda in functiunile publice, ne-.:onteni inmultite pentru a-i satisface pe Loti, oarele-de lucru fiind .foarte reduse i une oH Impie,galuravind doar citcva hirtii de resolvit pe zi, toatd ingcnio-sitatea lui cheltuindu-se pentru ca, la aceiasi biatdpravd, numarul hirtiilor de scris si de trecut in i e-gistre O. fie cit mai mare. De la o vreme douà IA -tide nu mai ajunserd pentru a cuprinde tot acesf o-letarial intelectual, de fapt neutilisabil. Barourile ca

ca.,

In

'r-

p

SOCIETATEA VECHE: 6. CRISA SUFLETEASCA 69

sute de,advocati nu puteau. s. ii asigure declt un numtrde prooese nelndestulttoare pentru a duce o viatt..omeneasca, pentru a crea si a Intretinea o familie. Deaceia la 1908 asaltul turbat al neutilisatilor si al a-celora cari credeau cd nu ii s'a dat tot ceia ce se dato-ria talentelor, serviciilor lor a_ impinspe Take Ionescu, -devenit, cu sau fart voie, seful lor,sa rdspundt la mdsurile luate contra lui, din motivecare nu erau cele ale invidiei, de cttre Nicolae

pentru ca, despartindu-se, cu electorul iesean BA-darau-ca adjutant principal, st Intemeieze un partiddemocratic", In care democratie" Insemna: mice locpentru oricine dacd se stie numai Imbulzi. Prin ma-nifesttrile ei, de care de sigur ca sufletul delicat allui Take Ionescu a suferit mai mult decit odatt, aceasttgrupare a inteligentelor ftrt scrupule, dupt ce tre-cuse printeo fast caricaturala, stmanind cu libera-lismul de provincie din comediile lul Caragiale,ajunse a fi o amenintare pentru viitorul politic al terii.

In Biserict, singurul care, cu toate defectele unei e-ducatii primare, avea simt de mindrie pentru dinsul siBiserica sa, bogatul episcop Ghenadie, fost la Arges, siajuns apoi In fruntea ierarhiei romtnesti, a fost depusde Sturdza pentru necuviinta fatt de rege, apoi smulsde forta publict de la Mitropolie, i expediat supt pazala alddrusani, unde politica li trimesese In procesiunemu de falsi credinciosi si de babe In papuci, pant ceguvernul trebui st deie Inapoi si un alt ministru se u-mili tratind cu martirul", jar Haret fu silit a-i creaun domeniu princiar autonom aceiasi mAntstire,a cdrii biserict, de la Matei Basarab, a lost prefacuttvulgar de ignoranta i lipsa lui de gust. Peste putinepiscopii de partici, deosebindu-se neted de smereniamandstireasct a Inaintasilor lor, dadurit societatii, prin.Mitropolitul Partenie din Iasi, i, din nenorocire, nu

abilitätilor si

In

Filipes-cu,

dectizut

10 FACTOR1I

uumai prin el, spectacole capabile de a indigna i c],

societate a.sa de putin bisericoasd ca aceia din orasele-RomAniei. Incercarea lui Haret.--de a indrepta lucrurileprintr'un nou regim$ de imitatie protestanta, cu a-dundri de laici supraveghetori,Consistoriul Bisericesc--nu reusi si printr'aceia c atingea Insesi basele Ca-nonice ale sacrului asezdmint, care se reforma dinbirourile ministeriale rä ca un der superiar cu to-jul compromis sd Indräzneascd a schita mdcar o In-p otrivire.

Peste aceasta legislatie ndscutd moartd s'a trecut deciIn voie la noud, i Inert mai grele, scandaluri. Uri sal-batece izbucnird Ih Sinodul care nu erd in stare sa.dea Bisericii nicio adevarata indreptare. Dupd ultimiiierarhi alesi din nobilime, sau din jurul ei, dar a cd-ror atitudine era foarte putin ortodoxg. Primatul Ca-linic hind considerat cd a isprdvit trecind pepatul de mparte la catolicisrn, iar succesorul sdu IosifGheorghian hind presintat ca avind In Germania ocasnicie secretd fii de terani cari-si puseserd pecap mitra arhiereasca se sfdsiau ti toti dintii in-trigii 5i ai calomniei. Un prelat Invdtat, inteligent si e-nergic, de cele mai bune dispositii, fost profesor deUniversitate i iubitor de stiintd, Atanasie Mironescu,a fost silit sg. plece din Scaunul primatial de pe urmaplrilor, privitoare la viata sa privatd, ale unui prie-ten", profesorul de la Facultatea de Teologie Chirices-cu. 0 miscare de revoltd se procluse Wire universitaricontra sicofantului, care, Inlaturat de ministru gentruactul say] infam, fu restabilit de ministrul de partidDisescu, acelasi care a pus In Scaunul de Rimnic peun preot betiv, Sofronie Vulpescu, pc care toata lu-mea-1 stia supt numele de Popa Iape. Apoi contranuia din adversarii lui Ata4iasi6, Gherasim Safirin de laRoman, dovedit pe urma el Insusi cu moravuripecte, se incepu alta campanie, care aduse altd Ora--

Miclescu

a,

sus--

SOCIETATEA VECHE : 6. CRISA SUFLETEASCA 7t

sire de Scaun. Agenti ai catolicismului, plglind parnfle-tari ignobili, se amestecaril, si parliciparea la uceastä li-teraturä de injurii a unor clerici bucovineni, Gherman,Iesean, condusi de mai bune seutimenle decit preoVtide sate earl suflaserg. In focul dusmaniilor, contribui lahaosul acestei deplorabile desordini morale.

Pentru o lame .de jos care nu ceteste nimic si pen-tru una de sus care-si satisface toate nevoile suflelestiprintr'o literatura. sträina cea francesa, careia-i eraureservate mai toate vitrinele librgriilor bucurestene,scrisul In limba terii nu poate sg.' fie decit ceva delux, de Imprumut sau de imitatie, ori, pentru teoreti-cieni strInsi In cenacle, mijlocul de verificare a unorprincipii abstracte, de estelica generala.

In Domnia lui Carol I-iu activitatea literara a avutpe rind acestIndoit caracter.

Usorul gAngurit al lui Aleesandri se redusese laalciltuirea pentru ocasii de poesii solemne, comemora-tive, pe care o cuprindea programul. Mibistrul Romg.-niei la Paris se supunea bucuros acestor invitatii ve-nite une ori din gurg. regalg.. Poesia lui si literaturaromInA n'au clstigat nimic din aceste produse inciden-tale si comandate. Aläturi, Curtea avea poesia, poves-tirea germana., iesite din harnicele silinti ale reginei E-lisabeta. Convorbirile literare", care Incepuserg, a-proape odatä cu instalarea dinastiei, lupta pentru altäliteraturg., strthnutate la Bucuresti, editate Ingrijit, delibraria Socec, se deschideau, Mil preocupatiile criticede odinioarg., Incereirilor venite din acea societate a,-

mestecatg. in care junimistii erau bucurosi cg.. 51-aucapAtat rangul.

Toate acestea plutiau peste realitätile nationale, fi-resti, adInci, care ramineau neexprimate. Totusi, supt1nf1uente din afarg., ardelenesti, ca In casul lui Slavici,moldovenesti de supt munte, ca In acela al lui IonCreangg., sivoaie plecate din izvoare vii veniserg, a-

72 FACTOR II

trase sau de la sine, sa strabatä gradina ingrijita deMaiorescu i s.a.pata. de Iacob Negruzzi, neobositul re-redactor al revistei foastei Junimi, ca sa aduca aieriproaspät, Incarcat de mirezme. Asa ceva nu era nu-mai decit In programul maiorescian, metafisic, al Fru-mosului trecind cu caracterul lui absolut peste lmper-fectele manifestni ale vietii_Si ele nu corespundeautotdeauna gustului falsificat al ceitorilor avizi de ulti-mele noutati ale editorilor din Franta. Pentru acestisimpli indeplinitori ai unei datorii de bunä cuviintaculturala In frunzarirea scrisului indigen ceva ask-manätor cu costumele populare amestecale i faränotä locala ca i farä masurd i armonie, pe careregina Elisabeta le purta Insäi i le introdusese Injuru-i, mareala simfonie In care se conciliau toate to-nurile, dominate de instinctul creator, de putinta detintesd a rasei, a lui Mihail Eminescu, nu era decit slovamoarth sau obiect de curiositate, apel zädarnic la o sen-sibilitate tocitd. Omul era interesant prin nebunia lui,prin nenorocirea care permitea Inscrierea Jute() indis-creth. lista de subscriptie; din opera larga. i profundaMaiorescu alesese pentru- o eleganta brosura cu fron-tispicii in stilul Renasterii saizeci de bucati socotitemai convenabile si se grabise a fixa-exact locul poetuluiIn literatura cotemporana, ca sa nu se poatä credecj e mai mult decit atita. Un plan de casatorie cupoeta pe care o iubia a fost Impiedecat. Eminescu ne-hind sociabil i conjugabil" i apoi, In teorie gene-raid, poetul trebuind sa fie menorocit pentru ca scrisullui sä fie miscat i impresionant. Snobismul continuasi pe socoteala acestei sfIsietoare agonii.

A se desface de literaturä odatä cu maturitatea, cu ob-tinerea unei bune situatii sociale era aproape o datoriepentru aoeia cari fuseserä cindva niste scriitori. De-celga unor locuri mai Inane impunea chiar une ori re,negari totale, pe care le-am vazut petrecindu-se si In

SOCIETATEA VECHE : 6. CRISA SUFLETEASCA 73

anii din urmd., supt ochii nostri. De fapt toat d. aceastäocupatie a spiritului, aceastit revärsare nestingheritä ainimii e un lucru de copii, cari trebuie ldudati sau pe-depsiti, indrumati i ajutati, In stinglcia preocupatiilorlor ruateriale, prin. modeste ajutoare de Stat.

Precum, iardsi, a face stiintd, insemna prea adese oria petitiona pentru o catedrä, a rivni spre un loc laAcademia Romind. Odatä ajuns scoPul, cursul se re-petd In fiecare an e greu redactezi dupd vre-oinspiratie strgindl, iar presenta la sedintile Academieiajunge ca legitimare a titlului pe care-1 porti.

Adevarata stiintä e aceia care vine gata fäcutd din la-boratoriile Occidentului, adevdrata literaturd aceia Inlimbi strgine. Restul slut incercdri pe care le privestecineva cu sindulgentä, dacà nu si cu o ironic nemiloasd.Numai chid tm RornIn meritd pentru opera sa re-cunoasterea judecdtorilor impartiali de acolo, numai a-tunci, mai ales- in materie de stiintd.,-el ajunge sä fieluat in consideratie. Maiorescu despretuise cu un gestsuveran tot ce fdcusem pänà ce marele istoric germanLamprecht md insärcin d. sd. compun o Istorie a Ro-minilor de o mai mare Intindere: o, atunci Indatä s'aadmis cd silintile mele pot sg. fi produs in adevarceva bunisor Oricum Insg., Rominul, oricare ar fi,ramble inferior Apuseanului, de orice calitate: operalui in limbi strdine, mai stimabild declt aceia in jar-gonul bdstina5, se aseaz g. dupg. a oricui din Europaautenticd s'a putut ocupa si el de acelasi subiect.

Crisa in acest domeniu a venit din asemeneape care le poate infrunta numai o convingere prea pro-fundd despre o Misiune, o energie prea aprigg. In ur-marirea scopurilor sale, un despret prea absolut falg.de pgreri, a cdror valoare o stie prea bine. Oboseala,lasitudinea celor cari se likercaser d. capdtaserä unnume mai curind decit un credincios cerc de cetitori e-ra generall. La tineri, graba unei manifestdri, fie si

pana.-1

$i

conditii,

$i.

74 FAC fOR1I

bizare, care sa impresioneze, sa atraga prin strigatdeskntare o atentie atit de supusa distractiilor. Cu edi-tiile in citeva sute de volume, rail vindute i acelea delibrari razimati pe comert-ul de crcioane si de chietepeniru scoli, tel acest scris rasbatea prea putin.

e aici reactiunile, atit de slabe, ale opiniei publicefata de orice evenimente, in pregatire sau sävir5ite.Si eel mai desavirsit bun sim i cele mai cuminti a-plecari spirituale la un popor se cer intretinute, coree-tate sit inaltate printr'o lecturd continua, plina de auto-.ritate i cu sentimentul raspunderii fata de constiintaproprie. Altfel, peste minti cufundate in intunerec, o ligteratura de cliletanti are numai scurte cariere meteoricetreeind de la vilrina notorietatii in paginile istoriei.

Dar o adevarata societate e una de constiinta asama-natoare, de indreptare sigurd venind din. influenta su-fletelor distin.se, ananifestate in scrisversitatea n'avea a face decit cu candidatii la functii,iar conferintile, asupra unor subiecte intimplatoare,Kind un faijloc de a se semnala asuprareceptivitatii sufletelor celorlalti. Si, minata inainte deo politica interesata i r2pede schimMtoare, societateainsrtsi n'avea nici intr'un domeniu un drum al ei.

sl

si oralsi Ufa-

ambitiosii,

n.

NOLIA GENERATIE.INCERCAREA DE CREATIUNE PROPRIE

1. NOUA VIATA MATERIALA.

Pentru noua generatie care se ridica de pe la 189()inainte si care trebuia sa se valorifice in preajma u.-nui nou veac, cu alte probleme si alte nevoi, nici con-diVile materiale de via-O.' nu erau aeeleasi ca ale ina-intasilor.

Acestia erau vorbim de elementele care hotd,rdsc boieri cu mosii si functionari cari-si gasiseritusor o carierd in care inaintarea pand la fericita pen-sie li era asiguratd. Veniti in cea mai mare parte dinlumea oraselor, din familii culte si distinse de acolo,ei isi petreceau viata necontenit in acelasi cerc. Sell decliehteld si apartinatori ai clanurilor dominate de a-cestia. Stdpini de oameni si oameni ai acestora.

Si, cum nu era Inca' o imbulzeald la locuri, ele secapdtau fdirit sfortdri deosebite care deranjeazit echili-brul sufletesc pentru toatd viata si nicio amaraciune nudespdrtia pe oamenii de temperament egal, trdind in-teo societate Inca prea pup diferentiata, in care, dupitzilele parlamentare si de intrunirl publice, adversarii,inteo lume femeiascd inteligenta si pläcutd, se intil-

76 NOUA GENERATIE

niau ca aceiasi cunoscuti si aceiasi prieteni. Nimic tra-gic In aceastä atmosferd cäldutg. In care suflete moi seggsi au bine pgnä la complecta putrezieiune. Lipsiaudoar perucile si dantelutele Franciei regale a lui Lu-dovie al XIV-lea si a lui Racine. Putinul praf al luptelorpolitice In regimul de- mai multe colegii restr1nse sescutura usor de pe haing. Anume nuvele din acest limppresintg aceastä societate; dar nu apriga t atird a re-presintantului noilor nemultamiri, Alexandru Vlahuta,cu Din. durerile vietii", ori paginile amare, muiateIn lacrimile neuitatelor jigniri, din Trubadural lui De-lavrancea, ci seratele de joc de carti, farg oroarea e-roului care moare la privelistea batjocuririi onoareisale, din lancu Moroiu a aceluiasi.

Acuma Ins g. casele de la mosie shit prea adese oritotal pargsite de proprietarii ler, pe cari Capitala,rApind intelectualitatea si talentul de pretutindeni, liatrage, ceia ce, prin ruperea totalä a contactului, ant deintim odinioarg., cu teranii, a fost una din causele ne-observate, ca orice element psihologic, ale rascoalelortergnesti din 1907. Si dusul In strgingtate, atit de obis-nuit pe vremea cInd cel cazut In opositie Isi relua a-proape imediat apartamentul de la Paris, se face cevamai rar, odatg. cu Ingustarea crescindä a mijloacelor detraiu, grin concurenta altor teri, extra-europene, careproduc aceleasi gripe, si prin zgIrcenia cresc1ndg. a ValliSta.t care nu se mai poate aprovisiona continuu la ro-binetul Imprumuturilor. Asupl'a fruntilor odatä asade senine tree prevestiri de apropiatà furtung, färg. Ca,pang. la 1906-7, fantoma revolutiei sg. se Infätiseze, In-grozitoare, Inaintea ochilor acelora cari fuseser g. conti-nua favoriti ai soartei. Scrisoarea de la 1901 a lui Fi-lipescu e simptomaticg prin Ingrijorgrile ce cuprindea

prin tot ce se &este supt dinsa. Si, cum functio-nari si mosieri sint asa de strIns legati, boierii a-vInd, ca In vechea feudalitate apuseang., un fel de drept

si

NOUA VIATA MATERIALA 77

la functii, drept ereditar, din tatä in fiu, iar economiile,legiuite i n.elegiuite, ale functionatilor, ca i cistigulavocatilor, mergind ca la un deposit-la mosii, aceastästare generalä, de neliniste, de aprehensiune ca Ina-intea unui cutremur, cind toatt. natura se infioara fartsa se inteleaga Inca de ce; devenia generala.

Nu exista o burghesie nationala, asa cum o cerea inremarcabilele sale brosuri de teorie economica d. A. C.Cuza, unul din prevestitorii vremilor rele, acela carepunea in perspeetivd, curagios, insasL desfacerea Sta-tului romin dacii nu-si schimba basele putrede cu. al-tele, capabile de a-i sprijini viitorul. In Moldova,Evreii,in genere neasimilabili i adesea, fart nicio dreptale;despretuiti si inlaturati, nu puteau rivni la o asemeneasituatie, raporturile sociale chiar cu d1nii fiind evitatesi, oricum, jenante, 5i atunci cind femei din farni-hue si culte, cum erau_Costinerfi de la Boto-ani, Bucovineni de origine, Weisengranii din Iasi, vor-

biau de preforinta limba crii, i gu o distinctie cares'ar fi eautat in ztdar prin saloanele aristocratiei ere--tine indigene. In_ Muntenia burghesia corespunzatoarese alcatuia sau din modesti, smeriti tejghetari, carise confundau in insignificanta cu clientii lor sdteni simahalagii, sau, eft e vorba de Rornini, din neguslorii citiva industriasi mai rasariti, cultivati cu ingri-jire de partidul liberal, care incepea sd se gindeascala o bast de clasa, pe care mai tirziu va parasi-o fartsa-si fi destvirsit creatiunea asa de ulna; dar acestiadin urma faceau politica pentru ca ai.lor sit ajunga laoiioarea-functiilor si la aristocratica folosintd a mosiilor.

Noii veniti in straturile de sus apartineau dese oriacestei din urma clase. Un exemplu tipic, prin tot cea putut si prin tot ce i-a inferzis nasterea, educatia,mediul din care, si ajuns in virful piramidei, nu s'aputut smulge, a fost Take Ionoscu, care, Dimitrie inregistrele starii civile, a afisat originile sale prin felul

78 NOUA GEN} RADE__

cum si-a semnat numele de botez, ceia ce aceste stra-turi au recunoscut cu gratitudine, mindrindu-se cu Tit-child gurd-de-aur". Necurmata luptä pentru asimi-lare cu detindtorii de 'And atunci ai tuturor dreptu-

onorurilor i-a mlncat multd vreme energia cucare, increzdtor si optimist, pornise la drum. Dar bur-ghesia, cit d. era, n'a venit la dInsul; ea era de multinregistratd la liberali, pe cari din prima tinereta Iipdrdsise. El a trebuit sd se multdmeascd numai cuo numeroasd aderentd anonimd, guri deschise ale unorclienti cari 1-ar i pd.rdsit cu totii la un ceas de Ca-tas trofd.

Teranii se Intrebuintau numai pentru decorul pi-toresc al Parlamenlelor: veniti din Arges sau (tin Bo-tosani, din Gorjul lui Dined Schileru si al iui Pante li-mon Diaconescu, ei vorbiau rar, nu erau consultati ni-ciodatd 5i se multdmiau a trage unele avantagii ma-teriale din figuratia lor parlamentard. Trebuia o corn-plectd desteranire pentru a rdsbate cineva pänd sus.Ina lt intelectualisat, de o rafinare sufleteascd, rard,marclnd orice zicea si fAcea cu o pecete de mare ar-tist, fiul teranului, grinarului din De lea Veche in mar-genea Bucurestilor, iesit din Stefanescu, pentru a fiDelavrancea de si Vrancea n'a vdzut-o niciodatd, darsi regina Elisabeta in ex1u1 sdu isi zisese: contesd deVrancea , a trebuit s. facd multä vreme functiunea,poruncitd. ,de redactor la liberali, cari 1-ar fi ldsat tot-deauna la locul unde a fost pus sd mucezeascd invdta-tul Ion Nädejde, dacd intelegerea prieteneascd a luiFilipescu nu 1-ar fi ridicat, prin Primdria de la Bu-curesti, spre locurile cele mai Inalte.

Dar sgoala egalisatoare lucra necontenit pentru apregAti o altd societate. Fiu de avocat, am Invdtat primaclasà printard cu odrasla, In vristd de doudzeci de ani,a vizitiului de la bogata cash' boiereascd din fata si inclasa a patra de liceu un Mavrocordat se cotia in banca

rilor Si

NOUA VIATA MATERIALA 79

Jul cu naua generatie a satelor i mahalalelor. Boierianu mai impunea, de si pdna la rdzboiul eel mare n'afost un singur ministru care sa nu fi fost miscut la o-ras din oameni suptiri".

Aceastd intelectualisare generala, aproape cu de-asila, a ridicat in ranguri tot mai multe contingente ru-rale. Bursere-i ajutau in mai micd masurA de cum secrede, dar sdtenii tineau cu mice pret ca mdcar unuldin vasta lor familief sd faeit scoald pdnd 1a sfIrsit, sdintre In boieria muncii mai usoare cu plata asiguratd.Prin 1870-80, un Creanga, fost diacon si preot, dar ra-mas foarte teran in toate ale lui, un Ispirescu, lucrd-tor-tipograf, ajuns a fi oarecum prieten cu Odobescu,fiu de general, erau o curiositate i o exceptie, cei dinArdeal asezati alci nefiind pusi in socoteald, ca u-nii cdrora pasaportul iesirii din alta tart ii dddea toatedrepturile. Acuma 1ume6 mergea de-a valma, i ni-mall nu intreba despre parinti pe vecinul de bailed,pe care-1 stia teran sau ine ori nici nu-1 stia asa debine.

Acesti oameni aduceau inst cu dinsii, oricit si-arfi ascuns originlie 5i ar fi esitat arateooricit ar fi dat, de altfel, ca Maiorescu, nepot de fiude teran, mese marl boierimii si diplcmaiei, Cu fe-linarele aprinse la poartii, oricit ar fi chutat de pa-sionat legalurile de familie cu neamurile istorice, uninstinct care nu se putea distruge, um sentiment actival tragediei clasei lor, o putinta, nout, de a pune pro-blemele si a se tinea de capul lor panit la deplinaresolvire, oricit de grea. Cu dinsii, patrunsi prehilan-deni in invatamint, in baron, in profesiunile libere,in politict, nu mai puteau sa fie chestiunile Inchise"inaintea carora se opria interesul vechii clase conducd-toare aproape neameqecate, i chiar eventuala bunt-veinta a Suveranului.

Se mai adduga categoria, din ce in ce mai numeroast

parintli,

80 NOUA GENERATIE

si mai distinctg., a intelectibalului care nu parveniseori care, Inaintea spectacolului, adesea repulsiv, al vie-ii i sociale, refusa s. IntrebuintezR singurele

metode -prin care putea cineva sä parvie. Literaluralui de revoltg atIta spiritele: Inthile articole si scrieriale lui Vlahutà slut in aceastg privintä absolut carac-teristice i satira lui plesneste In fatg. pe bogatasul carergpeste unei iubiri sAndtoase pe femeia Inzestrata cutoate darurile frumusetei. Dacd Eminescu, prinsredactor la Timpul", ziarul batrInilor conservatorimunteni, In harta zilnic. imiiotriva liberalilor, In caridetesta frecventa provenien tg. balcanicg, a avid sä selupte numai cu categoria Bulgaroilor cu ceafa groasg."si Grecoteilor cu nas suptire", falsi urmasi ai luiTraian", Vlahutd, din coltul unde, student neisprävit,inviita carte pe niste scolari cari nu-1 interesau, atacaInviersunat, cu minia tirnidulni om de valoare pecare-1 rasping sau II opresc conventiile, saloanele bo-gate, unde mintea flu lucreazd, unde inima nu bate".Critica, din politicg, devine astfel socialä.

Si multi slut ca dinsul, care, Onà la sfirsit, va päs-tra. aceastä nobilä mlnie, fugind la tara de o so-cietate de mult detestatä i tintind sägeata i päng. laminciuna care stg. cu Regele la masr. Multi au sta-rea de spirit care a dat originalitate si popularitateoperei lui I. L. Caragiale, fiu i nepot de actori, cres-cut Inteun mediu fara orientare si statornicie, intrevechi liberali frasori de speta unui Grigorescu, la Plo-estii copiliiriei sale, si Intre conspiratorii de carnaval,creatori de republica pentru dougzeci si patru de cea-suri, ca un Candiano Popescu, Caragiale, care a sim-til Inainie de a se atinge de ironia, adesea denigiantii, ajunimistilor totusi Maiorescu Imi raspundea odatii, cind.Ii vorbiam de raul pe care 11 1-a fgeut lor si terii acestsentiment de despret nemeritat: Crezi cä noi n'amavut o caracterul comic al acestei elocventeinimg.?",

politice

ca

NOUA VIATA MATERIALA 81

fdrä idei, acestor gesturi frä elegantV, acestei para-de si mascarade peste ignorantd i conruptie, $i a creatnu numai pentru a face un serviciu conservatorilor ne-muritoarea caricaturd a lui Trahanache, Tipdtescu $iTitircd Inimä Rea, cu consoartele i cumnatele, cu poli-taii i bdietii de prävdlie, cu garda nationald cu tot.

Profesori amdriti, invatdtori dornici de a se ma-nifesta, functionari mdrunti, vegejiti de monotonia sä-cätuitoare a birourilor fàrä ocupatie adevdratd, zia-rigi la foi unde chestia plii, integrald, sau in parte,se punea la fiecare chenzend, ei erau, asa rdzleti sifArd curajul de a face primul pas cdtre dumanul so-cial $i politic, care (Muse terii crisa in toate dome-niile, folosindu-se de ,tot ce sabeste pe regele de ori-gine strdind, o adeväratd avangardd mai bätrind a uneiogi a revolutiei.

La un popor cu mintea awzatd, ea se va face de-plina Ord o vdrsare de singe; supt conducerea intelec-tualidttii celei noi.

Originea ei morald trebuie cdutatä inainte de a sevorbi de opere pe care, cu conceptii indrAznete $i oarbuirabild incredere In viitor, ea, optimistä dupd pe-sirnismul raspindit de reaua intelegere a lui Eminescu,a infdptuit-o macar In parte, dar totusi In liniile eide cdpetenie.

2. FORMAREA SPIRITUALA A INTELECTUALILOR.

Seca la romaneascii, bunä, rea, cum o Mcuser g. impre-juarile, avuse insg. darul de a da, adesea in ciuda pro-fesorilor indusmaniti de moarte Intre dinsii, de la libe-rali la conservatori, si crud luati In ris, insultati, bä-tui,i chiar de elevii Mr, ca In Les souffrances du pro-fesseur Delteil a lui Champfleury, rinduri de intelec-tuall formati cu acelasi program, fireste legat de tarlsi de nevoile ei, si avind, grin urmare, ceia ce lip-sia societatii tarcate care avea indreptdri si de la Pa-ris si din Germania si _une ori din Italia, perfecta mu-tate de vederi in tot ce privia (ara, In care, adsaugim,nu-si puteau ggsi, cu atitea piedeci inainte, locul cu-venit färä lupta de transformare a intregului spiritintäiu i apoi a tuturor aseamintelor.

Dar invdtalura roma'neascä In mediu romgnesc duce,cri de eine, i cu ce scop, si cu ce neajunsuri ar fi pre-data, la o ideologie pe care o taie In desvoltarea ei .ti-nereasca strictele m etode ale societätilor practice dinApus, creind, nu gladiatori ai scopurilor Inalte, ci .di-bad de,coperitori ai locurilor vacante inteo viatä asa.de navalita de talente si ambitii.

Tinerii ideologi au trebuit deci, cum un ideal natio-nal nu li se predica de pe catedrd, cu toatä cronologiara7b 'aielor lui Stefan-ml-Mare si Mihai Viteazul, cutoata frasa umflata i falsä din manualele lui GrigoreTocilescu, un bun patriot" in felul sau, i uitatele harti

FORMAREA SPIRITUALA A INTELECTUALILOR 83

ale lui August Treboniu Laurian, cu hotarele de la Nis-tru pdn' la Tisa" ale Daciei traiane", caute aiu-rea, si, la Iasi, Ii pindia. socialismtul.

Socialismul fratilor NAdejde, aliat cu acela, de oscoald apuseand mult mai distinsd si mai simpaticd, allui V. G. Mortun, cistiga si prin aceia cd deschidea ta-lentelor tinere putinta de a colabora la Contempora-nul", in care incepea sä intre $i ceva din sentimentali-tatea, aacd nu $i din ideologia eminesciand. Cel accep-lat la revistd putea trece apoi, ca tindrul D. A. Teodoru,In istoria, asa de aspru filologicd, a literaturii romine

Ion Nddejde, ca un scriitor in toatd puterea cuvintu-lui. Si pentru recrutarea de tineri foarte fragezi Inca,neadmisibili la Supreme le onoruri literare, era cerculdin strada Pdcurari al blondului si blindului Carol Ma-yer, fiul pastorului protestant iesean. Acolo am tinut,dupd o. dureroasd si nedeplind initiare in voluminosul,abstrusul Capital" al lui Karl-Marx, o conferintd, cead'intdiu in lungul sir pe care I-am urmat in viata mea,despre aceastd Bib lie a socialismului cdruia se admi-tea cd astfel i-am fdcut act de formald adesiune. Si,de fapt, la cea d'intdiu intoarcere in familie la Botosanl,pripiam insArcinarea de a impdrti Intre fostii rniei con-scolari de acolo isprdviam abia cldsa a VI-adacd se poate, i in altd lume, un intreg teanc de bro-suri de invdtaturd si ugitatie, intre care una, foarte ro-sie, a printului comunist Cropotchin.

De sigur cd nu eram sd rdminem credinciosi aces-tui crez atit de dur In decalogul sdu, atit de strain detot ce era necesitate adincd sit elemental-A a sufletuluiomenesc. Dar si intre acest ideal, din lumi oricit deirespirabile, si intre inregimentarea la un partid, cumse incerca din altd parte, chemindu-ne la persoane iru-portante, pentru a cdpdta Med muncd un loc mai bunIn societate, nu putea sd fie nicio comparatie. Si apoi,

sd-1

d

si,

84 NOUA GENE R ATIE

pe ling formula indigesta, dar interesanta pentru sco-lari ca noi, cari cetiam la cincisprezece-seisprezece anicartile lui Darwin si Lyell, mult mai presus de biataInvatAturà dupa manualul urmarit cu degetul primi-tivului nostru profesor de stiinti naturale, era si o is-pititoare sentimentalitate, o mila de suferinta omeneasckun simt pentru drepturile muncii Inca nerasplatite.,care ne puteau pregati pentru o evanghelie mai build.

In acesti ani de dung. 1880, insk o parte insemnaladin poporul nostru rabda apgsare, in Ardeal, in Banat,in partile ungurene, din partea unei clase domin inteungare, care stringea impreunà nobilime maghiard deprovincie, Evrei raliati la postulatele de desnationali-sare, renegati din toale rasele. Procese se incepeau incare condamnarea era sigurk Se pregatia acea petitiede doleante, acel memorandum de vechi i nou g. pa-timi pe care o delcgatie cuprinzind floarea Rominilorde acolo, In frunte cu avocatul Joan Ratiu, de Crestereseverk de cugctare si de moravuri romane, cu eloc-ventul preot Vasile Lucaciu, produs al scolilor Romei,mergea s'o presinte, la Viena Imparateasca, nu la Bu-dapesta regalil, Suveranului considerat nu ca domnal Ungurimii, ci ca urmas al Cesarilor germanici ca-rora li se inchinase principatul Ardealului. In loc de obunil primire, de o ascultare atentk de o discutie cnministrii imparatesti si de o prea-inalta" si gratioa-

resolutie, petitia, incredintata, fail a o deschide,consilierilor unguri, a fost retrimisä autorilor ei, indatadaii In judecata si condananati dupa un räsunator pro-ces la Turda, locul unde profesa ca avocat Ratiu, deun neinduplecat juriu maghiar, orb la consecintile po-litice ale actului sau.

.Bucurestii se aprinsera de indignare pentru aceastäjignire adusa constiintei, care se simtia acum intaiu u-nitard, a natiei. Un grup de studenti se puse In frunteaunei violente miscari de protestare. Erau totusi elevi at

sg:'

FORMAREA SPIRITUALA A INTELECTUALILOR 85

lui Maiorescu, a carui aprobare n'a fost de sigur ce-rutd. Viitorii profesori ai aceleiasi Universitati, dd.Simion Mehedinti, Emanuel Antonescu si alti colegi ai

erau In primele rinduri ale unei indreptatite agita-tii. Oameni mai In vristä ii dadura bucuros tot con-cursul si Liga pentru unitatea culturald a tuturor Ro-mlnilor" se alcatui astfel supt conducerea unui mem-bru modest al familiei Bratienilor, Grigore, care-i däruitot sufletul, toata. activitatea si toate mijloacele mate-riale de care dispunea. Cu sucursale pretntindeni, ea iz-buti, si prin staruinta cite unui Ardelean de origine,ca d. Gheorghe Moroianu, s cistige pentru causa ro-Tnaneasca, pusä acum Intrefiga lnaintea opiniei publicemcndiale, sprijinul cercurilor celor mai influente si alunui Insenmat numar de oameni distinsi1.

Pe atunci legaturile intre studentii din cele doua U-niversitati romanesti erau foarte rare; un drum la Iasipentru Bncuresteni, chiar chid erau de origine moldeve-neaseä, era un eveniment, cum a lost, pentru Ieseni, ca-latoria la Bueuresti si Ploesti cu ocasia congresuluistudentesc tinut In acest din urma oras. Deci nu atmos-ferei din Universitntea munteand, de un nationalism

amatic sit putintel prea In afara, ceia ce, printr'o or-ganisare de decemviri", carora zeflemeaua de Bucu-Testi li-a zis decernymeri", Ii duse la oarecare ridicul,nici cetirii ziarelor, caci marea Male de informatii nuexista Inca, Universul" Hind pulilicatia de specula, dis-credithtä, a pribeagului italian Luigi Cazzavilläni, s'aputht schimba spiritui de la Iasi, o bucatä de vreme ne-ted socialist. Nu se poate banui nici o Inriurire a pro-resorilor, cel mai nationalist'', Aron Densusianu, fbstavocat In Rgaras, autorul ciudatului poem Negriada",ferindu-se de a some un cuvInt dincolb de margenile

1 V sludiul dIui Moroianu in pulylicatia comemorativA.Adealtd,Banatul, eta., apatuta la 1930, au prilejul serbarilanaomemarativedin Ardeal.

"Mr,

86 NOUA GENERATIE

cursului Sau de istorie a literaturii romine, iar cuge-tatorul si istoricul, de o oonceptie puternica, A. D. Xe-nopol cautincl, ca un bun junimist de pe vremuri, iitfirele multiplu intretesiite ale istoriei RomInilor prile-jul descurcarii intrigilor dibace si al semnalarii momen-telor cornice: marea sa opera, plina de un spirit na-tional mai absract" declt al nostru, dar de o perfectOconsecventa, Incepuse abia a se tipari pe atunci si eanu era in mlnile elevilor sat.

Poate ca din acest congres de studenti s'au luat,,prm cIntec mai mult decit prin convorbiri Intre colegirelementele care au schimbat coloarea idealului nostru.El a ramas de atunci acelasi, dar pentru a-1 adinci sipentru a-i da contururi ferme a trebuit, macar pentruunii din aceastä generatie care se apropie astazi de sflr-sit, contactul, prin studii de specialisare, cu strainata-tea apuseana.

Burse se dadeau numai pentru Franta, adecä exclu-siv pentru Paris, neglijindu-se provincia, unde slut pro-fesorii tineri si cei mai plini de devotament, cei cariau mai mult timp si pot dovedi mai multa grijä si iu-bire studentilor lor; pentru Paris, zic, si pentru Univer-sitatile germane. In ambele teri procesele nationale seispravisera de mult si In Paris nu se mai vorbia deAlsacia si Lorena. Dar ideal, In orice directie, putea sase ieie din'orice tail a marii civilisatii occidentale, si,in ce ma priveste, nu voiu uita influenta Invioratoare,complect renovatoare, a literaturii englese, mai alesa visionarului, a profetului Carlyle si a poesiei secolu-lui al XIX-lea.

Istoria studentilor romini trimesi peste hotare n'afost Inca scrisä, de 5i e asa de interesanta pentru pro-gresele culturale ca si pentru rnoravurile noastre. Nthe nimic mai plin de Invatatura decit sa se compareimpresiile pe care Parisul de pe la 1876-7 le-a produsasupra scepticului Haret, care-si 'Idea de razboiul nos-

FORMAREA SPIRITUALA A INTELECIUALILOR 87

ft-4 de Independentd si nu ardta sä creadd prea mult inviitorul natiei sale, atit de bine servitd apoi de dinsulea om matur si asupra studentului maramurdsean Ar-temie Anderco, bursier la Turin al unei societäti bucu-restene, care, acesta, isi pune inainte toate problemele,de limbd, de culturd, de politicd, ideald si practicd, sidd solutii care corespund cerintilor cugetdrii celei marserioase, criticei celei mai ascutite, unitd cu cel maifrumos entusiasm. Sint In acele pdrti strdine contrastecare educ d. mai mult decit cursurile si decit cdrtile.

Intoarcerea In tail la 1890 m'a asezat, dacä mi-e in-gäduil sd mai aduc inainte exemplul mieu, in aceiasisocietate devastatd. de zeflemea", de gluma usoarit acercului de intelectuali iesean, tiritd prin aglomeratiilede mehenghi ale cafenelelor bucurestene. Pdrea cäpentru acesti oameni nu mai e nimic dint si orice in-trecea acele preocupatii de ordin material. in carecine trägea chiulul" mai bine era crezut cel mai inte-ligent, se socotia faptà de nebun, sau, cel putin, de des-creierat.

Lipsia cu totul a presä care sä dea expresie unor mainobile aspiratii si sd sustie sfortdrile, intdiu rdzlete sitimide, ale celor porniti pe altd cale decit a parvenitilorvietii de partid fdrd. orizont.

Aparitia Romdniei June" a lui Aurel Popovici a fostpentru tineret o adevdratd revelatie mintuitoare, sitot" aceia cari inteo astfel de atmosferä se asfixiaus'au adunat de la sine, fdrä nicio solicitare si nicio per-spectivd de reclamd, in coloanele marii si frumoaseipublicatii care Se tiparia la noua tipografie, de stil oc-cidental, Minerva", a Brasoveanului Gheorghe Filipsi la care tirziu noaptea fAcea din greu corecturile unstudent sdrac care se chema Alexandtu Läpedatu, fiulprofesorului si poetului din acelasi Brasov. Acolo a scriscu mai Mull avint profetic d. Cuza, desfAcut de suptstrdbätätorul farmec al societätii junirniste, si, cind Fre-

88 NOUA GENERATIE

cleric Dame, autorul vastului dictionar romIno-francesta dal la lumind o Istorie contemporand a Romäniei Infrantuze5te, care presinta exact, frill judecdti, de nici-un fel, spectacolul unei teri ve5nic sfIsiate de luptefdrä sens i fd.rä folos, protestarea mea contra unui a-semenea regim 'a luat forma unei Intregi mici cercetäri(1898).

Acestea Incepuserd a nu Mai fi pareri isolate. In On-durile chiar ale tinerilor liberali, a ceia ce Bülow vanumi clanul Brätienilor", erau, 5i, atunci,

cu sinceritate, aceleasi sentimente. Astfel, cum eiIncepuserd a avea influenta, Inca de la 1899, la ziarulfrances al partidului, L'Independance Roumaine", ()-data organ conservator, unde va avea apoi cuvintulhotaritor al :doilea frate al lui Ioan I. C. Bartianu,

suflet delicat i simtitqri, ascuns supt o Infatisarevoit scontoasa, IndepArtd, mai ales pe urmd,multiadevärati prieteni, am consimtit sd. public se vor-bia chiar de o conducere literara Incredintata mieo serie de necrutatoare articole In care era desväluitäminciuna unci vieti culturale In aparentä strälucitoare,zäddrnicia Invätamintului superior, neexistenta de fapta libertgilor, forma Mil fond a ncestor mlndre crea-tiuni pripite i ldsate a vegeta fax% suflet. In cercu-rile chiar pe care le atingea critica fall reserve 5i fdrd.teamà ele au avut un puternic rasunel, si unboier, disparut apoi rdpede din viata publicd, un Bald-ceanu, a tiparit atunci In altà foaie francesä un cura-gios articol de aprobare, In caret cum va face-o Fili-pescu peste doi ani, si el afirma nevoia schimbdrilortotale pentru ipunerea problemelor i solutionarea lurindrdzneat'd, gricit s'ar tulbura suprafata, redevenitälind dupd fiecare erisd, a Monarhiei de prestigiu. Nu nu-mai cd. s'au acceptat cle un ziar pu legAturi de par-ttd astfel de atacuri, slIrnind amenintäri brutale contratIndrului care ettleza sd le risce, si. care, In acel mo-

Linn'

fIrS ludo-ialA,

till,

FORMAREA SPIRITUALA A INTELECTUALILOR 89

ment. pe maTurile Balticei, aduna rdbdator noi mate-riale pentru istoria Rominilor, dar i s'a Ingdduit sd. In-treprinda, In alt sir de articole, analisa originii, des-Yultdrii pe basa unei ideologii conrupte si pe urmd alu-necdrii spre colectivism" i conruptie a arninduror par-tidelor n,oastrel.

Asemenea campanii yin frä indoiald de la convinge-rile sl aplecdrile acelui care le porneste, dar el Isi ddsama, oriel!, de vag la inceput, cd prin el vorbesc staride constiintd mai Intinse care se cer exprimate si a-numite semne, oriclt de usoare Inthiu, 11 intdresc in ho-tarlrea de a nu se Vasa Inrlurit, cu atit mai putin

si de a exprima Inaintea adversarilor vazuti ca sia celor multi nevitzuti ddevärurile care, neapdrat, secer rostite. Orice actiune individuald nu e, observatUtmai atent, decit fIltlirea de steag inaintea unel ar-mate pe care, thiar dacd esti sigur cä nimeni nu ti.-adal o "satrcind antrInsa, o simti venind cu toate plate-rile ei.

1 V. Iorga, Vie intellectuelte des- Roumains en .18 si Opinionssinceres, apoi Opinions pernicieuses d'un mauvais patriote.

tero-riaat,

3. IZVOARELE NOULUI SPIRIT PUBLIC.

Starea de spirit a unei pdrti insemnate din tineret,.din nenorocire prea curind despartitä printr'o invidiecare e unul din marile defecte permanente ale intelec-tualitätii noastre, era determinatd, nu atit de recunoas-terea primejdiei iminente fata de chestiunile deschise,a ciiror izbucnire se va uita prea raped; pändla cea, maizguduitoare: a rascoalelor tergnesti, eft prin inceataWire a terii i natiei in presentul i in trecutul lor,Ong atunci cunoscute dupä litera, adesea mincinoasä,a cdrtilor comandate.

Panä atunci, dupä frumoasele descriptii ale came-nilor dc la 1850 in Moldova, ale strainilor ca Vaillant,putinta inainte, in Muntenia, tara, descrisd de un Ca-ragiale cu toad cruzimea unei analise farà friu, erapresintatä de ,,umoristii" cu trecere ca o Albatacieridicula, ca o stridenth parodie, in care creatiuni nese-rioase Ii descopär zädärnicia de la intaia privire 5i oa-menii cari se mindresc cu ele nu pot A. resiste un mo-ment la o privire mai patrunzatoare. Cit de putini strd-batuserd aceastä Romgnie, socotitä ca un domeniu depatentä inferioritate fat& de Apusul cu care criticii cicredeau, in usuratatea Mr, farä criterii istorice, el audreptul a o asdindlui! Curiositatea personald nu indem-na Inca pe nimeni, un oras, un Tinut fiind consideratabsolut asemenea, in aceiasi mediocritate, care, dupd_om, fAcea st zimbeasca sau stringea de inimä, cu an al-

IZVOARELE NOULUI SPIRIT PUBLIC 91

tul; excursii de scolari, de studenti erau netunoscute: lacongresul din Ploesti al sludentimii Iesenii au ascultatde la colegii lor bucuresteni, Intre cari Pompiliu Eliad,care tocmai isprdvise de aranjat Inteo tesd de licenta,pe Herbert Spencer, enuntari filosofice care nu-i in-teresau, au visitat salinele Sldnicului si au fdcut haz,ca niste cetitori feryenti ai lui Caragiale, de burghesiidin Tarasconul muntean.

A lost pentru toti o adevdratd si fericitä revelatiecind au Inceput o strdbatere a terii care li-a impus In-data atitudinea unor pelerini en admiratie fata de celebune, cu. Intelegere pentru cele rele, cu pietate fatd deneamul br, chiar dud e pe drumuri gresite, ci fo-los din toate cele astfel adunate pe drum. In scoli des-crieri ca acelea din Drumuri i orase din Romdnia",din Sate si mAnastiri" au fost cetite larg, si forma in-grijitd a prublicatiilor editurii Minerva" a contribuit säle facd pldnute lumii si mai tinere care se ridica acolosi care in carind va forma un excelent public pentruo literatura care, de la sine sau si cu putind sfatuire,se orienta in acelasi sens. Peste putin dar aceasta ein legatura cu o mai Inaintatä desvoltare a schimbdri-lor fericite caldtoriile se vor Intinde si asupra celor-lalte Tinuturi romanesti, iesind astfel convingerea binevenitii. cal si dincolo de realitatile si ilusiile romantismu-lui, in legAturd cu temnitile de la Vat si Seghedin, muneacum familiare tuturor cetitorilor de gazete, ori de po-vestea unui impresionant martiragiu, este acolo o In-treaga lume, plind de comori nestiute, a caror cu-nostinta e capabild sä Waite si mai mult increderea Inneam, Incredintarea cd. el are o misiune de Indeplinit

ca puterile nu-i lipsesc pentru aceasta.

0 intreagd artd. originald, sintesä reusitd de Rdsdritbizantin, de Apus gotic si al Renasterii, se descoperiape tot lntinsul Romaniei in mandstiri i biserici des-tul de solid clddite, de cele mai multe ori, sau destul

.

si

92 NOUA GENERATIE

de bine reparate, la vremea Mr, de inaintasi pentruica sa resiste totalei lipse de interes din timpurile noas-tre. Se putea urmari lard sfortari desvoltarea nor-mald, logica, a unui organism, care, primind, läsind,transformind, Isi continua viata de-a lungul secolelor,formInd mInclria generatiilor $i perpetuInd in formacea mai sacra, religios si artistic, cea mai nobila aminti-re a Mr. Pentru un Odobescu, ele fusesera doar pietrescunipe raspIndite ici si cow 5i care se cereau curatitede juvaergii moderni, a caror grija izbutise sa li strieecaracterul. Pentru un Tocilescu, format totu$i $i laPraga si In legaturd, ca arheolog cu sapthuri une orifericite, $i cu Invatatii Apusului, ele erau deposite pre-tic Ise de unde se putea culege, pentru Museul pe careel 11 organisa la Bucuresti, materiale de mare valoare,cladirile rämlind, despoiate $i uitate, In saracia si Ord-sirea Mr. 0 comisie arheologica", menitä sä li aiba.grija, murise de mult si, supt obladuirea diletantultdpretenticis $i gol eare era Ion Kalinderu, noua Comisiurtea Monumentelor Istorice nil era decIt organul central alAmor reparatii, a caror directie putea A. se vada, divaLec,linte de Nofly, inovatiile unui Gabrielescu. GlasularhitedtuluI Petrti Ahtonescu, canna istoriografia nu-ipusese la dispositie informatiile absolut necesate peh-Wu a lute leo deplin, nit ,era aschltat :And el disentaposibilitthile de a Intre Buitita In present Irtvättiturile a-cestei arte in adevth a noasträ. Iii curind ctinostinta,Alai mult sad mai putirt &Aida, a acesttil imerlS tesaurAhtional pätrungese InsA larg in sufletele intelectUaLlhor de toate treptele $i päräSirea ca. $i validalisnielihtetarg. Nu sd thai Putea auzi publit päreri ea a lidHaret, care, cind i se sem'nala prithejdia care ame-ninta un monument istoric, raspundea brusc: Nu pottinea- un jandarm la u$a oricarii biserici I".

In eale se Intllnia o teranime minunata, neobi$nuitapand atunci cu o atentie prieteneaseä frateasca. Nu

IZVOARELE NOULUI SPIRIT PUBLIC 93

mai era vorba, pentru cbildtorii de gcum, cari aduceaualte sentimente si conceptii, cu totul deosebite de alestäpinilor de sclavi si. de ale cdutdtorilor de pitorescieften, de acea atitudine care fAcea din costumul natio-nal" un element, favorisat de regina terii, al snobis-mului de salon $i de Curte. Scriitorii caH se formeazdatunci 5i de caH va fi vorba indatd, pentru a li explicadirectia, atit de prosteste criticatd pe urmil de o nouäserie de copisti ai literaturii apusene si de pseudo-intelectuali, nu mai vedea ca Alecsandri, rdmas boiercu vernis de Paris in toate ideile i operele sale, interanul romln", object al multor conferinti reformistede Ateneu, un. indigen totdeauna vesel, chid nu-1 suglipitorile satului", i gata, cu sotie, cu fete cu tot,Ca, la primul semn de simpatie, sau $i Mat in voialui, in oHce Duminecg. $i serbatoare, sà inceapà asalta bucuros la sunetul scripcelor, sau un cioban ocu,pat zi i noaple cu melodiile pastorale ale unui fluierfermecat, Ciobänelul" cu oitele", Pgstorita" cu flo-rile in ming., Toader $i Maranda" cu iubirea lor rus-tica apartineau acuma pArdsitului magazin 'de teatrual trecutului, devenit, supt acest raport, anost.

Asupra vietii de pastorie, un inspirat, un' liric de omare indltime de ideal, biruind realismul, une oH cras,al scolii francese de naturd si terarde", pe care o fa-cuse la Barbizon, si pdstrind astfel idealismul sacru altindrului zugrav de icoane, deprins cu aureole, transfi-gurgri i ridicdri la ceruri, aruncase pura luminil aunui suflet evlavios $i mare. 0 intreagd generatie, des-lipitä cu totul de Alecsandri, a vdzut In eremitul dela Cimpina, inchis in cdsuta lui, intre pinzele care-ipc vestiau o viai absolut interioard, pe revelatorul 'Incauneia din frumusetile care se addugiau la capitalul ac-tiv al unei lumi romdnesti, despretuite Mudcä n'o in-telesesera. Unii Moldoveni opuneau dulcegdriei lui Alec-sandri aspra delineare a teranului nenorocit din pdrtile

94 NOUA GENERATIE

exploatate, stoarse, alcoolisate cum denuntase d. A.C. Cuza In Teranul si clasele dirigente" din aceastdMoldova-de-sus, de catre un alt pictor, de un realismciudos si aspru, influentat prin cumnatul sau Ion NA-dejde de atmosfera Contemporanului" si de socia-lismul sumbru al scolii iesene. Nu se cunostea Incamdiastra interpretare a naturii romanesti, trista, fin-povdrata pared de suferinta oamenilor, pe care a dat-oalt Moldovean, Andreiescu, nicr explosiile de luminit sibucurie pe care, cu elemente Imprumutate de la a-ceiasi tara, socotita incapabila de a da materia unormari artisti, o vrajia cel de-al treilea fiu al Moldovei,desterat din Iasul sau, Stefan Luchian. Dar acestea a-veau a face cu scoarta de case albe a safelor, cu florilesi razele cerului romanesc, si realitatea rurala nu ca-patä printrIn.sii o noua presintare.

Cei ce vedeau, dintre tinerii iesiti din scoli, astfel Ro-mania teranilor, erau si supt influenta lui Delavrancea,care a considerat totdeauna ca o mindrie originea sapopulara, idealisind doar pateste ceia ce era in rea-litate o margene, numai pe jumatate teraneasca, a Bu-curestilor, cari, e adevarat, la periferie nu mai erau tin.oras. Dupa vedenia de basm si de puritate sentimentaladin Calinul" lui Eminescu, Sulteinica dramatica amarelui prevestitor artist al Munteniei era o initiarefulgeratoare In psihologia acestei lumi Alta timp va-zute numai, usurel, din afara. Afara Insa de aceastäcreatiune uimitoare de adevar si de coloare, de nou-tate Inca neexplorata, vorbitorul elocvent, cu fraselede o inspiratie vesnic fragedd, pana la batrineta, side un avint unic nu pierdea niciun prilej pentrua inalta contra banalitatii oraselor neghiob transfor-mate in parodie de Occident pe teran, teranul faildeosebire de Tinut, de dosare a rasei, de ocupatie, de a-+ere, de temperament personal sau mostenit, acelapc care el 11 numia cu un devotat respect, ca o o-

IZVOARELE NOULUI SPIRIT PUBLIC 95

franda sacra pentru stramosii sai muncitori cu pal-mele i carausi de grine: acest aur curat al nea-mului nostril".

A fost greu sä se scoatà la iveala trecutul romanesc, a-tiL de original si de variat, manifestare in toate do-meniile a aceleiasi interesante sintese, care trebuia insädescoperita, cu oarecare greutate, de supt o indoita po-vari A ela a caracterisarilor banale, al-Mate mai sus,care se datoriau autorilor de manuale sColare conianiate-de un- Sturdza ea ministru al Instructiei Publice si re-{lactate de un Tocilescu cu frase de Zece Maiu i excla-matii inaintea luptelor cistigate ori apasarilor suferite,de 5i Xenopol Incercase un alt manual, destul de receprimit, i inca numai in Moldova, Care cauta numai, fi-losofic, inlantuirea logica a faptelor. $1, al doilea, aceiaa unei eruditii luxuriante f.ra folos, pentru vedere", laHasdeu, in toate scrierile lui, adesea puse si in serviciulunei tese sociale sau politice. Aceiasi eruditie era pro-bantä numai, cu grija cetitorilor mai multi, can sà poa-

intelege, acesta fiind scopul de cdpetenie, la Xe-nopol. Ea se infatisa, in fine, filologic refrigeratä, cri-tic diplomatica, In legaturä continua cu izvorul, insem-nat in bogatele note, la mai tinarul istoric bucovi-nean, format la .scoala vienesa. 5i avind calitätile ca 5idefectele ei: lipsa de orizont, de caldura 5i interpre-tatic personald, D. Onciul, devenit acum profesor de isto-ria Rominilor la Universitatea din Bucuresti. A fost desigur o scaderea demnitatii istorice", de care se ingrijiaude altfel i istoricii secolului al XVIIIlea, cind proble-mele trecutului nostru au fost presintate la Ateneul Ro-min de profesorii Onciul, Bogdan si Iorga, Joan Bog-dan, Brasovean de nasteree, bursier pentru filologiaslava, din vointa lui D. A. Sturdza, trecuse de la ocupa-tiile filologice, pentru care fusese pregatif, la studii is-to 1ce, in care, cu metoda ramasä de la specialitatea sa,el. unia un stil de o placuta simplicitate 5i o senina

td.

96 NOUA GENERATIE

comunicativilate, care putea Med a iesi din cer--t:u1 de fier al eruditiei.

Peutr,.. a vorbi, cum era datoria, $i folosul cel mare,unui intreg popor Inca nelamurit; nu numai asupra ade-varaletor sale origini, dar i asupra valorii sale reale innujiocul civilisaici lumii intregi si numai aici eramijlotu: de ingltare sufleteasca, absolut necesarä pen-:ru cit o societate intreagä sä nu eapituleze cu mIirlu-cisira nevredniciei sale, trebuia $i altd informatiedecit aceia a Cronicilor lui Kogglniceanu, care totia5i, pevremea lor, trezisera o revolutie in spirile, $i ale luiLaurian i Balcescu din Magazinul Istoric". Chiar decitaceia, rgu presintatä i insuficient exploraa, din docu-mentele rginase pe urma Bucovineanului Eudoxiu Hur-muzaki, persona grata la Viena, introdus liber in AT-hive si care adunase pentru o istorie a Rominilor, largconceputg, dar redactatä in nemtege, documente pecare le daduse la lumina cu cheltuieli mari, D. A. Stur-dza. Alta si decit actele interne de mult editate de Has-den in. Arhiva istoricd, prea rgpede intreruptg, ori a-runcate claie peste gramadd, mai mult pentru a daocupatie unei biete tipografii sarace de provincie, deCodrescu, in Uricariul säu. Ani de zile, lucratdeci, din. nou, pentru stringerea $tirilor contempo-rane din care se putea face noua $i. marea clAdire.S'a inceput cu descoperirea $i exacta publicare, cunote bogate, a primelor cronici slavone, dar s'a con-tinual. cu exploatarea, adesea fundamentalg, a mai tu-turor bibliotecilor i arhivelor din Europa, pentrua da un $ir de volume noug, care, trecind supt nu-mele lui Hurmuzaki, din gratitudine fapi de rascoli-torul de la 1870, dar si dintr'unul din multele capriciicare se ingklinau ctitorului, Sturdza, cuprindeau mii simii de acte care n'aveau nimic a face Jell bogatulal baronului bucovinean. S'a isprg.vit, apoi, cu manun-che proaspete de documente interne din toate regiunileterii, in nu mai putin de treizeci de volume, pang $i

seceri$

s'a

IZVOARELE NOULUI SPIRIT PUBLIC 97

la redactarea unei noi, modeste, dar trainice Revisteistorice", pe cind Tocilescu oprise luxoasa-i publica-tie, Revista pentru istorie, arheologie i fiologie", deun cadru de sigur prea vast. S'a ingramädit astfel a-Ma material, de multe ori extraordinar de viu, din caresà se poata hräni apoi critica a mai mult decit o gene-ratie. Pe urind, luerdri de ansambla venira, in care, faila se atinge intru nimic adevdrul, asa cum resulta dinizvoarele omeneste interpretate, se chema la viatd ointreaga lume de trecut, in care se puteau gasi orientaridrepte i aspre mustrari, termin de comparatie folosi-t -are, dar, mai presus de orice, un sentiment de lucre-dere si de optimism.

Se vedea cd in ace te cloud mii de ani, din cari vre-oopt sute neted rome nesti, n'a fost a colonisare romandpe pu tiu, o ndvalire de barbari distrugatori si o re-tragere in munti a citorva mii de colonisti parasiti, apoio lunga vegetare palriarhala de pastori in Carpatii ina-b rdabili, pdna la o subita intemeiare de State in gol,pr'n de calecari vinat re5ti sau cuceritoare. Nu se maicredea in o clipa de glorie isolatd upt. Domni eroicisi nobli viteji cari au apdrat civilisatia de invasiamu ulmana" pentru ea sd, merite felicitarile Papei. Nus- mai admiteau apoi, dupd toate acestea, injuriile pri-mite in fata de la Fanariotii desnationalisatori, pand lainfruntirea Ardeleanului Lazar care ne reveleaza nouainsine, la revolta nationala contra lor a unui Tudor Via-dimirescu, conceput ca teran, lucrind nurnai cu tPranipentru scopuli exclusiv teranesti. Se trecea peste servi-lismul fata de consulii rusesti al eflocei, pe nedrept sc5.-zute, a Regulamentului Organic, presupus ca un mijlocde cotropire muscaleascd, ca sa se bucure apoi sufleteleamArite pentru renasterea prin singurii studenti de la1898, ignorindu-se i agitatia constitutionald dintre 1800si 1i22 si vastele sperante pan-romanesti ale nobilimiicare-i precedase. Se intelegea deplin Domnia lui Cuza-

98 NOUA GENERATIE

VoclA, läudatd pentru reformele fundamentale, dar cri-Heath, cum o voia D. A. Sturdza, ruda nerecunosatoa-re si secretarul necredincios, din causa desordinii finan-ciare i lipsei de moralitate a Domnitorului, pentru ca,in sfirsit, cu Carol I-in sä Inceapd o epocd de o strdlu-cire, de o valoare universald, cum Rominii nu le-ar maifi cunoscut pand atunci.

Din potrivd, ei, natia creatoare, nu Statul creat, a cd-rui formd schimbdtoare nu decide niciodatd, apar miraddcinati In acea epocd preistoricd pe care mai tir-ziu vor ardta-o larg intemeictoare, produedtoare deartä, cercetdrile unui Vasile Pirvan si ale numerosilorsi vrednicilor lui elevi, apar legati de bdtrinul trunchiudacic, el Insusi cufundindu-se in acelasi pArnInt ca loath.ra.va tracicd, din care face parte, si in frunte. Cucerirealui Traian Inseamnd o actiune de Stat venitä mai tir-zit], la ceasul ei, dupd incete penetratii latine In Balcani,dindu-li o formä teritoriald mai larga. Päräsirea co-lonistilor Ii In( amnd a se organisa In razlete Romktiipopulare, de libertate terdneasca. Din acestea räsar, sidincolo de Dundre, mai intaiu: la Silistra si In Dobro-gea, Domnli", in care substratul de terani liberi eaceperit cu toatd pompa Apusului medieval. Apdra-rea de spre Turci e numai un capitol al unei resistenteIn care eroismul nu e o simplä paradd in stilul Rena--terii. Fanariotismul nu Inseamnd elenism agresiv, ci, cuDomni adesea rornini de origine si In general bine in-tentionati, reformisti, absorbirea de vitalitatea romd-neascd a elementelor de infiltratie. Tudor nu e un Maz-zaniello ori un AmJreas Hofer, ci, urmind printr'uncanal de revolutie sIrb-ascd, vechiul fir de initiativä alRomanilor", el represinta o sintesa Intre instinctul ru-ral oltean i o Intreagil educatie boiereascd, unita sicu cäldtorii In Ardeal i pand la Viena pe vrem a Con-gresului anti-napoleonian. Inca de mult in boierimefierbe ideia refacerii moderne pe basa natiei intregi,

IZVOARELE NOULUI SPIRIT PUBLIC 99

ideie pe care o adaugd numai i predicatia ardeleang.a lui Lazdr i eranii zaverei" de la 1821. Astfel,gird nicio intrerupere, din fundul vremilor pAnA acum,de la lacustrii de pe Mostiste pa'nä la Carol I-iu e unsingar sir de creatiuni, de lupte, de sintese in care se-cuprinde una din istoriile nationale cele mai vrednicede cunoscut i cele mai capabile de a inspira o min-drie si de a pronunta o ofensivd.

Curentul care acest trecut In sfIrsit recunoscut si In-viat s'a intins din central cercetärilor asupra lui pAndIn cele mai depdrtate puncte ale Roraniei. Alc Utuirilocale au continuat i complectat opera. La Iasi d. Gh.Ghibanescu, care Incepuse de mult cu adAugirea tip&riturilor lui Codrescu, a desvoltat decenii intregi o acti-vitate de editor de documente, care a folosit simtitorpentru cunoasterea mai ales a vechii Moldove. S'a In-cercat formarea unui Museu istoric moldovenesc, caren'a Intimpinat simpatii. Lectiile de istoria Rominilorale BAndtoanului Ilie Minea, Intain functionar la Archi-vele din Bucuresti, au ajuns a trece peste aragnuntele,totdeauna cercetate cu un deosebit zel, pentru a fixa ii-xiii mai largi si a Incerca judecdti cuprinzAtoare. La Tir-gul-Jiiului, unde se asezase i un refugiat polon, RollaPiekarski, priceput In desemnul ornamental, si el in-susi pasionat de cele romAnesti, pan'a la casätoriacu o terand. din Gorj, institutorul Stefulescu, Intimpi-nind desinteresatul sprijin al inimosului tipograf Mi-losescu, a cheltuft mult timp silintile cele mai devotatepentru a pune in luminä tot ce priveste rosturile deodinioarä ale väii Jiiului-de- us. La Rlmnicul Vilcii In-vatatul episcop Atanasie a pus la contributie dorintade lucru a subordonatilor sAi pentru a da o istorie aeparhiei peste care fusese asezat. Si aiurea, cu mai pu-tinA notorietate i un folos mai mic, s'au fdcut astfelde laudabile studii, pe care epoca de dupd rg21ioiu.le va Intregi. Polemici contra celor apärau lo-cari-si

100 NOUA GENERATIE

cul In istoriografia de ieri, ori i contra acelor cari din..acelasi rind al vremii credeau cä o asemenea lucrare,..Intinsä i grea, poate avea ragazul s Ingrijeasch.

detalin nu serviau, In ultima esenta, oricare arfi fost jignirile personale, decIt sa creasd. Interesul mnjurul unei activitAti, care, din specia15., cum fusese lalnceput, ajunsese a fi acuma de interes national.

De interes national, am crezut a. pot s'o afirm, Pen-tru cä, asa cum o aratä istoria atitora din vecinii nos-tri, eeia ee a fost continuu, nebiruit impuls eatre viitor,

vcnit dinteo anume Intelegere i presintare a trecu-tului. Ce ar fi fost Inaintarea modernri. a Bulgarilor fg.räamintirea vesnic vie a lui Crum, Simion i Samuil,luptatori pentru Imperiul roman de RäsArit? Din ceoare a venit energia nedomolith. a Sirbilor decit dinsimtirea alaturi de cei vii a umbrelor epocei lui Ste-fan Dusan si a celei, mai apropiate, a lui Marcu Crai-sc,rul? La 1912 cucer.torii Macedoniei, atingInd pamii tulsacru prin mucenicia de odinioarà, s'au oprit si au In-gemInchiat pi i, multämind de ajutor stramo.?ilor. Pe te1. al s abici mile i miserile, cultul Eladei glorio sesi ilusiile bizantine au hrAnit i ntru marea ideie" si. fle-tul p porului grece c. Din Inchinarea cAtre eroii lupte-lor i cuceririlor de pe vremuri s'a Intririt puterea cucare Magh'arii si-au asigurat un loc In lumea modernä.Numai birocratii margeniti, politicianii de club si unii

riit ri de articole prime d spre faptul zilei Isi potascunde infinitele posibilitäti ale acestui factor esen-Val In de voltarea popoarelor.

studiile ge )grafice se produsese o schimbare asa-m6natoare. In ciuda metodelor strict .stiintifice, de omatematica precisiune si de o tehnied geologia., ames-tecIndu-se, dupa modelul scolii germane mai recente,

si colo, putinä filosofie metafisicg se ajungea prino mai adincd scotocire la aldura care insliflelete,precum sApAturile duse pAnd mai la fund destainuiese-

si ul-timul

a

.

i in

idsi,

1ZVOAREEE NOULUI SPIRIT PUBLIC 101

caloriile ascunse ale centrului pämintesc: Elevii d-luiSimion Mehedinti, care, de orgine din Mehedintii colo-nisati din Soveja de Matei Basarab, descrisese cu multtalent literar si cu o duioasa simpatie viata muntenilorMioritei", au prirnit de la scoala invdtdtorului lor, nu.nurnai pretioase cunostinti, dar si o tragere de inimddeo<ebith pentru, am zice, sensul poetic al acestui pa-mint romdnesc. Si, de altfel, conclusiile profesoruluiInsusi, atingind nu odata si istoria, intru cit li era cu.-noseutd mai ales inainte de schimbdrile de conceptie,se resumau inteun singur optimism national, chiar da-ca4 opunea fail dreptate nationalismului activ, pro-pagandist, al colegilor sai, pe care credea cd trebuie sd4califice de, nati nali mus latranus". Numai filosofia d-tuiC. liddulescu-Motru, fost student la Paris si in Germa-nia, in aceiasi ani de framintare catre noi adevdruri

ideale mai inane, dacd admitea la Nona revistd ro-mind, destul de bine primitä, colaboratii nationalisteIn cel d'intiiu sens, luptätor, nu consimtia sä recu-noasca mdcar existenta unui popor definitiv inchegat,a unei psihologii neted determinate si trimetea in vii-torul indepärtat, chid ar fi date aceste conditii, o expan-siune nationald, care acestui junirnist de ultima oardcolegul sdu de la Universitatea din Iasi, d. P. P. Ne-gulescu, alt elev al lui Maiorescu, cultiva metafisica purlInteo formä literard ingrijita si arnabild i se pdreapentru moment o cutezantd riscatd. In bAtrinele Con-vorbiri literare" directia lui I. Bogdan puse la disposi-Oa propagandei si acest mijloc de actiune pentru ca,pe urmd, chiar supt aceia a d-lui Mehedinti, dar mai a-les a celor mai mdrunti dintre maiorescieni, revista säse indrepte hotärit in alte directii, determinate mai a-les de motive personale.

En ,. natural ca legdturile .unui Bogdan cu partidulconservator de prefacere sa indrepte aceastä actiune,care cuceria asa de rdpede, peste asteptarile cui a

si

102 NOUA GENERATIE

represinta, care foaia lui Filipescu, scazutd mult dins.popularitatea i influenta ei de odinioara, Epoca. Prin-tr'un sir de articole In coloanele ei am putut face stiutescopuri care erau ale atitor de vrista mea si acelei lumipolitice care nu avea atingeri prea dese cu orice fel delitcraturä si de cugetare romaneasca. Aparute supt ti-tlul Cuvinte adevdrate, ele si-au gäsit cetitorii printretinerii din ce In ce mai doritori de o activitate care arrup- vechile cadre, neindestulatoare pentru avintul lor_

Ministru al Instructiei Publice era pc atunci, la1901, Spiru C. Haret, care, cu toata iubirea sa sincerapentru clasele asuprite i acea camaraderie cu frun-ta5ii satelor despre care am vorbit mai sus, nu putea,_cu gIndirea lui ramasä totdeauna abstractä sau, maicurind: mecanica, precum a dovedit-o In cartea sade Mecanica sociala", puind toate miscarile sociale Informule matematice, sä se ralieze la asemenea initia-tivt Ele 11 cautau totusi, pe eel mai bun miAistrotal scolii", care, cistigat un, moment de entusiasmul re-novator In crestere, se Invoi sa dea un prestigiucon emordrii a patru sute de ani de la moartea lui Ste-fan-eel-Mare. CInd, la Sosea, In Bucuresti, aparurd, In.costumele veacului al XV-lea, figurantii ostasi ai corte-giului marelui Domn, a fost un moment de adInca. In-duiosare i pentru oameni cu crestetul albit. In fata re-constituirii mormintului de la Putna, la clip a islujbei depomenire, batrInul Dimitrie Sturdza si Insusi Mosteni-torul Tronului, principele Ferdinand, Ingenunchiara In a-intea vedeniei glorioase.

Literatura Insäi yenta sä creasca puterile ideologieiIn mers. Dupa epoca de stralucire a ConvorbirilorLiterare", cu doctrina frumosului absol-ut, dar si cuatitea curente care veniau din izvoarele vii, populare,ale natiei, rebelii, de la Inceput sau de ullima card, carierau cei trei frnntasi ai literelor romanesti pe la 19013

oficial

IZVOARELE NOULUI SPIRI1 PUBLIC 103

lucreaza deosebit, fara putinta de a se lute lege durabil,In ciuda unor relatii personale o bucatä de vremefoarte intime. Naturi fundamental deosebite, melanco-licul, dar In fond combativ-optimismul Vlahuta, fantasti-cul Delavrancea si crudul realist Caragiale nu se im-tura. str1nge In jurul unui organ de publicitate. Vla-hutci ajunse a patrona o foaie mai usoara, de carac-ter nerves bucurestean, la care colaborara glumele d-ru-lui Urechid si munca din greu a Ardeleanului, fiu deluptator la 1848, Alexandru Hodos, In literaturd IoanGorun, acesta un om de idei sänätoase si de crez deli-nitiir Incheiat. Rornanul social al lui Vlahuta, Dan, fuprin caracterul sau desilusionat o deceptie; ceilalii doi,In plina reputatie literal* Inca larg cetiti, nu maiadaugiau nimic la frumoasa opera ce li se datoria.

Prin spatiul pe care-1 deschideau aceste abdicaripatrundea socialismul lui Gherea, care, la Ploesti, undeluase In Intreprindere restaurantul garii, unia pe pri-begii rusi adapostiti de dInsul cu o mare parte dinliteratorii vechi si noi, pe cari-i mägulia o aprecierepe larg, o fundamentald talmacire In criticile lui, denota sociologica, autentic ruseascd, neted materialistmarxistä, cu kin humor semit de speta lui Heine, pecare le corecta, dupä norme de eleganta, cu totul per-sonala, Ion Nadejde insusi. De o bucata de vreme In-tilnirile literare, la care participa si tinereta mea In-cepatoare, erau presidate de calma barba bälana aproorocului. 0 revistä de discutii sociale mai ales fuIncercata de Gherea si multi vedeau inteinsa, peste unmaiorescianism anchilosat si parasit, forma literara aviitorului. Dupa rascoala, succesul Neoiolkigiei, greoaiecarte neistorica si fail Intelegere sufleteasca a realitä-tilor romanesti, aratà cä epoca lui nu se isprilvise Inca.

Largindu-si In masura aprobilrilor cercul preocu-patiilor de reforma 5i diriguire, Haret se gIndi sä ane-xeze la Ministeriul pe care-1 considera acum si al cul-

104 NOUA GENERATIE

turn in toate domeniile o literaturä de cousolidare mo-ralä, plecata, dupä indicatii de sus, de la scriitorisubventionati, a caror nemultdmire socialä sä fie ast-fel potolitä prin traiul asigurat, recunoasterea oficialdchiar tilul birocratic de referenti culturali".

Se afla atunci, de mai multa vreme, la Bucuresti poe-tul ardelean, tipic ardelean, Gheorghe Gosbuc. Timidsi putintel speriat la Infatisare, noduros la cuvintulpe care-1 complecta prin gesturi stIngace,cità deosebirefata de ochii adinci negri, extraordinar de vioi, ca i luiGrigGrescu, supt aripa parului negru corb, ai lui Yla-huta si de copilärescul albastru de floare iesita dinrou il. a lui Delavrancea cu pärul usor blond si eret sibarbuta de Hristos tindr!, Wasäudeanul, neam depreoti stapini de sate, care se patrunsese de spirit goe-thean a, strain de mice lirism In scris ca si de orice pa-siune in viata, visa poeme de Inchegare strinsa, de so-lid obiectivism, aducea cu dinsul, si In ritmul sprinten

variat, ca un rasunet de cobze si un duduit de pi-cicare voinice prinse In hora de sat, dar totul cu ne-sfirate mestesuguri de cetitor critic al Germanilor $ide aplecari migaloase ca ale unui cioban cioplitor detoiege Era la el, nu o simpalie care nu-si poate aflaastlmpar, un capriciu care trebuie sä joace pe fire descare a de lung., cIt o meserie de o onestitate si o rab-dare fara pgreche, muncind cuvintul pentru cuvintinvirtind silabele pentru a se vedea ca le poate la voiefringe i lega la thc.

Lui, asa de proaspät la Infatisare, chiar atunci rindIi picura pc frunte sudoarea trudelor de faurire, a luiVlahuta, rgmas neinduplecat la starile sociale i poli-tice, cu toga resignarea pe care o sfärma numai uneori voacea cu adinc rasunet, de_veche or.gä care a L mutatla multe dureri, Haret li-a Incredintat sarcina sä dea oliteratura-indreptariu, un adevarat caiet de normalisare,pe care nu aim care din ei 1-a intitulat Sdmdndtorul.

si

st

si

IZVOARELE NOULUI SPIRIT PUBLIC 105

Dar unor spirite ca ale lor nu li se poate porunciprea mult timp. Caietul aib, cu slova Ingrijita a-nerver, fu rdpede pardsit. Intre ei doi, de altfeli erau,si prin. rash', si prin viald, i prin lecturd Vla-haä fiind un cetitor de literaturd francesd, total nem-noscuta durului Transilvan prea multe deosebiri.Un fost ziarist la Tribuna" din Sibiiu, plecat de acolodupsi multe ciocniri personale, pe care le provoca fireasa sfiddtoare de nemes huniedorean, Ilarie Chendi, lainceput un fel de secretar de redactie, Ii inlocui cu overva Indrdcitd, tragind cu biciul peste mediocritateaunei literaturi mai tinere Inca In yoga, prea adeseaori numai pentru a nacaji un dusman si a face pracereunui prieten. Alt Ardelean, din Brasov, loan Scurtu,pios biograf al lui Eminescu, mnchis aproape in studiulmarelui poet, 11 ajuta, i In cereal lor de bdieti depeste munte se addugia visdtorul liric St. 0. Iosif, fiual bdtrInului director brasovean. Tustrei, Inca straini,fard situatii i fträ nume, nu credeau cd pot sd tie peumeri o sarcna asa de grea.

Astfel, inaintea avintului literaturii istorice si critice,dind Indrumari din ce in ce mai aplaudate, si In Ar-dealul uncle se putea pdtrunde pe furis, si cu atitmai gustat era ce putea sà strdbatd, mostenitorii oe-lor doi marl poeti venira sa-mi Inchine revista, ce-And, probabil, in intentia lor, mai curind un patrona-gill o colaborare. In acest cas era o greseald: cineajunge a conduce o directie nu cautd situatii onorifice,ci noi platforme pentru rdzboiul sau.

Astfel, dupa putine luni, Sämandtorul", fàr. niciolegaturd cu Ministeriul de Instructie 5 cu Haret, a-junse a fi, pe llngä o literaturd, ale aril izvoare eraudintr'o productie interesanta, dar pand atunci ascun-sd prin. foite ca Floarea albastrd a lui Constantinescu-Stans, literaturd cu subiecte din realitatea nationald,adesea, dar nu totdeauna teraneasca si, din and in eind,

Mi-

decit

106 NOUA GENERATIE

istorick de prin comorile abia deschise,un indrepta-riu rgzboinic, o publicatie, Intr'un anume sem, revolu-ti4aaarg. Chendi, care-si pierduse platforma, a bläsamatprintr'o nouä publicatie de caracter tot mai ofensiv ga-zetgresc, pe cind, .cu Scurtu, cu Iosif, se indrumau laSilmiingtorul" epicul creator de viatd, Moldoveanul dinPascani, Mihail Sadoveanu, cu infätisarea si putereade productie de o potrivä de mari, apoi alt Moldovean,fiu de ofiter Si ofiter el insusi, sensibil ca o domnisoarkcum i era si palida fata si trupul gata sä se fringd,Emil Girleanu, furtunosul Brgilean, rosu la fatä si a-prig la ochi, Sandu-Aldea si atitia altii, la cari se raliarächiar vechii scriitori ca d. Brätescu-Voinesti, o podoabga Convorbirilor" lui Maiorescu prin arta de a steg.-bate cele mai .delicate psihologii, si ursuzul bdtrin JoanSlavici. cu scenele-i de viatg. bizanting.

Aici se elabora un program reformist basat pe ideia,sirnplä, dar grea la cintar, cd noi de noi, cu ale noastre,ajutati dacd vrern, §i cit urem, dar nu condwi, de al-ill, in orice domeniu putem face ceva. La orice oposi-tie fgtisä era clar cä vom da b.tä1ia, cealie, pang in stradä, care sä nu vie dintr'un interes departid i sg. nu urmtireascg o venire la putere.

Efectul acestei propagande cAlduroase i ceia cee neobisnuit la noi continue, stgruitoare, indärätaice,intrebuintind orice prilej i chiar mice pretext, cdlcindhotarele prin trimeterea cärtilor in Ardeal peste gra-nita, &whisk a Bucovinei si sfidind autoritätile ma-ghiare, incapabile dt a urmtiri toate mijloacele dibacede piltrundere altceva decit amenzile plätite de gu-vernele din Bucuresti ziaristilor de peste munti con-damnati pentru scrisul br, i aceasta numai pentru a-iretinea i pe dinsii inteo anumitg. n'a pu-tut sg. nu se aräte, si farg. prea multg. znavg.. Odatnla Iasi, supt cuvint ca este o expositie istorick amathis sute de Bucovineni, pe caH i-am hranit citeva zile

d'intaiu bath-

Si

IZVOARELE NOULUI SPIRIT PUBLIC 107

cu toatd iubirea ce era in sufletele noastre pentruaceasta contra temerilor guvernului rornInesc,

care in ultima dipä li Meuse greutäti la pasapoarte.Dar aceasta se vdzu mai bine cu ocasia serbärilor ju-

bilare pentru Carol I-iu.

Menite sä glorifice Domnia prudentd peste oricesurd., ele s'au prefäcut, prn evocarea intregului nostriltrecut, prin firea expansivä, adine romdneascd, de sifdr.d cunostinti si färd teorii, a zdravanului dr. C. I. Is-trali, chimist, dar la nevoie arheolog, care se ocupa si

Cetatea H tinuhn si sprijinca absurdele teorii roman-tice ale unui N. Densusianu, strdmutdtor al Olimpu-lui in Carpati, intr'o imensd manifestatie pur romd-neascd. Visite le celor de peste hotare au fost salutate cuun indescriptibil entusiasm, dind We la procesiuni pestradd, cuvintärile au reunit adesea toate aspiratiile rdz-lete si, cind coruri germane au cintat la Arenele Ro-mane, clddite atunei In frumosul parc Carol I-iu", im-provisat de Istrate, s'a produs un conflict de pe ur-ma cdruia am pdrdsit SämAndtorul" usurpat apoide preclicatorii Austriei Marr.

In societatea de sus romaneascä aceste idei incepu-send a prinde: adecd la bdrbati mai putin, dar la uneledin femeile, atit de inteligente i capabile de a se W-ahl pentru & causd noblla, pentru o luptä curagioasä,ale acestei naii. Doamna Elisa Marghiloman, ndscutdStzbei, viitoarea sotie a lui Wan I. Bratianu, isi ardtddorinla de a rdspindi Samda.torul", i Adina Old-nescu, ndscutd Ghica, ea Insdsi autoarea unui frumOs-volum de cugetdri, era cu desävirsire pentru necesara.operd de Inoire.

Majoritatea protipendadei insä, bdrbati i femei, rà-niliieau pentru vechea sward a maimutdririi francese,ea anunta pentru societatea de binefacere Obolul",

din--sii, si

m5.-

de

si

108 NOUA GENFRATIE

presidatd de d-na Pherekyde, sora lui Marghiloman, orepres:n tape francesa, la Teatrul National, ru piesa Ma-dame Flirt, In. care persoane aristocratice si mai alesneo- si pseudo-aristocratice 1si reservaserd roluri larare, fireste, tineau.

Li s'a piirut ca, In starea de spirit care se crease sicare Inainta, aceaAa este o sfidare, si nu cram oamenirani sd refusäm a o primi. PITA atunci, studentii,prin presedintii societätilor lor, fuseserd sistematic an-gajati, nu atit cu bani, eft cu fdgaduieli de plasare dupdterminarea studiilor, pentru a aduce In stradd folosi-toare servicii de partid. Lupta cu sergentii la statuialui Mihai Viteazul din fata Universitdtii era punctulcuhninant al programului si. ziarele opositiei se grd-biau sd Tack' statistica, exageratd p/and la absurd, a ca-petelor sparte. Data aceasta, a fost altfel: dupd 0 cu-vintare a mea la Universitate, In care nu era niciun In-demn la desordine, ci numai sfatul unei pasnice, darseirnificative manifestdri In fata Teatrului, a urmat o adoua Intilnire intr'o said de 1ntruniri vecind cu zidi-rea Teatrului. Cererea lui Marghiloman care mine de ase permite o astfel de represintatie, care va fi Wilma,n'a mai putut fi acordatd dupd ce capetele se Incllzi-serd. Intrebat, prefectul Politiei, jovialul general Moruzi,n'a refusat Invoirea sa. Regele Carol era In strlind-tate si nu putea fi tulburat deci asa de aproape depalatul sdu.

Clnd tinerii apärurd peste cIteva ceasuri, prhpind cuzgomot träsurile luxoase care aduceau tot ce Bucurestiiaveau mai elegant si mai In yoga, fii blajinului prim-ministru Cantacuzino intervenird ca sd se curate piata.Studentii erau destul de convinsi ca au dreptate_ ca slraspunda violentei cu violentd. Au fost si raniti, pe caridirectorul Teatrului, Al. Davilla, de sigur un om su-perior, dar pe care mediul 11 Meuse sä gazduiasca re-presintatia, li primi In foaierul elegantelor, pe care-1

IZVOARELE NOULUI SPIRIT PUBLIC 109'

singerarä. Armata, adusä pentru a trage, refusa s In-deplineasc a. o asemenea sarcina. La unsprezece din a-ceastä noapte de 13 Mart 1900 portile Teatrului se in-chideau fara alt spectacol. La Cotr4oceni se intorseseraprincipele Ferdinand si principesa Maria.

De la 1871, era cea d':ntaiu revolta In Bucuresti, si a-tit de cMduros primita. de opinia publica, incit a doua zicind am fost chemat la parchet, de forma a marturcdar de fapt ca instigator, si numai cumintenia mi-nistrului de Justitie, Baddrau, a impiedecat arestarea,pentru care venisem gata pregatit, si cind träsuralui Alexandru Callimachi, Wier d osebit de combativ, side un perfect cavalerism, strabatu cu mine Ca lea Vic-toriei, nu puleam lnainta decit la pas. Filipescu a re-grk tat totdcauna ca, aflindu-se la Paris, n'a putut tra-ge consecintile politice ale miscarii, pe care eu, cu toatelegaturile dintre noi, am refusat s'o repet Inficiul sau. In anume cercuri bucurestene, adinc jig-nit', indignarea nu mai inceta contra obramiciei farapareche: un profesor si citiva copii impicdecau o re-presintatie de gala, cu participare diplonntica, si a-.vind ca invitati parechea princiara... Ni se fagaduiastrivirea supt rotile unui autornobil; presedinte al A-cademiei Romine, Kalind ru mit cherna la raport, sfa-tuindu-ma, inaintea f tografiei jandarmilor raniti, sa-mimenajez prestigiul", in L'Independah^t Pompiliu Eliadgasi'i ca. sint un criminal de Stat, i, pe de alta parte,nu -nurnai Marghihman imi implora protectia pentru so-ra a care, apbstrofindu-ma la Salonul de pictura ca uncertain Iorga", Se credea amenintata, dar d-wt Eca-ter'na Cantacwinl Insi5i. sotia presedintelui de Con-siliu. cerea inchipuitei rnele puteri de Danton al stet-zii sa Intind ocrotirea mea salvatoare si asupra -caseisi familiei sale.

Lumea tra Insa cu desavirsire pentru manifestanti.Un festival romanesc la Teatrul National, silit a-si des-chide portile pentru aceasta, avea In fruntea asculta-

belle-

110 NOUA GENERATIE

torilor infldcdrati pe Grigore si Adina Oldnescu. La salaDacia" un public imens, cdruia-i era de ajuns cu cio-coismul" Insirdinatilor $i clubistilor, ascultä vorbitoridin toate categoriile intelectualitAtii, Vlahutd fiind defatä, i telegrame in fruntea cdrora stätea, peste multesupdräri personale, a magului de la Cimpina", insmsiB. P Hasdeu. PArea cä o tard intreaga e zguduitd de fio-rul cd-si .poate afirma, si contra unui guvern, unei claseIntregi, a fortei publice, politienesti si militare, voin(a.ei de al trdi fn legea ei.

Grupul de scriitori ai Sdmandtorului", cari se pre-sintau astfel ca noua literaturd militantä, a strabdtut a-poi multe capitale de judete, intimpinata pretutindeni,nu numai cu multamirea pentru ce se fäcuse, darcu speranta eh' de act= inainte lucrurile vor fi alLfel. Eposibil ca liberalismul, doritor de a veni la putere, säfi umplut salele, rth.valind $.t In stradd, färä ca invre-un loc autoritätile sd fi Indräznit gest de oprire.La Iasi, dupd frenesia din sala de spectacol, bdtrinulscriitor Nicolae Gane mergea in fruntea manifestantilor,

In ochii lui erau lacrimi.Peste citeva luni miscarea se inchega in revis.a

sdptaminald care lud titlul de Neamul Romdnesc"paLtru ca sä ardte cd tineretul e pe cale sg. intern -iezein locul tricolorului de serbdri oficiale, steagul unuinou i dirz nationalism, capabil sa purceadd la resol-virea problemelor de viatd arninate, si aceasta au pen-tru a satisface una sau alta din formulele politice cu-rente sau pentru a acoperi cu un paliativ de oporiuni-tate un adevar inoportun, ci pentru a aseza neamul a-cesta, intreg, asa cum este, de la un capdt al lui pindla celalt, in locul de stdpinire care i se cuvenia demull pentru ostenelile i vitejia lui $i pe care i 1-auusurpat aceia pe cari in posesia blästarnului din Mart1907 Cosbue Ii va infiera, potrivit conceptiilor tui E-minescu, nurnindu-i ciocoi pribegi, adusi vint".

-si

bi-

u

to

4. REALISARILE SOCIALE.

Flacdra rdscoalelor teränesti luminase crud nedrep-tatea seculard care se fdcea satelor si Invederasenevoia de a se gni o solutie imediatd. problemei Stria-gente, care nu mai admitea zdbavd. Dupd ce Incerca-rea de a gni pe agitatori si se ardta cu degetul siHaret, care ar fi vorbit de pietrele ce s'ar ridica"Impotriva guvernului si iar fi uneltit prin invätatoriisi preotii adesea implicati In tulburdri , ceia ce arfi saint Insematatea singeroasei manifestari, trebuia,dupä promisiunea formald, jsolemnä a regelui, sä seproceadd la totalul de reforme pe care-I reclama si-tuatia.

D Vasile Kogalniceanu ceruse, In brosura sa, celd'intdiu si cu toatd claritatea, o noud Improprietdrire,dar. fireste nici dupd rdscoald nimeni nu era iispussd Imbrdtiseze aceastä parere. CR mai era pdmint dela Stat, se putea cdpäta adesiunea clasei stdpinitoare;cind, acum, rdminea sd se Impartd averi particulare,nimeni nu pdrea dispus sà sacrifice nussia lui. Nici

Suveranul, cdruia i se crease un frumos si Intins do-meniu, care a displdcut mult timp opiniei publice,na se, grdbi sä ofere aceastä stäpinire a dinastiei, In-credintatä deocmadatä lui.

Pe de altd parte, luptindu-se multd vreme contraamnistiei, pe care, cind am cerut-o In Parlament sicu cltà moderatie, pentru a nu stirni patimile 1 , un

112 NOUA GENERATIE

singur deputat a aplaudat, si acela supt banca, in mij-local tAcerii ordonate unei Adundri de mare disciplinkd. V. Sassti, prima grijA a acestor prrprietari sau in-teresati in proprietate, pe lingA cari era asa de pu-,ti numArul reformistilor de extrema stIngA, a fostsA creased jandarmeria, ale cdrii procedari in aceltimp erau deosebil de brutale, pe linga o lipsa de ones-Utak; pe care teranul o califica numindu-i gAinari".0 lege a circiumilor, nu contra alcooli mului, avea a-cela5i caracter politienesc.

DupA aceia numai, la capätul unor lungi tirguieliafarA de Parlament i ciocniri cu cei can i. puteaust fie daunati, s'a 1nceput discutia proiectelor alca-tulle supt directa influentä a lui Ioan I. C. Bratiamt,el imusi sfatuit de acea stingà de prieteni dar, in'e-dial Aceia, retinul si Infrinat de bo,a,ii din par-tichtl sAu, d vadd plina de invAlaturA a primejdiei

e t In adunarea, Intr'un partid, numai pentru ea vi-trinq sA fie mai garnisitS si inter scle electorale n.aibim servite, a unor oameni veniti din toate pArtile, fie-care cu zestrea lui.

Unul din ace,te proiecte era menit sa Infrineze a-urile ee sc. fAceau cu dijmuirea pr duselor rA.-

ne5ti, mult timp latsate In ploaia toarnnei i chiar suptcele d'intaiu apezi. Se luau masuri pentru ca invoie-lile le sa nu mai preteze la toate abusurile. S'avotal apoi o scrie de prevederi mdrunte, a caror reali-sare era ant de grea dar opinia publics putea fi

prin simpla enuntare a lor incit acel marepr( prietar Alexandru Callimachi a anuntat, prin foaiamea, cä se tine la dispositia oricui ar vrea sä scape derigorile legii, i gestul lui, al unui cunosettor, a rImasfarà niciun raspuns.

De sigur cA s'a ajuns la impiedecarea trusturilor e-vreie5ti din. Moldova-de-sus; considerate ca principalacausit a rasc alelor, dar fratii Fischer ei 1nii itu rrai

dupA

agric

cs

cis-tig..ta ,

REALISARILE SOCIALE 113

erau dispusi sa lucreze cu o populatie care dovedisede ce e capabila clnd suferinta-i ajunge la ultima li-mita. Plasarea de fonduri a strainilnr din Palitia se pu-tea face aiurea, peate cu mai mult profit si, farA In-duial'ii, cu mai putine riscuri.

In aceiasi sesiune extraordinara s'a presintat ca pro-.iett de lege un vechiu desiderat din programul dra-pelistilor" lui P. S. Aurelian si C. Dimitrescu-Iasi, demult readusi la matca, mai ales dupä moartea sefu-lui de o clipli: Casa Ruralä, care trebuia, cu un capitalde la Stat si de la particulari In acelasi timp si a-cestia cari-si puteau pune banii in alte Intreprinthri,nu se gräbira sa subscrie , sa cumpere paininturilrdisponibile pentru a le vinde apoi la terani. Operatiicomplicate, care ingriduiau O. cistige multi dintre in-termediari. Dar mai ales era ispita, pentru cei citivaparticulari interesati si pentru functionarii noii in ti-tutii de banca, sä pa trete pentru sine eft mai multavreme pamInturile pe care Statul le mina e catredinsa

Legea lui Cuza-V da uitase i lazurile comunale squ,mai bine, regle n ntarca lor fusese reservata pentru altmoment al unei Domnii pe care o taiè brusc conspi-ratia din Februar 1866. 0. asigurare a lor fu prevazutaprin legislatia ref rmi ta, combatuta in aceasta pri-vinta si de un fru itas al distribuitorilor de pamint iridin 1888, Al. Mai ghil man, care facea socoteala de as-trului pe cal e-1 repr sinla pentru orice productie a-gric la viitoar o simpla balega lasata In urma ei devita care paste.

Se adausera ma urile ministrului de Juslitie, un ad-vocat de mare talent si un profesor foarte ascultat, carerepresinta In partid, unde si pentru aceia va fi incurind ostracisat, desinteresarea cea mai desgvirsitasi cel mai Inalt simt de demnitate personala, Toma Ste-

114 NOUA GENERATIE

lian, pentru ca judecatoriile de pace sa fie mai laIndamina sätenilor.

De altfel toate aceste schimbari trecurd foarte usor,putinii conservatori fiind cu desavIrsire inlirnidati decele petrecute, iar retorica lui Take Ionescu, clar rin-duita, neraspunzind nici unui puternic temperament,nici unei adevarate credinti. Misticul Sturdza fusese cis-tigat n onestitatea sufletului lui de vechiu gospodar pen-tru Inliiturarea unui trecut de care era legatä totusi In-treaga lui viata, si ea 'nosier, care chemase insä caadministrator al proprietatii sale moldovenesti pe EugenBrote, autorul ardelean, acuma refugiat, al brosurii Inmai multe limbi care Invedera lumii civlisate ce estechestia romaneasca In Ardeal si Ungaria". Fostii so-cialisti se tineau strins legati contra oricarii oposiaveau ca sef pe d-rul Radovici, .una din cele mai fru-rnoase figuri ale neo-liberalismului, pe a carui devisä nuera Inca nicio pata. Multi dintre tinerii liberali cari nutrecusera pe la clubul revendicaVilor sociale erau, de alt.fel, cu desavIrsire In acelasi curent, i unii, ca fostulmieu profesor la Lioeul din Botosani, Nicolae Rautu,sau intreprinzatorul descoperitor al importantei pe-trolului romln, C. Alimänisteanu, dadeau articole de odirectie foarte Inaintata Neamului Remänesc".

Pe pragul casei mele, unde a fost intimpinat cu 0 ne-incredere poate gresitä, a aparut la un moment Joan I.Bratianu. Insusi. El parea jignit de opositia mea, carese sprijinia pe consideratii de un radicalism pe ca-re el nu-1 credea, probabil, Inca potrivit pentru ceasulaccla. I-a scapat chiar aceste vorbe care aratg cä atri-buia un caracter pur personnal acestei Impotriviri: Nu-

plac legile mele fiindca slut iscalite Ion Brätianu,si nu Nicolae Iorga". Ceia ce alma cit totusi, fiind oa-meni ai aceleiasi generatii, posibilitati de apropiere e-rau, pe care, din nenorocire pentru causa, le-au distrusImprejurarile.

si

ti

REALISARILE SOCIALE 115

Guvernul liberal, de la o vreme supt conducerea di-recta si exclusivä a lui Ioan I. Brätianu, avind In ju-rul lui tot oameni noi,afark de doi bätrini: Mihail Phe-rehyde, sfatuitor si intim al tatälui sat, om de o fink In-teligentä si o energie de fier, care, obisnuit presedinte alCamerei, a tinut locul sefului sail dupd atentatul carel-aretinut un timp in cask pe acesta, si EMil Costinescu,care intelegea mult mai multe decit avea aierul si-si re-serva totdeauna, de fapt, judecata,a mai continuat pa-na in 1911, fArk ca opera de reforme abia inseilata säfie urmarita, in mijlocul härtuielilor de partid, cu aten-lia cuvenita. Aceasta a Fermis organelor de executare,necompetente, lipsite de initiativä, de credinta si ade-sea de elementara onestitate, sa saboteze masuri legis-lative cu privire la care critica ajunse, de la untimp, a se intreba clacit ele nu fusesera luate mai multde ochii lumii.

Nicio marturisire aparuta pkna acum nu ne poateface sa Intrezarim nici motivele acestei aminari a unorsolutii mai radicale, dup l. ce acestea se dovedisera deasa de putin elect, relatiile agrare continuind in reali-late aproape fart deosebire ca inainte, nici influentelesupt care, cu toate staruitoarele interventii ale aripiistingi", Ioan I. Bratianu, cu toata dorinta lui de a facenon", s'a oprit in loc.

Atentia partidului se indrepta acuma in alit di-rectie.

5. NOILE ATITTJDINI POLITICE.

In ce priveste programul partidului la guvern, elnu se departa de -oportunismul care-i fusese, de fungiani- de zile, o asa de puternica piedeca. In momentegrele se arata misterios catre -area slInta. In care std. In-chis vechhil program de la Iasi", uncle erau si multe-lucruri bune pe care nimeni nu se glndise saupoate nu Indräznise sä Incerce a le realisa. In fireapresedintelui- Consiliului, om care Intelegea orice, ma-re iubitor, si din traditie de familie, al ter.ii sale si do-ritor de schimbari care sa-i Inscrie numele Iii isto-Ha ei, erau anumite lipsuri care-1 puteautocmai and o actiune decisä si continua ar fi lost. denevoie. In ochii lui marl, negri, plini, odata., de Yi-sare sentimenta1a, dar In caH experienta trista a u-nei view totusi veselä i usoara. In aparenta strecu-rase licariri de despret care vor räminea, era cevacare amintia Orientul aspiratiilor vaste i vagi, carenu se cer neaparat realisate, i In gestul, In vorba 1W,ea o eleganta abandonare. Se consola el 1nsusi cu Redaca, urmarind, dupa formatia lui de inginer, un anumedrum spre o anurnitä tinta pentru care Ii Ina toatemäsurile de asigurare materialä, ca la constructia unuipod pesfe o präpastie, el lucra cu un singur grup decelule" i aceasta-1 obosia, facIndu-1 indiferent pentru()rice alta.--Inca de atunci, omul odatä fcarte sociabil,bucuros de societaiea femeilor i alintindu-se In glume

imobilisa

NOILE ATITUDINI POLITICE 117

de cenacul, se deprinsese a se isoIa, a se incunjura deo atmosfera de mister,.pe care o exploata dibaciu pen-tru intarirea autoritatii sale, aparind numai in anu-me momente, dna presenta sa pe banca ministerialätrezia sensatie, pentru a rosti una din acele cuvintari

fortata solemnitate in care glasul ridicat i gestul-de poruncd inlocuiau, dar .nu färä efect, ideia noudcaldura convingerii.

Nimeni n'ar fi indraznit s. i se opuie dintre prietenisi de alminterea el 'Area a se fi hotarit O. nu maiIntrebe pe nimeni, lasindu-se In sama propriului sauinstinct, in care i se 'Area cä descopere chemari deaiurea, de la tatal asa de iubit i respectat, de ale ca.-rui fapte mari intelegea sa. lege pe acelea pe care se-credea in stare sä le faca.

Dar, chid seful unui mare partid se a la o parteastfel, el lasä prin aceasta locul altuia, care poatesit flu aibä pe departe insusitile sale. In partidulliberal, edatä Sturdza scos din viata publica, nu con-tau in adevar decit Bratienii. Al doilea frate, Constan-tin, -era prins in deosebite creatiuni econemice, care-1Tetineau cu desävirsire, impiedecindu-1 de a juca unrol in Ear lament, a carui practica parea chiar cit nuinc prea mult a si-o insusi. Sarcina conducerii totdeau-

na presente revenia deci fratelui mai mic, lui VIn-1i1l Bratianu.

Acesta se manifestase tirziu numai, In Camera, re-lativ noua in ce priveste compunerea, a reformtelorde la 1907. A vorbit intaiu inteo chestiune de finante,

pe Incetul el a trezit credinta ca, daca i s'ar da insama acelea ale terii, asa cutm era el, activ, meticu-los ea un Dimitrie Sturdza, si ca i dinsul nacaji-des si lute la morala, perfect onest, ptudent i chiarzgircit, ar putea sa ii deie o alta directie. Ii simpati-sau multi din tineret i pentru francheta lui adesea bru-tala: pe mine ma socotia ca pe un adunator de docu-

-de

si

118 NOUA GENERATIE

mente si ma asigura c, in urmarirea unor ideale im-posibile, nu ma cumintesc 'Ana nu ma voiu lovi cucapul de pragul de sus", de si cu vre-o cltiva ani inurrnä mi se aratase aproape un prieten, fiindu-mi simartur la o provocare de duel, si-1 vad in coada sa-niei, loc pe care zicea ca-1 prefera tuturor celorlalte.In figura hirsuta, ochii aceia mici, stralucitori, in ade-\Tar ca de soricut, sclipiau de multe ori de o luminacare nu era a luptei si a placerii de a face rau.

Planul metodic care i-a lipsit totdeauna lui loan I.Bratianu, cu Loatä urrnarirea aceleiasi Iinii, cu acelasigrup de celule", era directiva fard gres a frateluisau. Vintila Bratianu n'avea mari ginduri de regene-rare a natiei si de intindere a terii, ccia ce nu inseamnäea n'ar fi avut si el acel misionarisM care, transrnisdintr'o generatie in alta, face puterea, interesul si pri-mejdia acestei neobisnuite familii, care parea a cu-prinde inteinsa ceva din rasa Domnilor argeseni, cuale caror morminte ambitia profeticä a boierinasului,.vamesului, modestului Dinca Bratianu, care scria rä-väele grecesti, amestecase in chiar Biserica Dorn-neasca, supt morminte croite, sapate i scrise ca aleVoevozilor, propria-i semintie. Gindul lui de capete-nie era acela de a invia economic societatea romäneas-ca, sprijinita din ce in ce mai mult pe propriile ei pu-teri, iar nu prin impovärätorul noroc al imprumuturi-lor facute la un ceas bine dibuit: prin noi insine".Dar, in loc sa astepte ca tejghetarul, inscris in partidulliberal, (lama cu actiuni de-ale Bancii Nationale cuun curs crescut de a doua zi, sa se formeze pe In-cetul capitalist si minuitor de afaceri, el_intelegea saforteze lucrurile, facind ca Statul, prin perspective decistig rbede, sa.-1 forteze pe acela a intra inteo to-varasie rasplatitoare cu dinsul, evitindu-se astfelzabavile, risipile, pierderile gospodariilor birocratice.

De aici societatile cointeresate, care n'aveau decit in-

si

NOME ATITUDINI POLITICE 11s

doitul defect, pe care-1 subliniam In Camera, cd, atuncicind Statul, recunoscindu-si incapacitatea si necinstea,se retrage de la regia In care, atita vreme, si-ar fi put-tut forma functionari, cei chemati a-i exploata ve-niturile, subeAimate destul de mult ca sà poata fila nivelul mijloacelor acelora, nu aduc, cu o hicorniefArä margeni, nici banul suficient, nici initiativa, niciacea pricepere care nu poate veni decit dinteo lungdexperienta. lidsunetul criticilor, violente, care veniaude la conservatori, straini de asemenea proceddri chiardupd cc juca la dinsii un rol asa de mare Take Io-nescu, pe care astfel de transactii nu-1 puteau speria,au contribuit esential la schimbarea de guvern, si-lind oarecum pe Carp, noul prim-ministru, sà ieamasuri de acelea care, pentru totdeauna, sa spargagasca".

Nu se poale sli care era fata de marile teorii econo-mice Inscrise in program adevärata parere a lid JoanI. Bratianu, rebel in toatä viata sa la ori-e speculatie sigäsind, In lungile zile de 1ip6d de Ia Bueuresti, o placutaocupatie in gospodaria fermei-model de la Florica, incresterea dobitoacelor sale de rasa, In impodobirea ca-sei, lasata asa de mica, de sdracä si goala de Latäl sau,si In foiletarea cArtilor unei bogale colectii de biblio-fil, In clasarea monedelor in care aducea o oarecarepasiune. Dar partidul se imparti de la data a esteischimbdri de directie In cloud, batrinii ideologi ra-miind sa moara pe incetul in coltul lor de uitare, de-parte de o lumle pe care n'o mai intelegeau.

Lind, pentru moth e adesea personale, admiteau noulcurs". Astfel, pand la achisitionarea pe vremea raz-boiului a inginerului Tancred Constantinescu, provo-cator al multor antipatii In sinul gruparii chiar, prinrapedea carierd a unui om farä nume i fär talente,Bucuresteanul Alexandru Constantinescu, avocat färäelocventd, pe care nu-1 recomanda nici infälisarea, nici

120 NOUA GENERATIE

tinuta sa, i In jurul caruia, totusi om inteligent si buncu prietenii, prevdzator, s'a tesut o legenda oribila. Totrnai mare, si nu pentru Inane le seopuri pe care leavea In vedere Vintild Brdtianu, se fdeea numarul ace-lor pe cari partidul 1i atragea pentru aceasta i caride la Inceput se inforrnau care e locul la banci, laceinteresari, la afaceri In care ar pueta inceve sd-siIi ihunatdteasca situatia.

Din n norocire pentru Improspiltarea sanatoasd a par-tidului liberal, complect usat, total desfiintat pretutin-deni ea doctrina, nu se ridicau destul de rdpede altiicari sd se consacre 1nainte de toate la progresul terli

linille noi ce se deschisesera. Fiul profesorului, a-vocatului, influentului si placutului 5ef politic ieseanA irzescu, G. G. Mirzescu, era Inca impiedecat la vor-ba si fai a curaj la tribund; numirea lui ca ministrueni taziu i surprinse. De atunci insa la partidul li-

beral eeia ce se eritica mai mult era lipsa oamenilorde mina intaiu.

Dar, daca alt tineret, cu pr gram propriu, luptator,11 un i n i ideologii, care nu era numai din carti ci sicinteo experientd a vietii, se departa cu des-gust de ispitele tachismului", deschis oricui, miro-sul de afaceri, ca si un vechiu exclusivism, un cod de.tricta ierarhie, ceva din mucegaidl idsat de Sturdza simult din jignitoarele aiere ale lui Bratianu cel mareIi faceau sa nu poata conlucra nici cu liberalii, totusio formidabila forta, si, astf el, In ciuda unei' Intregi por-niri catre mai bine si mai sus, nimic nu se putea.elinti Inca din loc.

pe

o

gr

6. SPRE SCHIMBAREA IN POLITICA EXTERNA.

In. ce priveste politica externa, curentul de Impo-trivire fata de trecut Inainta mult mai liber, acel tre-rut hind un lucru al regelui mai mult decit al aces-tor particle insesi.

Sfortarile lui Carol I-iu de a ne retinea In fagasul Tri-plicei e loviau de greutati tot mai mari, pe care elcredea el le-a si In Murat cind spunea ministrului aus-tro-ungar ca. adversarii politicei traditionale"o poli-tick de nici treizeci de ani, shit, ca mine, niste rnau-vais dróles i ca. presedintele Ligii Culturale, PetraGradisteanu, eel care voia ca unicul sau copil, o fata, sase in arite cu cineva care sä ajunga prefect la Alba-Iulia, e un betiv, ceia ce, in materie, nu interesal.

In adevar, cu toate asigurarile unei diplomatii carenu stia cum sa mai ascunda si A. mai impace, lovitu-rile cadeau droaie asUpra Romlnilor de peste munti.Liga Culturalä, in care Gradisteanu, cu totul Imbatrinit,fusese Inlocuit cu un presedinte, bätrin si el si totalin,,ignificant, dar care n'avea scopuri de partid si maIna Sa hicrez ca secretar, opunea acestor prigonirisfortari culturale pan-rornanesti, cu privire la care, Incongresul ei de la Iasi, se vorbia asa: Viata modernii aunui popor nu se poate Intelege MI-a o larga basä deculturä cuun caracter specific corespunzator insusirilor,

1 Corespondenta austriacd, I, pp. 471-3 (17 Novembre 1908). Cf.plângerile austriece contra Ligii, la 17 Decembre.

122 NOUA GENERATIE

nevoilor i ehemärii lui. Aceasta e adevarat $i pentra a-cele natiuni fericite care pot avea In aceiasi alcatuirepolitica pe toti membrii bor. Chid insa un neam, prinfatalitäti istorice, a ajuns a fi sfisiat intre mai mlultestapiniri straine, avind numai o parte din el stapina de-plin pe soarta sa, atunci numai cultura poate sa stator-niceasca, sä pastreze 5i sa Iran-eased, pana la en-tusiasm $i spirit de jertfa, puteri uriase carora niciotiranie nu li se poate impotrivi, legatura de solidari-tate nationald intre toti aceia cari, vorbind aceiasilimba, au acelasi suflet." Si se semnala, pe lingd intu-nerecul In care zacea Rominimea basarabeana, smul-gerea in Ardeal a inscriptiilor romanesti de pe $colisi incercArile de a atenta la autonomia Bisericilor ro-manesti.

De fapt, Inca din 1909, o furie oarba, complect ne-inteligenta, intretinea prin aeele lovituri o constiintäromOneasca puternica, strigind pentru ajutor si aiu-rea decit la mila politicianilor distribuitori de subven-

Procesele se tineau lant pentru motivele cele inaimeschine: pentru cd femei s'au ridicat la sunetele luiDegeapta-te Romine", pentru Ca alta s'a plins ca in$colile primare de Stat cu limba maghiara copiii romininu inteleg nimic, pentru ca doi ziaristi au reprodus unarticol al Norvegianului BjOrnsterne BjOrnson, pentru cas'a facut darea se samd a unei coinernoratii, pentru citpublicul din Caransebes nu s'a sculat in picioare la cin-tarea unui nun revolutionar maghiar, pentru tricolorulpus pe 0 carta de invitatie. In acelasi timp se refusa deCurte numirea celor doi episcopi alesi de Sinod la Ca-ransebes: Filaret Mustea $i Iosif Traian Badescu, secerea, la incheiarea conventiei de comert cu Romania,ea oierii ardeleni sa fie impiedecati de 4 trece la nol,se impunea catehisarea $colara in ungureste. Vredniciitovarasi ai persecutorilor din Ungaria, functionari aus.-trieci din Bucovina faceau O. se refuse catedra de isto-

tii.

SPRE SCHIMBAREA IN POLITICA ExTERNA 123

ria Rcminilor la Universitatea din Cern UP si alte cate-dre de limba romaneasca la scoli secundare, urn:Arianziarul Rominul", devenit ca masurd de prudentg Pa-tria"1, si ma expulsau ca secretar al Ligei 'la trece-tea granitii de la Itcani. Ceia ce nu impiedeca excur-.)ii din Regat in Bucovina, comemorarea lui Sagunain toala tara libera si tinerea, tot la Iasi, a unui con-gras de stodenti din toate parti1e romilnesti, care-Sibit i joc de conlele Tisza, trimetindu-i o telegrama cuercrile scolare, indreptatite, ale Rominilor. De la ser-o?"ril saguniene se adresa tindrului fin al p-intuluimostenitor, bine inteles fard sa se spere un raspuns,cum nici la telegrama adresala din Iasi regelui it-r,ui,o telegrama in care era vorba de oastea romaneasca,menitil sa indeplin.easca idea1u1 acestui neam"2.

In anul urmator, 1910, se va inregistra incercarea dea forta pc conducatorii Congresului ortodox din Si-biial de a-si comunica guvernului programul, anula-rea la Viena a hotaririi lui contra limbii straine de ca-tehisare. Supt noul Cabinet, al unui Immo regius,Mitten Hedérvdry Ianuar), prima in Camera cu ur-lete si projectile care ranesc, osindele Rominilor ar-deleni urmara, dar aceasta aduse, in marea confe-rintrt de la Sibiiu, la care luard parte Oita la 6.000 deoarreni, hotarirea de a nu se admite nicio pactare laviitoarele alegeri, care se vor face cu singe, si aceastain ciuda celui d'intaiu gest de tradare: al invatatului siistetului vicariu episcopal de Oradea-Mare, Vasile Man-gra, la care se raliara, din nenorocire, dupa indemnullui Sturdza, impins de regele Carol, si Joan Slavici siEugen Brote. In curind Rominulni, organ al partidului/n.ational, i se opuse de aceleasi cercuri Tribuna din

Arad.

' Pentru aceastä presa v. Vasile Greciuc (Grecu), in CalendarutLigel Culturale pe 1911, pp. 37-45.

2 Calendarul Liget Culturale pe anul 1910.

124 NOUA GENERATIE

In acelasi limp, dupa aranjamentul facut de regelecu guvernul ungar, probabil prin energica intervenire aBerlinului, se incepeau la Pesta, pe aceiasi basd a mo-derantismului", negociatii intre noul presedinte de Con-siliu din Ungaria i intre Rominii represintati debatrInul Mitropolit de Sibiiu, Ion Metianu, un lup-t9.1 or caldicel pentru clrepturile natiei sale, si avo-catul loan Mihu, om cumpätat, care avuse totusi onoa-rca unei condamnari politice. Se punea in vedere o legeele Wrath.' mai. dreaptd. In August o amnistie partiald,cu prilejul jubileului imperial, nu sati facu deplin.

Dar toate aceste incercrtri nu puturd impiedeca orga-nele subalterne de a continua in Ardeal cu aceiasi bru-tal. Late vechea politica, urmarindu-se prosteste portulccl )rilor romanesti, paha si in cuprinsul casei heed-ruia, barbat sau femeie, si pedepsindu-se cineva care apr lestat cind i s'a spus ca limba romrmeased e limbacinlor". Rdspunsul au fost declaratiile netede ale luiM ha insusi, la adunarea din Reghin a Societatii pen-Ira fondul de teatru romdnesc, si ale profesorului siscraorului Andrei Birseanu, blIndä figura de carturaridealist, la aeeia a Asociatiei" ardelene in Bistrita Au-gust-Septembre). Visita la Arad, centrul moderatilor, aCi ntclui Tisza, care se gindia si la o bancd a impdclrii,n'a adus mai multe roade..

Numai In Bucovina, unde profesorul I. Nistor vapulea Incepe cursul sau de Istoria Rominilor, dupä omai lunga initiare la Bucuresti chiar, vechea ceartd in-tre seful romanesc, Joan Flondor, naturd energicdcinstita, dar de o jignitoare pretentie si de atitudinicapricioase, i intre grupul Hurmuzachi-Simionovici, a-cluse destrdmarea, prin demisia celui d'intdiu, a unei or-ganisatii pretioase pentru lupta nationald. Programulloctiitorului, vioiul avocat Aurel Onciul, om de mare me-rit, dar färä statornicie nationald i färd cuviinta Inpurtdri, fu o deviare cdtre democratia pur terdneascd,

si

SPRE SCHIMBAREA IN POLITICA EX !'ERNA 123

predicind revendicatii agrare de la fondul religionarpe care toate guvernele 11 ciupiau pentru scopurile lor;se inldturd foaia de pdn a. atunci a partidului, substituin-du-i-se o alta, de caracter trivial, Foaia Poporului. In.dieta terii se produserd, intre Romini, printre eari a-vocatul Dori Popovici, gata la multe transactii, scenedepha abile, provocate de oamenii acestei inoiri popu-lare, cu Invatillorii contra preotilor si a boierilor, si Au-rel Onciul intrebuintà acest prilej bine venit peutrua sparge" partidul, substituindu-i pe acel national-te-ränese", usor conciliabil cu scopurile austriece in pro-vincie si fdrä nicio legAturd cu viata romdneascd dinalte parti, oeia ce nu putu salva insd brtncile rorn4nestide catastrofa retragerii creditului ceh. Se va cere, la o a-dunare din Iulie 1911 la Cernauti, ca la conducerea die-resei ortodoxe a Bucovinei Rutenii sd-si aiM la rindullor un Mitropolit. Se introduse prin Onciul 5i auxilia-rul Iui, Florea Lupu, un om bolnav, o ura ne maip menita pang. atunci Intre Rorninii bucovineni.

Aceste evenimente aduserd si o cunostintd tot , maideasa, mai deplind si mai cildä lute Rorninii din deo-sebile Tinuturi Un nou curent ardelean, in a carui al-catuire Intrau si m tive personale de sigur, dqr aceleanu interesau, se opuse si conducerii oficiale a bumt-lui presedinte, bpi rul Gheorghe Pop de Basesti, caren'av a cal:Utile de comanda ale lui Ratiu, i cerculuide la Arad, g ta de orice intelegere cu guvernul, in in-tet e ul mentin rii raporturilor Romaniei cu Austro-Un-garia Un tineret format totusl, pand la Universitale,In scoli straine i adapat cu literaturit revolutionaramrghiara, schitd un program mai indraznet, in al crt-rui ton si In metodele ce prinserd a se intrebuinta, erainsa o vehementä de critici, mergind pänd la insultd,care nu era In moravurile rasei noa tre. Totusi sefulacestei fronde, Octavian Goga, fiu de preot din Räsinari,a gasit accente unice pentru a plinge soarta &Realm-

126 NOUA GENERATIE

lui minim. apäsat a lui mai ales si a Indrepta diirenoi orizonturi, pentru care n'a avut energia de a In-frunta fdtis si de la Inceput toate consecintile. Iar,In Bucovina, d. Nistor s'i profesorul din Suceava, Gheor-ghe Tofan, inaugurau acelasi curent de o democratic_nationalà cu noi mijloace.

CARTEA a li-a

CONFLICTUL.

1. COMPENSATIILE BULGARESTI."

La vestea cA Balcanicii au mobilisat contra Turciei,regele RonAhiei si presedintele sau de Consiliu, Ma-iorescu, se aratard complect desorientati. Se doria, ca, dealminteri, intreaga opinie publicd, färd deosebire, unsucces al Turciei atacate, cdreia i se transmiteau mu-nitli pe ascuns, dar i se refusä alt concurs, de si ise feri e Suveranului romln, cu gindul la rolul jucatin 1878, comanda suprem5.1. S'ar fi vrut o lettie" Bul-gariei cu pareli de rAu In ce priveste Serbia sipoate Grecia, pentru ca pe urmä Sud-Estul europeansg. rthniie si mai departe supt hegemonia pe careCar 1 I-iu credea ca' a cApatat-o.

TTn Consiliu de coroanN. (6 Octombre 1912) nu putu a-duce o Mmurire. Formula veche: nu se va permite schim-bare in Balcani bine inteles fArd compensatiile de multdorite fu reeditatil, dar ce mijl ace de impunere puteaus6 fie Intrebuintate? Si era apoi datoria, oricit de grea,de a merge cu Austro-Ungaria si frica de o interven-tie a Rusiei. Se ajunse astfel, pe la inceputul lui Oc-tombre la o explicatie de mindrie nationald care arInliltura prin valoarea singurd a principiului ei oriceamesfec: RomAnia nu e Stat balcanic si deci ce se pe-

-1 Corespondenta austriacä, VI, pp. 507-9, 533-4, 556-7. Cf. si ibid.,

pp. 662-3. V. si Documents diplomatiques : les dvdnements dela pdninsule balkanique (Cartea Verde), pp. 1, 3, 5.

130 CONFL1CTUL

trece dincolo de Dundre nu se stia cä aliatii de a-colo luasera, prin actul lor de legdturd, mdsuri con-tra oricdrii imixtiuni austro-ungare sau romdnestinu intereseazd1. Mud se vorbi si de motive morale"care impiedecd o actiune contra Bulgariei, era vorbade acele scrupule onorabile pe care Inteo audientddupà o intrunire a Ligii Culturale contra politicei deexpansiune la Sud, pe care o recornandau si unii dinguN ernamentali, fiIrä a-si da samd cu ce, mi le spuneaSuveranul: ,Nu eu, care m'arn hiptat in tineretd pentru.lib rarea n tiunilor balcanic-, voiu fi azi, dud ole isireclamä drepturile firesti, contra lor; Imi ajunge sd seinldture un,hiurile intrinde de la Sudul Dobrogii". Darla 13 Oct mbre, peste sapte zile nuirnai, regele puneachestiunea putin altfel: dacd, precum i se pärea totmai probabil, Turcia ar pierde partida, el va ocupa, suptcuvint de garantie, linia strategicd de care simte nevoiel.,,Linia strategicd" nu zicea mai mult2. Ea ar fi fost fä-gaduita cindva regelui de vecinul sdu bulgar3.

Cu totul altfel judecau capetele aprinse, care pre-gatiau intruniri, resdutii rdzboinice, iesiri in straddsi amenintdri. Pe 11110 liberali Ii atita Carp, care, in-Murat de acolitul sau, nu cruta niciun mijloc de re-vansd Se cerea ceva pe care nimeni nu era In staresd-1 preciseze, de si toti 11 voiau. Si, oricit de absurddar fi fost cererea de a scoate in luptd. o armata nepre-gätita, cu posibilitatea ca ea sg. sufere un esec de cares'ar resimti tot viitorul Romaniei si al poporului ro-mgnesc, oricit de putin simpaticä ideia de a cddea a-supra unci populatii neapgrate si a unei armatecdierate cu dusmanul in Octombre chiar s'au dat,aldturi de lupta victorioasä a Sirbilor la Cumanovo,acelea ale Bulgarilor, tot asa de izbInditoare, la Chir-

Loc. ult. cit.Ibid., pp. 632, 655.

8 Ibid., pp. 686-7.

,

In-

1

,COMPENSATIILE BULGARETI` 131

chilise si Liu le-Burgas' , miscarea, prevdzutd de Fi-lipescu, in sufletul unui popor care se vedea scazutprin inactiunea la care-I condamn.au imprejurarile, eravrednicd de toatd atentia si de toatd stima. Se vor pro-duc gesturi frumoase, oameni in vristd, unii chiarbatrini, Nicolae Filipescu, reorganisatorul cu multdstradanie al armatei, era cu dinsii cereau sä fieremscrisi in cadrele armatei si trimesi la lupta inrazboiul pe care ar trebui sd-1 facem; ba unul, d. Cu-dalbu, oferia, la eventuala plecare, rnosia sa spre a fiImpartitd teranilor2.

D acum inainte politica lui Carol I-iu, peste in-certitudinile chinuitoare ale batrinului Maiorescu, carepand la sfIrsit s'a ldsat balotat de imprejurdri, vafi supt o indoitd presiune: a unora din ministrii lui, Fi-lipescu, Marghiloman si chiar, cu toatd bulgarofilia"care i se reprosa si care era mai mult o teamd de Bul-garia, Take Ionescu, si aceia a zgomotoasei opinii, carecerea prin compensalia teritoriald, oricare si oricitd arfi, mai ales o compensatie morald. Prea putini eraucei cari, strinsi In jurul Ligii Culturale, nu se des-pärtiau de vechiul crez al expansiunii la Nord, pestemunti. Dar acestora li se va opune reflectia cd riz-boiul peste Dunare, invederind fortele noastre si cres-cind increderea In noi, ar fi o pregatire fireasca pen-tru. celalt. Bine inteles rdzboiul, dacd se poate unuladcvarat, nu o actiune de forma si Fara risc, o ocupa-tie, u luare de garantie".

Dupd ce-si pusese toate sperantele inteo conferintafinali in care Romania ar juca un rol, ba poate el,regele Carol, ar presida-o la Bucuresti, ridicind, spresfinsitul 'zilelor sale, Romania la rangul de Mare Pu-tere, batrInul Suveran fixA, la sfirsitul acelui Octom-bre, inteo conversatie cu ministrul austro-ungar, ceia

1 V. lorga, Istoria razboiului bahanic, Bucureti 1914.2 lorga, Actiunea militard a Rorndniei, BucureVi 1913, pp. 8-9.

132 CONFL1CTUL

ce Wina atunci lasase In vag: o linie fun Rusciuc siVarnal, sau Intre Oltenita i Cavarna"2.

Cum se vede era Intoarcerea la vechea formula din1909. Totusi, regele se lauda fata de ministrul austro-ungar ca a mustrat aspru pe libcralii interventio-nistis. El credea ca, de vreme ce nu afla, de la in-ceput, nicio Incurajare la marii sai aliati, cari spuneaulimpede c1 vor Intrebuinta aceasta dorinta numai canada" lidder)4, se va intelege de-a dreptul cu Bul-garii, pe cind, de fapt, seful guvernului din Sofia, ban-cherul Ghesov, bun cunoscator al Romaniei,avusc multii vreme interese, promitea Austrieeilor, mij-locitorii Tara prea mund staruinta, doar garantii pen-tru Dobrogea si deci integritatea teritoriala" a Roma-niei, daca r g le Carol nu vrea sa joace rolul pe care-odinioara, si se stie cu ce resullale, 11 jucase Milan alSerhiei5. lar principahil factor al governarii, Dauer,care avuse pe vremuri succese diplomatice la Peters-burg, era sigur ea poate purta cu vorba pana la sfIr-sit pe acest vecin care, lara niciun temeiu de drept, ce-rea ce nu era al lui: daca Rominii reau ceva, sii luptecontra Turcilor6! Se credea la Legatia austro-ungaraca Take Ionescu poate influenta In sens favorabil Bul-garilor pc Maiorescu i pe regele lnsui, pe cind pre-sa liberala, crezlnd cii a prins guvernul cu nepreve-dere si desorientare, varsa zilnic foc impotriva Jui.Ziarele takiste pastrau o atitudine de a5teptare7. Casa se adauge la haos, un trimes turc, ambasadorul din

venind din Capitalele Centralilor, aducea pro-

' Corespondenta austrian, IV, pp. 32-;. Cartea Verde, no. 10.2 Corespondenta austrian, IV, pp. 742-3.3 Er habe auogiebig die Leviten lesen lassen"; pp. 742 3

Ibid., p. 665.5 Ibid., p. 750; Cartea Verde, pp. 8-9, ITO. 12; pp. 16-8, no. 21o Ibid., pp. 843, 1029-.50.7 Corespondenta austriaea, IV, pp. 874, 945 6.

13( rlin,

inde-si

COMPENSATIILE BULGARETTI° 133

puneri de mobilisare, cdci Rusia nu e gata ss" intre inaren51.

Batrinul Suveran pierdea incetul pe Incetul simtulrealitatilor. In dorinta de a influenta cu orice pret poli-tica generalä, el se ocupa de drumul slrbesc la Adria-tica, de soarta Salonicului, de Albania autononia, pecare ar sustinea-o si cu.baniavea, de la regina, planulde a face rege al ei pe nepotul acesteia pasnicul si greo-iul print de Wied, care incepea sä caute pe hartä taraviitoarei sale domnii, si i-ar da si o jandarmerie ma-cedo-rominä. I se pärea chiar -cä vede in RomAnia unputernic partid care ar vrea räzboiul imediat cu Ru-sia nepregAtitä; si aceasta in momentul cind era momitcu proiectul asätoriei printului Carol cu una din Mari leDucese2. In ce privestd agitatia din tar* o pluitesc Ru-sii, si ea n'are nicio importantä, de vreme ce sefii departide sint cu topi ascultätori.

De altfel evenimentele neprevAzute, nesiguranta ca-re domnia In ce priveste situatia liniei de apArare tur-ceti la Ceatalgea, In fata Constantinopolului, si a ne-gociatiilor de pace care se prelungiau la Londra, ne-prellzhidu-se lovitura de Stat a lui Enver, care vaschimba Intreaga situatie, tulburau si mintile unor oa-meni politici de o vastä experienta. I s'a asiguratlui Maiorescu, la sfirsitui lui Novembre, cg. Filipescu,adinc uemultamit de o pretinsg. superioritate takistN.in Ministeriu, declarase ea' nu vede altä scg.pare decit inrealisarea planului lui Aurel Popovici, RomAnia in-trind In noua si marea Austrie a lui Francisc Ferdi-nands.

Opinia, hränit g. de ziare care rAspindiau stiri fantas-lice si puneau inainte, cu concursul tuturor interesati-

1 Ibid., pp. 982, 1040-1, 1052. Cf. Memoriile lui Maiorescu, inConvorbiri literare, 1930, pp. 54-5.

2 Corespondenta austriaca, VI, pp. 918, 972, 1002-3.a Maiorescu, p. 53.

134 CON FLICT UL

lor i foarte multor amatori de reclamä, si din cer-curi intelectuale foarte distinse, o mare expansiune Ro-naniei, era iritata si de visitele din cele doua tabereeurcpene opuse care se succedau la Bucuresti. Cu in-tentia marturisild de a opri Romania sä cocheteze cuRusii, de la o bucatä de Vreme deosebit de amabili, darsi en gindul de a o lega printr'o conventie militard, Invederea unui rOzboiu european, inaintea caruia nu se&idea inapoi usuratatea increzatoare a lui Berchtold,si ehiar de a intäri alianta acum inoita, dar a aril sca-denta, in Romania, se apropia, Francisc-Iosif trimesese,la Bucuresti, cu o scrisoare frateasca", pe seful sa'u destat-major, generalul Conrad de Hoetzendorfl, care se In-torsese cu misiunea perfect Indeplinitä i cu raispun-sul regal Inca mai calduros, asigurind ca, In casul, de-plorabil, de razboiu european, in care ni s'ar tri-mete un contingent germano-italian de cite 40.000,Romania va participa la el ca un aliat credincios"2. 0calOtorie la Berlin a printului mostenitor intäri aceastähotOrIre: acolo se doria un front romino-bulgar In 0-rient3.

Apoi Mare le Duce Nicolae Mihailovici sosia, aproapeIn momentul cInd Duma trimetea o telegramä Par la-mentului romint. Spirit distins, istoric si bibliofil, putincam plictisit de rolul diplomatic ce se impunea re-servei chiar indiferentei sale, el pomeni de nece-sitatea tonfederatiei balcanice si incerca sä vorbeascaIn sprijinul Serbiei, stiind bine a nota bulgäreasca pu-tea fi mai putin simpatica. Dar el nu capätä la intre-bärile sale precise decit rdspunsuri de politetä, carenu angajara absoIut la nimic pe regele dispus, cum

Corespondenta austriacá, IV, pp. 1C46-7, 1065; V, pp. 117,.167-8, 242-3, 249.

2 Ibid., la 30 Novembre. Cf. Maiorescu, pp. 55-1.Corespondenta austriacd, V, la 4 Decembre.

4 Ibid., pp. 181-2.

si.

1

COMPENSATI1LE BULGARESTI ' 135

am vazut, sa mearga la nevoie contra acestei Rusii, cd-reia nu-i uitase mnseldrile si ofensele de la 1877; Inea vedea el Inainte de toate primeylia slava', de care-ivorbia, atacind vehement pe Sirbii cu pretentiile lor,mai tindrul frate de la Viena, arhiducele planurilormad austriace2.

Nu e de mirare ca In asemenea conditii constiinta desine a Suveranului si a ministrului sail crescurd. Re-gele declara, la 26 Decembre, cd el e gata, pentru asili Turcia si a da Bulgarilor Adrianopolul sau pen-tru a ni lua partea de la Bulgari, sä mearga si con-tra opiniei publice, dacd se zdbovesc lucrurile, si a-ceasta si pentru ca situatia financiard,se opriserd sol-datii liberati pe data de Octombrenu mai Ingdduie za-bava. 1ar Maiorescu ardta la aceiasi data, Incredintat casansele noastre slut excelente", credinta sa cd Roma-nia nu mai poate astepta"2. Voia linia Turtucaia-Balcic", sau macar Silistra-Cavarna"4.

Si totusi Danev fusese la Bucuresti cu citeva zile Ina-inte, mai odata cu Marele Duce, si vorbise de Cuto-vlahi" si de pod peste Dunare, nevroind sa discute a-manuntit rectificarea de granitd, de si Maiorescu, ara-tind ca acum se schimba de fapt tratatul din Berlin,insista asupra Silistrei, menita de acuma, cu putina-tatea ei actuald, sit joaoe un rol asa de mare In tra-tarile diplomatilor si. mai ales in mintile aprinse aleoamenilor5. $i mai ales se vdzuse cd oaspetele mult

' Ibid., pp. 44, 111-2.2 Ibid., p. 300. Cf. insd Maiorescu, p. 60 (regele ar fi primit $i

confederatia balcanicá, dar cu el in frunte). Pentru propunereacasatoriei ruse$ti, Maiorescu, p. 340.

8 Corespondenta austriacd, V, pp. 242-3, 258. Cf. Maiorescu, p. 64.4 Corespondenta austriacA, V, p. 64. Cartea Verde, p. 22 $i urm.5 Corespondenta austriacS, V, pp. 218-22, 273, 284 $i mai ales

Maiorescu, pp. 59-60. Regele-i vorbise de un fatal antagonism"dacã nu se ajunge la ceia ce e nu e compensatie", ci un efectnatural". V. Cartea verde, pp. 11-2, no. 13; pp. 12-3, no. 16; pp.13-5, no. 17.

136 CONFLICTUL

asteptat vrea sa-si MIA intaiu, la Londra, pacea cuTurcii, inainte de a vorbi, de sigur asa cum dictau in-teresele, hotaritoare, ale terii sale.

In aceastd stare de spirit, care se poate numi feri-cal., Take Ionescu era trimes in Apus, dupä dorintasa, pentru a-si intrebuinta toate prieteniile: a lui Iii-derlen-Wachter, un vechiu intim de and acesta eraministru la Bucuresti si-si boteza chili cu numele oa-menilor politici de la noi, dar care muri subit tocrnaiatunci, a d-lui Poincaré, a lui sir Nicholson. Trebuia säse opreasca la Londra, ajutind cu prestigiul sail minis-terial si personal pe dibaciul Misu, singurul autorisata negocia cu Danev. Uncle indiscretii, reale sau strecu-rate perfid, spre marea satisfactie a adversarilor liiipolitici si a invidiosilor din Bucuresti, Ii vor ingreuiasarcina i vor duce la rechemare pentru cd presen-ta-i e mai utilg. in Bucuresti", pe care Malorescu oseamna In notele sale fall nicio parere de rau pentracolegul asa de crud jignit1, pe care-I acusau ca adeclarat printului Lichnow ky dispositia de a aban-dona Silistra2.

Dar Londra raminea muta; negocierile cu Danev, carevorbise de vre-o douazeci de sate" si protesta ca n'aincheiat nimic cu Take Ionescu, nu indinta cu un sin-gur pas. Desgustat de aceasta calcare pe loc, Carp fa-cea gestul de a-si da demisia din Parlament, iar Fili-pescu, care totusi mai putea fi retinut inteun Ministe-ria a cdrui actiune o desaproba, pleca, dupd o conver-satie cu generalul Torgud-Sefchet, venit la Bucuresticu noi cereri de sprijin3, la Constantinopol ca o de-monstratie contra Bulgarilor. Marghiloman Insui Ii luarolul de indemnator la o actiune.

Cf. Corespondenta austriaca, V, pp. 388-9, 393, 440 2, si Maiorescu, p. 64.

Corespondenta austriaca, V, pp. 578, 582, 643, 670.3 Ibid., pp. 300-2, 387.

in-

t

'

CJMPENSATIILE BULGARE*TI' 137

Data aceasta regele vorbia de ocuparea, cu orice pretsi cu orice risc a compensatiei, pentru care opiniapublica se inebunia. In schimb pentru indispensabila Si-listrd Ii s'ar face Bulgarilor alt oras cu acest numel.Ministrul austro-ungar la Bucuresti anunta cd, dintrerninistri, singur Maiorescu ar 'Astra unele reserve sicg. trei partide slut contra Bulgariei"2. In trei zile,scria el, 40-50.000 de oameni vor ocupa linia3. PsihosaSilistrei se produsese i fiul mostenitorului de tron pri-mia numele lui Mircea-Vodd, stapin asupra acestui Du-rostorurn roman, Dristor al nostru4. La B rlin incepeausa-si arate nemultdmirea pentru ca regele Carol in-trebuinteaza orice ocasie ca sd-si zdrilganeascd sabia"5.Lovitura lui Enver (24 Ianuar 1914) Meuse mai ner-vosi pe oamenii nostri, cari aveau acum inainte o altg.Turcie, dirza, gata de luptd.

Se facea stiut insg. eä hotdrirea de care Ministeriulromgnesc, incunjurat de virtejul opiniei publice, inebu-nite, si impintenat de somatiile lui Ioan I. Briltianu,vorbia asa de mult si asa de tare, Dreg. in Februar, s'arputea retinea Inca dacg. Pu [erne insesi ar lua asupra lorconflictul, fdgdduind prealabil cd dorinta Rorndniei va fisatisfäculd, in orice cas cu Silistra, care, dupg. Maiores-cu, are o valoare nepretuitg.' 6. Dar, in acelasi timp cindse avea in vedere ansamblul european, se inldturau ori-ce oferte rusesti de mediatie7 si regele dadea lui Maio-rescu puterile necesare pentru a incheia, in citeva

' Ibid., p. 440. Oarecare dispositie a regelui de a ceda, ibid.p. 521; Cartea Verde, p. 24 si urm.

2 Coresponclenta austriaca, VI, pp. 344-5, 366-7.3 Ibid., pp. 378-9.

Oferta de a plati despagubiri locuitorilor, de a da un irnprumutBulgariei, de a face podul, ibid., n-1e 600-1. Ni se oferia Megidie-labia (Cartea Verde, p. 26, no. 38). Ori ceva la Mangalia si forturile Silistrei (ibid., p. 33, no. 49 ; pp. 44 5, no. 61).

5 Corespondenta austriaca, V, pp. 403-4.6 Ibid., pp. 660-1.

Ibid., la 12 lanuar 1913. Cf. pp. 472, 513, 519-22.

4

133 CON FLICTUL

zile, actul de prelungire, pe trei sau si sapte ani, aaliantei cu Centraliil.

PAna sd se ajungd la cele doud decisii: a supuneriifata de hotarlrea, dupd putintd asigurata, a Puterilorsi a prelungirii aliantei cele clouä chestiuni diplo-matice cleschise , situatia internd se Inrdutatise. Con-flictul dintre lumea oficiald si cealalta dacä ar fistiut aceasta cd se pregäteste prelungirea actului carene robia, si, putintel, ne fdcuse si de rIsl, mdife-rent de chestiunea de basd, oricare trebuind sä aducäaceiW ciocnire, se fdcea tot mai violent. Daca eu e-ram de parere, In Camera, redeschisd la Ianuar, cd.este de räu gust si putin. cuminte sä amestecdm lagreutatile din afard greutAtile din lduntru", addugindcd, de orice ar fi vorba, In Imprejurdri de acesteapopoarele tari trebuie sà fie linistite, cumpdnite Invorbd si hotarlte in faptd" i cerind mai putinearticole de gazktä din partea unor oameni cu desävlr-sire, sau pe jumdtate 1neraspunzdtori", cdci nu e binesa lovim gray In bogdtia si linistea terii pentru ape-tituri de popularitate sau pentru dorinta de a face caopinia publica., mai mult sau mai putin bine infor-math, sa se uite cu o Incredere nelegitimä la anumitepersoane, In loc sd se uita la altele"2, atitia urmau, dinconsideratii de partid, o altd. linie. 0 opinie pnblicdonestà era derivatd din albia ei cdtre moara interese-lor de coterie: Se creau ziare, reviste, Semnalul",Facla", a cdror misiune, care nu angaja formal penimeni, era A. insulte pe bdtrInul rege, prins in greu-tätile neprevederit lui de la Inceput si a legdturii,pe care voia s'o confirme, cu cine n'auea niciun inte-res ca Romania sci cfstige nici pdmint, nici prestigiu.

1 V. Maiorescu, pp. 13' 9, 142. Regele le ar fi primt; p. 141.2 Iorga, o. c., 12 4. Paräsisem atunci, pentru acest motiv, secre-

tariatul Ligei Culturale, prefãcuta in instrument de agitatie.

COI IPENSATIILE BULGARETI 139

In Parlament spirite exaltate sau doritori de o popu-laritate pe care n'o puteau cistiga altfelVintild Bra-tianu. Insusi era in avangardafaceau atmosfera ires-pirabild prin cereri pe care le stiau totusi cä nu sepot Indeplini. Carp doria interventia pentru a se a-junge la razboiul european si, odatä ce acesta ar iz-bucni, mars asupra Chievului 1 Gheorghe Cantacuzino,atunci presedinte al Senatului, influentat de Eul sau,membru al Ministeriului, era pentru deslantuirea

Maiorescu-i oferia locul sat', pe care fostul sef deguvern nu 1-ar fi primit pentru nimica In lumel. TotJockey-clubul" Ii Insusia, din snobism, un curent care,oricare i-ar fi fost directia, venia din izvoare nesfirsitmai adinci decit dorinta citorva boieri de a juca unrol mai mare.

F'ata de o asemenea furtund mestesugita, care nureusia Dud a biciui si masele, regele declarase In Con-siliul de minisri de la 2 Februar, aratind care Mosteni-tor, ca. el nu face räzboiul; trebuie sä se adreseze ci-neva la mai tineri cleat dInsul"2. Si ministrul austro-ungar nota, aproape 1.n acelasi moment, cä aceastäatitudine fata de meritosul Suveran Inseamna lipsaoricaril sentimentalitäti (Gef ithllebens) raai adInci"si cälipsa, constatata, de ..legaturi ale inimii" cu Carol I-iupoate constitui macar o primejdie fata de urmasii lui3

Guvernul ajunsese Inca de atunci pe pragul caderiiIn folosul liberalilor, de si aceasta nu se stia In afarasi, In. vederea acestei eventualitati, chestia aliantei afost zabovital. Ffirstenberg Ii gäsi pe rege In dispo-sitie foarte deprimata.": el arata. ca Austro-Ungaria apierdut treinci la suta. nu-i ramasese nici atIta!

Memorii, pp. 143, 342.2 Ibid., p. 145.8 Corespondenta austriaca, V, pp. 687-8.4 Ibid., pp. 700-1.

actiu-nii, si

140 CO L1C I UL

din opinie i cä, pentru a salva restul, ar trebui ma-car o declaratie secretd ca ea nu accepta tratatul fardca Romania sd fie satisfacuta. Aceasta Intr'un momentcind, de la Sofia, venia räspunsul de absolutd denegaPeal lui Ghesov1. Dar, In loc de promisiuni, se daduramustrari, cu plingerea cdtre Maiorescu, cà regele e prealinpresionabil" fatä de agitatori" i Katastrophen-poliliker, ca Romania nu poate raminea Infra douäscaune" i ca Viena poate face si alta politica decItcea rominofilä, una care ar servi mai bine interesele ei"2.Lui Maiorescu i se facu o adevarath scend, vorbindu-i-sede santaj", i ministrul austro-ungar auzi din parteapresedintelui de Consiliu romin ciudata declaratie ciitrebuie sa se tie samd de fireasca alternare Intre Cu-raj si depresiune a regelui, om de peste saptezeci sttrei de ani", pentru ca, apoi, sa nu uite a Insemna citpesta citeva ceasuri, sustinind pe batrin", buzele, a-tit de red de obiceiu, 1-au sarutat, iar el i-a sarutatmina3.

Astfel numai putu fi stoarsa de la regele pardsitde toata lumea, la inceputul lungii si dureroasei luitragedii, iscalirea, la 12 Februar, a actului de alianta.Si Berchtold trimese subordonatului sau de la Bucu-resti laude pentru o asemenea atitudine de energie"4.

Carp destainuise lui Marghiloman i Filipescu exis-tenta tratatului. Dar politica de amenintare credeau ceide la Viena cii a fost bine aleasa i astfel, cind, la 16Fe-bruar, Maiorescu ceru garantia ca Austro-Ungaria nuiscaleste fin d. a se fi facut dreptate Romdniei, caci alt-fel aceasta va mobilisa, din nou se recurse la sfaturi a-

' Ibid., pp. 701 2, 707.2 Ibid., p. 709.5 Pp. 149-50. $i alt sdrut la implinirea celor saptezeci si trei de

ani, ibid., p. 315. De altfel si Fdrstenberg se distra pe socotealaslabiciunilor lui Francisc-losif; ibid., p. 151.

Corespondenta austriaca, V, p. 715.

.1

C0MPENSATI1LE BULGARE I 41

menintätoarel. Danev, din partea sa, räspunse cuceala eä, dad. Rominii se gindesc la o ocupatie, jandar-meria lor li-ar ajunge, caci nu ne vorn opune" si a-aceasta in clipa chiar cind (la 21 Februar), nu numaiFilipescu, dar i tinarul Cantacuzino i chiar Marghilo-man voiau sä Oräseasc6. un Ministeriu de continuA i-nactiune, Take Ionescu puind in vedere demisia dacäse face räzboiu2.

Dar declaratia celor mai multe Puteri cä primesc,potrivit cu conventia de la Haga, propunerea eng1es6de Mediatie, intervenitä la 14, puse capät pentru mo-ment crisei arnenintAtoare in lurnea de sus3. Si Sofiaaccertd hotthirea celor sase"4. Conferinta se va adunala Petersburg. Ceia ce raininea insä era agitatia con-tra Austro-Ungariei, pe care ministrul de la Bucu-resti o semnaleaza spre sfirsitul lunii5. Maiorescu setemea cI, daca o hotarire nu se rasteste pilnä la in-cheiarea pacii cu Turcii, el n'ar mai putea sä retie spi-ritele6, si de Tapt Ghesov ducra de zor in aceastd di-rectie, i pentru ca lovitura in opinia publicä de laei, inviersunat6 in chestia Silistrei, sa fie indulcitä prinmarile cistiguri de la Turci, intre care se sconta siSalonicul bun schimb7!

Pa chid la Petersburg ne represinta cu pricepere,talre vechi prieteni din marea diplomatie, d. D. Ghica,ministru la Sofia, iar Danev, insArcinatul Bulgariei,dupä parerea alor lui chiar, vorbia prea inult si in-curca totul"8, in tail se pregatia succesiunea libera-

' Ibid., p. 748-502 Ibid., 783; Maiorescu, p. 340; Cartea Verde, p. 65 5i urm.3 Corespondenta austriacd, , p. 789.

Ibid., pp. 816 7. Cf. ibid., pp. 829 823 4, 826Ibid., p 826 7, 8 1 2.

a Ibid., 892 ; Maiorescu, p. 147.7 Corespondenta austriacd, V, p. 1090.8 Ibid., p. 126. Cules dintr un articol al mieu, reprodus in Acti-

unea militara", pp. 38-9 aceasta caracterisare a lui: D. Danev, al cd

rI4

rd-

'

p..

142 CONILICTLL

lilor, pentru care regele stäruia sa se ajungd cif mai rA-pede si la iscAlirea actului cu ceilalti doi aliatit. Sefixa incA de la 2 April o deosebire intre Maiorescu,strins legat de cererea Silistrei, eu trei ministri carii-o impuneau, si regele el insusi, care-i spunea, rece:as dori pentru d-ta sA cApätdm Silistra; pentru minelocul e fail important5.21'. De alminterea si in cepriveste restul liniei, Suveranul arAta aceiasi com-pl.PctA indiferentA3, in momentul cind la Berlin se cre-dea cA totul e datorit slAbiciunii lui Maiorescu, cdruia o-pinia publicA i-a impus lozinca Silistra"4. Iar, eft pri-veste pe ministri, moartea bdtrinului Cantacuzino dAdealoc la nesfirsite discutii, cu privire la noua orinduire aclubului conservator5; a saptea demisie a lui Fili-

rui ton permanent, foarte bun poate pentru luptele interne, e, prinatirmatiile sale drastice si provocatoare, prin despretul de adver-sar, o piedeca necontenita pentru orice negocieri. Oare nu existain Bulgaria oameni tot asa de inteligenti dar de un spirit maimladios ?".

1 Maiorescu, p. 338. Perspectiva aceasta facea ca Maiorescu sasprijine parerea regelui. Granita poate mainta pe urma, daca1 tradihonia intre Balcanici ; ibid., p. 341. Regele voia sa I trimeatala Berlin si la Petersburg; iar, daca nu izbutesc, sa ma retrag";ibid., p. 346.

2 Ibid., p. 453.3 Ibid., p. 4a5.4 jagow catre Berchtold, 23 Mart : 1ch bin mit Ihnen der An-

sicht dass Rumänien nach wie vor fur.bunsere Konstellation .einenwichtigen Faktor bildet und wir auch unbedingt versuchen müssendieser' Staat am Dreibund festzuhalten. Durch die ungeschickte um/.schwache Politik Maioresctes, der sich von der öffentlichen Mei-nung mit dem Stichwort Silistra" fortreissen liess, ist das leidersehr erschwert worden. Wir miissen eine Saehe verfechten die ansich kaum gerechtfertigt erscheint ; Die Grosse Politik, XXXIV a,p. 549. In Mart Maiorescu spunea Ca vrea neaparat Silistra ; pentrurest ar merge si numai /Ana la Caliacra; ibid., pp. 520-1, no. 12.987_Totusi pe urma regele ar fi spus ca-i ajunge si en Teil von Silistria";ibid., p. 685.

5 Maiorescu, pp. 455 7.

CO IPENSATIILE BULGARrTI 143

pescu fusese primita, dar i se gasia cu greu un succesor.Se hotari la 25 April un congres conservator, presi-dat de Carp, pentru rasturnarea guvernuluil. 0 adu-nare a Ligii Culturale, care prinsese si pe arheologulPirvan, icautase sa provoace manifes4tii de strada.Dupd hotarirea lui Carp de a se debarca Take Ionescusi de a se refusg mediatia, o lunga lupta de culise cu ra-sunet in Parlament se termina la 12 Maiu st. n. cu unvot pentru guvern, care, desavuatt de atitia prieteni, de-clarase ca nu se retrage decit la un gest al regelui2.Crisa ce nu impiedeca pe Carp de a se considera acumca seful partidului conservator si de a declara, pesteciteva zile, ca.' paraseste un partid unde este asa deputina rinduiala, pe care el de sigur nu contribuise a ocreste

Conferinta lucra in acest timp, fara intelegere intremembrii sai, Meet, cu zaboviri voite, de si acum Adria-nopolul cazuse, cu un despret egal fata de cele douaState mici ale caror memoriii ii fuseserg. presintate.

Hotarirea se agepta mai mult de la dispositiile lorconciliante, care nu se produsera. In lipsa acestei in-telegeri In doi se rosti in sfirsit sentinta, infasuratainteo formula care multamia Bulgariei pentru servi-ciile aduse causei pacii3.

Ea ni dadea Silistra, cu trei chilometri in jur". Totlitoralul, cu privire la care Misu incheiase la Londraun protocol cu Danev, raminea la o parte: Silistra ocerusem, Silistra o aveam.

Decisia a lost primita la noi cu senthnente deosebite.In foaia mea, represintind o intreaga categorie de oa-men' cari judecau lira pasiune, fill idei preconcepute

fira interese de partid, scriam: Prirz rzoi n'am fi-

1 Ibid., p. 562." Ibid., p. 566.3 Die Grosse Politik, XXXIV 2, pp. 577 8, 579, 617, 626-7 675-6,

685, 687 8, 690, 692 3 ; Protocolul, Cartea Verde, pp. 98-100, no. 131.

$i

144 CONFLICTUL

cut nimic; aceastä mare ocasie de a ne afirma cu sco-puri inalte, cu vederi largi, cu planuri pentru viitor s'apierdut; singura clipa in care puteam aparea, cu mun-ca, indrazneala si intelepciune, ca factor decisiv in Bal-cani s'a pierdut. Din poalele Austriei am fugit in bra-tele Europei, care cu cealaltä mina desmierda Bulga-ria biruitoare. Am pus Romania in aceiasi linie cu

pei,fru prada ba1canica_Ne vom bucura ooale-de oarescari chilometri patrati mai mult si de cite-va mii de duslmani in interior. Mine Europa se varetrage, iar noi vom raminea, comparativ, scazuti teri-torial, egalisati politic, indusmaniti national, dupd zi-durile Silistrei, ori numai ale Megidie-Tabiei"1.

Dar loan Bratianu, caruia Maiorescu avea ordin dela regele sa-i cornunice ()rice?, se aratä oarecum mul-Omit. Singura opositia carpistä si filipescanä duceasi maxi departe lupta, servindu-se 5i de Liga Cultu-rala contra unei solutii prin care se dadea RomanieiMita loc cit sa alba uncle ingropa demnitatea natio-nala" 5i, cerind mobilisarea, ea desfasura vastul pro-gram care cuprindea, cu nu 5tiu ce Macedonie autono-ma, pentru care 5i guvernul trimesese o misiune delrei profesori aramini in Apus, o intindere fantasticaa Romaniei pang. la Marea Egee.

In ajunul zilei de Zece Maiu, Maiorescu, care 610.-tase de la Bulgari numai invoirea de a comunica secret,aceasta in vederea opiniei publice de la dinsii, protoco-lul, Ii dadea cetire, incunjurindu-1 de un discurs tematorsi obosit, intr'o 5edinta la Senat, fàr ziaristi, cari de-adoua zi dadura reportagii necorespunzatoare, si farastenografi. Nu fara combatere, el a trecut i grin se-dinta publica." de la Senat, la 28, i prin cea secretade la Camera, la 31. Dar Maiorescu era asa de satis-

Actiunea militara, p. 47.2 Corespondenta austriacd, VI, pp. 71-2.

pricinatil

COMPENSATIILE BULGAREV1 145

faeut de .un succes oratoric In Camera, cind i-a spus luiIon Bratianu a trenul nostru soseste", Incit amniacredea ca a stIrnit invidia tuturoral.

De a doua 7i Insä, Imprejurarile, adeca giIceava in-tre aliatii de paste Dundre. facura din Romania acelarb.tru In eh-stifle balcanice cum nu stiuse s'o fad. Gu-vernul ei asa cum era alcatuit si cum trebuia sa mul-tarreasca In acelasi timp pe rege, opinia publica pusäIn miscare artificils si patima austro-ungard. Bul-garii Intrebau ce li se cld In schimb si cereau acuma,la rIndul Mr, o compensatie serioasa", despagubirip .ntru Silistrioti, podul peste Dundre, prornis, pre-venire supt raportul politic", fireste In conflictul carese pregatia eu aliatii Mr de pana acum2. De la Bucu-resti, se verbia, 5i de catre regele Insusi, de posibilita-tea ca Bulgarii sa. fie ajutati la o Intimplare ca aceia,dar p ntru acea;ta trebuie plata.", si anume, cum ospunea Maiorescu, la 1-iu Maiu: coasta pand la Balcicpentru neutralitate, si Balcicul pentru un ajutor militar.

N'avern decit sä miscam degetul, spunea acest ompolitic de un realism fall jena, dar si fard nicio o-rientare si directie, si avem cu noi pc Sirbi si peGreci3. Aeeasta o putea spune cu temeiu fiindcd demai mult limp fried, de la sfirsitul lui Mart, d. Spa-laicovici propusese o eventuala alianta. contra Bulga-rilor, si in oriee cas un raspuns clar cu privire lace intentioneaza Romania, ceia ce facu pe presedintelede C nsiliu romln sa destainuiasca lucrul ministruluiaustro-ungar ba chiar si la Sofia , Intrebindu-1 dacd,refusind si ajungind la o ciocnire cu Bulgaria, Mo-narhia ar sprijini pe Romini 4. Peste o lund si ju-

' Maiorescu, p. 645. Cf. Cartea Verde, pp. 97 8, no. 130.2 Corespondenta austriaca-, VI, pp. 205-8, 370-1.8 Ibid., pp. 305-6. Cf. si ibid., pp. 998 9, 356 7.4 Ibid., V, pp. 9-48, 949-0, 992-3, VI, pp. 71 2. Cf. Maiorescu, pp.

450 1.

146 CONFLICT

mdtate din nou Intrebarea fu pusä, stilruitor, prin Ris-tici. ministrul la Bucuresti, cerindu-se un rdspruns1.Grecii, prin represintantul lor aid, filcurd Insemnateoferte, de care mai vorbise d. Venizelos, In Macedonia2,pentru ea ministrul austro-ungar, pus in curent, säobserve, despretuitor, cà asemenea planuri sInt ma-rota" Impdratului

Austro-Ungaria incepu prin a recomanda neutra-litatea, pentru ca apoi, repetInd gestul de mind tare",Berchtold -sä ameninte In casul cind RomAnia s'ar de-clara pentru SIrbi4. AsigurInd c o alL ntd cu Grecii siSIrbii n'ar fi decit un mijloe de presiune, regele In-susi degajindu-se personal de orice rdspundere pen-tru asemenea cereri de märire, ardta cä Ord noi eon-cesii de la Sofia nu e putere pe lume care O.' poatäImpiedeca pe Romini, In cas de conflict balcanic, sdmeargd contra BulgariTor5. El se gindia pe la sfirsitullui Maiu, In nehotärirea care-I chinuia. sd facä un drumla Berlin ca sd se consulte cu Wilhelm al II-lea6.

Data aceasta, Maiorescu, speriat cd se rup legätu-rile, care-i erau atit de scumpe, cu Austro-Ungaria, seopuse. Critica sa fatd de ministrul acestei Puteri intrecuodce mdsurd: Maiestatea Sa regele e inteadevär un ompolitic cumpanit, dar ici si colo .prea complicat In mij-loacele sale... Maiestatea Sa se lasd influentat de motiveperconale, pentru a recurge la mijloace pe care el, caministru, nu le poate aproba"7. Totusi ofertele .gre-

Ibid., p. 565 (9 Maiu st. v.).2 Corespondenta austriaca, VI, p. 540; Die Grose Politile, loc. cit.,

pp. 742-3, no. 13.213. Regele aratä cä, in cas de conflict, va cere de laBulgarii nerusinati" tot malul pana la Balcic. Pentru ofertele d luiV enizelos, ibid., pp. 823, 826, no. 13.326. Cf. Cartea Verde, 861, pp. 101-2.

8 Corespondenta austriaca, VI, pp. 636-7 (15 Maiu), 640-1, 649, 652-3.pp. 298-9 (30 April), 358 9, 437, 444 5, 60; VII, pp. 71-2.

5 Ibid., VI, p. 418. Maiorescu aratä ce a oferit Ristici ; ibid., p. 459.6 Maiorescu, pp. 64i 50 (disuadat de Maiorescu, se irnpaca).7 Corespondenta austriaca, VI, p. 469. Ingrijorarile austo-ungare,

pp. 477-8, 488 90, 521-2.

Wilhelm3.

'

' Ibid.,

COMPENSATIILE BULGARETTI 147

cesti reveniaul, $i Spalaicovici propunea $i mai de-parte un adevarat tratat de alianta2. Si, astfel, la 25Maiu declaratiile lui Carol I-iu se fAceau si mai netede$i mai amenintlitoare: dea sama la Viena t Ro-mania nu poate admite o Bulgarie prea puternica (2-bernidchtig); una ca aceia ar constitui o vesnica pH-mejdie pentru Romania. Contrastul intre politica ac-tuala a Monarhiei si aceia a Romaniei std. In faptul cäAte tro-Ungarja vrea sa creeze o Bulgarie Mare pe so-coteala Serbiei, pe cind, din potriva, Romania trebuiesa doreasea o Bulgarie tinuta in sah de Serbia3". Pestetrei zile, aducind inainte $i calitatea sa de aliat si ser-viciilc contra iredenlei ardelene, el presinta Bul-garia ca dusmanul i rivalul istoric", si el se rostia ho-,tacit pentru. Sirbi: Serbia, cu care Romania n'a avutniciodata un diferend, trebuie sa fie Intärita astfel ea sapoata oferi un contrapond al Bulgariei In Balcani"4.

Raspunsul lui Berchtold cel cu mina tare" nu za-bovi. FatA de contrastul hips si adinc intre Monarhie$1 Serbia, o cooperatie militara a Romaniei cu acestStat sau cu Grecia, care probabil va f1 de partea luiin casul unui conflict serbo-bulgar, n'ar fi conciliabilcu legatura noastra de alianta, $i de aceia trebuiesä prevenim, In ce priveste intelegeri, fie cu Ser-bia, fie cu. Grecia, care in ultima consecventa ar a--duce Romania neaparat, in contrast fatis cu Monar-hia"5. Alt glas se auzi bash' indatd din Berlin, care,totusi era la 31 Maiu pentru neutralitate6: e imposi-

Ibid., pp. 511-2.2 Ibid., pp. 519 20.3 Ibid., pp. 521-2.4 Ibid., pct. 540 2. Cf. si ibid., pp. 544, 546, 750-51.5 Ibid., pp. 546-8 (29 Maiu). Ghesov instiinta pe ministrul aus

fro-ungar la Sofia ca va fi razboiul, in care Sirbii sint cu totul-Rata si noi Inca nu ; ibid., pp. 555-6.

Maiorescu, p. 648.

aduse

Sa-si

°

148 CONFLICTUL

bil sa putem Merge asa de cleparte inelt sä cerentRcrnaniei A. mai piarda i acest moment psihologic",asa incit o cesinne pana 1a. Balcic parea o necesitatel.

SInt semnificative instructiile date la 30 Maiu de Ja-gow lui Waldhausen, ministru la Bucuresti: Vä veti po-trivi tonul asa ca sa preveniti, e adevärat, contra uneialic,nte cu Serbia, dar tot odata sä lasati a intrevedeanu voim sa oprim Romania de a-si constata In acest mo-ment interesele indreptätite fata. de Bulgaria". Rego leva raspunde ca o ruptura cu Austro-Ungaria 1-ar du-rea foarte mull, dar e chemat sIt apere interesele te-rii sale"3.

Deoearndata i guvernul i Joan Bratianu, devenit,prin voia regelui, aproape un colaborator in politicaextcrna, nu indrazniau a face panil decisiv, cel de-aldoilea voind si garantii grecesti, in ce priveste Ma-cedonia, dar intervenirile la Sofia pentru a doua seriede cunp..n atii ajungeau la sornatia ,tirgului brutal"4. Seameninta din nou cu mobilisarea, cu ocuparea liniei3.

Acum politica vienesa., intervenind la Berlin, ca sa semvcdereze ea o Serbie Mare ar fi unealta Rusiei, a-sigura pc rege ea superioritatea Romaniei stIt in po-Ltiea si in cultura care o Indreapta spre Apus, In con-tint itatea ace,tei directii6. Ajutorul lui Maiorescu ra-minea sigur, dar din ce in ce mai mult legatura deim.reclere intre el sit Suveran e destrama: Ce vrei

spunea Maiorescu lui Ffirstenberg, politica nu

' Corespondenta austriaca, VI, pp. 565-6.Eure pp. wollen lhre Sprache so regeln das sie zwar vor

Abschluss einer Allianz mit Serbien warnen, aber gleichzeitig durchblicken lassen das wir Riimanien nich abhalten wollen seine berechtigten Interessen in diesem Momente Bulgarien gegentiber wahrzunehmen ; Die Grosse Politik, loc. cit., pp. 8-6-7, no. 13.347

3 Corespondenta austriaca, VI, pp. 710 1.4 Ibid., p. 579. Cf. ibid., p. 587.5 Ibid., pp. 622, 641, 716-7, 720 2.

Ibid., pp. 721-5. Cf. Maiorescu, p. 749.

-

o

ca

COMPENSATIILE BULGI RE '1'1". 149

atfrni mimai de mine; intr'o tara parlamentarg tre-buie sà te indrepti dupà opinia publica, j, apoi,In. orice suveran ii g a quelgue chose d'un cabotin"1.Mull timp, el, care atribuia cu o lung inainte hotaririide mobilisare a regelui, blab.' la 13 Iunie, tinta de popu-laritate2, va vedea cu ciudg ch. ministrii Rusiei si Fran-piei 11 silesc sg mobiliseze. Va vorbi regelui de pri-mejdia Serbiei MaH, Ii va spune cit garantia de viitor

Romaniei e in leggturg. cu Centralii, ca a doua zi4upa noua rectificare de fruntarii privirile trebuie sg.ni se indepgrteze de la Bakani; spera c, dui:a ceprin tot felul de influente politica exterug a regelui

enise sovgitoare, el, prin audienta de ieri 28 Iunie),a readus-o pe un macaz drept i statornic"3. Si, cind.va fi necesar g. mobilisarea dupg. ,ruptura 1ntre Bul-gari si Sirbi, el se glitch s intrebe intgiu pe Balcanicidart sint cu adevgrat In rgzboiu4, ceia ce Danev avuIndräzneala sal tagaduiasc13. Cind i se comunica de-pea secrete de la Berlin cg. Germania a refusat sg.apes,- asupra noastrg in sensul politicei de intelegerecu Bulgaria si ea ne lasg la libera noastrg hotärire,aceasta i se pgru curios". Si dupg ce trupele roma-nesti vor trece Dungrea, el Inca va repeta cd nu vreaSerbia Mare7.

1 Corespondenta austriack VI, pp. 736 8.Memorii, p. 654.Coresdondenta austriaca, VI, pp. 763 4 ; Cartea Verde, p. 109,

no. 144.Corespondenta austriaca, VI, p. 787. Se confirma de dinsul,

Maiorescu, pp. 753-4.6 Corespondenta austriacA, VI, p. 801.6 Maiorescu, p. 714.7 Corespondenta austriaca, VI, pp. 585 6. La- 10 Iunie arata ca ori

se hotarnicesc cei trei chilometri, ori o facem noi, dar situatia eprea nesigura si nu poate lua raspunderea" ; Take Ionescu credeaca regele nu se poate decide si voia mediatie europeana ; contra-cui nu vrea, va merge Romania ; Die Grosse Politik, XXXV, pp. 37 8,no. 13.933. Si, din contra, regele spunea lui Waldthausen ca aramanea neutru intr'un conflict intre Serbia si Bulgaria fats de opi-

a

-2

2

'

150 CONFLICTUL

Mai dureros eta atins Berchtold de aceastd intorsd-turk a lucrurilor. La 27 Iunie el scrie la Berlin a, rilz-boiul sirbo-bulgar hind iminent i Impreund EU el mo-,bilisarea romaneascd care e si anuntatd la So-hi, unde nu se stia cd se opune momentanRon ania va deveni unealta Rusiei, si, In locul 11-

nei ciocniri Intre Bulgari si Sirbi, care e interesul Tri-plei Aliante", va fi apoi o refacere a aliantei balcanice,dar ea virful contra Monarhiei. De ar putea fi. in-Odintatg. Romdnia, care n'a vrut sd se Inteleagä cu Bul-garia! Iar Berlinul rdspundea cd orice interventie laBucuresti ar grabi indreptarea In altd parte a Romd-niei, pe a cdtii aliantd Germania pune cel mai marefond (das allergrOsste Gewich02. Si Tschirschky, mi-

Germaniei la Viena, spunea i el cd RomInia,mai la urmd, Ii are dreptul de a asculta pe Francesisi pe Rusi, elnd e vorba de interesele ei vitale", cdeia fi intre Rusia i o Bulgarie Mare Inseamnd anulareaei politicd3. La politicd de prietenie fatä de Romd-n'a se alipia de altfel i arhiducele mostenitor (6 Ju-lie), In momentul clnd mobilisarea romdneascd -era a-ctual hotdritg.4.

Dupd ordinul regelui Ferdinand generalul Savoy a-taease pe Slrbi la Bregalnita i fusese rdspins. La So-fia Insä, Danev ca i Suveranul sdu credeau cd situa--

nia publica e absolut imposibil"; ibid., pp. 46-8, no. 13.403. Sicontra unei Bulgarii victorioase el va lupta (ibid., pp. 62-3, no.13.424). Numai la 21 lunie i Maiorescu spune cd in acel cas- se-va ocupa linia Turtucaia-Balcic; ibid., pp. 60-1, no. 13.422. ar siatunci, dacd e vorba de a trece peste linie, se retrage; ibid., pp,62 3, no. 13.424.

1 Ibid., pp. 46-8, no. 13.403; Cartea Verde, p. 110, no.147; 114-115 ; Corespondenta austriacd, VI, p. 779.

2 Ibid., pp. 748 9. Numai ministrul german la Bucuresti, Waldthau-sen, pe care Miorescu-I face tont', telegrafid cd Romania nu va_merge cu Serbia (ibid., p. 754). Cf. sis ibid., p. 776.

3 Ibid., pp. 785-6.4 Ibid., p. 845.

Tarn

nk trul

COMPENSATIILE BULGARETre 151

ti t se' poate salva, fata de Romania cu trupele gata,fagaduind orice, oricit, ba chiar si Craina, cedind chiar,pentru ca pe urma ceia ce fusese parasit sa' se reical-.Regele, care dadea toat a. vina, ca si and data, pe ru-sofilul Danev, acum presedinte de Consiliu, introdusechiar in taina unei. melodrame pe ministrul Romanieiin castelul sail pentru a da asigurdri care de sigur cdveniau cu mult prea tiriiu2. Pana la urma se Incercajocul de a se face cu totii ea, in fond, nici nu intelogde ce anume e vorba.

Nu-si dadeau sama de marea schimbare de spiritcare se petrecuse, instantaneu, la noi si care era a-cuma- generala. Nu era vorba, data aceasta, nici deintrigile de club, de a lor demago0e, de supralicitareainteun domeniu patriotic la care se gindeste un po-litician numai in zilele mari, cind ele pot scoate laiveala sau mirtà dire dulcele liman al puterii, ce vo-iau acestia, era o aventura cu scopuri de partid, ceiace s'a fäcut atunci, si nu inainte, era un act necesar, ie-sit din necesitatea lucrurilor, nici de ilusiile megalo-mane ale unor tineri ideologi grabiti sa joace un rol,cit mai mare si mai mindru, in viata publica, nici degagb.utia satisfacuta a unei lumi de orase grabita sacumpere in anul Silistrei, cum II numia Take lo-nescu la banchetul eet i se dranjase la Caracal, amintiridin Silistra", in acelasi limp clad discuta chestia Ben-mann luster" san lua parte la bataia de flori de laSoseaua din Bucuresti, ci de un sentiment dublu: in-taiu, acela al ingrijorarli fata de Turcia crestina",nesuferitoare de vecini, doritoare de a-i jigni, umbri sidomina, si, al doilea, sentimentul de indignare contra-cuiva care, din laconie, ataca pe fratele de armede pand atunci, si in conditii de pindä si lovitura

1 Cf. ibid., p. 822 §i urm.; art. mieu in Revue hist., 1932;Cartea Verde, pp. 112-4, no. 151.

R V. i Actiunea militard, p. 102.

152 CONFLICTUL

care shit ale celei mai law trAddri". De altfel, vorbihdla protocolul de la Petersburg, ziceam in CamerA, cu(lona luni inainte: Dacd mine, inte`un conflict dintreBulgari si Sirbi, pe care-I deplor d'inainte, not amingddai ca Bulgarii O. savirseascd un act de viOlent6$i IRA n'am interveni cu toate puterile noastre pen-tra a impiedeca aceastä incercare de intärire a u-nuia singur, s'ar sävirsi o crimh. de Stat". Si stra-veclerea altei datorii, a celei firesti, se adg.ugia dela sine: Nädäjduiesc a asa ceva nu se va intimplasi a, unind grija unui mare ideal, care este o mare ne-cesitate si o posibilitate rationald, impotriva cdreia nuse pot ridica astäzi nici aliatii, de cari se cuvine a tineasamA in margenile tratatului, cu grija irnediatä a unuiechilibru balcanic care sa-si aibä radacinile sale indreptatea nationala, pretutindeni satisfäcutä, dar ne-intrecutä de nimeni, vom sti sä recitpathm, prin pu-terea unei natiuni mari si inteligente, macar o partedin terenul pe care incapacitatea clasei diriguitoare r.e-afäcut sä-1 pierdern Ora acuni". Si, dupä atacul bul-Wiresc, lozinca in foaia mea era aceasta; o singurA a-titudine ni se impune: a impiedeca, fie ..si cu armele,ca Serbia sä fie zdrobità"1.

Mobilisarea fusese ordonatä la 3 Iu lie st. n2 Era vor-ba de un ciudat Ministeriu national, a carui propunereo Meuse Ioan Bratianu; presedinte ar fi fo,t insigni-fichntul supt raportul politic Kalinderu, pe care siregele-1 caracterisa de ramolit"; ministru de fikboiuar fi tot un general; patru liberali ar fi stat alaturide ete doi conservatori de ambele nuantc Maiore.,cu,natural, si, tot asa de natural, Take Ionescu, avut in ve-dere ca sef al partidului conservator dupä nurnirea

I rbid., pp. 92-3.2 V. Maiorescu, p. 754 si urm.

COMPENSATIILE BULGARE5T14 153

unei regente de sase In locul demisionatului Carpi; apoiMarghiloman si Disescu, socotit ca un fruntas de pri-mul rang)2. Dar, cind se lila masura mobilisarii, ceiace nu putea duce la -o simpla ocupatie, cu toate asigu.-rarile ce se dadeau, ci la operatii militare mai Intinse,si Take Ionescu, cdruia asemeni raspunderi b. atitau_nervii, era de parere sä se proceada imediat la alcatui-rca Ministeriului national, chiar supt presidentia luiBrätia.nu ca mai vechiu prim-rninistru3, pe chid, pentruacest motiv, M. Cantacuzino credea a fricosul tre-buie Impuscat"4. Dar se 'Astra tot vechiul Minis-teriu Bratianu, luIndu-si, ca si Filipescu, locul de capi-tan de artilerie In armata de operatii.

Strigatele In strada care salutara aceasta hotarire, alaril termin mai tirziu trebui inlaturat, in Intelegerecu regele, fiindca desplacuse in public, nu erau- alederbedeilor de cari vorbeste Maiorescu , de fapt untmar Sturdza, un colonel Lambru, totusi Incintat apoica derbedeii" II incunjurara trasura cu aclamatii si-i-dara impresia unei ,,noi popularitati", si cuvintele deJos Austria", care se deslusiau, si Impotriva carora pro-testa cu indignare Ffirstenberg, nu erau fard. semnifi-catie5. De fapt ele represintau marele adevar, national,popular, ca prin actiunea necontenit si adesea asprndisuadata de la Viena incepea noua politica de o-fensiva a Statului romin. Derbedeii" faceau mai mullpoate decIt aprobarea, la 3 Iu lie, din. partea Pada-mentului.

' Ibid., pp. 648, 651-3 (10 lunie).2 Ibid., pp. 752,-4.a Ibid., pp. 755-6.4 Ibid., pp. 756, 819, 822-3. Se mai vorbia ca prim-minigtri de

generalii Cu leer, Hirjeu sau Zosima" ; ibid., p. 818. Ba chiarMavrocordat gi Perticari. Maiorescu pretinde ca BrAtianu nu numaia refusat, dar ch duph demobilisare va renunta la gefia partiduluiski" ; P. 822. Fratele Vintila i-ar lua locul ; pp. 823-4. ,

6 Cf. Maiorescu, pp. 754-5 si Corespondenta austriach, VI, p. 882.

154 CONFLICT UL

Actiunea porni färä un act de aliantd, care fu PefusatGreciei supt cuvint ca e vechea dusmanie intre Cu-tovlahi i Greer', iar Turcilor, cari intervenird si ei,prin trimes special, si mai mull2. La Intrebarea luiPasici3 daca. Intelegem a lua parte la negociatiile de pacese rdspunse, fireste, cu un da hotarlt.4. 0 parte dintrupe, cu generalul Cu leer, trecurd prin Silistra, cas'o iea in primire, prin Dobrogea, ca ocupe liniamaritima, allele, puse supt comanda Printului Moste-nitor, erau sa se Indrepte, pe la Corabia i Bechet, spreSofia, cu dublul scop de a face pe Bulgari sä admitä ce-siunile si de a-i sill, ..mai ales prin tdierea comunicatiilorsi flamInzirea armatei, la o pace patronatä de Ro-mania.

Regele Carol, biruind toate ostenelile, grele pentruvrIsta sa, veni lnsusi sä priveascit din nou trecereatrupelor sale iubite prin. punctul de unde, la 1877, eldeschisese noul capitol al luptelor romänesti. Si, Inurechile lui, nu odata sung., si destul de tare, strigatul:In Ardeal", care acurn nu mai putea fi socotit al unorderbedei".

Acest strigat corespundea unui imperativ categoricpe care-I simtia oricine avea ochii limpede i largdeschisi. Inainte. Unanimitatea opiniei publice prece-dase cu mult i presiunea manifestantilor de la Bucu-resti5. Ii dädeam expresie scriind c, daca. Bulgariavrea sä zdrobeasca Serbia pentru a multami Viena, cä-

1 Maiorescu, p. 819.2 Ibid., pp. 823-4.3 Sirbii, spunea atasatul militar german la Sofia, nu se deciseserd

a merge /And n'au stiut hotarirea Romaniei : Serben warten, wieich höre, baldige klare Stellungnahme rumänischer Regierung ab,ohne dessen Hilfe sie nicht loschlagen wollen"; Die Grosse Politik,XXXV, p. 7, no. 13.359. Al Austro-Ungariei la Belgrad ni oferia cevrem, si in special Timocul ; ibid., pp. 73-5, no. 13.435.

4 Maiorescu, p. 825.5 Aefiunea militara, p. 102.

sà

.COMPENSATIILE BULGARET14 155

reia existenta insäsi a Serbiei, gata de lupta. pentruBosnia si Hertegovina, 11 un spin In ochi", pentru noi,data aceasta, se poate spune cu drept cuvint ca pesteDunare se discuta chestia Ardealului", ca. se Incepe raz-boiul Impotriva vointii austriece, a urii nationale ma-ghiare Intrupata in sita bulgard". Si, la Intrunirea u-nei noi Ligi, aceia pentru Ardeleni, In Iunie, rostiam,In acord cu aceiasi constiinta pe care as fi fost mai bu-cures s'o vad manifestata prin altii, aceste cuvinte: Deaceasta Austrie, care e o Austro-Ungarie, cu tot maianultä preponderenta maghiara, ne desparte tot Ire-cutul si ea Impiedeca ,tot viitorul nostru"1.

Insa, nu numai Take Ionescu, care se Ingrozia inain-tea unei raspunderi neImpartasite cu liberalii, si da-dea ziarelor explicatii ca.' nu voim sd suparam Austro-Ungaria amicä, dar si Maiorescu Mceau un pas inapoifata de hotarirea luata. Primul ministru telegrafia rege-lui, acuma pornit, aproape tinereste, pp razboiu, säse intoarca si sä faca a inainta mai Meet trupe1e2.

A opri, a stinjeni era Insa acum o imposibilitate fatade sentimentul national, atipit supt intrigile netreb-nice ale. unei politici fara orizont, dar acum deslän-tuit cu toata puterea lui elementara. Teranimea se sim-tia ceva, adeca lnsusi lucrul de capetenie, cu totulall,' cleat prin votul poruncit, silnicit sau cumparatde la miserabilul Colegiu al III-lea. E1 mergeau Ingrija soartei, cu un vadit simf nou In cautaturä. Era O.-cere Inteo multime asa de mare... Trenurile militaretreceau necontenit Inteo betie de entugasm popular,adevarat." Imnul inspirat al lui St. 0. Iosif, bolnavde mult, dar acu.m fulgerat de o congestie, imn. devenitmaretcu totul alt cIntec national, In musica Indemnd-toare a lui Caselli, decit träganatul, melancolicul, re-semnatul Desteapta-te RomIne" sau cleat frumosul,

Ibid., pp. 95-6, 99-100.2 Corespondenta austriaca, VI, p. 828.

e

153 CONFL CT JL

dar greoiul de pompd .,Trdiascd Regele", in care 11-sunau maiestoase accente tariste inviora toate ini-mile, le inviora sincer intt'o tarä unde manifestatiesi sinceritate nu mergeau mai niciodatä impreund. Ati-tudinea spontanee se vedea si in tinuta teranului de-venit ostas: Am vlzut regimentele trecind pe Ca-lea Victoria Lumea avea ochii urnezi. Nu striga ni-meni, asa sintem noi. Ei mergeau drepti, hotäriti, uniidin oei mai batrini crunti, cu privirea fixd, i, a unsemn, cintau: un imn de astä iarnä, care se desfAsura inträganald plingere de doind. Si din el un strigdt se des-fdcea. Sa trecem Dundrea!". II scoteau asa de salbate;de sfisietor in. patima i in duiosia lui, incit parea cdauzi rasa insdsi cerindu-si hotarull". In convorbirilecu acesti soldati tdcuti rdspunsurile erau facemtot per-A.1'u tara noastrd... Si singe sd värsäm, n'are afacc.,; II vdrsdrn pentru dinsa". Copiii se cereaupoata intovardsi tdticul" i batrini, nechernati, nedo-riti, Ii luau locul in ranguri linga fii si gineri, iarunul pa care colonelul 11 intreba dacd-1 tin picioarelerdspundea: Sä traiti, d-le colonel, vedeti de picioareledv., c. cu. imi cunosc de mult pe ale mele"2. Puteamscrie ca, afara de uncle momente in care si cea maimare bundvointa i barbatie ingenunche inaintea tuturornepläcerilor, lipsurilor, primejdiilor unite, teranul nos-tril s'a dnvedit o superioard i nobild fiinta omeneascV3.

La 19 Iulie Inca, trupele armatei principale hindacum in adincul Balcanilor, la Orhanie, regele Ferdi-wind, care intrebuintase loate mijloacele pantru a trezicompasiune fata de o situatie in care se temea sau sefacea a se teme cd ar putea fi asasinat impreund cufamilia sa si, ca rdspuns la telegrama care Francisc-

1 Ibid., p. 109.Ibid., p. 137. Cf. 0 p. 215.

3 Ibid., p. 245.4 Ibid., p. 247.

scurle:

srt-si

COMPENSATIILE BULGARF '11 157

Iosif, cApatase sfatul de a ceda teritoriul cerut de Romä-nia, se ruga de regele Romäniei sä opreascA. mersularmatelor lui. Noul Ministeriu bulgar, numit dupä con-cedierea lui Danev, oferia prin ministrul de ExterneGhenadiev linia Turtucaia-Balcicl. Pretutindeni soldatiibulgari, terani, preocupati de incä o recoltil in pri-mejdie de a fi pierduta' pe amp, lepadau armele, spreindignarea ofiterilor, neputinciosi. La Ferdinandovo, ointreagd brigada cu artilerie capitulä inaintea uneitrupe de cavalerie romaneascä, inaintatä aproape ne-preva7.4tor, cu colonelul Bogdan. Mersul precis al arma-tei pc care, supt principele Ferdinand, o conducea ge-neralul Averescu, care dovedi singele rece, autoritatea

resistenta la oHce greutati in Indeplinirea datoriei,impunea unui inimic de la inceput clemoralisat. Astfelnu erau justificate insultele regelui Bulgariei care vor-bia la 15 Iulie de Iasul mars triumfal", de expeditiade pradr a Rominilor2 nu se ceruse din parteastet sä nu ni se opuie resistentä , in acelasi timp a-proape pe cind amintia. regelui Carol de relatiuni con-sacrate prin atitea amintiri i interese comune", care,spre mama. sa pdrere de räu", au fost intrerupte pen-tru o c1ipr3.

La 21 Iulie guvernul bulgar cerea numirea plenipo-

Maiorescu, p. 922.2 Corespondenta austriaca, VI, pp. 903 6.3 Ofiteri bulgari prinsi vorbiau asa : Noi sintern teri mici ; nu

Putem face, Cu anii, razboaie napolioniene. Tottil s'a ruinat la noi:intreaga viata economica s'a oprit. Trebuie s'o sfirsim"; Actitineamilitara, p. 133. Soldatii se incredintau noue ; ibid., pp. 13, 160,193. Numai culturalii, invatatorii spuneau: atl avut noroc de Sirbisi de Greci, caci altfel v'am fi batut de v'arn fi rupt" ; ibid., p. 140.Sau altul: ,,veti vedea ce vom face la voi". Si p. 177. Soldatiivorbiau asa : ,Am luptat cu Turcii: era dreptul nostru. Apoi ne-auminat impotriva Sirbilor i Grecilor: nu era drept. S'au luat atiteateri : sa le impartim frateste. Nu tot la unul si la ceilalti nimic 1Cu fratii nu ne batem. Am venit la voi". V. si ibid., p. 217.

noa-

158 CONFLICTIII,

tentiarului romin pentru negocierile de pacei. I se ras-punse cit armistitiul se poate discuta la Nis, dartativele de pace trebuie sit inceapa la Bucures1i2. Untrimes special al ImpAratului Francisc-Iosif, conteleHoyos, veni in taind ca sa ardte cd Monarhia n'are ni-mic de obiectat3 (odatd regele Carol rivnia eel mulcun congres la Berlin, Romania fiind si ea represintata).Ordine se (Miura pentru oprirea inaintdril cavalerieigeneralului Must*, ealdrasi i rosiori, care se gdsiaacum la Muntele Sf. Nicolae, de-asupra 5esului can,duce la Sofia, fostul atasat militar al Bulgariei, Stanciov,

aduse generalului GArdescu. Trupele, foarte antre-nate, erau gata de intrarea In Capita la tulburatd aBulgariei, al carii rege, in complecta-i desorientare, ce-rea telegrafic, la 24, ca pacea sa se in,cheie .,de adoua zi"4.

Lasul mars triumfal" a fost insa plin de omenie.Orice abatere de la disciplind era aspru pedepsita;orice plingere si multe n'aveau absolut nicio ba-sd cercetatd cu cea mai mare ingrijire. Se consultaubolnavi3, se lucra la drumuri. Teranii ostasi ajutau pefemeile care trudiau asupra recoltei si,. cu gindul laai lor de acasd, tineau cu dragoste copiii in brate." Im-putarile priviau mai ales cite o gitinit prea rapedecumparatd", de si ordinul era sal se plateasca tot, des-tinindu-se i sumele, si orice reclamatie, cit de tirziuvenitd, fie si prutintel exageratd, era satisfacutd.

De cealaltd parte, actele de dusmanie ale populatiei,care fusese atitata, spunindu-i-se ca yin ciocoii", o natie

1 Maiorescu, 923; Cartea Verde, p. 164 si urm.Ibid.

3 Ibid., p. 924.4 Ibid., p. 925. Pentru starea de spirit a regelui Ferdinand, v.

Corespondenta Austriaca analisatá in articolul mieu citat.V. Actiunea p. 198.

o Ibid.

tra-

Il

'

militara,

-

,COMPENSATIII.E BULGARE5TI" 159

teribild, care ucidel- si contra carora s'a afisat supt isca-litura printului Ferdinand o Instiintare de sigur preaaspra, au fost foarte rare. Adesea ospitalitatea s'a o-ferit din toata inima. De alminterea pda. departe,In tara Impestritala cu Romini, se vorbeste bine ro-maneste. Bulgarul din Orhanie la care am fost gazduitImi scria pe urnad la Bucuresti, spuindu-rni ca-i In-treabdeopiii unde slut eu si daca nu mi s'a Intimplat ni-nric. I3atrini din vromea rornanticului Racovschi, carepetrecuse alltia ani de neobosit conspirator In ,Bornd-nia, unde a apdrut, la. Braila, i cea d'intain Istorie apoporului bulgaresc, de MariA Drinov, Imi vorbiau devechile legdturi cu tara noastra 5i, multämindu-mi cän'am fost printre razboinicii din 1912, recunosteau cdn'am venit la din,sii cu gindul de a li rapi din ce eIn adevdr dreptul lor national. Oric'e ar fi astazi, noi,batrinii, nu uhrtm tot ce ni-a dat pe vrernuri Romania"2.In odaia mea erau flori proaspete. Fata de acest po-por cuminte, laborios i asezat, accesele de nervi, de oviolenta i trivialitate cum rare ori le-a lasat sa sevada un Suveran, ale regelui Ferdinand, represintaucel mai curios contrast3. Numai sovinistii, deprinsi aconsidera pe Rom Ini ca pe niste mdmaligari" si peofiterii nostri ca pe niste Incorsetati cu obrajii spoiti,pdstrau o tinuta care a Mout asa de rau In relatiile, im-puss si de origine ca si de desvoltdrile istorice si denewile actuale, sIntre cele cloud popoare.

Ccia ce vorbia pentru grabirea congresului, mai multdecit somatiile unui imperios Suveran ajuns la desna-dejdea care nu alege termini, era holera care decimasecindva armata bulgareasca si care patrunsese la Or-hanie intre ai noslri prin rascolirea depositelor de echi-

' Ibid., pp. 206, 214.2 Ibid., p. 163.

V. articolul mieu frances citat, pentru purtarea trupelor, i Ac-thinea militara, p. 220. V. si notele d lui N. Banescu, in Revisit;infanteriei.

160 CON FLICT UL

pawent ale celor morti de boalA. I-am lost martur:pregatiti pentru dinsa, neavind mai nimic din ce trebuiepentru a o preintimpina i infrunta, i-am cedat multe si-scumpe victime prinA ce a venit, destul de tirziu or-dinul de retragere st s'a putut face_ strecurarea .spre tard,pc care atitia n'au mai Iltzut-o, rugindu-se a fi Ingo-pati cu capul spre Dunrtre", a celor 150.000 de oameni,cu buni cu ni, pe cari-i strinsese o mobilisare generalamai ambitioasa decit socotitil in ce priveste Imbraca-mintea, armamentul si alimentarea, care a fost detesta-bila:

La 2 August, supl presidentia lui Maiorescu, incepeaula Bucuresti negociatii, la care delegatii Bulgariei aurefusat sa ica parte efectiva, declarind ca prirnesc to-tul tocmai pentru a invedera cii pentru dinsii aceste ho-tariri n'au nicio valoare. Numai peutru portul la Arhi-pelag. Cava la, pe care d. Venizelos 11 voia cu orice pret1,a fost o oarecare impotrivire. Regele Carol, primindIntiiiu pe Bulgari, Meuse tot posibilul pentru a min-glia pc niste invinsi cu privire la a aror tare memorienu putea nimeni sA se insele. Din partea noastra, asaera de mare satisfactia pentru biruinta de prestigiu,incit se patronau Lira niciun fel de informatie oropriedesbateri cu privire la Tinulurile total necunoscute. undetotusi avern sute de mii de ai nostri, unele Tinuturi lo-cuite aproape exclusiv de dinsii. Niciun Macedonean n'alost intrebat si clausa cii vom putea tinea scoli 5i chiarintroduce o ierarhie autonomI parea ca pune capat pen-tra totdeauna unei chestiuni care nu odatä, dupd ce fu-se e si ea cal de bataie al partidelor, devenise jenanlapentru huzurul vietii usoare a clasei de sus rorranesli,de care in acel moment erau pline casinele de Joc decIrti de la Constanta i Sinaia.

Pacea cu Bulgaria a fost cea incheiata, 11 5

Actiunea mi1itard p. 203.

ne-

d'intdiu

COMPENSATI1LE BULGAREST1N 161

August st. n., dar se anuntase ca ea nu va fi definitivädecit atunci cind i toti ceilalti se vor fi inteles si sco-pul conferintii va fi fost pe deplin atins, ceia ce, dealminterea, se facu, lucru greu de urmdrit, care nu seputeau vedea Inca, a doua zi chiar, Bulgaril presintlndreserve numai pentru Cava la si rugIndu-se ca la cu-vintul pace" sa nu se adauge i acela de armonie"1.In declaratia ultima a delegatilor ei se spunea ea nus'a putut ajunge la hotäriri pe basa principiului na-tionalitatilor", cä s'au avut In vedere numai considera-tii de fapt" i ei se adresau Puterilor pentru un sprijincare sä Inbunatateasa. situatia Bulgariei, potrivit cujertfele ce a facut i cu necesithtile desvoltarii ei eco-nomice i nationale", ceia ce fAcu pe Maiorescu sä ii o-puie punctul de vedere ca asemenea apeluri nu zdro-besc si nu infirma Intru nimic valoarea juridicA a pa-cii, care trebuie consideratä" ca o pace definitivg.2". Ceiace nu va Impiedeca pe Tarul din Sofia, lntrat in rese-dinta sa, IIngä generalul Ratco Dimitriev, ca un birui-tor 5i cuceritor, In alaiu de Cesar roman, sa vorbeascäsoldatilor sal de trädarea", rpirea".felonia", spo-liatiunea" aliatilor sal, Indreptind spre zile glorioasemai bune" pentru teritoriile bulgare" (si Salonicul) pecare traiesc fratii nostri de aceiasi rasa". Totusi la 18August Bulgaria ratifica tratatul.

I V. si ibid., p. 224.Totusi el li spusese Ca pot declara la protocol speranta inteo

revisuire a Marilor Puteri"; Maioreecu, p. 193. Furioase glasuri depresã contra Rorninilor, ibid., 226-9.

S

2. INTRE DOUA CRISE.

Campania din Bulgaria, asa fàrä lupte cum a lostsi fard alt d. pierdere cleat a celor peste o mie de ho-leriei, ii avut, cum si era de asteptat, o puternicg in-fluenta asupra Rominilor de toate categoriile.

Incepind cu cei de peste hotare, s'a observat, in-tr'un moment cind guvernul unguresc Incerca o noug

supuind unui episcpp maghiar asezat la Hajdu-dcrogh un intreg grup de ortodocsi, cgrora pentru a lise ruipi limba de cult li se impuse vechea greceascd sidin nou un sentiment de indignare se intinse asupra Re-gatului , lipsa lor de interes pentru actiunea de pesteDunare. Nu s'au inscris, mai de loc, ca in 1877, voluntaride acolo; Mocanii stabiliti In jUdetul Brdila au fost prin-tre cei mai slabi ajutatori ai expeditiei. Insa Solia Sa-t-lor, supt hnpresia ineercgrilor austro-ungare de atinea Romania in loc panä la sfirsit, scria aceste rin-duri semnificative: Rominii din Ardeal au lost cei dinurmd can au crezut acest lucru i ei vor fi cei dinurmil cari-1 vor uita". Din America se trimeteau, cade la Youngstown, modeste sume pentru armatä Si

ziarul Rominul din Cleveland indemna sä se contri-buic la crearea flotei de dare tara liberd ar putea haaibä neveie Intr'un viitor destul de apropiat. Po410cit de curind, mai curind clecit ne asteptArn, mai eu-rind &ea ne Inchipuim, RomAnia va fi chematA sit a-ducii la indeplinire ndzuin(ile noastre, desrobirea In-tregului neam romeinese".

lovitura,

INTRE DOUA CRISE 163

In clasele intelectuale e sigur ad, pe aceasta vreme,cind Luceofdrul, publicatia din Budapesta a d-lor Oct.TasIduanu si Oct. Gaga, rdspundea in ton si tendinte,ca si in caracterul materiel literare, Sdmdndtoruluidin Bucuresti, trecut dupd 1906 in sama lui Aural Po-pavici, unit cn Scurtu, si, cind, apoi, Neamul Romdnesc,-des oprit de guvernul unguresc supt toate numele: sjPrirndvara 5i Revista A Istoria Rominilor" de N.lorga trecu supt titlul: Cultura cartofilor dupd cele mainoi metode, traducere din limba ungard", avea aba-nati in. toate cercurile pänd la episcopi i vajnicul, cerbi-cosul canonic de la Blaj, Moldovanut, strecura discrel,,suprasolvirea" sa la congresele Asociaiei, cercetate d3noi cu gura cusuth, nirnic nu fusese schimbat si sufletulnaticnal, ca si in Bucovina, era de o unitate absolutd. InBasarabia rdsMtea greu cartea romäneascd, de si LigaCultured tiparise, prin profesorul Constantinescu, Iesean,mutat la Chisindu, o intaie carte de cetire cu litere chi-lirice si ernigratul.Gheorghe Madan, folklorist priceput,servia ca legilturd cu tara sa de nastere,.ba chiar

brttrin Gavrilitä apdruse in capitala Romdniei cdu-tindu-si legatura, vdditd si dupd ochii albastri, cu sfintulMitropolit Veniamin Costachi. Dar la implinirea sutei deani de la anexarea Basarabiei, pe lingd tiparirea uneicdrti a mele, de afirmatie romdneascd, Basarabia noas-ira, organisasem in Parcul Carol o expositie basara-

cu Infdtisarea cetdtii Hotinului, adunasem sub-scriptii pentru un cdmin al Basarabenilor la Iasi, rds-celisem intreaga opinie publicd, si printea rnanifestatiela Ateneul Romin, unde insusi doctorul bulgar Racov-schi, Sof indrägit si ascultat al socialistilor, dar orn deeducatie ruseascd, odatd la Odesa, si scriitor rus, venisesd afirme ca Rusii n'au dreptul s ramiie in acea Mol-dovd de Rasdrit. In celasi an 1913 se dildea vole md-car in Sudul mai putin roma'nesc al provincial, in ju-detul Cetatea-Alba, sa se reintroducd limha romancascd,

kiln-&al

beand,

164 CONFLICTUL

pentru care un pneot Gurie Grosu i aliii editaserd car-tile de slujbg., i ochii credinciosilor se umpluserä delacrimi. In sfirsit, dupä crisa razboiului rusesc, pierdut,cu Iaponia i introducerea, cu adunarea Dumei, a unui,regim de aparenta constitutionala, nu numai revista bi-sericeasca Lumindtorul, ci l primele ziare, Basarabia,Moldoveanul, la care colabora cu versuri PantelimonCubolteanu", adeca d. Pan Halippa, fratele arhivistüluiexilat pentru sentimente romgnesti, si Nica

adeca d. I. Buzdugan, incepuserd a se raspindi, du-cind In litera lor ruseascg. tendinti care trebuiau In cu-rind O. se Intoarca nu numai Impotriva vechii Rusii ti-ranice, dar si a celei noi, cu pretentii desrobitoare,prin noile scoli de moldovenestel. In aceastg. Basarabiese vedea acuma cg. Rusia staginä Ii da sam cä e-xistg. o Ronidnie liberd i, nu numai atita, dar li fa-vorisa actiunile de intindere: mare lucrul-.

Indurirea eea mai puternicä a fost insà aceia exer-citata de lunga calatorie milliard asupra teranilor dinRomania, cad nu iesisera niciodatä din coltul, cu atitmai putin din patria bor. Lor, totul li era o uimireo altä tara,nu chipoasä la infatisare, cu cladiri albe,Mute cu gust, Inobilate cu lucrul de Ming, ca ale lor,dar una solida, In care ode& fiu al ei Isi avea rost depdmint si chiar o participare politica de care ai nos-td erau mai putin influentabili. Pe scarile Creditului.Funciar bulgaresc se ingramadiau säteni cad, mid pro-prietari instariti, grupati pentru a importa masini per-fectionate, se sinitiau acolo In casa lor, Mrä nicio favo-risare a unei proprietati mai mad, aproape neexistente.Pe ling ca-si dadeau mud' de cit li se datoreste lor bu-na ispravg. a Intreprinderii, ei vedeau In aceastä rea-lisare a societatii terdnesti o mustrare pentru altii si

1 Cf. Iorga, Pagini despre Basarabia de azi, cartea d-lui I. Nistordespre Istoria Basarabiei si colectia de articole i marturii a d-luiOnisifor Ghibu.

Rona-nas",

5i

INTRE INDUA CRISE 165

un Indemn urgent catre ei insii. Lucrind asupra a-cestor impresii adinci, neuitate, vorbiam astfel caresoldatii intorsi la munca lor, care acuma li se vafi parut, nerasplätita cum era, de o amaraciune deo-sebitä: Ati vazut acolo eft de aproape e omul celmic de omul cel mare. Asta fiindcd mai mari h int fe-ciorii teranilor, cari nu s'au deprins a-si despretui pa-rintii. Dar si penttu ca teranul Isi da sama ca lam ea lui, cd trebuie O. fie si pentru el. Acolo, alegerea deprimar, de deputat slut alegeri adevarate. Omul nuse lasa lnselat si bagat In boli. Si de aceia alesul eal celor cari 1-au ales"l.

Aceste lucruri le vazuse si le Intelesese si seful deputernic partid, abia pe la cinwci de ani ai vrIstei,cane mersese supt uniforma sa de artilerist In Bul-garia. El stia ca lui i se pastreaza o mostenire de pu-tere foarte apropiata, pentru care si la negociatiile depace regele tinuse neaparat ca el, absent, sa-si AMrepresintantul, pe Costinescu2. Ceia ce vazuse, voia saintroduca si la noi, sperind si aceia: ca teranii libe-rati deplin, Impaminteniti, instariti, stapini pe un rolhotilritor Ii vor da legiunile pe care, dupa ispitele unuitarhism si mai deschis la demagogie, nu le mai pu-tea astepta cu atita siguranta de la plebea nesatioasasi schimbatoare a oraselor.

Inca din vara acestui an 1913, dupa staruintile d-luiC. Banu, unul din luptatorii pentru expeditia din Bul-garia, profesor cu talent In vorba ca si In scris si a-j uns printre sefii tinerilor, am avut o Intrevedere cuJoan I. Bratianu, acasa' la dInsul. Imi vorbi de colabo-ratia tatalui sau. cu M. KogAlniceanu, al carui rost artrebui sa-1 am eu pe ling dinsul si de intentia sa

' Actiunea milliard, p. 23.9 Maiorescu, p. 927. La conservatori fusese o teribila lupta pentru

locurile in care Maiorescu n'ar fi primit nici pe Take lonescu sitrebui sA indure pe Disescu, lAsfrid pe altii inconsolabili.

166 CONFLICTUL

ferma de a da teranilor pamint i vot. Le voia de co-singura formä pentru toti, absolute si imediate. Obiec-tarn cit pentru pamint, ca sa, se evite o rupere de e-chilibru i multe abusuri, ar fi mai potrivit A. se e-dicteze arendarea numai la terani, tovarasia pe zeceani cu proprietarul, pentru ca, pe urma, fär pierderiIn clädiri si vite, farä lipsd de credit, obstea tera-neasca sä se despartä puternicä si capabild de a traiIn adevar si, in locul unui sufragiu universal de toro-calä, unul pe categorii, pe curd", ca In. Bucovina, fie-care clasa avindu-si nurnärul de represintanti, potri-vit, nu cu nurndrul simplu, ci cu Intreg rostul in e-conomia nationala. Planul a parut prea complicat u-nui om pe atit de grabit acuma, pe cit inainte de a-ceasta, multi ani de zile, fusese salisfAcut cu oporta-nigmul curent. Cum, pe de allä parte, el rdspingea mi-ce pact fatis, puindu-mi in vedere snstinerea pe suptminä a unui numar de partisani la alegerila pentruParlament, interesanta Intilnire, care mi-a ramas tot-deauna vie in minte si de care adesea ori aIn fostadus a vorbi, ramase färä urmari, en raminind in insig-nificantd unei mici grupari, organisatä ca partid decurind, dar total nerecunoscuta de rege, iar el pregd-tindu-se pentru o cariera triumfala, In care nu cre-dea ca-i trebuie numai decit si sprijinul mieu moral.

Asupra actorilor ultimelor evenimerite, ministridiplomati, ca si asupra suitei lor, succesul ava un e-fect ametitor. Maiorescu insemna ca Regele Ii asarna.-nase fa o. de un amic ca singurul vrednic de a stalinga rn area amintire a lui Rogälniceanu si el banuiaca de la Curte vine articolul de ziar .Doi batrini", incare era pus pe aceiasi linie cu Suveranul2. Take Io-

BrAtianu nu voia sa admitd nici aceia cA a cduta sA inscrie-pe oricine inteun partid, ca pe catastifele Tiganilor de odinioare,suprimA mice judecatA si opreste oHce initiativa a corpului electoral.

2 Memorii, p, 102, 104,

$i

INTRE DOUA CRISE 167

nescu, care vazuse cum toga' gloria actiunii militare sia tratatului trece asupra sefului sau ministerial, isj pre-gatise un Intreg program de desvoltare a resultateloratinse, cautind sa cistige pentru hegemonia romaneascasi pe Turci, pe caH Maiorescu nu voise cu niciun pretsa-i primeasca la conferintät, 5i sd capete merite propriiimpkind in chestia insulelor de linga coasta asiatica,Lesbes, Chios, pe acestia cu d. Venizelos, caruia li pro-inmea o frateasca prietenie pe care diplomatul cretano primi cu o deosebita salisfactie.

Ministrul austro-ungar la Bucuresq semnala poftaunor liberali de a avea Vidinul, pe care-I amenintau. Sir-bii, si, In cas de ocupatie, era sa colaboram si noi pentrua-1 pastra Bulgarilor2, chiar Rusciucul si Varna3, doritede garol I-iu, Inca de pe la 1903, unde trupe romanestiiintrasera un moment 4. In acelasi sens scria ziarul luiCarp. Cavil-dal. Ioan I. Bratianu md cerceta cam ceam putea cere peste Dunare, indiferent do la ciao.

Iar lumen d'irnprejur, vazind cit de usor, aproapefara jertfe, se merge la astre", relua de Indaid ye-chiul fel de a trai, cautind sa uite asigurarea Bulgarilordi In cinci ani cel mult si noi vorn yeni la voi", firestecu alte procedee decit cele intrebuintate in Bulgaria dearmata noastra. Nicio reforma a unei armate, mai nu-meroase, mai ascultatoare si mai entusiaste decit ris-punzInd cerintelor tehnicei moderne, nu va ocupa ceiabia doi ani de liniste In caH, supt apropiata ei-muirea lui Ioan I. Bratianu, trebuiau sa se zimisleasca refor-mele.

Deccamdata erau Inca greutati extern:: in oe privestoreeunoasterea tratatului. Opinia publica europeana ra-

I- Corespondenta austriaca, VI, pp. 1019-20. Cf ibid., p. 1061.' Die Grosse Politik, XVIII, pp. 653-4.O Corespondenta AustriacA, VI, pp. 1068, 1090.4 Maiorescu, in Iulie-August.

108 CONFLICTUL

minea recunoscgtoare Romaniei pentru cd asa de iutesi In aparentä definitiv stinsese, cu foloase mari pen-tru propria ei gospodArie, un foc de la care se puteau a-prinde si allele, mult mai mari. Din Franta, veneratulmieu fost profesor, academicianul Charles. Bémont; Ifnitrimetea o scrisoare pe care, cu criticile si recunoasterilece cuprinde, cred cg. este bine s'o retiparesc aici:Iti voiu marturisi ca la Inceputul razboiului balca-nic atitudinea RomAniei imi Meuse rgu. Nu puteam In-(elege pentru ce guvernul d-voastrd pdrea cd uitd pecge trei milioane de Romini din Ardeal i pentru ceMeuse cdrdäsia, ori.pgrea cä o face, cu Austro-Ungaria.Toti Rom Inn pe eari. i-am eunoscut pAnA acuma Imivorbiserä de Unguri si de regimul lor cu o asa de maream6rAciune, Inc It In ochii miei Ungurii trebuiau sk fiepriviti de Romini absolut ca 5i Turcii. Pe uring., cindcele d'intaiu biruinte ale aliatilor sfArImarg ce mai rA-mInea din puterea otomang, eind ImpArtirea spoliilorera sä se facg. Intre hiving Atori, n'arn putut vedea MilneplAcere Roan Ania venind sä marg., sä reclame, säpretindd partea ei de pradd, ca Inteun colt de codru.

Enorma prostie a Bulgariei a produs cea mai feri-citä din schimbAri. Atunci atitudinea Romaniei, foartenetedA, foarte hotArItg, In acelasi timp cInd era 5ifoarte moderatg., a produs cel mai bun efect. Pentru cgazi ultimul cuvint al politicei internationale se resumg.in compensatie", ceia ce a reclamat ea era moderat,mai ales fat g. de cresterea considerabild a Bulgariei,chiar Invinse (din greseala ei, foarte marea ei gre-§ealg.D.Loialitatea aliantei ei cu ceilalti Balcanici, rape-ziciunea mobilisgrii ei, ireprosabila purtare a trupelorei, care forma un contrast atit de bAtAtor la ochi cu fe-rocitatile celorlalti, au cistigat RomAniei un prestigiuconsiderabil. In sfirsit, felul rIpede cu care au fost con-duse negociatiile care au dus la picea de la Bucurestia consacrat hegemonia RomAniei In regiunea balcanicA.

INTRE DOUA CR1SE 169

Tratatul de la Bucuresti e un act- international de o in-semndtate considerabild pentru viitor, care creste foarMmult prestigiul Romäniei.

FArä indoiald unii 11 infaitiseazd de pe acum ca pe-rimat, ca trebuind sä fie revisuit indatd, fie de Europa,fie de invinsii de ieri. Dar noi am invdtat de patra-zeci de ani incoace ca nimic nu poate aura mai inde-lung decit un acord provisoriu Intemeiat pe putereabrutald. Dad. Balcanicii slut cuminti, ei vor intrebuintacei patruzeci de ani cari yin ca sd-si ingrijeascd A.-mile acestui rdzboiu grozav si sd repuie in valoare te-rile cucerite. In fruntea Mr trebuie sd rdmiie Rona-ilia. Si-mi vine sä repet acel strigdt pe care 1-am scos-de atitea ori chid am trecut prin tara d-voastrd (cu o-casia excursiei Societatii Stintifice): Trdiascd Romdnia"(In romdneste)1. Iar unul dintre cei mai mari eruditisi cugetdlori germani, Ulrich von Willamowitz-Moel-lendorff, se exprima asa: Astdzi nu se poate trimeteo scrisoare in Romänia fär a. a exprima felicitdri. Tara-dv. si guvernul dv. stiu ce vor si au curajul de a voi:atunci succesul meritat nu lipseste. 5th cd Roica`d.ilia si Romlnii au In Germani si in Imperiul nostruprieteni sinceri"2. Anglia Meuse de la Inceput reservelesale Si ministrul Rusiei la Bucuresti, Sebeco, caremai . cercase si altfel sd puie friu avintului, stre--eurase oarecare obiectii, pe care, neavind ordine, nule-a: sustinut. Din parte-i, conducdtorul politicei Im-periului, Sasonov, telegrafiase lui .Maiorescu -- apoi§i Tarul lui Carol I-iu, felicitindu-1 pentru izbinda a-ceslor poarparlers de la Bucuresti, la care presedinteleConsiliului romin rdspunse vorbind de tratat"4. Si

1 $i in Actiunea diplomatica, pp. 238-9.2 Textul german ibid., p. 223.3 Corespondenta austriaca, VII, pp. 118-9.4 Nlaiorescu, p. 108; Corespondenta austriaca, VII, pp. 103-4.

170 CONFLICTut

ambasadorul rusesc la Constantinopol, Necliudov, cre-dea ca va fi un congres european'.

Opositia cea mai puternica a fost aceia care se pu-tea agepta, din partea Austro-Ungariei, care avu, unmoment, speranta cd Anglia, Rusia si chiar Germaniao vor sprijini. Dupä laude pentru politica de om deStat i cuminte a rcgelui 2 Berchtold observa luiFiirstenberg, care va vorbi de pacea putreda" si pli-nä de primejdii, ca totusi trebuie tratatului formaeuropeana" (31 Iulie)3; indata ce Romania nu va ii ne-partenitoare si nu va tinea sama de interesele austro-un-gare, revisia va interveni4. Observatia lui Sebeco ca ast-fel se produce un efect deplorabil si se da o loviluraCoroanei i guvernului" ra.mase Mra efect. Din parte-iguvernul acesta dadea o singura asigurare: cit in zadarPasici cere o alianta care nu i se va da, cd se va mer-ge cu Serbia numai atita timp cit va fi nevoie pentrua infrina Bulgaria,* si de fapt Maiorescu sfatuia lacondescendenta fata de Austro-Ungaria pe Spalaicovici,mergind pAnd acolo de-i spunea, ca exemplu de bu-na conduita In aceasta directfe ca se alit trei milioanede Romini in Austro-Ungaria si niciodata Romania nusi-a lasat influentata politica externa prin. aceasta in-prejurare"s.

0 telegrama de felicitare fu smulsa cu greu lui Fran-cisc-Iosif, care stersese cu mina sa adiectivul de lute-leapla" pentru politica arnicului sau din Bucuresti 1. Laobiectia lui Maiorescu contra calificatiei prin notit ofi-ciali cit tratatul e un aranjament prealabil", ci nu.

' Ibid., VI, p. WO.2 Ibid., p. 930.

Ibid., pp. 972-4; VII, pp. 82-4.Ibid., VI, pp. 587-8, VII, p. 22.

5 Ibid., p. 84.6 Ibid., pp. 36-7. Cf. ibid., pp. 104-5, 126-7.7 Ibid., p. 126.

3

INTRE DOW( CRISE 171

poate fi vorba de o revisuire a tratatului din Berlin, de-vreme ce nu s'a hoLdrit asupra unor teritorii turcesti,.Berchtold rdspundea ca 5i Impartirea, nu numai des-facerea unui asemenea teritoriu e de competenta en-ropeand.

Bucurestii fusesera incintati de o telegrama a lui Wil-helm al II-lea, -care felicita pe Carol pentru o ispravt..definitivd. Ambasadorul austro-ungar linisti pe Berch-told cu observatia ca Imparatul n'a Mout decit sdpundit la telegrama rudei si aliatului 5i cd tonul seexplicd prin sentirnentele lui de- antipatie fata de Fer-dinand al Bulgariei. Mai tirziu se lud nota eit rnini5triin'au stiut nirnic de actul imperial'. Nu se crezu nece-sar sa se presinte astfel de lamuriri si pentru o tPle-grama deschisd prin. care print-id imperial al Germa-niei sfatuise sa se iea cit mai mult find nicio considera-tie fata de puteri2.

Dar Maiorescu, proptindu-se contra opiniei publice,nu pierdea nicio ocasie ca sa afirme ca in politica ex-terra a Rominiei nu s'a schimbat absolut nimic: celmull 15t IngAduia spre sfirsitul, pe care-1 5tia aproa-pe, al acestei tulburate, dar roditoare guvernari, sd ob-serve rninistrului austro-ungar, vesnic supdrat, cd ceni pasa noud, mai la urma, de raportul Austro-nUgarietcu Serbia"3. Din parte-i, In memoriul in care Ioan I.Britianu schita regelui politica de reforme pe care-sipropunea sa o urmeze, el promitea aceiasi credinta fatdde Monarhie, aceiasi atiuldine foarte modestd lath deSerbia4.

Cind, in Octombre al aceluiasi an, am vrul sa rnergla Belgrad pentru a duce regelui Petru clopotul, desco-perit la biserica Madona Dudu din Craiova, pe care bu-

' Ibid., pp. 159-62, 333; Die Grosse Poliiik, XXXIX, pp. 441-2, no..15.793.

Maiorescu, p. 103.8 Corespondenta austriacA, VII, p. 367.4 Ibid.

rtis-

172 CONFLICTUL

nicul sat' Caragheorghe Il menise capelei de famine,de la Topolnita si credeam ea' Statul ar putea ocrotiacest gest de prietenie, generalul Cristescu, sfatuitoral armatelor sIrbesti, venind cu mine pe un vas ro-manesc, audienta cerutd regelui a fost zabovitä si Su-veranul s'a aratat vadit indispus de intentia mea, Infata careia ridica tot felul de obiectii. Totusi m'am dus,si primirea a fost deosebit de buna, regele Petru pipaindfoarte miscat arama instrainata si dind oaspetilor ro-mini o masä de gala, presidata de el Insusi, Pasicifiind de fata, care, la alibi .masä, in presenta si a mi-nistrului Romaniei, Imi observa in particular: ce pg.-rat e cal Romania Intelege a-si 'Astra minile libere.Regele Insusi felicitat pentru cuceririle sale asupraTurcilor, vorbi, cu aoelasi dor ca si, la Bucuresti, pri-mul sau ministru, de provinciile iredente, Bosnia, 5i Her-tegovina, care Inseamna mult mai mult. Inteo convor-bire cu mine la Bucuresti,.Pasici ma asigurase ca. shitdestul de thar ca sä vad si unitatea romaneasca desk%virsitg. prin. caderea Monarhiei, si soarta era sa-i fiedestul de Ingaduitoare marelui ministru pentru ca sävada el Insusi o Iugoslavie reunitä.

Dar eine nu credea de loc In asigurarile decredinta romänesti era a emisarii diplomatici ai Aus-tro-Ungariei Insesi, cari dädeau prin nelinistea si In-grijorarea lor cele d'intaiu semne ale unui naufragiu a-propiat.

Rapoartele din Novembre, vremea and Take Ionescu,grabit sa apuce Inainte de venirea liberalilor, Isi curlegea sucoesele la Atena si se continua jocul cu printulde Wied In Albania, ale trimisului special, contele Ho-Tos, slut In aceastä privinta de o sinceritate absoluta.si de un mare dar de a prevedea. El semnaleaza ca.

I Actiunea milliard, p. 201.' Corespondenta austriaca, VII, p. 546 i urm.

INTRE DOUA CRISE 173

militarii vor rdzboiul cu Austro-Ungaria. Sufletul ro-manesc e indreptat spre Ardeal.". Se 5tia acum cà esteo deosebire intre politica Germaniei si a Austro-Unga-riei. In cas de rdzboiu general, Romänia, ale arii sim-patii sint mai curind pentru Rusia, se va pierde. Numaiun rdzboiu victorios al Austro-Ungariei ar putea schim-ba situatia. Reforme in Ungaria, bune YU ele insele, nuse pot recomanda insd, ca o conoesie fAcutd vanitatiisovinismului romdnesc", care s'ar exaltal. Berchtold,care credea altfel i spera s poatd lucra, in ciuda a-gitatiilor nationaliste si a legAturii romino-sirbesti ne-scrise, in Peninsula Balcanicd2, se insela. Dar si laBerlin oameni in situatia lui Bethmann-Holveg si Zim-mermann sfAtuiau stäruitor pe Austro-Unguri sd se ra-zime pe Romdnia i chiar sd se crute Serbia3, impo-triva careia se lucra necontenit la Viena: aceasta cind,la Belgrad, alcdtuitorul ligei anti-turce, priceputul sienergicul Hartvig, dädea ca o sigurantd cd dupd Turciase va pune chestia austriaca"4.

Fatä de aceste insistente, cercurile arhiducelui moste-nitor crezurd cä o anchetd la fata locului, si nu una deciteva zile a unui oaspete ilustru sau a unui agent- deinformatie, ci a unui resident care sa nu facä diplo-Matie pentru diplomatie, ci sä fie un om politic, unspirit independent, un om de cea mai bund socie-tate, un factor de importanta i un om de viitor, seimpune. Astfel in aceiasi lund de pipairi se dddeau con-telui Czernin, numit ministru la Bucuresti, instructiile,cu totul noud, pe care le resumam aici.

El va pune neted chestiunea. 0 intelegere cu Sirbiie imposibild: oH aceastä tard va fi cu totul scitzutd,oH Monarhia se va zgudui pand in temelii. Romania,

Ibid., pp. 537-9.1 Ibid., pp. 555-6.

Ibid., pp. 573-4 (cf. Die Grosse Politik, Mc. cit. passim).4 Ibid., pp. 582-3.

si

3

174 CONFLICT UL

care profita mai mult ea, decit marea aliatA din legaturacIe astäzi, nu poate merge pe dou cäi odata, Rominhdin Ardeal i Ungaria, ca si cei din Bucovina, shit maifericiti, deci si mai multamiti decit cei din Rusia,si din Serbia. Ce-a fost pe timpul crisei balcanice, cugreselile unora sau ale altora, sa se uite. Un drumnou se poate deschide. Si Germania, care, din con-tra, stAruia pentru Sirbil, ii vrea. Dar pentru aceastase pre sinceritate: deci tratatul de alianta sa se publice,pentru ca toata lumea, azi pornitA contra Austro-Un-

sa-si dea sama de riscul jocului pe care-1 face2.Intaia conversatie cu regele Carol fu intiparita de

acea sinceritate cu care Suveranul se credea indatoritfata de inthnul arhiducelui, amicul sau. Incepu cuchestia romaneasca: daca politica lui Tisza se poatelauda, mai sint in Ungaria i a1lii, ca Andrassy si Ap-ponyi, cu cari intelegerea nu e posibild. A nu tineasamil de solidaritatea romaneasca, acum existenta, arfi imposibil; el, regele, poate da, cum a mai facut-o,uncle sfaturi, si atit. In ce priveste Balcanii, omul po-litic vienes recunoscu usor cà in fata lui sld cineva careIi reserva rolul de arbitru in Balcani". Fata de SIrbirecomanda moderatie. Avea nevoie, se vedca, de din-sii, ca unul care astepta o noud descurcare cu Bulga-rii, i curind, in cinci, sase ani". In orice chip, Roma-nia ml poate suferi o Bulgarie Mare limp dinsa",Nidnoi o Serbie Mare. De altf el, adaugia regele, cu scepti-cism, nu se poate face politica pe un timp indetermi-nat: eine poate sti cum se va inMtisa Europa in zeceani?"3.

AltA data regele precisa mai clar si mai crud: Roma-nia nu va ataca Monarhia, dar, cum sint lucrurile,Intr'ocenflagratie generala, nu se poate merge cu Austro-Un-

' Ibid., pp. 657-8 (conversatie a unui Velics cu Wilhelm al 11-lea).p. 588 ai urm. (26 Novembre).

Ibid., pp. 597-600 (30 Novembre), 613.

san .

gariei,

2 Ibid.,

INTRE DpuA CR1SE 175

garia, chid tinerii ofiteri vreau cucerireaChestia ardeteanA e aceia care taie drumul"1.

Ineeputul cu regele nu era incurajator: cel cu Bratia-nu, ca viitor presedinte de Consiliu dupa. retragerea luiMaiorescu, dar nu stia de inoirea aliantei, si mai putin:Pentru a se pastra alianta, pe care el ar fi declaratministrului german cä o crede ar Ire-bui sä i se modifice basele, si iarsi vorba cam asupraArdealului. Bulgaria e u.n dusman de moarte" 5i secrede cà succesul contra ei e 5i contra Austro-Un-gariei2.

Si Take Ionescu vedea in situatia Rominilor de pestemunti punctul bolnav". Maiorescu singur, sculatde pe boald, va fi mai optimist si mai gata de conce-sii: el credea cä starile de spirit sint lucruri treca-toare, dar, oricum, trebuie schimbat ceva in situatiaItominilor din Ungaria. In ce priveste publicarea tra-tatului, de care ceilalti, cu Suveranul in frunte, evi-tu sa spuie un cuvintz e bine sà se facd, bine 5i pen-tru strada", dar pregatirea sä fie in cel mai mare se-cret si actul sa cadd ca un trdsnet3! Toti, observa Czer-nin, spun cà opinia publied decide si ca ea e pentruArdeleni. Aici e un singur sentiment national". Si con-vingerea lui Czernin, care studiaza de zece ani ast-fel de probleme, e cä nu se poate opri desvoltarea unuipopor, cà nu se pot pune piedeci unor curente capa-bile de a darima totul in. cale. Mai existä oameni caricred cä se pot guverna Rominii din Ungaria cu legiscolare ea ale lui Apponyi 5i cu jandarrnii? Ungaria

e locul de clocire al ireclentismului romin carese ridica... Contra dispositiei intregului popor romänescnu merge, si aceasta dispositie atirnä de ce se petrecein Ungaria... Hotarirea asupra viitoarelor noastre rela-

I Ibid., pp. 617-8, 622-3, 626-9.2 Ibid., pp 608-9, 624-5.

Ibid., pp. 641-2 (Decembre).

Ardealulai.

imposibilr,

insist

8

176 CONFLICTUL

III cu Romania nu cade in Viena sau in Bucuresti, ci inBudapesta." Deci politica interna sä se subordonezeeelei externe, oH acesteia din urm a. sä i se caute altdrum '!

Conflictul cu Berchtold era astfel deschis.Cancelariulaustro-ungar zicea: publicarea farä concesii Rominilordin Ardeal,si i se raspundea: intaiu concesii si apoi pu-blicarea". Erau cele doua politice austriece: cea de azi,razimatd pe Unguri, cea de mini contra lor!

Cu ineeputul anului urmator ministrul de la carese astepta. atita 7 sau caderea fata de Romania a po-liticei arhiducelui era sfirsit ca rol. Incepea s mor-maie si el despre grandomania" i vanitatea

Si Bratianu, ajuns la tinta sa, ca sef de gu-vern, punea neted, inteo discutie In care a fost vorbade calatoria la Petersburg a Printului Mostenitor pen-tru casatoria ruseascä a fiului, Intrebarea: ce valoreazaun tratatacuma stia de dinsulfard opinia publical?El se arata uimit de declaratia lui Tisza ca. Monarhianegociaza. cu Bulgarii i presinta situatia sa ca ,extra-ordinar de dificila.", daca in Ardeal nu se face nimic 5Czernin observa cu banuieli intemeiate presenta la Bu-curesti si a lui Pasici si a d-lui Venizelos, din noupe cari-i preocupa crisa turco-greaca. pentru Chios siLesbos si mijoadele de a opri o cooperatie, MOO saumascata, intre Turci i Bulgari

Negocierile Intre Ardeleni si Tisza se rupserä siregele stäruia ca macar sä nu se faca. ruptura In asafel de O. nu se mai poata relua7. In aceastä directie

Ibid., pp. 9-10., 613.2 Ibid., pp. 664-5, 671-2. Cf. si raportul lui Czernin de pe pp.

672-4, si pArerea lui Mérey, ambasadorul austro-ungar la Roma.Ibid., pp. 717-8.

4 Ibid., pp. 790-2. Cf. si ibid., pp. 811-2.5 Ibid., pp. 84C-1 (8 Febrger 1914), 854-6.

Ibid., p. 854. BrAtianu o explics; ibid., pp. 855-6, 559-60, 865,882-3, 903.

7 Ibid., pp. 885-7.

Ro-rninilor".

si

aliati,

o

O

e

INTRE DOUA CRISE 177

nu_ se mai putea lucra. Activ0 creier al lui Czernin,doritor de a nu se Intoarce Mil un resultat cit de citcorespunzdtor marilor sperante puse inteinsul, clutdatunci jn altd parte si se zäpAci, ajungind In tabdrafduritorilor de proiecte: la 11 Mart el discuta serios peacela al lui Filipescu de a se ceda Romaniei Ardealulpentru ca aceasta de sine sd se adauge intreaga Mo-narhiei; obiecta nu.mai cd nu e o ideie noud: el insusia apdrat-o, si regele chiar, ingrijat de ce va fi du/Amoartea sa, ar fi fdcut alusii la dinsa. Mai bine a-ceastä discutie decit una cu Brätian.u, omuns cu toateunsorile" si care-l crede mai prost de cum este"1-... Siiata-1 in conversatie cu insusi con.curentul in materiede ideologie fantasticd: Aurel Popovici vine sd-1 vadd,foarte pesimist, furios pe guvern: sint orbi la Vienadacil socot cd RomAnia mai este de partea Monarhiei: eava trece Intdiu"spunea profetulprinteo perioadàde asteptare, apoi va da aliatei, de care e nemul-tdmita lovitura de moarte2".

Atunci, la sfirsitul lui Mart, Berchtold, care socOtiaBulgaria luck' prea slabd, nesigurd si care conta pe le-gAturile armatei cu regele, pe sfaturile Berlinului, printinarul print Carols. intors din garnisond de acolo, peunii sefi ai Rominilor, ca d. Vaida Voevod, romanticulrepresintant, chipos, elocvept si sfätos, al Rominilor inCamera din Budapesta, cedd in materie de publicare atratatului. Gine stie?, poate dupd ce Tisza, care-Si .pas-teazd bunele dispositii, va isprävi de tratat cu Ro-minii4, Germania va fi de aceiasi Orere51

1 Ibid., pp. 956-7.2 Ibid., pp. 1000-1.3 Ibid., pp. 1030, 1014-5.4 Ibid., pp. 1006-9. Cf. Scrisorile lui Tisza publicate de Acade-

mia Maghiara, 3 vol.0 Corespondenta austriaca, VII, p. 1028. Wilhelm al II-lea r.ls-

punde: Basarabia generalului Perticari, guvernorul printului, care-ispusese: Ardeal.

178 CON FLIC TUL

Ii poate Inchipui cineva strigAtul de indignare al ace-luia care pentru aceasta fusese trimes i aruia i-a fostusor s därfme toate argumentele superiorului

Ligci Culturale, care-si avea acum iar o directieräzbainica, erau de natua a-1 exaspera $i mai mult2. Elajunse pOna a-i cere unui onr. ca pre$edinte1e Consi-liului, care, bine Inteles, refusäsatisfactia complecta pen-tru limbagiul profesorului Bogdan-Duia., secretarul celnou al Ligii, ori al unui Virgil AHon, scuse ca aceleacare acopar de ru$ine pentru toate timpurile mernorialui Dimitrie Sturdza; el merse pänd la injurii In ure-chile inofensivului ministru de Externe Porumbaru3.

Aceastd nervositate nu parea Insà legithnata. In mo-mentul eind Carol I-iu, print cu multe mijloace, a-dresa lui Francisc-Iosif, la 23 April, ca multOmitOpentru o felicitare de ziva nagerii, cea mai cOldu-roasä din toate misivele sale, vorbind de netAgOduitelegreutati inlauntru, care slut hrOnite sisternatic $i deafara, pentru a slObi legAturile noastre", dar ele nuvor zgudui strinsele legaturi care slut a$a de mullin interesul ambelor noastre teH. NeplOcutele curentecare au asarit de la un timp si slut in relatie cu lup-tele interne, de partid, trebuie considerate ca un felde paroxism, care se manifesta mai adesea in, teritinere. Aceste aparitii nu vor influenta de loc bunalegAtua intre Statele noastre: le poate asOrnana ci-neva cu un furios $ivoiu de munte pe care nu trebuies5.-1 opresti cu sila, aci atunci face mai mult rdu"Dar, in chiar aceiasi zi, regele relua fatI de Czer-Din vechea lui tInguire, In care nu introduceanicio ideienoud, evitind cu Ingrijire oHce angajament fatà devii tor5

Ibid., pp. 1022-4.Ibid., pp. 1027-8.

3 Ibid., pp. 1034-6, 1C41-5, 1047.1 Ibid., pp. 1072-3.5 Ibid., pp. 1073-6. Cf. ibid., prh 1078-9.

Agi-[ethic

2

1NTRE pouA CRISE 179

In acel moment, visita Tarului la Constanta era acmnhotgritä, ai. Berlinul declara ca n'are nimic impotrivaei, iar Czernin, decorat pentru ocasie a'i poftit aiel la serbarile in cursul carora Nicolae al II-lea trecu inrevista regiMentul de cavalerie romthiesc care i se1nchinase, fu asigurat cg. n'ar fi fost vorba decit de unact de politetä 1, ceia ce nu-1 va impiedeca pe mi-Mstrul austrogmgar sg. spuie ca ziva de la Cons-tanta represinta o piatra miliara in cursul vietii Sta-tului romln ai poate 0. In aceia a Monarhiein. Dar Sa-sonov veni la Bucureati 0 facu impreuna cu Bra-tianu o mica excursie in Ardeal, care dadu lui Czernin.prilejul unei noi interventii diplomatice 8.

1 Ibid., VIII, p. 131 §1 urm.2 Ibid., pp. 173-6.2 Ibid.', p. 150 i urm.

3. RAZBOIUL EUROPEANSI NEUTRALITATEA ROMANIEI.

La 28 Iunie Arhiducele Mostenitor, de un Limp factorimportant In politica Monarhiei, era ucis, Impreunäcu sotia sa morganaticg, la Seraievo, de un baiat deliceu care Intelegea sa apere astfel drepturile la viataIntreagA ale poporului silu. Asupra hunii Intregi trecufiorul celor mai rele prevestiri, de si celezile trecura linitite, Francisc Iosif, nepdrInd mi5catprea mult de disparitia aceluia in care vedea demultli vreme un rival incomod, dacil nu chiar un sla-p in.

Cind Insa partidul care recomanda de mult razboiulpreventiv pentru scaderea sau desfiintarea, anexareaSerbiei primejdioase isi pregati Intregul aparat de in-terventie, din care räzboiul, de mult dorit, trebula saiasa cu orice pret, Francisc-Iosif, hotarit sa aib5. Insfirsil claritate deplind asupra a ce poate astepta dela Romania, adresa lui Wilhelm al II-lea o scrisoarc demare insemnatate. Inteinsa, aratInd incredere in re-gele Carol personal, se denunta guvernul romln, caretolereaza a itatnle Ligii Culturale si intretine relatiipericuloase ci Serbia si Rusia. S'a mai facut in Sta-tul dunarean o asemenea politica de aventura", daratunci Wilhelm n'a intirziat sa intervie cu encigie

con,tiinta (selbstbewassterweise)". Trebuie deci sase zadarniceasca uneltirile balcanice ale Rusiei penal'I rea Bulgariei la Trip la Alianta,... si, pe d all&

d'intliu

I-iusi

RAZBOIUL EUROPEAN V NEUTRALITATEA ROMANIEI 181

parte, sd se faca stiut limpede si deslusit la Bucurestica prietenii Serbiei nu pot fi prietenii nostri si cdnici Romania nu va mai putea conta pe noi ca aliati,dacd nu se desface de Serbia si nu suprimà cu toatäpulerea agitatia din. Romania indreptata contra ddi-nuirii Impdr Atiei mele"1. Pe alaturi se desfäsura vnIntre, plan in sensul vederilor de pand acurn: sea--dere a Serbiei, isolata, impacarea Greciei cu Tureiasi Bulgaria, sprijinirea acesteia, ale carii intereseshit identice cu ale noastre", garantind doar Romd-niei ca aceastä noul aliatä a Triplicei n'o va ataca.

Germania se supuse acestei amicale injonctiuni siBethman-Hollweg fägadui sd comunice la Bucuresti cdImpAratul Wilhelm nu mai e pentru o intelegere cuSerbia2, pe care cautau s'o faca autoarea sau macar-complicea omorului.

In Consiliul de ministri comun tinut la Viena inziva de 7 Iu lie, toti au fost pentru Bulgaria, regretindnumai ca nu e In stare sa ajute; toti au exprimat bd-nuieli fata de Romania, Tisza, convins ca mergemeu Rusia, cerind intarirea granitei ardelene, toti erau deparere ca este si o iredenta romind al carii rind tre-buie sit vie dupit ce va fi desfiintatd a Sirbilor; ministrulde Razboiu a Intrebat pe seful statului-major daca arein Ardeal cu ce sa sperie Romlnia" (zur Einseldich-&rung Rumdniens)3. Se va prevedea ca aceste trupe sdnu cuprindd prea multi Romlni 4.

-Din partea lui, Carol I-iu refusit sa recunoasca o corn-plicitate a Serbiei oficiale, admise cd guvernul din Bel-grad are dreptate sa nu permita o cercetare prin or-gane austriece; el declard ca nu crede in pregatirea,

3 Ibid., p. 251; cf. ibid., pp.. 256-9.2 Ibid., p. 320.a Ibid., pp. 344-5, 371 -§i urm.4 Ibid., p. 513.

182 CONFLICTUL

de care se temeau la Viena, a unirii Serbiei cu Mun-tenegrul; sfatuindu-se cu Bratianu, dar si cu TakeIonescu si Marghilonian, a ajunS la convingerea ca,.dupa uciderea Mostdnitorului de Tron, viitorul Aus-tro-Ungariei e cu totul Intunecat si da prilej la eel maimare pesimism"I. Berlinului, aratIndu-i totusi ca nuatribuie nicio valoare legaturii cu Serbia", li refusa oIntelegere cu Bulgaria pe care o execra opinia pu-blica 2, proiectul de alianta cu Austria garantind fron-tiera de la Bucuresti afarä de casul unui atac romin

Gertnania, cu toate sfaturile. de interes austriacdate la Bucuresti, ramInea de alta parere. La 14Iulie Wilhelm al II-lea scrie astfel aliatului sat]. dinViena: Tot de odata am facut O. se afirme cit pun ceamai mare valoare pe pastrarea legaturii de alianta,plina de incredere pana acum, cu Romania, care le-gatura si in casul unei alipiri a Bulgariei la Tripla A-lian.it nu trebuie sa sufere o scadere".

CInd se trimesese la Belgrad nota cu termen"care trebuia raspinsa, Berchtold faeu sit se spuie to-tusi la Bucuresti ca in cas de razboiu cu Rusia sepuue cea mai deplina incredere In credinta de aliata regelni"6.

Carol I-in gasi Intain nota bine facuta", dar AsigurIndca Intelege ce este dedesupt6, pe chid Bratianu, deaceiasi parere In ce priveste pericolrul, gasi cit notae durr. Apoi regele reveni asupra pericolelor cese pot ivi Si nu dadu nicio indicatie asupra ati-

' Ibid., pp. 347-8, 389-90.2 Ibid., p. 399. Berchtold zicea ca aceste negocieri cu Bulgaria

s'au comunicat lui Carol numai din motive de loialitate"; ibid.,p. 409.

8 Ibid., p. 507.' Ibid., pp. 442-3.5 Ibid., pp. 576-7.6 Ibid., p. 627./ Ibid., pp. 627-8.

RAZBOIUL EUROPEAN *I NEUTRAL1TATEA ROMANIEI 183

tudinii sale, chiar atunci cind Czernin Men_ prostia dea-i oferi i lui o parte din Serbia t.'24 Iulie)l. Asa seargil i Brdtianu, care, puind la indoiall credinta Sla-vilor i altora din armata Monarhiei, primi ca rds-puns un gest insolent 2

Din nou, la 26, Viena puse chestia amestecului even-tual al Rusiei si a cooperatiei aliatului loaial", cd-ruia i se (Muse asigurdri de spre Bulgaria, de al. cd-rii atac bruscat Brdtianu se Meuse a se teme. La o-bisnuita atitudine evasiva se adiiugi o iesire neobisnuitde nervoasa contra ideii Marii Bulgarii4.

Atunci, la 28, 'Bercbtold ceru. Berlinului s faca pealiatul i ruda lui Wilhelm al II-lea a rupe firul in-doielilor publicind tratatul5. Pand la noua somatic,rdspunsul lui Carol I-iu veni in aceiasi zi, foarte clar:in cas de rdzboiu. cu Serbia singurd, el rdmine neutru;dacd e vorba de aced cu Rusia, nu poate lucra cum iicere inima: ea, Rusia, va provoca in Balcani greutiiticare vor opri Romania. Fara* a mai pomeni de pie-deca pentru o cooperare militard pe care o pune si-tuatia din. Ardeal. Dar va intreba pe ministrii sdi sipe cei doi sefi ai opositiei6. Ministrului Germaniei Iideclarase cd tot cc ar putea sd deie ar fi mobilisareaa cloud oorpuri de armata; restul e necesar contraBulgariei" 7.

Dar Berchtold nu voia s creadd cd e ultimul cu-vine si Czernin apdsa, intr'o noua audientd, la 29,

Ibid., pp". 629-31.2 Ibid., pp. 632-4.

Ibid., pp. 740-1.Ibid., p. 780.

5 Ibid., pp. 824-5.Ibid., pp. 831-2. Pentru judecata asupra lui Bratianu, ibid.,

pp. 832-3.7 Ibid., p. 833. Cf. ibid., pp. 862, 864-8 Ibid., p. 865.

2

2

184 CON FLICTUL

asupra datoriei de aliatl. Iar regele, strins de toateaceste staruinti, Isi gäsise refugiul Intr'o noul telegra-ma Care Francisc-Iosif, considerind razboiul cu Ser-bia, asa de greu, ca un lucru care nu-1 priveste, darpe care 1-ar vrea ell mai iute In Murat faa o se prirnej-dui pacea europeana. Si isprävia asa: Tot odata.nutresc dorinta ca echilibrul In Balcani, cistigat de lammea -cu atitea jertfe, sa ramlie neatim"2. De si o tele-grama a Tarului, care vorbia de strinsa prietenie cu re-gele, care ar contribui sa pastreze pacea cald do-rita" Ii plru ca-1 poate linisti 3.

Rilspunsul 11 gasia in telegrama din aceiasi zi a luiTisza: razboiul cu Serbia a fost impus; hotaririle cese vor lua atIrna numai de la Imprejurari si se vor-bia de schimbari teritoriale in Macedonia". Daca Ro-mania-si paraseste datoria de Aliata, Austro-Ungaria elibera sa faca orice. Formula rninistrului ungar e a-ceasta, dirza: Tinem Romania In sah prin Bulgaria,n'avem sa ne temem de nimic din parte-i si vom re-gula viitorul nostru raport cu dinsa printr'o ati-tudine ferma, impunatoare, pe o basa multamitoare,sigura"

Cum mobilisarea Rusiei se itroduse, i se ceru regeluiRomaniei sa comunice la Petersburg tratatul sau deallantri. cu Centralii si din nou el se dadu inlaturi, a-ducInd Inainte starea opiniei publice. Ca ajutor nupoate da decit cele doua corpuri, la o distanta de mii dechilometri, ceia ce Inseamna distrugerea lor si born-bardarea Constantei, debarcarea de trupe in Dobrogea,revolutie in Bucuresti. $i din nou se lasa pe aceia pecari avea de gind sa-i consulte.

' Ibid., pp. 866-9.Ibid., p. 906.

8 Ibid., pp. 913-4.4 Ibid., p. 906. Pentru pretinsa misiune a lui Stere dee)aratiile

lui Tisza, ibid., p. 915.5 Ibid., pp. 915-6.

*

RAZBOIUL EUROPEAN 51 NEUTRALITATEA ROMANIEI 185

Cea din unlit armà asupra spiritului chinuif altatrinului Suveran a fost o telegramt, cerutg. de Viena,la capttul careia Wilhelm al II-lea ii amintia, in rIn-duri de clatoria de aliat, de onoare si da o-bligatia arm ap viujinsusi" (Pflicld der Selbst-yhal-lung), ministrul german la Bueuresti trebuind st-i a-minteaset si de vechjul port6pée" german de carenti se desparlise niciodatal.

Ce s'a petrecut la Consiliul de coroant din 4 AugustStie. Dupa ce regele aratase color cari nu-1- cunos-

teau inct misteriosul act, majoritatea celor chemati n'auputut decit s1 constate cii tratatul nu prevedea colabora-tie militara cind Austro-Ungaria nu e atacatil din doutparti Ora provocare, ci Insiti ataca o tart cu atit maislabit deeit dinsa, In ajutorul careia vine o alta, Rusia.Astfel se ajunse la hotarirea neutralitatii expectativesi inarmate. Singur Carp ramitsese la guileful de ye-dere ca acum a venit ceasul mult asbeptat al marsu-lui, cu Austria% la Chiev. Atitudinea Italiei, care se de-

neutra, asa cum cerea tot poporul italian, a a-vut si ea o influentt asupra acestei decisiuni.

Ain aratat, de mult, si aiurea ea regeli, care ptrtsisesala indata dupa acest schhnb de vederi, fart a rosticuvintele de suptrare, chiar de arnenintare cu demi-sia care i le atribuie biograful sau german ex of-ficio, avea toata putinta sa nu tie samt de aceste dis-positii ale unei aduntri fart caracter legal: putea sa-schimbe imediat pc Bratianu cu Carp, care, cu dis-positiile lui autocratice, cunoscute de toti si ternute demulti, n'ar fi stat o clipt la Indoiala st-si copleseasotadversarii;intre cari Bratianu insusi ar fi regretat maimult puterea pierduta decit, cum Sc va vedea din ceairmeaza, orientarea adoptatt,cu starea de asediu, por-

1 Ibid., p. 947. Cf. si ibid., p. 948. 0 ultimA amenintare bulga-Teasca, In cas de despArtire de Centrali, urmeaza; ibid., pp. 950-1,'967-71. Intregiri din rapoartele germane (Grosse Politik), in.articolul -din a mea Revue historique, 1932, lulie-Septembre.

autografe,

clarit

se

pe

186 coNFLICTUL

nind imediat, rAzboiul contra panslavismului"1. CAn'a fAcut-o, aceasta aratA starea constiintei sale, si in.

acest moment, pe care o exp1ic5 In de ajuns tot ceiace, de luni, de ani de zile, diplomatia austro-ungara,asa de atentl si asa, de stA'ruitoare, puluse sa con-state la regele Romaniei. AceastA constiintA vedea lim-pede cà mai presus de o obligatie mai mult decit in-doielnicA In care putea sä fie vorba numai de onoa-rea sa personala, este o datorie superioarA, tap de in-susi viitorul poporului sau, a cArii unitate, deplorindapasarea ungureasca, o proclamase el mai mult decitodata In ciuda hotarelor trecatoare"2.

Amintiri personale mA pot ajuta sa adaug la ceia ce-s'a spus de atitea ori pc basa notelor luate de unul dinparticipanti3, despre ce s'a petrecut in. acea zi mernora-bild pentru istoria poporului romanesc.

Cu putine zile inainte de luarea hotariril data n'opot indica, insemnArile mele pentru aceastt epocd nega--sindu-se azi in stApinirea meaam fost chemat telegra-fic, de la Valenii-de-Munte, de Joan I. BrAtianu, cu carecontinuam sA fiu in bunelegAturi. Am sosit seara, si m'arugat sa revin a doua zi dimineata.

Pant atunci am auzit ofiteri superiori discutind inplinA graflinA-restaurant lucruri privitoare la stareaarmatei noastre si am fost sa vad pe ministrul Serbiei,bttrinul Ristici, un prielen, care fusese trimes din noula noi in toatA graba. Aflaiu de-la dinsul cit monitoareleaustro-ungare bombardeaza Belgradul, unde, spuneael, se gAseste mama sa si atitea rude de aproape, dar

Asupra zadarniciei acestei conceptii v. articolul mieu in Röz-boiul nostru in note zilnice, I.

2 V. articolul mieu Cartea RoOe austriaca" in Bulletin de Flu-stitut pour Pdtude de l'Europe Sud-Orientale, IV, 2-3. Presintind,.la Iasi, aceste pagini regelui Ferdinand pentru a-i cere parereaasupra felului cum vedeau lucrurile, el l-a aprobat in scris.

8 D. I. G. Duca. V. articolul d-lui Gh. Fotino, in Revue des-deux mondes", 1-iu August 1930.

I

RAZBOIUL EUROPEAN 51 NEUTRAL1TATEA ROMAN1EI 187

toate acestea n'au a face: e un lucru pe care natia sa11 va savIrsi, totusi, si Rusia nu va lipsi sa-i vinaIn ajutor,

A doua zi, Inteo mai lung expunere, pe alocuri ner-voasa, suparatg chiar). para.. ar fi voit sa fie auzit side eine se gaseste ori s'ar fi putut gdsi in odaile ye-eine, Bratianu, care se chema cd-mi cerea parerea, aInlaturat si ideia ca ar avea o Intelegere Cu Rusii, pecare acestia au voit s'o acrediteze, on cà asculta desuggestii de-ale regelui. Apoi a vorbit ca unul care edecis sa mearga impreuma cu Gentralii, ceia ce a adusvehe,menta mea protestare. Aducea ca singur argu-ment acela, suggerat poate de un Stere, ea Rusia nea-pgrat ae va desface, pe and en Ii obiectam ca, invinsala Sevastopol, a fost apoi, rdpede, curtenitit de invin-gatorii ei. Lui, Sevastopolul i Ise pdrea un razboiu lo-cal, si a trebuit sa-i observ ca prin aceasta taietura acurs de fapt tot singele Impardtiei rusesti.

Iesiana supt impresia acestei atitudini. In curte co-Ion elul Sturdza, si el rugat sa vie pentru informatii, carenu puteau fi decit in senaul parintelui sau, hotarIt cen-tralist, mergea sit capete de la acelasi om, prea di-bacihi pentru a pastra prietenii i a putea vre-odata_colabora cu cineva, impresia ca Romania va apuca spreIntelegerea franco-rusa.

Aratam, la Academie, Inainte de plecare, vechiuluimieu coleg i arnic I. Bianu, pe care legaturi de oviata Intreagd cu Sturdza trebuiau sa-L faca peste pu-tin a publiea, supt pseudonim, o brosurd menita ane Indrepta spre Viena §i Berlin, ce neliniste mi-acuprins sufletul si, o clipa, In sturdzistul disci-plinat s'a trezit Ardeleanul pentru a-mi spune ca, ori-ce ar fi, nu putem merge cu Ungurii, pentru carisintem doar iarba pe care o- strivesti cq piciorul.

In drum spre cash', la Ploesti, ca din intimplare,Intilniam pe ministrul de Interne, V. Gh. Mortun., si el

188 CONFLICTUL

un hotarit partisan al Centralilor, ceia ce se explicaprin oroarea de Rusia a fostului socialist. Am intelesIndata cä el era domnul din odaia de alaturi de la Bra-tianu, cInd ma implora In interesul terii sa nu stäruiu'in directia pe care, deci, el o stia.

Ajuns la mine, faceam sa se tipareasca. in -iarulmien articolul In niciun cas cu Austria", pe care-1 hi-meteam si Universului", care, de si nu Mil legäturi pecare le area rapoartele lui Czerninl, lua o atitudine,corespunzatoare cerintilor spiritului public. Cind a douazi 13ianu a venit la Valeni ca in misiune pentru a-mirepeta ce stiam din gura lui Mortun, decisiunea eralegata pentru mine printr'o declaratie publica.

Opinia era hotärit contra razboiului alaturi de Cen-trail. Multi sperasera ca nu va fi parasitä Serbia a-cusata de pacatul iredentismului, care era si al nos-tru, putindu-se astepta di In curind va verd si pentrunoi vremea notelor cu termin". Dar gindul la In-senmatatea conflictului, la care peste clteva zile seva adaugi puterea navala a Angliei, impunea o ati-tudine de reculegere, de reserva care nu se potriviacu violentele rnanifestatii prin care incepuse interven-tia Romaniei in razboiul balcanic. Teama de intentlileRusiei, pentru care fapt nici cei platiti de dinsa n'osimpatisau, era causa de capetenie a acestei retineri.

Asupra acestei opinii publice guvernul, care con-tinua sa fie dupa datina terii, asa cum o introdusese ge-neratia lui Carp si a lui Sturdza, cum o recunoscusesi intarise regele Carol, aceia a oamenilor de Stat", ju-cindu-si sahul in societate restrInsit pentru ca apoiceilalti sa primeasca ordinele de indeplinit fart dis-cutie si putinta de Impotrivire,, nu intelegea sa aibanicio influenta, ea parind, si dupa exemplul, totusi

1 Corespondenta austriacá, VIII, pp. 135-6.

RAZBOIUL EUROPEAN 51 NEUTRALITATEA ROMAMEI 189

instructiv, din 1913, absolut indiferenta, I se comu-nica decisia Consiliului de coroana, i atit. Din anumeparti chiar i se spunea ca aceastä neutralitate era säfie usque ad finem (d. Argetoianu, format la Paris cadoctor In medicina, dar fost secretar de Legatie laViena). Apelurile la dinsa, asa de frecvente alta data,au lipsit cu desavirsire. Nicio miscare a Ligii Culturale,care provocase nemultämirea lui Czernin i aduseseaproape injurioasa cerere de scuse. Numai ziarele decare .i se spusese de la inceput ministrului austro-un-gar sa se Ingrijeasca 5i carora el li servia, pana si lal'Indépendance roumainel, discrete subventii, continuau,dupa partidele cnrora ii apartineau si dupa avanta-giile pe care si le asigurasera, o propaganda activa invederea iesirii din neutralitate. La Universul", condu-cerea ajunsese In minile generalului Crainiceanu, unliberal, In ale carui profetii multi aveau Incredere.Pe linga ziarul lui Carp, Moldova, Miner:va, con-dusl. de Grigore Cantacuzino, fiul cel mai mic al fos-tului sef conservator, si Ziva, un ziar mai legat de re-presintanta diplomatica austro-ungara in Bucuresti, lacare scria Slavici, cu totul stapinit de ideile Tribunei"de la Arad, sprijiniau Indreptarea dire Centrali.

Contra acestora propaganda cea mai activa o faceaunu atit tunurile austriace bätind asupra Belgradului,

Monarhia dovedindu-si foarte rapede inferioritaleamilitara, supt mice se pulea astepta , cit metdele dera7boiu aplicate, de la inceput, de Germania, pentrucare intinse cercuri de intelectuali aveau respect, re-cunostinta i chiar prietenie. Invasia Belg'ei neuLre,al carii rege, nepotul SUN eranului Romaniei, s'a nra-tat de o atit de nobila i curagiodsa Intelegere a mi-siunii sale, preferind unei calcari a onoarei Sacrificiul,Martirologiul, la care se oferia bucuroasa, entusiasth, al.

1 Ibid. Cf. ibid., pp. 400-1, 544

190 CONTIACTUL

Intregii natiuni, al midi sale teri aproape frä and-rare, a trezit si la noi o adIncd indignare. Name le Lie-ge-ului bornbardat si distrus, al Namurului, al Lou-vairmlui universitar, ars cu biblioteca-i mAreatd, se in-scriau cu litere de urd in inimile romlnesti. CInd estilelui Wilhelm al II-lea trecurd pe teritoriul frances, cuacelasi sistem de Impuscdri In populatia civilä, con-ssideratd ca plind de franc-tirori in asteptare, si debombardare a monumentelor de artd, catedrala ilinReims, cea rdnita de ghiulele si arsä, devenind un sim-

acest sentiment deveni din ce in ce mai ;Alter-nic si Imparatul german distrugator lua figura unuiAttila. Grozavul caracter tehnic al räzboiului opria inloc multe avinturi si sperante, dindu-ni samd cit sin-tern de putin pregätiti in aceastd privintd, dar senti-melitul, oprit de a se manifesta activ, ajunse din ceIn ce mai puternic. Articole ca acela prin care li searunca Francesilor, raspinsi tot mai adinc dupd oincercare prea increzutd, ofensa de ce se bat dacdn'au mijloace erau rdpede infierate de sentimentul pu-blic.

Astf el de spectacole puteau stirni revolta oricdrui su-flet simtilor care vede tehnica brutald, greoaia organi-satie biruind vechea vitejie si alrobind, In mersul lormecanic, oHce ideie de drept, trecutd In instinctul In-susi al popoarelor impdrtäsite de civilisatie. La aceastase addugia insä sfasietoarea durere pentru minareala masacru, contra celor mai evidente interese ale raseilor, a Rom bailor din Monarhie, cari pdreau cu intentiesortiti peirii. Trebui sä asistdm la sacrificiuT lor inutil,la micsurarea fortelor nationale in folpsul acelei oligar-hii maghiare, acelei birocratii germane cari erau ceimai rdi dusmani ai supusilor lor, din cari fäcuserdniste sclavi despretuiti. Ii simtiai Infiorindu-se suptjug, nesiguri- ce atitudine sg. iea, sfdsiati intre jurdmIntulde soldati si datoria imperioasd de a nu lupta, inteo

1301,

RAZBOIUL EUROPEAN 51 NEUTRALITATEA ROMANIEI 191

vreme cind natia primeazd totul, pentru o causd na-tionald care nu era a lor. Si se afla In chip din ce Inre mai sigur e1 aceste jertfe pe care niciodatä stäpiniinu incercau sdi le aräte, formau un adevärat elemetttal sistemului diabolic care tindea sd reserve Ungaria nu-mai pentru Maghiari: contele Tisza pdrea ca voiestosd. Invingd pe Sirbi si pe Rusi prin nationalititi siIn acelasi timp sd distruga zisele nationalitdti prinSirbi i prin Rusi." In acelasi timp cind aceste maseerau minate spre junghiere, o bdtaie de joc supremaii vorbia de intrarea Romdniei In lupta contra Rusilor,

se primbla ca propagandist din loc in loc gcel Ba-sarabean ambitios care-si ascundea scopurik j rso-nale supt masca unei cumplite uri contra lor, dupace acelasi om, imbulzindu-se la Constanta, pentru a fiIn primele rinduri, sarutase mina Tarului.

Intre oamenii politici de peste munti se produsese dela Inceput o scishme. Unii, preotul Lucaciu, fratii Go-ga, Octavian si Eugeniu, erau in Vechiul Regat mai demult, altii, ca d. Taslauanu, desertard pentru a nu luplaImpotriva interesului national, si povestiri impresionantefamiliarisau cu grozava tragedie de acolo. Episcopii,cu viitorul Patriarh al Romaniei in frtmte, consimtiausa urinew strict instructiile date de contele Tisza. Din-tre conducatori, unul, d. Iuliu Maniu, lua serviciu In ar-mata cesaro-regala i iesia astfel din mice raispun-dere politica, iar altul, d. Vaida Voevod, vechiu cre-dincios al ideii ca prin Viena ai sai se vor-mIntui, prinViena cultivata si inselatd, manifesta sentimente deloaialitate care ne siliau la strigate de indignatd pro-tes tare.

La oamenii politici nu se vedea nicio schimbare apa-renta. Filipescu era in strdinatate i impulsul lui apriglipsia; mai tirziu numai el reapdru, dus In triumf lastatuia eroului recuperdrilor nationale, Mihat Viteazul,si el isi cheltui toata energia pentru a clinli din loc gu-

si

192 CON FLI C1 UL

vernul in. clipa cind Rush Intrau la Lemberg: mo-mentul de la Lemberg" (Septernbre), a carui pierderea fost aprig reprosata. lui Bratiami, rdmas impasibil.Take Ionescu se simtia imbArbatat de hotarirea, pen-tru multi neasteptata., si mai neasteptatä decit neu-tralitatea Itallei, pc care o luase Anglia. Din ce In ce Iiplacu sä se presinte, in ciuda vechii sale. politici netedcentraliste i a amintirii lega.turilor cu Ull Kiderlen-Wachter, ca represintantul convins al interventionis-mului, pentru care de sigur, In acel moment, si Inca.mult a. vreme, ba chiar atunci cind Intrararn in ma-rele macel, eram cu totul nepregatiti. In timpul cindtotu se pierdea in conciliabulele dintre initiati si uniidintre intelectualii favorabili Franciei nu vedeau decitmiscarea In retragere a unei armate a cdrii Intepenirepe malurile Marnei prin strategia fericita. a lui Joffre fuo veste de adevaratà mintuire si mergeau la Legatiafrancesd ca sä iea ditectia Impotriva unui Guvern'nu fara temeiu baimit in int-npile sale de \ iitr, Brd-tiann, caruia, cum n'ayea o ideologie principald, fall-mentul marsului la Paris" si neputinta austriaca Iidadusera puncte de sprijin, lucra singur, fara a se sfa-tui cu nimeni, insellnd staruintile vorbarete ale unuiJoan Lahovary, voluntarul de la 1877. crescut in celemai pure traditii parisiene, evitInd contactul cu cei maiinfluenti membri ai partidului sau i läsind onestului,devotatului, supusului ministru de Externe Porumbarunumai simple frmctiuni de birou la o noug. Indreptarepe care nu i-o stiu, multä vreme, nimeni, sistemul avInd

antagiile, dar i marile lui desavantagii. Imi puucIntha, dupd ce-i aratasem eit la mese de restaurant, dela ofiterii superiori, se pot afla secretele noastre mill-tare cif bine facea Sturdza de la care, In asemenea ches-tiuni, nimeni nu afla nimic. Spirit realist, de ingincepreocupat de calculul resistentei matetialelor, fart no-mantism, fart Xentimentalitate, fitrit leac de poesie crea-

-1,

RAZBOIUL EUROPEAN 51 NEUTRALITATEA ROMANIEI 193

toare, dam crezind $i acuma, ca la 1908, in rnisitmea na-tionalt-morala 1ncredintata lui $i, din generatie Ingeneratie, familiei, dinastiei" lui, el avea de atunci lo-zitica pe care mi-o marturisia; declarind ca, In Par la-mentul necontenit prorogat, nu va raspunde niciodata ni-m,..nui care-I va Intreba asupra polilicei externe, ra nuvrea sa faca razboiul contra opiniei publice si sa se 0-seascl la pace alaturi de invin$i"1. Pe regele desolat, chi-nuit de mustrari de cuget, slabit de dureroasa bualaa reumatismului muschilor care-i minca noptile, si a-titat de sentimentele desperat national-germane ale re-ginei2, el 11 ocolia, cum o facea, de altfel, afara de emisa-ril lui Carp, ca fostul presedinte al Ligii Culturale, Vir-gil Anion, toatt ltunea politica, din clout motive: fiindcanimanui nu-i place sa fie martur al unor asemeneasuferinte morale, pe care nimic In lume nu le poateminglia, iar orice atingere cu. oamenii din vechea pa-trie, mice aparitie de ofiter german, mice stire despreIspravile unei armate dareia-i apartinuse 11 exasperaplintt a-1 face sa uite si de situatia sa de rege al uneiteri neutre, cu interese contrare, si de acea rece demni-tate care fusese principala preocupatie a vietii sale$i, pe de alit parte, fiindca pentru toti In Palatul re-gal nu mai era decit un om fail influenta, putereatoata fiind 1nsu$ita, fie $i contra oricui, de imperiosulsau prim-minisfru. Ultimul gest, fart efect, al regelui fuideia de a chema, la sfIrsaul lui Septembre, un nettConsiliu de coroant pentru. a intari declaratia de neu-tralitate, inaiintind pe Czernin $i de aceia ca. numai

1 Se confirma de Rosen, o. c.2 Si totusi era presintata alta data Ca una care nusi iubeste

natia (Die Grosse Politik, VII, p. 162 : Dabei sei bekannt dassdie sonst so hochbegabte Frau durchaus keine freundliche Gesin-nungen filr ihr deutsches Vaterland hatte" ; raport al lui Reuss,ambasador al Germaniei la Viena, 30 Mart 1,91 : parerea canoelariului austroungar Kalnoky).

194 CONFLICTUL

tvictorii austriace, imposibile pentru moment, ar pu-tea aduoe o alta orientarek

Negocierile, Intr'o tar uncle cei de sus sint deo fabuloasa indiscretie, mice secret hind stiut la cafe-neaua politica pana In sara, trebuiau sa rdmiie nem-noscute, primul ministru atot puternic cautind nu-mai In taina s afle, sa eistige doua lucruri : sigu-ranta ca., de i Rusii voiau .Bucovina de hatIrul Ru-tenilor adusi de stapInirea austriac i Slrbii Intre-gul Banat, vom avea, In schimb pentru o interven-tie alit de plina de rise, Intreaga tiara a vechilor reven-dicatii nationale, de la Nistru pand la Tisa", 0., aldoilea, garantia nu de la Rusia, in care,, ca mai totifactorii politici romanesti, nu putea sa aiba. nicio Incre-dere, ci de la Franta, de la aliatii toti, solidar.

In acest timp nimic nu strabatea in afara. Din contra,aparentele erau pentru politica alaturi de Centralilcari numai acuin 1i dadeau sama de greutatea jocu-lui in care-i aruncase nesabufta vanitate a cercurilorrazboinice din Viena, pasiunea de ura trezità pe urmaIn rindurile clasei dominante a Ungariei. In aspect deturisti, dar cu toata Infatisarea unor militari cari de alt-fel nu-si dadeau nicio ostenealä s'o ascunda, marinarigermani treceau sa. se Imbaree la Constantinopol pe va-sele urmarite de Aliati In Mediterana, Goeben i Bres-lau, botezate turceste de forma, care vor forta TurciaO. 'Mire In razboiu, mergind. fàrà ordin sa bombardezeOdesa. De altfelcu citeva luni inaintea razboIului o de-putatie de profesori turci venise la Bucuresti, provocIndla naivi, lntre can i marele istoric Xenopol, manifes-tali de caldd prietenie si, cautInd a ne cistiga pentru. oIntelegere cu Bulgarii, intrebaserä clack' tinem asa demull la pacea de la Bucuresti, care nu e dreapta; In1914 chiar urmase visita unuia din sefii guvernului tur-

1 Diplornatische Aktenstficke betreffend die Beziehungen Oster-reich-Ungarns zu Rumtinien in der Zeit vom 22. _full 1914 bis27. August 1916, Viena 1916, no. 27.

RAZBOIUL EUROPEAN 5t NEUTRALITATEA ROMANIEI 195

cesc, Talaat, pe care Take Ionescu erezuse, si el naiv,ca-1 poate cistiga pentru o alianta cu Romania.

Aceste negocieri mersera mai rapede de cum s'ar fiputut gindi: dacd Francesii, al caror guvern crezusetotusi cä trebuie sä ramlie Inca. la Bordeaux, (nide serefugiase In momentul prim de panica,puteau fi asigu-rati cä toate sfortarile mecanice, i cele mai bine pre-&the, nu-i vor putea anti din transeele sapate in. pa.-mIntul sacru al patrici, ofensiva cavaleriei rusesti a luiRennenkampf, menitd sa pregateasca Berlinului soartape care fata de Rush Elisabetei II avuse pe vremea luiFrederic al II-lea, se Inomolia In lacurile mazuriene,unde batrInul general Hindenburg alerga s'o chstrugacu miile. 0 strecurare pe la granita bucovineana, me-nitt sd dea curaj prietenilor Intelegerii; va fi pri-mita la noi de opinia publica foarte ran, ca o violarede teritoriu, un mijloc de a ni impune, si Briltianuse va ardta gata a opune, cu ce trupe avea adunate, oImpotrivire armatd oricdrii obraznicii" de aceasta ca-tegorie.CIndva,dupd convorbirea din Iulie din care ple-casem cu o asa de rea impresie, el Incercase a-mi vorbisi refusasem o noua Intilnire cu acela despre care eramconvins ca, totusi, la urma., dupa multe cochetitrii demester In asemenea maniere, va merge cu Centralii, casà iea Basarabia, oferitd Inca mai de mult de Austrieci.

Pentru. Brdtianu ca i pentru mai toti, nu mai eraatentie pentru altceva decit pentru teribila problemdcare se deschisese. Guvernul reformelor populare seoprise In loc, cu. lucrurile pe jumatate numai Indru-mate. Articolele din Constitutie care opriau exproprie-rea trebuiau inläturate fireste printeo Adunare Cons&tuantd. Deciprimele Camere liberale fuseserd disolvatesi cele nouä procedasera la aceasta operatic, care des-chidea drumul dare refacerea economica si politicäa teranimii. Debutul nu fusese, In adevdr, prea .fericit:o comisiune- fusese aleasä pentru pregatirea proiecte-

196 CONFLICTUL

lor de trecere a pamIntului de la rnarii proprietari lavechii lor supusi, si pentru Intinderea asupra tutu-rora, cu nestiutori de carte cu tot, a dreptului de a vota.Masurile trebuiau luate deci, nu de Guvern, pentru casa fie aprobate numai de Constituanta, ci de aceasta In-säsi cu represintantii tuturor partidelor care apro-bau ideia. Dar, chid Toma Stelian, considerat aproape-ca un neutru si capabil de a da un prestigiu deosebitdiscutiilor, le deschise Ia Presidentia Consiliului, ni seadusera Inainte brosurile rosii in care clubul liberal,supt forma de conferinti Indrumatoare, pusese esentaschimbarilor de introdus. Pe urma, cu vuletul imensal razboiului general In urechi, ref ormele nu mai pa-sionard pe nirneni Intr'un Parlament cu sedinte rarsamanate si de fapt complect neglijat. In zadar aminterpelat, atragInd atentia asupra folosului moral pecare bar avea un Inceput de legislatie dunä care le-ranii, viitorii luptatori pentru Mrgirea patriei, ar fiIncredintati cä au supt picioare un pamint care e in

. -bor.sfirsit a Inoercarea a cazut, fiindcd Bratianu nu

voià sa fie preocupat de niciun alt gind decit basa so-lida a unei viitoare actiuni. Si, apoi, In acest cas ca siin toate celelalte, el si citi faceau parte din clasa stä-pinitoare nu intelegeau ca, mai la urma urmei, nu e-xista putere omeneasca cate sä plece de aiurea decIt dela stärile de spirit decisive.

PArasit, aproape uitat, mort Intre cei vii, Carol I-inse stingea. In mijlocul unei red nopti de Septembre, eltrezi pe regina plingIndu-se de dureri In spinare pe careea cauta sä i le Inal aline. El le simti Intinzindu-se asu-pra inimii si, dupa un moment, adormia de veci cuun euvInt romänesc de plIngere pe buzel.

El putuse afla Inaintarea Rusilor prin defileurile

1 Lindenberg, o. c., II, la sfirOt. Cf. notele regelui reproduse de-C. Diainandy, in Revue des deux mondes.

R4ZBOIUL EUROPEAN 51 NEUTRALITATEA ROMANIEI 197

mararnuräsene, prin care se cauta drumul la Buda-pesta si intaia luare In stapinire a Bucovinei de arma.-.tele kr. Intoarcerea Austriecilor se produse la eitevaZile clupa inoartea regelui si purtarea f atä de neno-rocita populatie romaneasca, banuita, si ea ca si Ru-tenii, ca a favorisat pe navalitorii ortodocsi, fu de o era-zime salbateca, intiparit a. de cel mai detestabil ci-nism. Nu cunosc in l3ucovina decit Nemti, Evrei sitriklatori", spunea odiosul colonel Fischer, care in-multia spinzurätorile pentru oricine era pirit de ple-bea evreiasca a provinciei sau de cinii de singe' dinadministratie. Groaza unor astfel de neomenii nu fa-cea decit sä intareasca In tara liberd o urä care sA hrä-nia din insasi chinuitoarea neputihta de a se manifestagrin faptel.

Noul rege al Rornaniei fusese, din momentul intrariiin tara ea Mostenitor presumptiv, intaiu un neinteles.Fiu al fratelui mai mare al regelui Carol, al lui Leo-pold de Hohenzollern-Sigmaringen, fostul candidat latronul spaniol, care provocase räzboiul franca-germandin 1870, si al unei femei de marl insusiri, dar bol-nävicioasa si traind la o parte de lame, dona Antoniade Braganta, din Casa de Portugalia, purtind mmiele,iberic, al sotului donei Maria, mama. a Antoniei, Ferdi-nand de Coburg, el fusese fata de fratii sal, dintre earlcel mai mare refusase sa vie la noi in aceasta cali-tale de mostenitor, un tinut la o parte si un neglijat. A-ceasta facu din tinarul cu. multe calitati, inteligent, In-zestrat cu un delicat simt de ironie, pasionat pentra lee-turi, un timid pana la sfiala cuvintului si la groaza re-latiilor cu oamenii, cari, rapede, stiur a. sa useze si saabuseze de calitatile ea si de lipsurile lui. La Universi-

1 V. a mea Istorie a Bucovinei, publicata intdiu in Bulletin citat,apoi, mai de curind, in bropri separate.

198 CONFLICTUL

tatea din Bonn avuse profesori a caror amintire i-a ra-mas totdeauna vie'. Stia bine latineste, vorbia elegantlimbile francesa si englesa; avea cunostinti serioase Indomeniul stiintilor naturale.

La venirea lui in Romania clasa care dispunea de totsi exercita asupra lui Carol I-iu o influenta mult maimare de cum se crede, a facut tot posibilul pentruca printul sa fie ferit de contact-11.H care puteau sa con-tribuie a-1 desf ace de aceastä puternica oligarhie. I s'adat ca invatator de romaneste un profesor de liceu, Va-sile Faun, contenaporan cu Eminescu si autor pe vremtiride versuri remarcabile, dar care in acel moment avealaturi ridicule si nu insenma, de altfel, in niciun do-meniu absolut nimic. I s'au strecurat prietenli de ti-neri militari, caH trebuiau sa-1 atraga pe panta lune-coasa a unei vieti de petreceri. Inscrierea lui ca sena-tor n'a avut nicio urmare serioasa. Astfel, pe cindMostenitorul ajungea a privi cu ochi glumeti o socie-tate care trebuia sa-i parä inferioara aceleia pe care oparasise, facindu-1 sa nu OA incredere in nimeni, sistima pentru foarte putini, in public se raspindiau sti-rile cele mai false despre lipsa lui totala de Insusiri,incurajindu-se ziare care, cu o grobienie de circium.Asau de Koala nedisciplinata, Isi bateau joc de defec-tele fisice ale lui Fritz".

Pasiunea puternica pentru urmasa unui mai vechiu-neam boieresc, femeie de maH Insusiri intelectuale side un puternic talent -de retorica poetica, d-ra ElenaVacarescu, careia i-a pastrat totdeauna sentimente deInduiosata prietenie, pasiune pregatita si lavorisata desentimentalitatea reginei Elisabeta, admisä la urma deregele Carol Insusi,dar brutal contrariata,cu trimetereaIn exil a ambelor vinovate, am atit de grija dinastiei,

1 Notele despre anii universitari ai lui Ferdinand mu din brovirade la incoronare, pe care i-am consacrat-o, veniau de la el insusi.

RAZ130IUL EUROPEAN §I NEUTRALITATEA ROMANIEI 19)

cit de vechea invidie intre faniiliile nobile, intrupatg.In aiasta nu se poate" a lui Lascar Catargiu, serviia-räsi pentru a-I scgdea, i prin romanele de santaj, co-mandate, plAtite, i, apoi, dscumOrate de Curte, alefostului secretar danes al reginei, Robert Schéfer.

Cgsgtoria cu Maria, fiica a doua a ducelui de Edin-burg, el Insusi fiu al reginei Victoria, cdsätorie voilade bdtrInul rege, ii dadu o tovardä de marl insusiri,dintre care o societate usurated a vg.zut numai deose-bita frumuseta blonda a princesei. La rIndul ei tinutäsupt pazg, nu cumva sa cunoascä altfel de oameni, lip-slid chiar de un profesor pentru limba terii sale,IncunjuratA de amuseuri, unii complect vrednici dedespret, cad de a doua zi umpleau lumea räutadoasäde ecouri dintr'o viata de Curte de fapt interzisä privi-rilor, Maria a Romäniel nu putu sa desvolte decit prinpropriile ei mijloace,chiar si contra rigidei privigheri debdtrin general a regelui si contra prieteniei prea multzimbitoare pentru a fi sinced a reginei, crescutä intrecarti, feta de aceia care trebuia sä scrie pe ale sale deo remarcabild spontaneitate si de o sinceritate cuceritoa-re in amintirea episoadelor propriei sale vieti 1naintede a fi cetit pe ale altora,Insusiri din care s'a desfäcutneted fireasca i nobila, chiar and era exageratd, do-rinta de a-si Insemna numele In viata politid a terii,

peste reserva unui sot, a cgrui timiditate de grail',gest si faptä, o exaspera.

Foarte Englesa prin crestere, germano-austriacismuldin atmosfera familiei regale o desgusta. De la Inceputochiul scrutätor al lui Czernin recunoscu du.stnanl,Nici nu era greu, cad princesa nu se ascundea. TmMart 1914, cum Carol cerea a face ca mem-brii Legatiei austro-ungare sä fie bine primiti In so-cietate, ea rgspundea, cu acel curaj In pAreri care nucapitula nici fat g. de imperiosul sef al dinastiei: E

§i

I-in ii

200 CONFLICTUL

grozav de greu sä laci popular un Austriac". La .sfIr-situl aceleiasi luni el comunica la Viena impresia, pecare a cistigat-o, cä dupä moartea regelui politica Ro-maniei o va face viitoarea regina, care se bucura caSuveranul Incepe a o initia In politica, si care vonbeste, ca modèle viitoare, de Ecaterina a II-a si MariaTeresal. Pregätind casätoria ruseasca a fiului ei, ea de-clara neted ca-i place mai bine Nicolae al II-lea decItImparatul Wilhelm2. La dejunul de la Cotroceni (22Maiu), anume pus la cale pentru o Impacare cu ta-'Ara favorisata de regele i regina, princesa, rostindu-siliber opinia cä sinceritatea i. onestitatea e cel mai bunlucru, adaugia ca, de altfel, ea e prietena prietenilorei", si, nereusind In aceasta noua tentativa de Imbuna-re, diplomatul austriac Inseamnä ciudos räutatea aces-tei Ina lte doamne care, cu toate defectele ei, are pri-cepere i o träsatura idealistä marcatä si care clndvao sa joace primul rol In Romania' 3.

Nu odata Insä, in primele zile de lamurire a noiiDomnii, Incunjurata, cu toatä infama propaganda a a-titor ani de zile, de o puternica simpatie si de mari spe-rant; Domnie In care noua regina isi reserva, adresin-du-se si catre mine, care cunoscusem tirziu pe acesti doioameni Incunjurati de un voit lntunerec strabätut delimbile 'verzi ale calomniei, Czernin i energicul Dnaministru german, gata pentru orice, cu. orice mijloace,von dem .Busche, care Inlocuise pe insignificantul Waldt-hausen, intimpinard, snpt aparenta omfalui nehotd-rlt, si care nu poate vorbi, Intorcind cuvintele inter-locutorului, de o Onatate subreda dupl grozava-i boalade tifos, Welt unii credeau va trece drepturile asu-pra zdravanului si simpatieului fiu, pc cineva care a-

1 Corespondenta austriacã, VII, p. 967.Ibid., pp. 1095-6.

8 Ibid., VIII, pp. 0-70.

ca-si

'

RAZBO1UL EUROPEAN 51 NEUTRALITATEA ROMANIEI 201

yea credintg. adincä si gäsia inteo constiinta crestin g. deo rart pietate sprijin In lucrurile marl, pentra aceiace In firea sa Insäsi se putea clätina prea adeseori.

La cea d'intgiu Intrebare facutd de Czernin printului{le Coroang In ce priveste sentimentele sale asupradirectiei pe care Romänia trebuie s'o urmeze (23 Sep-tembre), rgspunsul fu acesta, categoric: spiritul public,care nu vrea räzboiul contra RusIei, e de nebiruit; deciacest räzbaiu nu se poate face. Fatä de un print tIngrinfluentul ministru austro-ungar crezu cä trebuie stsublinieze adinc datoria de onoare, dincolo de care n'arfi decit o miserabild trAdare"(erbdrmlicher Verrat), dari se explicg, rece, cä datoria de onoare" 0 cunoasteRomänia, dar asa cum trebuie inteleasg. i fArä in-jonctiuni sträinet.

Cu toate sperantele pe care putea sä le deie schim-brea de Domnie, cu care venia puternica inriurire areginei Maria, opinia publicg, totusi activä acum, sioamenii politici se tinura in atitudinea pe care o im-pimea gravitatea hotgrIrii de luat, cu o armatä carenu luptase de atita vreme i cgreia evident li lipsiaamijloacele tehnice Mrä de care se Azusa clar cg.se pot cistiga biruintile. La garg, dupla impresionan-tele funeralii, la Arges, In biserica lui Neagoe Rasa-rab, ale lui Carol I-iu, expus douä zile in Palatul dinBucuresti, unde o Multime imensA, foarte pioasä, venisg-si iea rgmas bun de la dinsul, Brgtianu, care petre-cea pe delegatii germani, un print de a doua ming.von Wedel, fostul guvernator In Alsacia-Lorena (alespoate tocmai pentru aceia), se apropiè de mine, careegutam sä mg._desfac din causa mIrturisirilor anterioa-re, si-mi puse Intrebarea: dar dacä nu mai shit Insentimentele de atunci?". In curInd multi o banuirg. fär

fi avut nimeni nici cea mai slab g. informatie autenticd,de si in acel moment harta viitoarei Romlmnii, mergind

I Cartea Ro.Fie, no. 13.

nu

si

al

sa

202 CONFLICTUL

pana in apa Tisei, era acum stabilita, ca rdsplata pen-tru o intrare In actiune" al carii terrain *Romania in-sag era läsata sa-1 fixez.e. Inte lea cu acela ling carestase si and data, cu tot antagonismul de partid, de citeori era vorba de un act de energie al terii sale, Filipesculamuria Ca actiunea nationala",un comitet cu reestnume se formase pe tinga Liga Culturalä, curatata degermanofili, in care, supt presidentia preotului Lucaciusi cu colaborarea lui Filipescu si Delavrancea, reintra-sem ca secretar, nu reclamd razboiul imediat, ci nu-mai pregatirea lui, precum si,. dacä personal a ceratintrarea in actiune, nu Intelesese o actiune militara farazabava"1. Si totusi Serbia era nävälitä, Turcia inchisese-Strimtorile, prin care ni puteau veni munitii si masini,alianta cu Bulgarii chiar se anunta ca incheiata, iarministrul de Razboiu din Sofia 1ntindea chemarea suptarme, in ciuda declaratiilor primului ministru Rados-lavov ca BWgairia nu va ataca pe Romini In lupta pen-tru Centrali, nu numai asupra supusilor regelui lor,dar si a Bulgarilor din vilaietul de Adrianonol si 2 ce,lor din Dobrogea.

La 15 Novembre se deschisera Camerele. FerdinandI-iu, care aparuse inaintea lor pana acuma ca un jenatprint de coroanä linga poruncitorul sau unchiu, avu otinuta ferma, pentru care-si incordase toatä vointa, si a-Iplausele, profund sincere, entusiaste, pentru el si pen-tra regina care-1 intoväräsia, se ridicara de pretutin-tindeni cind Isi manifestä si nu se putea gasi o maipotrivitä formula pentru a se arata cä era taraganelilor,.a sufletelor indoite s'a isprävit hotärlrea de a fi, instapinirea care se deschide Intr'o astfel 1:19 furtuna, unbun Rornin".

Dupa dorinta lui Bratianu, toate partidele renuntark

' Bulletin, 1. c., p. 8.

RAZBOIUL EUROPEAN 51 NEUTRALITATEA ROMANIEI 203

sä aducd Inaintea publicului orientarea de politicd ex-terna, dar era vddit cd, afard de clanul ireductibiluluiCarp, cu putini vechi junimisti in el, Austro-Ungarianu mai avea prieteni, ceia ce si ministrul ei la Bucu-resti recunostea, nu cu. o durere linistitä, care resultafireste din cele d'intdiu experiente, märturisite, la Bu-curesti, ci cu o nesfirsitä ciudd. Acestei Indepdrtdri dedlnsul din partea mai tuturor oamenilor politici el nu-iputea rdspunde, pentru a o corecta, cu nicio ofertd.Viena nu-i dädea In aceastä privintä nicio autorisatie,de si situatia Monarhiei, cu toate succesele trecdtoarepe ambele fronturi In spre iarnd, era de natur ä Ire-zeascd cele mai grele ingrijordri.

Singurul lucru care se fAcea, supt presiunea, tot maigrdbitoare, a Berlinului, fit sit se redeschidd negocie-rile Tisza si fruntasii romini din Ardeal, rthnasidincolo de raza frontului. Facindu-se cit vede numaitrei chestiuni mai importante care s'au opus In trecul.unei InSelegeri perfecte", el credea, ori se facea a credo%cit le-a si solationat, cind, In scrisoarea care singu-rul arhi-vechiu Mitropolit ortodox Metianu, ca sa aratecd n'are de ce trata cu partidul national, fagaduia:Intaiu o oarecare consideratie pentru dorintile" nuale Romlnilor, cuvintul arzindu-i pe buze, ci aleconcetatenilor nostri nemaghiari" (odata se zicea nu-mai: de buze nemaghiare") cu privire la scolile con-fesionale, apol primirea limbii materne In contactulimediat" de& nu sj prin scris cu autoritatile"al treilea, oarecare modificari ale oarecdror dispositiiale legii electorale, care ar stabili pe o basa mai echi-tabiltk represintarea politica a RomIni lor" data a-ceasta cuvIntul exista In patria noastra", acea pa-trie In mnnele careia se ceruse holocaustul, imolareape toate cimpiile de luptd. Cu asemenea solutii se pu-teau multdmi numai cei prinsi in campania de mode-

dintre

si,

204 CONFLICTUL

rantism" a unui Mangra, indatä rasplätit prin acordareasuccesiunii lui Metianu.

Pentru moment Insä, si cu toata intoarcerea RusilorIn Bucovina, fata de viitorul careia generalii cuoeritorifaceau declaratii nelinistitoare pentru noi, guvernul 'A-rea ca se tine pe aceiasi linie de cea mai stricta neu-tralitate, putind fi prelungita pand la sfirsit. Se mersechiar asa de departe Incit, pe chic/ cea mai larga con-trabanda de vite, une ori prin Insisi prefectii, se In-gaduia In folosul Centralilor, cu cari se va Incheia si oconventie economica, se trimeteau acasä o parte dintresoldatii cari, fall a fi Incalziti sufleteste i rdsplatitisi fail a putea gasi In presenta inimicului Intäri-rea pe care aceasta o produce totdeauna, erau pusisape la nesfirsite santuri i tsä intinda retele de sirmäpe la toate trecatorile Carpatilor, ceia ce, suparatorpentru Austro-Unguri, dadea falsa impresie, chiar pen-tru armata, cä ne-am teme noi de-o invasie. Dar, cindsè cern staruitor, Inca din Mart 1915, sa se lase .a trecenumitii pentru Turcia, Intrata In razboiu, de vole, denevoie, färä sä aiba cu ce se bate la Strimtori, undeatita timp se faceau si se vor mai face, Inoepind cu Fe-bruar, sfortari desperate pentru fortarea lor guvernulnu crezu cd poate sä acorde, In adjiocul protestariloropiniei publice, aceasta permisie.

Negocieri cu Italia sau, mai curind, schimburi devederi cu aceastä a doua Mare Putere latind, avuseraloc, de si pana acum desvoltarea lor nu ni e cunos-clad In amanunte. Se stiau la Bucuresti Indoielile, in-delimgatc, i acolo, contra opiniei, atitate de idealismulagresiv al poetului Gabriel d'Annunzio, care fanatisamasele, Intelegerea cu Germania, care, precum cadeacu staruinti pentru Romini asupra Ungurilor, torturape aliatii din Viena, furiosi, mormäind: santaj", pen-tru a-i aduce ca, nu numai sa respecte interesele ita-liene In Balcani, dar s. admita anume concesii, impor-.

sti

RAZBOIUL EUROPEAN 5( NEUTRALITATEA ROMANIEL 205

tante, in regiunile pe care le reclama iredentismnl ita-Ilan, mai ales Istria, Trentinul, Trieste. In acelasi timpSe facea acolo ceia ee la noi nu se Meuse sau, din ne-norocire pentru soarta ostilor noastre, nu se putuseface: lnarmarea tehnica pentru un razboiu care tre-buia sä fie lung si greu intr'o regiune de munti a proa-pe inabordabili.

Din aceste schimburi de vederi parea a se desfa-surd planul sa pornim odata cu fratii italieni. Dar,In Maiu 1915, ei crecleau ea pot ilia hotarirea lor, pecind noi, cu ochii la Bucovina, reocupata de Rusi, lapasurile maramurasene, unde si trupe germane seopuneau incercarii de patrundere rusesti, amInariimresolutia noastra.

La Viena se schhnbase Cancelariul. Berchtold, evi-dent prea farI noroc, facuse loc unui Armean ma-ghiarisat, poate dintre aceia cari In secolul al XVII-leaii venisera Ardealului din Moldova. Aces ta, Burian, tre-cind peste incidentul" italian, de care parea a garan-teaia perfecta intarire a Carstului, capabil de a fi rosnumai bucata cu bucata, se arata cu. totul Imbatat de tu-nele succese cistigate prin aceiasi lunIt a lui Maiu, si,astfel, ca si cum nimeni n'ar mai fi negociat pana atun-ci cu Romania, o invita, de la oarecare Inaltimede laministru la ministru, caci acum hu se mai putea inter-NT:110a clirecta la Suveran, din multe motive, sa In-tre In dantul mortii, unde-si poate gasi folosul, iarCzernin, In aceiasi dispositie de spirit, credea ca tre-buie sa instiinteze pe Bratianu ca momentul, atit defavorabil, nu trebuie pierdutl.

Am spus ca. la Palat nu mai era de facut nimic. 0interventie a lui Czernin la 26 din aceiasi lima Isi atraseaceasta replica de rege constitutional, care Intelegea

' Cartea Ro#e, no. 35.

206 CONFLICT UL

sä rgmlie pe linia bunului Romin": numai natia ru,mdneasca Insi, prin organele ei legale, are dreptul dea hotärt iesirea dintr'o neutralitate, care pInd atunciva fi observatä cu strictetal.

Pentru a ajuta Turcia, macar In aparentä la capd-tul puterilor sale, care, e drept, ajutatd si de caracterulterenului, clstigase resultate de necrezut, decimlnd splen-didele trupe ale Francesilor. ale Englesilor, ale vigurosi-lor Anzaci" canadieni, veniti la Indeplinirea unei dato-

de loaialitate, de onoare i dreptate, se lila hotdrl-rea de a se da in toamnd marea loviturd decisivd asupraSerbiei, care, prin talentul militar al Voevodului"Putnic, distrusese Intdiu o Intreagd armatd, a incapabi-lului Potiorek i ajunsese a recdpäta Belgradul, la pra-gul Palatului Regal al cdruia Petru Liu Ii tersese ciz-mele cu drapelul -cesaro-regal coborit de pe crestet2.Pentru a impresiona Romdnia, dacd i-ar veni In gind säfacd, la aoest ceas hotaritor, ceia ce nu Indrdznise in Au-gust al anului trecut, ceva trupe bird concentrate, Inyard, la granitile noastre. Romänia rdspun.se cu o con-centrare analogd de cealaltä parte a acelorasi granite,ceia ce dddu lui Czernin, care vdzuse primirea trium-f ald la Bucuresti a generalului Pau prilejul sit cearafurios retragerea lor, amenintind cu consecinte, In ace-lai chid pacificul Armean de la Viena ni oferiaceva din acel teritoriu sirbesc care nu odatd ni fusese a-ratat ca o ispitd In. momentul Inceperii razboiului 4.

In momentul cind trupele austro-ungare, unite cu celegermane, intrau pe teritoriul sirbesc, gonind de departe,din etapa In etapa, pana in pustiii munti ai Albaniei,cu rege cu tot, o ostire biruita de artileria superioard

I Ibid., no. 32.2 V. brosura mea despre Serbia, 1915.3 Cartea Rosie, la data de 24 Septembre.4 V. memoriile, recente, ale adjutantului generalului Pau si re-

flectiile din Revue historique du Sud-Est Europeren, an. 19,32.

rii

timp

,

RAZBOIUL EUROPEAN 5I NEUTRALITATEA ROMANIEI 207

a unui dusman invisibi1 aliata Austro-Ungariei In Bal-eani, Bulgaria, Inzestratä Cu bani, cu munitii de Ger-mani, arunca masca negociatiilor pentru Macedonia,pentru Dobrogea cu Intelegerea, tinutä cu vorba demäestria lui Ferdinand de Coburg revansistul, sipele Tarului balcanic loviau n coastä o nobith armath .care nu mai avea rAgazul sg. poat5. rnpunde. Lucrulde care se temea atita regele Carol, dusmanul indä-rgtnic al Marii Bulgarii", se indeplinise.

Stitruintile ca s alergthn in ajutorul unor vecini ad-mirati i privii cu simpatie teau lipsit pe lIng Gu-vernul romin, adecä pe lingä Bratianu, care, impasi-bil la orice influent4_, concentrase totul in mina sa. Sepoate intelege tisor starea de spirit a unei natii, care,adinc miscatä de nenorocirea unui vecin, de progresal

eitruia era deprinsä a lega posibilitatea realisärii pro-priului ei idealz sim.tia bine cä ultimele resultate aleamestecului ei in Balcani erau si ele inghitite In ca-tastrofg.l. Brätianu Imi rdspunse i mie cä din cal-cukle sale exacte, precise, pentru care singur träieste,nu resulttit putinta unel interventii militare in acelmom ent.

De aici inainte incetaserd orice propuneri, mNcar ince priveste Bucovina a cdrii mentionare de Ro-mini fusese taxatA de santaj , din partea aceloracari de la noi asteptau numai provisii pentru armatelekr, $i aceste provisii le avurä, in puterea unor conven-tii formate care numai plgeute iu puteau fi aceloralinga cari, la un moment ttedeterminat, care pentruneritbdarea unui popor intreg nu nisi venia, ne Indato-risem a lupta. Pentru Aliati, pentru opinia romäneasd.

Brätianu apärea, hotarit, ca un om din cale afarg.de dibaciu2.

Bulletin citat, p. 10.2 In acest timp citiva Cazaci atinserd teritoriul romdnesc pe

Ia Mamornita -§i masuri furd luate ca sa se impiedece asemeneavioldri ale neutralitatii.

[nu-

insäsi,

'

208 coNFLICTIIL

Dar rAzboiul In Apus devenia ingrijordtor pentru I ntelegere. De luni de zile, imense forte germane ameniu-tau Verdunul, devenit cheia Franciei; mii de oameni seIngropau zilnic i presiunea InspAimintAtoare conti-nua. Acuma, in primAvara si vara anului 1916, erarindul Rusiei sä incerce marea loviturä presupusA de-cisivA. Generalul Brusilov IntrA cu o puternicA ar-matA In Galitia, pe care o avuse in 1914 la momentulde la Lemberg". Czernin Insusi se, ternea ca aceastasä nu puie capAt razboiului In dauna intereselor aus-triece (14 Iu lie). In acel moment i se presintA lui BrA-tianu, de ministrul Franciei, Blonde., urmat apoi deal Rusiei, d. Poclevschi Coziel, nota hotAritoare?.

Prin ea se atrAgea atentia cA abovirea pAnA la sfir-sit a interventiei romAnesti nu se mai poate admitedac6 aceastA tarA, legatA prin angajamente formale, nuvrea sA piardd tot ce i s'a asigurat prin conventiile din1914. I se punea In vedere o ofensivA a generaluluiSarrail, care se produse, spre Monastir, nurnai de for-

pentru a atrage In luptA Romlnia, si se opriiniediat2. 0 rea informatie va face pe Bratianu sA tread.peste pericolul bulgar3.

Un nou Consiliu de coroand (Mehl asentimentul na-tional regelui, care pentru. bataia card arAtA acelor cari-Icredeau slab si sovAielnic ce mindrA energie era Insufletul cui se stia invinge pe sine" si putea sAIncerce invingerea In numele datoriei sale si a drep-tAtii terii sale a dusmanilor din propriul sAu neam.

Textul s'a publicat inthiu de Ernest Daudet, In Echo de Parispe 1917; acum in urmä de mine in Revista Istoricd, 1932, Wile-Septembre. Generalul Alexeiev spunea clar: La situation tommandeaux Roumains de se joindre h nous maintenant ou jannis".

2 Discutiile publicate de mine in Revista Istoricd, Iulie-Sep-tembrie 1932.

V. i [Thomson], Smaranda, la: August 1916. Bratianu hräniailusia ch Bulgaria va face o pace separate.

me,

]

RAZBOIUL EUROPEAN I NEUTRALITATEA ROMANIEI 209

Era acelasi cm cu sclipiri neasteptate care raspundeatinärului atasat german, cind Ii vorbia de originile luinationale, ca tocmai de la Germani a invatat sa-si ser-veascä fidel patria. 0 singura impotrivire, care era deasteptat, i-a stat in fata, dar, daca. batrinul Carp, nezga.dull in convingerile sale si nebanuind ce era sä se pe-.treaca In Rusia, presupusä vesnic tarista i vesnic nä-valitoare, i peste prieteni, refusä, in vorbe taioase, a-probarea sa, el Ii puse la dispositia Suveranului fiulcare va cadea In fruntea calaretilor sal la Oituz. Pe

cu ce credeau sau nu credeau, cu ce voiau i eftde ce se temeau, Ii resuma un singur om In adevarexistind politiceste, Bratianu, hot:4ra in fine, peste cal-culele, verificarile i scrupulele sale ingineresti.

Nu putea sä fie decit un singur raspuns la soma-tia atasatilor militari: intrarea in actiune la August1916. Bratianu Ii facea ilusia ca. Bulgaria va faceo pace separata.". Odata Incheiat tratatul de garan-tie care dadea Romaniei ce dorise (August), se puteaproceda la declaratia de razboiu catre Austro-Ungaria

in clipa cind ea era remisä la Viena, care simulasurprindere, de i, Inca de la 1-iu ale lunii, Czerninluase masurile de evacuare a Legatiei, ceia ce dove-deste cä nu-I insela jocul usor cu un eventual Ministeriual continuarii neutralitatii supt Maiorescu, granita eratrecuta in acelasi timp prin mai multe pasuri.

oei-lalti,

si,

4. RAZBOIUL PENTRU UNITATEA NATIONALA :PRIMA FASA.

Trebuie sd se recunoasca insä ed., in acest ceas plinde rise s'a ridicat", scriam, un dint potir de singe$i de lacrimi" sperantele cui credea ca e o mudcampanie demonstrativä ca in 1913 $i cd venim pentrua secera in momentul chiar cind rdzboiul european seva stinge, nu erau indreptatite. Starea spiritelor, dincausa lungilor zäbdvi, a tinerii intregii situatii in minaunui singur om, care lucra bucuros in isolare $i in-tuneree, potrivit temperamentului sdu, ingdduirea legd-turilor cu. Centralii, siguranta cd nu sintem pregatiti sicd, Strimtorile fiind la dispositia Centralilor, nu pu-tem fi ajutati decit doar pe calea, imens de depArtatd,a Mdrii Albe, oboseala unei coneentrdri in care in-crdrile, de forma, se fAceau azi ca sä se ddrime mini,lipsa de la oasbe si a regelui, oprit de timiditatea sa,de si era un excelent general, cu instincbul rdzboiului,n'au dat de la inceput acel avInt care e de cel mai bunaugur pentru o mare si grea intreprindere militard.Erau i oameni cari descoperiau prea mult, in organisa-rea razboiului care se deschidea, preocupatii de partid, a-legeri ale oamenilor dupa conveniente i capricii per-sonale; cine putea sä vadd in generalul care era sdse sinucidd inaintea teribilei rdspunderi un adeváratconducdtor $i in generalul Iliescu, ofiter aplecat cä-tre pldeerile vietii chiar in asemenea momente, dar

RAZBOIUL PENTRU UNITATEA NATIONALA : PRIMA RASA 211

ridicat la situatia de adevarat diriguitor al campaniel,acel comandant de mari Insusiri pe care si-1 Inchipuiabunul sat' amic, fostul coleg i intimul care era pri-xnul rninistru? Ce rost putea sä aiba. Imbracarea In u-niformä de colonel si repartisarea in calitate de con-silier juridic la cartieruf general a lui Stem, dusmanhotarit al acestui razboiu pe care-1 va trada? Punereala cale evidenta a unor manifestatii din partea oficia-lilatii putea sa receasca i sä desguste spontanele por-niri ale inimii.

S'a vazut atunci prin tot felul de arnanunte cä pen-tru o astfel de opera, de care atirna razboiul i viataInsäsi a unui popor, nu ajunge o divlomatie dibace, ocaste ascultatoare, soldati capabili, numai daca li se davole, de initiative inteligente i Indraznete, o lume ci-vili

Elementul moral a lipsit prea mult din prima zila armata, care a trebuit sa si-1 cistige prin suferin-

primejdiile ei, si, mai ales, la populatie.La trei zile dupii deschiderea razhoiului, pe care

Loan Bratianu mi-o anunta telegrafic, cu bucurie, caun lucru pe care 1-am dorit Impreuna mult timpe curios cii in saltarul casei mele de la Vgleni, pradata

ocupata doi ani i juniAtate de dusman, am ga-sit la intoarcere numai aceasta hirtie, am putut face,cu\ generalul de artilerie Tanasescu, format In sco-lile francese, comandant la Buzau, drumul In Ar-deal prin pasul Bratocei, pana dincolo de Santul Ve-chiu, unde se daduse o mica lupta ale earn urmeerau visibile. Trupele noastre mergeau in grupe micica la o excursie, podurile, depositele de hrana au e-rau pazite, generalului, care planuise sa mearga piinii

Marele-Duce Nicolae considera de aceia 1ntrarea noasträ Inrazboiu ca un act de nebunie furioasau al Aliatilor; Marta Bibescu,Lord Thomson, Paris 1932, p. 68.

rdbddtoare.

sitile si

si

el

212 CONFLICTUL

La Skele i s'a Mors inapoi din totala lipsd" de chib-zuiald, a trebuit dau eu o hartd; de-a lungul dru-mului se vedeau de ce n'as spune-o? ordonante.care transportau obiecte de care nimeni n'ar fi trebuitsä se atingd. Nimic nu dAdea impresia acelui instru-ment de o precisiune perfectd supt conducerea veghe-toare a unor oameni tacuti i siguri, de un sever simtde rAspundere care trebuie sä fie o armatd pätrunshIn tara dusmanului. Am Anunte mici, care se puteauobserva insä, dacd nu mai pretutindeni, In prea multelocuri si In prea multe lucruri, i ele puneau pe gin-duri pe oricine banuia macar, dupd tot ce se petre-cea, grozav i mdret, de doi ani de zile pc aprompetoatd fata Europei, greutatea operei intreprinse.

Si In timpul campaniei de la 1913 se putuse observacä populatia, prea mult trditd In bine, hränitd cu left

favoruri si, ea spectacol, luptele usoare, fara singe,din circul politic, nu. poate sä pretuiasca neapdrateleconditii ale unei astfel de tragedii: bolnavi de holerdpardsiti, doctori caH se feriau de dinsii, proprietari carise gindiau numai la crutarea averii br, o lume de o-rase care muria farä distractia din fiecare zi. De a-tunci, cu capul pe perna unui mare succes atit de upsor cistigat, lucrurile se mai inraisera Inca, din ne-norocire, färä ca guvernantii s'o fi bägat de samd, eicaH adesea erau din aceiasi categoric i cu asamAnarein apucdturi. Nu s'a cdutat un continuu contact cu a-cesti oameni a cdror crestere intreaga trebuiacutd potrivit cu necesitatile unei astfel de sfortdri.Presa, din partea ei, era incapabild sä dea aliceva de-ell secul comunicat al statului-major, hi care de laun timp lumea se Invätd sä nu mai creadd, cdutindcu ingrijorare_ ce poate fi dedesupt. Dacd n'as fi pro-pus lui Brdtianu, care ma chemase de la tail ca sd

Intrebe, ca pe oHce vulgar profitor, ce doresc, pu-blicarea la Bucuresti a Neamului Romänesc", care

sd-i

refä-

and

RAZBOIUL PENTRU UNITATEA NATIONALA 1 PRIMA FASA 213

vegeta la Vdleni, n'ar fi fost o singurd foaie care, Milnicio reservd, sd vorbeascd. In adevdr sufletelor si decele bune si de cele rele, infiltrind, fortind credintaIn victoria neapdratd, oricit de tirziu, cu elicit de multejertfe. Se plänuise o gazeta a statului-major, care va a-ptirea In rele conditii ca un simplu prilej pentru am-buscaii de a realisa micul lor cistig. Laturea aceastaspiri Wald: era asa de complect ignoratd, Incit intr'unuldin ceasurile grele la care nu se asteptau decit foarteputini a trebuit sd redactez eu o instiintare menitd O.mentie un rest de incredere. Presedintele Consiliului,-sprijinit admirabil In momentele negre de sotia sa, ca-pabild de a vedea lucrurile de sus, era foarte putin ac-eesibil si, Indatd ce primejdia, care nu putea zdbovi,a venit, pe multi dintre ministri trebuia sd-i cautinoaptea .prin addposturi socotite sigure, afard din o-ras: odatd, cu multä trudd, n'am gilsit decit pe unul sin-gur, ca sä-i anunt una din cele mai zguduitoare neno-rociri. Nu era, In particular, vina nimänui, ei foartevechi pdcate ajunseserd acuma la o scadenta pldtitäde altii, sutele de mii, milioanele, cu mult singe nevino-vat si arzAtoare lacrimi de foc.

Se va vedea In curind eá nici cele mai elem.entaremtisuri de asigurare nu fuseserd luate. Turtucaia, carese socotia dupd citi bani se ingropaserd in fortificatiileei de caracter modern, o adevciratä cetate, zdeea de multlimp neisprdvitä inaintea dusmanului, care, si printr'opopulatie neprielnicd noul, li stia toate neajunsurile,si nimic nu se Meuse pentru neapärata ei legdturd,peste Dundre, asa de largä aici, cu malul. romthiesc.Flotila fluviald, mai putin räu condusd, asigurd ami-ralul Negreanu, de cum s'a pretins, era de tot infe-rioard ratä de cea austro-ungard, si nu putem uita cespunea Maiorescu ed. la 1913, dupd hotdrirea de a mo-bilisa contra Bulgariei, telegrafiase la ConstantinopolJca sä cumpärdm cloud vase de transport. Aviatia sisie puteam astepta ca de pe malul bulgar, asa de a-

214 CONFLICTUL

propiat de Bucuresti, sä vie zilnic escadrile germanede bombardamentera, chiar dupd sosirea unor ofi-teri francesi de niciun folos, aproape neexisteutd. Arti-leria noastrd data din vechi timpuri si era alcatuitä.din guri de caracterul cel mai deosebit: dud ii vor-bisem cu un an In urmd lui Maiorescu despre supe-rioritatea In aceastd privintd a Bulgarilor, el a recu-noscut-o, Mid sd se fi cdutat o Indreptare, iar clad o-biectani cd sint generali absolut inutilisabili, imi rds-pundea cd, de. vor fi nedestoinici, se vor inlocui, ceiace m'a fdcut sd. adaug cd, si Inlocuindu-i, räul ce s'a pro-dus tot nu se mai poate drege. Pentru a se avea lotusi

,o aparentd de asigurare la Dundre, dincolo de care Ra-doslavov 5tia sä poarte cu minciuni pe prea-Increzdtorul,nostru ministru Derussi, fost consul la Budapesta, se mu-tau tunuri de la Ndmoloasa, asezate cindva acolo con-tra Rusilor. Se degarnisiau de allele forlificatiile Bucu-restilor, apartinind epocei generalului Brialmont sicare vor servi pe urmd numai pentru a procura ini-micului lauda ieftend cd a luat o cetate Intäritd.

Nici diplomatia, servitd de boieri tineri si bdtrini, caritineau mai mult sd trdiascd In sträindtate deoit sdlucreze in adevär la ce nn-i ajutau adesea nici mijloa-cele, nu 'Area cd pusese la cale tot ce era necesar. Ru-sii refusaserd sä dea trupe suficiente in Dobroged pen-tru a resista Bulgarilor, asupra cdrora liberatorii de la1877 se presupunea cd mai au un fel de misterioasd sinebiruità influentd ministrul de Afaceri Straine alRusiei asigurase cd Dobrogea e bine garantatd con-tra unui atac din partea Bulgariei. Si el addugia: Ex.-pediared trupelor noastre In Dobrogea ar putea släbiputerea presiunii noastre asupra Austriecilor", asa cdar ajunge cloud divisii"1 si consimtiserdm sä ni se hi-

1 Revista Istoricd, 1932, loc. cit. IatA insui textul: L'expéclition.de nos troupes en Dobroudja pourrait affaiblir la force de notrepression sur les Autrichiens. En cas de nécessité, sans doute, iifaudra y envoyer deux civisions".

RAZBOIUL PENTRU UNITATEA NATIONALA PRIMA FASA 215

meatä citeva mii de oameni, rdu condusi, cari, lard a-jutorul devotat al regimentelor sirbesti gata oricind sämeargil la moarte n'ar fi fAcut nici simulacrul de im-potrivire al lui Zaiancicovschi, un comandant care si-atratat de Iasi" soldatii inteun ordin de zi.

Germania nu era in stare de rdzboin cu Italia, rd.-miind asa pdnd la capät. Crezuserdm cd. ne vom ba-cura de aceiasi favoare, i primul ministru a pärut con-trariat cind in casa sa i-am tradus telegrama, atuncisositd, in care ni se declara rdzboiu. Iar, in ce pH-veste Bulgaria, primele atacuri la Turc-Smil contraunor trupe ale generalului Sebastian Teodorescu,alt general de acolo se gäsia in acel moment la unclub de societate in Bucuresti au pdrut cd I mind,date fiind sperantele puse in neactiunea unor vecinicari-si manifestaserd doar ura, dorinta de revansd laoricr prilej, si, cind s'a anuntat cä trupele noastre,mai nurneroase ei au citeva regimente, iar noi o di-visic intreagd" au rdspins lovitura, socolita ca osimplä demonstratie pentru a plhcea Austro-Germani-

aceasta s'a socotit indestuldtor.Succesele din Ardeal, rapezi, generale, in legalurd

cu nume de localitäti cunoscute si iubite noud si aju-tate, in de obste, de o populatie romiineascd, doritoarede atita vreme sd vadd dorobantul" pe pilmintul ro-.biei lor de cloud oH rnilenare, contribuiau sa intretie ceamai inseldtoare incredere eà greul a fost biruit, ca tru-pele noastre vor putea ocupa linia transversald, caveli-ar permite, dacd nu se poate marsul asupra Buda-pestei, cel putin sä resiste la Murds, ca pe mahrl uneinoi Marne, contra oricdrii sfortari de a le scoate. Nu-sidädeau sama onestii ilusionisti cii biruinta fan o ade-varata lupta era cistigata asupra unor trupe ungurestide ultima calitate, intdrite cu tol felul de finanti si demilitieni, de politisti, si cii nici inteun chip Germania,chiar dacd ar fi sa-si slabeased asalturile la Verdun, nu.

lor,

215 CONFLICTUL

va Ingadui ca pentru Romini sA se deschidd calea ca-tre capitala Ungariei, pe care pentru Rusi o Inchisese,cu citeva luni In urma, prin vaile Maramuräsului.

Calitatea Insäsi a trupelor noastre, foarte numeroa-sase Vorbia de 800.000, ca si In campania din Bul-garia, era ingrijoratoare pentru cine le cunostea bine.Prea multi rcservisti ImbatrIniti, a caror instructie numai fusese improspätata cu zecile de ani i caH nuuinhlasera niciodatä cu pustile, In de obste de tragerescurta,deci fata de pustile germane neefective,careli se dadusera la Intimplare din deposite neglijate. Ofi-OH de reservd, caH, cu toate bunele intentii, nu tiaunici cum sä se invirtä; intelectuali cu citeva luni deveche preparatie din caH nu se putea face aproapenimic i ai caror nervi nu puteau sa resiste unui bom-bardament de artilerie; Bucuresteni prea adesea usura-teci, capabili sa arunce panica In mijlocul unor teranicaH aveau pentru dinsii virtutile instinctive de nesfir-sita resistenta ale masei. Si mai ales acea ticaloasäinchipuire ca nu va fi nimic", c razboiul e pe sfIrsitesi cä o politica dibace a stiut sä ni crute grozavele

prin care ceilalti trebuira sail faca datoria.

Acesta este fail Indoialä uritul, dar absolutul adevar.Multi erau sä se convinga prea rapede de dinsul. 0nobila natie era atrasa astfel In primejdii ca acelea pecare le-au intilnit Francesii, cu o pregAtire de spirit a-rialogil, la 1870, pentru ca si noi, ca i dinsii, ajun-gem prin singeroasa ispasire si pierderile uriase, prindisparitia unui vechiu prestigiu la o altä conceptie, a-ceasta singura biruitoare, a razboiului.

Tot ce aveam ca trupe bune se gasia in Ardeal, unde,din nenorocire, comanda suprernd se Incredintase ge-neralului Crainiceanu, a carui vristä inaintata i lungdespartire de armata nu-i permitean sa realiseze per-

Su-ferinti

s4.

.

RAZSOIUL PENTRU UNITATEA NATIONALA : PRIMA FASA 217

sonal ceia ce recomandase in articolele si oonferintileale: lupatorul de la 1877 nu mai corespundea citusido putin cerintilor lui 1916. Nu stiu dacd generalul do-rise insusi o situatie care trebuia s5.-1 copleseascd asade mult, dar, and am intrebat pe Brdtianu, care-mi1 efusase s5.-1 tKimeata, in Rusia, pentru propaganda,(um doria venerabilul academician: atunci pentru cei-a incredintat spre nenorocirea tuturora, si a lui, o ast-fel dr misiune, mi-am auzit spus cd 1-a cerut armata".Yenind din Moldova, calrnul si sigurul general Prezan,pc care nimic nu putea nici sd-1 exalte, nici sd.-1 de-m( raliseze, patrunsese in Secuime cu alte metode, cu-alld stdpinire de sine, si mergea spre linia muraseandpAnd ce-1 vor rechesma prea jute nenorocirile interve-nile pe alle puncte ale vastului, atit de vaslului, prea-vastului eft toatd Coroana Carpatilor cimp de ope-rritiune. Trupele care pätrunseserd pe la Sibiiu, darlia ocupaserd, Mil a se explica de ce, orasul fdra apd-rare, pe eind generalul Crdiniceanu isi fixase cartierulla Brasov, aveau drept comandant pe generalul Popo-vici, .pe care era de afuns sä-1 vadd cineva, inainte sau.dupd catastrofa pe care a produs-o, ca sa-si dea samaed el fAcea parte dintre comandantii de inlocuit, dupävor,ba lui BrAtianu, dar, dupd vorba mea, Mil ca peurma lor sd se mai poatd corecta ireparabilul pe careni-1 hdräzise.

Spre mirarea tuturora, comandantul reusitei cam-panii din Bulgaria la 1913, generalul Alexandru Ave-rescu, nu cdpdtase o situatie potrivitg cu meritele saledovedite, cu calitdtile sale de rece stdpinitor de oa-meni, cu privirea metalicd in figura descarnatä. Ne-multdmiri din acea campanie puseserd o prapastie in-tre dinsul 5i presedintele de Consiliu, de loc dispus särecurgd la priceperea si experienta lui, 5i tot asa laimensa lui popularitate. 0 recomatidatie a mea pentrucolonelul Sturdza n'avu niciun efect : mi se fägdduia

218 co.% FLICTUL

doar cä i se va incredinta un grup militar pentru a-pgrarea Bucurestilor".

In aceasta situatie pe cirnpul de luptd, ca o loviturade trdsnet cazu pierderea, in conditii i tragice si mni-litoare, a Turtucaii. Neispravitd cum era si supt cornan-da unui ofiter, acelasi general Teodorescu, care era pre-dispus sä Odra la cea d'intaiu neizbindä orice putintade a urmdri un plan, cetatea", dacd trebuie sa i sespuie astfel, avea sa resiste unei excelente trupe bulgarestipe care o anima o nebuna furie de rdsbunare, capa-bilii sa faca iniflUfli, si care, servita de Germani, Incade luni de, zile, cu tot ce poate fi inai perfectionat ca teh-flied si condusd chiar de ofiteri superiori ai armatci 1111-pilrate5ti, nu s'ar fi oprit, chiar cu pretul uniii oribil ma-cel, inaintea niciunei piedeci. Sliri'despre bunul succesde cavalerie cistigat in Dobrogea-dc-jos impotriva tru-pelor noastre, atit de slab ajutate d,: cele rusesti, nu Im-teau decit sä adauge la increderea lor In victorie. Stra-tegia unui Mackensen, adevaratul comandant pe fron-tul bulgaresc, se opunea aceleia a generalului Teodo-rescu 1.

Cele spuse cu atita patriotica durere, pe basa rapoar-telor militare ce i-au fost puse la dispositie, de d.Kiritescu, cu privire la desperata aparare de trei zileintregi, cu multe pierderi si pentru dusmau 4-6 Sep-tembre), slut foarte adevärate, si ofiteri de cariera aupreferat sä moara luptind ori sd se sinucidd decit sàcada. in mind unui dusman setos de singe si brutal,ajutal de o Intreagd populutie trddatoare. ,,Centrele"de apdrare, forturile n'au. fost luate far% cea mai in-viersunatä resistentd. Dar mijloacele garnisonei, isolatarpäräsita in voia sortii, erau prea de tot insuficiente, sicu greu baioneta, rdmasa singura, poate face altceva

V. darea de sama {Fin a mea Rev. 1st., a cartii de indreptatirea generalului Averescu (an. 1929, p. 178).

RAZBOWL PEN TRU UNITATEA NATIONALA3 PRIMA FASA 219'

decit sä apere onoarea unei armate invinse. GeneratulTeodorescu adause la insuficienta temperamentului situparAsirea trupelor care-i fuseserA incredintate. 0 mareparte dintre apAratorii sinistrului cuib de pescari, carepiistreazA pared i pAna astäzi ceva din groaza acesleizile fatale, furA mAceldriti, sau se pierdurA in apelesingerate ale DunArii.

Apoi, cu alte conduccri de aceiasi calitate, ca a gene-ralului Petala, si el un impresionabil, bun pentru biro-cratia militarA, s'a pierdut pe rind Silistra, a carii gar-nisonA fu silità la o rdpede i desastreasA retragere, sitot teritoriul p451 la linia din vechea Dobroge, zugra-matA intre Dundre si Mare, unde se putea organisa, cusoldati i ofiteri ca aceia pe cari si-i formase, i cArorastia sA 11 vorbeascA, colonelul Rasoviceanu, o linie de a-pArare pentru a cArii cucerire dusmanii trebuirA slcheltuiascA multe din fortele numele luptelor de a-colo, menite sa intirzieze o retragere si mai aclincA, s'auinscris intre cele mai glorioase ale armelor roma-nesti: Arabagi, Cocargek Amzacea (15-19 Seplernbre).

PanA In acest moment, cu incidente une ori tra-gice, cu allele care invederau aceiasi rasA .plind de a-vint i gata de sacrificiu cu o eleganta pe care singelelatin n'o impArtaseste pa deplin cu altul, nu fusesealtheva decit marsuri de ocupatie aproape nestingheriteintr'o atmosferA senin5, i alit de inselatoare, de ser-batori nationale. Afard de ideia intaiu, a foarte putininumai: mersul spre Budapesta, nu era decit dorintade a se intAri pe o linie ardeleana si de a astepta a-colo desfAsurarea evenimentelor, care s'ar Inintui cu opace oarecum apropiata. Mai mult urn gäsise strategianapoleonului" nostru, d. Iliescu.

E adevArat ca tot acest urias i teribil rilzboiu a lostextraordinar de same in conceptii, in Apus,Lira a risca dupA Marna nicio actiune indrazneata,tAmindu-se a se ucide timp de patru ani pe loc Oil a

luptatorii,mul-

Mr:

220 CONFLICTUL

socoti nmnärul victimelor, crescind inspäimintdtor pefiecare zi, iar, In RAsthit, Austro-Germanii si Rusii In-treclndu-se in rnincarea de chilometri pentru t seopri, darAsi, nu la resultatul unei mari ciocniri decisivepentru soarta armatelor Insesi, ci numai la luarea InstapInire a unei provincii cu nurne sau utile. Flota en-gles5 s'a incercat numai odatd pentru o victorie"pe care o puteau reclama, cu aceleasi pierderi $i ace-leasi distrugeri, si Germanii, iar frumoasa flotä Iran-cesd, ca 5i flota ruseasa, atit de importantä si ea, ie-$irä, dup g. atItia ani de räzboiu, neatinse. A roade" peadversar prin sacrificiile lui zilnice, grignotter al lui-.Toffre. ajunsese cea mai Inaltä expresie a noii arte arazboiului.

Nu ni se putea cere numai decit noud sä inovam,5i nici n'am avut_ acest gind, räzboiul fiind consideratde Brätianu ca un simplu auxiliar, la un moment Niel-tic, al diplomatiei, decisivä. Am avut, sgptamini de zileIntregi, o singurd initiativä, a trecerii hotarelor, dincolode care era ce ni va da soarta, pe care o presupuneautoldeauna prielnicA, $i cum. ne Inseam! Nici aliatii no--tri, cari nu ne putuserä Inarma cum trebuie, si pentrualt motiv decit al Inchiderii StrImtOrilor: acela al he-Increderii Nil de o politicä prea obisnuitä a pipg.i Inmai mult decit o directie, nu se iscusiserd a ni dasuggestii strategice.

Ei ar fi dorit sä lästhn pentru mai tirziu grija Ar-dealului de Bucovina nu vorbia tilneni, ea Mud so-eolith un adaus, care, oricum, vine de la sine pen-tru ca sä ne aruncthn asupra Bulgarilor; cari, In mo-mentul inträrii noastre In actiune, dovedindu-se capabilide a lupta pe douä fronturi, tineau piept la Sud, InMacedonia-de-jos, acelei rgang.$ite de ofensivä a Alia-tilor care stätea supt ordinele unui general politician-si cu ginduri de pacificare, Sarrail. Colaborarea cu a-zesta ni se 5i ilgädtrise, In acel sens cä el, gindindu-se

RAZBOIUL PENTRU UNITATEA NATIONALA PRIMA FASA 221

si la vre-o ofensivd, ar fi retinut trupe bulgaresti pecafe dovedise n'are cu ce le bate, pe cInd noi, in-därätnici In ideia razboiului peste munti, am fi urmatdrumul. care nu ni se recomandase. De fapt mult maitIrziu numai, cInd la Dunäre totul era pierdut, o mis-care de prelungire a teritoriului ocupat, dar färä o a-devaratä batalie, s'a produs In acest sector al raz-boiului.

Refusul nostru era de sigur Indreptätit. Intaiu,mai ales la aceasta se gindia oricine, pentru ca elemen-:tul sufletesc de care, oricum, tineau sama i conduct-twit cerea satisfacerea secularei dorinti de liberare afratilor, de intregire nationala. Un non razboiu cu Bul-garia n'ar fi Incalzit inimile, primul chiar avIndu-sipopularitatea, nu din causa unor sentimente de' totfata de vecinul de la Miazazi, ci pentru. cit dincolo desuccesul lui se vedea razboiul fires; neaparat, care eradatoria generatiilor. Actiunea noastra In sensul aratatde Aliati ar fi atras o si mai mare urgie asu.pra Ro-minilor din Ungaria fart sa ii fi putut fi Intru. nimicfolositori. Dar, pe finga aceasta, din punctul de vederepur militar, realist fart nicio consideratie la stareade spirit, dact, la Inceputul ofensivei noastre balca-nice, Austro-Ungaria nu s'ar fi putut hotari la invada-rea teritoridlui nostru, la un mars asupra Bucures.tilor, care izbutind, ar fi desorganisat si demoralisat cudesavirsire, se poate crede oare cit Gerniania n'ar fifacut din capul locului ceia ce era sa se deslantuiascaasupra noastra, rupind cit mai multe trupe de pe fron-tul apusean, unde o mare ofensiva contra ei era, siva fi pentru mult timp, o hnposibilitate, ca sa scape peatit de pretiosul aliat de la Sud, de a carui resistentaatirna Insasi soarta Strimtorilor?

Ir. aceasta situatie, cu Dobrogea atacatt, cu trupelenoastre date Inapoi, pant la linia de aptrare a Con-stantei, caci numai de atita putea fi vorba acuma, cit

si

cd

222 CONFLICTUL

toak dovezile de eroism In resistenta, un singur om,läsat la o parte panä atunci din invidia. generalilor

vechi resentimente ale oamenilor politici, a avutidela care lipsia cu desavIrsire celorlalti si a riseat in-treaga sa reputatie militara, asa de mare, gataatraga mice critica In cas de neizbinda, pentru a iner-ca s'o realiseze: generalul Averescu. In acel moment,Bratianu, In fata loviturii primite la Turtucaid, cu gre-lele ei consecinti, vazIndu-si inselate asteptarile raz-toolului usor, cazuse Inteo stare de apatie din care cugreu ii puteau scoate cei mai de aproape ai lui; segindia acum i la incheierea pacii, pe care regreta ea ocrede imposibilä pacea, dar putem noi sä sperampacea"? era sensul cuvintelor pe care mi le adresa. Pro-punerea se facu deci regelui, care, poate ca sit nuIncurce comanda i sä nu faca din rAzboiul national ut-nml personal, greu de raspunderi pentru dinastie, setinea la o parte de operatii, si ea fu. primita.

'Era vorba de a se lua pe la spate armata WO-reasca biruitoare la Turtucaia srla Bazargic, care, Im-batatil de sucoes, dadea furioase lovituri de taur pe fron-tul strimt al apararii romänesti, i printeo puternicaamenintare s'o recheme InclArat, permitind astfel con-tinuarea operatiilor pe frontul principal, care trebuia säramlie al Ardealului. Cu cea mai mare discretie, gene-ralul Averescu izbuti sä string sapte divisii luate deacolo din Ardeal, smulse actiunii din acea parte sicautä sit le treac a. pe la Oltenita, ca sa Intrebuintembanda de teren dintre Turtucaia pierduta i Rusciuc, Invederea noil ofensive. Podul putu fi facut la Flamlnda,si el resistä unui atac de aeroplane, apoi 1.noercarii dea-1 rupe din partea flotilei austriece, de mult cu dibacieascunse, pentru a putea interveni si la 0 ocasie nepreva-zula ca aceasta. Soldatii nostri trecura In Bulgaria si, ne-Intilnind decit o resistenta improvisata, Tara importantä,

sidin

sa-si

RAZBOIUL PENTRU UNITATEA NATIONALA r PRIMA FASA 223

se pregatiau sä taie Bulgarilor comunicatiile cu ar-mata din Dobrogea.

Dar propriile comunicatii ale acestei arma,te deve-nira peste masura de grele de pe urma aprigelor, con-tinuelor ploi de toamnä, Inteo regiune expusä inun-datiilor. Ceia ce a hottirlt insä asupra parasirii ideiistrategice, a &aril valoare au recunoscut-o i adversarligermani, a fost lipsa aproape fati $N. de bundvointa acartierului general fata de o lntreprindere care pu-tea pune in umbra pe militarii de cabinet. In brosura saluminoasal, generalul Averescu a läsat-o sä se Inte-leagd, si orice judecator impartial va trebui sa-i recu-noasca dreptatea2. Ge i s'a dat a fost mai mutt smulsdecit oferit cu un simt de camaraderie frateascd. Oricepiedecd trebuia sa lie un motiv de paräsire a proiec-tului. Se renuntä deci la dinsul Inca de la primele di-ficultati, atunci clnd comandantul era incredintat ca,In toata siguranta, se poate merge mai departe, si ladinsul recea cumpaneall poate fi socotitä ca biruiapunctul de onoare personal.

Se putea invoca de si nu $tiu daca aceasta s'a fa-cut in toatä forma L- situatia, nu nunaai dificil, apoi a-menintätoare, dar, de la o vreme, din causa totalei in-

-capacitati si de initiativä si de energie a Impotrivirii lacomandantii armatelor de la Brasov si de Maga. Sibiiu,catastrofala a frontului ardelean, care pipaia Inca spre otinta pentru care se cerea altä rapeziciune declt aceiaa primblarii nationale printre Romlnii liberati. Condu-cerea aproape nula a generalilor Crainioeanu si Popo-vici era, de altfel, Incurcatä Inca prin anume interven-

Citata mai sus.1 Cf. criticile de mai tärziu (in Neamul Romanesc" din 1928),

ale generalului Prezan, care, in acel moment, la Iasi, n'avea, cred,toate ritijloacele de informatie gi era, ca gi, de altfel, generalulAverescu insugi, influentat de pasiuni care ni-au facut atita rAu.

224 CONFLICTUL

tii intempestive de la Bucuresti, secretarul Ministeriuluide IlAzboiu fiind generalul Burghele, un amator depace declarat: daca." aveti patriotism", Imi spunea mierde ce nu Incheiall pacea"? i, cind am comunicat luiIoan Brätianu aceastä monstruoasä dispositie a cuipresida de fapt rdzboiul, cad ministrul era un civil,.Vintilä Brätianu, mi s'a raspuns: Ai d-ta unul maibun?". Secretarul general, venit n acest Ardeal care-trebuia sä fie, indatä, päräsit räsbunärii unui furios du--man, avea tot felul de bg.nuieli, in ce priveste Insäi loa-ialitatea elementului romänesc, i povestia la Minis-teriu, cu o fata inspilimintatä, ce teribile sint efecteleghiulelor armatei germane, care alerga in ajutor.

Generalul Falkenhayn, personalitale de mare vazA,se indrepta, cu trupe excelente, din care giu sa tragAtot folosul, spre armata romaneasca d hi Sibiiu, lasatä,aproape de capul ei, sä intindä tircoale in jurul unuiora apärare, nepregglind, inteun Tinut muntos

päduros, aa de plin de piedeci, nhnic pentru ca-sul vre unei surprise, ca 0 cum comunicatiile Ardea-lului cu nesfirsitul izvor de oaste care era Germaniaar fi fost Mate printr'un cataclism cosmic. In citevazile, in tard straind, complect necunoscutä, comandan-tul revansd de la Nord a Centralilor izbuti sä aflemai mult despre aile de pätrundere decit, in tara lo-cuith. de Romini, ai no0ri cari de atita vreme aveau o-chii asupra ei i cari-i strabatusera de sdpthmini dru-murile i cärärile. E adevarat ca n'a reusit sa taie cutotul soseaua de comunicatie a Turnului Row, ceia cear fi indemnat pe cei Inchii astfel la o capitalare,dar priceputii luptelor de munte cari erau alpinii ba-varesi, inzestrati, fireste, cu mijloace tehnice pe careai nostri nu numai ca nu le aveau, dar nu le Intuini-sera niciodatä, au cistigat rapede o superioritate fatade o forta militarà de fapt necondu.A care se desfacufoarte rApede in grupe, capabile de a face mult ran

fail61.

RAZBOIUL PENTRU UNITATEA NATIONAL& PRIMA FASA. 225

dusmanului si de a se strecura dibaciu In tara veche,dar nu si de a 'Astra positii, ant de usoare de apa.-rat, pe Insusi parhintul ardelenesc, Resistente ca alecolonelului Cantacuzino, de o Indraznealä mostenitä dela stramosii si ostasi, ori a dirzului Ardelean Mo-soiu, cumplit la Infatisare si la atitudine si fat§ tiepropriii sal soldati, nu puteau face decit sä salvezk Inoarecare masura onoarea unei armate care de la ovreme cazuse in psihosa fireasca la cine fat% sef luptitCu o primejdie de pretutindeni al carii sens poatedes lusi k 28-9 Sep tembre).

Ordinul de retragere se dadu spre Turnul Rosu, adecaspre insäi capcana unde Germanii de pe Inaltimi aS-teptau pe fugari, in loc sa se caute cu trupele care s'arfi inviorat la un singur adevarat gest de comanda dru-miii Fagaras, care armata din Brasov a gene-ralului Crainiceanu, care si Incercase o inaintare spreVest. Aici, la pasul Oltului, asteptau de ceia parte, In

doer citeva regimente strinse In toatä graba,cu bun cu rau, pe chid dincolo, In Tara Birsei, erao armata. Inca intactä. In loc sä se sprijine pe existentaei si sä caute cu orice pret contactul cu dinsa, care vasosi dupa ce totul era sfirsit, i se transmise acesteiavestea unei catastrofe iremediabile, care facu sa. sepiarda i aici orice realitate a conducerii supreme. Dupälupte onorabile ale regimentelor razlete, ca la Po-rumbac, In tara Oltului fagaraseana, la Barcut, laSinca, la Per$ani, tot acolo, unde avangarda de cavaleriea lui Falkenhayn pätrunseserä acum, $i In mind pesträzile Brasovului, In $esul de supt munte, mitralierelegermane. cArora nu li puteam opune nimic si al clrorsunet singur ajunse a fi o prevestire sigurl de moartepentru ai =gni, infanteria ronaneascit, apärind pa-Mlntul pas de pas, inainte de a se retrage spre pasulprLduros al Timi$ului, se va istovi In lupte glorioase,dae zadarnice, la 7-8 Octombre. 0 amenintare din spre

peste

Clineni,

nu-1

226 CONFLICTOL

Sighisoara, din partea unui comandant care vedea largclmpul de operatie, grdbi retragerea.

Ardealul era acuma deplin evacuat, afard de parteadin Secuime pe care o tinea generalul Prezan, insensi-bil la vestile de InfrIngere venite de la celelalte diaLdarmate, spre bucuria Sasilor de acelasi singe cu Ger-manii veniti In ajutor si spre asigurarea populatiei un-guresti, mai ales din orase, care, cu o lund Inainte, Inpanica unei fugi neindreptdtite ca In fata unei ban& decdldi, vindea o trasura, cu cai cu tot, pentru o tigard.Se vor gäsi chiar printre RomIni de aceia, ca tIndrulteolog din Sibiiu, pe urma. deputat al Romäniei Intre-gite 5i acum membru al diplomatiei romänesti, carivor proslävi cu discursuri de bunä venire pe aceia caripareau cd au tras definitiv un zdvor rosit de singeInaintea oricdrii posibilitAti de realisare a idealului nos-tril national.

Generalul Averescu, chemat in Carpati, Ii revenio mare greutate, dar si onoarea deosebitA de a refacetrupele Inc° ltite, crimpotite si in mare parte demora-lisate, armata care trebuia sä apere o lunä si jumd-tate vechea granitd carpaticd.

In urma retragerif lui de la Dui:are, se pronunta, sipentru a face asemenea tentative de acuma Inainte im-posibile, una din acele ofensive, indelung pregdtite siIntrebuintind, cu cea mai mare criitare a trupelor, In-vrIstate cu Turci 51 ceva Germani (o elivisie), loat . su-perioritatea.armamentului, care erau specialitatea feld-maresalului Mackensen; el luase Insusi comanda, stiindbine cd victoriile nu pot räsdri decit dintr'o cugetareunicd, sigurd de sine. Impotrivirea generalului Scd-risoreanu, unul dintre putinii 5efi cari n'au sovait oclipd 1naintea perspectivei evidente a Infringerii finale,adause si aici eroism la sfIrsitul Tiresc al unei campaniidefinitiv pierdute; ajutorul rusesc era aproape insignifi-

RAZBOIUL PENTRU UNITATEA NATIONALA: PRIMA FASA 227

cant si, pentru apararea Constantei,flota imperiala n'atras o singura lovitura de tun. Resultatul Incordärii za-clarnice de la Topraisar n'a putut fi decit luarea InstdpInire de dusman a marelui port, cu tot ce puteasa adauge la aprovisionarca si Inzestrarea armatei cu-ceritoare a Dobrogii (20 Octombre). Dar aceasta In-semna, cu evacuarea de Rom Int a provinciei, intrarearazbunatoare a Bplgarilor pand. la Tulcea.

In acel moment, ascunzInd zguduitoarea veste intr'uncomunicat mestesugit, generalul Burghele facea ape-lul catre iscalirea cu orice pret a unei päci, pe carepresedintele Consiliului o credea imposibilä din causasingurä a situatiei noastre desperate. Cu. urechile mele

i n'o voiu uita cit voiu trai am auzit aceste doadraspunsuri ale capitularii morale a clasei noastre diri-guitoare, In armata si In politica. Teranului rabduriu siintelectualului ramas sanatos Inteo astfel de atmosfera,pregatita de luptele de partid, ii ramInea, supt In-crederea fanatica In Dumnezeu a regelui, pe atIt dehotarli pe cit de modest, sustinerea, In care au iz-butit, a restului razboiului. Ar fi o mare nedreptatedaca nu s'ar adaugi taria de suflet, mlndrul sentimentde onoare, nesfirsitele resurse de mare rasa ale ReginaMaria. Indata dupä sentinta secretarului 'de la Razboiuam gasit-o In rindul de sus al vechiului Pa lat Regal,unde, In fruntea unor femei eare-si_amintiau de da-toria impusä de mtmele istorice ce poarta, Ingrijia deraniti i, cu siguranta_care i se cunoaste In taioasa pri-vire albastrd, ea Imi vorbia de aprecierile represintan-ViOr militari ai aliatilor apuseni, cä totul nu este pier-dut si, linistitä, ii continua opera de mild omeneascalsi de patriotica munca.

Apärarea muntilor se facu in conditii care ar fi des-curajat orice armata. In ploaie, apoi In zapada cä-zut'l Inainte de vreme, soldatii cari, din causa putinuluilor numar, nu se puteau schimba In Iransee si ada-

228,. CONFLICTUL

posturi, asa Incit trebuia,. cas..unie in istoria. mareluirdzboiu -sä stele acolo cn sdptamlnile, däclurd. Incao dovadd de cit poate s 1ndure acest 'warn al tuturorsuferintilor, La SA ldtrue apoi, de-asupra Cimpultm-gului, a dealut Mdtiasului, la Predealul distrus d 'a-buse, la Tab la Butii dincolo de valea Teleajenuluilsilintile celor mai bune. trupe germane, servile de aartilerie exceptionalk. nu aduserd, din.teo lund 1n alta,Ora In Novembre, nicio Inaintare en adevdratd va-Mare trategicd. In comunicatul german, neizbInda,care.trebuia mArturisitd lata de nerdbdarea de acasä, unde secredea cd deplinul succes al campaniei contra Romänieiar putea da conditiile psihologice pentru Incheierea uneipitci alba fdrd anexiuni, era mascat.d supt formular

apärd cu Inddrittnicie pdmintul". In Mol-dova,. pe unde, la pasul Oituxului,. se Incerca, de Aus-trieci, ramasi statornic inferiori, ruperta In doul afrentului romdnesc, se revela un fericit temperamentde comandant care, necrezind mimic imposibil, In opti-mismul sdu sandtos, era capabiI st smulgd din sufleteputeri nebanuite: generalul Eremia Grigorescw; aiciboierimea noasträ, care nu-si uitase toate traditiile, adat, calare. In Iupta de la Roibdneasa, o reeditare glo-rioasa, dar far'ä urmdri, a sarjei din 1870 a ehiurasieri-Lor francesi de la Reichshoffen.

Aceastd resistentä de fier, object de uimire pentru ju-deedtorii actiunilor rdzboiului; era cu atlt mai merito-rie, cu. cit nu odatl comanda, ca a generalulului Petala laOlt, nu era la indltimea sublimului eroism al soldati-lcr i ctr cit din Bucuresti ,se facea prea putin pentruajutarea si sustinerea hr. Acolo, Inca din Septembre,clasa dorninantd, care si Incepea sä se care, supt ocbiipopulatiei Ingrijorate, care vedea zilnic. plecInd fur-goanele 'si bAnuia oe i se pregateste, spre addpostUlpresupus sigur, al Moldovei, perise ultima razd a in-crederii asa de puternice la Inceput. Ziarele doar supt

Rtminii Ii

0

RAZBOIUL PENTRU UMTA-TEA NATIONALA PRIMA FASA 22g

Influenta unei censuri proaste, nepriceputa. In a sustineaspiritul public, t1rau o ieftena inclutare de comanda:sint mindru ca n'am lasat ca vre-odalä foaia mea säfie invaluita de acesti aburi adormitori ai imei lasitaticu drapelul tricolor de-asupra. Ministrii, speriati, läsauall li se smulga cele mai triste vesti, dincolo de carenu se mai zaria nimic. Paternicul om politic care voisesi pregatise, asa cum am constatat-o, räzboiul, era acumtotal invisibil, si din propriul lui partld se ridicau gla-suri care faceau dinteinsul marele vinovat care, calcu-lind gresit, adusese peirea armatei si prapadul trrii.Ochii Bucurestenilor, si al altora, din provincie, incer-cati nu odata de avioanele dusmane, nemiloase fallt deci'nIi si aruncind bombe panil si In parent palatului dela Cotroceni, unde rgina plingea asupra patului deagonie al copilului ei Mircea, incepeau sä se intoarcaspre speratul protector in ceasul nnei ocupatii din ce Ince mai yrobabile, Marghiloman, Omul celei mai desä-virsite cresteri frantuzesti In sensul boieresc se vedea a-cum, am numai scful nettigaduit al conservatorilor, con-tra lui Take Ionescu, cad, distrus de infringere, Fili-

pescu Inchisese ochii i putini 11 dusesera la mormintsupt amenintarea bombelor din aler ci, poate, dicta-for, din voia Cenrtalilor, al terii Intregi.

Miserabild stare de spirit, osinda care nu se t'a sterge,a unei 1ntregi tlase razgliate, in momentul cind oHcepopor, In toate categorfilessale, vadeste ce are mai adincin reservele sale nationale! Clopotele care sunau la fie-care aparitie la orizont a aripilor negre* aducatoare demoarte pareau cit piing de sfirsitul unei intregi sock-tati prea sus saltata de vinturi prielnice, $i atita miselieera totusi Incunjuratit de statornicia de echilibru. a celormid, eroi din instinct, pe cari nimic nu4 putea doborl:lucratoril tipografi 1mi faceau ziarul In zgomotul asur-zitor al explosiilor, copiii Imi du1ceau suierind corecturilela Academia Roraima, unde fete de douazeci de ani, stu-

:

230 CONFLICTUL

dente, lucrau netulburate la mesuta lor atunci chid iru-purile-omenesti sfIrtecate zburau In aier. Si din respectfata de adevar si ca Invatatura pentru alte Incercaricare pot veni aceste lucruri trebuie spuse, Intreg sicrud, poate mai crud si decit aici.

In acest marasin al celor din dosul frontului, in a-ceastä primejdie de pretutindeni a celor de pe linia delupta nu se mai putea Incerca nimic ca ofensiva ras-lunatoare, ca initiativä si inovatie. Odata, cInd teri-toriile erau sarace, si locuitorii lor indiferenti, se pu-tea päräsi oricit pamint pentru, a incerca o loviturd careavea perspective sa. reuseasca. Acuma un sentiment denesfirsita durere prindea pe fiecare la orice chilometrupatrat, de oriunde, pe care-I ocupa dusmanul, robiml oparte din populatia lui. Misiunea armatei romanesti era,macar pe multa vreme, panä la o neasteptata schim-bare a Imprejurärilor, hotarlta, pecelluitä, In umbraacelor munti din nou si cu Imbielsugare sIngerati.

Nu tot asa un dusman care, mai ales la Nord, seputea necontenit Improspäta cu trupe din Vest, de-prinse de mult a se lupta sl a birui, si care avea enatit mai multa. Incredere fata de un adversar pe care-Istia asa de slab pregatit, ca mijloace tehnice maiales. Si nävalitorilor Ardealului li trebuia, In vederea si-tuatiel generale, o isprävire jute a luptel pe acest frontcare prea multä vreme rapise luntati absolut nece-sare ca sa aduca decisiva 'pe frontul frances.

De aid ofensiva, cu cele mai bune trupe bavarese, pelinia Jiiului, unde, cu toata mentinerea micii armate dela Orsova, rupta de ansamblul luptelor, divisia invisibilla colonelului Tantu, care va putea fi silitä a capitula, In-tr'un tIrziu, numai de foame, o aparare efectiva. a -gra-nitei aproape nu exista. 0 Intaie Incercare pe valea riu-lui pana. In capitala .Grorjului Intilni resistenta, nu failsucces, a unor soldati strinsi in grabä oH veniti din in-

RAZBOIUL PENTRU UNITATEA NATIONALA : PRIMA FASA 231

timplare, la caH se adAugi neinfricosatul avInt zgomotosal unei viteze populatii, care nu-si dadea sam 5. detoath Intregimea primejdiei. Firea romAneasc5. Insä cre-de prea mult. In dainuirea izbindei: la Bucuresti se vor-bia de nimicirea unei 1ntregi divisii, pe cind pentruiFalkenhayn necesitatea, posibilitatea deplina a uneimarl actiuni de Inväluire generala, sfirsind totul, toc-mai prin aceastä deschizdtura de munte, era de toataevidenta.

nirk sä se fi banuit nimid de o informatie militara,asa de slaba ca a noasträ, o adevaratä armata de strA-batere, cu sapte divisii, din care cloud de cea mai bung.cavalerie, se strIngea la Petrosani, pentru lovitura ceamare din pragul iernii. Deschiand drumul cu o for-midabild artilerie, cdreia nu i se putea opune nimic, dinnou pe la Bumbesti se Incepea coborlrea spre Tir-gul-Jiiului, care fu ocupat la 15 Novembre, servind capnnct de *care pentru luarea in stapinire a lutregu-lui ses oltean i muntean, complect lipsit de aparare,Si taind Si legaturile divisiilor lipite de stinca mun-telui, pe cind pe la Zimnicea, uncle orice ap5rare erailusorie, trecea Mackensea cu armata dobrogeana.

Numai simtului de ordine, puterii de a impune dis-ciplina a generalului Averescu, .caruia de la sine lirevenise acuma conducerea suprema, i se datoreste cadescinderea d pe Inaltimi a micilor pachete de oastenu s'a fäcut In desordinea la capätul careia e, fireste,depunerea armelor, ci ca din aceste pirate razlete s'aputut face din nou o armata, capabilä, nu numai de re-tragerea rinduita dire Moldova, dar i de a da o marebatalie In cImp deschis, singura, de fapt, de lainceputul rdzboiului, In. care cu putin ni-a scApat bi-ruinta care ar fi salvat Bucurestii.

Starea de spirit In cercurile de sus era din nenoro-cire aceiasi, Stirea celei d'intaiu ocupari a Predealului,adusä de mine noaptea din gara Ploestilor, care con-

232 CONFLICTUL

statase a nu mai raspunde granita, pe cind cete de sol-dati In desordine, de pribegi romini din Ardeal, de care

cirezi de vite se coboratt invälmäsit in podgoria noas-frit, nu scOsese din. gura ministrului de Razboiu, si elprins de acel marasm al paralisiei generale, decit ras-punsul: da, se poate". Cind Ii intrebam pe amaritulVintila Bratianu dacä putem face ceva la Dunare, imiarata resemnat care e adevarata situatie: el intrevedeaapropiata luare a Bucttrestilor i, intrebat: cind s'ar pu-putea intimpla nenorocirea, el sfirsia cu un ,,o sa-i vezi",sfatuindu-MA sä ramin, ori, pentru cä am scris cevacontra Nemtilor", ma pot si duce.

In sfirsit, pe lingt Rusii dispusi a-si minca semintelepe margenea soselei, dincolo de care ai nostri min-can pthnintul, intaia dovada de interes a Allatilor ni sosiin persoana simpaticulut, optimistului general francesBerthelot, a carui infatisare singura, reunind ce are maisanatos i voios burghesia fra.ncesä, era In stare sg. ri-dice sufletul. Dinteo singura aruncatura de ochi el re-cunoscu ,adrnirabila desorganisare" a noastra, trecindprea usor poate asupra dovezilor de restituire a organi-sätiei pe care le dad-use un Averescu. Adaugind silintilesale la acelea ale celorlalti generali generalul Averes-cu el insusi nefiind adus niciodata a colabora cu Fran-cesii-, cari cunosteau tot ce, in trecut, legase de Ger-mania pe fostuI atasat militar la Berlin, de care vor-beste asa de frumos,de generalul Prezan In primulrind, seful de stat-major al lui Berlhelot, generalul 136-tin1, s'a luat hotarirea suprema5 aproape desperata, de

mncerca Walla In cimp, deschis care va aratadad. Muntenia mai poate fi salvata, sau dacä e casulsä se faca. o Concentrare p acea linie a Siretiului, pecare de la inceput ne vroise recea i nu tocrnai prie-tenoasa hotärire a Stavcai", statului-major *general allui Alexeiev.

V. Memoriile lui apärute in 1931.

si

a

RAZBOIUL PENTRU UNITATEA NATIONALA: PRIMA FASA 233

Intilnirea ostirii lui Mackensen, care inaintafara grijä,cu fortele reconstituite ale generalului Presan, coman-dant suprem al bätäliei de aparare a Bucurestilor, fufavorabila armelor noastre; citiva din cei mai buni ge-nerali ramasi In viata, dup a. caderea lui Praporgescu

Dragalina, erau supt ordinele lui: Scarisoreanu, ba-trinul Lambru. RamInea acum a doua lovitura: con-tra lui Falkenhayn, care venia pe drumul celalt, darplanurile luptei cazusera In ajun, din vina a doi ofiterican iu stiura face sä dispara hirtiile lor, i ele dadurageneralului german putinta sä-si schimbe orinduirea1uptei. Astfel ceia ce trebula s fie acolo, pe luncaArgesulni si a Neajlovului, nu departe de uncle MihaiViteazul biruise pe Sinan, un triumf al celei mai chib-zuite strategil n'a fost cleat prilejul unui nou macel a-daus la martirologiul nostru. Parasita de guvern, care1,1rma pe rege si familia regala, Capita la Romaniei, IA-sata n sama grosolanului general Mustata, u toti spe-riatii ei, cu toata colonia straind, care, Impreunä cu. oparte din Evrei, Ii i pregatia buchetele de Intimpinarea ,mIntuitorilor", state; fara aparare, inaintea Invinga-torilor, pe cind mortii eroici, cu mfile, Incremeniau suptklealul de la Comana, unde odihnia fiul nenorocit alVoda-Mihai.

lui

si

5. SUFERINTILE DIN MOLDOVA.

lasul rdminea atunci mai mult ca o capitald de gu-bernie ruseascä decit ca al doilea In Insenmdtate isto-ricd si intelectuald din orasele Romdniei in luptä pen-tru dreptul si viitorul ei. Dacd. pe Strada Läpusneanudefilau zilnic, Impreund cu ofiterii In concediu si cuWig can gdsiau mijlocul de a ft totdeauna in concediu,cei d'intdiu stramutati ai vietii politice refugiate, In fie-care zi se puteau vedea greoaiele cete cenusii, miscateca de bataia- vIntului, In ritmul unor Incete cIntece derätäcire in stepa asiaticd, ale Rusilor, cari se priviau, Inaceastä Moldovd. reservatd. Tarului de tenebroasa diplo-matie a lui Stunner, pre*edintele de Consiliu rusesc,nu niste aliati, ci, cum ziceau ei Insii, niste protec-tori", aproape niste stäpini. Once contact cu societatearomaneasca era evitat cu o Ingrijire plink de despret,nicio informatie privitoare la, neamul bästinas mi inte-resa pe acesti oaspeti orgoliosi, condusi In mare partede ofiteri can, dupd caderea celor trecuti prin scoliIna lte, se ridicaserd prea adesea din rindurile soldatilor.Nu va trece Mu lt, si de Sf. Nicolae, patronul Tarului,serviciul se va face la Mitropolie, Inaintea unor credin-ciosi cu mäntäli de oaste, si In limba slavond, declerici can Intovdräsiau ostirile. 0 situatie dureroasdpentru cea mai elementard mIndrie romaneasca si carese va Intdri din ce In ce, devenind aproape nesuferitä.

Peste cIteva zile de la desastru, cei d'intdiu din armatanoastrd cari-si puturd face drum, räileti, desorientati,

SUFERINTILE DIN MOLDOVA 235

flamInzi i imbracati ca pentru \Tara, incepura sa so-seasa Ofiterii deslipiti de unitatile icr erau une oriasa de zguduiti Incit la intaia kr intAlnire lacrimile IIveniau In ochi i un plins nervos Ii zguduia cind in-cercau sa gaseasca expresii pentru nespusa lor durere

jignire. Grupe de soldati calari apareau,singurii sal-vati, I ärä voia lor, clintr'un regiment care se jertfise,in ochii Mr era sumbra hotarIre de räsbunare cu caremuriserd camarazii Mr, ingropati supt zapezile marlcare acoperisera de curind totul. Trenurile aduceau a-titia räniti i bolnavi /nen inaintea uttimelor transpor-turi se inchideau usile de fier ale spitalelor pline pana

supt paturi de oameni cari muriau si inghetau pejos nestiuti; adesea Intregul transport se vacua a fi nu-mai o adunaturd de cadavre Incremenite. Cite un de-serter palid In haina lui räscolita de vint trecea Auptpaza soldatului care-si purta In nestire picioarele släbite.In curInd, luat de la Rusi, deprinsi de acasä a resistala contaminare, tifusul exantematic Incepu a secera in-tre aceia cari aveau supt uniforma br ca o Mina depaduchi, agenti ai contagiunii. Si totusi din astfel denaufragiati, In cari traia numai sufletul, capabil de mi-ce Invieri, al neamului, trebuia sa se facä o armata dcultima aparare, si cit mai jute!

Mila de om, simtul de solidaritate, dispositia de aInfrunta primejdia de moarte pentru altii erau de totrare. Fiecare-si cauta In casele rapede napadite de oas-peti, unii grozav de pretentiosi, pänä la obraznicie,de huzurul lui, i goana dupä alimente deveni ilpedeInfrigurata, intendenta furnisind numai acelora cari setineau strict de oficialitate. Mara de cite o nobila fe-mele care adese ori a Inchis ochii in mijlocul bolnavi-lor ei altele vedeau In frecventarea spitalelor posibi-litatea unui flirt putin comun, mai ales cu ofiteriifrancesi--, mai nimeni nu se Imbulzia sä aduca o min-gliere ranitilor, bolnavilor, agonisantilor. Despretuitoa-

si

si

236 CONFLICTUL

re de pericol, regina, pe care nu. odatä incunjurirneaei ajungea s'o compromitä, dadea un exemplu care eraprea putin imitat. Unul din ministri, cgruia-i amintiamexempiul tatglui Au la 1877, care era uncle se simt-ianevoia de un impuls, imi raspundea cit este la mij-loc o deosebire de temperament. Mustrarea pc care o tu-prindea presenta la spitale, cu vioara-i minunatg sub-tioara, a marelui musicant George Enetcu, nu se ince-legea, cum nici serviciile devotate pe care le aducea inaceleasi lacasuri de suferintit marea artista parisiangMarioara Ventura, care in astfel de ceasuri grele isi adu-Sese aminte care este patria sa.

De un indenm spre actiune, de o coordonare a silin-tilor tuturor celor in stare a face ceva nu putea fi vorba.La o cash de pe strada Romana, unde evuase prese-clintele Consiliului, curtea era goalg i luminile se stin-geau rgpede. Adresele ministrilor celorlalti se -giisiaunumai cu greu, i te gindiai cu infristare ce ar fi Lostdac6 ar fi trait pe acest timp un Mihail Kogalniceanu,vesnic izvor de incredere pentru oricine.

Numai la cartierul general din fericire veghia o vo-Mtit fermg., a generalului Prezan, devenit sef al armateidin. vointa regelui, care se inchidea In chinirrile constiin-pi sale, hotarit sa mearga Onit la mpg", i raspun-zind la orice obiectii u Mistica sigurantà ca totusitintele ce-si pusese. Inainte vor fi atinse. Era o reconfor-tare si privelistea zilnia a generalului Berthelot, cape vremea luptelor viteze flrit bombardari aerienegazuri- asfixiante, pe frumosul lui cal de razboiu. Pen-tru a se cruta, macar acuma, primejdia generalilor,cari nu pot conduce, se inlaturg, une ori art o selectieIn. de ajuns de atenta1, un numar dintre aceia cari fu-seserg. demmtati ca nedestoinici. Iar generalul Socec, in-vinuit cit si-a parbisit postul de comanda, de si ofiterulfranoes care-I intovarasia nu gasia ca-si cAlcase datoriamutindu-1, fu judecat In. pripa, 5.12 pentru 'a se da o

1 Casul generalului Frunza.

si

SUFERINTILE DIN MOLLOVA 237

jerta opiniei publice, degradat In fata unei multimi mn-

sufletite mai mutt de un sentiment de IntelegiltoarecompAtimire. Erau a1ii cari ar fi trebuit sä cadg, suptgloante, dacä scApa, e colonelul juridic Stere, rämas Irteritoriul ocupat cu rnandat oficial, pretindeau amiciisai, el si altii dintre guvernamentali si care, desbrAcindUniforma de care era nevrednic, paradà _pe sträzileBucurestilor, patronati de Marghiloman, un concurentmai tare la favoarea stäpinilor, miscindu-si a poruncahagaica.

In acest thnp rAzboiul continuA, cum se putu, din u-nitatile cu greu Si neindestulAtor refleute, de-a lungulintregii fronliere muntoase, unde gerul cumplit impu-nea -un armisti(iu, dar nu pentru artileric, ale carui ha-buituri se auziau, noaptea, pAna in mijlocul Iasului,precurn si la Siretiu, unde si Rimnicul apoi Foe-sanii ftiseserg ocupati supt ochii vesnic nesimtitori ai

asa de numerosi. Dar privirile tuturora eranindreptate asupra vc5tii pe care o va aduce mult astepL-tata primavaril, care veni tirziu In topirea nilprasnic6a imenselor zapezi necontenit ingrarnadite Si pAnä inluna lui Mart 1917.

Un -organ de publicitate care sa tic sufletele drepte numai era. Ziarele mari, Univer Dimineata", rAmh-seserä in Capitala pierdutA, negociind cu administratiaimpusii de ocupanti, dintre inconstienti i trAdAtbri,eariau crezut ca p-)t sa ocupe locuri ca acelea de primari(colonelul Verzea), de prefecti, de prefect de politic,(profesorul Tigara-Samurcas, inthn al Curtii , ba de se-cretari-generali si loctiitori do ministri invatatul si ca-pabilul academician Antipa, fostul presedinte al LigiiCulturale, Virgil Anion, fostul minNtru Neni(escu si al-tii pe cari nici Dumnezeu sa nu-i ierte . Pe un pete-eut de hirtie am inceput a scoatc din non NeamulRemilnesc", cu redactori, A. C. Cuzin, i devotatul AurelMetroniu, menit sa cadif -5 i el victima a bolii frontului,

S6rat,

Rusilcr,

ad",

238 CONFLICTUL

Ong ce statul-major strInse laolaltg intelectualii, cusau färä credintA In rgzboiu, egrora frontul nu limirosia bine, si puse algturi foaia Romgnia": regeleFerdinand stgruia Insg. ca Intgiul ziar: cel sgrac2 scos cudevotament, in chiliute mai mult date de pomang,de singuri doi oameni, sA meargg pretutindeni undemoralul ofiterilor i soldatilor trebuie ridicat, prima siindispensabild conditie pentru refacere.

A lost la Bucuresti, Inainte de evacuarea cui s'a Imbul-zit mai mult, nu a cui trebuia sg fie mai folositor, o In-trebare de neInteles cInd se gindeste cineva la ce auMut, In asemenea Imprejurdri, Sirbii: dad. Parlamen-tul trebuie luat sau ba. Pentru anume apucgturi de auto-cratism ministerial se pgru, un moment, eg ar fi bine sgnu fie luat In refugiu, sau O. se facg, pe ascuns, o selec-tie care ar In Miura pe cei incomozi. De mai multe oriam Intrebat cind si cum trebuie sa plec, si n'am avutraspuns. Dacit nu m'ar fi dus noaptea la un tren debirocrati grija prieteneascA a lui Gh. Muntleanu-Murgoci,in casa cgruia izbutisem a mg adAposti, n'as scrie as-tazi aceste rinduri, dar eine stie dacg i pentrumine, asa cum trgiesc azi, n'ar fi fost mai bine!

Acest Parlament trebuia sit lucreze, de si reformeleerau acum zabovite litrit termin. Si, In vederea zileiredeschiderii lui, amlnata, la Bucuresti, atita vreme, ve-chile intrigi Incepuserg a se tese. Conservatorii voiau,ori sa Intre In Ministeriu algturi de Than Bratianu, au-torul infrIngerii", ori sa-i ied locul. Bine inteles conser-vatorii razboinici, caci nu numai Marghiloman ramg-sese la Bucuresti pentru a-si face o popularitate spe-ciala, vorbind Germanilor de cele &ma natiuni create deDumnezeu pentru a se Intelege, ci si, bine Inteles, Carp

poate cu pgrere de rau cg n'a fost invitat sg ple-cememoriile lui inedite pot decide singureMaiorescu.E drept Insa ca Maiorescu a refusat rel4iile cu sefii o--cupatiei si Carp, la Inceput, a declarat cg, represintant

si,

SUFERINTILE DIN MOLDOVA 239

si el al unei natil Inviuse, n'are de gind a-si face partiddin nenorocirea terii. La Iasi erau, pe ling Disescu,care va pleca, la cel d'intdiu prilej, In. Suedia, i ni-meni nu astepta mult de la dinsul,. Take Ionescu,care-si biruise temperamentul rebel actiunilor Indrdz-nete, Mihail Cantacuzino, Dimitrie Greceanu, care-si M-euse, ca sub-ofiter de cavalerie, i datoria de ostas si al-tii mdrunti. Ei Wsä cereau sä fntre in alcdtuirea pe careo pregatiserd si aveau intentia, dfrzd, de a o ixnpunt re-gelui, foarte afectat Inca, pe eind regina spera tare cdvom iesi curatiti din desastru". Rdspunsul mieu a fostneted: In asemenea imprejurdri se sustine guvernul, ori-ce guvern si eu n'am de ce sd apar un regim, conserva-tor sau liberal, ale cdrui pdcate, venite la ispdsire, nu. leImpartasesc. Un grup de tineri, influentati de Impreju-raffle din Rusia, se vor forma apoi, cu fantasticul Gh.Diamandy, care aparea la Camera In costum de mujic,cu blusd färd guler legatd. la mijloc, cu d-rul Lupu,care pentru Intdia oard scotea la iveald resursele salede combativ, cu rotundul i veselul domn Trancu-Iasi,cdruia-i staea in fall, ca un contrast izbitor, mica infa-tisare ascutitä, gata de harp., a d-lui Iunian, plus doiMehedinteni dintre caH unul era d. Tilicä Ioanid, bachiar generosul socialist dr. Cantacuzino; ei luau titlulde Partidul Muncii, dar, de fapt, cu singura tendintd dea nu läsa o clipd In pace guvernul liberal, In care ti-neretul era represintat numai prin Inca timidul si stin-gaciul Gh. Mfrzescu.

Era sigur cd Insäi problema rdzboiului se va dis-cuta, de la Inceput, i liberalii, cu seful abia rechematla o activitate relativd, se temeau O. nu se facd procesul,foarte posibil, al totalei lipse de pregdtire, pe care orevela regelui si un tehnician foarte devotat terii lui deadoptiune ca d. Vermeulen din Ploesti si o recunostea,cu melancolie, i priceputul Saligny. A fost deci o u-surare pentru guvern, care tinea samd fireste numai

.

240 CONTLICTUL

aceasta lature, chid am luat ,euvintuli pentru Ca, tre4chid paste. tot ce putea despa'rti aceastä nitna de pribegiBratianu-mi va aminti ca. 0 eu am raspunderea

sa afirm ea, price ar fit, tlu ne dam, ea nivan recapata pamIntrul i dreptul i vom putea spune,nedeslipiti de acest parnInt_ ea Gheorghe-Voda Stefanclnd striga: mai bine sa ma manInee chili pamIntuluiacestuia" caci se vorbia acum, Intre multi frieosi deSus, de fuga In Rusia, du regale la liarcov. ca Pe-tri; Rares, In exil, ca vom fi ce am fost si mai milt cle-at atir. Regale mi-a multamit foarte miseat, iarBratianu m'a rugat foarte staruitor, eeia ce arata anunie

insuportabile pentru mine, A. etaistint ca, dindiscursul afisat In toate primariile etvintele In. Jega-Ora. on Onii pan,Tritiflui acestuia" sa fie qaprImata.

Si astfel cu lacrimi. i frIngeraeinima ajunseramacel an nou al lui 1917, .pentru apertil la oaste a ca-ruia, prin amicul sau Stirbei, regele, Inca zdrobit de(lovitura sortii si gata sa abdice daca ar aduce astfel,bolos terli, a, cerut modesta oolaborare a omului caredeclarase ca, tare pa tot ce.stie din trecutul terii sale, nuse tame, chiar daca ar ramInea singur i hicrederea sa-

Ostasul se refacea ca prin si pamIntul,ati,a vreme Inglietat, era 0 el sa-si alba primavara lui,tot asa de neasteptata. par Ii trebuia InUtiu prega-tirea tehnica dupd nevoile vremii, i aceasta complectaprefacere a unei armate atit deInapoiate si In ce pri-v.ste instrumentul, de lupta, care era In fond tot acelaal izbiturii In cap cu patul de pusca, nu se putea facedecit prin aspra Mare a Nordului, prin bundvointa,desea neInteles de zabavitoara, a Rusilor. Nu era niciaIndoiala In ce priveste intentiile Tarului, care spunea catine ja dispositia regelui Ferdinand si ultima copeic1si 'ultimul soldat". Dar era., 0 continua adversitate astatului-major, bucuros sa se desfaca de acest front,soeotit ca definitiv pierdut, i acele intrigi ministeriale

mo,

intentif,

la

de

VinLilit

an

minunei Ca

a.

SUFERINTILE DIN MOLDOVA 241

care, In Cabinetul reactionar, cu tendinte anexioniste,al lui Protopopov,erau pentru noi o primejdie tot asa demare ca si dusmania Centralilor.

Era necesar un alt contact decit cu comandann nutocmai de primul ordin, al armatei rusesti de asa-zisajutor, care-si luase o mare parte din positii pe fron-tul carpatic al Moldovei, legat de al Bucovinei, reservin-du-se armatei a doua", a generalului Averescu, Vran-cea, intactä, si lui Grigorescu trecatoarea de la Oituz,

Regina Maria ar fi vrut sa mearga insasi la Peters-burg ca sa-si intrebuintew toatä influenta pe Magavarul de care o lega o reciproca simpatie. Pus eu In-surni sä propun aceasta regelui, acesta, foarte gelos deautoritatea sa, ea toti timizii, a refusat, si se stia cä pelinga acest blind indärätnic nu trebuie sa vii niciodatäa doua oard. Atunci sarcina de a grabi ajutoarele, si Ince priveste oamenii, a revenit lui Joan Brätianu, careyin a doua calatorie, se facu intovardsit de printul Ca-rol. Pe cind printul caracterisa situatia gäsita. acolo:un infinit organisat", primul ministru se Intorcea cuconvingerea cd a smuls si la Petrograd recunoasterearepresintantului Romaniei ca de o potrivä cu aceia alcelorlalti aliati si cä lucrurile sint de sigur indrumatespre bine. Cind, refusindu-i oferta de a Intra In Mi-nisteriu, facia. In casa mea, care era un club de stu-denti, vecina cu a lui, 1-am intrebat de oamenii stingiidin Duma., de radicalul moderat Gucicov, In luptä fatisätotusi cu Tarul, el, explicIndu-nii cum si-a invederat su-perioritatea de inteligenta fatä de Protopopov, ma. a-sigura ea toti ceilalti n'au de fapt nicio valoare si nupregatesc niciun viitor.

Dar In luna lui Mart Inca sprijinul care fusese Tarulcadea. Bratianu, omul prevederilor sigure, si, introduca-torul lui la Petrograd, bunul si sigurul lui prieten,Diamandy, se inselasera cu totul, de neinchipuit, asu-pra situatiei la Petrograd. La cele d'intaiu tu1bur1ri de

242 CONFLICTUL

strada, provocate de lipsa de One, toatit ordinea seen-lard a autocraiiei peria. fn %Tint, si la 15 Mart l'arui, ab-dicind la cartierul general, devenia coloneitil Romanovsi in scurtA vreme un prisonier de Stat. G-uvernul pro-visoriu al lid Lvov si Miliucov vazu lunecIndu-i toata au-toritabea In mina demagogukd Cherenschi, care credeaca o Jame nonA se face din citeva discursuri. De acumava irebui sa negociem pentru sprijinul militar ru-sesc cu o lume In plina descompunere, ischimbindu-secapricios, isteric de pe o zi pe alta. Celebrulpricaz no. 1dildea soldatului supt arrne drepturile unui cetateanabsolut autonom.

Agitatia se transmise imediat la noi. Trupele, deveniteadunaturA de politiciani, nu avcau pentru Suveranii

RomAniei mai mull respect decit pentru acela pe carerevolutia II rasturnase acasa la dinsii. Ni-a fost dat savedem pe Racovschi, arestat de multa vreme, adus ideRusi In Vials Unirii, unde a tlinut liber un cliscurs derasturnare, pentru a trece apoi in Rusia, unde-1 asteptao mare cariera. -La Socola anii de soldati flu faceau de-cit sa diseute i sa lea resolutii: fasul era supt teroa-rea lor. Intr'o noapte, fcartierul general de la cofetariaTuff li fu ocupat de studentul Rasa', uoigasul 'ofiterilortie marina fierti la Kronstadt, si de amanta lui, etan se trudiau sa redacteze o proclamatie. Un siaristrus prieten, cane izbutise a fi martur, ma Instil*, siastfel, comunicinduii-se lad BrAtianu, colonelul Rasovi-ceamt putu sa apere pe -generalul $cerbaoey ile fomoarte sigura: arestatti, 'Basal i femeia fura gasiti pestediteva ceasuri morti Inteun %sant.

Cum Bratianu lipsia, ministrii nu- mai aveau nicioinitiativa. A trebuit, simplu particular, sa vorbesc cu re-presintantii Aliatilor, cari nu puteau lasa singur Intr'oasemenea clipd pe Suveranul atras de lerile lor in a-ceste primejdii. Generalul Petala declara ca el nuinfrunta pe Rusi daca yin sa aresteze pe regele, In pa-

copilA,

*

SUFERINTILE DRI MOLDOVA 243

latul lui, iar partidul muncii", mergInd la Sqcola, ianaduse decIt fggaduieli goale i credinta pA. au devenitcun factor important In viata terii. Mi-am permis sg.sfAtuiesc pe Suveran a se duce la armatA, si, spuin-du-mi cu durere cd se simte inutil la Iasi, el pleca la23 April, ducind cu dinsiil proclamatia redaptat4 demine, prin care se promitea sätenilor ostasi Omintceia ce nu scrisesem eu: vot. Infqrmat de soldatul ba-sarabean I. Buzdugan, puteam face, prin secretarul a-merican, ca miscarea sä nu se producä.

Munitiile, articolele de ImbrAcAminte, coifurile demetal, noile pusti de model frames i noile tunuri carepe frontul de Vest se dovediserä ant de potrivite ni ye-niserä pänd In primävarA In destul de mare cantitatepentru ca oastea aleasä de 300.000 de oameni cel mult,care Inlocuise gloata disparat4 de la inceput, siä OA as-pectul acelei francese, cu care o asamAna si tempera-mentul. A fost strigglul smuls socialistului patriot, a-tit de onest si de prietenos, care era furnisorul de mu-nitii al armatei ierii sale, Albert Thomas, aruia, caaltui socialist in rdzboiul de apgrare nationald, Bel-gianul Vandervelde, "si unui trimes engles, li s'a fäcutIn Parlament o primire in care speranta se unia cu a-(Linea recunostinta c n'am fost nitati Ii fundul gro-pil sacrificiului nostru complect. In momentul vesel altrimbitelor de la Zece Maiu 1917 se putea verbi, MA ase trezi un dureros zimbet, de noua ofensivä.

Pentru aceasta se crease armatei un non spirit prinlegea de expropriere, de care atlta vreme nu se vor-bise si de care unii conservatori, represintati acurna siIn guvern prin aaugirea lui Take Ionescu, puteau cre-de a au si scapat.

Stiri vrednice de incredere, pe care, din contactul cu.unele Legatii, mi le aducea Al. Vlahutä, venit de la mo-.sioara sa din Rimnicul Särat In chervan cu boi, Impreu-

244 CONFLICTUL

nä cu sotia, arAtau cil In sate propaganda revolutio-nara, care-si ficea drum In armata ruseasca, impotrivasigurantelor lui Britianu, cIstigit tot mai mult teren.Intr'o intilnire cu presedintele Consiliului, i-am atrasatentia asupra pericolhlui, Vara sa pot capita nimic de.la dinsul: se vor opune proprietarii, cari au pe oamenillor In guvern. Impusca-i si pe dinsii dad, fac revolu-tie, precum, pentru cd au ficut revolutie, ai Impus-cat pe terani." Pe pragul portii i-am spus ci o ase-menea ocasie nu se va mai gasi. Cum nu cistigasem par-tida, am scris regelui Insusi, care-mi arN.ta la Iasi odeosebita Incredere, Ingaluindu-mi si-1 visitez oricind,pentru a-i spune c5., oricum, mica proprietate se vaface, pentru Coroani, daci initiativa e a ei, iar, dacä e aaltora, contra Coroanei. A doua zi Britianu mi-a de-clarat ci s'a Azgindit si o face: cum ministrul de In-terne, Mortun, e un fost socialist, iati si om.ul care 'poatepresinta propunerea, pe care conservatorii ar primi-o cuneplAcere daci ar veni de la dinsul, Britianu.

Indati o numeroasi comisiune din toate partidele se'aduna pentru ca reforma agrara si fie luati In cerce-tare. Mitropolitul Moldovei o presida, Nu se poate spunenici ci marea proprietate s'a opus, usInd de toate armeleei, nici ci ea a cedat cu o deosebita pracere. Daci d.C. Argetoianu, care era contra reformei, voia despigu-birea In aur, plititi dintr'un imprumut anume pen-tru aceasta, d. Pavel Britisanu, nervosul si zgomoto-sul coconul Pav lici", asa de bun la suflet, gisia accentecalde pentru a arita a. se Invoieste cu misura. M.Cantacuzino aveq interes mai ales pentru subsolul undefamilia sa avea foarte importante interese de petrol.Unit cautau si salveze si, ca Gh. Mirzescu, drepturile-de proprietate ale absenteistilor. Intre indivizii si gru-pele In lupta, guvernul avea avantagiul de a dispunede un on gata si Impace oricind cu formule de bunsimt, Al. Constantinescu, care nu odati mi-a adus cm

SUFERINTILE DIN MOLDOVA 245

starea desbaterilor i solutia pe care izbutise a o gäsi. E-lenientul pur politic a luat o parte neinsemnata In a-ceste discutii, care, totusi, dacä nu tocmai de aceia, auajuns, de $i nu fall indelungate zabavi, datorite sipreocuparilor de alt ordin, in care era vorba de Insa$iapeos terii, la votul din Ziva de 24 Ellie.

Nnä atunci fusese o lunga $i Insemnatä, o glorioasadesfaprare a evenimentelor militare. Generalul Ave-resell pregatise, cu principalul säu auxiliar, generalulMargineanu, Ardelean de origine, cum Ii arata si nu-mele, fiu al profesorului mieu de desemn de la Liceuldin Botosani, a doua mare actiune de stil mare Incursul razboiului, unde isi gasise in sfirsit rOlul, a titavreme tagaduit. Cum pe sectorul vrincean erau sin-gure trupe austro-ungare, de o valoare, ca totdeauna,indoielnica, 5i cu soldati de-ai nationalitätilor, minatiun timp cu revolverul pe la spate, el gindi c unatae energic, multä vreme pus la cale cum tre-buie, putea sa. le disloace fara prea marl silinti. Seva ajunge astfel in teritoriul ocupat, de unde $tiri deadinca nemultämire veniau necontenit, prin ziarele strai-ne ca i prin elemente militare care izbutiau, ve-nind din jos, sa strabata prin sirme. Armata intaia,insiruitä pe Siretiu, supt ordinele generalului Cristescu,ar fi intrat atunci si ea in lupta, desläntuindu-se si-voiul curatitor.

Nu s'a vazut nicairi o atit de nemilos alcatuitä ex-ploatare a unui pamint luat cu armele ca In cele douätreimi si mai bine de Romanie care stateau supt o ad-ministratie germana, care admitea numai elemente se-eundare, 8ubsidiare, apartinind aliatilor Germaniei. In-trebuintind tot felul de instrUmente, Evrei, alti straini,

Romini cu trupul, se ajunsese a se puhe tot ceera de luat, de stors, de expediat in tabele de o admira-bila precisiune. Profesorul de Universitate devenit pre-,

dar i

246 CONFLICTUL

fed d politie primia ordine care trebuiau neaparat e-xecutate, i imediat, cu privire la aramaria, plapomele,blanile de care aveau nevoie otupantii. Femei erau a-(lase Prin avantagli de hranä sä devie concubinele fa-t:Ise ale ofiteHldr. Publicul romänesc era minat la clasaa III-a. Fundatia Carol era deschisä de acelasi prefectde politie, director al ei, unor cursuri superioare libere,care serviau la punerea in lumina, pentru "soldatisi pentru un public inconstient, a scopurilor urma-rite de Centrali. 0 publicatie germand ilustrata, Ru-methien in Wort und Bild, unia informatii folositoarecii calomnii i injurii la adresa acelora cari bggaserg. Inrazboiu Rohignin. Nu trecu mult si C. Stere capäta voiasa scoata o foaie, Lamina, In Scare se cerea impuscareaacelora, acum la Iasi, cari facuserà nenorocirea teriieterliplare din ea se trimeteau cu miile pe front pen-tru a fi aruncate in transeele noastre. Pe linga o gru-pare Unita." cu sirnpatii pentru Germanisi Austrieci,d-lui Marius Teodorian Carada, se gäsiserä unelte si incler, Inspäimintind $i mladiind pe bietul Mitropolit Pri-mat, peste masurä de batrin i absolut nevolnic, CononArgmescu, amenintat In propria lui casä, pentru ca, peurmg, un manifest iscalit si de arhimandritul IuliuScriban, fost la Baden-Baden, dar odata nationalist sicandidat la Primatie al reformistilor, sä fie rgspin-dit intre soldatii nostri cgrora ii s'ar fi fäcut prea multdor de casa. La Academia Rominä aparea, poruncitorun delegat al guvernuhli bulgar pentru a-si insusi unnumar de manuscripte, care furd trimese i retinutela Sofia In ciuda oricarui drept, societatea neavind ma-car un caracter de Stat.

SA se adauge ca, pe linga toate aceste grosolgnii, hat-jocuri si injurii gratuite supt regimul lui Mackensen,care calaria zinic cu caciula cu cap de Mort pe capprin Strgzile Bucurestilor, -uncle era prudent s1-1,lute WI: supusii lui, si al lui Tulff von Tseh.ippe, in

a

ci

a-

SUFERINTILE DIM MOLDOVA 247

care corespondenta se facea 'ma timbre ale Imperiului,o Banca. se Intemeiase, pe basa unui deposit a I.

Statului romln la Berlin, pentru a Inlocui actiuneaMillen Nationale, regimul unei agriculturi si, exploa-tali generale ca intro negrii din colonii se introdusesenecrutator: munca silnica pe cimp cu termine fixe,datoria de a aduce la armata tot ceia ce putea sa-ifie de Solos acesteia. Lasind populatiei, cum se spuneapublic, fail nicio reserva, atita dear cit sä nu moarade foame, restul se transporta In Germania asediata,flaminzitä de Aliati, hränindu-se din surogate Onà ladegenerarea Insasi a rasei, i soldatii avean dreptul de

trimete acasa pachetelele de provisii. Se lucra dezor la repunerea In actiune a sondelor, pe care, suptsupravegherea ofiterilor englesi, insarcinati anume caaceasta, ai nostri le arsesera In momentul retragerii, In-cunjurind cu un fum negru ca noaptea, strabatut deflacari, nenorocirea fnilitara a päräsirii locurilor iu-bite. Romania ajungea marea furnisoare, golita zi dezi de toate resursele ei, a terilor unite In contra-i, careii disputau cu vehementa partea de atribuit fiecareiadin ele1.

Pentru cea mai mica banuiala fise exacte se re-dactau la politia militara pentru orice cetätean maiIn vaza oameni amestecati in politica, intelectualierati arestati, Inchisi 'in Bucuresti chiar, pentru a su-feri toate urnilintile, sau trecuti, asa cum eiau une ori,

neputinciosi, bolnavi, peste hotarele terii. Nicifemeile nu scapau de astfel de urmariri si pedepse.

Dar aceasta nu Impiedeca necontenita intindere a spi-ritului de revoltd, caruia-i lipsia numai posibilitatea ma-teriall de a se manifesta. Daca nu se putea tipari pe as-cuns un ziar de protestare, ca acela care la Bruxelles.se gäsia, dimineata, pe pragul fiecaruia, daca patrunde-

' V. revelatiile complecte din lucrarea d-lui Antipa.

a-si

bAtrini,

si

243 CONFLICTUL

rea ziarelor din Iasi era cu desavIrsire oprita, miimii de familii nestiind nimic despre al lor foartetrina mama a Bratienilor, sotia lui Vintila Bratianu,atitea altele fiind In aceastä situatie, indemnuri, ru-gaciuni, sperante circulau pe hIrtiute scrise cu minadin casä in casä. Cutare istoric si scriitor, de nem. ma-re, Inrudit cu un Domn al Moldovei, putea duce fa-natismul pentru ratacirea sa politica panä la mus-trarea ofiterilor raniti pentru cà razboiu li-a trebuit",dar se stia In Bucuresti care sin" fenaeile din societatela care se gasesc toate Inlesnirile pentru a putea treceun ofiter prins peste sirmele care despartiau de Mol-dova. Si, in noptile laminate de lung., oameni din sa-racimea care pand atunci eunoscuse patria numaidin ordonante, imposite, alegeri" si gazete priviau sprezarea unde li se pärea cä in litere de foc li se anuntaca se intuarce Romania".

ba-

6. REVANSA.

Partea intdiu a programului militar de sine staid-fard altd participare sau colaboratie decit a divisii-

ler rusesti care petrecuserd toatd iarna la foi, se des-fasurd dupd program, ca odinioard actiunea de la Fla-minda. De la 22 la 24 Iu lie un teribil bombardamentde artilerie coplesi lucrdrile fortificate dincolo de careerau gavozditi In tranwe Austro-Ungurii, pentru ca a-ipoi In ultima noapte trupele romanegi, a cdror pu-tere fusese totdeauna In furioasele asalturi cu baioneta,sd se gdteascd de asalt. Regiunea, treizeci de sate, alost curdtata deplin intfun avint nebun, hrdnit de spe-ranta rapedei Intoarceri la vaträ, desrobind pe cei rà-mai acasä. Trupele fugdrite se oprird doar tocmaila fund In zidul Carpatilor, care ar fi putut sä fie sitrecut, In alte Imprejurdri, färà sä se Intimpine, in fataatacului neprevAzut, o adeväratä Impotrivire (26-31 Iu-lie).

In acelasi timp o mare bätälie ruseascd se dddea inpentru a se forta astfel decisiva pe frontul de

Räsdrit. Dar imprejurdrile din Rusia, confusia si nein-crederea de la Mare le Cartier fäcurd sd se inceteze lupta,cdreia-i va urma In curind retragerea. Partea a douadin marea ofensivä romAneascd trebuia sd se reserve.deci pentru viitor, cu tot ce se pierdea astfel prinrdsirea efectelor unei surprinderi atit de fericite. Cele170.000 de oarneni cu aproape sase sute de tunuri tre-

lor,

Galitia

pa-

250 CONFLICTUL

buira sa se multameasca numai cu bombardarea de lreizile, care distrusese apargrile inimicului, compus a-'colo din G-ermani, Bulgari si ceva Turd. Inca de la26 ale lunii se daduse cu inima strinsä ordinul de o-prire, care tot cu inima strinsà fu adus la indeplinire deRornini ca si de Rush auxiliari, cad pareau a se dovediaici niste buni si credinciosi aliati, pentru intaia oarade cind calcasera pamintul Romaniei.

Izbinda dinVrancea fusese considerata la Centrali eaun simplu incident. Nu credeau ca ea ar putea sä aibtiurmari, mai ales pentru cg, informatii precise li arata-sera, c starea de spirit la. Rusi, pretutindeni, era asa descazuta, disciplina asa de macinata, dorinta lor de paceasa de generala, incit pentru, orice actiune a RornInilorei. nu puteau sa fie decit o momealä i un element deconfusie, poate chiar motivul unui clesastru. Cit privestesentimentul de care se arata insufletita armata dinMoldova, el nu, conta in calculele facute inteun mediumilitar de greoiu, materialism, in care se credea cä a-junge o perfecta pregatire mecanica, flind indiferent cesimte i ce voieste soldatul, Inca mai indiferent ce sezbate in societatea civild de la spatele lui.

Avem. Insä mijloactle de a verifica atitudinea acesteiputernioe armate fag de sarcina din ce in ce mai grea,de sacrificiile nesfirsite care i se impuneau, Scrisori-prinse, ale unor soldati cari fuseserà luptatori ai causeisociale, arata complectul desgust de varsarea de singeoomandatä de sefi pentru scopuri care din ce In ce searatau mai cu neputinta de ajuns 5i in acelasi timp,intelegere pentru aceastg, societate de oameni buni, a-tit de sälbatec chinuita numai pentru ea voia ur-mareasca dreptul cel mai elementar, pentru care la din-

acasg. luptasera i Germanii ion i fapta fusese a-coperitä de cele mai inalte laude. Cutare carnet de sol-dat gäsit pe eorpul zdrobit at purtatorului sau ni vadia-pe oamenii chemati de acasä de la serviciile auxiliare,

sa-si

iii

kEVAnA 251

unde se molesiser d. cu totul, pentru a-i arunca In alta.ndprasnicd. ploaie de gloante i caH pe drum se Incdie-rau cu alti Germani din alte 01.0, pe cari-i urau ca pedumani, pentru ca sd. dea In Ardeal de o armed des-pretuitti si de anumite avantagii prin satele säsesti cufete voioase, inainte de a rdsdri cu un bldstäm. asuprasortii i o prevestire de moarte pe cimpul bätäliilor dinurmä. Färä a mai vorbi de soldatii cari gustaserd viatade lJucuresti si a cdror Intdie impresie fusese aceasta:aici se pare a se petrece" (es scheint lzier lustig zusein)l.

Cu astfel de elemente, care trebuiau uneori mlnateInfoe cu revolverul ca nationalitätile austro-ungare, s!.0 sol-dati caH ajunserä sä refuse intrarea in foc i caH tre-buird sä fie Impuscati a doua zil, dar si cu vechile luilegiuni pdstrate Inca destul de bine in desmdtul ocupa-tiei cu femei, bduturi si petreceri de tot felul, feldma-resalul incepu pe aceiasi linie unde se fdcuse Centrali-lor jignirea unui atac cea mai inddratnica din ofensive,hotärit sä ajunga cu orice pret, la Galati, la Iasi, laOdesa, sä sfarme ultimele piedeci pentru a ndvali Mol-dova, apoi Rusia si a aduce astfel in Est decisiva care,cu toate sfortdrile, cu toate hecatornbele continue deoameni, nu se putea eistiga pe frontul apusean. In-dexnnul Ii venia si de la acea ticaloasd lame rorndneas-

pentru care ocupantul era un bun prieten, jar Ro-minul värsind In Moldova ultimele-i picdturi de singepentru tara i neamul lui, un dusman. tra, invidia,toate sentimentele päcdtoase din luptele de partid pentruputere se strdmutasera acum i In aeest domeniu, carear fi trebuit s. II eimind inchis. Carp insusi rugase pe

Velburg, Rumlinische Etappe, Minden-Berlin-Leipzig, f. an)p. 28. F. 29: Mai orice soldat iai are aid fata" (la Trocadero),p. 29.

2 Kiritescu, Istoria rdzboiului.

cd

.252 CONFLICTUL

amicii sgi germani sä isprgveascg odatd. cu domnii dinIasi".

Lovitura, care corespundea eu coborirea armatei bi-ruitoare din Galitia prin Bucovina spre Moldova-de-sus, era sh: se deie in partea unde resistenta ruseascg.'Area mai slabg. Ea nu putea fi lush' o surprindere: co-mandantii armatelor romine o asteptau; atit Cristescu,

Grigorescu pe linia Siretiului, cit si Averescu, care,lasind In pärtile Vrancii pe colonelul Mosoiu, se mutase,In locul lui Grigorescu, la Oituz.

La August, incepu, prin bombardarea cumplitd. apositirlor romanesti, acel sir de oribile incdierdri, a-jungindu-se la lupta cu patul pustii, cu pumnii si cu

care trebuiau sg tie zece zile Intregi, In desperatafurie a soldatilor de amindouri partite, in asteptareachinuitoare a populatiei adunate In Moldova. Douä di-visii romanesti, a cincea si a noua, se tinurd zile Intregiaproape neclintite in cea mai hotäritd defensivä acolope margenea largului Siretiu inrosit de singe, avind a-laturi importantele trupe ale generalului Ragoza, pecare, in starea lor de spirit oträvitä de propaganda re-volutionard, influentabild de mice curent, gata de de-sertiune si de fugd, nu se putea conta citusi de putin,dar al cgror sef se plingea c vina neputintei de acolabora efectiv e a blindului Cristescu, care trebui säfie Inlocuit In rostul de comandant suprem, pentru aa-1 trece Rusului, care läsg. Insà ca autoritatea, con-ilucerea sg. lunece In mlnile intreprinzatorului Gri-gorescu. Douä zile dupg. Inceperea acestei cumpliteofensive, In care_ dirzul general era gata sà-si distru-gd propria armatä numai sd fortezz vadul de laMArdsesti, se lncepea In coastä o altd presiune des-peratd, cu trupe mult superioare, asupra armatei a-doua, la Oituz, si peste doug zile se Incerca aid un a-salt care putea fi hotdritor; el continua Inca douä zile,tintind Tirgul Ocnei, rgpede distrus de ghiulele, pentruca pe acolo sà se cadd In spatele acelor cari, pe prin-

§i

G

dintii,

REVANA 253

cipalul cimp de lupta, se Indaratniciau sä nu deieinapoi. Dupa patru zile Inaintarea germana nu in-semna nimic pentru .soarta bätäliei.

Atunci, trimetind si ajutoare, la Onesti, generalului A-verescu, care putu sa iea vIrfurile ce dominau TirgulOcnei, Ciresoaia, Grohotisul si Cuprianul, se Incepu sidincolo, la Siretiu, contra-ofensiva Rominilor, caH cre-deau sä poata Inoi printr'o suprema Incordare succesuldin Vrancea. Dar Rusii Isi pardsira positiile in momen-tul hotaritor, i trebuirä silintile supraomenesti ale ge-neralului Scarisoreanu pentru ca sa se mentie frontul:Incepuse clipa regimentelor care se sacrificau pentrua permite celorlalte sä opereze: 40 Calugareni, Inteozi, 9 de vinatori in alta. Dupa o noua izbituraneasca, Mrä mari resultate, la Oituz, In ziva de 12-3,Mackensen fiind ocupat cu zburatacirea Rusilor In micipachete care se disolvau fall a se preda, ziva de 19,care trebuia cu oHce pret sa aduca razbirea, vazu,

lovitura de la Oituz, care plati cfu mult singeun mic succes local, si aceia, in stil grandios, de la Rd-zoare, llngit Marasesti, care se ispravi prin demonstra-rea complecta cit vadul nu se poate cuceri. Peste citevazile, dupa noi Inclestari pe frontul de Vest, linia Tro-tusului se consolida In asa chip, Welt si acolo loviturase putea socoti ca esuata. Dupa luptele, mai mult epi-sodice, de la Ritchita i Cocosila, cele de la VarnitaMuncelu, In ultimele zile din August si prima dinSeptembre, contra unor elemente din ambele armateromanesti, insemnara mai mult din partea lui Macken-sen, furios de totala ruinare a planurilor sale, un macelinutil, pe care si ai lui 11 platira cu foarte mult singe.

Aceasta tragedie fitrit pareche in istoria razboiuluidin acest Rasarit romanesc a fost cu Ingrijirea cea maimare ascunsa atit trupekir germane din Romania, eft

populatiel, care n'a avut decit mai tirziu i incom-plect simtul marii victorii de resistenta pe care o

51

si

ea-

roma-

si

254 CONFLICTUL

pAtase, cu ultima dAinuire a puterilor sale, neamul lor.Numai cit in toiul luptelor de la IVIArAsesti se ordonaIn toatA Muntenia censura scrisorilor asupra tuturortrimeterilor cu posta ale persoanelor militare. Fie-care trebuia sä se fereasca de a comunica vre-un lucrurdu. acasA."1.

Eroismul luptAtorilor de la MAräsesti sfaxlmase InsA.si alte planuri declt acelea ale feldmaresalului. CzerninalcAtuise unul care trebuia O. facA O. disparA pentrutotdeauna aceastA Rom Artie unde suferise asa de multca diplomat Si din care plecase cu umilinta unei to-tale infrIngeri. Intr'un memoriu redactat In vara aceastachiar, de sigur cu. stiinta formidabilului atac care sepregAtia, el schita astfel noua hartA a locurilor noastre:Muntenia si toatA Moldova pAnA- la Siretiu va fi a Mo-narhiei", vechiul plan de la 1789 al lui Kaunitz sial printului de Koburg, ca si cum astfel de vremuripaste un veac si jumAtate se mai pot Intoarce!Ipar-tea de Ras Arit a Moldovei trebuie a fie oferitä Rusiei".Dar nu ajunge atlt: Dobrogea-de-Nord va fi anexatABulgariei, pe cind putinul rest va constitui mica Ito-mAnie nouA, care va indeplini astfel Indoitul scopde a forma o linie de separatie 1ntre Bulgaria si Ru-sia si de a supraveghia gurile Dun Arii pe care nu le-amputea retinea decIt cu greutate not insine". Romänia'?,.exclama el, satisfAcut de acest exercitiu cartografic carearatä cit de goalA era, de f apt, cApätina unui ciocoiu."nerntesc de Viena, valoreaz a. miliarde", ceia ce, fi-reste, 1i merita acest tratament.

Nu numai atit, dar intimul viitorului autocrat 'caredispAruse credea a frumosul teritoriu care s'ar clstiga

I Velburg, a. c., p. 185. In toate insemnArile urmAtoare nu enicio alusie la marile lupte din Moldova. Autorul I-a vAzut peMackensen la 23 Octombre primblindu-se in Cismigiu ca un flAcAude douAzeci de ani' (p. 210). Incapatinarea de la MarAsesti aratA51 ea aceiasi vrista.

REVAN§A .255

vie Monarhie nu trebuie organisat asa cum li-ar fi pepoftt politicianilor de bucatarie" din Viena i cetei fledesperados" din Budapesta; el trebuie sä formezetm domenin imperial care va fi clrmuit autocratic"1.

Cazuse si. planul acelor nemernici din Bucuresti earl,cii siguranta ca prin victoria lui Mackensen se duce siGuvern al Rege i Dinastie si trebuie gäsit deci altcevapentru Romania, se gindiau la persoana care ar fisa stea Ii fruntea noului Stat, pe cane, natural, nu-1 ire-deau, cad aceasta ar fi Inghetat i pe eel mai cinicifacator de rele, in rnargenile fixate de ascutitul catiede birou a1 contelui Ottokar de Czernin. Pentru Stere,cu stiinta unor Ardeleni, ale caror nuane le las la oparte din milä, ruomentul era venit ori pentru anexareala Austro-Ungaria, de care visa, 1nca de mult2, i Aurel °n-ein], acum amestecat dinsul in rosturile Romaniei,oriaducerea unula din fiii lui Wilhelm al II-lea, care fu-sese In Romania, ceroetase mormintele regak; de laCurtea-de-rge i sfidase pe ruda sa din Romania, pri-vind pamintul Inca liber de pe Inaltimea magurii Odo-bestilor: ne voin mai Intilni poate cu Imparatultelm", 1mi spunea ,regele Ferdinand cu ochii scinteietoride minie, dintre noi doi, nu gu voiu rosi". Arhidu-cele Iosif, din ramura pentru. Ungaria a Habsburgilor,Inseanma ca la 10 Tulle 1917, dec,i la data cind se pre-gatia aceiasi izbitura a lui Mackensen, i s'a presintat .0-feria eoroanei roxnanesti numele lui Marghiloman,a la; Malorescu. si a d-lui Stirbei" 3.

A crede, contra guvernului romln, In alt fel de Ro-manic este de sigur un mare pacat; unul nu mai 4-nic

' K. F. Nowak, The collapse of Central Europe, pp. 353-60.3 V. articolul mieu Nu coborlm tricolorul" In Cuvinte adevörate.

V. si Central European Observer din 27 Februar 1931, IX, pp.127-8; cf. si Joseph S. Roucek, Contemporany Roumania and herproblems, Stanford -University, California, 032.

i

,in

si,

256 CONFLICTUL

Insa acela de a nu crede in niciun viitor al ei, i aceastaIn momentul cind mii de oameni Isi dau viata pentrua-I asigura. Din nenorocire, in timpul cumplitelor lupte,.aceasta era atmosfera in lumea politica de la Iasi. De-putati si senatori cautau sä gdseasca locuri pentAu atrece in Rusia, unde pentru regele Ferdinand ce s'arfi ales din rostul si din viata Suveranului si a farni-liei lui! se pregatia casa negustoreasca de la Har-cov: greoaie camioane ducind averi i provisii sunauzilnic supt ferestile mele; Joan Brdtianu Insusi Imi&idea sfatul sä ma grabesc, ca sa nu rämln cumva decaruta, i m Intreba, la iesire, ironic: Mai crezi d-taca Nemtii vor fi Invinsi?". pentru a primi räspunsul: Ospun si acuma, dar n'am fixat cind". In acea lundIu lie au plecat spre Moscova si Petrograd aurul 13anciiNationale si al Casei de Depuneri, obiecte pretioase aleMuseului din Bucuresti, cele luate cu sila din mamas-tiri, cele mai pretioase documente si manuscripte aleAcademiei Romine, comorile Arhivelor Statului, co-respondenta diplomatica din Arhivele Ministeriului deExterne, tablouri ale lui Grigorescu, i s'a cerut si par-ticularilor a-si pune astfel In siguranta" ce puteau säaiba mai scump nici pana acum nimic din toatecestea nu ni s'a Intors. Incunjurat de atita miselie, ru-gam pe prietenul mieu Denize, secretar al reginei, sa-icomunice regelui cä numai daca ar fi sä piece Insusi dintara, I-as intovaiasi pe dinsul, iar nu fugarii unei clasepe care m'am deprins a o despretui. Si ceia ce vedeamsupt ochii ihiei nu putea decit sa Intareasca acest des-pret.

De altfel in asemenea Imprejurari lupta de partidcontinua, o rusine i o amenintare pentru Romania atItde miraculos ridicata de pe patul ei de agonie. Se ur-maria de prietenii lui Take Ionescu o schimbare de re-gim, iar Ioan I. Bratianu, din partea lui, era bucurossd scape de balastul acestuia. Disociarea unei aparente

,a-

REVAN5A 257

de guvern national" speria pe strainii prieteni, ca du-cele de Luynes, atasat rpilitar al Legatiei Franciei, care-mi spunea ca urmarim asemenea vrajbe clnd In toatalumea se cautau eft mai multi participanti la raspun-dere, Denize m'a rugat sa Intervin pentru a impiedecaaceasta. schimbare Era vorba i de 'Intrarea In guverna poetului Goga, care din acel moment Inca urmariao mare situatie politica In Romania si din parte-rni amvorbit de meritele omului cuminte i linistit, cu In--semnate merite culturale, care era represintantul la noial Bucoyinel martirisate si de unii si de altii, d. I. Nis-tor, sef al unui nationalism local de inspiratie cu to-tul curata. Intriga, observata la vreme, a fost zadarni-eita i s'a isprävit forfota Aricoasa !litre -aceia, dintre.li-berali chiar, cari ma rugu sä ma informez pe UngaJoan 131-Miami dacä autoxnobilul cutdrui Ministeriu iimai ramIne lor sau trebuie- sa-1 treaca altuia. Asa, Inlucruri raid, suflete mici irosiau momentele marl sisfinte ale natiei.

Dar, cu toatä isprava Maräsestilor, cu toata apa'ritiaeroilor soldati ai lui Rasoviceanu, dispositiile Rusilor,cari trecusera de la ascultarea oarba taristh la ilusiile denapoleonism democrat ale lui Cherenschi si apoi ladesmatul, In curInd fra pareche de singeros, al nolse-vicilor, socialistii de extrema stingd, intransigenti, ai ca-ror sefi, tin Lenin, un Trotchi, fusesera expediati In va-goane plumbuite din Elvetia la Petrograd ca sä lucrezenolo In vederea schimbärii sistemului de guyern, a pärasiril frontului si a ofensivei pacii nule de la Brest-Litovsp, erati tot asa de ameninthtoare. In Novembre eidadeau lovitura de mult pregatita i anuntau imediataplecarea ion de a semna.

Pe frontul nostru efectul aoestor schimbari fusese demull visibil. Ne obisnuis.eram eu procesiunile de soldatibarbosi Cu pangrci rosiI pe piept cari mergeau pestrazile Iai1or supt prapuri de aceiasi coloare, pur-

258 CONFICTUL

thrd inscriptii revolutionare solemne si naive, Milniciun respect pentru ofiterii pe cari-i degradau, ii pal-muiau si-i amenintau cu moartea. Dar eel putin se pu-tea astepta o colaboratie milliard, fie si supusa ace-lor miscari neprevazute care schimbasera dinteo zi Inalta acest suflet popular fall terneiu si larä putinta deIndreptare. Acuma, dupd Indemnurile comisarilor po-porului", venise vremea lichidarii totale, de care niciunelement al numeroasei, puternicei si bine Inarmatei os-tiri n'a mai putut sa scap, toti, cu ofiteri muncitorestisi constitutionali cu tot, fiind cuprinsi In iresistibilul si-win.

Debandada porni spontaneu din toate pärtile. Unita-tile se desfaceau, se topiau vazind cu ochii. Mergeauacasä, individual. Dacä mai ramineau grupe, uneledestul de numerdase, erau .numai cu intentia de aprada pe drum.

Inaintea primejdiei pe care o presinta pentra Ro-mania aceasta anarhie fara pdreche, cum nearnul nos-tru nu vazuse una la el Insusi, de-a luaigul atItor veacuri,inasuri energice trebuira luate, nu pentru a apara spi-ritul, ramas sal-Mos pana la capät, si In cele mai ter--bile momente, al propriilor nostri soldati, ci pentru aImpiedeca totala jafuire a unei teri de refugiu pand a-tunci supte de clouä armate si de sutele de mii ale pri-begilor fall tinta. In Consiliul de ministri hotdrirea nufu usoara de luat: temator de complicatii, Take Iones-cu, cu gindul la legaturile cu Aliatii, se Impotrivia.Poate ca nici constiinta lui loan Bratianu nu se Invoidinteodata la ceia ce era, de fapt, razboiul cu prieteni,fie si aparenti. Dar decisiunea netulburata a generaluluiPrezan invinse. Se dadu ordin ca multimea Invalma-sita de la Socola, care din nou ameninta Iasul, sa fieimprästiata si oriunde cetele desordonate, mirosind cis-tig ieften, s'ar Infatisa, sa fie lovite si puse pe fuga.Dacd. la Tecuciu ajunse aruncarea din tren a acestor

REVAN§A 259

soldati deveniti niste briganzi fIr N. curaj, dacä la Galatitotul se isprävi cu coborirea In transee a unui regimentromthiesc contra unei Intregi divisii, lnaintea Folticeni-lor se ajunse la o adevXratä ciocnite, maiorul rominfiind Impuscat pe la spate.

Dar marea mass 5. mergea pe cel d'inthiu drum manece ducea spre Basarabia, In carutele golite de munitiisi alte materiale, oferind spre vinzare, pe citiva lei, darcu chitantä In regulä, tunuri, pusti si cal. Tirau cudinsil une oH femeile netrebnioe cu care se Impriete-niser6. prin sate. Era coborirea in realitatea contempo-ranh a soenelor din vremea rätäcirii prin stepe a har-barilor al clror singe 11 aveau acesti desgärdinati.

7. SUPT ARMISTITIU SI FALSA PACE.

Chestiunea armistitiului, pe care Central ji, obositi pefrontul de Vest, ni-1 oferiau si -lima, se punea deci cucu toata hotarirea.

Numärul acelora cari-1 voiau, considerindurl ca o ne-cesitate care nu se mai poate inlatura si condamnindcu asprime o atit de ucigatoare actiune de razboiu,care se mintuia cu o astfel de miserie, era foarte mare,dar nu peste asteptari, data fiind puterea de resis-tenta cunoscuta a acestor biete suflete. Si intre ofiterio propaganda dibace raspindia ideia ea totul e sfirsit,cä oHce intepenire in atitudinea razboinicä nu e numaio gresealä, ci o adevarata crima. Un val de tlescurajare-trecea asApra unei intregi societati care avuse totusi mo-mutt frumoase si. supt care era o armata de ;erani,careia in zadar i Ise vorbia cu mestesug, in vederea a-pAtarii unei popularitati nesanatoase, de intoarcereaimediatä la vetre.

Unii dintre pacifisti nu erau decit tovarasil odor dela Bucuresti, carora li revenisera sperantele stricate deinsuccesul de la Marasesti. Stere ramasese la gazqtalui de defetism. si -de inchinare la stralni, dar in Iasigrupul lui de localnici era intreg -si neinfluentat, ciliade putin, de tot ce se petrecuse: strinsi in jurul. revistei,care nu mai aparea momentan, Via (a RomanPascei,

,SUPT ARMISTIVIJ I FALSA sPACn 261

ei demonstrau la orice ocasie, dupa aparitia lor trium-=care putindu-se gici orice greutate siorice InfrIngere.Laolaltä cu majoritatea Evreilor intelectuali, ei represin-tau o continua si obraznica protestare contra rdzboiu-lui. Dar spetele dusmanilor interni erau multe Inafara de aceSti teoreticieni ai urii contra unei cause evi-dent nationale. Profesorul de Universitate Ilie Barbu-lescu, .care era sa. fie, ceva mai tirziu, palmuit lute()gara basarabeand, manifesta cu cinism aceleasi convin-geri. Cutare intelectual distins al Iasului colabora lafoala mea numai cu articole despre Bucovina si,and 1-am somat sä vorbeasc i despre Ardeal, a tacut.Se gäsiau si oameni de treabd cari glumiau cu ptivirela intentiile Bulgarilor de a ni lua Dobrogea, vorbind deo Romanie Mare fall Mare", si colportau inventii des-pre MAW pierdute care nu avusera. loc.

Nimeni nu Indraznia s ieie masuri Impotriva a-cestor oameni caH, dna nu puteau face rail, slabiau

Inveninau sufletele. Intre ministri chiar, erau deaceia cari desaprobau pe Bratianu, pe care .aratau sa-1fi urmat numai din disciplina de partid i supt pre-siunea imprejurarilor. 'Dana va veni vremea and seputea cauta o asigurare In strainatate, ei doriau sa seurmeze exemplul Rusilor, plecindu-ne armistitiului pecare din ce In ce mai mull Germanii Ii porunciau, cuamenintari. Dad. regina Isi 'Astra toata aria de su-flet, daca regele se Invoia cu greu la masurile de o Im-paciuire care nu era declt forma, relativ acceptabila,a capitulärii, ce lacrimi i-au izvorIt din ochi de AnulNou 1918, chid, cu un grup de ultimi credinciosi, intelec-tuali, tineret din scoli, am venit la Palatul Reginei. pentruImplinirea vechilor datini 1 cutare din ministri, al caruinume se poate gäsi In Memoriile" mele, venia la mineca sa. ma. Indemne a rosti eu, In ziarul rdzboiulut natio-nal, cuvintul care trebuia sä clstige spiritele Inca neho-

si

262 CONFLICTUL

tgrite. De ce n'as mArturisi cä oHce resistenta e impo-sibilä, de ce n'as Indemna la singura mäsurä de salvare?Presedinte al Camerei, Mortun mg. ceroeta supt unpretext oarecare i, de pe prag, afirmInd a nu vomavea nici Ardealul nici Bucovina, Ii argta marea sa-tisfactie pänä acolo mergeau dusmaniile de par-licit Ca scgpgm de Take Ionescu".

Atmosfera de resemnare se fAcea tot mai grea. Laun anume moment nici regele, care credea cu o pa-siune religioasg. ca vom avea i Ardealul si Bucovina",nu se. mai putu Impotrivi: pasul dureros trebuia fgeut.Generalul von Morgen, cu represintantii aliatilor Ger-ananiei, astepta la Focsani. Militari trimesi de noi seduserg. acolo Intr'o atitudine care nu se deosebia multde aceia a unor prisonieri cart se bucurä cä au scApat:de ce 4 repeta i aici numele, de si protestarea cares'a opus mgrturiei mele scrise n'a fäcut, din nenoro-cire, decit s'o confirme? Pentru asemenea sarcini, carecer un Ina lt simt de demnitate In Infringerea sau, incasul nostru, In fatala Ingenunchere supt imprejurgri,trebuiau suflete foarte tari. Armistitiul s'a Incheiat deci,

pentru multi vestea lui fu consideratä ca o usurare.

Mai mIndru, mult mai mindru, Ioan Bratianu nucrezu cl_poate 'Astra mai departe rdspunderea unei si-tuatii care din vina multora, dar si mai ales a Romt-nilor, ajunsese aici. El demisiong. la 9 Februar 1918si, dupg ce se vorbise si de un Ministeriu Stirbei, unraliat la causa räzboiului, cu toate Intinsele sale leggturi,de multe feluri, cu Germanii, lumea se trezi, peneasteptate, cu un Ministeriu al generalului Averescu,In care .entrau oameni färä niciun trecut politic, unii din-

hotgrIt favorabili, i prin locul unde-si fäcuserastudiile, Centralilor. Din el fAcea parte, la dreapta gene-ralului, d. C. Argetoianu. Cum s'a ajuns la acest Mi-

si

tr'insil

SUPT ARMISTITIU 51 FALSA PACE 263

nisteriu vor putea spune aceia cari, pn anima, dindeosebite motive, au tacut.

Armistitiul va fi Inoit pe scurt limp, la scadenta: erace se putea face. Apusul parea a se desintereseaza to-tal de ce se petrece la noi. La Legatia francesä, undeera un bun prieten, d. de Saint-Aulaire, care a intelestot zbuciumul nostru sufletesc si a intarit multe inimicare slabiau, nu ni se puteau da decit sfaturi i Incura-jari; in resolutia noastra nu se vedea o lipsire de ladatorie. Legatiile celelalte aveau aceiasi nota i singurministrul italian represinta o inteligenta si o energie.Generalul Berthelot, pe care nicio astfel de conjuncturann-1 departa de increderea sa in succesul final, ar 11 do-rit sk se organiseze, in locul armatei rusesti pierdute, unfront ucrainian, si cu bani francesi se strinse la Iai omica 'panda ruseasca purtInd uniforma arhaica, cumot albastru, a haidamacilor de la sfirsitul secolului alXVIII-lea. Ei nu mirau si nu interesau pe nimeni: atitease vazusera In cursul acestui razboiu al tuturor surprin-derilor! In scurta vreme nu se mai gäsi nici picior de7,soldat ucrainian": invietorii gloriei lui Bogdan Hmilnit-chi si a lui Mazeppa, primindu-si plata, isi luaserdtalpäsita.

Una dupä alta veniau vestile cele mai descurajatoarepentru eine nu privia drept sus spre stelele nemiscateale datoriei. La 9 Februar 1918 guvernul Ucrainei, carese proclamase autonoma, Incheia pacea cu Centraliisi, mai mult kelt atita, deschidea larg porlile fostilordusmani, cari ajunserd In arme pana la Chiev. SperialiIntaiu in fata felului cum Centralii Intelegeau sa inter-preteze pacea fara anexiuni i contributii, pe basa li-berei determinari a popoarelor", bolsevicii, stapini fararivali ai Rusiei, zaboviserä citva timp din instinctul na-tional care nu se putea stinge dinteodata, declarind cäse margenesc a nu face razboiul, pentru ca apoi, preo-cupati de Indraznetul, nebunul lor gind: prefacerea lute-

264 CONFLICTUL

diatd, radicald, absolut d. a unei societdti intregi dui:4inexorabilul crez al formulei marxiste de import, säisclileasc i ei un tratat, la 3 Mart, pe care, la 15,_ con-gresul Sovietelor dominante s'o i ratifice.

In aceasta noud stare de lucruri guvernul Averescu,total neexperient, avea inaintea sa i problemaBasa-rabiei.

In clipa cind toate popoarele se ridicau la Gallo--tinta de ele insesi, nu se putea ca Moldovenii" Basara-biei, la cari nu incetase niciodatd de pe la 1900 inainteagitatia nationald pe cdile pasnice ale Bisericii, litera-turii, ziarului, sä nu aräte hotärita lor intentie de atrdi de sine, cu lirnba Mr, mai ales cu dinsacu organisatia lor bisericeascä i cu coala Mr, cu o-bicedurile i tradipe Mr, dacà se poate. Elementeledin ostire au fost acelea care au dat impulsul, ames-tecind in instinctul br romänesc firestile idei care erauatunci in curs printre Rusi (un Alecsandri, nationalistromin, de sigur, era insd in fond un tolstoian). Go-miletul national moldovenesc" se formä deci in Maiu1917, mai ales cu soldatii de la Odesa, la cari se addu-gird apoi elexnente dintrTo incepdtoare si incd smeritäintelectualitate, ca aceia a u.Mxi Buzdugan, grdbit, dela aparitia sa la Iasi, cu vestea apropiatei desertiunirusek.ti, sä se aprovisioneze cu ce cdrti romthiesti puteagdsi, a unui preot Mateevici, care gdsi accente mai sim-ple, dar mai calde decit ale vechiului poet GheorgheSion pentru glorificarea limbii strdmosilor, a unui Si-mion Murafa, imposantä figurd de voinic, mai tirziu.a unui Tantu si a unui Halippa, un timp nestiut. Sialto figuri rdsärird la Iasi, la inceput neincrezdtoare,pipäind terenul pentru un viitor pe care nu t.i.au cumsd zugrthreascd.

Pentru a intthi acest curent, Statul romin, prins degrija propriei sale existente i preocupat de a nu ames-teca cloud chestiuni deosebite, fAcind in ce priveste l3asa-

,

si-1

SUPT ARMISTITIU §I FM SA PACE 265

rabia o actiune de unul singur, nu Indräzni A Intreprindg.nimic. Ce s'a petrecut acolo a iesit absolut liber, de lasine, din potrivirea ceasurilor exceptionale. Nicio mintesuperioarg. n'a Intipgrit un caracter de vointg. indivi-dualit. Profesori din Regat, un Munteanu-Rimnic, fratiiHanes, Invätätori de acolo se stabilir1 de la obucatg. devreme, cu elemente bucovinene de valoarea unui Marian,fiul preotului folklorist, si aveau legAturi cu Ardealul, aicgrui prisonieri liberati vor Impgna Rusia de sine stätg.-tuare. Onä la termul Märii chinese. nil Intrebuintare,alti pribegi ai Bucovinei mergeau.departe pana cg.treNi-pru si o mirare bucuroasg. Ii cuprindea pe cei caH des-coperiau In aceste adincuri rusesti vechi sate moldo-venesti Infloritoare, model si obiect de invidie pentru.Rusi. Prin satele basarabene si la adungri de Inv Maorise Incepu o initiare in literele latine, In conceptjile ro-mg.nesti, care era ca a unor copii curiosi si rivnitori.Un mare ziar national si cultural, de naivg. IncrederdIn -ce se pärea imposibil, Romdrzia Mare, a Inoeput säse tipareascg. In Chisingu, pe cind la Darnita, In U-craina, voluntarii se stringeau supt steagul tricolor, con-dusi, cu aceiasi oarbg. credintg. In vretni mai bune,si de unul din cei mai buni ziaristi ai Ardealului, VoicuNitescu, de la Gazeta Transilvaniei".

Ucraina i-ar fi anexat bucuros aceastg. Basarabie a-supra cdreia agitatia nationalg. a Rutenilor manifes-tase de multä vreme pretentii. Trebui Insg. ca Rada,care (Muse si ordine In acest sens, sg. se resemnezela existenta unui organism national absolut durabil lahotarele sale de la Apus. In sfirsit curentul de la 0-desa, din ce In ce mai puternic si mai constient demargenea Onä la care pot merge aspiratiile moldo-venesti, izbuti sg. constituie, si cu elemente din toatecelelalte nationalitäti si cu oanieni de toate colorile so-ciale si. politice, pang. la Ucrainianul demagog Tiganco,dar, potrivit cu ideile dominante In Rusia, ferindu-se

266 CONFLICTUL

de tot ce putea sä aminteasca suprematia de pana a-tunci a unei nobilimi, In majoritate romaneasclcu bune sentimente nationale chiar and stia romanesteprost prin educatia straina, sau chid nu stia chiar dede loc, o Adunare revolutionarg Sfatul Terii (ideia deSoviet e Inläuntru), cu. d. Buzdugan ca secretar, care eratot asa de indreptätitg sg. existe, sä iea hotariri, sä creezenond ordine constitutionala ca oricare alta din cuprin-sul imensei Rusii tra.nsformate. Dupä desbateri care,.la acesti oameni sfätosi" din temperament, deprinsiruseste a invirti, a suci si mai ales a molfai multavreme idei pe care nu le puteau intelege deplin, tre-buira sä dureze saptarnini intregi, mai ales ea se a-mesteca, i aici, greaua problema agrara pentru lamu-rirea careia alergà de la Iasi i geologul, cu multiplepreocupatii, Murgoci, se ajunse la solemna procla-mare a Republicei Inoldovenefti. Republica", pentrua ideia insasi a Monarhiei, ca i aceia a proprietätiimarl, a privilegiului de nastere i chiar de intelectua-litate, erau odioase unor oameni cari fuseserä educatiin acelasi sens ca i toti oamenii din stinga din toataRusia. In frunte era ca presedinte fostul docent Ia U-niversitatea din Petersburg Ioan Inculet (probabil Hin-culet), om socotit in fieeare cuvint si gest al lui, unindcu 0 inteligenta dibace tot ce trebuie pentru a face pecineva simpatic din prima clipd, chiar dad aceasta,simpatie ar fi sä mine la o pagubg., iar ca presedintede Consiliu pe reservatul doctor Ciugureanu (de fapt:Ciuhureanu), pni de purtari alese.

Vestea marii prefaceri fusese, natural, predicatg.teranilor, moldoveni si ceila1.0. Li se vorbise pasionatde pamintul care trebuie sa fie al lor i pe care I-auusurpat altii. Dar oamenii satelor atita asteptau: pen-tru dinsii, ca i pentru cei din stinga Prutului revolu-tia insemna doar aceasta: luarea ogoarelor, ardereacurtilor boieresti, care cuprindeau adesea nepretuite in-

st

si

sup'. ARMISTITIU SI FALSA PACE 267

cruri de istorie si de arta., suoboda desfriului pe un nu-/Or oarecare de zile, dupä care sufletele simple faga.-duiau cea mai disciplinatä i supusä intoarcere la nor-mal. De la un capät la altul al provinciei se desläntuiastfel cea mai salbatecd anarhie.

Ge i se putea opune? Falk' de planurile ucrainien.e,Inc vii, fata de primejdia strecurarii soldatilor ban-diii armatei generalului Scerbacev, se incercase orga-nisarea unei armate, eu sefi recrutati din ofiteri infe-riori si sub-ofiteri. Astfel ci. Pintea putu s ajungä laabia douazeci i ceva de ani ministru de Ilazboiu. Dar,dach uniforma, o derivatie a celei rusesti, se putuvedett in curind pe sträzile Iaului, lipsia si armamentsi conducere tehnica. Trebui deci sä se faca apel laoslile romänesti, i cei doi presedinti aparura. la Iasi,primiti solemn la Universitate, unde gasird astfel deaccEnte, parca ar fi trait totdeauna intre noi si nimicn'ar .f. despartit vre-odata tara lor de a noastra.

Basarabia, amenintatä, la rindul ej, cu prada totalaa avutiei sale, cuprindea insemnate deposite pentru=lata romäneasca si se crezu cä aceasta d guvernu-lui romin dreptul de a si le apara cu paza militard.Generalul Brosteanu, unul din cei mai buni sefi ai ar-matei noastre, trecu deci Prutul cu citeva mii de oa-meni i nemeri in Chisinau o stare de lucruri cumnumai o anarhie de sistem rusesc o poate crea.

Bolsevismul patrungese neaparat si in capitala Ba-sarabiei, cistigind elemente evreiesti i rusesti mai ales,la care se adaugia ciudatul aventurier moldovean Cätä-rtu, care facuse sä sara in aier casa episcopului ungu-resc de la Hajdu-dorogh. and o parte din voluntarii ar-deleni de la Darnita venird cu steagul tricolor al re-venclicatiilor nationale, In credinta ca vor intimpina ocaldd imbratisare frateascd, ei furl primiti cu focuri depusca si, coboriti din tren, purtati, intre injuriile plebeievreiesti, pe sträzile Chisinaului. Hotärirea lui Bros-

ai

-268 CONFLICTUL

teanu puse imediat capät unor astfel de spectacole.Peste clieva zile numai, Basarabia era la picioarelelui. Generalul va avea sä sfarme Insa, riguros, ten-tativa bolsevicilor de a relua" Tighina. Sovietele, in-xlignate de aceasta. Incalcare, protestara In zädar si de-clarara, la 28 Ianuar 1918, razboiul. Nehotärlt asupraperspectivelor de viitor, generalul Averescu trimetenegociatori, cari vor Incheia pactul de la 9 Mart, princare se fägaduia la timpul säu evacuarea Intregii pro-vincii.

Dal el nu mai era sa aiba greutatea de a trece pesteaceastä fagaduiall pentru a mentinea pamIntul roma.-nese care i se Incredintase: Inca de la 12 Mart el va fiadus, din causa situatiei fata de. Centrali, a paräsi pu-terea.

Germanilor li se ceruse, la 2 Februar, grin ministrulnipotentiar I. Papiniu, prin d. I. Miti linen caretrebuia sa vada ce vor cei din Bucuresti, si raspunsulfu ca nu vor dinastia colonelul Ressel, o prelun-sire de douazeci de zile a armistitiului, pentru ca noulguvern sä se pund in curent cu situatia". Se acorda nu-mai o saptamind. Colonelul trebuia sä ceard o 1ntreve-dere a presedintelui de Consiliu cu Mackensen, si eaavu Mc In ziva de 9 Februar la Buftea. Generalul pu.tusa afle ca seful armatei de ocupatie are intentii bune:nici desarmare, nici demobilisare, iar rectificarea grani-tei Dobrogii nu ni-ar lua nici Manga lia. Dar, a doua zi,Czernin, inexorabil, voià ca toga. Dobrogea O. fie dataImpatritei Aliante, cu o schimbare de granitä la Nord,Inca nefixata, si aceasta de la Inceput, Inainte de a ince-pe negociatiile.

Pentru aceasta, si mai ales pentru a hotärl, daca, Ina-intea somatiei peremptorii a Centralilor, facem sau nupacea, se adunara cele patru Consilii de coroana din Fe-bruar st. v., la care, pe lingä membrii guvernului, afarade d. Garoflid de la Agricultura, care Meuse neingaduite

a

ple

si

SUPT ARMISTIT1U i FALSA PACE 263

declaratii pentru schimbarea politicei Romaniei, i de-generalul Prezan, luau parte de la liberali Ioan Br lila-nu, Pherekyde si AL Constantinescu, de la conservatorLTake Ionescu, asistat de M. Cantacuzino 0. D. Greceanu.

Generalul Averescu_stAtea neclintit pe finia sa: nu Se-lma! poate decit o resistentA de formA, pentru care a-vem doar munitii de citeva zile: ar fi Un sacrificiu inutildupA care fireste an fi supusi la conditii si mai grele.

Protocolul, redactat pentru I. BrAtianul al sedinteide la 17 Februar redA bstfel cuvintele sale: Gene-ralul Averescu a conchis aa 43Arerea guvernu-lui este sA se accepte aceastä conditie, de care cearmata nu poate face declt o scurtä resistentA, CA nilipsesc subsistentele i munitiile i cg. aceasta ar fi i pii-rerea comandantilor de armatA". Generalul Iancovescu,ministril de Razboiu, confirmA aceastA situatie. Regele a-sigura cä nici generalul Prezan nu crede Intr'o resistentA de lungA duratr. Iar Matei Cantacuzino fu depArere a se accepta conditiile de pace, oriclt de dureroa-se, In tare nu vede nimic umilitor, caci altmintrelea dis-trugem armata i arrnamentul. D-sa incidental eriticdamar elasele diriguitc,an..". De aliM, In a doVa sedintA la18, seful guvernului aducea Inainte i faptul, amening-tor, ca dusmanul are acum In Basarabia-de-Nord douldivisii de infanterie i _alma de cavalerie", asa IneltBasarabia am putea-o pierde. Dar generalul fu zguduitand, In aceiasi sedinta, i se coniunicl telegramapriii care se mai cerea admiterea principiului recti-fic)Ailor de granitI de spre Austro-Ungaria", demobili--sarea pAnA la o trupA de politie fatA de Rusi, dreptul de-

trece al Austro-Ungurilor spre Ucraina prin Basarabiachiar Moldova. El judecA inacceptabile", fiind u-,

tillitoare", aceste pretentii care pun din n.ou chestiaIn discutie". Dar si aceste conditil au fost pritnite pesteclteva ceasuri pentru a apAra Dinastia" si a asiguraBasarabial.,

Dibace, interventia iui BrAtianu punea guvernul ln

a

si

si

270 CONFLICTUL

tr'o situatie grea: pentru fond, el recomanda O. nu fa-cern nicio discutie, ci, ca 13ulgarii la pacea de laBucuresti, sä iscglirn pentru ca aceasta, mai tirziuosd ni creeze un titlu fatd de Aliath a se cere ina-micilor toate conditiile si a le accepta in bloc, fdrä dis-curie, arätind astfel cd nu e vorba de pace convenita

definitiv g. printeaceastd protestare morald Ng.' deornenirea Intreagg., se pune In ochii tuturor supt ade-vdrata sa luminä caracterul de violentä si de provisoratal operei aoelor ce spun cä vor pace far% anexiuni"1.Dacd insd, cura Ii este patriotica dorinta, ar fi sd sedea o luptd, generalul Averescu sd-si iea si el rds-punderea, participind la ordonarea i conducerea ei:Resistenta nu se poate efectua fdrä concursul unaninial tuturor si mai ales al guvernului, in capful cdruiaeste un general2". De altfel, pentru o pace ca aceasta,mai practic e st se adreseze regele celor cari, la Bucu-resti, se au bine cu dusmanul.

Regele se amestecd numai pentru a-si ardta adincadurere pentru sfisierea ce se preggleste 5i speranta cdtotusi, mai tirziu, natia va fi rdsplUtitä pentru covirsi-+toarele ei sacrificii. Protestarea) la 19, in nurnele Regi-neise addusese, fdrä gust, si a femeilor romine" aprintalui Carol nu fu subliniatä de dinsful altfel decltcu un gest nehotärit.

Gerieralul-presedinte, care, dupg. primul Consilia, tele-grafiase imediat cg. primeste renuntarea la intreaga Do-broge", se gasi fatä de aceastä manifestare si de opositia

Prezan, care, venind personal, declard in nu-mele ostirii cd are si vointa i putinta de a luptaca sà se judece mai bine sentimentele ei, ardtd cg,(Mpit incheierea armistitiului, dar inainte de a-I cu-noaste, trupele au tras cu tunul o noapte intreagd in

Revisit, Istoricd, lulie-Octombre 1932..1 Ibid. De altfel piedeci nu va pune si, daca se va sti ci par-

tidele sint contra solutiei Guvernului, in acesta chiar el va gAsiavantagii

si si,

d-luisi,si

SIJPT ARMISTITIU §1 FALSA PACE 271

Tirgul Ocnti"1. El Isi oferi verbal demisia, pe loc rds-pinsg.. Ramlnea deci ca el sg poarte rgspunderea pen-tru actiunea Inceputä, o alta nevrInd sincer sA o ieaIn vedere. In ce priveste intentiile Gentralilor de aopri In cale misiunile aliate se dAdur g. explicatii nu cudesAvIrsire dare, dar se deciser g. ingsuri destinate. säimpiedece orice loviturg..

D. C. Argetoianu a fost deci trimes In teritoriul ocu-pat Impreung. cu Papiniu, cu im alt diplomat, Burghele,cu generalul Lupescu i colonelul Mircescu. Informa-torul rornln sé ggsi Inaintea unui represintant german,ministrul von Kiihlmann, om jovial, cu legAturi femininerApede clescoperite la Bucuresti, care nu presinta In nu-Indic Imperiului declt clause economice, In adevar foartegrele, care trebuiau sä prefacg Romänia In ceia ce f ii-sest. supt Turci, chiler al Impärätiei kr, si, Inca mairäu, aci era vorba de a face din ea, cu portul Giurgiucedat pe un lung sir de ani, marea magazie de aprorvision are cu grine si petrol a Gerananiei. Imperiul,care prbnise luarea Basarabiei de Romgnia, ar fi ad-mis ar fi impus chiar, alte conditii, nesfIrsit maifavorabile, dacä Romgnia ar fi consimtit sä trimeatä uncontingent, fie $i un singur regiment, un singur steag pefrontul de Apus, ceia ce i se parea de un mare efectpentru beligeranti; s'a afirmat cg. generalul Averescus'a putut opri o clip. asupra unei astfel de propuneriFoarte sensibil si la aceste avantagii i reservIndu-si caprincipal deposit Severinul, Czernin, credincios vechiu-lui sgu plan, pe care insg. Germanii i-1 amputaseràfoarte mult, voia pgmInt, data aceasta, fiindcä nu seputea altfel, pentru detestata Ungarie. Se va lua pentrudinsa toata linia muntilor, pänä de-asupra Sinaii, cu

generalul Grigorescu declara regelui ca oast& de suptcomanda sa, ofiteri i soldati, este totdeauna gata la ordineleregelui ei".

2 V. Memoriile mele, la aceasta data: declaratiea d-lui Argetoianu:

ba

$i

272 CONFLICTUL

vechile paduri la care fgoeau zimbre capitalitii e-vrei din Budapesta; Moldova iesia cu totul ciocirtitg. Inunghiul nord-vestic al judetului Suceava. Dobrogea-de-Sud revenia Bulgarilor, pe chid cea de Nord era pgs-tratä, In vederea gurilor Dungrii, ca uri condominiu in-tre Centrali. Deocamdatg se admisese, In preliminarillede Ia 5 Mart, cedarea Dobrogii cu o cale comercialr laConstanta pentru tara despoiatä, rectificgrile de fron-tierr pentru Austro-Ungaria In _principih, mgsurilecorespunzgtoare-situatiei pe terenul economte", demobi-lisarea supt control a opt divisii, resiul rämlnind a fidemobilisate dupl pacea cu Rusia, transportul de trupela Odesa.

Odatä ce era armistitiul, disp6sitiile de pace, negocie.srile din palatul Stirhei de la Buftea, 7odatä ce intra-se.ln deci In neutralitate, presenta auxiliarilor mili-tari ai Intelegerii devenise indesirabilä pentru, Centrali.Misiunile aliate fuseserg deci invitate sg piece si guver-nul romin trebui sä se supuie. In adincul noptil tre-nul care le cuprindea astepta in gara Nicolina linggIasi, pentru a lmpiedeca demonstratiile. Figura gene-ralului Berthelot, cgruia i se dAduserä daruri 51 seri-soli de recunostinta, apgrea; radiind aceiasi Incredere,la fereastä. Cum nu voiserg sa ii permitg. a trece spreterile lor färg sicana unei umilitoare carantine, se du.-ceaucu totii de-a lungul imensei Rusii c\a. SA-si regäseasaacelc patrii si cImpiile de luptg. Presedintele Con-sfliului apgru, dar regele, regina rgsgrirg in micagarg 1ntunecatg, si Maria a Romanfei sgrutg pe obrajipe generalul frances cdruia regele cu ochii Iii lacrimiIi stringea cälduros mina.

Atunci se Ilspindi si In public stirea cg acei nu-mar de soldati ai Centrarilor, suiti In peste o suth, decamicane se Indr aptä In Basarabja spre calea feratätcu intentia de a face prisonieri pe militarii cari se in-crezusera onoarei noastre. Ar fi fost un. -act abominabil,

nu

SUPT ARMISTIT1U 51 FALSA PACE 273

care ne-ar fi injosit pentru toate timpurile din Vinacui dintre noi ar fi inspirat sau macar tolerat. Am vazutcum, in Consiliul de Coroana de la 24 Februar st. v.,cuvinte nobile furd rostite contra oricarii tentative dea ne desonora fata de prietenii. zilelor grele cari nepärasiau in momentul oel mai dureros.

Pe cind generalul cauta in felul sau, care nu erasi al opiniei publice, sa-si serveasca, in calitatea nouade politician stingaciu, tara pe care ca general o aparasede cloud ori asa de bine, d. Barbu $tirbei, cam priMisepe furis visita fostului atasat austro-ungar la Bucuresti,oolonelul Randa, pusese la cale o intrevedere intre re-gele si contele Czernin hisusi, care fu-sceruta. si prineful guvernului, pentru o comunicare din partea Im-

paratului". Suveranul trebui sa caute pe acesta lagara Racaciuni, in ziva de 15 Februar, audienta a-vind loc in tren1. Dupa cit se ,stie, dup l. eft o spuseinsusi, ministrul austro-ungar fu grosolan de arogant,dind lui Ferdinand 1-iu sa aleagä intre pierderea tronu-lui si gratia pe care i-o oferd, din solidaritate monarhi-cd, noul Imparat i rege Carol, daca primeste sincerconditiile preliminare de la Buftea si Incredinteazä con-ducerea negocierilor de pace unui om sigur pentruAustro-Unguri, cum II considerau pe Alexandru Marghi-loman. Cu lacrimile in ochi regele Imi vorbi de aceastahotarire.

Deocamdata generalul Averescu avu curajul de a adu-ce conditiile preliminare inaintea a ce rämäsese dinParlament, o mare parte din membri hind la Odesa,unde duceau o viata usoard ca la Bucuresti, fara a-sida sama ca sint in mina Sovietelor, de care i-a scapatnumai interventia colonelului canadian Boyle, care expli--ca apoi regelui Ferdinand ca el stie cuin se umbla inpadurile patriei sale cu huitele de cini sälbateci, la cari

V. protocolul citat.

274 CONFLICTUL

trebuie O. descoperi seful. In ramasita de deputati si se-natori de la Iasi, putini, ca Delavrancea, acum greu bol-nay, si. MI-a sä-si dea sama, aproape de sfirsitul sau, oriaparatoru1 devotat hl drepturilor dobrogene, I. N. Ro-man, Ardelean de nastere, aveau Indräzneala unei opinii,supt presiunea crescInda a Centralilor. Multi nu sinitiramacar un fior and presedinte1e Consiliului, neobisnuit ada dovezi de o sentimentalitate MI care omul nu etotusi complecti destäinui cu glasul potolit, Inteun astfelde contrast cu uniforma pe care o pastra, cd e vorbade amputarca terii, dar sa nu-1 tulbure nimeni, cumnu trebuie sa se faca atunci cind fiul e chemat sa opere-ze pe mama sa". Amintindu-si de declaratiile din 1916,d. Argetoianu voia sä faca pe ascultatori a Intelege cd, deoare ce conditiile materiale hotäräsc totu.1 In viata State-lor, luntrea ramasa fail catarg a RomAniei poate fi In-dreptata catre un mal ca si catre celalt. La iesire, dupäce aratasem necesitatea morala de a Incerca, pentru o-noare, o ultima sfortarenu cu acel triunghiu al mor-a earn ideie se atribuia lui Take Ionescu, si Inca mai pu-tin cu altä ideie, In adevar a lui, expri.mata si InConsiliul de Coroana, la 17 Februar, de a preface Roma-nia Inteo armatä ambulantä ca a prisonierilor .ceho-slo-vaci mergind prin stepele Siberiei care frontul de Vest1,..am alcatuit memoriul, iscalit de toti cei cu durere de ini-ma, In care amintiam regelui ca a jurat sä pästreze In-treg pamIntul patriei. 0 protestare contra rapirii Do-brogii, aratInd tot ce Inseamnd pentru noi si tot ceia cei-am dat, fu redactata. aproape In aoelasi timp.

Totusi generalul Averescu parea dispus sa continue,

1 V. protocolul Consiliului de CoroanA din 17 Februar : Resis-tenta nu trebuie sA urmAreascd numai un scop de protestare, darBA fie facutA cu scop de a putea prin ea scApa fiinta Statului, adecApe Rege i Guvern, cu o parte din armatA, care sA pdatd trece spreRusia rAsariteane.

SUPT ARMIST1TIU 51 FALSA PACE 275

dupa disposltia spiritului säu, fär ovaire, pe caleace-si fixase. In curInd Insa acele piedeci Ii räsariraIn cale, de care, lovindu-se cazu, Marghiloman venindpe primul plan.

Peste putine zile noul ministru-presedinte Ii facea,la Iasi, Intrarea, nu ca un vechiu orn de Stat, caruia i seimpune un grea sacrificiu, ci ca un triumfator, si In a-laiul lui era sä apara, sfidind, hidoasa figura a colone-lului" Stere.

Fiecare din ei avea o hnsiune: unul era sa Incheie pa-cea care ne imputina, celalt, trufas ca-i revine rolul demult dorit, era O. ni däruiasca In schimb tan. sa, Basa-rabia sa.

Am spus ca Sfatul terii era o Adunare vioaie, dar eucaracter anonhn, neavind, in complecta-i neexperienta,nicio conducere, i incapabila de a suferi una. Totusi !curente se produceau Intr'Insa si, de spre partea Rusilor,vechi sau noi, taristi sau bolsevici, nu era pe acea vre-me nicio posibilitate de a exercita o influenta. ticrainase gAsia In .pling. crisä, Rada, care chemase pe Crermani,jignind si cel mai elementar sentiment national, vafi Ifflaturata la 25 April, dictatura generalului Sco-ropadschi fiind ocupath mai ales cu prigonirea Evreilor.La Moscova, bolsevismul se organisa dupd metodele sale.severe; afara de tendintele separatiste ale Cazacilor,noi guverne de opositie se forrnau la Samara si In Sibe-ria; dupa Incercarea de la Moscova contra Sovietelor,leroarea era sä Inceapa. Ecoul acestor fapte se pre-lungia, slilbit, pang. In Basarabia Tara simtia nevoia,mi numai de a se sprijini pe ceva tare si statornic,.dar si de a-si gäsi o situatie definitiva, de teama revan-selor si rasbunarilor care s'ar fi putut astepta.

Cine crede ca prin discursuri, lungi sau scurte, mikesau repetate, Sfatul terii a ajuns sä voteze la 8 Aprilalipirea la Romania, nu fail anume conditii de auto-4eterminare localä, rapede uitate sau trecute cu vede-

276 CONFLICTUL

rea, nu-$i da sarna nici de aceste Imprejurari, nici dece inseamna manifestarile sufletului colectiv. Multe altecuN Intari se tinura in Sfatul Terii fara alt resultat decitalte cuvintari $i nesfirsite discutii in conciliabule. Pre-senta la Chisinau a lui Marghiloman, care, Increzatorin laudele fostului exilat in Siberia, cel ce se inchinasecu totul aoestui doctrinar conservator dupa sarutareaminii Tarului la Constanta $i servirea autocratiei wilhel-miene nu era de rnirare, -credea cii acesta singur vaface toata isprava $i-$i va atribui meritul, din care pri-mul ministru voia sa-$i poata.. reclaina o parte, a fost opierdere de vreme si o greseala. 0 pierdere de vreme,fiindca acestor pletosi si zburliti, vibrind de pasiuni po-pulare inca neslifuite, ce impresie putea sa li faca bole-rul" din Bucuresti, sportsmanul curselor de cai, omul decea mai perfecta tinuta din toata Romania, bun de fru-moask discursuri la Parlament iesind din impecabilulplastron al carnasilor sale fara numar, precum, pe dealti parte, ce mai putea fi comun intre vechiul gimna-siast conspirator mai mult in gluma, deprins cu frasenomantice, lustruite literar, $i Intre aoesti simpli iesitiplini de praful$i stropiti de singele celor mai cumplitelupte pe care le-a apucat omenirea? Iar greseala luiMarghiloman, mare, indclebilä, era aceia cii parea saadauge prin infati$area sa in Sfatut Terii, cu armata laspatele sale, un fel de amenintare de care 'ar fi ascultat,fara' liber arbitru, o colectie de bieti. oameni terorisati.

Votul a fost imposant ca majoritate, $1 opinia pu-blicii din Moldova I-a prima cu lacrimi de bucurie.Pen tru intaia call regele a$a de greu lovit putea sascrie, ca raspuns la telegrama de Instiintare a lui Mar-ghiloman, cuvinte de multamire si de Incredere In ceiace, $i aiurea, sta sa se intimple.

Peste o Luna $i o zi, acela$i presedinte de Consiliu pu-ma cu tristetä iscalitura sa pe paoea separata din Bu-cure.5ti. Socotelile care se facusera cu aducerea lui la pu-

SUPT ARMISTITIU 51 FALSA PACE 277

tere se dovedised gresite: nimic n'a fost parasitdin formidabilul program al Centralilor, a cdror in-teligentd, cu Kfililmann si Czernin la un loc, plus ceputea sä adauge, din asa de putin, Radoslavov si bietulom care represinta Turcia, nu putea sä inteleagd acestlucru: cd astfel de conditii, clraconice, nu erau decitsd indirjeasca si mai mult la luptä pe beligerantii rd-masi supt arme; mai lipsia sd se adauge, cum s'a fd.-cut, cu tot atita usurätate, cä si mai grele, mult maigrele, sint conditiile cari-i asteaptä pe acestia pentrued dbovesc.

Asupra purtdrii Centralilor In teritoriul a carii ocu-patie si-o reservau inch' pe multd vreme, pacea, pri-vita cu neincredere si in tiranisatii sau tradatorii dinBucuresti, n'avu niciun fel de influenta. Se cduta pänäla fund ce mai ramdsese unei teri ,aproape total seed-tulle, si, cum tratatul prevedea, pe lingd o represintantdmilliard la Iasi, cdreia toatä lumea-i intorcea, .ostenta-tiv, spatele, si furnisarea de provisii din Moldova, d-rulAntipa, agent al regimului de ocupatie, gdsia, cu o mi-rare In care se amesteca nemultdmirea, cd. avem Incapeste nevoile noastre. Peste zece ani academicianul ro-;min, asa de departe minat de vechile sale legAturi ger-mane, era sä denunte inteo Intreaga lucrare procedeeleadministratiei In serviciul cpeia a stat.

Trista popularitate cistigatä la Bucuresti si asa dedpede pierdutd in Muntenia, Welt, dupd pace, puter-nicul presedinte de Consiliu nu se va putea alege midel singur si pc care spera s'o. poatd. Intinde cu cren-guta de mdslin In mind asupra terii Intregi era sä fieimpiedecatä in Moldova, unde, numai, traia In adevarpoporul romänesc, si prin alte mäsuri, acestea datoriteunui temperament räutdcios si vindicativ supt aparentade cea mai perfectä elegantd. Chestii de familie Invdj-biserd pe Marghiloman cu Brätianu si, in ciuda tuturorrelatiilor oficiale de la Bucuresti, pe care cel d'intliu le-adestäinuit In Carnerd, acusind pe celalt de uneltiri pan-

278 CONFLICTUL

germane, ele ramasesera intregi, cu toatà ura ce pu-tea sit iasa din ele. Primul ministru avu, de sigur, oparte personala in prigonirile, supt presiunea germana,pe care le Incepu, sau lasa sa se inceapii, contra guver-nului Bratianu.

Unul din intimii acestuia, Al. Constantinescu, fu in-chis la Poarta Verde" din Iasi, unde semna, cu linisteaomului bine nutrit i voios: fost i viitor ministru". Seincercara perchisitii domiciliare, care nu puteau da ni-mic, dar stirniau indignarea oricui era cu iubire detara intelegere pentru sensul razboiului. Se prefacuurmarirea politica inteo vadire a actelor necinstite pecare le-ar fi savirsit guvernul trecut: obisnuita cautarea pungasilor" la fiecare cadere de regim. Pe cind cen-sura, la dispositia Centralilor, incepea o actiune odioasa5i ridiculk nicio insulta nu fu crutata Bratienilor si a-micilor sprijinitorilor politicii care parea ca da-duse faliment. Calm, asteptind viitorul, eel mai taredintre oamenii politici ai terii nu se emotiona.

El ramase in casa din Iasi, pe dud altii, prinsi defrica, plecau, cu scusa ca se duc In ten de libertate saapere acele interese ale Romaniei carora de sigur iierau devotati, 5i care au folosit de pe urma unor si-linte, inteligente la unii, la altii mai putin inteligente.Brutalitatea Centralilor li-a dat, fart zabava., prilejul.

In adevar Indata dupt iscalitura pacii s'a presintatguvernului romin, ca s'o comunice i regelui, o lista depersoane a caror plecare din tart, pe care n'o anunta-sera nimthmi, ocupantii Munteniei ar fi dispusi s'ofaciliteze. Era, inteo forma de o neghioabt fatarnicie,un decret de expulsare. Regele-mi spunea, aratindu-mi-1:mine vor cere sa piece regina, poimini Imi vor izgonifiul". FAA de printul Carol, pentru a-I seduce si a-1 in-departa, s'au Intrebuintat mijloace potrivite cu un tinarpasionat; poate niciodatanu se vor gi exact motivele decare s'au condus aceia earl I-au facut sa mearga la Odesa

si

lor,

SUPT ARMIST1TIU §I FALSA PACE 279

Intr'o tovärAsie foarte criticatä, anuntind ca., odatä cetara e la discretia ,InvingAtorilor, el vrea sä meargA, des-facul de orice legaturi dinastice, pe frontul apusean,unde se mai poate lupta. Fata de aceastä aventurA dedoudzeci de ani, generalul Averescu, care alcdtuise a-cum, in intelegere cu dd. Argetoianu si Cuza, o Liga aPoporului", In menirea de asanare a cAreia credea, sicare patrona o foaie, Indreptarea", in care se mani-festa ca ziarist, fu de o cruzime antipaticd, si chiarputin preväzätoare.

Dintre ostracisati, unii au zimbit si au rdmas. Altii,cari-si fdcuserd si stagiul de asigurare si reconforta-re la Odesa, au strAMtut supt insulte !nester pregtiteteriloriul ocupat pentru a ajunge la Paris. Acolo for-mara, dupd exemplul Croatilor si Slovenilor, cari n'a-veau insä un Stat, un Comitet national, ai cdrui mem-bri, primiti cAlduros si in Parlamentul frances, avurdinsusirile trebuitoare pentru a tinea viu interesul fatàde Rom5nia, al cdrii rege nu-si pusese iscalitura peactul de ratificare al tratatului din Bucuresti, si de a in-tretinea strinse relatii cu aceia cari apärau in exil drep-turile natiunilor prietene. Erau acolo Take Ionescu, To-ma Stelian, d. Octavian Goga si multi altii; pentru a seface mai bine venit, profesorul Pangratti cerea ca guver-nul frances sd ni creeze un invat'Amint superior pecare nu 1-am fi avut pän5. atunci. In astfel de legäturiexcesele innilesc si compromit o adeväratä natiune, sia noasträ era fail indoiald una.

hi acelasi timp, in Italia se inrolau supt steag natio-nal prisonierii din Ardeal, cdrora guvernul italian lid4dea o nouä si frumoasA uniformä. Discursuri en-tusiaste se tineau la Roma, uncle insä actiunea oficiala_a ministrului Al. Lahovary, care-si dädea samä de cese sade si de ce nu se sade, de ce se poate si de cenu se poate, a intrat Inteun regretabil conflict cu initiative personale, libere, care-si depäsesc prea usor-tinta

280 CONFLICTUL

Aveam astfel, oricum, doud fronturi de opinie publica.In Apus. De Anglia nu se preocupa nimeni, ceia ceera o mare lipsä, iar In America nici preotul Lucaci,venit de mult cu aparenta unei misiuni pc care n'o a-yea. nici d-rul Stdnculeanu, care s'a präpädit acolo, nicifostul ministru al Instructiei, dr. C. Angelescu,ruia i s'a dat, intr'un tirziu, Legatia de la Washing-ton, n'au fost in mdsurd, data fiind greutatea de a cu-noaste In adevär o lume asa de originald si de com-plicatA, sä cistige prieteni. Ei ni-ar fi fost totuside ceamai mare importantä, cInd istoricul, teoreticianul, mis-ticul care ajunsese presedinte al Reyublicii Statelor-Unite, Intrate In rdzboiu In acest an 1918 ca factor de-terminant al decisivei, aparu cu programul de self de-termination", care fusese, dar fard sinceritate, si al So-vietelor.

In acest timp se fdceau alegerile pentru Parlamen-tul pdcii si al sanctiunilor.

Ele s'au sg.virsit in Muntenia supt ochii jandarmuluigerman. Ocupantii, cari stiau ca totusi nu vor ranal-nea totdeauna, Isi Inchipuiserd eä ultima loviturd carei se poate da Romäniei e aceia de a samana uraciald mergind pana la revolutie. Se rdspIndia sistema-tic Indemnul de a se ridica teranii contra marilor pro-prietari, muncitorii contra burghesiei patronilor. So-cialismul de agitatie era Incurajat de toatd plebea in-terpretilor" evrei si a spionilor: la cea d'intaiu infäti-sare a celor de la Iasi", el trebuia sa fie gata de lo-viturä. La tara, candidaturile. recomandate full ace-lea ale unui teranism radical pe aläturi de ideia natio-nalll Multi Invätdtori i preoti furd astfel aruncati Inarena: lipsia numai un om inteligent, activ i cu ta-lent de vorbd ca d. Joan Mihalache, Intors cdpitan deinfanterie, pentru. ca o Inchegare O. se producl, de

cd-

so-

SUPT ARMISTITIU 51 FALSA PACE 281

inteo directie deosebita de aceia pe care o voiseraAustro-Germanii.

Nesfirsit de trist in aceste alegeri a fost faptul ca,pe cind mu i ma de ostasi se intoreeau acum acasä,brutal despoiati de uniforma indat a. dupa sosire sausiliti sä salute pc Invingdtorii" caH dese oH ii necins-tisera cakele i s'au laudat cu aceasta intr'o intreagasava literaturd de speta carpi lui Velburg, alegerilen'au dat, cum se putea astepta, o mare majoritate denationalisti IndIrjii, gata sä apere cu oHce pret nobila-opera. Indeplinitd cu atitea jertfe si, neindoielnic, i cumulta glorie. In loc de aceasta ni-au venit intelectuali demerit, ca profesorul Mehedinti, acum ministru de In-structie al lui Marghilornan, pentru caH razboiul eracel mai mare pacat facut contra adevaratelor inte-rese ale neamului.

In Moldova, unde multi, ca mine, au refusat sä can-dideze, atunci cind Marghiloman ar fi dat totul pentru.

opositie cu vaza, resultatul alegerilor a fost tot asa deprost: afarä de vre-o doi terani, unul, d. Serpeanu, dinBolosani, adevarat plugar, celalt, un fost teolog buco-Ainc-an, venit la noi cu semi-cilindrul profesiunii sale,dar trecut de mult la cojocul clasei sale de origine,,ambitiosul domn Zelea Codreanu, cellalti nu erau inte-resanti, fiind o simpla colectie de miluiti ai regimului.Era si un awl al odiosilor, din care nu putea lipsi C.Stere, decorat pentru discursurile din Chisindu de regelecare fumase araturi cu dinsul, presintat poporului, inbalconul casei din Strada Lapusneanu. Presidentia Ca-merei o avu d. C. Meissner, pedagog foarte cunoscut siiuNt, care avuse in timpul neutralitatii cea mai rea ati-tudine, pe cind un H. Stahl, fiu de German si de Fran-cesd, se facea sä fie rdnit cu orice pret In Ardeal dincausa numelui pe care-I purta.

Ca operä positivd, acest Parlament de trei, patruluni a facut numai aceia a unei organisatii a muncii a-

mlr-

o

282 CONFLICTUL

gricole, i prin femeile rdmase prin satele flämlnde,care a putut aduce foloase Inteo vreme de astfel de res-triste, dar care urmarise scopul de a In Miura eu to-tul exproprierea din Maiu 1917; meritul si demeritulacestei reforme, practice, de tehnicieni, dar boieresti",slut ale ministrului Garoflid, el insusi din lumea ma-rilor proprietari.

Inca lo, tot timpul n'au fost declt reerimindri Inve-ninate si cereri de rästignire a criminalilor rdzboiului".I se suia oricdrui om cu simtul onoarei singele In fallla cetirea buletinului parlamentar din fiecare zi. Viataintimä a regelui, a reginei, Impiedecatä de a vorbi, dea scrie, refugiatd -ea o prisonierd in casa de la Bicaz,era adusd färä eel mai mie simt de cuviintd Inainteagurilor grosolane, care rinjiau. Ferdinand I-iu era pe-depsit" astfel pentru cd se Imbolndvise fdrd leac peziva chiar cind trebuia sd se -deschidd aceste Camereale desavudrii i batjocuririi, dad nu si ale detrondriisale, pe care, contra lui Marghiloman, o ceruserd cu In-viersunare rdsturnAtorii de la Bucuresti, cari despretuiau-sd. i calce In Iasi, cu Carp insusi In frunte. Discursurica al profesorului Bdrbulescu rdmIn ca o vesnied ru-sine pentru forma cea mai degradatä a parlamentaris-mului romIn. Un discurs cuminte 5i plin de demnitateera un adevärat act de euraj In aceastd Adunare a ia-cobinilor trdddrii, pe cari oei ce puteau s'o retie, derapt o Intetiau.

Simptome se produceau Insd care Incä din celezile ale toamnei pdreau sd anunte o rasturnare

complectä a situatiei pe care astfel de energumeni o cre-deau definifivd, clddindu-si pe dinsa un mare viitor po-litic.

Pe cind pe frontul de Apus ajutorul american permi-tea anume miscdri socotite prea riscante pan g. atunci,cu un nou utilaj tehnic, cu un enorm, inepuisabil stoc-

din-lain

SUPT ARMISTITIU §1 FALSA PACE 283

de munitii, pe frontul de Räsdrit unele sovaieli se pro-duceau la Bulgari. Ca si la 1913, teranii soldati erau fu-riosi cä II s'a stricat supt arme a patra recoltd, si rd-sdrise din lumea Inväldtoreascä un masiv fdlcos i cer-bicos conducdtor, de o energie impulsivd ca aceia a so-cialitilor Stamboliischi, in stare sä arunce, orice arfi, rdspunderea in fata Suveranului tuturor perfidiilor.Noul comandant al trupelor francese din Macedo-nia, Franchet d'Espérey, numit In locul politicianuhtiSarrail de guvernul dictatorial al lui Clemenceau, nuera om care O. nu observe astfel de flotdri" i st nutragd imediat tot folosul din ele. La Indemina unei o-fensive hotdritoare era si armata sirbeascd trecutä princele mai Ingrozitoare Incexcdri: frigul din muntii Al-baniei, holera din Corfu, pentru. a se reface minunat,gata de un nou avint, supt conducerea iubitului mintregal Alexandru. Astfel la Iasi, unde se urmdriau cu. in-frigurare stirile de pe frontul occidental, prea adese orineclare sau contradictorii, se sopti de-odatä cä frontulbulgdresc-s'a spart i Sirbii sint la Dundre. Si mai bu-curoasd. trebuia sä fie yestea cä trupe. francese din Sud,supt comanda lui Berthelot, devenit unul din princi-palii eroi ai rdzboiului nostru, sint la Giurgiu.

Am -vorbit de semnele acestel schimbdri decisive.Erau multe si de multe feluri. Din teritoriul ocupat, prinvechile ziare mari care apdreau din nou, de i suptcontrol, prin corespondentele particulare de pe ultimelepagini, se simtia o altd. atmosferd. Membrii AcademieiRom Ine, cari, ca si profesorii Universitatii, consimtiserda lucra supt ocupatie iar cui nu voia sd se Intoarcdi se opria, ca mie, care, totusi, profesam, In schimb, la

leafa pe mai multe luni, veniau la Bucuresti sit tiesesiunea generala Impreund cu colegii lor, si pocdintaII sta scrisd pe fata. In sufletele acelor cari, credinciosisteagului, suferiserd atita, era acum ca o explicabilaIntinerire. La 21 Novembre, clnd Inca nu se ridicasera

rusi,

Iasi,

284 CON FLICTUL

toti norii, flu= O. se celebreze un serviciu solemnpentru scumpul cap al lui Mihai Viteazul, scdpat InRusia de urgia vandalilor si. care acum se Intorsese; Inacea zi de zdpezi inane, regele, regina, lumea oficiaM,represintantii Aliatilor, o multime imensä ascultau ru-gdciunile asupra capului incununat cu lauri in bise-rica metropolitand. 0 jend tot mai visibild cuprindea pecolonelul german si suita lui, cari-si Incetaserd zilnicaparadd pe strdzile Iasului.

8. REALISAREA UNITATII NATIONALE.

Acest entusiasm se hranise si prin vestile care veniaudin provinciile romanesti pentru a can:1r stäpinire lup-taseram.

Parasitä de Rusi, Bucovina ramasese in sama uneiadministratii ale carii .procedee MO. de Romini le-amvazut. Pe intelectuali incercase sa-i cistige, si la Suceavase intemeiase si o foaie pentru asemenea manifestatii.De altfel, d. I. Nistor, dupä ce se adapostise in neutra-litate la Bucuresti, ducea o viata grea in Moldova refu-giului, iar Ioan Gramada, cel mai de talent si mai binepregatit dintre tineri, se ducea sà moara la Oituz pen-tru Romania reunith. Ramasese o biata lume de terani,de invätatori si preoti asupra carora se exercita zil-nic presiunea loaialismului birocratic. Se alcatuiserdcontra Rusilor si cete de voluntari supt un ofiter ar-delean, d. DAM la. Pap, despre ale carui isprävi ca setde franctirori se spuneau minuni.

Si dintre Ruteni fuseserd destui spinzurati; propagan-distil dispärusera fara urma. Se nädajduia insä, in aces-thlalt lagar national, ea s'ar putea smulge Rominilor in-treaga provincie. Pentru aceasta se aduse arhiduceleWilhelm, care ar fi fost sa fie regele Galitiei inviateca Stat autonom. Grupe de soldati ruteni chemati anumede pe front aveau O. curate terenul pentru dinsul.

Incetul pe incetul Cernautul parea cä se bolseviseaza.Intre conducatoril romini, deprinsi de mult a se dus-

286 CONFLICTUL

augni, intr'un cerc asa de Ingust si de primejduit, nupgrea cu putintä o Intelegere, cu atit mai pulin o ac-tiune decisivg. E meritul lui Iancu Flondor cd In ase-menea zile a revenit la datoria sa politicg, de multpgrAsitg,si al profesorului de Universitate ardelean SextilPuscariu ca I-a ajutat. 0 manifestatie publica fu intovg-r65itg. de simpatia Polonilor, a multor Germ ani cigar;fata de ce erau obisnuiti sg. fad. Rusii de toate spetele,Rominii puteau fi considerati ca o asigurare.

stafetä fu expediatä In grabg. la Iasi pentru a cereinterventia, usoarg, a armatei romgnesti, din ce mairgmäsese, stiind sä o ascundg ministrul de Razboiu,generalul Hirjeul, cäci In conditiile pgcii era totala de-sarmare, livrindu-se tunurile. Trebui, supt gavernulIllarghiloman Inca, totusi prielnic unei Intregiri Inaceastä directie, o oarecare staruinta pentru a se cgpätaordinul regelui. Infanteristii generalului Zadic Intrargastfel la Cernguti. Acum se putu tinea marea adunarea unirii, la 27 Novembre. Declaratia de adesiune aPolonilor se produse indatä. D. Nistor putu presintapeste scurtä vreme regelui omagiul Bucovinei intregicare, potrivit cu toate traditiile ei, se incorpora Mo-narhiei romanesti.

Aproape In acelasi timp orasele ardelene erau napa-dite de ostasii desertiunilor In mase pe care le produ-cea Indoita loviturg. a Italienilor la Vittorio Veneto a aFrancesilor lui Franchet d'Esperey, intrati prin Serbia.Conchicerea vienesa nu mai functiona:Imparatul Carolabdicase. Fiecare natie putea sa fad de capul ei. Romi-nii garnisonati In Praga ajutara schimbarea de cltevaceasuri care intemeiè fara vgrsare de singe Republica.ceho-slovad. In Viena unii sefi incorporati ai Romi-nilor, ca d. Iuliu Maniu, Incercara a comandà la Mi-

1 V foiletoanele sale, Ca raspuns la cartea lui Prevost (si ex-tras), in Neamul Romcinesc, pe 1920, cred.

0

REALISAREA UNITTII NATIONALE 187

nisteriul de Razboiu, unde se raliau, de frica ori de con-vingere, la principiile lui Wilson, cu care multi dintreliranii de ieri credeau ca se mai pot mintui. La Buda-pesla, radicalii candidului conte Károlyi, care imparta-h ideile de libertate moderna, de drept uman ale

sociologului Jaszy, ajunsera a pune mina pe putere, darindatä contra lui se Indreptard pasiunile socialiste si co-muniste ale aventurierilor cari agitau masefe nemulta-mite. Din slabiciune In slabiciune, regimul avuliárolyi

soarta acelui al printului Lvov, al lui Miliucov in Rusia,cazuti fard a sti panä astazi de ce. Fiul. unui notar evreudin Ardeal, Bala Khun, purtat ca prisonier de razboiuprin Rusia i trecut la bolsevisrn, lud in minile saleviolente cirma unei teri lipsite de orice directie si carese päräsia In voia oricarui indraznet.

Impartirea pe natii, fiecare cu Statul" sau, fie si ne-teritorial, cu guvernul sau, complect autonom, cu gardasa nationala, patrunsese imediat In Banat, In partile un-gurene i ardelenesti. Rominii facura ca i ceilalti si, peo vreme cind se urmariau, nu alte mijloace do-a domina,ci numarul bratelor care pot O. tie o arma, ei avura mncurind, afara de Secuime, unde fierbea contra lor oura care gasi .nu odata mijloace de a se satisface, co-manda peste cele mai Intinse teritorii. Atacati icicolo, perfid, grin tradare, ei se organisara pentru casa se apere. In curind, in ciuda cautatorilor de gilceava

pregatitorilor de jaf, ei tineau pretutindeni o ordinedesavirsita. Comitete nationale se incercau ici i cold,pair, ajunse a fi unul singur.

Acesta, cu dd. Maniu, Vaida, Stefan Cicio-Pop, avo-cat din Arad, persoana de tinuta impunatoare si de oelocventa populara apreciata, Goldis, nepot al unuiepiscop aradan, profesor cu studii sociologice, si desigur cel mai cult dintre Rominii generatiei sale, con-tinua sa alba oarecare reserve fata de Regat, neadmitindca relatiile cu dinsul sa fie hotarite de simpla anexare

l

288 CON FLICT UL

In urma unei noi pdtrunderi cu armele. Delegatii arde-leni la inmormintarea regelui Carol pdstraserd o ati-tudine asa de circumspectd Inca inspira bdnuieli. Pechid, intr'un caiet de versuri politice, d. OctavianGoga protesta contra prelungirii neutralitgli noastre,fruntasii ardeleni neinrolati in armatd incurajau intrigica aceia a cäldtoriei lui Stere, care, luat din scurt pen-tru crima sa politicd, a ldsat sd se inteleagd ca. pentruArdeleni ca i pentru liberali are destdinuiri care arputea fi foarte nepldcute. Din rIndurile lor niciun cu-vInt de bund venire n'a iesit, cind, In August 1916, os-tile romrmesti au trecut granita. Din potrivd, pe chidclerul era gata sdi dea oHce declaratii, nu numai d.Vaida, dar si altii infierau greseala pe care, rupind oaliantä necesard si prielnicd Ardelenilor, a fdcut-o Ro-mania. Era vorba chiar de nu stiu ce glont romänesccare ar trebui sä intImpine pe eel d'intdiu dorobantcare ar trece Carpatii.

Deci Intre vechii conducatori i popor, sincer bucuroseä a doua card vine ceasul unei liberari care poate fidefinitivd, nu era niciun contact. Cei oamenipolitici cu interese de partid si personale, se Intre-bau dacd ei, citi sint si cum sint, n'ar putea säcontinue pentru o provincie autonomd o clash' nerds-turnabilä ca ac9ia a liberalilor din Regat, pdzind deoricine drepturi imprescriptibile. Ambitii enorme setreziau la persoane In care, de dincoace, o lungd pro-pagandd, In Slmandtorul", In Neamul Roindnesc",se presintase adeväratul model al oamenilor de Stat,onesti i fär preocupatii personale. Cine stie dud, pebasa Ardealului romanesc, organisat, inteles cu Sa-sh i chiar, daca se poate, cu partea resemnatä a Ungu-rilor, nu s'ar putea incepe o adevdratä actiune de ea-cerire a Regatului, necunoscut decit prin anume cer-curi bucurestene i considerat ca ramas In urma, cupracticele lui orientale, grecesti, asiatice? 0 democratie,

&intaiu,

REALISAREA UNITATII NATIONALE 289

mai mult de aparenta, cAci inteligenta", grupata In ju-rul bAncilor, adesea necrutAtoare, participa la exploa,-tarea teranimii In necontenitä nevoie de vecsale" side cambii", ar putea atrage si pe bunii socialisti rominidin provincie, un Flueras si altii, si astfel s'ar avea fatAde Romania veche, nu numai un steag de lupta. mo-ralA", dar si unul de ideologie populara.

In aceste dispositii, dupa programul wilsonian", cuadunarile populare, care creau legiuni si puneau tri-buni In fruntea lor, se lua, Intaiu timid, hotarireaunei mari Adunari a poporului, de la care trebuiau saplece decisiunile. Ea se facu tumultoasA, terani, batriniIn mare parte, alergind din toate partile ImpreunA cu .soldatii cari abia-si lepAdasera mundirul. ArmAtura a-cestor mase confuse, pe care le mina admirabilul in-stinct In puterea aruia se mentinusera o Ink de ani suptstApinirea strAinA, o formau mai ales preotii, rAmasimai toti acasa. In vremea razboiului. Ca in 1848, nu tsesimtia nicio deosebire fall de tinta urrOritä intre celedoua cleruri, ortodox si unit, si credinciosii bor. Se ale-sese pentru amintirea lui Mihai Viteazul Alba-Iulia:locul Insusi avea glas.

Nu se va putea stabili niciodata, cum se intimpla ori-cind in asemeuea adunari, care a fost partea fiecaruiain resultat, Presidenta, disputatA pe urmä din motive deinteres, nu Insemna nimic, fiindca nu de acolo puteasä se rosteascA lozinca. Toti acesti oameni onorabill, debune sentimente, n'aveau In ei puterea electrica princare sä zguduie multimile. Cind nu discutau asupraconditiilor de care nu-i pasa de loc lumii care se zgri-bulia afarä in acea zi de 1-iu Decembre, fiecare din eiera un foarte convenabil represintant al unei natii in-tebgente si cu simt politic. Dar era indiferent cine vorbiainuntru, si chiar afara, unor multimi nerAbdAtoare sAvadA ca s'a sfirsit, si anume cum voieste ea. Nu eraca In Basarabia, fatä de o tern:lime foarte inapoiata,

290 CONFLICTUL

un cenacul de amatori ai discutiilor lungi, carora dnpa.retras conditiile de la inceput, Aic isuptirea i razletita,atitea desbateri orparere ajunge a li se bnpune, cum afost acolo In April, cum va fi la 9 Decembre, and s'ausupt multe raporturi, clasà condUcatoare apartinea po-poruiui i ireouia, In asemenea ceasuri, sa. se Indreptedupit vointa lui, ramlnInd ca Mai tlrziu, In carti derabdatoare elucubratie, fiecare sä traga gard Walt In ju-rul coltului sau, inatacabil. Urine aclamatii aratara Inbataia vintului de iarnä, care grabia, a s'a votat ceiace nici nu putuse fi pus la votl.

In acest sens, de altfel, lucraserä, In lipsa celor cari segasiau In Romania i ar fi facut si el tot asa, tinerii for-mati la scoala de pan-romlnism liber a Samanato-rului" i Luceafarului" i MTä cari aparura doi re-presintanti de alurea ai aceleiasi educatii: generalul StateLeonte, aprovisionatorul armatei din Moldova, si Basa-rabeanul Buzdugan, retinut, un timp, de boalä, In drum.Era natural ca acei din categoria de mai sus, cari cu-nosteau trecutul Regatului, caH se Impartasiserä dinscoli de literatura comuna, chiar daca n'ar fi calcat teri-toriul romänesc liber, sa judece In afara de formularelexnedievale In care, In toate privintile, traia Ardealul.De aceia i dintre dInsii furä solii cari In aeroplan veni-sera sa. ceara, Inca de la Inceputul framIntarilor, ajuto-rul militar al Romaniei; unul din ei era viitorul Mitro-polit al RomInilor ortodocsi, pe atunci tIoarul, blon-dul i foarte sfiosul profesor de Academie clericall"Nicolae Balan, cu care ne treziseram In Iasi In mo-mental chid ne liberam de Ministeriul Nemtilor".

La vestile spargerii frontalui de Sud, marl manifes-tatii se produsesera In Iasi, aclamindu-se regele, regina,care trecea cu fiicele ei. Oamenli politici se Intrebau

V., intre altele, revelatiile d-lui I. Clopotel.I

REALISAREA UNITATII NATIONALE 291

fiecare daca nu i-a venit lui ceasul $i incercau prin stri-gate de agenti opinia publica, de fapt satula de dinsiitoti. Se striga $i numele generalului Averescu, care, Inace.,t ceas al Aliatilor, Intimpina opunere, ca unulcare fusese in vesnica rivalitate cu Francesii, tagaduin-du-li si meritele cele mai stralucitoare, la Legatia fran,cesa. Ceia ce a iesit deci din aceastä turburata si zgo-motoasd zi de 8 Novembre a fost un Ministeriu nou $ineasteptat.

II presida generalul Coandd, crescut in Franta, sot alunei Francese, fost adjutant al regelut Carol $i fost tri-mes la Stavca, unde Ru$ii avusera o atitudine necuviin-cioasa faid de acest ofiter cult si cdruia nit i se incredin-tase o comanda importanta. Neutralitatea lui parea asi-gurata fata de oricine. Oameni de merit ii stateau

Saligny, $i la Instructie foarte respectatiil PetruPoni, icoana Insh$i a vechii bune ouviinti moidovene$ti(se vorbia de coborirea lui dinteun Bal$, al carui numenu voise primi din motive de extrema. delicateta). Iarmultimilor, otirii, care trebuia O. se refach, ii vorbiapresenta in Cabinet a generosului de cuvinte., de gesturi,dar $1. de actiune indrazneata, general Griprescu.

Ministeriul credea cii are lnaintea sa o adevarata mi-siune pe termin lung i Poni avea ideile sale in materiede rcforma agrard. El se bucura de destul prestigiu pen-tru ea sa poata decreta nulitatea masurilor luate de Par-larnentul regimului impus de straini. De fapt Insa regelenu putea sa resiste la imperioasa somatic de reintegrarecare din clipd In clipa trebuia sa-i vie de la Bratianu,pe care lunga suferinta, reflectiile dureroase In vremeaparasirii i amenintarile, coborirea scrutatoare panaIn fundul congiintii sale Ii facusera altul: acela care cre-de ci el a savIr$it opera visata cu atIta dor de multegeneratii i ca sarcina de a o complecta, de a o apara,de a o incununa ii revine lui singur.

alä-turi, ca

a-1

292 CON FLICTUL

Deocamdatä insä acesti doi generali avurd de in-deplinit o cerere urgentä: reocuparea Ardealului.

La vreme de toamnd inaintatd i deosebit de rea, eitrebuiau sä deie o armatd, adecd, la slreptul vorbind,s'o scoatä din pdmint. Si anume nu din toatd Rorndnia,cdci luptatorii de la Märdsti si Mdrdsesti erau acurnaterani pasnici la vetrele lor i nemobilisabili in teri-toriul ocupat, ci din ce se mai putuse ascunde ori fu-sese pästrat in aparenld, ca trupe de politic, in Mol-dova. Acesti soldati in haine suptiri, cu picioarele goale,trebuiau apoi inarmati cu ce se mai putea gäsi In de-fposite. Cu o astfel de oaste de eroi In zdrente se trecudin non prin pasurile de Vest ale Moldovei in Ardeal,unde trebuird sd se imbrace si sä se. incalte. Dar, Intot acest timp al noilor suferinti färd nume, oameniigeneralului Mosoiu pästrard cea mai bund disciplindsi cea mai inaltd constiinta a ostasului. nil a intrebape Aliati, cari incercaserd a se gindi la tratatul dinBucuresti, de si ni se ddduse, dar nu de Clemenceau, nuchiar de Sonnino, cum o aratd revelatii recentet, o azdesiune conditionatii. in singurul cas cind n'am puteaprelungi frontul ucrainian si n'am putea scoate ar-mata, Suveranul si guvernul"2, ci pdstrind ca normaharta de la August 1916, ni luarain astfel dreptul nostrucprindu-ne pentru citva timp numai la punctul dincolode care de fapt, chiar fari interdictia conferintii de pacede la Paris, asemenea puteri nu mai puteau ajunge. Tri-mesii oficiali ai Ardealului, episcopul de Caransebes Mi-roil Cristea, dd. Maniu i Goldis, un unit si un ortodox,dupä obisnuita cintärire confesionald, aproape fdrä senspentru noi, venira apoi la Bucuresti sd aducd actul so-lemn al inchindrii celor trei, palru milioane de RomIni,la can se vor adaugi apoi, intr'o adunare ale carii mo-

Xeni, Take lonesea, p. 32, nota I.2 Ibid., p.1

:394.

RFALTSAREA UNITATII NATIONALE 2C/3

tive n'au fost Inca Indestul de pe larg elucidate, Sasii,adunati la 21 Ianuar 1919 In theta lor nationala de laMedias.

Forme le unei noi declaratii de rdzboiu full a-cute si la Iasi si la Bucuresti, si retragerea germana,grea, dar In perfectä ordine, prea perfecta chiar, dacase tine sama de provisiile, rapede mucezite, cu carese accperira toate drumurile Ardealului, incepu Inzilele de 10 si 11 Novembre 1918, In mijlocul uneipopulatii care manifesta calduros, dar fArä gesturi de--sordonate, In fata unor trupe care, primite cu strigate,aveau aierul ca slut dispuse sà traga. Peste citeva zile,In piata Cuza-Voda din Iasi generalul Berthelot tre-cea In revistä splendidul regiment de la Avignon, decare 1'14 cum s'a vazut rapede, In lunga presentape frontul oriental, se prinsese bolsevismul.

Acum Ioan Bratianu era din nou la druid, guvernulde simpla locotenentä, ceia ce nu stiau Insà membril sai,fiind In Murat In forme care arat:1 cd nu totdeauna re-gele Ferdinand, el Insusi de o faptura morald asa dedelicatd, se gindia ca i alti oameni au un suflet. Cusimtul lor de disciplinä, eei doi generali se retraserarespectuosi, dar Grigorescu, care a Incercat mai tIrziusi el un partid personal ca al d-lui Averescu, n'a uitatniciodata aceastä jignire. Gray atins, Poni, care ar fiaflat schimbarea prin usierul Ministeriului, se retraselacut, cu acea Ina lta demnitate care 1-a deosebit tot-deauna: regele nu stia de sigur, ce pierdea Intr'Insul.Noul Ministeriu nu era, de altfel, decit reeditarea

vechiu. Un loc de ministru färä portofoliu, oferitmie de Bratianu printr'o telegrama catre MIrzescu,in care era vorba de multe, si de numirea unui prefectde politic la Iasi, a fost, fireste, refusat cu un simplugest. De forma se adaugirä doi Ardeleni caH nu fuseseraanlestecati intr'o opera de guvern: d. St. C. Pop, ocupatmai mult de legaturile cu Ungurii, pline de incidente,

cc-bat

294 CONFLICT UL

si d. Goldis, care dadea prima oard ochii cu Instructia,plus ministrul bucovinean fail portofoliu, d. Nistor. Cei-lalti ramineau lipiti, in guvernul ardelean, Consiliul Di-rigent, de un localism din care sperau sä fad o dis-creta autonomie, de usagiu mai mult personal.

Intoarcerea la Bucuresti a regelui si a reginei tre-buia sä se facä insä numai dupa ce Capitala, la-sata de trupele ce plecau inteun hal de murdarieMa exempla, cu lacuri de noroiu pe sträzile prin-cipale, laminate slab in timpul noptii, fusese curätitamaterial, dar, din nenorocire, rin se putea si moral,dupä toatä pestilenta sufleteascd, pe care o lasa sis-temul Ersatzweib"urilor si localurilor de -petrecererusinoase. In tineret, dupa doi ani si jumatate de ocu-patie era o relaxare a oricarii tinute, extrem de dure-roasä pentru cine venia din Moldova, al dill suflet, Ingeneral, fusese tinut la un nivel inalt. Se observa chiarun fel de antipatie fata de aceia cari fuseserd infatisatiadesea ca morti, in caraghioase indierari la Iasi. Cu.m,in sfirsit, propaganda revolutionara prinsese, se va trageasupra muncitorilor socialisti, caH lnaintau spre Palat instrigak de rasturnare. $i trupele Invingatoare trebuiaupregtitite pentru intrarea solemna.

Ea a avut loc la 30 Novembre. Pärechea regala avealing dinsa pe generalul Berthelot, vechiul prieten,- simembrii guvernului. Lipsia Insa din alaiul regal loanBratianu, si generalul Averescu. Poate numai ei doi...

Rtizboiul incetase, dar, peste pacea raspinsä, sfäri-math, alta trebuia stabilitä, si pentru aceasta diploma-tia si armata vor avea Inca mull' de lucru.

CARTER a - IIIa.

CELE DOUA LUMI DIN NOUFATA IN FATA.

1. SCURTUL MINISTERIU BRATIANU.

Inainte de a veclea ce piedeci va intImpina acest Mi-nisteriu, care, folosind lipsa lui Take Ionescu, acestacerusc un Ministeriu National Mil caracter de partid,$i cu Rominii de peste hotare, pe cind I. Brätianu lioferise pur $i simplu revenirea In Ministeriul, Imprg$-tierea partidului conservator, disgratia generalului A-verescu la Aliati $i starea de crigaliaa a noilor forma-tiuni, se instalase a$a de plin de incredere, trebuie cer-cetatä situatia materialä, cea moralä am putut-o a-precia a terii care i se Incredinta.

Tara fusese prAdatä sistematic timp de doi ani $ijumätate, luIndu-se tot .ce se putea lua: paduri Mate,vechi alei de nuci distruse pentru a se face paturi depu$cA, turmele reduse la o treime, llna (aproape 5.000de chilograme), inul $i clnepa (lasind doar cinci kgr.de familie), arama, bronzul, rechisitionate. Numai in1918, se scoasera 600.000 de cai.Cifrele oficiale ale exportului, In tone de 1000 kgr. pe

timpul de la 1-iu Decembre 1916 pang. la 31 Octombre1918, sint acestea: grine 1.273.282, porumb 495.370,alte cereale $i leguminoase 943.631, alte alimente $i

furaj 262.592, oleaginoase 36.148, piei 14.679, lemne201.156, sare 93.941, masini, etc. 57.475, substante chi-

' Xeni, o. c., p. 41:4.

298 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

mice 2.059, textile 10.028, alcool si tabac 8.687, di-verse materii prime 34.408, produse de petrol 1.140.809,pgsgri 28.870, vite 86.292, oi si capre 97.563, porci106.351, aceasta farä micile pachete de cinci chilogra-me ale soldatilor (de la Ianuar la August 1918 s'au luatde cei trime0 in concediu nu mai putin de 18.000.000kgr. de alimente), si in dad de ce se dAdea pentruintretinerea armatei de ocupatie. La sfirsitul lui 1916numai se luaserg acum, 299.218 cai, 383.375 vite, 1 mil.372.615 oi, 88.130 capre, 446.369 porcil. Cindva, addu-gim, s'au cerut din Basarabia, reservatthi intreagg, nupentru toti Centralii, ci pentru Germanii singuri, in ter-minul scurt de trei sgplgmini: 300.000 de oi, si 100.000de porci. Pentru a se putea ajunge la aceste cifre fabu-loase, 900/0 din pamintul arabil al terii fu pus inculturg la 1917, de si vitele marl rgmase nu ajun-geau nici pentru luorul cimpului. Fabricile se de-montau: cele de pind. Rid mutate la Turci. Orice In-treprindere care lucra pentru Stat trecea la comisiuneacea nrare pentru prada de räzboiu" (Grosse Kriegs-beutekonunission).

Statul-major economic (Wirtschaftsstab) cunostea toatedisponibilitätile, toti oamenii, tote posibilitAtile de lu-cru. Principiul fuse fixat la 21 August: datoria ceamai importantä a administratiei militare In Romäniaconstä in a exploata tara in chipul cel mai desävirsitcu putintä pentru, patriile lor" (Heimatleinder). Plata inbani a ocupantilor in bani romänesti nu trebuiasit se facit niciodata, ci in banii prosti", cum li zicealumea, ai Bancii Generale Romine, garantatit tot prin-tr'un deposit, retinut la Berlin, al Statului romin (emi-siune de 2.106.374,49 lei)i.

Populatia insäsi, inscrisa ca o turma, pentru lucrul

I V. Gh. D. Creanga, Les finances roumaines sous le régimede r occupation et de la paix allemande. I..L'émission de papier-monnaie, Paris 1919.

SCURTUL MINISTERIU BRATIANU 299

continuu in folosul stapInitor, si. verificata lunar, eraatinsa in vitalitatea ei. Ordonanta de la 16 Ianuar 1915acorda locuitorilor din orasele cu mai mult de 5.000de locuitori 375 de grame de Mina. si 400 de pine; in1918 numai 300 de Minà amestecata pe jumatate cumalaiu, un plus de 300 de grame fiind concedat nu-mai muncitorilor cu mInile In serviciul administratiei;In tirgusoare si In sate ajungea Portia de malaiul. Nu-mai copiii, bolnavii si bätrinii aveau dreptul la car-tele de lapte. Medicii, plecati In cea mai mare partecu armata, lipsiau, si tifosul exantematic facea in voieravagiile sale2.

Resultatele acestei sistematice neomenii, care n'a fostincercatä in nicio tall, se pot vedea din aceastä stalls-tica a exportului in 1916 §i in 1920, pe cele trei lunide la Inceput:

1916.

Griu: exp. 212.850.000, imp. 20.800.Sacara: exp. 20.262.000.Poru.mb: exp. 230.408.800, imp. 1.846, 500.Orz: exp. 161.571.200, imp. 135.500.Ovas: exp. 42.730.400.Faing de griu: exp. 694.100.

1920.

Exp. 228.900, imp. 762.600.Imp. 20.200.Imp. 4.p87.500.Imp 19.500, exp. 1.300.Imp. 114.300, exp. 1.600.

1 Dupá notele d-hti Georgian, p. 59. Cf. N. Xenopol, La richessede la Roumanie, BucureVi 1916 ; Rumdnien, Landes- und wirt-schaftsstatistische sowie topographische Obersiclzten, bearbeitet.von der Direktion des k. k. astern Handelsmuseums, ed. a,Viena 1917.

9 V. i Die rumlinisclze Volkswirtschaft, Berlin 1917.

300 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

Petrolul rafinat Insusi ajungea abia la jumAtate dinexportul anului 1916.

Luarea cu armata germanA in retragere a unei mariparti a parcului de locomotive adAugia la dificultAtileaprovisionärii locale i la aoelea ale unui export, Incaneorganisat, cu o imprejurime In cea mai mare partedusmand, si cu clienti departati, cari nu-si fixaserAInca noile conditii de import.

SA se adauge cA, pe cind Regatul era un organism e-conomic de mult format, noua Romänie, neasigurataprin vre-un tratat i ale cArii hotare precise nu se pu-teau Inca 5ti, represintau un complex de provincii dis-parate, rupte de la State mari de un sistem vechiu,desvoltat normal si tinut in curent cu vremea.

Mijloacele financiare lipsiau cu totul, si ele nu se pu-teau gAsi nicliri In starea in care se afla Inca EuropacapitalistA, nesigura de oe o asteaptd. RAzboiul chiar nune gäsise in cele mai bum conditil financiare, cu treimiliarde de imprumuturi, contractate la aproape sin-gurul izvor, Berlinul, plus 600-800 de milioane de da-torie flotantA. Asupra despAgubirilor ce trebuiau sA seplitteascA se discuta la Paris in comitetul celor marl, Incaee fusese primal Serbia, iar, pentru a rAspunde in-transigentei lui I. BrAtianu, Romania nu, dar nicidupA ce ni s'a fixat, cu zgircenie, Oita la 10 o in con-ferinta de la Spa, partea cuvenitA, n'am tiut sA intre-buintam momentul cind se putea pretinde imperios, niciacela cind ni se oferia o intelegere profitabilA, si uneledeclaratii ale noastre au fost imediat intoarse contraRomAniei de oameni cari urmAriau fiecare cuvint pen-tru a-1 cintAri si tAlmAci In interesul Mr. La Iasi, inmomentul in care se credea cA nu mai trebuie urmatesocoteli, se fäcuserA imense cornenzi, adesea absolutinutile, pe care trebuia sA le plätim, si nimeni nu segindise cA i munitille si oHce furnituri din partea A-

SCURTUL MINISTERIU BRATIANU 301

cari nu neglijaserA contabilitatea, shit si ele cuplatA. Mu HA vreme vom fi urmAriti de reclamatii dinpartea acelora pe cari ni plAcea sd-i uitin, si trebuirAani de zile pentru ca VintilA Brätiana i represintanuanostru permanent in locurile mai grele din strdinA-tate, elocventul avocat, devenit un diplomat si financiar,d. N. Titulescu. figurA interesantA si curioasA, cel maimare artist al atitudinii, sA ajungA a li fixa aproxirnativsuma. Economia particularA a fiecAruia era asa de In-curcatA $i de cele mai multe ori a$a dr total sAcAtuitA,incil nu se puteau fare in-asdri normale cu un resultatcapabil de a fi prevazut. Dobrogea bombardatA i lrsAni cAdea in genunchi pentru a-$i putea reincepe viata.In Basarabia, oamenii erau a doua zi dupA o revolutiesi starea lor .de sp.rit ee cerea rulatil: in Bucovina, ar-mata dupd armata procedaserA farA nicio crutare; iarArdealul, cit Ii aveam, pAnA in margenea numai a Man-ta( r Apus,ni, credea ca In schimbul alipirii el are drep-tul sA fie lAsat in pace un numAr oarecare de ani: ceiace se platia nici n'a intrat multA vreme in casele Stahl-lui romin, ci in ale acelui ,,Consiliu dirigent", rrrma-tiunP samavolnicA, de apucAluri stingace i une orifoarte discutabile, care, nemullamind totusi populatiaa cArii quasi-autonomie o reclamA, pe cind se lupta fu-rios cu statul-major al generalalui Presan si al colo-nelului Ant nescu p'.ntru ca nu intelegea sa-i deie si oarmata deosebita, mentinea cu indaratnicie granita fatAde Romania si, in acelasi timp, lisa deschisi pe aceia ainvasiei coroanelor depreciate $i necontenit Inmultite.

Se adaugia $i o problemi monetarA, pe care altii o sol-viserA imediat 5i viilent, pc cind in Romania deTnocra-tici era teama de a nu supira nici pe Basarabeni, cariumblau cu hirtia Tarului, cu aceia a lui Cherenschi sicu cea mai proasti din toate, a bol$evicilor, Intre careera greu A se fixeze o scara legali. Coroana austro-un-

liatilor.

302 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

gara, care In Elvetia avea asa de putinä valoare, incltse pretinde ca un fabricant eu firma la Coroand" o Intre-buinta ca mai ieftend decit un produs tipografic pentrua o lipi pe sticlele sale, era redusä la jumdtate, dar atitianegustori ardeleni, In nevoie de bani, se plingeau cä lise ieau pe nimic marfurile. Leul lnsusi era colat zil-nic altfel In locuri deosebite, Elvetia irnpunindu-se, caoarecare zabava, ca locul unde se verified pretul adeva-rat al monedelor nationale, pretutindeni depreciate. Ni-ineni n'avea curajul de a crea atunci, In acea stare despirit, o noua moneda dadcä avind un prestigiu la carecealaltd nu mai putea pretinde. Ci sfatuitorul financiaral fratelui sail mai mare, de fapt dictatorul in materiede finante si economic, Vintild Bratianu, astepta in li-niste momentul clnd zdreanta de hirtie va valora cltleul aur.

Se incercase Inca de la Iasi un Imprumut intern, sin-gurul care se putea Incerca, si se adaugi al doilea dupdIntoarcerea la Bucuresti. Pentru a-1 recomanda, s'aIntrebuintat numai presa, ceia ee a procurat ziarelormici mijlocul de a se mai sustinea putin. Banii au fostrdpede cheltuiti cu plata lefilor, pe care nimeni n'ar ficutezat, In era de sufragiu universal care se deschideasi In care, de acum, totul se va sacrifica popularitatii,sä le scadä tocmai pentru a le asigura, MI-A a eersi Inlocuri unde banul era, si trebuia sa ramlie, asa descump, mai ales pentru teri atit de fundamental ruinate,oricare ar fi fost bogatia lor.

Era sl o problemä a preturilor, pe care guvernantiio socotiserä neexistenta: a preturilor deosebite intre Ia-sul cirmuirii noastre si Intre Capita la abia iesita. dineel mai strict regim de dramaluire a oricdrui articol,de asprä, interesatä, dar cuminte conlingentare, a pre-turilor din patru provincii deosebite. 0 statistica ofi-ciala din 1919 arata o crestere de 350/0 panä la 650la sutä pentru obiectele urmätoare: pine, otet, ceapa,

SCURRUL MINISTERIU BRATIANU 30

fasole; cafea, cartofi, lapte, came de pore, de 650-950la sutä pentru lemne, came de oaie, mici, undelemn,orez, vin, gaini, curcani, zahar, ouä, tuica; de 9500/012500/0 pentru carnea de vaca, masline, rate ; de13210/0, pentru grasimea de porc; de 14710/s pentru brin-za, de 2081 Oh pentru orez1. Ele trebuiau socotite, fi-reAe, mai ales pentru Bucuresti, unde era majoritateafunctionarilor, dar cei mai multi din Moldova erau de-prinsi cu socoteli mull Mai favorabile, asa incit nu-si pu-teau orienta gospodaria. Marmelada singura, din careGermanii ingrämädiserd cantitati enormesingura datacind s'a tras folos din enorma noastra productie defructe, care se risipeste, an de an, asa de primitiv side barbar, stätea la indemina tuturor pungilor.

Cu un mai bun sistem de_girculatie, in raritatea tre-nrrilor intrebuintind camioanele armatei si orga&si idcarausia, rthnasa si pan g. azi la capriciul anaMic al te-ranului, s'ar fi putut face o rinduiala a pietii, de pecare prea adesea lipsiau cele mai indispensabile provi-sii, atunci cind aceleasi materii se Ingrämädiau la por-turi si schele pentru -un export peste masura de incet.Grija hranei Bucurestilor, de care atirna asa de mult

revolutia din Petrograd pornise doar de la o momen-tana lipsä de pine, se impunea tot mai apasatoare.Inca In iarna anului 1919 un nou guvern se consulta cudirectorul manutantei, si, fatä de o primejdie necontenitinoita, ne gindiam la trimeterea prin debuseuri a unuicomisar special, care, aid era greutatea cea mare,trebuia sa fie autoritar, activ si onest.

Chiar fara aceasta resolvire, macar partialä, a pro-blemei neglijate a transporturilor, se putea Incerca ooareeare comprimare a preturilor macar pentru artico-lele principale de alimentare sau cel putin Infrinareaspeculei, care, dupii aspra urmArire din partea Germa-

1 Braneanu, in Bulletin statistique, 1919, pp. 294-5,

304 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

nilor, cari-si aveau pedepsele gata, si inapelabile, sco-tea din nou capul si se sprijinia pe hotdrItoarele legä-turi politice de partid; o reglementare a tarifurilor

o foarte atentd supraveghere a ordonantelor, cum voiuincerca in cele vre-o doud sdptdmini cit am avut Inter-nele, afisind acele tarifuri In Monitorul Oficial", se pu-tea impune unei populatii deprinse a ascUlta, fie si deguvernul Insusi al terii.

In loc de aceasta, ministrul de Interne Mirzescu a ri-dicat toate salariile, spre bucuria celor cari credeau cdaceasta Inseamnd o reald binefacere. De a doua zi toatepreturile s'au urcat. Indoita demagogie, de a mdguli pefunctionari si de a cruta pe furnisorii lor in vederea ale-gerilor apropiate, Isi produsese inevitabilele resultate.

$i, totusi, neexistind Parlament i se putea foartebine chema, dupd anularea regimului Marghiloman, a-cela, de nobile sentimente, In genere, care Meuse rdz-boiul, orice se putea face supt un regirn de stare deasediu, care, stapin fitrit restrictii pe vointa regelui,preocupat numai de situatia externa, guverna cu de-crete-legi, al caror numar crestea in masura multxnai mare decit folosul real. Acestui mijloc expeditivde hotarire i se reservase si Intregirea prin improprierea reformei agrare care, la Iasi, fusese resolvita numaiin principiu.

Se dase teranilor, in locul milionului de hectare pro-mis, mai /null: un milion trei sute de mii, odata pentrutetdeauna",se addugiserd cuvintele la aceasta cdlcare adreptului de proprietate si nu ca masurd sociald,a cdrii repetitie se putea oere, cum s'a Si cerut, de sifard acest argument, de catre demagogi, ci, dupa pro-punerea mea, ca una nationala. In terenurile miniere,nentru o Intindere, fixata, pe toata tara, la 12.000de hectare, teranilor trebuia sa ii dea o In compensatieaiurea. A ceste prescriptii, sprijinite pe amintiri si pre-supuneri, fart nimic din acele anchete serioase pentru

si

SCUKTUL WNISTERIU BRATIANU 305

care totusi ani Intregi stAtuserd la dispositie, se cereauInsä reglementate In amdnunte, i aici o nesfIrsire deeonsideratii se Im.bulzia unui legiuitor serios. Comisiispeciale aveau sä proceadd la stabilirea terenului de ex-propriat, teranii fiind represintati in ele, dar neavindmajoritatea. Asupra viitorului acestor mici proprietari,ai en-or fii, stdpini toti impreund pe acel lot de maxi-mum cinci hectare, nu trebuiau, pentru linistea si pro-gresul terii, sä trebuiascd a redeschide problema, nu seprevdzuse si, din nenorocire, nu se va prevedeanimic. Räminea apoi grija pädurilor si a islazurilor,acestea din urmä, gall de regiunea muntoasä, rdmIninddupa regimul stabilit In urma rdscoalelor. nil a maisocoti grava Intrebare: de unde, in asemenea Impre-jurdri, va putea pldti teranul stors bdneste, distrus tru-peste prin rdzboiu, si de unde Statul va lua cele 350/0din pretiil de rdscumpArare a pdmintului. Redusi la orentä de Stat 50/0, vechii mosieri, dintre cari-atitia eraufoarte interesanti supt raportul national, istoric si mo-ral, iar altii represintau o exploatare rationald, o indus-trie legatà cu agricultura, care nu erau asigurate In-destul, trebuiau sà ajungd, chid n'aveau resursa pa-durilor, a plantatiilor, niste despoiati si niste faliti,partea lor din veniturile terii dispärind aproape total.Numai aceia cari intrebuintau falsificatia In designareanaturii proprietätii lor sau recurgeau la cele mai mise-rabile mijloace, puse la dispositie de atitia mari advo-cati neonesti, vor reusi sä se salveze cu totul.

In afard de aceasta, In Basarabia, unde teranii Isi Neu-sera dreptate ei singuri, luInd ce ii convenia de la pro-prietarul pus pe fuga si amenintat cu moartea dacd In-drdzneste a reveni, nu era niciun regim legal. Bucovinaintelegea sd solutioneze pe sama sa o problemd cu desä-virsire noud, i foarte complicatd, pentru dinsa. Ardea-lul nu se invoia nici el, invocind interese nationale pre-

306 CELE DOUA LUAU DIN NOU FATA IN FATA

cumpanitoare, cu ce se prevdzuse, si era vorba sä secontinue lucrul pentru Ronania din 1916.

Se reservä pentru mai tirziu partea, foarte gingasä,care privia terile adause. Un decret-lege din 16 Decem-bre 1918 ridica la doud milioane terenurile expropriate,la care se addugiau acelea ale Coroanei, ale Statului, aleabsenteistilor, ale persoanelor morale, ceia ce säräci.Academia Romind, cu o asa de mare misiune stiintificd,si splendidele spitale gratuite, mostenire a unor vremuride boieri mindri i generosi, ale strdinilor si aleCasei Rurale, care se constatase cd, din 127.263 hectarecistigate, nu impärtise teranilor decit 19.585 si pdsunide 12.681. Indatd, bine ori rdu, cu nesfirsite abusuri,pede stiute i care discreditau operalia, lichidarea mariiproprietdti se i Indeplini.

In aceastä ldudabilä grabd era si o- lature politicd.Partidul conservator se desfiinta, In partea lui realdonestd, odatd cu acea mare proprietate pe care a-tita vreme se sprijinise,iar adundtura democratica." seputea achisitiona om de om, 'cu tarifurile reduse alemiseriei de dupd rdzboiu. Si, atunci, Incunjurat delegiunile nesfirsite ale teränimii fericite prin darulmIntului al cdrui merit e adevärat cd, nu odatd, re-gele-1 va reclama, cu dieptate, pentru dinsul, partidulliberal, bogat in merite istorice, incunjurat de strdlu-citoarea aureola a realisdrii unitatii nationale i con-dus cu mind tare de o- dinastie inzeitä, al cdrii repre-sintant depäsia cu fruntea-i mindrd. Coroana Insäi, pri-vind cu inevitabilul zimbet de despret zbuciumdrileunor adversari despoiati sau intelectualii neputin-ciosi, ar fi, nu cel mai puternic partid politic al terii,ci singurul adevärat. Pentru nevoia succesiunilor pe ter-min scurt Take Ionescu märturisia eä supt regimulcare fusese si al lui existase o conventie formald, cudata fixä a plecdrii, se va forma o masä de manevrä,care, supt orice titlu, cu orice sef, va putea fi trimeasd

ra-

5i

pa-

SCURTUL MINISTERIU BRATIANU 307

Inainte sau retrasa dupa cererile oportunitätii. Splen-did gind al unei minti nesfirsit de ambitioase, care, cuajulorul Coroanei supuse la orice vointa, la orice capri-ciu al lui Ioan Bratianu, s'a si realisat In parte.

Regele Ferdinand, un suflet asa de nobil, n'avea gustpentru exercitiul lnsusi al puterii si mai ales inteunMediu politic care, de la inceput, II desgustase.Evitaceremoniile In care trebuia sä apara si sä vorbeasca. siIn care avea impresia, nu tocmai gresità, ca populari-tatea clstigata. de frumuseta, de curajul si spontanei-tatea, de ineritele pentru razboiu ale sotiei sale 11

Intuneca. Cetitor pe care-1 interesau si ultimele aparitii,birocratia ministe'riald, pe care avea puterea de a ocontrola, nu-1 aträgea. Foarte sensibil la pläcerile vietii,pe care e curios ca le gusta brutal, el prefera sa tra,-lasca pentru dinsul in vinatori grin colturi retrase. De-prins a ride pe socoteala tuturora, si nu in ultimulrind a ministrilor sai si i-am spus odatk cä n'as vreasa. fiu In locul lor, mai ales pentru ea nu sustine pe-aceia pe cari i-a numit, ironia lui se opria Inainteapalidei figuri cu ochii batjocuritori a Vizirului" sau,care o stia si profita de aceasta, coborindu.-se numairar pentru citeva momente la serbarile care, din cindIn cind, descoperiau pe regele stIngaciu, plictisit deconcertele chinuite ale celebritttilor indigene si straine.Pentru Romania se deschidea una din acele ere pericu-loase In care puterea In subordine fart bast constitu-tionala si, In acelasi timp, si fart popularitate realt,usurpt tot ce dupa legea fundamentalt revine regelui,Parlamentului, domeniilor oarecum autonome ale vietiipublice.

Pact macar dictatorul de fapt2 care, cum spunea In-susi, e obisnuit st vie la putere and doreste si O. ple-ce numai cind li °olivine, ar fi fost una din acele na-turi bogate care-si Old fericirea numai in actiune sia caror curiositate infinitt nu se satisface niciodatt, Os-

ta8 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA i1 FATA

tolind un domeniu dup celalt i fruttificindu-le, In-multindu-le la treterea lor prin fiecare I Dar Ioan Brd.-tianu, rdzgliat in toatd tinereta s i obosit pe o viatd.Intreagg., pläcindu-i chiar sä afiseze nonsalant" a-ceastd oboseald Ii \TR', in Camera de la 1907, treclndIn primele rinduri ale deputatilor si intinzlnd lungile-ipicioare inaintea ochilor speriati ai protocolarului Stur-dza, era de o altd croiald. Acei mari ochi negri, pinddispdrea flatära verde a despretului, aveau in ei mis-terioasa vastitate a fiilor Orientului, cari ating micenumai cu tapätul aripii, multthnindu-se cu pldcereade a fi avut ilusia unei stgpiniri care stä numai hu ac-tivele ghiare ascutite. Impundtor in zilele maH, eldispärea cu totul, In folosul auxiliarilor, comparsilorparasitilor, In ceasurile obisnuite, indreptindu-se boie-reste, cu toatä originea sa mediocrd, dupd cel d'intdiucare, dimineata, Ii räsdria In prag cu stafeta,adevdrsau minciund, folos real sau vorbd de clacd, si pe careera gata sa.-1 ridice oH mai curind, cu un gest de to-lerantd, reusia sd-1 lase a se tiH oricit de sus. SingurMirzescu, format rdpede din fricoasa-i insignificantdde la Iasi fala de zilnicele insulte ale Partidului Mun-cii, a indramit pdnd la sfirsit s opuie aplecdrilorpreferintilor Sultanului muntean ceva din acea dirzdvointa de Moldovean care nu murise cu stingerea obscu-rd a lui Petru Carp in refugiul lui pustiu de laTibAnesti.

Pentru a intäri mindria si a creste strälucirea luiI. Brthianu imprejurdrile din afard, peste noi i mari.dificultäti, se oferird.

si

2. IMPREJURARILE EXTE4NE.

Soarta Romgniei, ca si a tuturora., si a puternicii Ita-lii, care iesi indignat g. de la aceste discutii, Incepind a-tunci politica anti-francesä care dureaza. si Oa acuma,era in mlnile calor citiva: imperturbabilul ideolog Wil-son, gata oricInd sä rupä si sg. piece, aprinsul romanticLloyd George, prim-ministru al Angliei, $i mai ales avoluntarului, incApgilinatului Breton, inaccesibil la in-fluente, care era Clemeneeau. De aid veniau la Bucu-resti directii care cgsleau adesea foarte greu si care exa-.gerau mindria, cu atit mai sensibilä, eu cit era mai re-linutl, a onvului de mare rasä care era pe tronul Romg.-niei.

Intgla chestiune In care n'aveam glas, cdci la Confe-rinta din Paris se fixase nedreptul si jignitorul principiual Statelor cu interese limitate" fatä de acelea care,avInclu-le nelimitate", nu Intelegeau si se limiteze,quia ndminor leo, ca pe vremea Congresului din Vie--na, ori a lui Napoleon al III-lea, a lui Bismarck, era a-ceia a hotarului ardelean. Toate silintile pentrft a facesä rgmlie In vigoare harta de la 1916 fuseserà zg.dar-nice; principiul stabilit de Wilson nu admitea hotareistorice si geografii, etnografii stabiliau cg., din nenorocirepentru dinsul, astAzi elementul romgnesc slgbeste sause opreste cu totul departe de Tisa. Pe de alt g. parte,prin suferintile lor, ca si prin dorinta Franciei de a a-vea, contra aspiratiilor italiene, un sprijin In Balcani,Sirbii cistigarä o situatie de specialg. simpatie la con-

310 CELE DOUA LUMI DIN NCU FATA IN FATA

ferinta, pe linga cd, visind chiar de Timisoara, de To-rontalul intreg, daca nu si de mai mult Inca, ei puteauinvedera usor pretuitorilor stiintifici importanta ele-mentului sirbesc In acest Banat, adaugind i absolutanecesitate strategicd de a nu avea din nou, ca pe vrerneaMonarhiei dualiste, un altul in fata chiar a Belgradului,menit sd fie capitala Intregului Stat. iugoslav,.care se vaintinde, cu Croalii i Slovenii ca o splendidd dunga oc-cidentald, pand la hotarele Italiei noua. Take Ionescuse si Invoise cu Pasici pentru taiarea in doud a uneiprovincii national Impdrtite, dar de o unitate economicd,absoluta

Deci ocupatia tomaneasca, spre marea desnadejde ad-lui St. C. Pop, care ardta zilnic ce patimeste natiade la Ungurii Inca plini de sperante, pe cind in Ti-misoara armata sirbeascd, rechisitionind ce putea, a-rata cä ar voi sd ramind, nu putea sa treacd de li-nia fixata de generalul Franchet d'Espérey. Trebuirdmari sfortari pentru ca sä se fixeze o zona neutrA,

sd capdtam, in Mart, dreptul de a ni intinde stapi-nirea pand la capdtul ei.

ciocnire eu Ungurii, cari supt steagul rosu al bol-sevismului ramasesera aceiasi natie indardlnic legatdde visurile si aspiratiile ei de atitea ori seculare, Kfarolyi

chiar pe Khan Bela sd se instaleze anume pen-tra cal In blusa comunistd se putea indrazni mai multdecit In haina corecta a aristocratului, era inevita-

Trebui sa rdsbatem prin lupta, chiar dacd pentrumoment aveam a face numai cu ramasitele, Inca rail In-chegate, ale unei ostiri care se disolvase. Erau Insd totvechii soldati si tot comandamentul de odinioara, cutoatd zdreanta de singe care flutura de-asupra tunuri-lor si baionetelor.

Generalul Mdrddrescu inaintd deci, In April, cu

Cf. Xeni, o. c., p. 438 ei urm.

tabild.

$i

0

lasind

'

TMPREJURARILE EX1ERNE 311

o armatd simtitor si, Inca odatä, uhnitor de rdpede re-Muth., care linia fixatd de conferinta, de la Arad, prinOradea, cdtre Satul Mare. Se Incercase o apärare inMuntif Apuseni, care nu putu sä resiste fata de trupecu mult superioare, insufletite de cel mai pulernicavint pentru capatarea granitei de care dorisera gene-ratiile. _Dine° lo de munte, in orasele, in parte romane5ti,ea Beiusul, un centru scolar al episcopiei unite, inparte locuite de o populatie maghiara crestind si e-vreiascd de limba maghiard, ca Oradea, unde episco-pul romanesc unit, Radu, vicariul ortodox, o mime-roasä burghesie straina Irdiau intre umilinti supt o-bisnuita obräznicie bolsevicd, ca si in castelele unei no-bilimi chemate acum la servicii cu minile, sosirea Ro-minilor, de o perfectd disciplind si data aceasta, era as-teplatd cu cea mai explicabild nerdbdare, motivele so-ciale si acelea de civilisatie dovedindu-se mull mai pu-ternice decit sentimentul national el insusi.

Prin pasurile Crisurilor se ajunse acuma in largulses de hrand bogata care duce pand la Tisa, ale cdrii va-luri insä ni era interzis, de stdpinii de la Conferintd.,sd le vedem. La Oradea toatd lumea, fdra deosebirede natie si de religie, intimpind pe Romini cu lion i custrigAte de bucurie, scoase In limba lor chiar. Acelasigeneral Mosoiu care luase in stapinire trei sferturi dinArdeal afisa proclamatia care anunta alipirea acestorfrumoase Tinuturi la Romdnia. Si d. Stefan Ciceo PopIsi incetd plingerile in Clipa cand and cä ai nostri auintrat si in cetatea Aradului.

Dacd diplomatii si ministrii Conferintei de la Parisar fi avut in mind guvernul Ungariei, armata roma-neasca s'ar fi putut opri pe linia care i se hottirise, darroll" lui Khun Bea isi rideau, ca Intemeietori de eranoud, ca si tovardsii" lor din Moscova, de aceastä lun-g sfAtuire intre burghesi stdpiniti de prejudecdti na-tionale. Invinsii din pädurile strimtorii de la Ciucea c-

312 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

rau sa vie neaparat pentru revansa lor. Nu Insa o linietrasä de-a lungul samanaturilor la Apus de Oradea pu-tea sä asigure fat g. de apeastä Inaintare in plina. prega-tire.

Astfel Brätiami incercä prima resistentä, In revolfa chiarcontra stapInilor de la paris. Se Ingadui ostilor birui-tOare s Inainteze pang. la Tisa. Si astfel, paste tinutulSvabilor, cu constiintä nationala disparenta, de la Bi-chis-Ciaba, cari mult tiny Inca se vor putea crede ce-tateni rominis trimetInd i deputatul lor la primul Par-lament al Unirii, se merse, färä piedeci, Onä la rtulcare ispräveste la Apus teritoriul dacic, de o as Ifefrumoasä unitate geografica.

In curind, i pentru aceasta Ioan Bratianu era sa vas-panda la Paris, uncle, Inca. din Januar, nernullarnit deceia ce fra autoritate se facea 113 lipsa lui, se hotarise,In sfirsit, indemnat, se pare, stäruitor, si qc rege,mearga. Aducea cu sine In acest drum Incepnt cu In-grijorari legitime hada de la 1916, pe care Inca speras'o poata impune, nedindu-si soma ä acolo, intro repre-sintantii marilor State si marilor organising militare,iinposantul ministru rornIn se putea pip* in multi-mea oamenilor de Stat e o ordine mai rniculasfortari ca acelea care, in 1917, ii izbindisera. la Petro-grad pentru a capata 19cul care credea cä e duvineterii sale, de o sapiä cu Puterite man, yor trezi, maiales la nervosul octogenar care presida Adunarea, oantipatie ce se lega de resentimeaele mai vechi, deand, prin L'Hoirime Libre, #poi L'Homme eneizaiité,ziarele. sale, Incercase, si prin invective, s4 fad. 11D-mania a iesi dintr'o neutralitale care i se parea 1u ease tirguieste cam prea mult.

Sirbii cautaserà opreasca o clipä Ia j3e1gradtra ca acolo sa se faca. o I14elegere prealabilä, Intre ye-

fosti camarazi de arme, chemati, mIni, saapere solidar clreptul lor natural,In sfirsit clstigat. Mi-a

s ca

sa-1 Plato-

olai 0

IMPREJURARILE EXTERNE 313

mArturisit-o, In ceasul chiar al plecdrii RI-Farah-11W prinl-ministru rornin, d. Anastasieylci, atunci Insdrcinat deAfaceri al Serbiei la Bucuresti si pe care numele sdu1-ar doyedi din vechea burghesie, cle Tintari, patrieilui.Refusul lui BrAtianufu de o hotdrire tdioasA: l vrearanita netedd a Dundrii intre cele cloud State tpernai

pentru a evita orice ciocnire n viitor. Banatul intreg,tot sau nimic; ce p la mijloc e neclar si periculos, st-i(lesplace.

Incepuse atunci la Paris eeia ce a fost, in aceastA yiatatulburatd de mari intrebdri, Incercatd si de grele su-ferinti, dar In tgtalul ei fericitd, momentul de mai mare

induratA cu dintii string de rninie. Qmul dp-prins a porunci si a ft aseultat de la primul gest §evzi pentru Intdia eard pierdut In gloatA; ii pregpentm tara sa, despre care avea o conceptie atit de

SfortArile desperate pie care le fdpea p credintact poate v. rdzbi totusi, trecInd peste sirmele ghimpateale celor de categoria Inäiu, i se Ora 0 inthnpindinsd si o altd resistentd clecit a strAtnilor.

rau, de 'apt, in luptd cloud politici romAnesti. Alui,, de o intransigentd gata si de rupturd, orice ar fi sdse intimple, si o alta, care tinea smuä de toate

si, fata de piedecile din cale, dupd ce incercatoate cele mai fine mijloace de a le incunjura, is-prAvia prin a recunoaste a e necesard, inevitabild ocapitulare, din care totusi s'ar putea trage de un om pri-ceput i oarecare avantagii pe care nicio resistentd nule-ar putea asigura. Take Ioneseu avea convingerea cd.acolo, la Paris, admiterea Romdniei, care Incheiasetutusi bldstdmatul tratat de la Bucuresti, e oarecum o-pera lui i a auxiliarilor cari-i formau. o intreagd. gardd,de oameni inteligenti si cu bane relatii. Tinut sistematic

o parte, despretuit i ignorat ca un particular care-siprelungeste prea mult o comodd cdldtorie in strAindtate

Ina ltd.

umilinia,

gi

pa-sibiiitlllite

la

314 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

la ceasul de primejdie nationala, el vedea räsArindu-iin -rata firescul rival, seful eeluilalt partid, care in-telegea sa ieie lucrurile de la capat 5i pe o altä liniedecit a lui, pe care filtis o Infiera ca neputriotica. $1omul atitor resurse, care nu mai avea, ce e drept,de mult legaturile cu tara sa, neputInd deci sa-si deasama de ce poate oferi 5i opune ea dup a. instantaneerefacere, avea in schimb multe 5i pretioase cunostinteIntre aceia cari, chemati a hotari pe basele romanesli5liute panä atunci, se treziau cu amenintatoarea apa-ritie a acestui hursuz intrusl

Ca 5i f atiil s'au la Berlin in 1878, contra caruia insanu lucra celalt delegat romin, superior si In menta-litate si In culturd si In raporturi cu strainatatea, Ko-galniceanu, Ioan Bratianu era sä fie deci admis ca sim-plu informator fara nicio influenta asupra hotaririi,ceia ce, cu gindul ca, tutors in tall, va avea camsituatia lui Take Ionescu rechemat de la Londra.,fiindca.presenta lui e mai de folos In tura", era de natura st1-1exaspereze. Inca din acel moment i se infipsese in mintedecisiunca de a opune Conferintei ceia ce mai facuseodatä Romania in chestia Dundrii, dupd conferintade la Londra: refusul de a executa.

La 2 Iulie el päräsia Parisul.

Aid erau lucrurile in ce priveste discutia asuprahotarului de Vest al Romaniei, cind, tot in Iulie, cu forteperfect pregatite, avind tot materialul de razboiu sioarecare simpatii i in rindurile tineau a-cuma la Budapesta represintantii militari, rapede cis-Lipp, cu colonelul frances cu. tot, dar mai ales cu celitalian, Ungurii pornird ofensiva de recucerire pesteTisa, pe care, dupa lupte In care ai nostri se reser-vara pentru a da lovitura contra unui dusman atrascu mestesug adlnc in läuntrul terii, o i trecura.

' Pagina a fost scrisá inainte de revelatiile d-lui Xeni (v. o. c.,p. 435 i urm.).

Aliatilor, cari-si

IMPREjURARILE EXTERNE 315

Noua incercare hu gdsi la Bucuresti aceiasi putere deresistentä ca i celelalte. Obosite de atitea emotii, unclesuflete, chiar din cele mai taxi, manifestau o vdditd. in-grijorare. Buletinele, cape constatau zilnic inaintarea-dusmanului prin punga" deschisd spre Muntii Apus' eni,nu erau, In adevdr, prea incurajatoare. Unele elementeardelenesti aduse in foc, chiar din cele romdnesti, nu a-rätau cdldura. pe care o cunosteam luptdtorilor de laMärdsti i Mdrdsesti. Scrisoarea prin care printul Carol,decis sä pästrew cdsdtoria de la Odesa, declaratil ile-gald de justitie, anunta sailor de partide pall-seste drepturile, trebuia s rdpeascd din fermitateaobisnuitä a regelui. Declaratiei printului, care Meuse

o instructivd crtlatorie in jurul lumii, Ii vor urma, re-fusindu-se de rege indeplinirea unei noi dorinti roman-tice, naturallii chiar la un oni foarte inteligent, i cu sirn-ul sale, indsuri capabile de a asigura des-voltarea normald a dinastiei.

Dar tot interesul pasional. al unei societati din nonzguduite de un dusman care incerca sä anuleze resul-tatul ultim al celor mai dureroase sfortdri era luatde rdzboiul deslantuit in Vest.

Increzdtori in primele succese, usoare fiinded li fuse-serd usurate de acei cari intindeau o capcand trupelor cedefilau farä nicio grija printre holdele coapte ale Cri-sanei, falsii bolsevici nationalisti se Indreptau spre tre-cdtorile Muntilor Apuseni, socotind poate cä i aici vorgasi porti deschise. In mijlocul ilusiei cloud grupuri demanevrd Ii lovirä insä: de la Nord trupele generaluluiMosoiu, de la Sud acelea ale generalului Leca. Succesulde surprindere a fost desdvirsit. Nu raminea -celor cariasa de lesne se ldsaserd atrasi in cursd decit sä se re-tragd cu toald rdpeziciunea spre Tisa, pe care n'o pu-turd trece cleat In desordine. Se intrebuintase de Ito-mini ceia ce la Neajlov reusiser g. a face contra lor ar-matele germane ale lui Falkenhayn si Mackensen.

cd-si

datoriilor

si

_.116 CELE DOUA LUMI DIN 14OU EATS IN FATA

Begele, regina, loan I. BrAtiang erau pe cimpul dede luptA. T'entrg Int Ala para. Ferdinand I-iu asista per-sonal la o bAtAlie cu urmAri Insemnate: era ceasulrAsbunArii pentru atitea jigniri adunate In inima sa.Relinimi pe dusmau la Solnpc, fprtele principale rornA.--nesti trecura mai sus MA pierderi si Wall, contra as-teptilrilor unguresti, hotAr it. drumul catre Budapesta.

Actiunea cavaleriei de 12.000 de oameui, caro urma.exemplul Sirbilpr In tpauma lui 1918, a fost asa de rA-pede si asa 4e bine cendusA de generalul Rusescu, hi-ed sfArimaturile armatei dusmane trebuird sä depuiearxnele. Capitala Ungariei, de altfel si ea sAtulA deregimul egalisArii sociale prip cartels- si munca bruta,mt mai era apAratA de nimeni; In cea mai perfectlordine, treeing peste somatiile delegatilor pailitari ai.

principalelq ?uteri, generalut MArdArescu Ultra In.oras (4 August), unde IndatA sta procedat la operatia,necesarä pentru asigurarea linistii In viitor, a demont5.-rii fabricelor care luerau la armament. Trpbui un sirde npi negociatii pentru pa, odatä un nou guvern pag4acolo, armata romAneascI sq. se intoarcä dincolo. nu deTisa, ci de linia pe care o recunostea dreptulpi Mu. 0-cupatia Niciagestei tipuse OW. la 14 Novembre, maimult ca patru luni de zile, 1.11 care cea mai perfectiirinduialA a fost pAstratA, plingerile de pfuire pare s'anridicat pe urmä de aceia chiar cari fusesprA seapati deInrAdApinarea reginanlui spvietplor spciale tintind nu-mai luarea despAgubirdor si ponfisparea, lesne inteligi-bill-, a Materialului de rAzboin.

Inca de la 13 Septembre Ioan BrAtianu demisionase,pentru motive de politicd externa. Totusi tratatul dinSaint-Germain dAduse RomAniei Bucovina, cel de laTrianon teritoriul fost ungar pAnä in dosul celor trei ce-tAti disputate: Timisoara, Arad si Oradea. Dar la jig-nirile sale de la Paris se adauserA clausele articolului 60,prin care se prevedea protectia minoritatilor prin con-

IMPREJURARILE EXTtRNE 317

trol international si respectarea prejudecdtilor religioa-se ale Evreilor, cari urmau sd fie IncetAteniti in titasii,precum, de altfel, se fagAduise Inca de la Iasi, neputindfi chemati la scoli i inaintea tribunalelor in ziva lorsfinta.

Alegerea succesorului nu era usoard pentru Suveran,cdci, in graba Imprejurdrilor, dictatorul nu apucase a-siface Inca o sigurd echipd de schimb. Take Ionescu seintorsese, dar niciodatd, cum a si declarat-o formall, re-gele n'a vrut sa admitä ca presedinte al Consinuluipe unul, totusi asa de inzestrat si de util la lucru,care vorbise la Iasi de cascada tronurilor". Pe Ruga a-ceasta partidul lui cel vechiu, scos de pc tnosii i im-prdstiat, nu mai oferia nicio basd politicä, cel nou, de-mocrat", nu se putuse forma, iar el insusi, prin atitealuni petrecute in strdinatate, lajunsese, in propria luilard, imde fusese asa de popular inteo anume lame aoraselor, mai mult un strain de distinctie", fie si, cumcitorva prieteni li pldcea a-i spune: un mare Euro-pean". Rivalul sdu, .detestat, Alexandru Marghiloman,la cei peste saptezeci de ani ai sdi pastrind, cu unsimpatic aspect fisic, toate mijloacele unei elocvente ex-trem de distinse, spera si data aceasta, cum a mai spe-rat si pe urmd, nu pentru cd era puternic incunjurat,guvernatea lui ldsindu-i putini prieteni, ci pentru ca secredea rdscumpArat de toate greselile i chiar pdcateleprin devotamentul ardtat faid de Coroand cinele cre-dincios de la picioarele tronului", cum o va spline pa-tetic, i el Insusi adinc miscat, capabil dte a misca deci sipe altii, de la tribuna noii Camere. Regele nu se pu-tea incredinta insd, a doua zi dupa desavirsirea biruin-tei, aceluia care fusese contra principiului ei insusi, niciacorda putinta de a-si face un nou Parlament aoeluia alecdrui Camere fuseserd condamnate prin anulare, cu o-

I V. Memoriile iui Rosen.

318 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

pera lor cu tot, cum In Roma, dar si in vechea noastraMoldova, se 'Idea, se sfarlma cu ciocanul numele ce-lor rasturnati ca dusmani ai patriei.

AtItia erau acuma, rdmasi Inca de-asupra tannin-tului, oamenii vechi, cari aveau experienta. In fata segasiau cei noi, produs al razboiului si al psihoselor lui.Liga generalului Averescu se consolidase, nu prin fapte,pe care n'avuse Inca prilejul a le face, nici printr'unprogram de indreptare" care plutia Inca vag In aier,mai mull conservator in fond pe linga demagogia demetoda, ci prin dibacea creare, Cu bani raspindili larg,cu agenti bine rasplatiti, a uneia din acele minunatelegende in care oricdrui popor, dar mai ales poporu-lui nostru strain de abstractii si de principii, Ii place acrede. In locul frumosului" Boulanger pe calul negrudin Franta era aici generalul facator de minuni careera in fiecare aeroplan zburind plin de sperante de-asu-pra cimpiilor macelului i lipsurilor, era acela pecare oHce soldat asigura ca I-a vazut undev_a si cä i-aauzit glasul Impärtitor de minglieri, acela cdruia po-rurnbeii ii aduceau stafete de la orice om nacajit carepurta o uniforma, acela care prin Incheiarea paciiferise de moarte si ultimele elemente ale unei armateasa de mult 1ncercate. Nu era omul, viguros Inca sisigur, cu nemilostiva privire lunecoasa, rece, despre-tuitoare, ci tata Averescu", un Mein patriarh, de lacare noul sef de partid n'avea decit vrista i pärul alb.Celorlalti, poporul, noul stapIn al terii, ii cerea promi-siuni, pe care pe urma le verifica amthiuntit, casä vadd daca nu cumva si astia I-au Inselat"; tatu-cai" i .s'ar fi Ingaduit orice.Dar el a comandat repre-siunea din 1907. Lasa-1 s'o fi facut: el e tata, i aredreplul sa nel_bata. Medalii cu ehipul celui Inzeit se Im-partiau cumiile i oanacnii le purtau cu mindrie, ca Inca

decoratie a razboiului. CIntece 1i släviau faptele. Conr

IMPREJURARILE EXTERNE 319

tra unor asemenea manifestatii de misticism lupta eimposibilä, cum era sä se vada ceva mai tIrziu.

Deocamdata Insä, flancat de d. C. Argetoianu, carefacea toate silintile ca sa fie crezut un om crunt $i cum-plit, cum 1-ar fi indrituit larga sa figura cu liniile patrate.aspru Mate, si de un grup de boieri $i intelectuali: fi-nul orator Matei Cantacuzino, profesor la Facultatea dedrept de la Iasi, un aristocrat al secolului ald. Gr. Filipescu, fiul sefului conservator, si cliiva altii,nu prea multi, caci popularitatea, asa de larg raspin-ditt jos, nu se suia prea mult in sus, generalul, obisnuita asculta de calcule une ori cu atit mai false, cu cit e-rau in aparentd mai exacte, se opria nehotarlt, inain-tea ideii unei Intrari imediate in viata publica, spre careera asa de puternic Impins. Aceasta spre marea mul-tdmire a regelui Ferdinand caruia nu-i pläceau aseme-nea firi impenetrabile, mai ales cind cu ele era reunitäo asa de mare reputatie milliard.

La nucleele teraMste" din Muscel si Arges, undetraia Inca un rest de propaganda a lui Dobrescu, dinOlt, unde Take Protopopescu predicase lupta contradaloriilor agrare, din Gorjul cu traditie revolutionara,(En Buzau, uncle o alta propaganda printre Invätatori

preo.ti se ratacise In aceastä directie, dar mult mai pu-tin din Moldova dusmana a tot ce poate 'Area aventurdsi unde nici religia averescanismului" nu gäsise, maiales In Nord, prea multi aderenti, la ele nu se gindianimeni.

In toate aceste formatiuni nouä o privire mai a-tentä putea sä descopere usor si retorismul, uitat lasate, al lui Rica Venturianu, de la Vocea PartidulaiNationale" si ispitele dulci ale tachismului" si spiritulde strunta casarma, de manastiret cum zicea odata. Di-mitrescu-Iasi, al liberalismului decolorat de aprinsulrow al revolutiei 51 republic4nismului. Credinta noud. seIntrupa mult mai curind permis a o spunesi In aceastä carte de istorie, uncle nu pot sa adaug pen-

XVIII-lea,,

fie-mie

si

CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

tru nline, dar nI pot *sit scad ntimai fiindca e vorba side mine Id organisatta restrInsa a partidului natio-halist-clemocrat.

Cu toate avantagiile pe care le-ar fi oferit pentru opi-ilia pUblica din straidatate, pe un timp chid Conferintanu-si Incheiase lucrarile, un gutrern luat exclusiv dintrerepresintantii provinciilor liberate nu se putea. Cu alitmai milt, cu eft acolo nu erau partide in adevaratul In-teles al cuvintului. Partidul national din Bucovina tre-cuse spre liberali, carora li se oferiau i altii, asa Meltd. Nistor a trebuit sa se grabeasca; partidul corespunza-tor din Basarabia nu era decIt un manunchiu de tinerirevolutionari fiträ efi i fart ierarhie; iar marele par-tid national ardelenesc, care-si socotia trei sferturi deveac de activitate hamlet si cu folos pentru natie, era,supt conducerea de fapt a d-lui Maniu, mai mult obstearomaneasct de acolo decIt un grup politic cu programulstu.

Partidul nationalist-democrat iesise de la sine ca or-gan de regenerare, fitrit grija de clienteld, fart dispositiela transactii i fart apetituri de putere pentru putere,precum si fart obisnuitele liste de aderenti, asigurati ori-ce ar face partidul, iesise ca formatiune asemenea cucele occidentale, din apropierea tot mai strinst a celorce colaborau la Neamul Romtnesc", la inspiratia venalla mine adaugindu-se aceia a profesorului Cuza. Märun-tul om vioiu cu spirituala riposta trecuse de mult pestejunimismul ironic pentru a se dovedi om de credintii.Basa aces tei credinte era desvoltarea libera a poporuluiromanesc, complect In toate clasele lui, dintre care ceamijlocie Ii lipsia asa de mult. Cum un element strain ne-

zicea, IndreptInd pe toti spre realitiqile du-reroase ale Iasului, de care era inseparabil: neasimila-bil, un element strain, zic, ocupase In Moldova acest

combaterea rolului economic covirsitor al acestui e-lement I sle ptrea prima necesitate; pe urma, cInd na-

311)

asimilatel

Joe,

IMPREJURARWR EXTERNE 321

Oa Ii va avea toate organele, atunci, numai atunci, -9e vaputea vorbi de altceva. Dusmania ce i se aratase, isola--rea la care parea sa fie condamnat inteun eras uncleexetismul intelectual era la moda, nu faceau decit saInviersuneze si mai mult spiritul saiu luptator, sa as-cuta o vorba de sfidare, un condeiu de nemiloasa im-pungere. Cum politicianii emu contra lui, el a vazutIn ei, dupa anume exemple din fata lui, in orasul panitiei asa de puternicului A. A. Badarau, compromis s-cum si prin germanofilia fatisa, numai organele pit-tits ale strainului cotropitor.

Jurist si sociolog, economist cu catedra la Universita-tea din Iasi, festal socialist nu putea sa vada decit inprimul rind aceasta lature a patimilor i nevollor popo-rului sau. Pe de alta parte, plecInd de la cunoasterea in-tregului trecut al acestuia, scos in lumina in felul pecare 1-am aratat mai sus, de la strabaterea nu numai aterii libere, dar si a tuturor provinciilor romInismului,sat de sat, aproape om de om, scotind din exemplul is-toriei universals insesi o Indoita convingere: ca erice so-cietate neorganica nu poate trai i ca mice schimbaretrebuie sa vie nu din consideratii teoretice, ca ale libe-ralilor, ci de la nevoile organice profunde i, al doilea,cit nu elementele materiale, ca in conceptia socialista,sint acelea prin care In rindul Intaiu societatea e mInatainainte i prefacuta, ci cele de ordine morala,, cineva camine nu putea sa staruie pentru nimic mai malt, dindInsusi exemplul dupd puteri, decit pentru marea, nece-sara, nezabavitearea reforma morala prin literatura,arta, scoala, propaganda: asa, credeam, de multi ani,si asa faceam en

Programul din 1911 cuprindea deci: punctele a deuacrezuri strins lmbinate: referral agrara, sufragiu u-nhersal, credit muncitoresc, ridicarea comertului natio-nal, descentralisare, dar nu farimitare si localism stri-cater si, fireste, de voie de nevoie 'formula d-lui

322 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA iN FArA

Cum: expulsarea Jidanilor", fall care d-sa sta pe loc,pe cind mie Jidanii", intre cari aveam i prieteni ve-chi si al caror rol mai ales in Apus 11 pretuiarn, Imipareau mai curind o veche i importanta rasa, carepurta pacatele unei triste desvoltari istorice, iar, caorn, tinar, unele infatisdri, incontestabil caricaturale, mafaceau sa rid, cu sau mai adesea fara malice; iar, departea cealaltà, ma interesa Invatamintul desfäsurat deatdea legi si regulamente ale birocratiei, scoala vie pen-tru viaä, si variata ca viata, deschisa tuturor initiative-lor, literatura si arta inspiratiilor proprii, infusarea a-celei increderi in noi care atita de mull ni lipsia, iar,in atitudinea principalä a Statului romin, de intors in-launtru spre o traditie care aceia ne rasfringe pe lioi,si nu caraghioasele infaVisäri ale modelor apusene ne-in1e1ese si neadaptate, desfacerea de politica Triplicei,recunoasterea vecinilor din Sud, recistigarea vechiuluirol intre ei, reunirea in acelasi limp a elementelor na-tionale.

In multe din aceste cerinti credea i regele Ferdi-nand, cetitor asiduu al Neamului Rornanesc" si care,de mult, la Iasi, imi vorbise de intentiile sale, noud,cu totul noua, reformdtoare In asa fel de iesisem beatde bucurie din lunga conversatie pentru care läsase lao parte toatä bogata colectie a invitatilor la masa, pro-duse ale Domniei lui Carol I-iu. Dar i se spuneau atitealucruri rele despre cei ce fuseserd pentru predecesorulsau niste mauvais dr6les", cari tulburau raporturile cuAustro-Ungaria, i apoi timidul Suveran nu era dintreaceia cari ajuta esential sal creasca puterile pe care arprefera a se sprijini, ci trecea i peste postulatele uneiconstiinti sigure, peste invatamintele unei critici ascu-tite pentru a se pleca Inaintea fortelor reale care audoN edit ca pot domina. Chid un partid" e in stare a a-lege cel mult un deputat sau doi, ce sprijin poate -Ii elpentru o dinastie care abia-si Infige radacinele inteunteren politic asa de fugal-

IMPREJURARILE EXTERNE 323

Cugetarea Suveranului trebui deci sd se opreascd, Inacel Septembre 1929, a doua zi dupd izbinda de laBudapesta, asupra unui Ministeriu fdrä caracter de par-tid, care O. facd alegeri libere. Profund onest, el s'a ti-nut de cuvint, dind Intocmai ce fdgAduise.

S'a Incercat Intdiu un Cabinet avind In frunteasa pe presedintele Curtii de casatie, respectatul, magis-trat Corneliu Manolescu RInmiceanu, care astepta sd fiechemat pentru prestarea jurdmintului; apoi regele s'aoprit asupra generalului Artur Väitoianu.

Acest ofiter superior luase o parte importantä In raz-b iu aducind in el nu numai o competenta profesio-nala, dar si o convingere, pentru care, In momentul ar-mistitiului, a fost unul dintre acei sefi ai armatei cadau. protestat, si Inaintea reginei, cerind continuarea lup-telor, pe care armata ar fi Inca in stare sd le poarte.Avind, dupd retragerea sa din armatd, legaturi cu parli--dul liberal, In care se credea cd este si inscris, el eraislispus sit facit tot posibilul, si din mIndrie de militar,pentru ca Romania sa nu iscaleasca, fart a sti situatiade la Paris, primejdia de desfacere a Conferintei pe careni-o reveleazd publicatii americane recentel.

Fireste ca acest Cabinet de transitie era sd continuesupt toate raporturile pe acela caruia-i urmh., i astfel,chiar cInd statea sit plece, el dddu la 21 Novembre or-dinul pentru pa hotäririle comisiunilor de expropriereA. fie aplicate pe teren.

In te priveste alegerile, a caror grija o avu secreta-rul general al Internelor, colonelul Manolescu, organi-satorul pe front al Caselor Nationale, militar bine pri-vit de rege si Intrebuintat apoi pentru misiuni de edu-catie si pietate fata de martidi razboiului, ele furit ab-solut libere, cu toate ca aparatul administrativ rama-sese tot eel liberal. Astfel dadurd un resultat la care

1 V. Roucek, o. c.

334 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

mului local, am fost ales cu o mica majoritate contra.trebuia sà iasä neapärat din expropriere i Improprie-tarire, nu se asteptau. Dacä era de crezut cä vor fifoarte multi represintantii partidelor din provincii, for-mate asa cum erau, se credea ca in Romania veche suc-cesul va fi al liberalilor. Aceasta cu atit mai mult,.cu ell, pentru motive personale, generalul Averescu re-fusase sa iea parte la alegeri, urmat fiind si de TakeIonescu, care nu stia nici pe ce platformä sa se presinte;li se adause, väzindu-se intrecut in increderea oame-niloi din Bucuregi, rege i politiciani, de d. Nistor,meritosul Flondor, a carui intreagä atitudine, de vesnicasuparare, de amenintari, de atacuri impotriva oricuii se parea ca-1 jigneste, mergind panä la provocari laduel si declarind ca., In conflictul cu Coroana, el intelegecä regele nu poate merge la Sigmaringen, pe clnd el edispus sa mearga. la Storojinetul sau, rasbotezat Flop-doreni, era de naturä sa trezeascà grave ingrijordri.

Era insä In lard, pentru Intdiasi data, un avint curatcatre schimbari de pe urma carora continuitatea neno-rocita cu trecutul s'ar rupe in sfirsit. Niciodatä poporulromanesc n'a fost mai aproape de acea salvare prinel insusi, peste- legaturi, peste formule, pest- obis-nuinte, Inläturind parasitismul politic care-1 roadedesonoreaza, ca in acea luna a lui Novembre, cind1nta Iasi data Romlnii de pretutindeni votau 1mpreunäpentru aceleasi Camere care trebuiau sa ii deie, dupä oindreptare noud, aceleasi legi.

Pe llngä oei intre treizeci si patruzeci de nationalisti-democratitcu Camera, cu Senat) i peste o sutä de libe-rali numai In cea d'intaiu din aceste Adunari, iesirafoarte multi teranisti", cari, de altfel, abia se cunosteauWire dinsii, fiind, de $i mult mai putini cleat pe ur-ma, luati din deosebite clase sociale si categorii intelec-tuale, conservatorii ramasi fara conducatori Inrollndu-se In armata acestor terani" numai pentru politica.

si-I

IMPREJURARILE EXTERNE 325

In Ianuar sau Februar 1919, unul dintre fruntasii tor,11. Ion Mihalache, se presintase la redactia mea pentruo intelegere asupra cdreia n'am mai vorbit, fiindca dela inceput imi ardtasem neIncrederea in izbinda unei a-semenea grupdri, pe care si inainte de rdzboiu o de-,clarasem imposibild si, mai ales, periculoasä prin a-ceia cd ar urmdri interesul unei singure clase, chiarcind aceasta ar trebui sä se declare satisfacutd fallcle altele mai putin-favorisate de soartd, rdspuns pe care1-am dat, de altfel, si secretarului doctrinar al noii alcd-tuiri, profesorul de Academie Comerciald Virgil Mad-gearu.

E necesar sd ne oprim asupra acestor oameni carivor avea pe urmä un mare rol, pentru mine neastep tat,cum am spus, in viata unei Romänii cu total deosebitade trecutul ei, In care cel putin era oarecare elegantacle tinutd si de atitudine

D. Ion Mihalache, inväldtor muscelean, purtind ves-mintul pitoresc al satului sdu, asezat nu departe de pa-latul si casele de familie ale Brätienilor, se deosebiseinainte de rdzboiu printr'o mare Indemänare de vorbdteraneascä ap5satA si scoldreste explicatä si printr'omarcatd nesupunere la obligatiile si exigentele ierarhieiprofesiunii sale : cum invatätorii incepuserd a se or-ganisa In Asociatii locale, care tineau congrese cercetate,cu harta violentä, aici si-a gäsit Intdia tribund, prin carea cdpätat o notorietate care 1-a semnalat liberalilorD. Duca, factor important la cooperatia rurald, careeduta sd atragd partidului elemente de aceastd catego-rie, nesfirsit de pretioase unei tovärdsii de imboggiti siimbogAtitori, imi vorbia cu mirare de tinarul dasal ca-re fusese cindva foarte aproape de mine. Ajuns pe frontcdpitan, el Intrebuintase contactul cu multä lume tell-neascd. In vederea unei actiuni politice viitoare. Imi vor-bia despre dinsa la Iasi, cind stätea O. se intoarcd In.

326 CELE DOUA LUMI D N NOU FATA IN FATA

teritoriul ocupat si a trebuit sa-i spun ca orice ruperede solidaritate nationala, pe clase, supt ochii sentineleiGermanilor, cari atita asteapta, Imi repugna. SAteanulde la Topoloveni (oameni de pe Topolog, din pdrtileOltului) nu asculta, pentru mai marele succes al cariereisale, de sfaturile unei experiente melancolii a omuluicare In tot cursul luptei nationale nu Meuse un f.ingurgest de partid, cu riscul de a-0 pierde cei mai multipartisani, rapede Incunjurati de toate ispitele cui a-vuse si va mai avea puterea: Puindu-se pe lucru casd-si complecteze cunostintile reduse,Intru ell, afard deInvMarea limbilor si de deprinderea cu unele form ulesociologice,aceasta e posibil dupd treizeci de ani , tine-relul sprinten, ochios si cochet pieptAnat, impresio-nant pentru multimi cind in mijlocul unui discurspatetic saria In sus In cdmes-uta-i facutd evantaliu, sepregatia pentru un rost a cdrui mdrime n'o gicia, desigur, el Insusi, nici In clipele cele mai avIntate ale u-nei mari ambitiuni.

Ce va ajunge sa &eased seful, d. Madgearu, cu o-chelarii sai eminamente doctorali si bArbia dirz vo-luntard In necajita Mtit pandit o stia din cdrtile studiilorsale de la Berlin, din literatura noua cu care se tineanecontenit, In curent. Fiul marelui negustor din Ga-lati, de origine balcanica, probabll macedo-romlna, M-euse, ca orice revoltat din scoli, putina excursie pe laNeamul Romanesc", pentru ca, plecind in Apus, sase Intoarcd imperativ categoric permanent al unor 16.-cruri cu totul noud, reunite prin fire teoretice tali, caretrebuie Infaptuite si anume prin el. Inca un. out. cumisiune in viata noastrd politica, si siguranta misiuniiera asa de puternica la acest studios, cap abil sa rasfo-iascd sute de dosare pentru o Intrebare la comunicdri"In Camera, Inelt nu era adversar, oriclt de sus si oricitde stimat, asupra caruia sa nu cadd fulgerele cu vIndtalumina ale unei elocvente ritmate, de 'sunet sters si mo-

IMPREJURARILE EXTFRNE 329

neton, care izbutia O. retie prin cerbicoasa ei persistentain serviciul darimarilor voite; ciocnirile cu n.onvin-gerile, tot asa de absolute, dar pe ling a. care mai erain momentele bune si oarecare sfatosenie si chiar ca-pacitate de gluma, ale lui Vintila Bratianu, adversarullui nascut, precum d. Madgearu se nriscuse mai alespentru a fi adversarul lui Vintild Bratianu, dupä acilrui moarte i-a si scazut prigonitoarea verva, erauasa de savuroase", cum se zice, incit publicul curiosar fi trebuit sd fie instiintat de placerea unica a fie-carui nou incident. Odatä, la Iasi, secretar-general pe ne-asteptate al unui Ministeriu economic, d. Madgearu seconvinsese a., pentru a ajunge, calitätile sale, reale, u'aunevoie de revolutie, in genul partidului muncii", de cal evorbise pilna atunci cui voia sag asculte. In partid, cumusile erau larg deschise, mai ales cui n'avea nimic a facecu teranii,erau avocati de o elocutiune si o tinutd ekganta, ca d..Mirto, profesori foarte de treaba, grozav degilcevitori Mil a fi de loc rai, ca zoologul Borcea, un BA-cauan ajuns la Universitatea din Iasi, mediocri profe-sori de liceu, caH visau sa ajunga sus de tot, preoti ie-siti din luptele bisericesti cu pofta de a se da si la altiady,ersari, invatatori pentru caH cariera d-lui Mihalacheera o ispitd si o speranta. Jumatate macar din ei erautineri absolut onesti, de foarte bune dispositii si circarise putea lucra.

Generalul Vaitoianu a crezut cd o poate face. Dar, dela inceput, opunerea dirza la care se obligase fata deConferinta s'a lovit de aplecarile ci i. totul contrare alemajoritatii celor alesi. Daca Intre nationalistii-demo-crati chiar n'am putut, cu parere de rdu, clinti pe Ie-eni: pe d. Cuza, care avea atunci ca acolit insepara-

bil pe d. Zelea Codreanu senior $i pe profesorul Su-muleanu, viitor vice-presedinte al Senatului din alegereamea ceia ce Insemna mult atunci, si aceasta pentruca si Conferinta si toate personalitatile si rosturile ei li.

323 CELE DOW( LUMI DIN NOU FATA IN FATA

pdreau o simpld treaM jidoveascd", Insitrcinatul deafaceri al Franciei, d. Cambon, si-a pierdut si el toaldelocventa pentru a schimba aceastd, de altfel foarte o-norabild stare de spirit, argumentele mele au avut in-fluentä asupra altora, pe cari atunci Ii vedeam Intdia oardIn viatd.Li spusesem cd de fapt conducdtorii Conferintei,cari n'au izbutit in multe, cautd sa-si refacd autoritateasi s'a IntDnplat ca, orbecdind dupä o victimä, sd fi datpeAe noi, cd dupd Inchiderea Conferintei, in atitea citeva 1 dP Ricut, nimeni n'o sd aiM vreme sd ne controlezedad respectam sau ba acest sabds", ajuns piatra descandeld", cd. e o mare deosebire Intre presenta noasträdincolo de munti In numele obstii Invingtorilor si pebasa iInej hotäriri de tratat i intre o situatie datoritdnumai ocupatiei i consfintitorului, dar nu pentru toti,noroc al armelor, Ca, oncit am crede In noi, mai sint

altii pe lume, cu cari nu putem fi Inteo stare de yes-flied gilecavd, oricit ar fi supdrat un asa de importantfactor al vietii politice romdnesti ca loan Brätianu sioricit s'ar simti de jignit regele insusi, care nu sufe-rise sd-i atingd nimeni demnitatea. Spuneam cä dela Legatia francesä, unde am Intimpinat toatd priete-nia, mi s'a dat asigurarea cä in adevdr umilitorul pre-ambul de care erau precedate conditiile Consiliului Su-prem a si fost retras1.

lidmase deci ea, generalul Vditoianu refusind abso-lut sd-si puie iscAlitura supt un asemenea text al trata-tului, un alt guvern sd se formeze, si simburele luinu putea fi alatuit decit din Ardeleni, earl erau gru-pdrea cea mai numeroasä, cea mai solidard si mai diba-cia de si nu lipsiau nici la ei neIntelegerile,mai ales n'aveau cunostinta terii-mame, deprinderea cunevoile el, initiarea In problemele curente i chiar sensul

1 Cf. Xeni, o. c., p. 446: in opt zile sa se supunä fAra discutie,lArA reserve i fãrã conditii".

condusä,

si

si

IMPREJURARILE EXTERNE 329

unei politice mai ridicate clecit cea de clopotnitg.. Tre-buie sg. mai adaug cä la dinsii, de si erau alitea minti-dare si intime calde,- angajamentele n'aveau totdeaunavaloarea absolutä ca la Basarabeni. Cit priveste pe Bu-covineni, ei erau de multe feluri, de la admirabilulluptator nationalist, acura distrus de boalg., Tofan pänäla fostii onciulisti, gata sä-i scape din ming.' tocmai cindaveai nevoie de dinsii, ca d. Teofil Simonovici oH chiar

(1. Rent.

3. GUVERNUL BLOCULUI.

Regele mi-a explicat, In cuvinte de pare ca voiàO. se sense, ca, atita timp cit se mai discutä la Paris in-terese romänesti contestate si atacate, e bine ca un gu-vern romin sä fie condus de o personalitate ardeleana,ceia ce de la primele cuvinte am admis cu toata sin-ceritatea.

Aceastä personalitate trebuia sä fie d. Iuliu Maniu.Imi aduceam aminte cu pläcere de avocatul blond careprimia asa de bine in sanhedrinul Consiliului lor transit-van pe cite un nationalist din vechea tara libera, siam avut si dupä aceia multe momente placute Inconversatiile cu acest om de 0 aleasä educatie, cu poli-teta totdeauna foarte in afara, asa de mult incit la pri-ma vedere samana chiar cu o adevaratä prietenie, pecare ai fi acceptat-o cu bucurie daca din cind In clad for-mule de vechi rancune si declaratii de inebranlabile ho-tarlri nu si-ar fi aruncat flacara de instiintare pentru ceipriceputi. De la venirea in Bucuresti, insä, acela careera un sef fail ca, formal, OA fi ales vre-un for din or-ganisatia ardeleanä, invedera tot mai mult nota ul-tima a silintilor sale tacute, dar cu atit mai persistethe:formarea unui partid cu oameni de pretutindeni lanevoie si Ioan BAIR:inn si Take Ionescu si eu, aunui partid regnicolar" care O. nu fie nou, ci sa selipeasca de ce au fost cele trei sferturi de veac ale is-toriei partidului national ardelean Clubul instalat la

GUVER NUL BLOCULU1 331

Teatrul Majestic era In vesnicd fierbere, cu clientli earlse presintau i cu atItia curiosi, din partidele anti-li-berale, caH veniau numai sd vadd ce este. In acelasitimp cind li se fAceau toate amabilitàtiie, elemente din-tre Ardelenii asezati de mult In lard se ocupau sd creezeclubul national nou cu alti oameni, lingd nationalis-mul, menit sd dispard, al Vechiului Regat", transfor-mabil, mai curind sau mai tirziu, cu toti ai säi si iaaterosturpe sale.

Situatia oferia prea putind siguran i d. Maniu ovAzuse foarte bine de la Inceput pentru ca sä pH-meascd Insusi rdspunderea. De aceia, cum d. Vaida Voe-vod era pentru dinsul un frate" iubitor, admirator si as-cultätor, acest rol i-a fost dat aceluia Inaltat aculinla demnitatea sde presedinte al Camerei, pe care cdutas'o prefacd In ce era la Budapesta sau la Viena oatit de Insemnatd demnitate.

Dar pentru a se avea Ministeriul Vaida mai erau altelucruri de lndeplinit, si mai ales trebuia gdsitä basaparlamentard, o unire a partidelor noi, care se sinfliauobservate i pindite din umbra de liberalii furinsi deneprevrautul resultat al alegerilor.

N'a fost lucru usor pregatirea si alatuirea acestuibloc" care trebuia sd deie o majoritate noului guvernpe care regele era dispus a-1 primi. Dupa obiceiul pro-vincial ardelenesc, lungi discutii se intindeau in casad-rului Popovici, unde era gazduit viitorul presedinteal Consiliului i, Incepute seara, ele se prelungithi pandtlrziu dupa miezul noptii. Luau parte la dinsele Ba-sarabeni ca dd. Inculet si Halippa, cdrora acest sislemnu li e nici strain, nici neplitcut, d. Cuza, -In vesnicastare de opositie, chiar si, poate mai ales, Cind era vor-ba de mine, care recomandasem stäruitor iscalirea,

fireste, mai multi Ardeleni, dintre caH unii legaufolosul argumentatiilor cu pläcerea de a se leganaInteun confortabil chaise longue. A trebuit sa amintesc

si,

382 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

ca eu am si o ocupatie, care nu-mi permite s pierd nop-si supt aceastä presiune vechiul mieu amic D. Man-

teanu-Runnic a putut sa presinte spre iscalitura actul deconstituire al blocului,pe care d. Maniu 1-ar fi dorit nu-mai la optativ, ca un simplu desiderat. Dar, dad. din 'de-sideratele altora cineva poate faca folosul lui, niciopolitica nu se poate sprijini pe cele mai calduroase de-siderate.

Din Ministeriu declarasem ca. nu Inteleg a face partesi nu. deleg pe nimeni dintre ai iniei. Inteadevar, pur-tator al unei necesitäti morale a partii celei mai curatedin oamenii caH In vechea arä trecusera de patruzecide ani 5i, ca sä zic asa, al unui scump deposit de idea-lism pe care n'aveam voie sa.-1 risipesc, nu puteam Inte-lege o guvernare altfel decit cu garantine necesare pen-tru a putea Indeplini un program si servi un ideal.A trebuit sä stäruiu Insa indelung pentru ca teranistii's'sd se recunoasca fata de o astfel de grea Indatorire.-D. Mihalache, de si avea ideia altei formule i legiide Irnproprietärire, nu parea de loc dispus sä lunece pi-ciorul Intr'o apa a carii temperatura n'o stia; cind afost vorba de un secundant, In locul d-lui Mirto, propasintaiu, cu toata marea sa tineretä, a iesit pentru Instruc-tie jovialul, dar la nevoie tonitruantul profesor Borcea.Incolo,Ardeleni, plus d. Inculet, care si-a gasit usor 10-cal si acolo. Regele, plin de neincredere In aceia earlIndrazniserä a inlocui pe liberalii preferati, tinusea da el ministrul de Razboiu, pe generalul Rascanu, care,demisionind mai tirziu, dupä suggestii de la Curte, alost Iftlocuit cu generalul Mosoiu, atras de exempluld-1u; Averescu sa Incerce o carierä politica pentru careera foarte putin fäcut.

In ce priveste minoritätile, cu care eram la primalcontact parlamentar, ele aveau o atitudine de pipaire,foarte natura1ä, dar, In acelasi timp, afara 'de Unguri,membri ai aristocratiei i ai inteligentei", regretInd:

tile,

sati

GUVERNUL BI.00ULUI 333 .

unii paminturile pe care le vor pierde, altii intretinerealarga din budgetul Statului, cel putin tot atita eft pa-tria maghiará pierduta, o sincera dorintä de colaboraresi. o atitudine in adevar prevenitoare. Sasii, in mijloculdirora avea mai multa autoritate francheta d-lui Ru-dolf Brandsch, foarte German de sigur, urmarind aceaunitate germana in margenile regatului care pan g. la unpunct §e va si realisa, dar om de cuvint si ile omenie

ascensiunea rivalului sau, dibaciu si putintel intri-gant, Hans Otto Roth, se va face numai pe incetul, ei isiarataserä dorintile, nu exagerate, inteo brosura romil-neasca pentru care mi se ceruse cuvintul de introducere.Citiva Rug vor aparea la tribuna, Inteo atitudine simpa-flea. Crezusem, contra parerii liberalilor, ca., la aceste in-ceputuri de viata. Impreund, e bine sa-i lasam pe mi-noritari a-si arata pasurile si dorintile in limba pe careo obisnuiesc si singura o cunosc. N'a fost nicio protes-tare. La receptii ale presidentiei Camerei minoritarii aufost poftiti cu insistenta si mi-am Mout si o placere sio datorie O. li arat ceva dintr'o viata care li era completstraina, sa-i fac O. stea un moment supt farmecul, perso-nal al reginei. Intr'o visita la Sibiiu am visitat satele sa.-sesti si n'am pregetat, adresind oamenilor cuvinte bune,sa ma adresez in chiar limba ler. Asa vedeam eu, iarnu prin singure pacte de alegeri 0. pe urma Inchide-rea nerominilor Inteun fel de pare ca al Peilor Rosii dinState le Unite taind viitorul unei munci comune in care,independent de nationalitate 0 de religie, fiecare ar fiavut ce se cuvine inteligentei si muncii sale devotate.

Locul de presedinte al Camerei II voia d. Goldis. LaSena Rind profesorul iesan, fost socialist, Bujor, un Ar-ctelear. avea deci dreptul dincoace. Am crezut cä soartaunui Intreg regim putintel revolutionar nu se poateläsa unui filosof cam depeisat" sit fost ministru al luiJoan 13rätianu. Votat de teranisti, de Basarabeni, de Bo.-covineni, carora li cerugem o manifestare contra egois-

334 CELE DMA. LUMI DIN NOU FATA IN FATA

mului local, am fost ales cu o mica majoritate contraunui adversar care nu mi-a iertat-o niciodatä.

Locul de ministru de Interne ramasese liber. D. Vai-da Voevod crezu cd, in calitatea sa de presedinte, aredreptul de a-I da oricui fara a-si mai consulta colegii.Inca nedeprins cu viata politica $i speriat putin deimensa-i popularitate, generalul Averescu, supt sugges-tii care voniau poate de la regele, car astfel ar fi isprä-vit $i cu dinsul, primi. Ne trezirdm cu aparitia vredni-cului milihr, recomandat printr'un gest larg de pri-mul ministru. Uirnirea fu enorma. Jenat, generalul riscao glumd: Cind se face o astfel de tacere, un proverbgerman spune cd un ofiter de cavalerie 15i plateste da-toriile". Din coltul unde era d. Inculet veni ghidusul,dar Mosul raspuns : La Ru$i se zice cä se na5te unprost". Totusi d. Averescu ramase.

Persecutat de ideia ea el vrea dictatura $i avind sigu-ranta cd urmarege disolvarea Camerelor, pe care Su-veranul nu le putea suiri, am primit pe noul ministrucu o cuvintare care prevenia asupra piedecilor pe carele va intilni din partea noastra orice tendinta dictato-rialk. Suparat, generalul demisiond imediat 17 De-cembre).

Ni-a trebuit, intr'un timp cind coltul nordic al Ba-sarabiei era atacat de bandele bolsevice care omorira pegeneralul Poeta$ $i trebuira distruse, cu satele rebele cutot, $i cind zilnice procesiuni cu steagurile ro$ii cu-treicrau sträzile, un ministru de Interne destul de lastinga el Insusi -pentru a cistiga, destul de tare pen.-tra a putea sa $i reprime. Astfel $i de aceia d-rul Lupu,care fusese in America, unde tiparise o carte englesä des-pre dreplurile noastre, si care afi$a, cu o mare ura con-tra liberalilor, o putere de ofensiva putin comuna, ne-crutind si invectivele, totdeauna invincibile, a devenit

GUVERNUL BLOCULUI 335

ministrul de Interne socialist sui generis", cum o ziceainsusi, contra socialismului.

Inaintea acestui Ministeriu se deschidea o Indoitä da-tonic, si el era amenintat de un Intreit pericol: din par-tea clasei dominante pand atunci, din partea regelui sidin partea lui Insusi.

Prima datorie era, de sigur, dat fiind cä teranistiifäceau parte dintr'Insul, sa se resolve chestia agrara.Vechiu invatator, deprins cu inceata, dar foarte re-coin andata, pand ieri, metoda a treptelor formate",d. Mihalache nu Intelegea sa inzestreze teranimea cuo lege personala si facuta In pripa: nestiind sensul,pe care-I, voiu lamuri mai departe, al Ministeriului, el a-clunase o comisie care a lucrat cu multa rivna, dar, ia-rasi, cu oarecare Incetineala; lucrarea trebuia supusaapoi altor instante pana ce in Mart abia a capatat for-ma definitiva. Se putea lua orice termine: nu era doaracesta cel d'intaiu Ministeriu de origine parlamentara,iesit din voia unei majoritati impunatoare, a repre-sintantilor tuturor provinciilor si claselor romanestierau si socialisti, chiar din tara veche, si d. Cristescu,caruia tot i se mai zicea, si dupa ce devenise barbat po-litic, plapumarul, exhiba o cravata rosie ca flacarile Ia-duluisi avInd misiunea, pecare se shntia In stare a oIndeplini, de a da, supt obladuirea unui rege popular,pe care-1 si intitulau regele teranilor", Improprietaritide dinstil, o opera ca aceia pe care partidele de pana a-tunci asa cum erau alcatuite nu erau si n'au lostCapabile de a o duce la capat?

Deocamdata Basarabenii si-au cerut legea lor: o siaveau gata, pe basa discutiilor din Sfatul Terii.

Legea Mihalache, descoperind ca. sInt Inca 612.303 ha,nehnpartite Inca teranilor, pentru care Statul pit-tia pe an o anemia de cinsprezece milioane, introducea,In folosul, dus pang la ultimele margem, al clasei te-ranesti, principii noud, In afara de schimbarea limite-

336 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

lor proprietatii mai mari (100 de ha. pentru acei cari-sicultiva pAmIntul, dar n'au ferme, 250 pentru ceilalti Inlocuri de populatie deasa, 500 unde ea e rail). Expro-prierea trebuia continuatA panä ce nu va fi terancare sä mi-si albä lotul de trei pAna la cinci hectare,indivisibil, anume bOon, in regiuni de colonisare, putindfi ridicate si pana la 50 ha. Pretul era sA fie stabilit pebasa contributiilor platite de proprietar si a valorii deInainte de 1916. Obstile se desfiintau, stabilindu-se pre-tutindeni proprietatea individuala. Embaticarii cari fA-cusera plantatii erau declarati proprietari. Exproprie-rea pAsunilor trecea In sama Statului.

D. Vaida Voevod plecase In Apus: IntAiu la Paris,unde fusese citva timp informatorul si ajutatorul ar-delean al Iui Ioan BrAtianu, si apoi la Londra. Cala-toria sa, tinuta aproape secreta, si de cei mai multidin conducAtorii blocului, n'avea de la Inceput o Olgabine clefinita; era vorba, de sigur, mai mult de o pre-sintare inaintea acelor factori hotaritori cari pAnd acum11 cunoscuserA in adevar, dar in subordine. Presedintelede Consiliu era, de altfel, jenat de inactiunea pe carei-o semnalasem si el vazuse intr'insa, la o intrunire amajoritAtilor, o mustrare, un desacord gray intre pre-sedintele Camerei si dinsul (legile Indraznete ale d-ru-lui Lupu, cu privire la jandarmerie, la chirie, erau savie mai tirziu numai).

Dar acolo, si mai ales la Londra, care privise cu ochirli faptul ca panä atunci ministrii nostri se .opriau laParis, se intilni o atmosfera asa de favorabila., Incit seputea pune chestia, pAna atunci zabovitA, a recunoasteriiBasarabiei. La 3 Mart 1920 se luA o hotarlre care, anun-tad In Camera, cind tocmai votase proiectul de lege alcrearii RonAniei Indeplinite, stirni mafi manifestatii deexplicabila bucurie. Preambulul lua In deplina consi-deratie aspiratiile generale ale populatiilor Basarabieisi caracterul moldovenesc al regiunii din punctele de

GUVERNUL BLOCLLUI 337

vedere geografic i etnografic": de aceia principalelePuteri aliate se declarau in favoarea unirii Basarabieicu Romania, care a fost formal hotdritd de represintan[iibasarabeni"; ele erau doritoare de a incheia un tratatcare sd recunoascd aceasta inaatä ce conditiile fixate"Intre allele respectul pentru minoritatt vor fi fostIndeplinite1".

Supt pretextul cä legea merge prea departe si cdatingc interese legitime, sau creiazd greutdti regeledorind ca exproprierea sd. fie oprità la formula pecare el o acce'ptase la Iasi, s'a hotdrit inldturarea Mi-nisleriului, dar nu si a Parlamentului, care nu odatdardtase Suveranului, putin indispus de atiludinea unuideputat teran din Basarabia, la presintarea adresei, undeNotament absolut, de o sinceritate cum nu mai fu-sese pana atunci. Anume doamne anuntau la telefonapropiata schimbare. Cu toatit interventia mea si pro-misiunea formald care ni se daduse, dupd o audientäla Curte unde toti adversarii fuseserd pofliti i erau incinste; pe cind pentru ministri erau locurile din fund,regele plecd la vindtoare in ziva cind trebuia sd pri-meascd pe ministrul de Agriculturd, si, a doua zi, euinsumi redactam actul prin care d. Mihalache, atit degreu jignit, 5 pe nedrept, cdci nu refusase a sta devorba asupra unor eventuale schimbdri, ruga sd. ise primeascd demisia. S'a obiectat cd el trebuiaprin seful guvernului, dar d. Vaida Voevod era absent sinu stiu dacd prin loctiitorul unui prim ministru sepoate face acelasi lucru.

Oricum, aceasta schimbare de regim, care la inceputera resultatul unei lungi lucrAturi", nu trebuia sd a-tingd, precum am spus, i Parlamentul.

k V. V. Ti Ilea, Actiunea diplomaticd a Romdniei (NovembreI919-Mart 1920), Sibiiu 1925 ; A. Popovici, The political status ofBessarabia; A. Boldur, La Bessarabie et les relations russo-roumaines.

s'o faca

338 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

Insenmata_ minoritate liberala Incerca toate mijloa-cele 'pentru Ca, ajutind si nedeprinderea unor elementeteranesti cu atmosfera aceasta, sa compromita Par-lamentul grin urite scene de luptä grosolana. Dar cuasemenea furtuni artificialefoaia lui Marghiloman, ca.-ruia-i Ingaduisem sä se rafuiascä putin cu Ioan Bratia-nu, gasia ca slut un adevarat Pherekyde mai final.", sise ..,tie cu ce autoritate a presidat, multi ani de zile, ba-trinul liberal, nu se ajungea la resultatul dorit. E a-devarat cit la atingerea scopului unor adversari asa dehotariti au mai ajutat si unii dintre ministri: dupa ser-baffle din Sibiiu, unde, la inaugurarea Universitatii ro-manesti, cu Braniste ca sef de resort" la Instructie, re-gele, foarte aclamat, foarte bucuros, foarte in verva, 'A-rea ca s'a impacat cu un regim care nu samana cu ce-lelalte, d. St. Ciceo Pop, tinind locul sefului sau, maintreba la telefon daca nu e bine O. aminam redeschi-derea Camerelor pant' la Intoaroerea d-lui Vaida Voe-vod. De si n'aveam o presa defavorabild,si aceasta In cevremuri Inca bune ! fart a o fi plait, se cauta sa seinfiltreze in opinia publica parerea a aceasta starede lucruri nu poate dura.

De la o bucata de vreme d-rul Lupu a devenit tintaatacurilor. Se semnala la Palat cit el a vorbit mun-citorilor nemultamili de la Monitorul Oficial supt stea-gul rosu ridicat de acestia de-asupra capului sau, cael Ingaduie manifestatii comuniste, care, Mate libere,dar cu supravegherea neoesara, ajunsert se desguste peparticipanti, cari nu intelegeau sa se primble asa de-asurda fara scandal. Dar trebuia ceva mai tare si de-cit atita: se pretinse cit niste placarde revolutionare ga-site In castrmi s'au tiparit in imprimeria presedinteluiCamerei si se facura cercetari, ridicule si. jignitoare;liberalul sef al Sigurantei, Eduard Ghica, descoperisenu stiu ce relatii ale ministrului de Interne cu bolsevi-cii bulgari. Chemat de regele pentru a-I lamuri, el ma

GUVERNUL BLOCULUI 339

rugä sa. trec In camera reginei, care-mi ceru formalsä consimt la In Mumma acestui ministru si el tinusela Teatrul National un Intreg discurs de proslävire adinastieil, care pregateste lucruri asa de grozave caacelea care reusisera contra lui Nicolae al II-lea, side aceia Inteo seat% se adusesera i mitraliere la Co-troceni. Dacä ma invoiesc, reformele agrare vor fi is-calite de mine, nu de generalul Averescu. Era destulde categoric. In zadar am aratat cd nimic din ce sepune in sarcina ministrului nu e adevarat si ca nu mapot uni la aceia cari vreau sa-1 In Faure färä nicio vina.flotaririle erau acuma.luate.

De mull i se. vorbise In acest sens i d-lui St. CicioPop. care, In desorientarea sa, putintel comica, ma in-treha ce sa facd. Dupa demisia d-lui Mihalache se ceruloctiitorului de prim-ministru demisia Intregului Cabi-net fall a i se lasa timpul de a Instiinta pe d. Vaida,scos astfel, precum zicea, indignat, d. Maniu, cumn'ar scoate pe un rindas ungur de la curtile sale". Intre-barea, de usagiu constitutional, a presedintilor Camerelora fost numai de forma: am fost primit In altä odaiedecit cea obisnuitä, fiindca acolo se si gäsiau gene-ralul Averescu, d. C. Argetoianu i ceilalti ministri,Intre cari Ardealul era represintat prin d. Tailduanu.Coborindu-ma jos, am sfatuit pe d. Bujor sa se prim-ble mai bine la Sosea decit sä treaca si el prin aceastäforma ofensatoare. Cum necontenit se vorbia de dicta-tura, semnalasem regelui primejdia ei, care ar putea a-duce lupte In stradd i astfel singele ar stropi zi-durile Palatului".

Parlamentul insa exista. Generalul Averescu, totdeau-na foarte constitutional", tinea s. i se presinte macarde forma, si anume dupa ce se va deschide sedinta Ca-merei, Am refusat sa deschid pdnä nu va fi pe banca mi-nisteriald preseclintele Consiliului, si nu dd. Inculet si

340 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

Nistor, caH intraser 5. in noul Cabinet. Neexperientaprimului ministru se temea de demonstratii contra saycare nu s'au produs. El scoase din portafoliu un decretregal pe care-I credeam cà e acela de disolvare: eranumai pentru o lunga proorogare, in cursul cn.eiaO. se poatä face unele pipdiri.

Ele n'au reusit, si, astfel, la redeschidere, eu Mindsit presideze d. Simionovici, declaratiile d-lor Nlaniusi mai ales Mihälache indispusera pe seful guvernu-lui. El nu mai puse la vot Increderea, ci, dispArInd unmoment, veni cu disolvarea, in sfirsit smulsN. regelui.In strigatele de: Sinistra comedic" se Imprästiè aAdunare contra careia nu se putea aduce nicio invi-nuire: primul Parlament al Romäniei unite.

4. INCERCAREA A VERESCU.

Era Intoarcerea spre un trecut, care, hotarit, pareamai comod regelui marilor reforme.

Generalul Averescu, total inexperient Inca, vazindviitorul politic cu un partid de guvern si altul deoontrol"1, n'avea, nu putea sa aiba un program deguvernare, Intelegind programul, nu ca un decalog ideo-logic menit sa fie impus realitatilor, nici ca o serie dedesiderate al caror terrain de indeplinire rämine inde-finit, ci ca un sir de masuri neaparat reclamate desocietate ca organism viu, si de realisat din prima clipa.In jurul lui stateau prieteni personali, cu tot atitalipsä de cunoastere a Iucrurilor ca onestul general VA-leanu, sau filosoful, fost si ramas In suflet junimist, P.P. Negulescu, tinarul avocat Trancu-Ia$i, incintat demarea sa situatie, dar ministrul de Razboiu, gene-ralul Ilascanu, fusese din nou impus, ca masura de pre-cantle, de regele, un diletant de valoarea intelectuala,de distinctia, de cultura unui Matei Cantacuzino, dar to-tal inutilisabil si gata In orice ceas a parasi orice corabiein care s'ar fi Imbarcat, apoi, ca un om de nesfirsitemijloace, d. Titulescu, a arid grijä pentru sanatatea sasi obiceiurile sale, putintel curioase, a carui nevoie demilgulirea, de adorarea In fiecare clipa II faceau impro-priu pentru ingrata sarcina a guvernarii 5i, mai ales, d.Argetoianu, In aparenta stapinit, peste tot oe era

' lorga, Memorii, III, p. 11.

342 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

imperios In west puternic temperament, de comandasi sfidare, prin acea hotarire din ochii de otel ai sefu-lui. Am spus ca. Ardealul era represintat de d. Taslaua-nu, care de a doua zi fu atacat ca ministru al afacerilorgrabite-; d. Octavian Goga, caruia i se daduse,numaipentru a avea pe aoest vechiu revoltat contra sefilorsai transilvani, dar care reluase legaturile personalecu acestia, amenintindu-i totusi cu un mare discurs careva face O. dIrdlie ferestile, Ministeriul, anume creat, alCultelor, dar si al Artelor, douä ramuri de activitate asade deosebite, a represintat mai mult o Impodobire in-telectuala a echipei, elocventa sa, cu adinci rasunetedramatice i gesturi studiate, apriga, vehementa, co-rosiva, cind are un public asigurat, avea O. fie Intrebu-intata numai cIte'odata, fata de adversari pe cari per-sonal se deprinsese a:i url.

Se va adaugi, dupa alegeri care-i invederaserä to-tala parasire, Take Ionescu, cu un singur aderent, avo-catul M. Antonescu. Strain de ackasta lume, abia ieitädin umbra tulbure a conspiratiilor cu socialistii, cari aurefusat, onest, toväräsia, si cu orice element agitat, In ve-derea chemärii nu stiu carui print engles, i jenatde contactul ei, omul, corect englezeste la locul sau,juca numai foarte greu rolul, nou pentru dinsul, de sol-dat al unei discipline necunoscute, care nu tinea samanici de marele sail talent de vorbire, nici de lunga sacarierit politica si de pretiosul material de cunostinti,de experienta In multe privinti pe care-1 adusese dinexilul sat

Cu opositia, unitara, a unui mare partid, bine orga-nisat i avInd o popularitate realk un astfel de gu-vern, care avea sä lupte i cu greutati de care pre-decesorii putusera abia sd se atingl In acele vre-o treiluni Mate si de o lungä vacanta, ar fi dus-o greu dinprima zi. Din fericire o fericire foarte relativade altfel, putin durabila pentru echipa disparata

si,

1NCERCAREA AVERESCU 343

a generalului Averescu, el avea Inainte pe liberali, earl,dacä nu erau complicii loviturii de Stat" din Mart,cum erau bAnuiti, Ii cunoscuserà pregAtirea i da-deau aprobarea lor la oricine InlAtura primejdia u-nei presupuse anarhii, i, pe de altä parte, .pe fostiimembri ai unui bloc pe care seful Ardelenilor II soco-tia desfäcut in momentul chiar al cAderii. E adevdratc5. indignarea Impotriva loviturii neprevestite strinsesehupreunä pentru strigAtul de revoltd, sincer si pu-ternic, cum nu se mai auzise vre-odatil in politica ro-mAneasca, pe acesti oameni de o origine si de o edu-catie atit de deosebite. Dar elanul de la care s'ar fiputut astepta chiar o biruinta In alegerile apropiate

tinu mult. La un banchet Inteuna din primelebainte de reculegerea intereselor si de jocul intrigi-

discursuri aprinse, ca al fulgerAtorului d. St. Ci-cio Pop sau al d-lui Mihalache, care presintä una dincele mai frumoase comparatii ale unei elocvente rä-mase totusi scolare, proclamarä o solidaritate nezgu-duità pentru ducerea mai departe, peste orice pie-deci, a operei 1ntrerupte, i mi se fäcu mie onoarea dea m5 considera ca sef al unui nou partid iesit din asade scurta oolaborare. 0 Intrunire publicä foarte cerce-tatä ne mai adunä odatà, dar peste putin fiecare ele-ment se gasi din nou, isolat, slab, desorientat, pe ve-chile sale positii. Singur d-rul Lupu, Impreund cu ami-cul säu gorjan, tot asa de combativ, d. Iunian, se tineaude o parte, ca un grup democratic independent, ve-cin cu socialismuli care, ca intelectuali, märturisia cde mai aproape de mine decit de teranistii cari, cutoate popularitätile lor judetene si cu tot steagullegli agrare, pe care fäcusem sl o presinte, in mij-locul urletelor liberale, ca de initiativä parlamentar5,erau Inca mai mult un grup de Indrdzneti agitalori.

Inainte de alegeri se luard prin decrete-legi, pe lingdmdsura care fixA loturile teranestr, pe loc si de colo-

nu zile,

lor,

344 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

nisare, $i felul distribuirii bold, altele, care ardtau totusicli guvernul va da dovezile, fdgaduite regelui, de , mindtare". Astfel, se introduserd, dictatorial, modificdri Inlegea electorald, in aceia a chiriilor. Si, mai ales, grealoviturd pentru nationalii ardeleni, cari pang. atunci..pertractaserd" cu noul stapin, se disolva, supt influentad-lui Goga, care ar fi dorit $i and atitudinc fatd deminoritati, a cdror disparitie In nu prea lungrt vreme oprezisese imprudent, Consiliul Dirigent care ajunsese,e adeN arat, une ori un. izvor de afaceri $i necontenit oadeN aratli primejdie pentru unitatea nationald asa degrea realisatd. In acelasi timp de la Palat se fdceau pu-ternice stdruinti pentru o Intelegere a Ardelenilor cuguvernul.

Pentru alegeri, tineretul ardelean acoià lupta Impreu-a$a. de naturald, cu colaboratorii de supt regimul in-

Murat; bätrInii Si intre ace$tia ca dispositii se nu-mdrau cel putin dd. Maniu $t. Cicio Pop, dacd nu$i d. Vaida , de $i expropriati de la puterea in Ar-deal, $oviiau. Pentru acegi conservatori de fapt, o inte-legere cu liberalii, cari fluturau steagul luptei contra))bolsevismului" se pdrea Inca preferabila, si fiind-cd In Ardeal rdsarise pentfu ei primejdia unei grupd.riterline$ti, ale aril oferte au fost amlnate de membrilregateni" ai fostului bloc, devenit acuma un inceput de)7Federatie nationald" In care s'ar fi lasat oricarii grupariperfecta sa autonomie. Se hotäri In conciliabulele ar-delenesti, care, ca de obiceiu, nu se mai sfirsiau, 0participare a celor de dincoace de munti, ca invitatinumai, ca prieteni, din galeria de sus, la adunarea de-eish A a faimosului Consiliu de o suta care era sa setie la Alba Iulia, trezitoare de amintiri capabile de a fiutilisate, ca sd nu zic: exploatate. Ciudat amestec decalcul egoist si striint si de romantism istoric la oame-nii caH multd vreme Inca nu-si vor ldmuri de loc

V. amanuntele mai jos.

nd,

si

'

INCFRCAREA AvEREscu 345

sufletul, ceia ce va fi izvorul atitor greutati politic;tinind pe loc o tail care avea nevoie de claritate si e-nergie pentru a prospera cu mijloacele admirabile aleptimintului si oamenilor ei!

La 7 Maiu congresul avu loc. Nu erau mai putin depatru sute seizeci de membri, pareni de toatd bundta-tea si 114elerrea, eärora li lipsia numai conducerea ne-tedd si consecventä pentru a face lucruri mari. Suptpresidentia d-lui Goldis, seful tinu o cuvintare remarca-bad ca masurd mai mult decit ca sigurantd. In ce pri-veste colaboratia, nu se dddea Inca nimic, cu toatà ne-rabdarea celor formati la scoala noud, ca marele poves-titor Ioan Agirbiceanu si istoricul Stefan Metes. Gelmult s'a permis invitatilor sd-si facä auzite glasurile,si d. Mihalache a vorbit despre proiectul sdu ca si mine,.cdruia, ca mäsurä de precautie, mi se ceruse a explicape Mihai Viteazul.

In programul, atit de asemenea totusi cu cel facut denoi pentru bloc, din care de fapt se luaserä multepuncte, pe carp I-a cetit d. Voicu Nitescu (era si con-irolul averilor de rdzboiu, dar si, ceia ce putea sd.mire, unificarea monetard.), ca si in discursul d-lui Gol--dis, erau numai invitatii de a intra in partidul natio-nal din Ardeal, presintat ca fiind eel mai national,cel mai democratic, cel mai terdnesc" a fost cuvin--tul si care e pe cale de a se extinde" si peste munti.Totusi, fiindcd inscrierea zdbovia, s'a decis o colabo-rare cu partidele democralice care au aceleiasi idei

-si aceleasi sistem". Cum dupd aceasta dd. Maniu siVaida venird la mine in casa bunului primar al Al-bei Iulii, fiind si d. Mihalache de fatd, pentru a-mi a--rata cd nu admit. ideia Federatiei, nici mdcar a opositiei-unite", invoindu-se cel mult la un cartel, ma puteamintreba, in noua ciocnire cu acelasi .egoism, feroce sineinteligent, daca nu cumva si partidul de la gu--vern si liberalii fac parte din partidele democratice

346 CELE DOIJA LUMI DIN NOU FAV IN EAU

care au aceleasi idei si acelasi sistem". Numai prinziare am aflat apoi cd In sfatuirile, singure hotari-toare, ale Consiliului de o sutä teranistii si nationalistiidemocrati au fost admisi la o colaborare electorald, darnumai in primul rind1. Se evita mai ales oHce atingerecu d-rul Lupu, rau valzut la Curte, si caruia totusi ise facusera oferte de intrare in partid, in care cas fi-reste tot bolsevisrnul" i-ar fi dispärut2.

In acest timp, alegerile parlidului celui mai popu-lar, care luase supt regimul trecut fail luptd eItevaalegeri senatoriale, se anuntau ca violente si con-rupte, risipindu-se banii unui Tesaur aproape fictiv_Teama unei nereusite sau a unei reusite incomplecte in-demna la interventia MOO a prefectilor si la spectacole demagogice. Seful guvernului, un orn asa de res-pectabil, era tirit la spectacolul de ohlocratie desma.-tad. de la Arenele Romane, unde veniau numai mascara-dele; bätai avusera. loc In jurul bisericii vecine, un mort,dus intimplator acolo, raminind parasit pe strada. Aceas-ta In acelasi timp cind se indemnau proprietarii sa. se a-dune supt steagul ordinii. In Basarabia se arestau ea-peteniile partidului teranesc. Pretutindeni In tara vecheadunarile Federatiei" erau tulburate sau atacate deagenti. La Braila ni s'au aruncat pietre, apoi scaunelede fier din, sald, s'au sfarlinat, In fata mea, cu stin-ghia de la scend, sticla cu apd si paharele si, afar* imparlagiu scosese cutitul sa ma Injunghe scene nemaiIntilnite in analele electorale, pentruca, apoi,'Ingadui-torul acestor bande, fostul socialist si aparator al pu-rificatorului sufragiu universal, d. Jenica Atanasiu, sdexplice spiritual cd acelui cetatean li displacea pur sisimplu cli port, in deosebire de d-sa, barba.

Regele putuse vedea usor cil nu are In jurul sau nici-

l Ibid., pp. 15-F.2 Cf. ibid., pp. 8 i 17.

INCERCAREA AVERESCU 347-

marea popularitate de care se vorbise, nici oamenicaH sil-si dea mina de datoria lor. Greve ca aceia de laCalle Ferate (va veni apoi una, de lung a. durata, cuprocesiuni pe strada si urlete In jurul Camerei, la Pos-ta), care se socotia ca inceputul grevei generale, erau denatura sa-1 Ingrijoreze. Suveranul isi da mina cä poli-tica nu e un lucru placut. FatA de d. Brandsch, de d. M.Popovici, cel mai bucurestean dintre Ardeleni, dar nu sicel mai ardelean dintre Bucuresteni, el Isi arata oarecarepäreri de rau pentru ceia ce se intimplase. Regina sin-gull 'Area ca-si pästreaza, din oroare fata de inchi-puitul bolsevism", optimismul de la inceput. Poate suptinfluenta ei se Merl, pentru a incerca o apropiere,,pe care sufletul blind al Suveranului o doria cu toatacaldura. romanticul pelerinagiu de la Putna: cu totceia ce trebuia sa spuie inimii mele acest nobil act de-omagiu a trebuit sa raspund maresalului Palatului ca.Imprejurilri bine cunoscute ma impiedeca de a staalaturi de ministrii actuali ai Maiestatii Sale". Primi-rea Suveranului, care ca de obiceiu a vorbit frurnos simiscator, a fost rem N'a putut aduce o descordare niciceremonia intronarii noului Mitropolit ortodox Nico-lae Balan, tinarul cu stafeta din 1915, pc care izbuti-sem a-I impune Impotriva unor candidaturi suspecte,.

.precum impotriva clerului din Vechiul Regat, impotri-va celui din Basarabia, care ceruse ragaz ca sa....

consulte poporul, facusem sa se dea cirja de Primat alRornaniei impunatorului si elocventului episoop dinCaransebes, Miron Cristea.

La jumatatea lui Iunie avura deci loc, In cea maimare invrajbire nationala de la Unire, de si libe-ralii, favorisati, isi primiau in tacere portia, alegerilepentru Parlament. Afisele guvernului se lipiau in Ar-deal, unde candidam la Saliste, si pe usile bisericilor;beneficiindu-se de perfida lege ungureasca, se profitafde o clipa de lipsa a alegatoriler pentru a declara o-

348 CELE DOUA LUMI DIN Noll FATA IN FATA

peratia terminatd. Sasii singuri, aliati cu partidul na-lional din Ardeal, votau tdcut, cu disciplina lor defier; Rominii se irnproscau cu insulte pe care le-am gus-tat si eu la Ape Id. In cursul unei campanii purtatelpersonal aproape, si M.N. intovdräsire din partea Ar--delenilor cari ind poftiserd, am putut observa adinci re-sentimente fata de Consiliul Dirigent, deci si de par-tidul d-lui Maniu. Gruparea din Säliste se Meuse a trece,in scris, cu isaliturd, la nationalistii democrati ai mid.

Resultatul de la 21 Maiu nu putea fi decit favorabilpentru un guvern care desenorase o popularitate realdprin astfel de metode. Dar multi nationali ardeleni si-deslui terdnisti din vechea tall reusiserd, iar Basarabia,unde apdruse, cu enlusiasmele si cm dibAciile sale,si d-rul Lupu, nu daduse mai putin de treizeci si doide oposanti hotäritil. Opositia na(ionald", pentru a sedeosebi de socialistii cari cdpätaserd citeva locuri suptsemnul moscovit al ciocanului si seeerii se alcdtui dela sine in ciuda drAmdluielilor provinciale, care, din nou,prin d. Vaida, Incercau anexarea la Ardeleni prin in-N itatii de a ne sdldslui in acelasi club, si ea deveni, dela intdia sesiune, extraordinard, aminatd. pe Iu lie, unformidabil instrument de discreditare a unui regini incare guvernul n'avea consistentä, iar majoritätile, cu-lese la intimplare, erau lipsite si de inteligentd si de-experientd, avind in frunte, färd. voia Mr, energumeni,ale cdror strigale erau o rusine.

Pdnd atunci strada gemea de demonstratii ale rosi-lor", de contra-demonstratii ale galbenilor", scosi Inluptd de o interventie oficiald pe care o vedea Loath.iumea. In zAdar se trimeteau agitatorii la regiment; rd.-sariau altii. Atacuri la drumul mare ardtau Intinde-rea anarhiei. Take Ionescu, speriat, striga cd. mergemla desastru", o grevä a transporturilor izbucnind In No-

1 209 deputati ai Guvernului pe lingA 17 liberali si 19 socialistl;.restul Bind al autorului.

INCF RCAREA AVERFSCU 349

vembre, ca preludiu al celei generale. Asa se va urmadin scandal In scandal, din greva in grevd, pand ce, pes-te price serupule de legalitate, agitatorii, atrasi la clubulsocialist din dosul Palatului, full arestati si dati in ju-decat5: pand astazi intre d. Argetoianu si fostul sdusef este Inca o discutie caruia din doi li revine meritulacestui act de mintuire publica", menit sä arate re-gelui ci.t totusi se guverneaza in Romdnia. Intre arestatiera si deputatul Jumanca, unul din cei cari au votat ali-pirea Ardealului la Romania.

Parlamentul a inceput, la 2 Iulie, cu piciorul sting,inteo atmosfera de temere- si ingrijorare, regele tinindintr'o mind crispata un Mesagiu nehotitrit. La validariun. gin ernamental rosti tare adevärul relativ ca alegerifara bataie nu se pot". Din primele discutii Inca seafirmd directiva cd, atunci cind e vorba de interesulpartidului, nu exista piedeci legale.

Fireste se ajunse la lupte si cu pumnii, cum nu lecunoscuse Parlamentul trecut. Seful adorat, de sigurun. om de bine, care nu voise aceasta, n'ajungea sd re-prime pornirile bataioase ale unor oameni caH vaditnu-si dadeau samd unde se gäsesc si ce drepturi au.Presidentul Camerei, Duiliu Zamfirescu, un fin literat,dar nedeprins a-si stdpini nervii 5i vesnic in cautareaatitudinii, n'avea nicio influentd: se glumia pe socotealanecunostintii Imprejurdrilor care-I Meuse a vorbi delegaturile Sasilor cu Papa, g Take Ionescu se Osiaalaturi de prietenul politicei germane, care, in chiardiscursul de multdmire pentru alegerea sa, vorbise deputinta ca Romania sa-si caute altd orientare externd.La un moment dat se presintard opositiei, din noujignite, scuse formale din partea guvernului.

Dupd o sAptamInd de la adunarea ei, Camera asistauimita la aparitia in incinta ei a armatei, care evacuatribunele, vioiu atente la Inca un imens tcandal. Seceru un nou regulament drastic contra opositiei IndrAz-

350 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

alete si el se impuse In mijlocul protestdrilor. Indignati,Basarabenii declarau la clubullor cd renunta, dacd e peaceia, i la actul de unire. La Intrunirea noasträ de laDacia" se auzi strigatul de Trdiascd Revolutia", pen-tru ca d.Buzdugan sa raspunda cä acela care 1-a scosnu §tie ce este o revolutie.

In. acel moment regele urmdria cu cea mai mare stain-gere de inimä marsul cavaleriei bolsevioe catre Var-sovia, unde o refacere neasteptatä a fortelor polone alemaresalului Pisudski, ajutate si de populatia desperatä,pulu sä inläture o catastrofa care parea ameninta-toare, Take Ionescu se gindia sä venim In ajutor unuiStat, atIt de simpatic Rominilor, earl puteau intreve-dea aceiasi primejdie, dar cu care n'aveam Inca niciunlegamInt. Ministrul de Razboiu nu_ credea a putemmobilisa Inainte de recoltä, si Inca numai doua-treioontigente.

0 oferta repetatd a Sovietelor, doritoare sd fie Matesä se descurce cu Polonii, de a negocia cu dinsii, la Har-cov sau aiurea venia sä complice Inca situatia Intr'unmow ent clnd aceiasi aliati din Apus earl ni talasera.calea Budapestei ne Indemnau sä ni trimetem regimen-tele peste Nistru: multi, si dintre liberali, pe lIngä,,antantistii" cu orice pret din guvern, erau de parerecd trebuie s'o facem. Declaratia ministrului presedintecd nimic nu e adevarat In aceastä privinta nu ajun-gea ca sa asigure o lume Ingrijorata, care nu stia Insateribilul adevar cä biruitorii din 1919 shit lipsiti panäsi de pustile trebuitoare. In unele parti sätenii nu searatau dispusi a raspunde chemarii militare. Se vor-bia de evacuarea Hotinului, a Cetatii-Albe. Visita la 13u-curesti a maresalului Joffre arata cä este vorba delucruri pe care nu le stiam si care n'au fost scoase lalumina nici pdnd acuma. Fata de mai vechi Incercaride indulcire, a raporturilor cu Sovietele, Inca nerecu-noscute i bucuroase sä gäseasca undeva o mind de care

INCERCAREA AVERESCU 351

sa se apuce, generalul Averescu, regele insusi manifestauanumite dispositii, dar opunerea lui Take Ionescu, caredeclarase ca de fapt sintem In razboiu cu dinsele, o-pri orice continuare a unor discutii care, la aceasta&Al, puteau sa aiba avantagiul lori. 0 visita, pe la mij-locul lui Mart, a ministrului de Externe al Polonieinprintul Sapieha, era in legatura du aceiasi directie deabsolutA intransigenta, pe care, atunci, o voia Parisul.El pled., ducind cu dinsul, in ciuda atingerilor pe carecontinuam a le avea cu Sovietele, un iratat formal de a-parare contra Rusiei pe termin de doi ani (Mart 1921);aliantele anterioare ale fiecaruia ramin1.

Take Ionescu se putea gindi, in aceasta atmosferapestilentiala, si la maxi interese de viitor ale terii..Fail de revansa, necontenit anuntata, a Ungurilor, ne-mingiiati pentru pierderea hotarelor Monarhiei me-die\ ale, fata de intentia Sovietelor de a reface contrabricui vechea Rusie, el se gindia sa ajute intentiile o-mului de valoare, de mare prevedere, care, supt inte-ieptul presedinte Masaryk, conducea politica externa aRepublicei ceho-slovace, Eduard Benes, care-si facu vi-sita la Bucuresti, cald primit in cele d'intaiu zile alelui Septembre, si O. lege in tovarasia care se va che-ma Mica Intelegere", de si cea mare nu mai exist&in realitate de mult, Statele nationale ai caror cetateninu erau dispusi de loc sa reintre in carcera aposto-lied" a vechii Ungarii.

In situatia creata de atitea nedibacii, la care se a-daugi discursul, obosit, desorientat, al presedintelui Con-siliului, regele, prin raspunsul la comisiunea Aduna-rii deputatilor, arunca din nou un cuvint de concordie,contra caruia se ridica insasi gazeta guvernului. Apoicere d'intaiu legi se votara: ale generalului Rascanu,

' Iorga Memorii, III, pp. 107-8.2 Ibid., p. 141.

352 CELE DOUA LUNII DIN NOU FATA IN FATA

pregatite supt fostul regim, ale d-lui Trancu-Iasi, careintroduse, ca ministru al departamentului, ncu-creat,al Muncii, principiul, care s'a dovedit de bund apli-care practicd, al rnijlocirii de Stat in casuri de grevd,dar el interiicea greva politica', cu pedepse pentrupropuniitori. si facea arbitragiul obligatoriu. AceastdactiNitate tirzie, inceata, stingace, fard legdturd, Inteosesiune infinit täräglinitd din partea regimului auto-cratiei ministeriale, capabild de a rdsturna orice pie-deca, influenta asa de mult, spre sfir5itul lui Au-gust, pe rege, incit, prin cl. Stirbei, el ni N orbi a dedorinta pe care o simte de a fi usurat de rilspunde-rea ce o are astdzi, data hind sldbiciunea Ministeriului".

Din nou Ardelenii sperau cd li va reveni mostenirea,cel mull cu unele elemente bune diti Regarl. Regeleceruse un memoriu si la receptia data pentru d. Bcnes,isi repetä cererea, ardtind deschis cd pregdteste oschimbare, pentru care insd multä vreme nu va aveacurajul2. Si cu prilejul reasezarii, zdbovite, la Dealua capului lui Mihai Viteazul, in definitivul sarcofagde marmurd, Suveranul, care rosti o adinc impre-sionantd cuvintare, se ardtd extrem de prevenitor fatdde acela ale arid oneste sfaturi le rdspinsese, suptinfluenta, totdeauna puternicd, a intrigilor, cu o juma-tate de an inainte. Si regina-mi va telegrafia cd e in-credintatd cum cd, in ciuda tuturor fluctuatiilor poli-tice, bucuriile ca si ndcazurile noastre nu te lasd ni-ciodata indiferent".

Pe la jumdtatea lui Septembre se inchise, dupd vo-tarea in pripd a legii islazurilor, o sesiune in care nuse adusese legea agrard. Se pdstra decrelul-lege din 31Mart 1920, prin care noul ministru al Agriculturii, pro-prictarul Garoflid, care, in Mart, protestase printeunmerroriu contra proiectului agrar Mihalache, desfiinta

' Ibid., pp. 54-5.2 Ibid., p. 60.

INCERCAREA AV} RESCU 353

Casa centrald a cooperatiei si a crearii proprietätiiteränesti, trecindu-i puterile asupra Comitetului agrarpe lingd Presidentia Consiliului de ministri. Toti te-ranii vor avea un lot de mid hectare, cuprinzindu-sesi portiunile inferioare pe care le si au In posesiune",tinindu-se sarnd mai ales de soldatii ultimelor rdzboaieori de vdduvele lor si de cei cari nu aveau pdnd amun.nimic; desertorii si cei ce au fost In legdturi en inami-cii erau exclusi. Unde nu e Mc, se va oferi colonisarea,cu pdsuni si ajutor pentru casd; altfel se va cthuao compensatie In forma prescrisä de ImprejurArilelocale".

Dobinda pretului de expropriere o lua Statul asuprasa si se emiteau bonuri de platd care se putea cum-Ora imediat de teraM. Potrivit cu adausul din 8 Maiu,pentru a satisface i pe ultimul rdmas fär pthnint secreau loturi de trei hectare si se ridica la septe,pentru aatrage, lotul de colonisare; ba chiar se puteau sill recal-citrantii la strdmutare prin comitetul judetean, pe lIngltcare, pentru a fixa ordinea Improprietäririi, se vacrea apoi comitetul local, complus din primar, preot,Invtildtorul dirigent, agentul fiscal si trei terani

In ajunul redeschiderli Camerelor, zdbovite panala 28 Novembre st. n., eram In plina. dictatura. Zia-rele neplacute guvernului i Neamul Romänesc", cutrecutul pe care-I avealerau oprite, censura functionaca pe vremea ocupatiei; trupe circulau pe sträzi cumusica pentru a impresiona. Gäriie erau goale, siabia dad mecanicii militari, adesea nepriceputi, ca-pabili sä strice, mai urniau trenuri rare. Ioan Bratianugasia chiar ct nu e de ajuns i cä fdlisa dictaturd milita-r . se impune. Indemnat si de d-rul Lupu, In continuncontact cu muncitorii, a trebuit sä intervin In scris pelIngà rege pentru ca, fata de bunele intentii ale ce-lor pocäii, O. nu se continue aceste compromitatoarescene de razboiu civil, din care nu lipsia, ca la Cluj7

alesi.

314 CELE DOUA LVMI DIN NOU FATA IN FATA

schingiulrea arestatilor. Pentru a sill pe ultimii Impotri-vitori la capitulare, administratia li expulsa din ease. Inplin Decembre inghetat, supt obldduirea omului celuimai popular din Romania. Consiliul de Rdzboiu a osIn-dit la cinci ani de Inchisoare tot comitetul de condueepesocialist, deputatul Dragu, singur, cu un frate gene-ral, scdpind printr'un vot.

In aceste conditii, Parlamentul, care mi se pärea ca,el, trcbuie crutat si In vederea unor eventualitdti, in;tr'o atmosferd asa de grozava isi redeschidea sedintile,in lipsa de la aceia de cetirea Mesagiului a lui IoanBratianu, care negocia cu Basarabenii, promitIndu.-lice ,,autonomii"mai rndrunte vor,si cu nationalii banateniai lui Cosma, In vederea unei apropiate reveniri lacirma: el va declara cd nu asistd la lucrari si nu de-misioneazd numai pentru cd are o misiune de la ale-gAtori. Si regele si regina pareau foarte afectati, si de pebäncile teraniste a räsunat, in presenta Mr, Intdiu dingura d-lui I. Raducanu, strigatul de Traiascd Regele,jos conspiratorii".

Opositia pärea cä merge cdtre o fusiune, pe care na-tionalii ardeleni aratau a voi, chiar din gura d-luiManiu 1nsusi supt conducerea mea, iar teranistii opropuneau cu conditia de a nu li se pierde numele, careera ca o flamura de popularitate. Oferte de ultim mo-ment din partea guvernamentalilor cazuserd cu atitmai mult, cu cit ministrul de Agricultura voia un pasindarat in finantarea improprie-tdririi si reserväri demii de hectare pentru restul marii propriethli.

Ceis ce va Impiedeca tratativele bine indrumate sicare intilniau la toti o reala bunavointa va fi alegerea,in Mart 1921. la Soroca, nu fArd complicitatea guver-nului, care se pricepea in asemenea profitabile intrigi,a lui Constantin Stere. Omul odios, care venia cu tiaterancunele lui tenebroase, va declara intili u, dupa olamentabild aparare, cd nu cade greu nimAnui, pentru

1NCERCAREA AVERESCU 355

ca apoi sd facä pe un germanofil inveterat si brutal-de la Pitesti sa-1 introduca In organisatia teraneascadin Arges, si, astfel, conform statutelor sovietice, säpdtrunda in partid, spre fireasca plictiseald a sefului,d. Mihalache. Dupä stäruintile d-lui Inculet, Basara-bmii, cari formau Inca un partid, refusasera de a-1lua in mijlocul lor si ispräviserä prin a declara cä allor partid teranesc basarabean este 5i se mentine.partidul terdnesc independent" (26 Maiu), dar batrinulreNolutionar intrase usor si in organisatia de la Sorocaa acestuia. A doua zi, imbulziciosul cerea imperios O.fie ales delegat al Basarabiei Intregi la congresul gene-ral al terani5,tilor. Ramasite ale vechiului partid con-servator, cu. fiul lui Nicolae Filipescit In frunte, schitauun Inceput de opositie In legaturd cu cdlatoria in A,pus a printului Carol.

In acel moment oribila crima politicä de la Senat clis-trase atentia si permise guvernului a persevera in a-titudinea prigonitoare, asa de curioasd din partea ma-gulitorilor poporulur. Un Evreu fanatic, pe jumatatenebun, pe jumatate zapacit de propaganda comunistä,Intelese a pedepsi pentru sentinta care i-a trimes laocna camarazii si facu sä explodeze o masind infernalä,care, eu citeva clipe mai tirziu numai, caci nu sQdeschisese Inca sedinta, ar fi produs un macel in masa..Episcopul Dimitrie Radu, mIndra personalitate biseri-ceasca, rämase trasnit; rana ministrului de Justitie D.Grecianu era asa de gravd Incit nu va putea supravietui;un brat U. era rupt episcopului ortodox al aceleasi,Orazi, bdtrinul luptator national Ciorogariu; generalulCoandd prhnise o schijä In burta.; un al patrulea dincei atinsi, episcopul Dundrii-dP-jos, Nifon, tipicdir ves-tit, nu se va Indrepta niciodata deplin, precum niciInca una din victime.

Salbätacia nu provocil indignarea care era de as-teptat in masele populare. Un vinzator de ziare ..triga:

356 CELE DOUA LUMI D N NOU FATA IN FATA

Au Inceput sd piard soarecii". Clasa stdpinitoare sestrIngea Insd Impreund, din instinct. Nu IngAduia niciajudecatd asupra motivelor. D. Inculet era privit chiorIs.fiindcd, In legAturd cu adincile regrete ale partiduluisdu, fdcuse o usoard. alusie criticd la metodele guvernu-lui-, iar end am pomenit de libertAtile publice care sintprincipalul scut al ordinii intr'un Stat constitutional",o parte din Camera md trimese, a doua zi, internl tu-mult comandat, la ocnd, alta, mai generoasd, numai labalamuc. Ministrul de Interne, d. C. Argetoianu, vorbide frasele pe care le scot pe nas si care shit singurulmieu rol In viata publicd si-mi flgddul acel pumnin gurd" de care se va vorbi hied rnultd vreme. Foaiamea, organul ignobil" al anarhier,' era Invinuitd cd aaprobat atentatul si amenintata cu suprimarea. Inschimb intreaga opositie cartelatd, cu d. Maniu In frunte,se adund In jurul mieu, care-i Intrebasem dacd nu cum.-va am devenit pentru dinsii, oameni de ordine, un pe-riculos indesirabil.

Cum cl. M. Papovici readuse chestia insultelor ce su-ferisem, majoritatea propuse sit votd dar noudzecisi trei de bile negre se gdsird In urnd motiunea deincredere In ministrul mdsurilor de represiune, caredevenise din ce In ce mai mult esenta Insdsi a gayer-nului. In schimb si Sasii si mil dintre takisti chiar sub-scriserd motiunea contra censurii pe care o adusese d-rulDuni. Resultatul votului fu, si data aceasta, simptoma-tic: 127 de bile negre, 103 ulbe, 10 abtineri; liberalii sedeclarard, dupd votare, contra masurilor ilegale. Doideputati vor fi chemati la judeatorul de instructie,ca unii cari ar fi pregiltind un nou atentat. Se refusaasigufarea In vacantd a nearestdrii parlamentarilor,dar din nou votul afirmA cd In Camera sint cloud con-stiinti: 108 contra 133. 0 caritabild doamnd promitea sdfie 0 Charlotte Corday pentru. mine, al doilea Haret. Iarpresedintele Consiliului se rasa atras Intr'o discutie a-

INCERCAREA AVERESCU 357

supra legaturilor sate proprii cu socialistii, crud ur-mgriti apoi, contra dinastiei: se destainui, de d. Dragu,

scormonirea invalizilor, uneltirile prin casarmi, pre-gatirea formala a revolutiei.

Regele resista insä la toate aceste dovezi ca regimul,ab:a instalat, nu poate merge decit din greseald ingreseala, din brutalitate in brutalitate. Vedea starea de-sastroasa a finantelor hranite cu bonuri, traficate ori-unde, prosteste. I se parea cd liberalii, caH nu vor puteaalege pe Vintila Brätianu la Bucuresti, ci numai pe d.Duca, si cu ce sacrificii!, la Romanati, deci nepopu-lari, nici Uniunea nationala", neorganisata, nu pot fiinlocuitorii. Totusi, in audienta pe care mi-o acorda inainte de sfirsitul acestui greu an de crise, recunoscu cain aces!. Ministeriu este un singur om care-i place, d. Titulescu. Ar vrea insa de pe acuma un Mimsteriu de con-centrare, in care primul rol sa fie al oamenilor din taraveche si in acesta minoritatile.si-ar avea i ele un sub-seeretariat1. Take Ionescu Insusi era incredintat ca. numai merge; rivalitatea lui cu naivul" Averescu carepropunea din nou fusionarea cu teranistii ca sä scapede dinsul, cum i-o pretindea, tare, d. Argetoianu, sicare poate de aceia ii cerea fusiunea ca sä mai poataraminea impreuna, se intelia zi de zi i numai fricade o intoarcere a liberalilor ii impiedeca de a se re-trage, cu d. Titulescu cu tot (Februar 1921).

Jocul cu alegerea lui Stere izbutise: eram silit s.parasesc Federatia, creatä detmine, In care se puteau ac-cepta astfel de oarneni cu asemenea conceptii ; injurul omului de la Lumina" se adunara Basarabenii,cu d. Halippa Iii frunte, de acurna stricati pe mUltävreme, cari vedeau in el omul cult inaintea diruia ge-nunchile semi-doctilor se indoaie de la sine, apoi

carora totdqauna omul li-a mirosit bine, in sfirsit

1 Ibid., pp. 102-3.

soda-listii,

si

358 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

d-rul Lupu i vechiul aderent al sterismului, si laviitorul ministru liberal V. Sassu, un frondeur de la

1907; tribunele adunard la ceasul validarii toald isteriarevolutionarrt si, cind, din majoritate, i se strigä dusma-nului dinastiei presedinte de republicd", dintr'o lojduu glas de iluminatd. intrebd: Si de ce nu?". Era o scendea in Rusia pe vremea lui Inochentie, a lui Rasputinsi a lui Lenin, trei idoli ai aceleiasi psihose mistice. Inmomentul cind ardtam actele de trAdare, scrise si sub-scrise de el, ale alesului, i d. Maniu 'Astra o atitudinede prudentd reservd, intrebarea mea repetatil II fdcusa recunoascd In tentativa de a aduce ca rege pe Carolde Austria printr'o Adunare nationald a Rominilor ac-tul de les-maiestate care a fost. Si, cind acest scandal seva incheia, va incepe altul: pe -chestia bonurilor de te-saur trirnese la comisiunea financiard, dupd care, pro-nuntindu-se expulsareà contra unor membri mai a-gresivi ai partidului ardelean, fiiceam cu totii gestul, ce-rut pe altä temd de d. Maniu, care era grabit fard sd.5tie de ce, al retragerii din Parlamenent. Si in acesttimp se gäsia un mijloc dupd altul ca tratativele d-luiGoldis cu liberaliipentru a zdbovi, nu numai reface-rea unei aliante, de fapt desfäcute, a opositiei natio-nale, dar fusiunea, care mi se cerea din mai multep Arti.

Numai crisele din afar-A cdci toate cele d'inuntru. semintuiserd, puteau salva guvernul, In April se afldcd. fostul Impiirat i rege venise, sustinut de conteleTeleky, pentru a oere regentului Horty, fostul sdu ami-ral, eare-i jurase credintd, sa. se retragd. In folosul res-taurdrii. Atitudinea regelui a fost ferma.: noile State nusint consolidate in de ajuns ca sd poatä resita la totce poate -trezi dupd sine un astfel de act1.

Aventura habsburgicd avu Insd un resultat. Regele,care zdbovise isedlirea tratatului de apärare coma-

' Ibid., pp. 138-9.

INCERCAREA AVFRF SCU 359

nd contra Ungariei cu Cehoslovacia, in cursul visiteid-lui Bene$, $i cu Iugoslavia, cu prilejul visitei luiTake Ionescu la Belgrad, se invoi 23 April) sd o fatal,acela cu Iugoslavia avind sá urmeze la 7 Iun;e2. Cucite munitii aveam, a trebuit sa. läsäm insä noilor nostrialiai gestul de s iLatie3.

Acuma legea agrard yenta la rind dupd multa fra-mintare Mire proprietari, condu$i de d. Garoflid, $i de-magogi", cari voiau limita de 0 sutd de hectare,. plusBasarabenii, cari aparau furiosi vechea lege, asa. de lar-gd, din 1916. In a doua jumatate a lui Iunie ea a fostdiscutatd cu pasiunea fireasca atunci cind atitea int.reseeran in joc, ministrul gdsind cu greu cuvinte pentrua-si apdra olera,

Opositia era cu totul desfacuta. Congresul ardele-nese vorbia de colaboratia din alegeri, din primeleluni ale Partamentului, ca despre un departat lucrude trecut: atacurile contra Vechiului Regat" se in-desau. D. Maniu-mi vorbia de o propunere a lui IoanBratianu, gala sd facd un Ministeriu cu dinsul, $i ames-tecat cu mine, nu. insä i cu teranistii, ceia ce co-respundea cu ce-mi spunea regele: cd un Ministeriude buna coalitie i-ar fi cel mai drag; dr. Lupu nu-

recunogea nicio legaturA; o parte din teranisti std.-tea uimita inaintea invataturii unui Stere. Multi eraupentru intelegerta cu liberalii,cari facuserd cu pompacomemorarea la Florica a batrinului Vizie al lui Ca-rol I-iu. Joan Bratianu mersese in Banat pentru a-$iintari situatia acolo 51 cu acest prilej Meuse declaratitcontra Sirbilor, sfdrimatorii unitatii nationale a yro-vinciei.

In asemenea conditii d. Mihalache s'a multarnit a a-

1 Ibid., pp. MI, 175, 175.V. Xeni, o. c., p. 4b i urm.

8 Iorga, Memorii, Ifl p. 141.

st

360 CELE DOUA LUMI DIN I's OU FATA IN FATA

nunta planul sau de gospoddrie complecta" a teranuluisi, unederind caracterul fundamental si hotarit declasa al partidului sau, prefera exproprierii de interesnational" formula: sociald de Stat". Elementele destinga ale guvernamentalilor veghiau sä nu se introducitnimic crtre ar scadea masa de exprcpriat, ceia ceexaspera pe ministru, care void doar aceasta inaintede toate. Se Incerca restituirea caselor, parcurilor cd-tre proprietarii mari de odinioard. Inaintatii Insa, intreclri r tundul. deputat doljean Potircd, nu Indrdznirä to-tusi sa voteze Nis pentru trecerea, propusa de mine.,a subsolului la Stat. Generalul Averescu Insusi refusäipropunerea onestului preot Manescu ca vaduvele siorfanii sä poata represinta totdeauna dreptul sotului,tatalui incetat din viata. La fixarea pretului panfin-tului expropriat lupta a fost si mai Inviersunatä, pro-ducindu-se Inca unul din scandalurile cu care obisnui-se un Parlament unde erau atitia oameni MI-I cresteresi fara tinta; obiectille, presintate elocvent de d. Miha-'ache, cu aceiasi patima de clasä, furä inlaturate: cuacest pret se cistiga si concursul Sasilor. La 20 Dineprciectul de lege se votd, si de liberali, cu clieva re-serve neclare, inteo atmosfera degradanta".

Alaturi, se discutau proiectele de reformd fiscald aled-lui Titulescu, care a Intiebuintat toate mijloacele saleoratorice pentru a le sustinea, sarutat pentru frumusetadiscursului sdu chiar de aceia cari-i ridicau Impotrivape raportor, prafesorul I. N. Angelescu,economist formatIn Germania, pe care generalul ar fi vrut sa.-1 puie Inlocul mesterului orator. De altfel pentru generalul pre-sedinte, pe clnd legea agrara era legea sa", qceste-laile erau, cum o spunea si d-lui Titulescu: ale dumi-tale '. De aici desinteresarea, zabovirea, läsarea unui co-laborator pretios In pradd opositiei, care une ori refusäsä fie gentila fata de un om amabil ca aparentä, care,de fapt, nu cerea si de la altii decit atlta.

IN ERCAREA AVERFSCII 361

Proiectele, de mult pregrdite, cu concursul elemen-telor tehnice, se inspirau de la stricta fiscalitate, dupdsuperioare principii abstracte, a Francesilor si cuprin-deau, cu impositul asupra cifrei de afaceri, asupra ve-nitului global, cu atifea si atitea cedule, irnposibilitàide realisare, care se vor vedea indatd, Inteo societate lucare exactitatea contribuabilului, nedeprins a face oeconomic, si preferind ei treacä peste ce are, era a-proape generald i unde agentii fiscali, a cdror apärarea crezut ca trebuie sa o ica ministrul, pe linga cd nuerar toldeauna activi i onesti, se puteau pierde preausor in varietalea infinita a noilor hirtiuti de toate ma-rimile 5i colorile; datinele ardelenesti, cu carnetclelepractice, rämdseserd necunoscute.

Begele era cu totul desgustat de.oamenii pe cari-i a-dusese ca salvatori; apucdturile de sub-ofiter" ale pre-sedintelui de Consiliu 11 exasperau, aducerea proiee-tului de lege pentru societatea Resita", de care selegau atitea pofle, afisate cu cinism, i se 'Area cu to-tul nepotrivitd. Ii ilnpuneau 1E1sä cele cloud lreimi cucare guvernul isi trecea legile, si astfel motivul par-lamentar", pe care-1 ceruse de mult, 1i lipsia, ca sd

aceasta se simtia de luni de zile pe liberali,adecd pe loan Brätianu, care i se 'Area tot mai mult càe singurul om de mare autoritate si ascultare, In samacaruia ar putea sd lase tara, In dorinta Insä ca omulde care Incepea sä se teamA de mult regina seplingea ca nu poate ajunge la cuvint cu ministrul de-prins a face o lectie oricui si al carui despret pentrumunca ordonata o stia, sa aiba pe lingd dinsul si pealtii, pe Ardeleni, dacii se poate, cari, ei de ei, n'au prae-tica guvernului. Un astfel de guvern ar avea, pe lingaaceasta, sit creeze acea politica economica, nesehimbata.de la un guvern la altul, care-i lipseste mai mult de-

a-clued

362 CELE DOCIA 1.1.1%1I DIN NOD FATA IN FATA

cit orice si in care si capitalul strain, bine condussupraveghiat, si-ar avea o partel.

Aceasta era situatia, cind, in mijlocul tumultului fardnume cu care ora int unjuratd discutia unui proieci decdpiltuiala, si in fata unui vot secret de falsificatie, d. C.Argetoianu trirnese d-lui Madgearu, a carui tenacitate cumijloace de o lipicioasa monotonie putea s. exasperezesi oamern cu alte mijloace de expresie, pe soptite.mai mult prin mi urea, cuvintele care se stiu si caresint, ca sä zic asa, vecine cu acela, celebru, al linCambronne. Intovardsiam pe teränisti, pe liberali, pusiin miscare, la Palat pentru a se ardta regelui ca asa nuse poate merge inainte.

Dar, peste citeva zile, Suveranul, vddit foarte obosit,pleca in strdinatate, pentru intaia oara dupd razboiu,ca sa-si caute sändtatea, si solutia crisei deschise prin a-titea groseli ale omului care putea sd Med minuni siprin atitea greseli de tact si intrigi ale celor cari-Iincunjurau si-1 exploatau raminea, cum, de almin-teri, mi se fagaduise formal, pentru toamna.

Si ea nu putea sd fie decit in sensul care mi se a-rdtase cu citeva zile in urmg. Tot asa-mi vorbia, la 2&Iulie, i Joan Brdtianu, pe care null vdzusem de foartemultä vreme: tovardsia cu Ardelenii, da, insä, in capriveste partidul de clasä i eram cu totul de aceiasipdrere, nu se pot adrnite decit colabordri individuale2.Indata dupd aceasta urmard declaratiile de retragere-din Parlament, pe care nu le-am putut aduce sa fie a-celeasi macar din partea represintantilor cartelului,cace asa de usor, cii alte proceddri, cu altä disciplind,si mai ales cu altd sinceritate, an fi putut capdta el amostenire apropiatd pe care acuma, cu ndcaz, o vedeau:trecind, din insdsi vina lor, la altii. Pentru a primejduiaceastä mostenire, majoritatea, devenitd, prea tarziu,

' Ibid., p. 182.2 Ibid., pp. 184-5.

si

INCERCAREA AVERFSCU 363

solidard, cu Take Ionescu, cu d. Titulescu cu tot, re-curse la mijlocul usat de a cere verificarea gestiunii gu-vernului liberal: generalul Averescu Ii aducea aminteTn ajtuml diderii de programul de la Iai, peste caretrecuse atita ingdduintd, si atita complicitate... De alt-fel, intr'o noud audientd inainte de plecarea sa, regelenu Se Invoia la Intrebuintarea metodei care dusesesupt Marghiloman pe Al. Constantinescu la ,,PoartaVerde". Totusi, influen(at, el nu mai avea o orienlaresiguri pentru viitor, pretextind c intelegerea dintre li-berali i Ardeleni, cdrora ii propunea terminul de Co-laborare nationald", nu i s'a comunicat, ceia ce era fi-resc cind atitia conducatori ardeleni preferau peni§ti mergInd plInd la Sterel. Bratianu, care conti-nuà a se crede jignit, refusd a cere audientd. In ori-ce cas i se dadu generalului Averescu la inchiderea Par-lamentului, mesagiul asigurgtor pe care 1-a fost pretins,de 5i nemultdmirea lui Take Ionescu, si pentru atitudi-nea d-lui Titulescu, pe care-1 crease, era asa de mare, In-ca in Yiecare moment ar fi fost gata, cu ceva mai multcuraj, a trage consecintile: de altf el, pentru motive depoliticd externd el demisionase de doua on i tia decicum se face. Dar el plea In Apus.

Vacanta a trecut in aceleai, in adevär ingrijoratoa-re Imprejurdri, cu adinci ndcazuri pentru multa lu-me, cu ordinea publica distrusd pand inteatIta incitun bandit dobrogean aresta pe un procuror si se tra-se la drumul mare cu mitraliera contra unui generalcomandant de armatd; in Dimbovita operau si sateni,cari nu erau de meserie; pe la Hotin bande de bri-ganzi bolsevici veniati chid voiau de peste Nistru;altele apareau. la Tighinea, perfect inarmate. Valutascddea, si la Bucuresti preturile se indoiau. Banca Na-tionala refusa o noud emisiune. Creditorilor din strdi-

1 Ibid., pp. 190-1. $i a,udienta, aproape in ace1asi moment, ad-lui I. Nistor, 191-2. Aceia a d-lui M. Popovici, ibid., pp. 192-3.

tera-

364 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

hatate nu li se pldtia si nu se inoiau macarStatul ajungind chiar sä fie sechestrat In Franta.

Se luau In acelasi timp mdsuri, precum Ii anuntaseinregelui, pentru ca partidul sd rgmlie la putere ori-cit, contra oricui. Era ingrijorarea de la 1nceput aoamenilor cari vedeau ca mine. De aceia cdlatoria pre-sedintelui de Consiliu si a d-lui Argetoianu In Ardeal,,de aceia declaratia de la Iasi ca guvernul, perfect con-stitutional, va sti sd resiste 5i Incercarii de revolutie, dejos, si incercdrii de lovitura de Stat, de sus. Cum noua

enturd a lui Carol de Habsburg adusese arestarea lui5i trecerea pe la Galati In vasul care-1 va duce In exiluldehnitiv, complicatia externa nu venia sä tulbure acesteilusii pe care le Weal crede gata sä fie transformatein urite rea1i10. Ses inul politic reincepea cu deschi-derea. Parhunentului farä ca lovitura temutd sä se fiprodus.

Cu alit mai mult, cu cit, In Novembre, Ardelenii nupulusera cdpala de la liberali, cdrora li se recunoscuse cdau. si ei un partid dincolo de munti, mare colicesie,inddratnic refusatd pand atunci, o promisiune fermdin cc priveste, nu administratia, care li s'ar fi läsa't to-tu5i, ci repartitia mandatelor parlamentare, si

injectati cu urile i apetiturile revolutionare alenoului lor director spirituakStere, erau gata de rdzboiupand la cutite cu toatd himea. Vechile tirguieli i ve-chiul egoism, otrava terii de pänd acum. Si Bucovinenii,Inca de sine stdtdtori, nu gasiau cd li se dau, in noul gu-vern ce se pregAtia, toate garantiile.

Regele, 1ntors refAcut 5i In cele mai buneaducea insä i impresii din Apus, care eraucu totul de-favorabile guvernantilor. Din nou el apdsa asupra ne-cesitätii de a se gäsi o politicd economicd, fie si rea,dar sä fie. Arätind cd a trecut peste indoielile dinyard 5i cd vrea cu toata hotärirea o schimbare, el criticaformula d-lui Vaida Voevod: Ardealul al Ardelenilor",

politele,

tern-nistii,

dispositii,

INCERCAREA AVERESCU 365

isi ardta nemultarnirea cu agitatia sociald a teranistilorsupt noul lor inspirator revolutionar, care presida uncongres cu totul supus suggestiilor sale si deci absolutbolsevic, si manifesta dorinta, evidentd, ca basa nou-lui guvern s'o formeze liberalii.l. Ca foarte dese ori,Ferdinand I-iu vedea mai bine decit o lume politicaframintata, fireste, de pasiuni politice, care e solutia,build ori rea, placutd ori neplacutd, pe care o impunimprejurdrile. Stia bine cä timiditatea lui, asa de min-dra In fond,va Intra supt o stapInire lunga si grea, chiarfarä formele care se impun fatä de un Suveran, darnu putea sa faca altfel.

La sfirsitul lui Novembre negocierile in jurul clior-va miserabile mandate erau rupte. Asupra lui loanBrätianu, acuma intransigent panä la ofense care iraloviau si_ pe mine, simplu mijlocitor patriotic pentru aindeplini si o, dorinta a regelui, se exercita si pre-siun ea, pe care eine nu-1 cunostea bine n'ar fi crezut-o capoate aveaefect, a celor care-i stäteau In preajma si carivoiau neapdrat o anumitä suma de satisfactii pentruei si pentru ai lor. Singurä cumintea practicd a luiAl. Conslantinescu, care, clisgratios In toate infätisarile simanifestarile sale publice, cistiga sa fie cunoscut, in-dräznia sa tie piept sefului, recomandlndu-i o salu-lutard moderatie peste care acesta trecuse de mult, sidefinitiv, spre marea paguba a guvernaril sale apro-plate. Nici interventia indirecta a regelui, care aveaneNoie cu atit mai mult de un puternic Ministeriu, reu-{nind partidele burghese, cu cit tinea nuniai decit lao punere In curent a Constitutiei, nu mai putea fi defolos acolo unde, prin Indärätnicia pacatoasä din amin-doua pdrtile, se ajunsese 2

Aparenta revolutiei" se mentinea insä, chiar dupace, aratind cd mi-am dat cuvintul Ardelenilor si nu

1 Ibid., pp. 221.-3.2 Ibid., p. 228.

366 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

sint obisnuit a-I retrage, refusam cdncursul mieu, prinfaptul cd dd. Nistor si Inculet, schimbindu-si prima a-titudine, erau dispusi nu nutrtai la intrarea In Mi-nistertu, dar i la fusiune. La Palat insd, Bratianu si a-cum se refusa sä -meargd. Prefera sg. facd impresie a-colo printr'un mare congres si prin defilarea pe Ca.-lea Victoriei a unui nuindr de terani, achisitionati Inconditiunile obisnuite.

Totusi regele,amenintat cu un complot i se spusesecd, dacd se vir numi noi ministri, ei vor fi arestati,avu o noud si gravd eclipsd de yob* i iscdli decretulde convocare a Parlamentului. Atunci, dupd stdruintad-hti Stirbei, care venia la mine cu o misiune, am stre-cural locul din Mesagiu in care se spunca cd numai,,concursul tuturor oamenilor de samd din toate parti-dele" poate sd asigure existenta Insäsi a Camerelor. Isipoate inchipui cineva ce impresie a putut face acestmembru de frasd asupra cui Meuse amenintdtoarele de-claratii de la Iasi, Suggestia provocdtoare n'acut la inceput nici lui Take Ionescu, care a indulcit-o,dar, indatd, el s'a oferit sg. facd un nou Mi-nisteriu pen-tru acelasi Parlament, dada are la dispositie doud-trei sdptdmini.

Rdspunsul generalului a fost tare: el vorbia de greu-tatea minii sale" inainte era vorba, la altul. de aceastdmina strinsd pumn" si anunta o resistentä constitu-ticnald pand in pinzele albe. Regele fusese instiintatparticular, in anume conlitii, cd,dacd vrea revolutie,o va avea". Dupd intelegerea cu d. Stirbei, mll. unisemcu Ioan Bratianu pentru a declara in scris eä a par-ticipa la lucrdrile unei astfel de Adundri e otate morale, läsindu-i sarcina unui memoriu cdtre re-gele, caruia nu voia sd.-1 clued personal. Atitudinea te-ranistilor, doctrinari i solemni, ca supt noul lor sef, Iiincuraj a.

V. bid., pp. 2

plä-

imposibili-

INCERCARE A AVERESCU 337

Sufletele omenesti sint lnsd insondabile 'And In fun--Jul Mr. Naturi Wilde provoacd hotdririle maH; celecare par de oM1 si le-ai zice ajunse 1t margenile dinurmd, dincolo de care actul de violentd iese automatic.,se pleacd. Primul ministru ceruscuse la Palatul, al, cd.ruistdpin ardta cd ar fi gt,ta sd-1 si schimbe .doar po-vestea printului engles nu era chiar asa de veche,dar, pe cind se explica blajin, chit, in Parlament, acestavota 0 motiune care era o provocare fata de Coroand, Inraspunsul la Me,agiu i se vorbia regelui de necesitateaca el sd pdstreze legatura cu poporul", care singurdpoate fi o asigurare pentru viitor (19 Decembre). Unsenator pomenia In sedintd de Ferdinand presedintelepe viald al Republicei romine".

Si astfel, la 22 ale lunii, Take Ionescn, de altfel foartemuiat i declarindu-se nenorocit", imi anunta cä tre-buie sä facd. Ministeriul, avind cu l i pe unii din frau-tasii majoritAtii, ceia ce-1 incurajeazd a-si birui ne-sigurantele si temerile. Peste cloud zile el demisiona

primia insärcinarea de a forma guvernul fàrä ca fos-tul sdu sef, rdzimat pe ofertele facute Ardelenilor Inultimul moment, dar ei nu le-au primiti, sà consim-IA a se retrage, pentru ca peste noapte sd presinteSuveranului un curios act prin care pe de o parte de-clam cd are tot ce-i trebuie pentru a rdminea, iar, pede alta, recomanda, in cas cind regele nu e de aceiasipdrere, pe generalul Coandd, acum membru al Par-tidului Poporului.

Ministeriul lui Take Ionescu, In care sperase sd a-tragd, scotIndu-i din isolarea lor, pe Flondor, canevoia puterea pentru el, si pe Matei Cantacuzino, cdruiai se suggera acelasi lucru, dar e oferise Marghilo-man, se forma cu greu, rdspunderea apasind asu-pra lui asa de greu, Inca Ii rdpia obisnuita vioiciune de

Scena, amusanta, ibid., p. 242.

si

'

368 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

spirit, usurinta de a se hottri. Acasä la mine a trebuitst-i semnalez numele c-tre ar face bine; la ele am adamca observator pe un prie!en politic, inginerul Cihoda-riu. Ardelenii, anuntInd ca nu shstin incercarea, audat ca observator pe d. Caius Brediceanu. Noul prese-dinte de Consiliu eipatase si el, ca i generalul Averes-cu, prorogarea, care ajunsese astfel a Insemna posibi-litatea de a eerca majoritatile, dar nu si disolvarea;d-lor Maniu i Vaida regele ii declarase ca pe aceia, u-nui guvern tare ar da-o. Imi oferia presidentia Came-rei, In cas clnd majoritatile s'ar gindi st propuie ladinsa pe generalul Averescu.

Ziva de care se temea asa de mult acest om de maremerit, venit asa de tirziu i in atit de rele Int prejurari la locul care i se cuvenia, sosi (30 Ianuar 1922 st.n). Rugasem pe Take Ionescu sa nu se impresioneze demiselia care i se va pregati, i In adevar fu pus sa-1 a-tace, Inainte ca d. Madgearu fi facut lunctiuneaIn nuniele lui Stere, painflelistul Cocea. D. Goga a re-dactat motiunea de neincredere contra acelui pe care-1recunoscuse ca indrtunator si, trecuta rape& prin sec-tii, ea a fost votata si de Ardeleni si de Basarabeni, nulast $i cbe teranisti, carora II daduse acest sfat d-rulLupu, Intors de la rege. Fart un cuvint de explicatieTake Ionescu pärasi Camera .unde, avind, curn nu. pu-tea bilnui nimeni, numai citeva luni de trait, nu era sase mai Intoarca niciodata. Urlete de triumf Ii salutaraiesirea. Aceiasi oameni venirt apoi sa-mi ofere mieo succesiune pe care niciun om de onoare n'ar fi pu-tut-o primi.

NecapatInd disolvarea, Take Ionescu demisiona. Re-gele-i aratase cit numirea lui Bratianu e aproape ho-taritt.

sa-si

5. DOMINAT1A LU1 IOAN BRAT1ANU.

Insarcinat cu formarea guvernului, omul tare oferiArdelenilor pe linga Ministeriul tor alte douä, dar 'Incaodata pe numärul mandatelor citeva de senator nus'a putut ajunge la intelegere. Deci Ministeriul se formacn vechiul personal clasic, la care se adaugiau dd. Sasu,C. Banu si popularul orator bucurestean I. Th. Flo-rescu la Justitie. Dar Interne le, dura dorinta regelui,,care-si pastra si actun dreptul de a numi pe ministrulde Razboiu, fura date generalului Vaitoianu, ca o ga-rantie cä nu se vor face obisnuitele pre.iuni grosolane.

Alegerile, la care am presintat, In intelegere cu Takelonescu, liste cetatenesti", fiind ales in patru. locuri,au fost facute, cum era de asteptat, cu adausul ca vo-turile se cereau In numele regelui. La Galati mi seurla: la $coalA, la Väleni, la Ploe$ti"; in Dolj jandarmiivoiau sa ma aresteze. Bataia fu larg distribuitä $i falsi-ficatia n'avu friu.

Ardelenii, caH tucrau pe sama lor, funl. nemultä-miti cu resultatul. Prin. d. M. Popovici ei irni propuserdsä aprob ideia denuntului dire strainatate $i adunareaunui contra-Parlament la aceiasi Alba-Iulie, la care saparticip $i eu. Revolutia, mi se spunea, se apropie. In celde la Bucuresti nu vor pune piciorul $i, fiindca $i ladinsii nu puteam aproba masurile revolutionare, GazetaTransilvaniei ataca violent pe omul pasnic".

Parlamentul se deschise in Aiwa fara vre-o presentaa oposantilor de oHce directie.

370 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FAT A

Se Incepu, pe chid Ioan Brdtianu mergea la Genevapentru negociatille noului internationalism, care, cu So-cietatea Natiunilor, Isi tine acolo sedintile, o activitateparlamentard aproape nulä, votindu-se doar o presantälege a chiriilor, In asteptarea modificdrii Constitutiel,la care, contra pärerii multora, acest Parlament secredea Indrituit. In acest timp, rämasi afara, Ardelenii,In vesnica lor dorintä de a cuceiq Vechiul Regat", con-tra cdruia fdceau o urIld campanie de urd pe care ammers acolo la ei s'o combat si nu am fost räuIsi anexau pe puIinhi amici ai lui Take Ionescu si teseaucele d'intaiu fire ale viitoarei fusiuni cu teränistii.

Opera intdii sesiuni a Camerelor liberale a fost aproa-Pe null, si asa va fi In general, si cu celelalte. Lurrul decapetenie, o migaloasd treabd de contabil, soofocirea,gruparea, aditionarea datoriilor cu atila usurdtate in-gramadite, in rindul intdiu tot de liberali, la Iasi, discu-tiiie cu creditorii, regularea socotelilor cu acei cafi da-toriau despagubirile, a fost opera lui Vintila Brätianu,neobosit la Ministeriul sau de dimineatä prind searaispitit pand la Londra, de d. Titulescu, ca sd intreIn negocieri financiare, asa scortos cum era si In-cruntat, asteptInd ea bancherii sä vie cu oferte ca sAli se spuie Intaiu cit de mult e contra capitaluluistrdin. Fdra Indoiald ca aceastä sdracie se datoria sld-biciunit Parlamentului i faptului cd masurile celemari fuseserd luate inainte, rämilind numai retusdri,ca acelea, foarte Insemnate, ale legilor financiare,de fapt neaplicabile. Apoi faptului c pentru autocratis-mul hii Ioan Bratianu, rar vdzut pe banca ministe-riala si foarte zgircil cu discursurile sale, rostile desus, cu sonoritati si amenintäri in voace, parlamenta-rismul a fost totdeauna o simpla formä, incredintatäsubalternilor sai pentru a o mania, si se pricepeanumai Mir7escu. Numai pulin neingAduirii absolute

prima,

DOMINATIA LUI IOAN BRATIANU 371

a personalitAtilor, casul lui Ste lian fi'md asa de e-locvent, si lipsei aneretului, elementele nout trecindprintr'o initiare lungt, sterilisatoare. Dar aceasta sedatoria mai ales altui motiv, asupra ctruia trebuiasa ne oprim.

Toate celelalle gruptri aveau, sau macar avusertde curine, un suflet: unul care le ducea la bine sau larail, cdm era tendinta si cum iesia creatiunea, care,la ele, era nu numai o datorie, dar Indreptdtirea Instsi aexistentei lor, iar acest suflet iesia din contactul cu natia,une ori ptstrat, alte ori numai la eruptiva origine aintemeierii lor, si anume dornenii de viatit nationalt leputeau considera ca hind mai mult In sama lor de-.cil a altora. La vechii conservatori, mindria Inaintasi-lor, legatura cu istoria nationalt, Inältatoarea con-stiintt de ctitori: littrinul general Argetoianu zicea cdnu-si pastreazä si nu-si cultivd mosia pentru clstig, cipentru a cinsti pdmintul terii", adecl pentru a-i Init.-tisa cuvenitul omagiu de fiu drept. Aceasta vibra sila Nicolae Filipescu. Nationalistii-democrati porniau deia apropiata, entusiasta luptä literard de la Stmänä-torul" si o ideologie statomict li rtmtsese, care erapentru ei, chiar dact n'ar fi O. guverneze niciodatt, dactar fi st-si istoveascd viata suferind de nelipsitele prigo-niri si mid miserii ale cluburilor, un crez sfint, un ar-

Alcol de religie; relatia cu desvoltarea unei noi litera-turi continua; In orice cuvint, in orice atitudine a lor sesimtia mirul. Ardelenii veniau calzi Inca din razboiullor secular, cu amintirea recentt a insultelor, a caselorbornbardate cu pietre, a Inchisorilor rabdate cu lunile,cu anii, si ei erau patrunsi de constiinta cd Intreagafiinta oamenilor de la dInsii e intrupatt IntrInsii, fartst aibt nimeni dreptul de a se atihge si el de lucrul oprit,eael ar fi fost o obraznicie si o profanare; pe lingd a-ceasta aveau, si nu se jenau s'o arate, de si aceasta con-vingere se razima pe aproape totala ignorare, din iner-

372 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

tie, dar si din vointA, ca O. nu trebuiascd a recunoaste,a lucrurilor din Regat, mai ales clanul unit, cd eishit Occidentalii, Europenii, purii, chemati A inld-tura grecismul, bizantinismul, orienlalismul acestor bietide regriteni" abia iesiti de supt Turci. La adevdratiiteranisti ceilalti trebuind sd imite, ca striiini adoptati,cu si mai multä exagerare, atitudinea era secularaura contra ciocoiului", omului cu bani de la orase,guleratului", care trebuie, dacd se poate, stir-pit, pen-till ca, In loc, sa se cladeascA pe spindrile tari ale mi-lioanelor Statul cel nou: poporanist, cita vreme dictaSibila de.la Soroca, semi-Rusul care se rAsese la fataodatit cu ceilalti Rusi, dupd ce, asemenea cu vechii re-volutionari, fusese terific de bdrbos, 43, tinereta Intreagd;apoi, dupd retete economic; Statul pur terAnist, inchi-nindu-se la zeul colectiv al,,.,maselor" in afard de na-tiune mi-a fost imposibil, eft stäteam impreund inlupta politia, sd Impiedec pe d. Mihalache de a-si tri-mete delegatii la congresul de la Sofia al liii Starnboliis-chi, iar d-rul Lupu cAuta la Praga si aiurea Internatio-nala Verde.Mai e nevoie sd spun cIt de mult mina desocialisti amenintati si pedepsiti cu Inchisoarea, Moscovi-cii, Cristestii, se ImbdrbAtau din decalogul marxist ca sidin compatimirea pentru multimile Thal drept si fära.' fe-ricire, sensibila mai ales la cei din Ardeal, intre caridistinsa figurd a osinditului Ciser, brutala vointd a luiDascal, pe lingd quasi-nationalii Jumanca si Flueras?:la fiecare succes al causei, si aceasta cu toatd duwnd-nia dintre dinsii si comunisti, simtia cineva cum un nonaflux de vitalitate li umfld vinele.

Liberalii aveau departe in urmA o ideologie, careavuse- un sens cit era vorba de a se cuceri si mentinealibertatea, egalitatea si fraternitatea". Eroii lor erauin capitole mai vechi ale istoriei, pe care o imitatie dinpartea sufletelor simple sau vulgare le batjocuria soule compromitea. Rämäsese din practicele conspiraliei ro-

DOMINATIA LUI IOAN BRATIANU 373

sii numai un fel de hermetism uricios, cu cata pe-teasma Meä altar la spate, si o disciplina care stirpiarapedeorice patä de rebeliune, nesupusul fiind sigur cava vedea trecindu-i inainte toti neinzestratii cari.Inde-plinesc strict riturile inclinatiilor. Razboiul contradesc rdinii". campania contra ,,anarhici", apdrarea prinf rdonante politienegi si prin scoaterea armatei pesträzi contra bolsevismului" nu puteau sd li trezeascanicio simpatie acelor cari-si aveau sprijinul in spionii dePalat sau in oameni ca Panaitescu, seful, cu dosarul fie-caruia. dupri sistemul Sturdza, al Sigurantei Statului.Orice piscare de jos li se rarea preqatirea unei noiporniri subversive si poporul" ajunsese a fi pen.-trn. dinsii naimitii manifestatiilor si circiumarii cariinscriu" pe cetatenii rurali si, Impreana cu jandarmii,fac alegerile. Fire tesut- In toate categOriile servitori-lor Slatului, de la copistul de Ministeriu, numit de din-sii si care tot printeinsii putea fi mai sigur favorisat,ana la generalul de .corp de armatd care li datoriainaintarea lui, si care astepta anii de pensie ca sa seinscric la club si sd inceapa, la o vrista tirzie, o nouacariera remuneratoare, inlocuiau framIntarea cu idei,injectarea cu pasiuni ale multimilor. Banii bancilor erauin stare, dupa a lor parere, sä facd toate minunile: isa.cu_mpere la nevoie si Ardealul; despre mine seful, cindsi-a pierdut toate ilusiile cà ma poate Intrebuinta, spu-sese ca md va reduce prin foame".

Cu literatura n'avuserä a faoe multa vreme: era o po-doaba pentru serbatorile nationale, un mijloc de cio-plire a poporului, un articol de manual soolar; am Ira-zut cum Intelesesera Sämandtorul", care, odata iesit dela casieria Ministeriului de Instructie, nu i-a mai intere-sat, pänä in momentul cind si scrisul a ajuns a fi ofortd: atunci, rapede, supt numele doctorului Cantacu-zinc si cu dibacea manevrare a specialistului In propa-ganda Stere, se intemeie, cu abonamente ordonate la fie-

374 CFLE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

care club de provincie si cu plata regulatä pentru fie-care articol, o, miseria revistei noastre trasä in treisute de exemplare i datoare vesnic! Viata Rolnd-zzeascei, unde, pentru atitudinea politica, NicanorCompania", Intrebuintind toate perfidiile ironiei obraz-nice, Iti relua talentul pe care i s'ar fi intimplat sd ti-1deie din gresealä. Reviste cum au fost Democra(ia pu-neau formulele sociologiei moderne la indeinina unuineo-liberalism supraveghiat destul de strict pentru eaoamenii sd nu-si inchipuie cä au in adevar dreptul dea reforma radical Statul romin. Iar firea potolita a poe-tulm Ion Pilat, Bratianu-4:1upd mama, cu al sdu ,Cugetromanesc", era pusa la contributie pentru ca sä iea cubinisorul pe romanticii de doudzeci de ani i sä Iiarate, In sunetul lirei adolescentului Orfeu, drumul sigurcare duce la adevdrata mintuire.

Do aici si Intepenirea pe incetul a teril intregi, asade plina de avint in razboiu, supt guvernarea sausupt influenta indirecta a lor, caci de fapt toate par-tidele, afara de Indaratnicia, pedepsitä, a national-de-mocratilor, se modelau dupä dInii, starea morald aerii neparInd ca permite parvenirea politica pe allacale: se intimpla astfel cu noile grupari, Ardeleni,cari aveau, de altfel, de la bancile lor si de la subsidiilebucurestene o oarecare initiare, teranisti, asociatii poli-tire cu usile fdrd zavoare, ci, din potriva, 1arg deschise,cu invitatii de a pofti Inläuntru, ceia ce deplora cu a-atitia ani In urma Filipescu la nasterea tachismului.

In Regat op era cu zece ani In urma se mentinea:lumea lui Caragiale cu mult mai multe diplome, slarnu si tot atita spor de civilisatie adevarata, de producerea caracterului, prin care se tine si se asigura o tara. Erao jale s'o constati la fiecare strabatere a oraselor deprovincie, din care putina grijä din partea unor primarifara politica si fara risipa ar fi putut face obiecte deadmiratie pentru straini.

si

DOMINATIA LUI IOAN BRATIANU 375

Basarabia, färä alte drumuri decit cele citeva $oseleruse$ti $i $leaul negru prin mijlocul sämänäturilor, eraIn prada aceleiasi plebi evreiesti, ramasa tot a$a deneeducata, si citeva naturi superior haniletice, Ciobanu,Alecsandri $i, mai ales, Gore, rämineau, In ve$nicelehr indoieli, $i in ciuda prior insemnate insusiri, totasa de neintrebuintate ca $i oropsita boierirne a Catar-giilor si a altor doritori de a se intoarce sufleteste la po-porul bor.

Citeva personalitati bucovinene, unele cu Ufl trecut caal d-lui Dori Popovici, minau mici grupari de inte-rese care, tintind -spre Bucuresti, neglijau lumea mo-destä de acasä: Cernautul era poate cel mai nerornänescora$ din Romania, rare ori cite un Radu Sbierea alaes-lecindu-se In ignoranta 5i parasirea mahalalelor.

Iar in Ardeal, noul regim, in loc sà invie micilecentre romänesti, Fägarasul, Orästia, Sebe$111, se a-runca. dupà datina sclavului liberat care copiazape stapini, trufa$ spre capitala fara niciun caractcra dominatiei maghiare, poate in zadarnica sperantade a o putea cuceri cu teranii, ramasi terani, ai im-prejurimilor. Evreii rämineau Maghiari, iar aristo-cratia se inchidea despretuitoare contra oricarui eon-tas.1 social cu neamul vechilor iobagi ori cu infatisato-rii cuceririi, usurparii. \Tedeai acolo, alaturi d.- o .arnede afaceri, care Infrätia In cistig $i mai ales in fraudape toti doritorii de iute Imbogatire ah, povestea ca-selor oelor cari p1ecau1, aläturi de cethtile cu podul ri-dicat ale Sasilor In genere impenetrabili $1 cu na-tia inciudata a Ungurilor, incapabili, ca orice neamtelit din budget, de un iredentism activ, pe bietul nostrusätean, pretuit numai cind era vorba ori de a-i impunevotul pentru guvern ori de a-I stirni pentru vre-o Alba-Iulie, din care nu intelegea mai nimic. Improprietari-rvm nu era ingrijitä de aproape, nu ca satisfactie bru-tal'-t a foamei de pamint, ci ca principalul mijloc de

7 6 CELE DOUA LUMI DEN NOU FATA IN FATA

inaintare culturall De la multele scoli luate pentruroniinism se scoteau numai tinerele legiuni ale aceloracari, supt steagul d-lui Vaida Voevod: Ardealul pentruArdeleni", se pregritiau, ca studenti antisemili, clienti gra-tuiti, cu sila, ai teatrelor, ori ca dibaci chemdristi",ridactori de ziare-revolver la douazeci de ani, de favo-rurile budg.hre pc care in casa Mr nu voiau sä letmpartd cu intrusii regdteni, cari fuseserd ceiprc fesori si cei d'intdiu magistrati. Orase venerabile caBlajul aratau aceiasi teneuiald jupuita pe pdretii sco-lilor i bisericii, actiasi lucie saracie de nemes de la1700In casa de teran mai bogat a Vlddicului" unit. InSecuitne, unde se credea cd s'a facut mare luzruschirnbind prosteste, ca in Dobrogea, nume strlinede caracter istoric, se \urma supt Romini 'desnationa-lisarea lenta a alor nostri, lasati prada unor activeorganisatii maghiare ca Biserica catolicd. In MuntiiApuseni, purtati cu fagaduielile de la aleg-ri, plingeaprin bordeiele cu coperisul malt si cu usa de sa intre o-mul in brinci aceiasi milenara miserie in vecinatateacastelelor nobilimii irecute la parven4ii romini fdra a-vere, si la gdri, in margenea lumii strdine care seinvedera astfel 5i prin Imbrdcarninte, Dacul barbar inzdrente negre se pitia la o parte. Mail de foi de par-

distilind fara reipect Iata de nimeni injuria, toedhrawt zilnica a intelectualilor era marea gazetd ma-ghiara iredentistä.

Paeate cu atit mai grele, cu cil acum nimeni nu seputea scusa nici cu grija situatiei externe, nici cu aceiaa noilor asezdminte.

Toate acestea pdreau cä se uita o clipa laincoronarea,abovitd, de la 24 Septembre 1922, a renlui si a reginei,stiprema rdsplat d. pe deplin datoritg faptei lor de (re-dinta. jertfd neclintita stdruintd. In biserica, dupdcea domneascd din Tirgoviste, de lingd frumoasa, ve-

d'intitiu

tkr,

51

DOMINATIA LUI MAN BRATIANU 377

.nerabila funclatiune medievald a catolicismului, pa cares'o intreacd din avintul turnului sprinten de la

poartil, se adunaserd fetele, acuma i ele regine: a Gre-ciei, a Serbiei, ale pdrechii regale, trimesii de distinc-tie ai Statelor prietene, cu insusi maresahd Foch, cuconcitateanul' nostru Berthelot, dar Ora vre-un mem-bru de Casd domnitoare, si s-fii celor mai multe cül-turi. Ceremonia a lost bine ordonalli, foarte decentä, darspeclacolul trupelor care defilard, numeroa e, in a-ceste vremi de lipsd, asemenea cu ceIe care .isliga-sert zilele neuitatelor biruinti, trecerea grupclor de te-rani chipesi, in porturile lor minunate, acelea eraumull mai mull decit orice parada a oficialitatii civile&Nada unei \ iei nationale, care, nesfAtuitil, n-ajutatd,ncsustinutd se indaratnicia sa dureze si sd se desvolLe.

straini, oricIt ar fi constatat un armament inve-chit si disparat, pe care n'aveam cu ce-1 schimba, au rd-[Inas admc impresionati, aproape miscati de aceasMreN elatie. Totusi, generalul Pélin, dupa ce vdzuse celelrei divisii fdcute din ciupeli", imi va marlurisi pare-rerea sa ca, fara munitii, fard putinta de a le avea, pro-vocati de Unguri, amenintati de Soviete, aveam tot cetrebuie pentru o noud catastrofa ca aceia din 1916",nefiind in stare sa resistthn macar o saptdmina, pangam putea sd firn ajutatit.

Dar, fata de supararea partidului national, intepenithide atitudine de resistentä, 'Ana la capät, contra ori-cui, fie si supt ochii de criticd räutdcioasd ai adversari-lor etnici, can priviau pe furis, nu putea sd existe o soli-daritate nici inteo astfel de zi. Toti s'au tinut la o parte,

' Ibid., pp. 17-18 (si incercarea de raspuns a generalului MArdArescu, ministrul de RAzboiu, al carui exagerat optimism sq cunoas-te). Opinia regelui, ibid., pp. 24, 49. El va chema Consiliul armatei ;ibid., p. 3=1. Arátam i reginei aceast6 stare de lucruri, ibid., p. 36.V. gi ibid., pp. 48, 61, tO3. (parerea generalului Samsonovici),14Q, 211 .

-ant:

Militarii

378 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

doar cite un informator fiind samanat prin multime-In Ardeal nu se poate incorona un rege lard voia ace-lora carora pentru toate timpurile, din generatie in ge-neratie, ii apartine Ardealul. Biserica unita, pe careo influentau si motive confesionalc, dindu-se la speteleunci pareri -a Sfintului Scaun, se tinea dupä usa, atunciand Ungurii, catolici i calvini, si Sasii, cind Evreii,Armenii i Musulmanii credeau cä nu se spurca trecindpragul bisericii ortodoxe: lucruri care nu se vor uita sinu se vor putea ierta niciodata.

In rp priveste partidul cazul prin conflict cu Co-roana, generalul Averescu trebuise sä fie special in-vitat, priutr'un ambasador anume, pentru ca sa con-simta a-si parasi rancuna, 5i, pentru ca sä arate in cecalitate vine, militarul Inca drept i zdravän imbracasefrumosul coAum al cavaleriei, in care servise: el a fusttot timpul razgiiatul reginei. Linga dinsul, venit fàrä ni-cio staruinta si neincunjurat de nicio atentie, Marghilo-man, obositä umbra.

Pentru a da un seus noii sesiuni a Camerelor, IoanBratianu, de mult bolnav de si se exagera suferintalui gäsi proiectul noii Constitutii pc care, de alt-fel, de mult 11 dorise regele, Parlamentul acestui ase-zamint fundamental" trebuind sa vie, fiecare cu mi-siunea sa, dupa acela al semnarii tratatelor 5i dupaacela al resolvirii chestiei agrare printeo lege careia Al.Constantinescu Ii adaugise acuma un regulament carede multe ori o corecta, si in puncte importante. Nouamisiune era anuntata In Mesagiul primit de rnajoritaticu o deosebita caldura.

Pana la discutia textului elaborat de batrinetele, fitracontact cu ideile moderne, ale lui Disescu, tara va avea,la Cluj ca i, mai ales, la Bucuresti, chiar si la Timi-soara. mai putin la Iasi, totusi centrul miscarii, distrac-ia manifestatii antisemite ale studentilor;cari, In lipsa unui ideal In chiar Invatamintul lor,

violentelor

DOMINATIA LUI IOAN BRATIANU 379-

de pura tehnica savanta $i de ocupatii absorbante in&fie\ arate seminarii, iar, pe Hugh' aceasta, ingrijoratäde concurenta evreiasca la: profesiunile libere, primiseraideologia crestina. a crucfi birligate": asezati in ca.-minuri, care sint adevarate casarmi, unde Statul ii tin.

pe basa recomandärilor politice, ca o datorie a sa,on de-si dau examenele ori de nu, on daca mai avemnevoie de intelectuali iefteni, ori daca mai toate locurileshit prinse, mobilisarea lor pentru spargerea de gea-muri, devastarea de sinagogi i luptele cu politia e lu-end cel mai usor de fäcut $i, cu ingaduinta unui gu-vern care-$i menaja putina popularitate, o $1 facuracu un entusiasm vrednic de o causa mai buna, i inineul tura multimilor e atita de facut, pentru mai multdecit o generatie! Opositia, ai earn 5efi erau aclamatiIn treacat, se arata fireste incintata. Reputatia terii iiera cu totul indiferenta. Intrerupte de serbatori, sce-nele sälbatece vor fi reluate cu si mai mare furie IiiFebruar, declaratiile grandilocvente ale lui Joan Bratia-nu insusi ca va face ordine raminInd farä niciun elect.

Am fost huiduit de o handa extrem de numeroasa pecare politia nu se gindia s'o imprd$tie. Rectorului dela Cluj i se sparserd ferestile, dar acela al Acade-miei Comerciale din Bueuresti,ca $i alti profesori, incu-rajau. Ministrul de Instructie insusi a fost insultat.

Stiti, eine sint eu?, a intrebat d-rul Angelescu NuMinistrul de Instructie. Sa fii sanatos! Largul

sprijin dat de publicul bucurestean acestei actiuni deun nationalism ratacit, supt care de fapt colcaia anar-hia,concursul magistratilor, al ofitefflor prefacura o co-lectie de necuviinte copilaresti inteo adevaratä amenin-tare cu revolutia. Leg:Muffle cu Ungaria lui numerusclausus", cu Germania revansigä nu se vedeau sau nuse pretuiau in de ajuns. Unii teranisti vroiau sä duelmi$carea si la sate, ceia ce aminteste anul 1907, dind e-ran alte nevoi, si alte Indreptatiri. Se ajunse acolo incit

51

380 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

steagurile negre cu crucea ineirligata erau sfintite la Mi-tropolia din Iasi, cei doi generali oomandanti fiind uld-turi de agitatori; doamne din societate vindeau pe straziziarul revolutionarilor, cari nu mai stiau de nicio autori-tate La Dorohoiu primarul conducea, cu musica, pe ma-nifestanti la gradina publica. La Iasi, oprindu-se cou-p sul studentilor, ei se vor inchide la Universitate caintr'un fort.

Si, cum era de asteptat, alaturi, un fascism. Inca timid,prinzind pe tinerii ofiteri, incepea sa se organiseze;printul Carol se credea cistigal pentru acest curent,care debuta cu alnenintari de moarte August). Un ma-ior de vinatori, care la Iasi scrisese o carte frumoasiidespre razboiu si avuse glas contra umilintilor lui Mar-ghiloman, se vedea viitor Mussolini al Romaniei. Doi ge-nerali, Inca ascunsi, H depäsira indata. In Banat intre te-rani apareau camäsile negre" ale marsului spre Bucu-re5ti. Mäsuri tirzii de cercetare riu puturä descope-rii lucruri erioase. Dar lui loan Bratianu insusi i sepresinta exaltatul flu al lui Zelea Codreanu si fiul me-ritosului parinte Mota cu somatii privitoare la Bucovina;si curind intr'un ascunzis cu pumnale si revolvere segasia lista ministrilor cari trebuiau executati.

Scandalurilor din afara, care vadiau si spiritul a-narhic al tinerimii Inctreptate spre toate violentele iiva corespunde, in Mart, ca un exemplu si un indernndin partea generatici mature, scandalurile din Parla-ment, mai ales chn Camera, cu prilejul discutiilor Con-stitutiei, la care nu asistara Ardelenii, uniti aturna dupdmulte pertractari" cu tachistii, dar in ruptura cu te-ranistii, pe al cdror sef real, Stere, il denuntam, din nouin Adunare ca tradator, cetindu-i memoriul pentruBerlin. Regele fu adus sä vie la ceaiu in palatul lui M.Canteicuzino, unde gni pe d. Maniu, care cu invier-sunare refusase a face prirnul pas. Va urma o au-dienta. dar numai pentru a declara ca lupta va centi-

DOMINATIA LUI IOAN BRATIANU 384

nun tot mai necruffitoare, ziarele partidului avInd ordinsit treacd supt fficere orice legislatie liberaffi.

In aceastd atmosferd cdtrdnitd actiunile generalului A-verescu, deplin impticat cu Palatul, marea lui manifes-tatie populard pentru cucerirea" Bucurestilor cu treigenerali se preptia, $i era serios vorba de a i se daputerea ca dictatorului care singur poate face liniste.Cine credea In asemenea posibilitate nu cunostea insiltoate resursele de influenta pe care despoticul prim-ministru le avea fatä de regele hotarIrilor incete sicapabile, oricind, de a fi anulate in ulthnul moments

Chid, pentru a se hnpotrivi obrdznicier vottirii Con-stitutiei de un singur partid, opositia, nationala, terd-nistä, reveni In Camera, el indurd strigdtele si huiduie-lile calai, pfui, pfui", strigau oei meriti,harule, sä fii bagat cu capul in urna"; esti cel maimare bandit al Tern Romdnesti", tipa d. Iunian unuigeneral care comandase cu onoare in razboiu; pentrud. Madgearu realisatorul, prin dibAcie macar, al Roma-niei unite era un simplusarlatan", suieralurile dinsirend ale d-lui Sever Dan, gazurile asfixiante ale cu-tdrui preot de sat, aducerea cinematografului ea säInregistreze pentru straindtate privelistea de circiu-md; el tolerd orice excese antisemite, bune pentru el,oricIt räu ar fi facut terii, ca un derivator de la luptaIntre partide, asistä impasibil la demonstratia monstrade la 1-iu Maiu, In care armata a fost lovitä, si-siurmd, bolnav, cum era, o linie cu care va iei Invingd-tor-

Astfel se ajunse la votul ludrii In consideratie a pro-iectului. Acesta era de fapt de o nulitate desperantd.Nimic din ideile vremii, nimic dirt amintirile unui tre-cut national, de care Disescu, Al. Constantinescu n'a-veau habar. Aceiasi centralisare, acelasi birocralism, a-

' V. ibid., v, p. 256.

tal-

382 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

celasi corset de fier In care de mult ni pirliau oasele;aceiasi lipsd de idealism, de organism, de elasticitate.Se crea pentru a Infrina Camera un Senat cu notorietatinationale: generali comandanti, alesi a zece legislaturi.Se mentineau cloud sisteme de vot pentru cele cloud Ca-mere si sufragiului universal erau sd i se presinte ace-lea5i liste de partid, distrugind dreptul individuali-tätilor. Nationalitatile erau complect trecute cu vede-rea, uitindu-se Insd a se spune ceia ce a trebuit sdcorectez cd Statul e national. Se suprirna Bisericade Stat si eu a trebuit sa adaug un drept In al doi-lea rang al Bisericii unite, ca a doua Bisericd romd-neascd. Dui:a dorinta regelui se pdstra dreptul.la suc-cesiune al rudelor din Germania. Evreilor li se recu-nostea cetatenia, dar a trebuit sä amintesc purtatoraluide cuvint al lor, octogenarul Adolf Stern, eel mai buntraducdtor al lui Shakespeare In romdneste, ca legeaca atare valoreazd putin si cd Evreimea Insasi trebuiesd caute mijloacele pcntru ca sä Intre In cetatea mo-raid a poporului romänesc.

Dupd votarea Constitutiei, opositia nationald si terd-nistd, pe care o unia aceiasi palling., dacd nu acelasiscop, cautd si gäsi alte prilejuri pentru reluarea scene-1017 de primitivism politic. La 7 Iunie amenintau cu be-'tele, la 8 d. Mihalache aruncd o urnd jos si alta In ca-pul unui chestor. Incercarea regelui de a se apropia deArdeleni prin venirea la Sibiiu, pentru comemorarea luiSaguna, nu reusi: aceiasi abtinere de la banchet, a-ceiai neatentie a Bisericii unite.

Pe cInd Ardelenii cutreierau Vechiul Begat In citu-tare de noi partisani si d. Argetoianu, cerind printr'ofrunwasä scrisoare care mine reluarea relatiilor pestetot ce fusese In trecut, se despartia de generalul Ave-rescu, al cdrui loc ar fi voit sä-1 ieie In partidul pre-gatit acuma pentru putere, Ioan Brdtianu läsa liberäincaierarea Intre cele cloud tabere care se desemnaserd,

DOMINATIA LUI IOAN BRA.TIANU 383

inteo guvernare asa de putreda, la ai Mirzescu, deo parte generalul Vaitoianu si Al. Constantinescu, dealta, d. Duca Mind functiunea de neutru. El lila pursi simplu act de victoria celui d'intalu, care singur pu-tea sa-i fie un adevarat succesor.

Odata. sesiunea Constitutiei incheiatd, si acest incidentterminat, primul ministru, de obiceiu retras la Floricasail inchis in casa din Bucuresti, isi lu. toate masurilepentru a duce guvernarea sa pana la patru ani, cindde voia sa se va retrage, si pentru a pregati partiduluiun viitor in care ca stapin al terii, sa nu se poataincurca de nhneni.

D. Argetoianu plecase de la generalul Averescu, desigur, CUM. o lasa sa se vada in discursul de la Ti-misoara, i cu gindul de a fi armatura din VechiulRegat, garantie pe care regele o cerea neaparat pentruo gul ernare a Ardelenilor, cu cari statea in contact,gata sa accepte pentru partidul unic", dorit de rege cunoi toti, si o sefie de forma a d-lui Maniu, fail a ne-glija nici pe d. Titulescu, ale &arid planuri le stia. A-ceasta fäcea din cei ramasi in jurul generalului tocmaice trebuia pentru o nepericuloasa guvernare de va-canta. Asociarea d-lui Argetoianu, care-si reserva initia-tivele financiarecu tinerea in sama a realitatii moneta-re i economice, cu mine, in noul partid nationa-list al Poporului" (Maiu), nu-i va parea lui Bratianuca represinta o concurentä de tinut in sama, dupa atitiaani de chid se lucra cu o staruintä diabolica la anulareamea politica, si sus, si jos. Teranistii, legati cu Stererevolutionarul si capabili de ce dovedisera in Parlamentde altfel aläturi cu Ardeleno-tachistii, nu puteau ficonsiderati ca un partid de guvern. Regele raminea decila hotarirea de a-si pastra indefinit dominatorul auxi-liar, chiar daca stapinirea liberala nu insemna si nu pu-tea O. insemne altceva decit un linced oportunism, ne-infruntind nicio greutate, ci asteptind ca paroxismele

sal:

384 CELE DUA LUMI DIN NOU FATA iN FATA

trzii sa se potoleasca de la sine, indiferent de ce 15-sau in suflet unci societati desaxate.

Astfel, In toamna; Ministeriul, signr cä rämine, sepreschimba putin, in sensul lui Vintila Bra lianu, care-si urmaria cu tenacitate planurile de dorninatie insubordine. Se inlatura, dupd ce-si indeplinise misiu-fnea de a aduce pc Banateni, mediocrul Cosma, se tri-metea la odihna d. Sasu, care toLusi, la Comert, supuneatoate hotaririle sale vice-conducatorului economic al gu-vernului, si d. Banu, a carui fire de intelectual boemnuintra in cadrele traditionale ale partidului. Ace las/Vintila Bratianu impusese pe intreprinzatorul ingi-ner, de uritä infatisare si de reputatie foarte discutatd,Tancred Constantinescu, pe profesorul N. N. Saveanu;numirea pentru Ardeal a istoricului Al. Lapedatu, au-xiliar folositor pe linga foasta delegatie romaneascdla conferinta din, Paris, om masurat si de bun slat,era datQritil amintirilor favorabile ale insusi prcv-dinte-lui de Consiliu.

51, odata aceasta echiph de lucru alcatuita, cadetuIBratienilor Incepu, supt influenta noului sat' sfatuitor,pus la Domenii, Tancred Constantinescu, o intreagd o-perd de creatiuni noi: cointeresarile, comercialisdrile",In care era adus a vedea mintuirea.

Era vorba de a se cistiga mai mult din proprietd-tile, administrate functionarestel cu lux, risipa si pier-deri, ale Statului, trecindu-le in sama unor particular/cu spirit de initiativa sau unor tovaräsii de intere-sati. Parere curioasà la cineva erescut in cullul Sta-tului, spre care totul sd vie si care singur poate ingriji,liber de preocupari de prada, interesele societatii Eracu atit mai neadmisibil sisternul, la care se atineaucu nerabdare atitea guri lacome, fireste ale partisanilorpolitici, cu cit nu erau la noi nici capitalurile gata dea fi puse la dispositie, nici curajul de risc, nici spirituIde creatiune, nici cunostintile tehnice. Era de asteptat

DOMINATIA LUI JOAN BRATIANU J85

ceia ce, de altfel, s'a si intirnplat, o evaluarc catastrofalde mica a aportului Statului si o acceptare fdrä niciuncontrol serios a conditiilor din cealaltä parte. De al-minterea, peste sfaturile pe care le-am notat mai sus erasi amintirea aotiunii proprii a lui Vintilä Brdtianu inchestia tramvaielor comunale, care adusese conflictuldramatic cu P. P. Carp si cdderea acestuia; numai citacuma planul era mult mai vast, inglobind toatä zes-trea terii. In felul cum era adus si cu oamenii cad mi-sunau mai tirziu nu era nimic mai usor pentru an corn-pulsator de dosare de calitatea d-lui Madgearu decit savie zilnic cu descoperiri, destdinuiri si Infierari", carede la un timp au prefacut Camera inteo arena in carese ciocniau zilnic acesti aprigi luptätori cad aveauatitea puncte comune de cugetare si. de temperament.Proiectul de lege s'a votat cu discursul ministrului spasla stenografi, cu huiduieli si o mica bdtaie.

Pc cind aceste afaceri se tratau in Parlament, stradaIsi reincepea activitatea: studentii, de o parte, siguri deachildri, care li dddeau prilej de serbdtoriri ale complo-tistilor, fascistii militari, de alta. Olimpianismul pri-mului ministru nu vedea In aceastd desträmare moralddecit incidente, unele total indiferente, altele de fapt ne-plilcute, citeva chiar utilisabile, dacd nu profitabile,in deplinul Inteles al cuvintului.

0 dildtorie mai lunga a regelui in strdindtate, altdmingliere a unei vieti In general ndcajite, mingliere ve-nind din felul cald cum a fost primit mai ales In Elve-tia, intrerupse activitatea Parlamentului, care continuacu discutia unor legi econamice si militare, cu maiputin zgarnot si mai putind trivialitate cleat pand a-tunci, teranistii si nationaliiacestia dupd ce rdspinsese-ra, cu privire la posibilitatea partidului" unic, ofertaclard, sincerd, loaialä, pusd In scris de mine flind o-cupati cu negocicri de fusiune supt egida marelui unelti-tor, neobosit In clocirea de planuri, Stere. Aproape In.

386 CZLE DOLTA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

aeelasi timp clnd generalul Averescu incerca la Bucu-resti o mare manifestatie de terani veniti ca Intr'unmars cuceritor sa-si salute seful i sd ceard puterea pen-tru dmsul, care promitea regelui un imprumut ilaliansi recunoasterea si de Italia a actului din 28 Octombre1920 pentru Basarabia, se ajungea la intelegere a natio-nalilor ardeleni cu terdnistii, pe care o va rupe toomaicel care legase itele i caruiai i fdcea u.n loc preamic: Basarabenii lui erau pusi sd denunte fusiunea abiaincbeiata, ceia ce arunca un discredit durabil astipraArdelenilor (August). De si, la Craiova, oferiam parti-dului lor o Intelegere, cu bratele deschise, dar DU Sicu ochii deschisi", ei rivniau tot la unirea cu puterni-cul partid de clasd.

Ca.merele conlinuau insa in acest timp si lucrau a-cum, potavil cu ingdduirea regelui, care promisese luiIoan Bratianu ca nu-1 va opri In votarea legilororganice" ce trebuiau sd complecteze Constitutia. Se a-duse in discuticintaiu o mai larga lege a minelor, ca-re putea atrage capitalul strain cu care Vintila Bra-tianu ardla cd ar putea sd se Impace, apoi cea d'intai,udin legile scolare ale d-rului Angelescu, pentru carebasa nu putea fi decit ,scoala de Stat, cu program uniefix, cu supravegherea revisorilor, sub-revisorilor si in-spectorilor de partid, cu inanualele aprobate, faclndu-secit mai putin loc scolii nationalitatilor, celei confesio-nale, celei private si Ingradind cit mai mult acele initia-tive libere adese ori fecunde, din ale cdror resultatescoala publica are de cistigat. Pentru motive pe care nule pol deslusi, aceasta sesiune, care tinea de opt luni, ceamai lung Iii analele Parlamentului nostru romin, eraInchisä, dibaciu, de loan Bratianu fail a se deschidemacar sedinta, la 13 lulie1. Poate o urmare a conflic-

Peste citeva zile, regele deschidea cursurile de la Valenii-de-Munte vorbind, in telegrama de multamire, de atmosfera bine-

se

si

si

1

DO4INAT1A I.UI IOAN BRATIANU 387

tului cu guvernul american, care cerea cu stdruintdplata unor datorii prea mull rdmase in urmä $i idceasi obiectii asupra legii minelor, ministrul Statelor U-nite, Jay, arnenintind cu plecarea: mi se vorbi de o au-dicntif de trei ceasuri a primului ministru, care si-ar fioferit $i demisia, ariitind insd cd nu de pe urma Ftrdind-

trebuie sd plece un guvern romin. Aceasta se vapetrece numai paste opt ani, In 1932.

Dupd o vacanta stearpd Camerele se adunard dinnou, intr'o atmosfera grea, a doua zi dupd indbusirearevoltei din Sudul Basarabiei, la Tatar-Bunar, unde a-paritia unei bande sovietice gdsise sprijin cAlduros larninoritarii bulgari, dar cea mai hotdritd impotrivire labogatii coloni$ti germani, dupd uciderea la Iasi, de undescreierat, a prefectului politiei, in mijlocul canibaliceibucurii a tineretului, sedus, $i dupd scandalul pasapoar-telor, pentru State le Unite, cu incercarea de sinuciderea unui general, fratele chiar al ministrului de Interne.Se anuntard proiectele de legi : administrativä, bisericeascd,a d-lui LApedatu, care introducea pe mireni in conduce-rese va mintui cu crearea, cerutd $i de mine, a Patriar-hiei, dar ele nu venird Ina. Si in acest timp tulbu-rdrile studente$ti se tineau lant la Cluj Mil ca autoritd-tile sd. Indilzneascd a interveni.

In situatia politicd, a$a de neldinurill, ceia ce permi-tea unui guvern cu totul usat i unor Camere obositea mai rthnhie, o oarecare ldniurire pdru cd se ca-pat.1 prin realisarea, multdmita stdruintilor neobositeale d-lui Argetoianu, a fusiunii dintre nationalistii Po-porului i cei ardeleni. Basa de principii erau cele1,zece puncte", asupra carora se cdzuse la intelegere In-tre prietenii d-lui Maniu i teränistii cari rupseserd pen-tra a pastra pe Stere si de teamd sd nu se gaseascd

facatoare de unire sufleteascã nationala" (ibid., p. 182). Elcit il dor discordiile in care la fiecare clipa i se cerea sajudecator.

tatii

.si

3 SR CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

insintea mea prin Inca o fusiune (Februar). Din ace/moment, de fapt_ eu deveniam incomod, jenant, i pu-team s'o observ inch' din prima zi, prin felul cum vesteami-a fost comunicata la Paris, unde faceam cursul mien.obisnuit1. Dintre Ardeleni, nu tap multdmitiIn ce pri-ve3te pe fostii takisti, cari odata mi se oferiserd Tnie si se.supdraserd cd prietenii miei voiau sit facit o selectie,de fapt necesara, ei erau de mult hotdrit contra,d. Gu1di om cu memoria tare, era col mai impotrivitor,$i pentra el dorinta sa de alto legdturi 11 ducea no-contenit de la liberali la averescani, cu toate solidelasqle principii sociologice i ce trebuia sa-i fi hiisat iii su-flet a activitatc nationala asa de laudabila. Din parteatertuusnor. esplosie de injurii, pe care ar fi trebuits'o opreascrt amintirea atitor relatiuni bune, intimpincreatiunea noii forte politice care li-ar putea tdia dru-

iar, intr'o intrunire la Br:lila, generalul Averescu,care c de obiceiu rapede la calificative cind are vre-unndcaz, Ricea din mine, nici mai mult, nici mai putindecil instrumentul liberalilor". Si, totusi, intrebat dela Bucuresti daca ma opun ca si generalul sit fntre inalcatuirea care se formase, rdspundeam telegrafic: fallrancuna, foarte bucuros". Cum aratam in aceiasi misiva,zaboviam in Apus numai cii sd nu se creada cd am ve-leitdti de a ma hnpune unor oameni caH stiam bine ceputin vreau de mine2.

Duprt ce admisesem chiar propunerea ca d. Maniusa conduca alaturi de mine parlidul fusionat, un rol mise reserva: acela de a porni eu lupta contra lui loanBratianu, ceia ce ar lamuri situatia neclard in ce pri-vesle conducerca. Ocasia se presintd indata: blindul Ha-lippa fusese arestat in Basarabia sa si lovit de un ofiterde jandarmerie. Chemat la rdspundere, guvernul rils-punse slab, prin sub-secretarul de la Interne Tatardscu,,

1 Ibid., pp. 2C8-10.2 Ibid., p. 221.

rr

mut,

DOMINATIA LUI LOAN BRATIANU 389

care, fire olteneasca violenta si amator pasionat al pro-prie; sale retorice, parea ca priveste supt un rece ra-port de criticd toata aceastä urita afacere, capabila de atrezi cea mai calduroasä indignare a oricarui om cusimtire; el o explicd", revenind cu ,,explicatiile" pal-muitorului insusi, ceia ce ingreuiè greseala de tact.D-rul Lupu, teranigii, pänä atunci asa de nedelicati fatacle mine, cereau o lupta a opositiei coalisate, dar numaipentru rasturnarea guvernului, fdrd niciun angajamentpentru viitor, si propunerea, fireste, se acceptd.

Neprevdzut, atacul comun de la 17 Maiu in contra re-gimului deconcerta ; I. Brdtianu, atacat personal, cuviolenta, si din causa obisnuitei sale atituclini sfidatoare...parasi foarte turburat probabil si din causa teleistari de sanatate, care se ascundea, cu dibdcie, bancaministeriald. Pentru Inthia ()ail, din causa noii mele

trebuia sd ma pun la nivelul patimilor deslan-tuite, cu toate ca pdstram sentimente din vechile noa-stre legdturi, fatd de omul de mare merit, care totusinecontenit imi statuse protivnic In cale. Dar d. Duca,linistit in momentul cind poetul Goga, foarte iritat pen-tru motive necunoscute mie, voia sd-mi arunce In capceasornicul stenografilor, ma asigurd cd, orice ar fi,Ioan Bratianu va merge pana la capatul legislaturii.

Opositia coalisatd d. Argetoianu voia i fusiunea,imediata, cu teranistii credea insa ailfel. Noi scanda-luri In Camera, succesul convocarii unei mari intrunirila Bucuresti o intarisera in parer; si noul partid natio-nal" fard alt adaus era sigur revinemostenirea, pen-tru pregdtirea careia, la sfirsitul sesiunii, am fost de-legat la regele, care abia se ridicase dintr'o boald alit degrea, incit Ii ameninlase viata. Aceasta parea cu aLit maiindicat, cu cit, la Curte, staruintile pentru generalul A-verescu se fdceau grozav de insistente 5i Ioan Bratianu,In clipa cind anunta cä el va face alegerile comunaledupa noua lege, pierzindu-si calmul, trata opositia de

si-tuatii,

ca-i

390 CELE DOUA LUMI DIN NCU FATA IN FATA

cIni". Inca odatd, din causa atinosferei irespirabile,Parlamentul se Inchidea prin surprindere, la 26 Iunie.

Audienta mea, peste douä zile, avu acest. Indoit resul-tat: siguranta cä regele nu schimba guvernul decit dupdvotarea legii electorale, pe care deci i de aceiaIoan Bratianu o zabovise pentru toamna: ca sa-si aiMquadrieniul complect, si declaratia ca, pentru suocesiune,trebuie neaparat, in prima linie sa se asigure ordi-nea, din nou si din multe locuri amenintata. Defapt, la Focsani o sfida Intrarea triumfala pe calalb si cu buzduganul in mina, In fruntea a sute cleterani, a ucigasului prefectului de politie din Iasi; agi-tatii.contra schimbärii calendarului erau facute, In MoL-dova-de-Vest, de calugari fanatici si de terani aproapenebuni cu salbe de icoane la git; doi banditi faimosidespoiasera in Dimbovita si pe popularul domn Miha-lache; la Iasi tulburari antisemite izbucniau din nou,si la Vasluiu se va trage contra teranilor Inebuniti. Re-gele a pomenit cu minie si desgust numele lui Stere.El ma asigura cä nu s'a luat niciun angajament fatade nimeni, deci nici fata de generalul Averescu,asupracaruia nu mai avu niciunul din calificativele ironice deoclinioar5.1.

Dar alegerile la Camerele Agricole, in care opositiacoalisatä capatase un Insemnat succes, anumite atitu-dini jignitoare ale prhnului-ministru fata de regeleIntors dupä o curä in strainatate care paruse a-I intre-ma putin dui:a flebita grea de care suferise, a pututmerge la Expositia din Chisinau, schimbara atmosferasi ma: mult contra guvernului, caruia totusi i se reservalegeaelectoralä,pe-eare de sigur altii ar fl facut-o mailargä, i aceasta nu convenia Suveranului, spirit defapt conservator si autoritar, ba chiar 5i budgetul..

1 Ibid., V, pp. 36-1. Confirmare prin audienta dlui Argetoianu,ibid., pp. 40-1. Cf. 5i itit, pp. 41-2.

DONUNATIA LUI IOAN BRATIANU 391

Necontenitele, desgustatoarele si mai ales ridiculelenegocieri cu terrinistii pentru locuri in comitetul de con-ducere In cas de fusiune, pentru conditiile Iii cas decolaborare patru Ministere: Agricultura, ComertuL,.Tustitin (pentru d. Iunian), Interne le sau Externele(pentru d-rul Lu.pu) , pentru relatiile ce as ingddui sa"le aiM cu mine Stere, si-i refusam persistent pe celepersonale, pentru locul lui in Ministeriu, represintau opierdere de vreme dar d. Maniu i chiar d. Argeto-'anu aveau atita! si o compromitere. Acestea toate l.a-trundeau fireste si la Palat, si influentau asupra regeluipe care suferintile fisice, cu ingrijire ascunse, 11 frtceaubruse i acru, cum nu fusese niciodata, rApindu-i voiade a glumi, cu care ne deprinsese. La 2 Novembre cramprimit cu o vädit 5. räcea1ä pentru a mi se spune careslut oonditiile pentru (nice guvern, pe care e liber asi-1 alege dupii interesele terii: ,,garantia ordinii, 'Astra-rea continuitatii i o minä tare", trebuind sä se dea pen-tru toate trei 5i o garantie. Un singur partid,nici vorbäde a introduce pe un Stere in noul cabinet, . iar par-tidul unic" dacd se poate si acela avind raporturicivilisate cu celalt1.

In urma acestei explicatii cele cloud parti, pe carele doriam, cu orke liner, unite, Ii faceau concesii re-ciproce, suficiente pentru o guvernare Impreund; na-tionalii ar fi sä aiba cloud treimi din locurile inparlament sau ceva asämäng.tor ; 1ntinderea expro-prierii, doritä de d. Mihalache, ar fi s'o decidA regele.Dar numai eine a avut a face oH cu cei o sut5." aiArdelenilor ori cix sovietul teränistilor stie ce infinitatede chin e o discutie cu acesti oahieni. Tiesultatul, carese si putea astepta, a fost cii, in ciuda alegerilor pecare le luam una dupd alta, la jumdtatea hit Decembre,generalul Averescu era asa de sigur de succesiune, incit

1 Ibid., pp. 6--4.

-

392 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

declarase cd nici nu-i pasä de aderenti si-mi propuneanumai o reluare de nelatii, cu declaratie publicd, In Ca-mera, dacä numai a$ declara cd n'am pus niciodatd laindoiald onestitatea sa personald, de altfel evidentd.

In acest moment, pentru a zdrobi sperantele nationa-lilor,caH pierduserd ocasia unicA, dar sr ale teranistilor,cari-i ajutaserd la aceasta, loan Brdtianu dddu marealoviturd care trebuia, nu numai sd asigure viitorul par-tidului sau, dar si sa-i aserveasca pe mult timp Coroa-na: chestia, noua chestie a printului Carol.

NL' se poate spune ce a insomnat pentru un popor di-nastic, iubitor al Donmiei sale din veac In veac, copilulregal cel d'intaiu vldstar nascut pe pdmint rornanescai noilor sai stapinitori. Cu atit mai mult, cu cit nuni-a pldcut prea mult demnitatea rece, pe care ampretuit-o si am respectat-o, si timiditatea, oricit de o-nesti l. si de delicatd, n'a pulut cueeri firea unui poporvioiu si plin de initialivd, cdruia-i place avintul si im-provisatia,Incit iarta si capriciul, interesindu-se la nou-talea lui.

Voinic si frumos, cel d'intaiu ndscut al prinoesei Ma-ria a fost crescut cu o libertate pe care a Ingaduit-o siregele Carol, odata asa de sever pentru sine si pentrutot ce-i era in preajrna. Poporul nu slia cd aceastae educatia englesd, dar gasia cd sdmana mult cu aceiape care el insu$i o &I alor sal. S'au adus invinuiri pre-ceptorului elvetian MOrlin, care ar fi strecurat clevuluisdu o notiune precoce de republica; oameni cari 1-au cu-noscut m'au asigurat cd anarhistul", asa fart disciplindprusiand, era om de bine, care si-a facut datoria In con-stiintd. Baietii caH fac zgomot, caH calcd povetile pd-rintesti pentru o escapadd cu haz 5i cari nu-Si suprave-ghiazd prea mult vocabulariul shit foarte adese oH,dacd-i prinde, dacd li se sade, cei mai indrAgiti. Ast-fel s'au cules toate nazdravaniile ie.site din gura co-pildrea,A.d. $i de au fost socotite ca de buo augur pentru

DOMJNATIA LUI DOAN BRATIANU 593

villor, incepind cu ocuparea fara a o cere nimanui atronului mindrului sau straunchiu.

Nu s'a dat un Vasile Palm scolarului, ajuns, dupä do-vezi de frumoasa caligrafie, pastrate Inca la Museul

Sinaia, in clase de liceu, ci un numar de profesoriIn adevar alesi au fost insarcinati cu instructia lui. Intre

acel Munteanu Murgoci, care, cunoscator in a-tiled domenii si asa de priceput in a face stiinta pe in-telesul oricui; dadea insusi exemplul a ce poate fi unom intreg si liber in cugetarca si in actiunea sa. Amavat cindva actele "bacalaureatului trecut de copihil maimare al Mostenitorului, si ele cuprind o frumoasä mar-turie de invätätura si de pricepere, cuuncaracter cu to-tul personal, ceia ce In lumea printilor bine crescuti lip-seste prea adese ori, mestesugul educatorilor fiind arclatle a erea papusa solemnii pentru stricta indeplinire a-datoriilor constilutionale.

Prin Murgoci am ajuns a cunoaste firea spontaneecelui menit sä fie regele Romaniei. De la dinsul am

aflat cd nu samana cu boierasii ce i se dadeau ca lova-rasi de joeuri si de la cari se poate invata mult ras-fat si cite altele, ca a creat o biblioteca de carti romd-ne5L: pentru soldatii corpului de garda, ca el insusi, carevorbeste ca un Romin, cauta, de si limba de la palatul

Cotroceni era, fara exceptie, cea englesa, cdrtile a-oestea in lhnba terii sale, pe care le intelege i le iu-beste. Invatätorul indragil d ucenicul salt asigura rdprintr'insul lucruri mari se vor putea face, lucruri ic-sind din comun, si tintind spre scopuri inalte.

Si despre purtarea tinarului ofiter sP spuneau numailucruri care ne miscau. La treccrea unui vad i se t)feriacalul, dar räspunsul veni iute: Sublocotenentul mergepe jos".

Doritori, pe vremea politicei cu Tripla Alianta deeuceririle intregirii nationale, le vedeain iesind firestePe vremea cirmuirii lui, pe care, data fiind firea bol-

din

din

394 CELE DOUA 1 UMI DIN NOU FATA 1 FATA

nävicioasä a printului Ferdinand, multi o inodau directcu aceia a Intemeietorului Regatului. Liga Culturald,din congresele ei, Ii telegrafia ca realisatorului chemat alunitätii national& si, cind regele Carol a trimes lacursurile de la Välenii-de-Munte cu tendinte iredentistepe acela care-i purta numelesi ce cald mi-a multämitpentru primirea lui entusiastäl, trei lectii facute anu-me pentru adolescent se incheiau cu perspectiva ace-Ieiasi realisäri supt el, cu generatia lui, a Daciei de multvisate.

La Universitate, unde a ascultat, Intovaräsit tot deguvernorul militar, generalul Perticari, din ordinul dorn-nitorului citeva cursuri de istorie ale mele, n'a avut pri-lejul de a Infra In raport cu acesti tineri, cari, icsiti dingreutätile unei vieti sarace, i-ar fi fost de sigur buni to-varasi. Ei.priviau 'Msit cu increderela blondul camaradde citeva zile, cu care, pe linia indrazneatä trasa de in-vatamintul nostru, isi jurau sä faca bunä isprava pedrumul de oaste al stramosilor.

Nu crezusem bunä ideia, la care regele Ferdinand ti-nea mortis, de a intrerupe vechea pregatire prin aniide regiment la Berlin, de si acolo, In contact chiarcu imperiosul monarh al Germaniei, print-ul a doveditca nu se sfieste a apara ceia ce stie In adevar.

A venit razboiul, cu tot ceia ce putea sa coboare ne-obisnuit i neingaduit in suflete Inca neincercate, i atrebuit ca acei cari-1 cunasteam, cari ni dädeam sam4de ce este In fund sa venim In sprijinul tInärului acärui vorba liberä Incepuse a-i face dusmani. Am do-vedit cä slut citiva cari stiu sa särute i buzele mire.lar, mai tirziu cind cavalerismul barbatului fata defemeia pe care a iubit-o 1-a adus la anume atitudini pecare Intelepciunea oficiald e obisnuita a le sancliona,s'a gäsit vorba drept la inima care fringe cerbiciile, a-tunci clnd temeiul este intelegator si bun.

Printul a ajuns sä cunoasca apoi multe teri, Linde a

DOMINATIA LUI IOAN BRATIANU 395.

stiut sa represinte demn tara careia-i apartinea. Pretu-tindeni, peste tot ce fusese la mijloc, el ducea aceiasilegendd a copilariei, aceleasi sperante legate de vtito-rul sau.

A venit maturisat. Regele avea ochii in lacrirni cindvorbia de casatoria fiului cu gratioasa i cumintea flieda regelui Greciei, i aceiasi duiosie a avut-o In sufletcine i-a vazut la Inceputul casniciei, binecuvIntata IncurInd cu un copil dragalas, in cele doua-trei oddite dejos la Cotroceni, unde abia se puteau invirti. 0 familiede care nu se putea vorbi decit bine oaspetii de laCongresul de bizantinologie au iesit ferrnecati de recep-tia de la dinsii. Planurile culturale, pornite ditt pce-iasi iubire a ca'rtii, Fmndatia pentru sate, Intelegerea ca.nu prin Ministeriu numai se trezeste mintea uneinatiuni inteligente II puneau in cea mai favorabila lu-mina.

Dar, in Italia, unde avuse, in vederea altei legaturi,o splendida primire la Florenta, tindrul cunoscuse unregim exceptional: al d-lui Mussolini. Ca pe toti aceia,cari faceau parte din Romania noud, fie si c.0 zece.douazeci de ani mai batrini decit dinsul, miseria mate-riala si morala a alcatuirilor de cluburi, parasit dupaparasit, clt sa nu-i mai poata suporta natia, trebuiasa-1 desguste, i astfel ajunse a se gindi la alte forme deguvernare,cautind cu ochii oameni I itrit frica, de caris'ar putea servi pentru aceastaunul dintre dInii fiind,.de la Inceput, d. Argeloianu, pe care-1 credea de taliesit o poata face. De aceia i s'au atribuit i legaturi.cu un fascism de tineri ofiteri care ma Ingrijora, cadluerurile mari si Indraznete nu se fac in orice moment

cu oricine, fiindca altfel se strica tocmai ce are Invedere Incercatorul.

Aceste momente au trecut, Insd nu fard sa trezeascala cei amenintati o aprehensiune foarte naturalä. Iarasi,.cind e. vorba de lovituri care sa schirnbe viata unei na-

si

3g6 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

tiuni inoroite, aceia cari au interese sd nu se miste roa--tele nu trebuie instiintati. In special se simtiau ante-nintati liberalii, In primul rind personalitatea excep-tionala, deprinsd a trata de sus pe WalUi lumea, rareera in fruntea lor si care de sigur avea dreptul sd fieinlimpinat de oricine cu respect. El and apoi imediat,inteo tard In care totul se spune, cd printul e contra noiiConstitutii si a unor anume practici de guvern pe careregele Ferdinand credea eh' trebuie sä le tolereze.

Cind, In primdvara lui 1925, Suveranul azu asa debolnav back i se numdrau zilele, Mostenitorul nu s'aputut opri de a lua tonul de stdpin, in Palatul care erasil fie al lui si In care n'aveau oe sä caute suspecte In-fluente strdine, 5i faiä de ministrii de cari ar fi avuta se ser\,i. Rdzboiul era din acest oeas hotärit. Un mare

puternic partid, un om de o vointd de fier si de omindrie care intrecea si aceastd vointa, se hotarl sän.cargll pdna la capät, si princiarul sdu adversar nu-si4l4du sung. cä fatd de astfel de primejdie viata celni a-nienintat nu trebuia sa presinte niciun punct care sd:jute atacul.

Se $tie cii printul a plecal la liondra pentru Imnor-mintarea reginei Alexandra. In loc sa se intoarca, el fa-bovi. Ii Indemnau la aceasta, pe lingd _motive personalecare mai bine n'ar fi fost, anume atitudini ale guvernan-tHor failt de rostul sau in otire1, anume piedecci i sus-piciuni pe care o astfel de natura nu le poate suferi.Se afla In anurne cercuri despre o noud parasire dedrepturi Trimes la Venetia, unde se afla printul, mi-nistrul Palatului, d. Hiotu, crezu cd se biruie un astfel-de caracter prin somatii de supunere imediata, cu is-calitura supt conditii scrise, care erau grele. Resultatulfu chemarea, in ultima zi a anului, atunci cind i celdin urrna dintre oameni se simte fericit in mijlocul fa-.

' 0 parere competentä in chestia avioanelor, ibid., p. 31.

ui

DOMIATIA LUI JOAN BRATIAtsiti 397'

rniliei sale si face si primeste urari pentru zilele cc vorrveni, a' unui Consiliu de coroana, pe care anumeziare initiate I1 si puseserd in perspectiva, instiintind earegele va lua 0 hotheire care va uimi.

Atm ascultat si eu, Intre cei d'intaiu, marturisirea de-plin5, scaldata cu cele mai amare lacrimi, a regelui, aparintelui, a bolnavului care sim.tia ca zilele-i sint nu-ingrate. Am iesit cu incredintarea ca nu se va rosti ohotarire: sufletele omenesti au atilea taine, i nurnai inlinistea cea mai perfectil ele se pot schimba. Dar, pelinga aceia cari ayeau solutia gate, se gasiau fruntasi aiopositiei ca Ardelenii, dd. Maniu si Vaida, primul avinddoua pareri care nu faceau cit una singura, celall do-ritor sä stie din .ce va trai tInarul", ori ca d. Milia-lache, caruia-i fusese Malta lectia de Stere, sigur eaastfel face sr). se uite trecutul odios si cistiga pe regeprin insasi durerea lui. Astfel apararea mea induiosatha rämas isolath si, In sedinta de seara din vechiul Pa-lat al regelui Carol a carui =bra o simtiai, indurerataca dinastia, scopul vietii lui chinuite, se cufunda, era ge-neralul Averescu, care-si asigura astfel succesiunea, eraun Patriarh In care nu s'a trezit marele duhovnic. iota-tarirea ca4u nemiloasa, in gesturile impqioase ale luiloan Bratianu si lui Al. Constantinescu.

Intors de la aceasta executie sumara, de la aceasthstrangulare, savirsita cu o diabolica voluptate, Ile opa-ratorii unei morale care forma doar insasi esenta vietiilor, scriam la Ploesti citeva rinduri despre un om rnaiputin". Peste doua zile Camerele erau adunate pentru.a vote ceia ce li se spusese limpede cli este vointanezguduita a regelui. $i comedia tragica se va repeta siaid; deocamdata, tovarasil miel de actiune, d. Maniu,

Argetoianu, staruiau asupra mea ca sa nu ieau cu-vintul, ceia ce ar deranja tot ce era pus la cale

' Totusi cumintele Iyatrin Pherekyde ar fi fost contra ei.

398 CELE DOUA LUNIT DIN NOU FATA IN FATA

pentru a cdpäta singurul lucru interesant: mosteni-rea puterii. In convorbirea pe care m0) ceruse re-gele si In care am avut dureroasa datorie de a spuneadevärul unui om pe care-I iubiam si la care sfIsierilemorale zguduiau un trup ataeat de o necunoscutd si ne-miloasd boald, trebui sd Incheiu cu brutala constatare,care s'a adeverit, cd de azi Inainte tail si dinastieslut la dispositia unei bande de politiciani rdufäctitori".In sedintd, o declaratie oficiald, dibaciu stilisatd de d.Argetoianu, se opuse sincerului mieu strigdt de indig-nare, in urma cdruia teränistii, cu d-rul Lupu Im-preund, cdutar a Intrece, prin formula impusd de Stere,toate devotamentele" fata de rege pentru ca a lor sinu a altora sa fie mostenirea; generalul Averescu cdu-tase, la rindul sdu, sd nu fie intrecut, cdci ar pierde par-tida.

Pe stradd, fiind vreme frumoasä, Ca lea Victoriei In-Misa desgustatorul spectacol din fiecare zi. Acest act,de o asa de mare influenta asupra vietii terii, Ineit d.Maniu spunea cä poate pune in scris inceputul Repu-blicei, cdci copilul Mihai nu va donmil, nu trezise nicicea mai mica emotie aparentä Inteo lume pe care asade mull o usase politicianismul, politica feicutd fiird-clinsa §i nu pentru clinsa. In presä, numai scriitori caNichifor Crainic si romancierul Cesar Petrescu aveaucurajut de a spune supt iscdliturd durerosul adevAr alInträrii In sclavia anonimä, regisatä din culise de acelacare rrunInea stäpInul, singurul si absolutul stdpin alunei regalitati de agonie si al unei teH de -sfirsitdrilbdare.

Acest capitol odatä Incheiat si prin desemnarea e-ventualei regente, cu Patriarhul, om fara hotdriri, cuprimul-presedinte al Curtii de Conturi, Buzdugan, li-beral, care, supt influenta fiilor, va evolua apoi pe ne-

' Ibid., p. 82 (cuvintul regele" trebuie inlaturat).

DOMINATIA LUI IOAN BRATIANU 399

prevAzute cdtre terdnisti, I cu foarte tindrul print Ni-colae, copil sportiv abia Intors dinteun stagiu lung Inflola englesti, fruda facerii noului guvern unnä, cu a-celeasi pertractdri" intre nationali si terdnisti camnu mai obosiau pe dd. Maniu, Argetoianu si, de fapt,Stere; eu, avind marele privilegiu de a fi absent in a-ceste socoteli bizantine, exam, si o stiam bine, cu totulindiferent. In astfel de conditii, cu cele trei tesdloare lu-crind la aceiasi pinzd ca sd desfacd azi ce fdcusera ieri,loan Bratianu, urinind exemplul rnarelui aau tatd,ar fi putut incepe un nou ciclu de patru ani dacdaceiasi grabd, care ddduse un succes mediocru la Came-rele de Agriculturd, n'ar fi Impins la rroua inrercare aalegerilor conrunale.

DesvoltIndu-se la l3ucuresti, cu scene nevAzute pdndatunci, ca asaltul dat Primäriel, ele aduserd zdrobi-rea in orase prin sate notarii fiind pusi sd. fugpentru a nu primi candidaturile a guvernului,regele Insusi, al cdrui suflet chinuit n'avea dispositia,hotdririi unui sfirsit de reg,im cu un astfel de sef Infrunte, trebui sd treacd prin durerosul moment .a.1 uneialegeri intre atit de imperioase pretentii din partea ce-lor trei candidati, tustrei siguri": nationalii, terdnistii,generalul Averescu, totusi uniti un moment ca sä eistigeacea biruintä decisivd.

Problema se punea In imprejurdri deosebit de tristela el insusi. Pe cind, In relragerea sa din Italia, prin-tul Carol, acum d. Caraiman, cdzuse bolnav de gripd,Mirzescu, puterea in viitor a liberalilor, amul voinic

mindru, era atins de cancer la ficat; vechiul sfd-tuitor cu parerea sigura, Pherekyde, se slingea mud-rit inteun colt, si In strdindtate se rdspindise zvonul cdIoan Bratianu Insusi fusese lovit de o congestie. VintilaBrdtianu, si mai ales Al. Constantinescu, ridicat din In-fringerea sa de act= citeva luni, erau acum forta ac-tivd a partidului. Sefii opositiei pareau,ce-i drept, perfectsanatosi trupeste, dar ce revdrsare diluviald de preten-

si

si

900 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

tii, ce intreceri in intrigd! Inca de atunci mi se prega-tia suprinderea cä, intr'o conversatie in care regele ar fiasigurat pe d. Argetoianu de succesiune, el ar fi adaus, decloud ori: dar Maniu, nu Iorga", rugindu-se ca acestas.1 nu se dea in vileag fiindcä ar fi silit sä desmintd.Constantinescu, din parlea sa, ar fi preferat unei gu-.verndri arnele i una a lui Stere, despre care se vorbiacu oarecare seriositate in unele cercuri, cdci regele se co-borise pand a-1 primi si a-1 auzi vorhindu-i, ca un pro-consul basarabean", despre programul unic" pe care11 tine la dispositie, ceia ce a stricat deplorabilele relatii.Ba, cum Marghiloman, care ni se oferise de atiteapentru a fi totdeauna neted refusat, värsase ramasita a-derentilor sài, intre cari citiva oameni de merit, utilisa-bili, in colectia generalului Averescu, nu stiu eine ridi-case si posibilitatea unui guvern do coalitie avind Infrunte pe presedintele Camerei anulate de la Iasi. Nuera imposibil nici guvernul omului cu multe legdturi,si de mult °great de nationali, care era d. Stirbei.

Iii acest timp, Joan Bratianu 151 lua ultimele md-suri pentru ca programul de lucru din 1922 sa fie;dus, inexorabil, pänd la capat, Legea electorall copiapa cea a Italiei, undo un shigur partid nu Impartia pute-rea cu nimeni. Votul era sd fie pe tart, ca sa nu pro-fite minoritatile, cdrora acorduri electorale aproape cer-site erau sä ii dea mai aceiasi situatie. Si, pentru caParlamentul sd nu fie viu, plin de posibilitdti de sur-prindere, cerind deci o incordata alentie din partea gu-vernelor, care n'ar mai fi stdpine in sensul de pand a-tunci, parlamentari i ministri trebuind sit piece in a-celasi moment, indisolubil legati, se introducea enormi-tatea ca acel partid care va avea 400/0 din. voturi sa lesocoata ca 600/0, ceia ce, datd fund, zestrea guverna-tala", insemna atita: intentia cd niciodata niciun guveen,cit de prost i cit de hnpopular, sa nu poata cd-dea in alegeri. Nu se prevedea ininultirea gruparilor,

cad,

DOMINATIA LUI 10AN BRATIANU 401

sarlatania semnelorcu Ufi cerc, doua cercuri, unR1 cucloud puncte ca ochii sefului s. a, m. d., si desgustul a-legatorilor, cautind ceva nou, orice ar fi, numai sa nudea voturile acelora cari i-au inselat. Sisteanul, aprobat

de rege, convenia asa de mult tuturora, sau atentia eraasa de mult indreptala asupra conciliabulelor i intri-gilor privitoare la succesiunea iminenta, incit discutiilela proiectul de lege au fost cu totul nelnsenmate.

Pa lid, vadit ridicat de pe boala, dar mindru de opera,discutabila, pe care o indeplinise, mai mult insa, de di-bacia cu care pusese pe toti lepamint, tinind pe regelein cercul sau de magica influenta, Ioan Bratianu, scu-sindu-se MIa de majoritati pentru perpetua sa absenta,glorifica aceasta guvrrnare complecta, cum nu-i va maifi dat nimanui, care avea un singur si foarte mare a-vantagiu: acela al stabilitatii, continuitatii de patru aniincheiati.

Era o plecare de buna voie", dar mi era o plecare.Fiindca oracolul situatiei, consullat permanent si de o-posanti, Al. Constantinescu, spusese, cu zimbetul saa o-bisnuit, ca peste sase luni" partidul va fi din nou laputere. Si el, jucindu-se cu ilusiile celorlalti pand a-i fe-licita in batjocura pentru un succes pe care stia ca nu-Lvor avea, cunostea Inca de atunci guvernul care trebuiasit urmeze.

Chemat la 1.egele in ziva de 28 Mart 1926, ca fiind celmai in vrista dintre cei doi conducatori ai nationalilor,venian2 ca sa recomand numirea d-lui Maniu,mie oferin-du-mi-se, ca fisd de consolatie, conducerea" partiduluipe tot timpul cit va dura regimul, Regele arata a doriun Ministeriu al tustrei invingatorilor, ceia ce-i aratdiu ca eimposibil, generalul Averescu hind banuit ca nesincerde nationali i teranisti. Altfel ce i se va da sa fie perfect,unitar ca alcatuire si ca directie ceia ce excludea toc-mai o coalitie intre celelalte doua partide, d. Maniuinsusi tinind mortis sa nu imparta cu terdnistii, pe

si

402 CFLE DOUA LUMI DIN NOU FATA iN FATA

cari-i purta cu vorba. Totusi se pdrea cd el a lostcistigal pentru Ministeriul in doi, pentru care era sid Argetoianu; de fapt, dorinta lui ascunsa era sd lu-creze numai cu ai sdi. In a doua audientd la regele, ca-ruia trebuia sa-i comunic si lista ministrilor, ceia ce,insarcinat cu cloud formule, simpld i dublà, nu puteamface, fiindcd pentru teränisti era numai loculreservat,nu si persoana aleasa acelasi lucru i pentru natio-nali in audienta,imediat urmdtoare, a d-lui Mihalache,am intilnit aceiasi hotdrire nesträinutatä de a nu ac-cepta in Ministeriu pe eine si-a trädat lam. La pomeni-rea nu melor d lor Goldis 5i Lupas, regele avu unzimbet, stiind cd shit. cistigati de generalul Averescu ca.mtionqli" in guvernul san de coalitie". Sint 5i aici?".,$i aici. Alaiestat ' 1 Audienta, care m'a miscat prin a-milnunte personale, nu s.'a terminat fard ca regele sd malsigure ca, precu.m Carol I-iu n'a ales intre than si Du-mitru Bratianu, nici el n'a emis nicio parere in ce pri-N este drepturile d-lui Maniu si ale mele2.

Plecam cu impresia ea regele, care-mi ceru,se nem-teste sa-i las noaptea pentru a lua o hotärhre, nu vaadmite'un guvern national MA leränisti si trddat de doimportanti membri ai sai Si nici o asociatie care pAndin ultimul moment nu-i putuse da ceva stabilit. Deale], seara, o gresala de fir facuse sa aflu la mine listaUN ernului Av rescu, asa incit n'a lost pentru mine orelre surprindere Chid am auzit des de dimineata la 30Iart glasul speriat al d lui Maniu, care md intreba dacdeu am fost chemat la Cotroceni, unde adversarul sdu se

lu e sa presteze juramintul. Noul Ministeriu avea,d a Nointa liber ililor, la Interne pe d. Goga, imedial in-[rat in pielea lui Mussolini.

C ia ce a urmat aceasta fournee ds dupes penlruprielenii 5i asociatii miei, dintre cari grupul tachist de

Se va adaugi 5i ftna ciarul ardelean I. ',aped tu.d., pp. 117-8.

si

1

DOMINATIA LUI IOAN BRATIANU 403

la Universul" se desfacu imediat cu destinatie la li-berali, a fost mai trist $i decit aceastä batälie pierdutapentru prea mare complicatie strategic& I sie ceru d-luiManiu retragerea, $i conducerea unica mi-a fost oferitamic prin d. Argekoianu, care ma credea acum pe minemai folositor pentru ultimele sale scopuri. Am dat dupaalorintä si o scrisoare de acceptare, redactata In ter-minii cei mai crutatori si mai amicali pentru acela ca-re-$i pierduse in clipa aceia tot prestigiul de om price-put la asemenea manevre. 0 visitä de revenire a sa s'aterminat cu invoirea asupra solutiei date, dar cu cerereaca ea sä fie supusa. Consiliului de o suta", de mult des-fiintat, ceia ce insemna o restaurare prin vointa po-porului".

Ea s'a $i produs la peste citeva zile, facind aräscop congresul convocat la 18, in care, d. Maniuhind intimplalor asa de bolnav incit era retinut la Sa-natoriu, a trebuit sa ma biruiu ca sa fac functiunea dea presida o adunare de oameni Lard incredere In sine,cari visliau desperat catre limanul teranistilor, putindispusi acuma a face tovirasie. Se obsen a aproape to-tala lir a a Ardelenilor. Situatia era caracterisata prindcclaratia lui Ioan Bratianu la congresul liberal, decu totul alta disciplina si unitate, ca niciun guvernva trai färä voia lui i cä partidul national s'a di-solvat", ceia ce era mai mult decit pe jurnatate adeva-varat la o asociatie pe care o adu,,ese fara un cr 7 co-mun, fAra afectiune reciproca 5i mai ales fara traditlileunei lungi lupte si suferinte impreuna numai per-spectiva unei apropiate veniri la putere. Raminea nu-mai micul mieu grup, iiicä resistent farä nicio de-fectiune, si lndäratnicele, devotatele legiuni ardekne, pecare le incoltiserd foarte putin cele citeva tradari alefripturi$tilor", despretuiV de popor, cum m'arn pututccnvinge msumi, $i nu le vor putea sparge rnetockle demaruntica dictatura violenta ale d-lui Goga, iesit cu to-

nu,

404 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATX

tul din realitatc. Totusi dd. Maniu si Vaida, mai ales celde-al doilea, mai frecat cu liberalii, cdutau o apropierecu acestia, ca O. capete rdspunsul ironic cd, dacd a-prtra Constitutia sa, cu care niciodaLd nu se Impacaserti,el e dispus sd-i ajute". Altii dintre Ardeleni, dar maimult elementele din Vechiul Regat, aveau toate speran-tele In fusiunea cu teränistii, ale cdror pretentii, dirzsustinute de d-rul Lupu, se filocau pe zi ce mer-ge mai mari.

De fapt si in aceste negocieri, In Vederea uneinoi lozince, a alegerilor aproapiate, lipsa de sinceritate,din ambele pärti, era absolutd si se va trece curindla brutalitate in apdrarea positiilor reciproce. Ace lstaera mai usor pentru Ardeleni, cari se stiau stdpini a-casil la dinsii si pentru cari sacrificarca tuturor elemen-telor din tara veche, afard de citiva vechi aderenti, pen-tra cari se mai pästra ceva consideratie, era lucrul celmai usor de Meat. Amicii miel si ai d-lui Argetoianuputeair fi considerati In negociatiile, asupra cdrora, cutoald presidarea mea, d. Maniu, mai tare In isolareavoitä a Sanatoriului ski bucurestean, exercita o influen-ta decisivd, ca azvirliti peste bord. Foaia mea fu ldsatäsd moard; o inviam ca sdrac organ sAptdminal. D.Argetoianu, ca unul care face politicd reald", era ho-tdrit sd desfiinteze partidul bicefal". Entusiasmul lup-tei de clasd, formidabilelé ambitii Inca nesatisfäcute dd-deau celeilalte tabere o putere de neinvins: d. Mihala-che, puind termine dictatoriale, propunea fdtis impar-tirea In cloud a terii, cum se va si realisa pe urma. Ar-dealul Ardelenilor; restul, cu Basarabia, cu Bucovina cutot, al partidului de clasil, deslantuitor la nevoie al tutu-ror pasiunilor populare. Si, pentru ca speectacolul a-cestui politicianism de rind sd fie §1 mai urit, intre dd.Vaida si Goga se continuau tratative pe locuri, cu ofertaunei fusiuni ardelenesti cu amicii celui din urmd.

Dictatura se manifesta pe fata. $efii basarabeni fuse-

DOMINATIA LUI IOAN BRATIANU 405

sera arestati Inca de la inceput; circulatia pe sosele eracprità, Impiedecindu-se orice propaganda activa 5i di-recta Ioan Bratianu Insusi, ba Inca si printul Nico-lae au fost Intorsi inapoi de jandarmi. Pentru ca re-gele sä nu fie martor la o urgie ca aceia de pe vremealui Marghiloman In vechea formatiune, ba Inca mairea, I se recuinanda omului asa de atins, Inc It, la ZeceMaiu, starea lui fusese ascunsä, mutindu-se revista mi-lliard la Cotroceni, o lunga primblare pe Dunare. Cevrei, d-le doctor", spunea d. Goga d-rului Anghelescu,foarte tare In Buzaul lui, dar fàrà voie visiteze,daca regele mi-a ordonat sa biruim In alegeri?". Afiseleelectorale presintau pe generalul Averescu ca däruito-rul cu pdmint al sätenilor; decoratiile" lui se im-pärtiau prin toate satele; bataia astepta pe teranul erreIndraznia sä se opuie. Magistratii erau favorabili, ofite-rii fticeau politieä. Nici candidatilor In margenea Bucu-restilor chiar nu li se permitea Intrarea In localulde vot. Numai antisernitilor, de aripa stInga, codrenistä,cari Incepeau O. se organiseze, minindu-si bandele desludenti ieseni, li se ingaduia o predicatie de violentä

ura, menitd a smulge ceva de la teranisti, extraordi-nar de bataiosi.

In acel moment, in Iunie, doted puteri exislau la o-positie: Ardealul, strins ca un ariciu pentru lupla lui,Incorporata in d. Maniu, i furia populara a teranismu-,lui. 0 interventie a mea cdtre generalul Averescu ea sa-si dea sama ca, in situatia pe care o are, el ar putca sästringa elementele de lupth contra atotputerniciei li-berale, interventie neInteleasa, cade. Condus de musso-linismul" poetului Goga, de elementele marghilorna-niste, al caror fost sef disparuse, anirnat de tempera-mentul mai cald cleat sigur al unor neofiti ca elocventultinär M. Manoilescu, partidul Insusi se niisca greu, ne-prinzindu-se de nicio adevarata opera. Succesul unuivag pact cu Mussolini D. Imbatase- Pentru ca acele

sa-1

406 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

doud adevdrate partide de opositie sä se lege in sfir-ascunzindu-si de acum inainte frictiunile pe care-

nimic nu le putea desfiinta, n'a trebuit a$a de multdvreme, creindu-se astfel, in afarä de partidul poporu-lui si contra lui, forta antagonicd fall de liberall.

In yard negociatiile, färd amestecul mieu tulburator,erau bine indrumate. Se vorbia, pentru forma, de ce-lule" teraniste si de alte reminiscente de doctrind, pe-care tinea sä le exhibeze secretarul partidului, d. Mad-gearu, care sapase adinc influenta, in rapede des-crestere, a lui Stere $i mane\ ra el acurna pe onestuldomn Mihalache, dar esentialul era altceva: scfia, pecare teranistii se hotdrIserd a o recunoaste Maniu,$i locurile in cornitetul de conducere al fusiunii". Sen-tinta capitald mi-a fost comunicata In August de doi re-presintanti ai gruparilor grabite sd. se imbrati$e7e. Re-fuInd admit resultatul unor intelegeri In umbra, nu-nil filcearp riicio ilusie, cum si-o faceau de ,,igur cloudvointi realiste", d-rul Lupu si d. Argeloianu, cari Norfi debarcati fard mila, supusi fiind la scaderi pe careorgoliul lor nu. le va putea adrnite, a doua zi chiar dupl.fusiunea pentru care $i unul i allul sacrificasera oriceannntiri, mice prietenii, orice datorii. Peste takistii de laUniversul", in ciuda importantei ziarului popular, se-trecu Inca mai usor. Amicii liberalilor dintre nationalifura siliti sä taca. D. Maniu nu uita s spuie, si in ada-narea delegatiei permanente, ca totul se face cu stirea,cu voia mea de ce nu addugia $i: in interesul mien?

In sfIr$it, la capdtul acestor uneltiri lamentabile fatäde atitudinea sigurd si dreaptd a liberalilor in mijlocmtermezzul averescan, sustinut numai de boala regelui,.ajunsa In fasa operatiilor, fdrd a se rosti Inca sentintade cancer, delegatia permanenta a nationalilor, impro-visInd un statut de ocasie, cdlca peste drepturile con-gresului i crea, pe basa vechilor puncte ale fusiuniidesfiintate de Stere, partidul national-teranesc, reforma-tor din ternelie dupd crezul d-lui Madgearu d. Ma-

sit,

d-lui

sa

UOMINATIA LUF IOAN BRATIANU 407

niu, complect initiat, va vorbi de doctrina claselor pro-ducdtoare" si lucrind pe linii revolutionare mos-tenirea agonisantului Stere (28 Septembre; Intärirea,de formd, a congresului urrneazd la 10 Octombre).

In jurul micu, cu numele de partid national", dar,de fapt, supt vechiul steag al nationalismului-democrat,ramdseserd prietenii d- o viata intreaga. Ce in emnau eiinsd fatä de clientele organisate pentru a dominabele si cea liberald i noua formatiune basa dogreoin materialism, fara jfj atingere cu fortele moraleale unei natiuni admirabile? Generalul Averescu, amabilde o bucatd de vrerne, in ciuda a tot ce fusese in tre-cut MO de mine, se ihniona si el: nu vedea ca >ingu-rul lucru care-1 tine e situatia datorita unui capriciu alSul eranului care vadit se sting-a in chinuri pe clre numai o nebiruita vointa, un mare simt de denmitateregali si un profund sentiment religios izbutiau sa leascunda. El visa de viitor pc cind celc cloud tankuri ea-rind interese 5i ambitii enorme gateau sa-1 zdrobem-cd 5i pe dinsul supt rotile lor.

Liberalii insisi Riceau o greseala in calculele de viitor.Ei nu observau cd un tineret HAI crescut dupa ra7boiu,cu sporturi vii lingd programe moartL, avind in.unteaochilor parveniri politice uimitoare, de baieti cu cas iila gurd, nu se mai indreaptd. catie dmnii, chiar dacll lala clubul lor sint inca mai multe garantii de putere.Ei nu cintdriau valoarea reald a fruntasilor pe earl

luase fiinded n'avea altd libertate de al gene, laco-mindu se si 14 unii nationalisti-demoerati cari enian säceara la dinsii imprumuturi la Banca Natit nala p 'ntruIntreprinderi falite sau situatii pentru a trai fara a siexercita profesia, mintindu-i ca aduc un inireg parLidpe care-1 voiu nrma 5i in. pdrdsirea idealurilor si me-todelor meN. Nu prevedeau tot ce va resulta din moar-tea, iminentä, a regelui, cu toate mdsurile ce-si luaserd Ince priveste regenta, in care Patriarhul era un fosl na-tionP1 ardelean legat prin multe amintiri de d. Goga,

Copt:

se-ful Ii

tan-p.

408 CELE DOUA LUMI DIN NOU FAT. IN FATA

Buzdugan un om nesigur politiceste, cu grijà de fami-lie, iar tindrul print, doritor inainte de toate de o viatdliberd, doar In legaturd cu armata, pe care o iubia sin-cer l inteligent, rdminea exponentul reginei, care cre-dea momentul venit pentru a-si exercita, in putereaprotii ce o avuse in realisarea unitatii nationale, influen-ta asupra terii. Si mai ales ei nu mdsurau cu mintea ceInsemna pentru ei pierderea dibäciei, pdnd acum tot-deauna victorioase, a lui Al. Constantinescu, rdpus depneumonic in Novembre. Li va mai rAminea o basä, a-ceia cu adevdrat puternicd, a omului in care se in-corporase mai multd energie politicA, pusd de atiteaori In serviciul terii, MIA a uita Insd niciodatd par-tidul: Ioan Brdtianu, vrednic continuator, cu aceleasiInsusiri, afard de singura generositate amabild, a ta-talui sdu.

Intdia jumatate a anului 1927 trecu intr'o atmosferdde oboseald a tuturora. Ceia ce preocupa inainte de toateera starea de sandtate a regelui, la care se constatasecancerul la intestines operat cu oarecare succes; dar.,addugindu-se, in April, o puternicä gripd, s'a rds-pindil la un moment vestea cd nu i-a putut re-sista, Ord ca lumea politicd sä tie 'Astra atitudi-nea care se impune In asemenea Imprejurdri. Dar, Inmomentul chid d. Manoilescu, conducAtor de fapt al Fi-nantelor, armonisa" salariile, cu toald starea economicdrelativ build se descoperiau sarcini mud, ascunse pdndatunci printr'o dibace contabilitatc, asupra unui Te-saur si asa foarte impovdrati ar fi fost nevoie de un nollimprurnut, care se va negocia in Germania. Aceiasi ten-dinta de a cauta, pentru un Stat asa de strins legat deFranta, prin amintiri i interese comune, legdturi finan-ciare. si chiar politice, aiurea: in Italia rivald, in Ger-mania, pAnd ieri dusmand, chiar. $i, de aici, o Intreagdactiune surdd de la Paris, obisnuit a interveni in politica

DOMINATIA LIM IOAN BRATIANI1 409

funor State elientelare, contra cirmuirli neleale, care-sicautil alte drurnuri; o bucatä de vreme a indispus sipresenta In locuri Inalte a fostilor amici ai lui Marghi-loman.

Cpositia de Wale nuantele observa apoi anume faptecare i se pareau prodrome ale unei dictaturi De careboala asa de inaintata a regelui ar face-o usoaraceia-ce, cu toate multele simpatii pentru liberali intie ofiteriisuperiori, era o realitate, Generalul Averescu, printr'o fa-voare speciala a regclui, capätase dreptul de a reluaundorma, in care a aparut la Camera cu prilejul co-anernorärii lui ace Maiu; se credea regina,reche-math. In toamnä dintr'o mare calatorie in America, care,impreuna cu fiica ei mai mica, presintase oarecum inbiserica metropolitana pe copilul mostenitor, intova-r4it de mama, carcia nu i se reserva niciun rolcare nu represinta nicio arnbitie, nicio revendicare, va a-sista si la sedints solemna a Camerci. Trimeti,ndu-i-serde la Congresul din Tirgul Muräsului al Ligei Cul-turale o telegrama in care era vorba de regina care acrezut, a luptat si a suferit", s'a prima raspunsul cä.va gindi, va lupta si va suferi", ceia oe,evident, insem-na intentia de a interveni activ, In casul disparitiei so-tului ei, in afaccrile Statului, ceia ce constiinta publicanu era de Inc dispusä sä admita.

Pentru. a nu lasa In urma sa situatii nehotarite si de-osellte ambitii in lupla, regele reveni, cu o ultima sfor-tare de vointa in trupul, devenit ca o umbra, pe care-Iascundea in casula de tail de la Scroviste, in Ilfov,la vechea sa ideie de a uni in jurul tronului elementele-de sunk' ale vietii politice. La 30 Maiu ministrul Pala-tului ma instiinta cd Minisleriul national a fobt cerut ge-neralului Averescu. A doua zi vedeam confiscate loate.ziarele, afara de Universul", i, cum. vorbisem si eu deaceastii nobila intentie In jurul careia pietatea cea mai

ca

si

410 CELE. DOUA LUMI DIN NOU FATA IN I ATA

elementard trebuia sd adune pe toti aceia cari cunos-cuserd iubisera $i avuserä onoarea de a servi pe Fer-dinand I-iu, ,Neamul Roindnesc" fu atins de aceia$i nih-surd, iesitä din biroul ministerial al d-Itti Goga, maiiroal decit oricind in imensa-i sele de a domina, maiales ch de-a lungul terii apäreau noi semne de anarhie.Ziarele guvernului strigau cd intentia, pe care `d. Hiotumi-o confirma, e neexistentd si zvonul, neserios. Sevorbia de anumite ordine, care, pentru un anume cas, sedaserd prefectilor.

Revenind In Loath forma, public, asupra mdsurii caremi jignise, presedintele ConsiTiuhil asIgura c-a tot cese vorbeste e fals, cd el n'are gindurile de loviturd cari se atribuie, dar ideia colaborarii, pe care ai shi nu vo-iau nici inteun chip s'o admita iata ce in eamna adepinde de pretorienii puterii! , Ii displace, mai ales

aici avea toata dreptat-a cä cei aSociati ca un oma-giu catre rege s'ar Incäicra rapede si ar iesi la iN ealdliberalii, earl pindesc in fund. Totusi va invita pe fiide partide pentru un sehimb de vederi la PresidentiaConsiliului.

Niciunul din conducatorii armatelor electorale n'a a-pdrut. D. Maniu punea anume conditii in scris: Minis-teriu de alegeri libere, cu presedinte 5i ministru deInterne fara partid, dar admisi de toti participantii.Incercarea, facutd fär tragere de inimä, edzuse. Si,astfel, cum absentii lucrau in acest timp aiurea, cuvechile mijloace de intrigd, a rdsarit, dupa ce generalu-lui Averescu nu i se °cruse macar demisia, presintindu-i pur si simplu pentru iscAlire decretul de nu-mire al succesorului, in noaptea de 4 la 5 Iunie, Minis-teriul, Mra legitimare, fara cohesiune, fard autori-tate $i färä conducere, al d lui Stirbei, in care intrau nationali de a doua mind, citiva teranisti, la cari nu sepoate face gradarea, d-rul Lupu ca rf al noului partidpentru teranii shraci" i chiar d. Argetoiann, care mi

si

DOMINATIA LUI IOAN BRATIANU 411

se cleclarase retras din politica activa. Generalul Po-pescu, comandantul Bucurestilor, devotat prieten al luiAl. Constanlinescu, garantase prin intsuri militare ener-gice instalarea noii cirmuiri contra dictatorilor", carinu schitasera un gest de resistenta.

De la Inceput, Joan Brätianu, care dorise altceNopunea improvisatiei cumnatului sau afirmatia ciiel e acela care vine la putere cind vrea, si, abuma,.vrea fie si cu 0 colaborare pe care ar domina-o. In in-vrlstarea ministeriala el se temea ca, neputindu se f Icepentru alegeri o lista comuna, din ciocnirea intre deosebitele partide represintate de deosebiti mini.stri ariesi era terhnistä, la care se gindia cu groaza si conlracareia, mai mult decit contra unei satisfactii date 1.rdc-lenilor prin chernarea oamenilor lor, lupR de apro 1.-pe zece ani de zile. Stringind la piept pe insignifi-cantii pribegi d , la mine, pe care a avut, o clipa clu-data ideie de a ma invita la Inscriere, el se pregilia,nu printr'o frarnInlare a terii, pe care si-o stia ne-prielnica, ci prin mijloacele care-i reusisera de a ileqori.

Cele d'intiiu ciocniri se produseri, firesle, la numirilede prefecti, pc cind manifestele inflacarate ale tend-nistilor speriau pe liberali. Inca de la 21 Iunie, trebuindsit aleaga, mintea Inca' asa de dart si de sigura Su-veranului se opri asupra 9.eelora pc cari-i cunostLa, eucari lucrase, earl nu aduceau dupa dinsii i npon lera-bilul, neprevtzutul neUnistilor: asupra liberalilor, adecaasupra lui loan Bratianu, cu care incepuse i cu caredeci era sh se mintuie aceasta scurta si fara asezareDomnie a aceluia care fusese totusi, din mila lui Dum-nezeu, realisatorul unitatii nationale. Doctorul Lupucon,iintise a se alia cu oamenii In rnijlocul carora pantla rai.boiu traise.

In alegerile, pe care ministrul dc Interne, d. Duca, le

a,

,

412 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

dui:4 exemplul predecesorului sau, nemiloase,adversarul nu era Insä atita popularitatea teranista InVechiul Regat, ori credinta necugetata, dar invincibilä,a Ardelenilor fata de d. Maniu, a carui meniinere loanBratianu, care nu stia, ca mine, ce e trainicia instinc-tului la terani, marturisia ca n'o poate bite lege, ci ab-sentuL

Cei cari crezusera. In Ianuar 1925 ca prin votul unorCamere de partid se omoara un om, un viitor si maiales o mare legenda se Inselaserä. In ciuda si a celormai mari greseli ale sale, necontenit semnalate, cres-cute, denuntate unei opinii publice rebele, acela carefusese printul Carol al Romaniei era foarte viu, depor-tarea dIndu-i chiar proportii pc care amestecul Inviata zilnicä a terii le-ar fi scazut fatal. Regina, uneori plina de pareri de ram, Isi visitase fiul la Paris, cuprilejul calatoriei americane, regele Insusi II vazusenu fail emotie i pusese pentru o Intoarcere oonditii care,din nenorocire pentru amIndoi, pentru prestigiul di-nastiei si pentru binele terii, nu fusesera acceptate. Ofi-lerii decorati cu Mihai Viteazul schitara la 22 Novembreo manifestatie pentru princiarul camarad. Liberalii [re-buisera sä intervie pentru ca reple, printr'o scrisoarecatre generalul Averescu, sä declare, la 28 Novembre,ca-si mentine hotaririle" contra ralacirilor 5i so-vaielilor unui copil iubit". Deci se afirma sentimentulparintesc, regretindu-se numai neascultarea. Putusemeu singur sa-mi dau sama cä exilatul doreste aprins sarevie. National-teranistii, cari-1 cercetasera prin emisari,si prin d. M. Popovici, facusera, la Inceputul lui 1926,chiar in plina Camera, propunerea de a se supunerevisiei unui nou Consiliu de Coroana. actuul de la 4 Ia-nuar". Generalul Averescu, care raspinse cu succes a-ceastä ofensiva interesatä a unor oameni cari lucraumai ales din dorinta de a capata astfel puterea, trime-seSe totusi la Paris un informator, pe colonelul Mano-

orindui,

DOMINATIA LUI IOAN BRA I IANU 413.

Iescu, si, falä de iminenta vacantei tronului, discutindideia unei regente a princesei Elena, pomenise si de a-celu pe care-I incunjura o mare popularitate ca des-robitor din sistemul partidelor. La caderea sa, gene-ralul nu vedea inainte decit Republica, de care vorbisela 4 Ianuar, färä aprehensiuni, d. Maniu, sau Carolal II-lea.

De mull Inca printul, mentinIndu-si reservele ince priveste o viatä de familie pe care nu voia s'o reieiechiar daca i-o cere tara, aratase ca e gata sä se Intoarcifpentru a o servi, dar, nerecunoscIndu-si nicio gresealii,ar fi vrut ca revenirea, ceruta de toate partidele, pe carele Insirase pe rind si in renuntarea de la 1919, vazindIn ele realitätile care nu erau, sä fie un act national.

Asa fiind, masuri strasnice se luara In Iulie 1927 pen-tru ca oricine ar putea sä trezeasca din nou chestiaInchise sä nu poata intra In Parlament: pentru in-taia owl, de pe urma ordinelor scrise in aces t sens,n'am fost ales nicairi. Se interzicea prin politie pome-nirea la Intrunirile electorale, de aproape suprave-ghiate, a numelui celui oropsit.

Acura apararea printului ajunsese i In grija ave-rescanilor rasturnati, cari pregatiau o intreaga agitatiecarlistä terminul Incepea sa se rdspindeascd. D. Ma-noilescu se aseza In primele rinduri. Cu atit mai mult,cu cIt ceia ce de mult se astepta cu o nesfirsitä milase indeplinise. Dus la Sinaia, unde regäsise pentru pu-blicul care-1 privia Induiosat un ultim zimbet pe sup-

MO. de ceara, asezat In mijlocul florilor pe carele iubia si le intelegea, in continuu contact cu natura In.imensitatea careia statea sä se piarda, regele Ferdinandatipise linistit Inteo noapte care i se parea mai cru-taloare declt celelalte (19 Iulie).

De a doua zi se declarase starea de asediu, ziarele fu-sesera censurate, confiscate sau cumparate, se amenin-tasera meritosi ofiteri superiori daca vor pomeni de

tirea-i

414 CELE DOUA MI DIN NOU FATA, IN FATA

print; o instiintare caritabild imi pusese in vedere H-im a". Telegramele catre fiul din strAinAtate nu erauprimite i numai prin stäruinta reginei Maria a Iugosla-viei se puturAexpune pe sicriul tatälui florile de dinalb ale fiului, trimese pentru a risipi ipocrisia de carea foq incunjurat".

Rare ori clasa noastrA polilicA a aratat mai mult cäpractica inlrigii Ii vesteje5te ()rice ce sentiment umanca la ingroparea regelui, de la ingaduinta cAruia avu-serA cu totii atitea favoruri. 0 pomp'A \rand si rece: asaa fost dus in biserica lui Neagoe de la Arges acela careavuse, ascunsä cu multd ingrijire, o inima asa de sim-titoare. Cum nu se luaserà toate mäsurile trebuitoare,lacasul a fost parasit de toti, fàrä exceptie, inainteca trupul sA fie coborit in cripta.

Regenta a fost procramatA in Parlament la 26 Iu-lie, Ioan Bratianu intoväräsind cu obisnuita-i subli-niere prin lovitura de pumn, caracterul incontes-tabil" al actului de succesiune se rdspIndise o seri-scam a defunctului catre dinsul prin care intAria blas-tamul , si suirea pe tron a lui Mihaiu I-iu; el se ImbrA-tisase cu generalul Averescu,care,in ciuda multora din-tre aderentii sAi, declarase ca se raliaza. Rapede, Par-lai era ,Inchis ca sa nu fie vorba, cu atit mai mult,cu cit printul declarase cd-si retrage pArAsirea dedrepturi, de altfel farA valoare juridicà si neinregistratäla un notar italian sau la Legatia Romäniei din Roma,

aratase intentia de a reveni pentru a transmite lavreme i. cmenita copilului sau Coroana Ronyaniei. Cuacest prilej, intr'un interview din Le Matin si intr'unfoal te pios 5i frumos articol din Revue des vivants",prelendentul cad acuma era In toata forma gasia

'nte demne pentru a vorbi de cel ce disparuse si depr pri't sa datorie fatd de tard.

D r,indata, cmh nu se prevAzuse, un alt conflict iz-

LI.

si-si

cm

DOMINATIA LUI 10AN BRATIANU 415

bucnia. acela Intre stdpinul de fapt.al terii i Regentape care intelegea s'o trateze ca un birou subordonatautoritdtii sale. La observatiile lui Buzdugan, In carese produsese transformarea trebuitoare pentru a-si in-deplini denmitate rolul, cd o nurnire nu e consti-tutionala, i s'a rdspuns cit primul-rninistru n'are dedat explicatii", la care i s'a cerut ilnediat ca alta datasd se Lica represintat prin altcineva, care e capabil sdle dea". De fapt regentul era acest frumos batrin ma-gistrat, care aducea cu el si blindeta, dar si hotari-rea lduntrica a adevaratului boier moldovean era dinrazesii Vrancii).

Eu n'aveam carlism" de vinturat si de exploatat,ci pastram sentimente de atitia ani de zile si credintafermd ca pentru a se intoaree si a domni, a domnicu stralucire, asa Melt sa-i rdinlie numele In istorie, exi-latului de la Paris Si trebuia nurnai un lucru: sa steargacitiva ani din viata sa si sit revie la ce era cind a pdrd-sit tara, pentru motive de care un Suveran nu trebuie satie sail-4 printul Carol, Cind generalul Averescu, indatddun't moartea regelui Ferdinand, mi-a cerut In scris1 oapropiere, in raspunsul mien Ii aratani dorinta de ase intemeia un partid de ordine pentru a scapa tar.ade aservirea lt o clica de familie si la tiranicul ei .sef",apasind asupra salbaticei lor patimi impotriva cuivacaruia calitatea lui de fiu de rege nu-i poate rapi ce.lemai elernentare drepturi In tara lui" si dorinta caal doilea putid sa tie deschise usile terii aceluia care,azi, cu atita Intelepciune, reclama ceia ce dupd mice o-menie i se cuvine"3.

In toanmd, pe cind, cu poetul Nichifor Crainic, ,sepregatia ziarul, cu subinteles in titlu: Craiu Nou, d.Manoilescu-mi cerea, precum ceruse si altora, dupainsdsi dorinta printului, care tinea la ideia sa a re-

' Ibid., pp. 242-3.2 Ibid., pp. 243-4.

cu

416 CELE DOUA LUBII DIN NOU FATA IN FATA

chemärii de toate gruparile, Intreb cu privire ladeclaratiile sale, si am fdcut-o cu placere, In timpul.cind Universul", vorbind de fostul mostenitor de tron",se arnesteca In lucruri care de sigur nu priviau decitpe cei direct interesati. Indata dupa aceasta transmita-torul scrisorilor era arestat In tren, despoiat de corespon-denta sa i trimes la Jilava", pe dud se aresta i maio-rul TeodtWescu de la Aviatie; din nou, cu Inviersunarefatd de amenintarea care-irevenia necontenit asupra ca-pului, loan Bratianu, care ordona sä se faca In cea maimare graba procesul d-lui Manoilescu Inaintea unuiConsiliu de ,Razboiu, releva in Parlament intangibili-tatea actului de la 4 Ianuar" i cauta sit atraga la orecunoastere comuna pe d. Maniu, care se furisa, 5ipe generalul Averescu, care pastra o atitudine extremde prudenta.

Procesul, intentat färä socoteala supt impulsul pati-mii oarbe, dadu prilej sa se vorbeasca larg de chestiaprintului i scoase la iveala lucruri ne5tiute, ca o seri-soare, contestata vehement, a rdposatului rege In fa-voarea fiului sau. Chemat ca martur, generalul Averes-cu vadi raspunsul lui Ferdinand I-iu: ni jamais, ni Atout prix". Calitatea mea de martur am prefacut-o in a-ceia de calduros apdrator, ale carui cuvinte pentru fiulcel mai mare al regelui Ferdinand" au fost fireste ma-celiirite de censura. Sentinta, rostita la 14 Novembre,dovedia Inca odatd cä mai toti ofiterii tineri sint pen-tru Carol al II-lea", camaradul, omul de vrlsta lor.Un comunibat al guvernulul, care blama Consiliul 5i a-taca armata Insäsi, nu Ricu decit sä adauge la greulatea

Cabinetul iesia atit de slabit din aceastä proasta -afa-cere, Incit, de mult solicitat de teranisti, cari nu semai vedeau stapinii situatiei, am adresat i generaluluiAverescu i d-lui Maniu o Intrebare In scris, propuindunirea opositiei pentru rästurnarea liberarilor. Genera-

sä-1

greselii.

DOMINATIA LUI IOAN BRATTANU 417

lul avu simtul politic neeesar ca sä primeased fArd re-serve, pe cind scri$oarea sefului national-terdnesc jigniafdrd molly pe acela In care vedea un concurent.

Aceasta era situatia, pe care, din aceleasi eterne ne-Intelegeri de catheter pur personal, pentru rivnita se-fie", ale opositiei, dibAcia lui Ioan Bratianu, sldbit Insd

foarte amärit In timpurile din tirmä, ar mai fi pu-tul-o prelungi diva timp, cind o anghind difteried ne-glijatä puse pe neasteptate capdt acestei vieti ames-tecate cu cele mai mari momente ale terii, la 24 Novem-bre din anul care vdzuse moartea regelui. Gel doi oa-meni fuseserd, pared, prea mult legati In cele bune siIn cele rele pentru ca unul, plecat inainte, sd. nu chemela dinsul pe celalt.

0 and era Incepea cu moartea lui in viata politicäa Romäniei.

si

ILA TERANISTA.

Regenta se gasi inaintea grelei sarcini, mult mai greapentru dinsa decit pentru regele dispärut, de a hotariintre pasiunile aprinse si interesele radical opuse.

Un Ministeriu de coalitie, care de sigur cä se impunea,si pe care cei trei vicari regali aratau a-1 dori, s'ar fiputut, In afarä de chestia grea a presiddrii, numai dacaVintild Bratianu ar fi päräsit liniile generale ale uneipolitice pe care economistii" din partidul national-tera.-nese nu o admiteau cu niciun chip si daca. d. Maniu,vinturind iaräsi, potrivit cu o tenace ideologie de ab-stractii, steagul alegerilor libere", ar fi admis sä lu-creze cu un. Parlament pe care-I considera tot asade falsificat ca si pe toate acelea care-1 precedaserä si.scosesera. din Ardeal si alti deputati si senatori decitdintre amicii sai. Asa fiind, nu era altä deslegare de-cit aceia, pe care o presintam eu, de a chema la puterepe acesta din urind. Ideia unui guvern Titulescu mi-nistrul nostru la Londra plingindu-se de mult eä nu ise apreciaza indestul marile-i servicii financiare , nuputea fi potrivild Inteun ceas eind puterea luneca din-tr'o asa de tare mina ca a lui Bratianu eel mare, cati-felatele degete ale diplomatului neavind ce trebuie pen-tru a tinea cirma in mijlocul atitor furtuni.

Qit priveste situatia dinastica, Vintila Bratianu, siin convertatia cu mine; plink ca de obiceiu, de o mo-rata care nu--mi trebuia, si de oferte care ma desgus-

REVOLUTIA TERANIsTA 419

taul, pretindea recunoasterea Inlaturarii printului, pecare d. Maniu nu credea cà o poate acorda; din parte-mi, tineam la un punct de drept pe rare nu-1 pkasiam:orice lege se poate revisui, orice om poate fi util la cea-sul lui", de gi, asa cum se presintau lucrurile atunci,chestia la care se gIndiau regentii nu era pentru azi,poate nici pentru mlne" gi nu cram dispus sä bag sa-bia in tara" 2.

Astfel Vintila Bratianu ramase, asa cum fusese tot-deauna, onest, muncitor, patriot, dar nacajicios si iute lavadirea miniei sale, amestecindu-se In toate si luindu-seln gura cu toata lumea, Ince') Ind, fire*, cu d. Mad-gearu, vechea sa cunostinta, mind orizonturile largiIn care omul de Stat" se pierde si privind cu stra-lucitoril lid ochi marunti de clrtita amanuntele celemai insemnate. Putine garantii pentru o lunga guvernarelute& astfel de tail si avind Inainte, cu ura puternica,hotthirea cerbicoasa a Ardelenilor, a lor mai mult decit ateränistilor, de a merge si pathr a. la luptä, IntrebuintIndmetodele care folosisera pe vremea stapInird ungu-resti si gindindu-se a Invia, cu Adunarea poporului cutot, cu scoaterea afard din lege si cu mersul asupraBucurestilor, putintel Imprumutat si de la generalul A-verescu, metodele de la 1848 ale lor.

De a doua zi dupa mentinerea la guvern el capätäinsä adesiuni mai mult sau mai putin trainice, In frunlecu a d-lui Argetoianu, doritor de a isprävi Inteo casacinstitä", si a d-rului Lupu, bun de lupta contra fosti-lor tovaräsi, pe cari-i va acusa cä i-au rapit parti-did Intemeiat de dinsul si ca. deci Sint niste simpli u-surp atori.

Partidul national-terdnesc Isi urma in acest timp pla-

I V. ibid., p. 259. gi urm.2 Audienta la Regenta, ibid., p. 259. Cf. gi ibid., p. 265, gi decla-

ratiile lui Vintila BrAtianu, ibid., pp. 259-e0, gi, pe urmA (23 De-cembre), pp. 265-6.

420 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

nul de luptil, ccrindu-mi, si prin d. Mihalache, sa con-tinuu macar atitudinea, favorabird fao de dinsii, de pa-na acum; permiteam ca un prieten al mieu sa vorbeascala intrunirile br, cu care, In iarna de la Ineeputul lui1929, colindau tara, tirInd cu ei si actiunea, evident per-sonala, divergenta, a lui Stere, care, Inviat din morti7odata cu putinta de a pescui In apa tulbure, li se pa-rea util pentru Basarabeni i pentru uncle elemente deextrema stinga. De altfel conducerea partidului se gin-dia si la scoaterea In linie a socialistilor, actiunile so-ciale fiind totdeauna vecine, oricare ar fi crezul lor deo-sebit. D. Grigorovici, seful romin al socialistilor bucovi-neni se ralie la actiune. La intrunirile din provin.cii, cala Cernauti, se vorbia in toate limbile. Ungurilor pareca nu li s'a vorbit, si era tolusi o nota buna, dar Sa-sii, carora un om ca d-rul Aurel Dobrescu, fara mar-geni In impulsiile sale barbare, ii &idea asigurarea cateranii de la Alba-Iulia 1i vor da puteri de sa poatadesarma o ce frumos se presinta armata,tintita astfel ca dusmanul de invins, la marcteleserbaricomemorative de la Chisinau!1se aratau Ingrijoratica oameni cu avere si cu instinct politic, si, neconsim-tind a se lega de agonia liberald, nu Intelegeau a da vre-un concurs acestor nesincere Incercari ale bolsevismului.Stere, din nou un sef chemat i un candidat de minis-tru, era organisatorul In Basarabia sa al libertatii popo-rului", prin ocuparea de terani a oraselor; In strins le-gaturi cu Curlea de la Balcic a reginei Maria, credea silpoata cistiga i acest sprijin, care se socotia, din causainfluentei asupra printului NicoIae, de oarecare impor-tanta; re1aiilc Basarabeanului cu d. Stirbei, alt ele-ment pretios, erau aproape fratesti". Se trecu pestenoua si puternica afirmare, prin marele congres dinFebruar, a unui nationalism care nu se Inchina nici la

I Ibid., pp. 181-4.

REVOLUTIA TERANISTA 421

Ungurii din Ardeal, nici la Rusii din Basarabia, nici laBulgarii din Cadrilater" si care nu credea cä o socie-tate e cusca In care trebuic sä se sfhsie neaphrat fiarele,Inadins iritate, ale intereselor de clash, existente, dar nuIn prima linie si nici de o eternä neeesitate. Ce-i priviamai mult pe national-terhnisti era sh deie impresia de.ansamblu, natiei si mai ales Regentei.

Cu siguranta ch generalul Averescu, neväzind nicioperspectivä momentanä, s'a potolit, cu bucuria a euam plecat pe citva timp in sträinAtate si ca amiciimiei Ii simpatiseazh, luptätorii neaphratei revolutii, a-dech ai prefacerii totale a Romäniei In Stat pentru te-rani, oricari terani, i anume nu pentru cä sint Ro-mini, ci numai pentru ch sint terani, se aruncarg deciin Camere, ca pe vremuri, asupra dusmanului: strigh-tele, injuriile, urnele rasturnate i, de partea cealaltä,excluderile, pentru a incheia cu o retragere eroich dinParlament, anuntind ch2 In fata acestuia, In curind un a-devArat Parlament isi va incepe sedintile, AdwiareaNationalii." a Ion Un adevärat, i regretabil, 1789. Dupäun numhr de sedinte la Bucuresti, ca sh se vazh", sehothri. disolvarea acestei Adundri", dar dosarul si grijaintregii probleme constitutionale se transmiteau celei dela Alba-Iulia,copie a memorabilei Adundri din Blaj la1848, care trebuia sa'se adune in curind. Pentru cei wee.aui de la Unirea Basarabiei, d. Maniu trimetea d-luiITalippa un. adevärat mesagiu de suveran.

In vederea noii adunäri se proceda militäreste, cu pli-curilE marsului Incredintate misterios acelor cari tre-buiau sa-1 conduch, cu steaguri sfintite 'contra dustna-nului". La Bucuresti, pe aceiasi zi de 6 Maiu, se pre-vedea o alta de 40.000" de oameni, D. Maniu, care In-telegea sä alba biruinta complectä numai pentru sine,nu void sh attn. de sfatul cumintelui Buzdugan, careaducea oferta lui Vintilä Brätianu de a parhsi ceva maitirziu puterea si anume In folosul acestor adversari. Ca

422 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

si primul ministru, Buzdugan se declara hottrit anu ceda sträzii, ceia ce ar fi, de la inceput, totala com-promitere a regentei, i aceasta adea sperantä libe-ralilor a vor trece si toanina cu o guvernare in care-de fapt nu mai era nimica viu.

Pniä la capät am refusat sa merg, pentru crestereafiguratiei, la Alba-Iulia, unde, de fapt, se adunara cu.zgomot mare, In jurul tribunelor improvisate, multi te-rani din judetul Alba, fieful" electoral al d-lui Maniu,

destui muncitori cari, fireste, aveau alt crez si ur-mtriau cu totul alte scopuri. Am trimes numai o tele-gramt cu lute les, In care recunosteam partidului drep-tul de a fi valorificat Intr'un viitor guvern cum ua lute-lege Regenfa". Prevedeam ca din toatt imensa recla-ma, In tart si In strainttate, se vorbia si de coborireadin aeroplan a printului exilat1, se va alege prea putin_lucru: de fapt, cu toata stringerea laolaltä a, poate, zecide mii de oameni, ascultind lacorni discursurile princare se fkaduiau fericiri imposibile, cu toate urletelede: Azi st se schimbe guvernul, azi!" i Murim azi,aid", cu tot asaltul de trenuri, care trebuirt sa li fie ce-date dar nu eel spre Bucuresti, cu toata cerereade a porni pe jos care blastAmata Capitala a re-ggienilor" urgisiti, resultatul fu votarea unei motinnide un iacobinism anacronic In care se cerea, se procla-ma demiterea guvernului Mimic al Patriei" si se des-lega poporul romin" de ascultarea faiit de legi; tul-burari socialiste vor duce la o asprd represiune,fart vArsare de singe. Iar la Bucuresti generalul Hol-ban, unit cu d. Madgearu, bucurosi de sigur, et nu ieartspunderea exceselor ce astepta la Alba-Iulia, s'aumargenit a da locuitorilor Capitalei, Inteo frurnoast zide Maiu, Inca o defilare populart pe linga atitea pecare le vtzusert.

Destainuiri recente ale d-lui, Iunian, la discursul din TIrgulJiiului.

5i

I

si

REVULUTIA TERANISTA 423

Aceasta &Wu curaj guvernului sa se arunce asulpraprintului, räspindind stirile cele mai exagerate, de si-gur impresionante pentru. oricine, asupra conduitei lui,la Paris, la Bruxelles. Se presinta o intreaga conspi-ratie la Londra, cu amestecul unui aventurier romin,o proclamatie a printului, mediocra, ca fond si ca forma,era exploatata cu dibacie. Ministrul Romaniei la Lon-dra, d. Titulescu, fu invitat st intervie pentru ca sa nuse mai ingaduie sederea acolo a pretendentului. Pe dealtil parte, toate stäruintile fur5 intrebuintate pe lingObuna principesä Elena ca s'o fad a cere un divort,la care sotul, revenind la mai bune sentimente, se o-puse fara sä poatO impiedeca sentinta, la 21 Iunie.

In acelasi thup, in ajunul sesiunii extraordinare, hi26 Iu lie, a Camerelor, se incheia o conventie favorabilacu Germanii in privinta despagubirilor de razboiu, sise lucra la imprumutul de stabilisare, absolut nece-sar in jocul continuu al valorii leului, foarte prirnej-duit. Dar cererile bancherilor, la caH ne adresaserarn cumull prea tirziu, erau asa de grele, cu controlul Mr a-supra veniturilor Statului, trecute prin filiera BänciiNationale pentru constatarea si dijmuirea lor, asa.de umilitoare, asa de contrare ideilor si senthnentelor,traditillor i amintirilor personale ale unui om asa demindru de tara sa ca Vintilä Bratianu, incit, dese orianuntata, operatia se opria iaräsi in Mc.

Astfel se ajunse pänà in toamna, marile serbäri come-morative de la Constanta, pentru anexarea Dobrogii,nevklind prin nimic ca se apropie o deslegare, in ve-derea careia se vinturau atitea planuri mai mult saumai putin serioase, dar mai ales acela al noului Mi-nisteriu national" Stirbei.Aceasta facea pe generalul A-verescu i pe devotatul sau secund, d. Goga, cari ma vi-sitasera la Valeni, sa stäruie de o intelegere intro gru-'Arne noastre, care O. se afiseze la 4 Novembre, cindnationalii miei aveau o mare intrunire la Bucuresti. Du-

si

424 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

pa ce acum toate asigurarile se dadusera. In taina na-tional-teranistilor, demisia, aproape impusa lui Yin-till era imediat acceptatä In ziva de 2 alelunii.

Se recurse de forma la o consultare a celorlalti sefi degrupari. PlecInd din sala banchetului, unde d. Anibal'Teodorescu Imi spusese ca Partidul Poporului sta la dis-positia mea i refusInd In cale oferta grabita a unuiadin cei doi domni Boilä, care, In cas de colaborare cuai sai, imi oferia mice vreau pentru ai miei, gasiam lamembrii Regentei, carora, din neincredere, li-am pre-sintat un memoriu scris, o primire plind de con-traziceri si de reserve, din care se desfacea doar unlucru: nacazul, manifestat mai ales de printul Ni-colae, pcntru intransigenta absoluta, glaciala a d-luiManiu, care se voia formal stapin al Romaniei, maimull decit fusese Ioan Bratianu, caci nu era numai se-ful unui mare partid, ci i capetenia unei revolutiitriumfatoare, care, retinuta un moment In mersul ei,putea fi. deslantuita oricind.

Tot pentru a salva aparentele, se Incredinta la 8 No-vembre d-lui Titulescu misiunea de a face MinisteriulNational". De la cel d'intaiu pas, el se gasi, ca i regentiila moartea lui Ioan Bratianu, Inaintea certei cu pri-vire la Parlament, pe care el ar fi voit sa-I pastreze pen-tru a se ispravi cu Imprumutul. Peste citeva eeasuri, mi-nistrul de la Londra depuindu-si mandatul, instalaread-lui Maniu se facea, la 9 ale lunii, in strigatele strazii,carc-si avea biruinta deplina. Douazeci i unul de ini-nistri de shnpla valoare electorala, agitatori marimici, erau asezati la locurile bor.

Din acest moment, Regenta putea sa se consacresingurei operatii a iscalirii decretelor, cu care, de alt-fel, In ciuda unor rari observatii tehnice ale lui Buz-dugan, s'a Impacat foarte usor.

Alegerile, la care m'am presintat In cartel cu geue-

Bratianu,

$i

REVOLUTIA TERANISTA 425

ralul Averescu, furä violente in sensul a bandele na-tional-teraniste izgoniau si loviau dupä ordin pe i-nimic", care In Ardeal era regäteanul", bun sà i sespare capul, preotii strigind: asa ii trebuie cui nutine cu Maniu". Basarabia era Inchisg. oricarui sträin"-de care Stere, care, din nou refusat pentru vechea trrt--dare, si aceasta cu toate pretioasele sale legAturi, voia Fi-nantele sau presidentia Camerei, care-i fu luatä ded. Stefan Cicio Pop.

Astfel ince.pu o activitate consacratä 1ntdiu resolviriichestiilor financiare indrumate de liberali i servitein strainatate de influenta d-lui Titulescu. In Februar1929 se ajunsese la seinnarea imprumutului de stabi-lisare; cedarea cAtre Suedesii lui Krueger a monopolu-lui chibriturilor dädea noului ministru de Finante M.Popovici ceva bani de cheltuialä. Comercialisgrile li-berale le lua asuprd-si ministrul de Comert Madgearu,propuind i o nota alaluire a Camerelor de Comert,rilmase i asa organe costisitoare si inutile, pa (ind,ca i Sfaturile Negustoresti independente, ar fi pu-fut fi, dar farä politicianism, adevärate Parlamente e-conomice, ca 11n G-ermania, ca, in oarecare rnasurd,si la Francesi. Toate acestea aratau limpede cd un grupde materialisti urmase altuia, ca, schimbindu-se ilumaipersonalul, piesa era in fond aceiasi, cu aceiasi

pe sama Statului. Pe cind in Palatul Presidentiei,Casa Cretulescu, Casa Cantacuzino, d. Maniu, regu-lind afacerile clientilor siti politici, adopla maniere ar-hiducale, fabrica de legi, pastrind in discursuri nota re-volutionara, nu solutiona nimic fara a se gindi la ce fo-los resulta pentru partid si miluitii lui. Ca pe vrernea ge-nerafului Valtoianu cel mic, se facea trafic cu pasapoar-tele,

tin revolutionarism deci care cu frasa lui 1789 uniastarea de spirit a Directoriului lui Barras. Cei citi-va invatatori, preoti, intelecluali prinsi In virtej se ui-.tau uhniti in jurul lor cind se volau capitolele unei le-

cdpa-tuiala

426 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATI IN FATA

gislatii de armatura, poate nu bancara.", cum numia_d. Madgearu liberalismul, dar, oricum, foarte capita-lista".

Doar iscalitura, prin interventia polona, de d. Da-villa, la Moscova (Februar) a pactului cu Soviet*,dupd ce d. Duca de mult se lame inselat de dinsiila Lausanne si luat in batjocura la Vienai dAdeapacificului ministru de Externe Mironescu putinta dea proclama ca. si In domeniul politicci externe, mulltimp ocupatä cu procesul, la Geneva, al optantilor,creatiune a d-lui Titulescu, se iea o noua clirectie. 0discutie patimasa si stearpa, Ca aceia provocata de d-rulLupu cu privire la data serbärii Pastilor era o recoil-fortare dupä tot acest zornait de statistici in vederca de-cretarii cu grthnada, imedial, a unei sume de forme moarte pentru o economie nationala, poate foarte moderna,dar carturareasca. si Meal nicio atingere adevarata cutara. pe care tindrul ministru reformator n'avuse nicimijlocul, dar nici dorinta, nici pregatirea sufleteascapentru a o Intelege.

Se urma, intentia fiind de-a atrage capitalul strain,care nu se va capata, pentru punerea In valoare a bo-gatillor terii, cu modificarea legii minelor, cu legea Cai-lor Ferate, de pe urma careia nu va resulta niciunprcgres real, cu legea de cointeresare a Pescariilor, In acaror conducere, pe motive politice, se introdusera oa-meni fail nicio pricepere.

Si, In timpul cand se Mean toate aceste experiente ale-teoriei, fail a intreba pe cei interesati si fira a ur-mini coborirea in realitate a infinititii paragrafelor,controlorii finantelor noastre, cu d. Rist In frunte, seInspaimintau de ce gasisera (8.000 de creante neglijatenumai la Instructie) si puteau constata cd, inteo tail acarii viati economici n'a fost Intetita, diriguiti :,ii le-gata impreuni de la o Intreprindere la alta, de lao provincie la alta, creind astfel noul organism al productiei rominesti, incasarile shit ingrijitor de slabe.

REVOLUTIA TERANISTA 4 2T

In Maiu situatia era aceiasi, adlugindu-se o recoltdUtile Ferate presintau deficite de care se lovird planunrile altui specialist strain venit in virtutea conditiilor-InTrumutului, d. Leverve.

Dar noul regirn avea patima de chelluieli a tuturorparvenipor. Serbdrile comemorative de la Alba-EuliamIncard surne enorme, a cdror socoteald nu se vaface exact niciodatd. Fiecare profita cum putea. Chel-tuieli mari le va aduce si legea administrativA, ieitädin inspiratia, mult corectata cu oarecare simt prac-tic, a lui Stere, cdruia, in lipsd (le altceva, i s'a datacest rost, care multdmia prea putin o formidabilaambitie pe care n'a domolit-o nici vrista. S'au creatConsilii de sate pe lingd cele de comund si o droaiede noi prhnari cereau pliie, oriclt de mici. Pre-sedintele Consiliului judetean dubla pe prefectul poli-tic, comandind in mare parte adrninistratiei. Directo-ratele, care din nenorocire erau pe mrtsura teritoriilorstabilite de sträini, de dusmanii prin cucerire, implicaunoi apeluri la punga contribuabilului. Cite unul din di-rectori se simtia un mic suveran acasd la dinsul si,cum In Banat era si un ministru, d. Bocu, el va fivIzut de Zece Maiu cu generalul citlare la usa automo-bilului srtu. Era la acesti oameni räsdriti din mul-time o poftd de parada pe socoteala Statului care pen-tru cei din Vechiul Regat contrasta asa de neplAcut cudiscretia boierilor nostri,

Astfel guvernul asteptat atIta de masele" necon-tenit prelucrate pierduse foarte rdpede mult din aceapopularitate In virtutea careia singure- si nu a calititilorpolitice dovedite sau a serviciilor aduse de partid se ce-ruse si se capatase puterea cu abia un an Inainte; pre-coua imbatrinire a oricdrii cirmuiri iesite din f Aga-duielile demagogiei. Generalul Averescu se agita; li-beraiii cereau fatis guvernul si strabäteau tara denun-lind o stare de lucruri care, in asteptarea realisarii

rea.

1i

428 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

imprumutului incheiat, nu era mai buna decit inainte,avalansa greutatilor financiare urmindu-si, peste toatepiedecile usoare puse in cale-i, drumul ei fatal. Strictalege, de o contabilitate complicata, a d-lui M. Popovicinu ajungea ca sä indrepte Finantele impovarate si in-chinate strainilor.

Lin complot fusese descoperit, al unui bätrin mili-tar din provincie, dar se citau numele unor gloriosigenerali, caH ar fi complici, si uneltirile unor tinericoloneli erau sa urmeze. Se vorbia din nou cu in-sistentä de guvernul Titulescu, socotit capabil de a gäsioricind, oriunde, in oHce conditii cirjile unor Ilonaajutoare Muesli, oH de guvernul, preferat in anu-me cercuri de la Curte, care nu desarmau, al d-luiStirbei, a carui influenta oculta asupra intregii vieti aterii incepea sä devie nesuferitä. Se ventila si for-matia Stirbei-Titulescu sau ;Jivers. Cind absurdul pro-iect de reformit administrativa iesi la ivealä, in lulie,printul Nicolae, caruia dominatia teranista Ii displäceade la inceput, fu cistigat pentru o resistenta, fatisa,in thnpul chid vadita dorinta a reginei vaduve de aintra In Regenta, cu omagii de deputatii din toata tara,stirnia o rasunatoare campanie.

Schimbari importante inläturard prhnejdia. Dar acestregim care-si organisa pentru o resistenta care s'a do-vedit imposibila cetele de terani ale voinicilor" custeaguri sfintite in biserici ca ale antisemitilor lira dupadinsul multe miserii de care cu greu se putea desface. lin-bufnat pe Regenta cdi s'a mutilat proiedul administrativcare era sprijinit Intreg pe eleetivitatea administratiei sipe localismul ei, care distrugea aproape total autorita-tea Statului, vechiul inspirator ocult, admirabil de fapt,cu toata vrista pe care o avea si boala pie care oafisa, in sfortarile desperate spre culmi de reabilitare,de impartasire la putere, din care recadea necontenitcu tragicele mini singerate panä la os, se Meuse re-cunoscut de justitie senator de drept. Dar, la primirea

REVOLUTIA TERANISTA 429

lui de Adunare, generalul Prezan lud initiativa unei rd-sundtoare protestäri, care, cu toatd apärarea neastim-piiratului domn Iunian, izbuti. Se addugiau tristelescene de la Lupeni, unde minerii,.tratati ca animalele,cu toate aparentele sociale si culturale pentru visitatori,se ridicau, scormoniti de agitatori, si trupa, atacata,..trd-gea In carne vie: un tindr Evreu din Iasi, presintin-du-se ca rgsbundtor al celor cdzuti, tiiigea, la rindullui, asupra ministrului de Interne, d. Vaida Voevod.Pentru armed se Meuse ant de putin, Incit discrete oh-servatii venird de la aliatii nostri iugoslavi si polonil.Era destramarea unei teri nenorocite.

Totusi increderea fericitd cu care Providenta a in-zestrat pe d. Maniu raminea nezguduità. Fail nicioconceptie proprie de guvern, fard nicio metodd caresd"-i apartie, Mil niciun ideal care in ceasurile de intu-nerec sd-i licdreascrt In zare, färd acea sentimentalitatecare tine cald sufletul omenesc, fail Indemnurile ne-contenite ale unei popularitati, care, dibaciu. Indreptatdspre dinsul de propagarea legendei omului mare sitare, nu se putea prinde de o natura anguloasd si seracia in contactul cu Incremenirea trupului, el credeasi mai &parte In misiunea sa pe care n'ar fi fost Ca-pabil de a o defini altfel decii prin vechi formule un-guresti usate de veacuri. Hotärirea aceasta nestrdmu-tatd, mare calitate, dar si grozav defect, lmpiedecade altfel orice Intelegere cu orice alt grup.

0 mare loviturd pentru ilusiile de -duratd a unui Mi-nisteriu fdrd o adevarald valoare si Mil niciun fel decohesiune a fost moartea, venitd ndprasnic, a regentuluiBuzdugan, care singur dAdea prestigiu prin trecutul sdu,prin felul de viatd, prin cunostintile sale juridice, princaracterul si grija sa de demnitate unui subred suro-

1 Ibid., p. 364.

430 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

gat de regalitate, in dosul caruia räsariau Indarätnicumbre din launtru si din dark care nu se puteau In-latura definitiv.

Candidaturile räsarite cu acest trist prilej, de la gene-ralul Prezan, singurul care putea sä Inlocuiasca pedefunct, la d. Titulescu, asa de tinär si asa de strainde Ora, si la magistratul care succedase la Casatie, bachiar la d. Mironescu, blind profesor de Universitate, fostprieten al lui Take Ionescu, si altii, ale c.aror nu-me trezisera un zimbet, erau intrecute de aceia, fa-ti.sa, pusa de Universul", a reginei Maria, ale ariimerite atit de mari fusesera incetul cu Incetul umbritede participarea la urita politica spre. care fusese In-dreptatä de interese stäruitoare. Toata vechea Curte,ale carii intrigi permanente o facuserd odioasä, lucraIn acest sens, si din nou Sisiful neostoitei ambitii,Stere, credea ca a prins coltul de stinca prin caresa se poata ridica mai sus.

D. Maniu Isi avea IDsa de citeva zile candidatul,pe care ajungea un gest al sau ca sa.-I impund: el nuputea fi decit dintre oamenii devotati, dintre aceia cariaveau legaturi peste care n'ar fi putut sä treaca. Buz-dugan fusese prim-presedinte al Curtii de Casatie; in-tre membrii supremei magistraturi era Insa unul pecare o relatie de familie Il stringea de ministrul de Fi-nante. Astfel se ivi candidatura d-lui C. Sarateanu, erade cea mai bunä societate, bibliofil pasionat, timid pen-sionar, care nu se gindise la o asemenea situatie, Incare s'a gäsit totdeauna foarte stingaciu. Numele, ros-tit numai cind Adunarea Nationala era In cea mai a-prinsä asteptare, a fost Indata aclamat de parlamentariicari apartineau cu totul, si prin demisiile lor in alb,presedintelui de Consiliu, investit provisoriu cu atribu-tiile regale. Instalarea se facu imediat, In strigatulciudat al d-lui Stefan Cicio Pop, care presida: TraiascaDinastia romina!". Iar dinastia rdspundea prin declara-

REVOLUTIA TERANISTA 431

Iii In Universul" ale reginei Maria cä ei, sotiei rege-lui unitatii nationale 5i ajutAtoarei lui, i se cuveniao regenta, pe care tara ar fi trebuit s'o ofere, ea aceastaera 5i parerea fiului ei 5i ca. alusie la liberalii cariprotestau violent contra alegerii facute ea nu sufereo altg. dinastie. Guvernul impuse o retractare corn-plectk la care Universul" rdspunse printr'o tot antde categoria Intarire.

Dar 5i In partidul care credea ca. 5i-a asigurat ast-fel viitorul se pronuntau adinci nemult5miri. D. Iu-nian, a cdrui_ elocventa iute si Intepatoare li creaseun prestigiu 5i care se gäsia -de mull In conflict, caministru de Justitie, cu Ardelenii, pe cari nu-i In-gaduia . sä-1 conduca In numirile sale, denunta pu-blic pericolul Inrudirii dintre un regent si unii mi-nistri 5i cerea, nu numai demisia d-lui Popovici, cum-natul, dar 5i .a d-lui Vaida, care, de 5i mai bätrin, eraprin alianta nepotul, de fapt foarte ascultätor, al a-cestui din urma. Protestarea era urrnata de o demisie,care dadea drumul 1a toate zvonurile, pänd la acelaal unei intelegeri cu liberalii 5i averescanii apucatipe un povirni5 din cele mai lunecoase, ziarul fostuluimieu prieten politic calficindu-ma n'am Inteles nici-odat.i pentru ce, caci nu putea fi vorba de refusulde a sustinea pe regina ca regenta. de mercenar"grosolan" 5i caraghios". Se atribuia, In acest trist haos,d-rului Lupu asigurarea formala ca. peste un anva fi sau dictatorul Terii RomAne5ti sau cAlugär laMuntele Athos".

La redeschiderea Camerei, In toamnä, proiectul delege al unui Credit agricol cu capital strain, care lo-via In interesele liberalilor, provocä un violent con-flict cu ace5tia, In cursul cruia d. Madgearu, care, cumäsurile sale, din care spera sä scoatä o refacere finan-ciarä a terii, de 5i ea ar fi fost de competinta coleguluisail M. Popovici, din ce In ce mai gelos, devenise un

432 CELE DOUA IUMI DIN NOU FATA IN FATA

fel de Vintild Bratianu al Tartidului sdu, dictatorul fi-nanciar", calificd pe adversari de crhninali", pe cari-iscoate in afard din lege". Retorica revolutionard iesiaastfel la iveald de cite ori se intilnia o greutate; revo-lutia care rästoarnd si face potrivit, totdeauna, cu ideo-logia' ei, pentru ca apoi sä rdstoarne si ce a facut, dupdaltA interpret art a aceluiasi crez de ideologie", era infundul sufletesc al tuturor acestor oarneni, oricare li-arfi fost provenienta: lupta cu Ungurii, in care lipsisedoar curajul pentru a arunca bomba, comploturi basa-rabene de metode rusesti. Ei pornird, ca la 1907, contraciocoilor" din Begat , parvenitism de intelectuall cari nurespectd nirnic in calea unor arnbitii grabite. Lipsia ceiace face pe adevdratul om de Stat, chiar dacd a cistigataceastd insusire, ca, in Franta, un Briand, contra a-mintirilor i pacatelor tineretei sale: simtul de s o-lidaritate al societatii, intelegerea pentru sufletul uniccare, peste toate interesele, si cele mai legitime, trebuies'o anime, respectul fatä do un trecut in care s'au lmunit directiile permanente, care rdmin a fi nurnai acomo-date cu vremile schimbätoare, i acea caldurd puterni-cd prin care singurd se pot topi brutele minereuri pecare le dau pasiunile de clasd, egois.mele de provincii

poftele individuate.

Peste neastimpdrul unui tineret, la. Oradea,cu distrugerea sinagogelor supt Vintild Bratianu, laBucuresti, cu serbarea zilei studentimii" in toate cen-trele universilare, Ii pldcea nurnai misticismul, aven-tura, complotul, contribuind, cu cresterea lor strimbd,la anarhia generald, peste caducitatea, necontenit and-tatä cu degetul de ziarul indraznet al d-Iui Gr. Fili-pescu, a partidelor usate chiar cind erau tinere crono-logic, se simtia nevoie de aliceva. De refacerea teme-liilor insesi ale un.ui Stat cu forme vane de impru-mult, i acela perimat, cad, afard de Franta si de Anglia,in care, de altfel, orice avea un rost propriu, netransmi-

si

cliruia:

REVOLUTIA TERANISTA 433

sibil, sensul insusi. al Statului se schimba supt impulsulnoilor nevoi, inexorabile. In locul oarnenilor luati prinalegeri, din grdmada amorfa, pentru a alcritui in Par-lament alta grämada tot amorfa, peste care sd'plu-teased un grup ministerial iesit din simpla intelegeretrecdtoare a ambitiilor personale, fdra a se admite Co-roanei sau represintantilor ei niciun gest de orientare,trebuia vointa clard a unui cm, asigurat in situatia sa,legat de autoritatca suprema printr'o colaborattie onestasi bine garantata i consultind in fiecare moment o Adu-nare care, neavind de-asupra ei vesnica amenintarea disolvdrii, sa fie compusa din categorii sociale adevd-rate, revenindu-se intr'o forma mai larga la -orpo-ratiile medievale. Aceste elemente ar constitui toate uncorp material organic, .dar, fireste, numai o inferioa-rd cugetare materialista s'ar putea opri aici: cealaltaintelege cd acest organism are nevoie necontenit de In-sufletirea care vine din contactul permanent cu idea-ide. In acest sens Indrumain o lume desorientatd, care-mi raspundea, ca in tot cursul unei vieti risipite pentrutara, cu o neintelegere totald si cu o pasivitate a bsolutd

Iii fata acestei conceptii se ridica, dacä i se poateatribui acest nume, o alta, i aceia peste partide,dar i peste Coroand: a d-lui Maniu, care, inteun dis-curs la inceputul anului 1930, declara cä inaintea saceldalte particle sint pulverisate", ramiind doar li-beralii, cu cari s'ar putea trata pentru un sistem de bas-cula, individualitalea sa, a d-lui Maniu, rdmlind, to-

dea pecetea vremii noi.Deocamdatil, in departata America, unde ma chema-

se dorul de cele de acasa al coloniilor romanesti, nu-miveniau alte vesti decit acelea despre agitatiile sterpe aleunei tinerirni care ducea la Universitate, Mc de recule-gere ideald, apucaturile turbulente ale liceelor fard con-ducere morala si färd autoritate adeväratd. Din ce in

tuA sä

434 CF.LE DOUA LUMII DIN NOU FATA 'IN FATA

ce mai mult se Invedera o catastrofd financiard, pe cindlumea politicd se ocupa de demisia lui Stere, sprijinitde Basarabenii sdi, cari urau celorlalti, rdmasi credin-ciosi partidului, sd mintuie pe cracd", spinzurati.Gäsind, In sfirsit, prilejul mult dorit de a arunca pestebord un cadavru politic, d. Maniu nu se läsa impresio-nat de strigtele demisionatului eä va chema Sfatul ba-sarabean, cg. va intemeia, cu elementele celei mai extre-me stingi si cu strdinii, cu bolsevicii, fdtisi sau ascunsicum a si fdcut-o un alt partid terdnesc, al revolutieifard perdea, si cd guvern si tall vor trebui sd. Ca-pituleze in fata räsungloarei lui revanse. Ca un a-daus la aceste miserii, cum toate miscdrile anar-hice fuseserä trecute cu vederea, Bucurestii vävurd InApril rdzboiul civil intre invalizii sustinuti de excelen-tii nostri studenti si intre forta publicä si armatd, born-bardate cu ce li adea in mind de asediatii din Palatatstudentilor in medicind, demn pendant al scenei dinCamera In care d. Madgearu arunca in capul d-ruluiLupu budgetul, prhnindu-si-1 Inapoi dintr'o loviturdde picior.

Peste citeva sAptamini o \raga ternere de revolutieplutia asupra tuturora, si liberalii, autind un spri-jin, nu pentru salvarea societdtii, cad acest sprijinnu putea sä ajungd, ci pentru revenirea lor la pu-tere, se adresau printului Nicolae. Ei acusau guvernul cde nesincer in ce priveste chestia inchisä", si astfel, zileintregi, in fata redactiilor ziarelor Viitorul" si, Epoca"se desfasurau noi lupte In toatd regula cu politia, pu-blicul ddunindu-se ca la spectacol, fdrä a lua de locportea beligerantilor, cari doar pentru aceia se bateau.Irnpasibila, regenta asista la aceste scene de ultimädecadenta a unci teri parasite cu totul capriciilor si vio-lentelor de cluburi.

Astfel de la sine ideia revenirii printului, agitatä per-sevcrent de ziarul Chvintul" prin condeiul ziaristic eel

REVOLUTIA TERANISTA 435

mai puternic al momentului, al profesorului Nae Io-nescu, Brdi lean de cumplit temperament, ajungea Inprimul rind al preocupatiilor generale, Mil ca prin--tul Insusi sä fi grdbit lucrurile.

Incercdrile reginei de a cdpata puterea de fapt cd.zu-Pentru moment nu se putea Incerca nimic in fo-

losul fiului ei mai mare, a carui revenire n'o doria cuniciun pret mama, convinsä cä s'a Incheiat cariera ace-luia pe care-I revAzuse In Franta. Cltiva gräbiti erausä-1 compromitä prin punerea unei candidaturi la re-gentä, care se cerea altfel pregAtitä; cele citeva voturicdpdtate fAceau ca adversarii permanenti i Inviersn-nap sd zimbeascd. Multi ofiteri tineri erau pentru car-lism" i ceia ce s'a numit pe urmä restaurare"; intreofiterii superiori, mai toti cu legAturi de partid sauraporturi personale cu oamenii politici, putini. Genera-lul Averescu cdutase o Intilnire cu exilatul, §i la Benin-zona, unde i-a pldcut sä se Incunjure de tot farmeculmisterului, era vorba de un fel de Intoarcere MOO. prinGiurgiu, ca a lui Napoleon de la insula Elba.

Cdci acum chestia Inchisä" ajunsese, ca orice .lu-cru, ca orice drcpt, In Romänia, un mijloc de a ajungela putere. De aceia cAldtoria generalului, de aceia en-tusiasmul d-lui Goga, care odinioard, ca ministru deInterne, ardtase ce mijloace ar intelege sä intrebuintezedazit indesirabilul ar apärea la frontierd. Dar acesti3nembri aiopositiei nu puteau actiona pentru Intoarcere,a cdrii datd apropiatd mi-o dAduse a Intelege printulinsusi la debarcarea mea In Franta i pe urnid imivorbise, printr'un intim al säu, cu prilejul unei rdld-tora in Anglia. Sham i eine era devotatul prieten ca-re-si risca nu numai cariera, dar poate si viata pen-tru a pune toate in ordine: maiorul Tdtdranut atasatulmilitar la Paris, pe lingä un ministru al Romlnieiadversar hotdrit al schimbdrii, C. Diamandy, care n'aaflat nimic din ce se punea la cale. Un alt militar, ge-

sera.

436 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

neralul Sutu, in legaturd cu un plan care a trebuitsd fie pdräsit, astepta la Viena. Citiva tineriGabriel Marinescu, Teodorescu, erau instiintati la Bu-curesti, i ei aveau in mind regimentele bucurestene decare era nevoie. Nu lipsiau nici elemente militare dinArdeal, care, ca multi altii, au indispus pe urmä, rerla-mindu-si un merit pe care de fapt avut.

In sfirsit, ceia ce era hotäritor, printul Nicolae, dinsineera afcctiune fata de fratele mai mare, pe care dincopilgrie era deprins a-1 admira, si din desgust pen-tru un rost politic pe care nu-I dorise si care nu con-venisa dispositiilor sale, astepta cu nerdbdare momen-tul doritei sale despovdrdri. Era sigur cii pretendentulnu va intimpina nicio resistentil de la noul coleg fariprestitiu i nici de la Patriarh, care, de curind, spusesefranc unui visitator: Tara nu merge pentru cd n'arecap: printul isi fumeazd tigarile, Sarateanu cerceteazd-cartile, eu, un preot, nu pot &eft sa incerc o impa-care".

stiut ori n'a stiut, in ce mdsurd a stiut guvehmlcari membri din guvern, e un lucru care nu se apuftea deslusi multa vreme. E sigur cii pcntru un Ma-nia intoarcerea printfflui, a stapinului", cum. 11 na-mia, apasind si exagerind, d. Nae Ionescu, nu putea fidecit o mare piedeca in ealea recii ambitii care nucredca cd are nevoie de niciun sprijin; doctrinarultator" de la Finante era mai bucuros sd nu aiba de dis-cu`at decit cu d. M. Popovici, care se obisnuise a-siInghii nacazul; ceilalti nu contau, ca oameni gata a seacomoda cu orice; un ministru de Interne ca d. Vaidae toldeauna inexistent. Dar acela cAruia, dupd parereasa, nu i se daduse destul, d. Iunian, nu facuse In zddar,dupu ruperca cu colegii pe tema inrudirilor d-lui Sn.A-teanu, o calatorie In Apus, unde i tse pierduse urma. In-teles probabil si cu elementele teräniste din guvern, in-tre care d. Mihalache era aproape gramadit in coltulsemi-culturii sale, el represinta acum in locul Ardele-

coloneli,

I-au

dic-

yi

REVOLUTIA TERANISTA 437

fillor lecuiti momentan de toate pornirile violenle defelul Albei-Iulii", tendinta spre revolutie, in care tre-buia Incadratd, ca un capitol esential, restauratia. Prinea, cu un rege tindr, care avuse totdeauna, aldturi deun puternic autoritarism, de dorinta izbInditoarel inter-ventii personale si a guvernärii directe, idei foarte destinga, indiferent de metoda ce s'ar impune, intelegeauacesti oameni ai generatiei mai noud sä reformeze taraInteun sens care Intrecea sovdielile Ardelenilor, in fondconservatori pe linia liberalilor din tara veche. In lupta,de fapt neintreruptthi macar o chi* intre nationalii

Maniu, amestecati cu atita takism, Intre d. Madgea-ru, teoreticianul rdpede legat si prin temperament, maimult ciudos decit rdsturnätor, de presedintele Consi-liului, i Intre acesti radicali rurali cari dispuneau defigura simbolicd i decorativd, de talentele de agitatorpentru sate ale d-lui Mihalache, era necesar Si altcevadecit mitsurarea unor talente cam de o samd: trebuia säfie cineva care sd asigure biruinta acestei ramuri Iu-nian-Mirto-Mihalache. Greutatea era numai sä nu tre-buiasca a Imparti cu un Manoilescu, mai vechiu devo-tat. care riscase totul, favoarea noului domnitor.

Astfel un aeroplan aduse, nu MA pericol in cale, peprintul Carol, In noaplea de 6 spre 7 Tunic 1930. PrintulNicolae isi Imbratisd fratele i colonelii presinlardtrupa. Inca de cu noapte plouau ofertele oarnenilor po-litici,cari nu Intelegeau ca altele trebuiau sä fie directiileerei care se deschideau astfel, liberalii singuri,inteo in-stinctiva miscare de apdrare stringIndu-se in jurul o-bositului \Tina la Brdtianu: d. Duca, Infierind aven-tura", prefera sa i se taie mina" decit sä trebuiascd aservi un asemenea regim.

Discutiile asupra situatiei de fapt n'au durat mult.Atard de citeva demonslratii de stradd, unele vddit a-ranjate si care nu puteau da adevdrata nota a hnen-sei pnpularitati care se indrepta cdtre omul simpatic

d-lui

438 CELE DOUA LUMI DIN MOLT FATA IN FATA

si care suferise, dar mai ales cAtre legenda unui salva-tor" care de pc o zi pe alta poate totul, nu erau aceleacare sä poatä impune o hotarIre, iar interventia, utilä,a armatei, de sigur prielnica schimbarii, avea inareleneajuns de a putea face dintr'o restituire de drept un vul-gar si periculos pronunciament": i fgrä amesteculprea visibil al ofiterilor In clipele hotarlloare fireascarecunostinta a oelui restabilit trebuia sà deie tin carac-ter prea militar noii stapIniri. Ce au putut sti mul-timilt teränesti, pe care le preocupau grele datorii,exagerate de o demagogie ministerialä, In lupta din-tre dd. Madgearu i Manoilescu, despre cele ce seIntImplasera la Bucuresti! Ceia ce trebuia sä ur-meze: o regenta pentru micul Mihai I-iu, Indata corn-plect pärasit, a carui mama, cu sufletul disputat desentimente asa de deosebite, Isi astepta soarta In pa-latul de la Sosea, sau o rästurnare a ordinii de la 4 a-nuar i revenirea la succesiune a tatalui, era la disposi-tia clasei politicc, asa cum ajunsese a fi.

Sedinta Adunarii Nationale, In care d. Maniu, demisio-nat In folosul d-lui Mironescu, totdeauna gata a Impacasituatiile, era In aparenta un simplu deputatde fapt el era acuma depäsit de Imprejurari pe caren'avea nci curajul de a le aproba, nici acela de a leinfrunta, i In care d. Iunian Isi reservase priMulrol, de propunator al noului rege, a fost adinc misca-toare. Cuvintele rostite de acela care prin votul unanimal celor presenti, liberalii Bind dark iar generalul Ave-rescu, neinsarcinat, cum asteptase, cu guvernul, prefe-rind a vorbi prin d. Goga, devenise Carol al II-lea,rege al Romaniei, regele Mihal ajungea, dupà bizaraideie romanticd a d-lui Manoilescu, Mare Voevod deAlba-Iulia",-- erau Intiparite de ideologia frumoasä aSantanatorului", de sfaturile unui Murgoci, de aminti-rile unei ere pe care cu entusiasm. o represinta; dar rea-

materialismului dominant erau cu totul allele.

si

Maple

REVOLUTIA TERANIS CA 439

De a doua zi chiar revolu'jonarii, stdpini, in nurnele ma-selor suverane, erau sd dea räspunsul, $i inaintea pu-terii lor brutale, sprijinitä pc incongienta populard,pe abdicarea intelectualitdtii, pe neputinta tineretului,mobilisat in violente, sincera dorintd de lucruri noud

mari a Suveranului aclamat era sä se piece, nu fIrämomente de revolta, care vor face $i actul urmätor dintragedia carierei rnele politice. Si apoi resolvirea, care s'afacut, contra opiniei publice, dupd lungi tardganiri,a chestiei familiare a noului rege, sotia divortala, careera insa. mama Mostenitorului, devenind Maiestate"fall a nutea fi regkna decit prin anularea, citva Limpsperata, a aclului de divort si ajungind a accepta o $e-dere aproape continua in strainatate, a ocupat a5a demull alentia regelui, tocmai in momentul cind se pu-tea lua orice hotdrire de fericitd inoire impotriva ori-cui nu cereau, umili, liberalii, afard de Vinlila brd-tianu, si el ingenunchiat la urma de interesul partidului,favoarea audientelor reparatoare, si nu se simtia bine ge-neralul Averescu cu buzduganul de maresal inincit (nice mare actiune informatoare se Inlatura.

Carol al II-lea, in fond prielen al unui regim Mi-halache, dorise ca toti sa-1 cheme, toate parlidole, ccinu voise rege peste dinsele $i contra lor in numele,acelu: popor romdnesc care trdia viata lui, cu Lotulalta, aliituri de viata lor superficiald, insignificantachiar, pentru istoria in stil mai larg, care nu inscrie petabletele ei pe top detinatorii, cari se succedd rapede, aiportofoliilor ministeriale.

El isi simtia datoria, dupd o indreptare spre d. Ma-nia, care se lovi de neintelegerea dintre colaboratoriisdi, intre cari teränistii nu intelegeau a imparti, $i segräbi, ca $.1 cum ar fi voil sa ispräveasca odata cu acestscrupul de constiinta, de a. incerca Ministeriul Na-tional.

Insärcinat a-1 face, d. Prczan rautd, cum i se i. dicase, asentimentul acelorasi sefi, si, cu aprobarea ne

rnina?,

i-

si

se

440 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

sincera a d-lui Maniu, el se lovi de resistenta Inca proas-path., neinduplecatä a lui Vintila Bratianu, deprins aconsidera pe meritosul general ca pe una din uneltelesale in momentele mari, ca in casul Stere. Atunci, formafiind indeplinitä, d. Maniu fu reintegrat In drepturilesale, pe care lc credea acum incontestabile. A disolvaParlarnentul a doua zi dupa restauratie se parea sierao imposibilitate rnorald, oricare ar fi fost valoareamorala insasi a acestui Parlament.

Dar, cum doi teranisti de March' fuseserd inlaturati,dd. Mirto i Raducanu, d. lunian impunindu-se mai muitca supraveghetor In numele regelut, prin rolul ce ju-case, cum restauratia, dusmanitä de d. Madgearu, nu-iputea accepta dictatura financiard", exilindu-1 la Agri-cultura, pe care si pe aceia o va reforma, cum d. Manoi-lescu, cu asa de mari merite fata de Suveran, reclamameritut pentru diiisul, Ministeriul rechernat Ja vialdIn aceastä forma imputinata si slabitä era osindit, cuCamera cu tot, inviorata de regularea uuor afaceri caaceia a soselelor Casci Stewart, care oferia un capitalpe care noi trebuia sa-1 cautam, la o miserabild vPge-tare.

Se adaugi neaparatul conflict Wire seful Statuluiseful revolutiei. Daca regele consimtise sa accopte

program si metode de la iacobinii la dna el, foartesensibil la demnitatea Coroanei sale si deprins a segindi la regime de autoritate, de un singur om, si se ve-dea el insu5i In acest rost decisiv, nu puleasa adanitaaceasta continua incremeneala dominatoare in fata sa.Dupa o vacanta de complecta desilusie, la capatul ca-reia niiracolul era complect disparut, cu toata straluci-rea voila a noii Doiunli cu restigiul salt exteriorde uniforme scaparatoare, nu mai erau, supt presiu-nea strivitoare a greutaiilor financiare, neinlaturabileprin economii de catre un guvern de partid, avind o asade largii si Inca flaminda clientela, decit, in imprejurariabsolut anormale, i pentru lumea Intreaga, de jur

si

REVOLUTIA TFRANISTA 441

Imprejur, oameni de obi5nuita normalitate. Iar inaserrenea conditii niciun presedinte de Consiliu nu eramai indicat decit d. Mironescu, care, in Novembre,relua locul. privind nu Lard Ingrijorare patrioticä laministri cari se luptau zilnic intre ei, orbi pentru sca.-derea continua a veniturilor publice. Cu toata presentad-lui Mihala-he si a cIturva tineri de aparenta reforma-toare, de fapt vechiul takism oportunist isi relua Locul Inviata publia supt regele de la care se asteptase corn-plecta si imediata inoire.

Sesiunea Camerelor, deschisa in Novembre, fu de orard stirpiciune, cu toata legea valorificarii produieloragricole i aceia contra cametei, ambele inoperante. Par-tidul de la cirmä Ii simtia sfirsitul aproape, iar libera-lii, dintre cari se desfacuse un grup carlist", al tindru-lui fiu al lui loan Bratianu,cu care se Incepuse Indata olupla de o rarä salbatacie, avurd sa. se ocupe de succe-siunea lui Vintila Bratianu, care, Indurerat, distrus fisi-ceste de situatia in care-I puseserd Imprejurdrile in apa-rarea unei cause pierdute, cdzu trdsnit de apoplexie lamosia sa din Mihaesti, aupra mortului mdcar spuindu-,se cuvintele bune pe care. eel viu nu le-a auzit niciodatdIn viata sa. Si, de jur imprejur semne de o si mai ingri-joratoare anarhic se Inmultiau: noi atacuri la drumulmare, lupte cu pulitia ale muncitOrilor de la Caile Fe-raie, greve la Usinele cornunale, ciocnire Intre arrnata.5i antisemiti la Radauti in Bucovina, incercdri comu-niste la regimente, crearea unei organisatii comuniste astudentimii sarace, amenintari, la o intrunire de marlproprietari in Craiova, cu ldsarea fard lucru a Um-piilor, pe cind din Gorj venia 5tirea, repetata, stand-toare, ca teranii, in nepulintä de a-5i plati datoriile, sevor revolta supt intetirile unei imprudente Ligi contracametei. Schimbarea samavolnicä a d-lui Burileanu, gu-einatorul, de origine averescana, al Bancii Nationale,

cu un amic al guvernului, autor al legit care favorisa

li si

442 CELE DOUA LUMI DIN _NOU FATA iN FATA

elen.entul bulgaresc in Cadrilater ca util pentru ale-geri, d. Angelescu, altfel un om onest si de inteles, pro-voca in Parlament o furtund cdreia bancaminata de aceleasi disensiuni ca la inceput si mai ales.de rivalitatile, vechi, intre dd. Madgearu, M. Popovici,si Manoilescu, Ii re,istä numai cu greu. Cel din urma,_socotit ca intim al Palatului, anunta apropiata lovi-turk prin care regele era sa fie in sfirsit repus in dropturile pe care alit de usor le pardsise.

Dax ce era mai impresionant era starea detestabilda finantelor, in ciuda imprumutului incheiat i votatin mijlocul unuia din obisnuitele scandaluri Cu gura sicu pumnul, in atit de umilitoare conditii: incasarile, de-obiceiu slabe In lunile de iarna, el-au amnia mult suptcele mai joase estimari. Pentru a se plati salariile, to-tusi amputate, ceia ce adusese nemultämirea in lu-mea favorisata a ofiterilor, se cheltuise fondul de rul-ment prevazut de conventia cu bancherii si se puseserala contributie cele 300 de milioane ale Casei de aju-tor la Calle Ferate; se lua de oriunde, mice, recur-gindu-se la deposite de bilnci interne, pentru a facefatA platii lefilor, pe care nimeni, Inteo guvernare departid demagogica, nu se putea gindi O. le scada. Or-dinele date pentru a se culege cu orice pret darile in res.-tanta puteau aduce un spor momentan de incasari, darele secau pand in fund mijloacele contribuabilului, laa cilrui putere de producere nu se gindise pana atunci,nhreni. Represintantul imprumutatorilor, d. kuboin,me-rgea la Palat pentru a cere neaparatele reduceri laun budget care insuma Inca patruzeci de miliardepe an, cu Incasari care nu ajungeau nici la treizeci.

Si din tabara guvernamentalilor, cu toata groazacli s'ar putea recurge la personalitati", se intrevadeaputinta unei solutii care n'ar aduce la putere pe libe-rali, neiertati de Suveran cu toate sfortarile pe care lefaeusera. Se vorbia de tot felul de ajutoare, de rombi-

ministerial4

REVOLUTIA TERANISTA 443

natii care ar fi permis sd se pästreze citiva dintre$i, mai ales, Parlamentul. Cu deosebire din rIn-

durile terdnistilor, ale regatenilor" In genere, pe cari pa-siunea de a stäpIni nu-i orbia cu totul, se manifestaaceastä dorinta.

De pe urma unui conflict cu majoritatea a d-lui Ma-noilescu, care presintase un proiect, foarte criticat. pvn-tru exploatarea gazului metan, acesta Isi (Mu demi-sia, Mr% a putea fi adus sd revie asupra ei. De aici ye-sunk demisia cabinetului -Mironescu, care era pentruconduatorul lui mai mult o usurare.

Omul coal4iilor nationale sprijinite pe finanta inter-nalionalà, d. Titulescu, fusese In tall In toamnd peWruo visitä care n'avea, se pare, niciun caracter politic, apoidin nou, In Mart, el venise pentru conversatii pecare se poate ca Ministeriul sd. nu le fi 5tiut, asemeneaaparitii fiind obisnuit Incunjurate de un mister spe-ial. Din nou ministrul la Londra, cu dorniciliiil asa de

schimbator, era chemat telegrafic pentru a face, sau arraface, Ministeriul, cum era datina de pe vrernea regeluiFerdinand: el Insä, pe care unul din putinele ziare ne-prietene Ii numia guvernatorul indigen in numele fi-nautel straine", venia cu siguranta unei reusite, dar nuprintr'un nou, mare si strivitor Imprumut, a carui greu-tate putea s'o stie mai bine decit oricare altul, ci prin re-girnul de marnaligä cu ceapA", care mi se parea 51 ruleca,ar fi, supt o echipd de hamali", fära nicio prelentiola genialitate i Mr% nicio crutare fata de opinia

singurul prin care se putea mintui tara. Regelechema pe sefii de particle anume ca s ii ceteascd rIn-durile calduroase ale unui apel prin care recalcitrantiieventuali erau presintati ca niste desertori de la da-toria patrioticd. Sefii stäturd muti Inaintea acestei in-jonctiuni fard a zice cd o primesc sau o rasping, pre-

pu-blicd,

ministri.

444 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

gatindu-se pentru negocierile privitoare la numárul Mi-nisterelor si al mandatelor (14 April).

Aceste negocieri, la care luara parte si gruparileale d-lor doctor Lupu si Ghoorghe Bratianu,regele insusichemind unul dupa altul pe acesti conducatori de oa-meni i catehisindu-i Oat in zori, furä foarteSo yam in sfirsit cä i data aceasta sefil nu vor, ca,din causa clientelei pretentioase, nu pot. Se Ineercaatunci cu delegatii pe cari ei nu conshntira sa-i delege.Venise rindul echipei de hamall", carora, pentru a in-trebuinta un termin mai convenabil, ii s'a zis, evitindpe acela, prea mare, de cornpetente", tehnicieni". Peacegia, cu mine ca vice-presedinte, poruncit de rege

niciun fel de conditii, a trebuit sa-i accepte omulcare pana atunci nu consimtise a guverna decit In frun-tea protipendadei intregi a politicei romänesti '16 A-pril).

Adevarat sef de tehnicieni", d. Titulescu se &disc,far6 a pierde speranta ca sefii" s1-1 prhneasca, hajmul sa-i dea si Parlamentul sau, la vechii sai ajata-tori, tineri de viitor, si la-d. Garoflid pentru Agricultura,la d. Camarasescu, propus ca ministru de Interne inguvernul blocului si care atunci refusase, la d. D. Ghika,ministru la Roma, ca ministru de Externe, la d. Ar-getoianu ca ministru de Finante.

belatiile acestuia din urma, iesit cu zgomot de la li-berali pc chestia legaturilor cu finanta germand careintemelase o noun band., cu Suveranul trebuie aminfiteinsr, pentru a se intelege rolul care, la sfirsitul acestordiscutii, prelungite pana la oboseala Suveranului 5i lacompromiterea Coroanei, i-a fost atribuit i felul cum1-a mteles, cum. avea tot dreptul sa.-1 inteleaga.

D. Argetoianu represinlase pentru tinarul print in-su5i omul prin care s'ar putea incepe o era de auto-.ritate. Numele lui era pe buzele viitorului Suveran decite ori era vorba de un indraznet plan pentru viilor.

mici,

lumi.

.si fail

REVOVUTIA TERANISTA 445

Intors din strainatate In momentul cind se instala Dorn-nia noua, el i-a oferit servicii pentru refacerea mate-riala a terii, dincolo de care nu mai era teren decit doarpentru ironia sa cunoscutd, de si nu totdeauna de ceamai bund calitate. Un intreg program a fost alcatuit sicelit regelui In August 1930, cind a parut cà relineprea pi4in atentia cui Inca, prins de alte griji, era tot

fasa de Indoieli si reveniri a initierii. Apoi, in anulurmätor, o declaratie publicata de Universul", Incepindcu constatarea cd s'a inchis cu. desavirsire chestia defamilie, schita chiar liniile, de o precisie perfectd, darfard multd noutate, ale unei guvernari in all stil. Toluls'ar fi zis ca se va opri aici. In April 1931 d. Argeiorianu, desfacut din mai multe legaturi succesive, n'aveacalitatea de set", pentru t fi consultat, dar, la Intreba-rea d-lui Titulescu, d-sa a promis, curn a declarat o .si.In Camera la 1932, cd primeste a se subordona Incaunui conducdtor de guvern.

Lucrurile pdreau definitiv puse in ordine cind resis-terija a d-lui Maniu, sprijinit de Sfatul saumanent, fata de persoana d-lui Argeloianu, crudpatianas caracterisat, opri In loc DotarIrea, totdeaunaputin cam \raga, a d-lui Titulescu. Nicio straduin ta. nu-1pulu face sä revie: la ruga,mintea repetatä a regelui,el declara cä nu mai are aceiasi basa, ca nulsisimte ateiasi libertate si aceiasi putere, ceia ce, de alt-fel, nu-1 va Impiedeca sd mai ramlie destul timp laBucuresti pentru eine stie ce situatie care s'ar produce.

Dupa mai bine de doua saptamini de Incercari fdra.toles In directia Ministeriului de concentrare, si in nepu-tinta de a reveni imediat la guvernul plecat dupd pre-pria sa pdrere, neimpdrtasitä Insa de d. Maniu, care seIntorsese clinteo lung. sedere pc Riviera francesit, cii numai poate raspunde Imprejurarilor, regele se adresa lamine, fara ca eu sii fi aratat cea mai mica dorinta de a

In

absoluta par-si

446 CELLN DMA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

>ocupa locul pArAsit de d. Titulescu, si-mi ceru insis-tent a-1 primi.

FAceam, acceptind dupA o clipd de revisuire a con-tiintii Ingrijorate, cel mai mare sacrificiu al

vielii mele", propriile cuvinte pe care le-am spus Su-veranului.

In adevAr, de peste treizeci de ani de zile eu repre-sintam, cu toatA experienta, impusA Intr'un tirziu de a-niici Cu oameni din vechea politicA, prea bine cu-noscuti mie ca sa astept mult de la dinsii, o conoep-tie proprie, care era aceia a generatiei de la 1§90, iesitAdiii socialism pentru a veni la credinte de un nationa-lism organic exclusiv, al cArui caracter si ale cArii ori-giut schitat mai sus. MA insufletia de atita yremelira contra clientelelor care desonoraserA tara, desgustulSatA de sistemele lor, groaza fatA de prApastia spreicare tirau o tarfl prea putin cultA ca s recunoasa pe-ricolul si care se lAsa amAgitA pe rind de cel mai IndrAz-net. Propagandei contra acestui politicianism, tot asaode departe de adevArata politicA, pe eft clientela liii crade departe de partidele In sens occidental, Ii consicra-sem o viatA intreag5 In care, cu toate serviciile ce le-amputu' aduce la doi regi, nu ajunsesem la himic si e-eram convins cA astfel nici nu pot ajunge. Multi dinprielenii miei, obositi de lungul pelerinagiu prin de-sert, se InomoliserA in nisipurile vre unei fata morgana

nici nu li se mai vedeau mormintele: altii cAzuserAIn lupta devotath pentru unitatea nationalA. Si pu-tinii cari rämäseserA se Intreban, la vrista cind i ideo-logii devin oameni practici, dacA nu cumva mergind cumine si-au stricat viata. Opiniei publice i plAcuse,necetind cartile istoricului i neintelegind opera litera-tului, sä asculte conferinti i expuneri In care gasia,pEntru un moment de distractie, poate si de reculegereplinA de mustrAri, tocmai ceia ce ei, din inertie saudin lasitate, Ii lipsia. Presa de zeflemele, adesea plätitA

mele

miei,

le-am.

si

REVOLUTIA TERANbTA 447

nu ma sustinuse niciodata i n'aveam intentia de a ohräni. Nu vedeam in dosul mien. ca aceia cari au izbutit sästringa In mini oneste si tari frinele altor neamuri, ajun-se la capätul povirnisului spre care le Impingea unfal5 constitutionalism, armate intregi de credinciosi fatade care sä am numai rolul unui batrIn purtator de

Pe de altd parte, ne gäsiam, e adevarat, Inaintea uaeicrise teribile, datorite lipsei, aproape complecte, de oriceviata morala: nici legaturi de familie, nici prieteaiisincere, nici asociatii politice pline de devotament, nicirespect pentru merite i pentru adevarate servicii; scoalase infundase In mocirlele unei rutine poleite cu pedago-gic de Imprumut, literatura celor de dupa rdzboiu faceadin trivialitatile, atItatoare de siinturi, ale fostului cr-lugär Teodorescu, Tudor Arghezi, de mult dusmanal oricarui rost national, din fostul redactor al foilot desupt ocupatie, pc care-I scosesem din temnitaunnou Eminescu i conducatorul ei spre tainele aseunse.0 nebunie cuprinsese pe cultivatorii artelor plastice, caricredeau ca, despretuind studiul prealabil al naturii careeste, se poate crea fara munca sit färä inspiratie o fanta-sie individuald. Religia era a bisericilor goale si a ior-melor moarte: ca In Imperiul roman al decadentei, oanexa. toleratä Inca a vietii de Stat. Totul trebuia reluatpentru a rechema o natie la datoria ei, totul, pang lamasurile cele mai aspre, acelea care atrag cele maifiresti uri din partea celor loviti In fat a. pentru tied-losia lor i prinsi In chingi pentru a fi tIrIi pe ca-lea cea dreaptd.

Aparenta singura era a unor greutati de ordiae purmaterialä, pentru a caror recunoastere, cercetare si so-luiionare s'ar cere numai contact cu lumea afacerilor,deprindere cu administrarea unei marl averi si o prac-tica de bancher, mai lung sau mai scurta. Dar, im-presionata si de oeia ce va vedea In strainatate, lumea

flamura.

ispAsirii,

448 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

pindia atita: zabava in plata salariilor, a pensiilor, arestantelor, a datoriilor fata de Stat, ralicarea peste ma-suri a preturilor din partea unor exploatatori nesupra-veghiati, perspectiva unor imprurnuturi salvatoare, fard

da samd cà o treime din incasari nrerg la dobinzica din ce In ce conditiile vor fi mai rele, ajurrgin-

du-se. cuin se va face dupd mine, la noi conventli a-vind la basä gajarea nu numai a produsului monopolu-rilor, dar a insesi averii ramase Statului. Si, cu grijamea de a cruta pe contribuabil, de a nu creste datoriileterii, de a opri desanatul i risipa, puteam eu sd maconsider ca omul chemat a guverna o astfel de tara,inteun astfel de moment? Puteam sa-mi fac mari ilu-sii asupra resultatului ultim al sacrificiului mitu?

M'au indemnat, m'au silit, m'au condamnat si pri-mes; alte consideratii. Intàiu necesitatea de a face ea re-gele, de care fusesern asa de mult legal, sä nu ramiiein situatia in care-1 lasaserd atitea refusuri si uneledin ele in ce formai si tenacea resistenta supqrati1a d-lui Titulescu, magulit totusi asa de mult si dupa. a-ceia. Apoi dorinta pasionatd de a incerca sa rap za-gazurile invdtamintului formal, o costisitoare zadarni-cie, pentru a pune basele unei adevarale educatii na-tionale in acele conditii de libertate care singure o facposibild. De aceia, si nu pentru ca. nu puteam lua altdepartament, am retinut Instructia. Nu mai pritin cre-dinta cä numai prin autoritate, o adevarata autoritale,morala, nu politieneasca, se poate indrepta un popordeprins a calca totul in picioare cu voia unor gayer-nanti cari sprijiniau pe curtenirea prealabila a --iito-rilor sclavi tirania lor succesivd. In sfirsit, si nu inultima linie ca irnportanta, incrtderea in loaialitateaabsoluta a cui, lard a fi sfatuit de regele, si din pro-,priul mieu impuls, ca unui vechiu colaborator de- oposi-tie si fagaduit prieten, Ii oferisem Finantele, si, ceva nrai

a-ai

REVOLUTIA TE RA \ ISTA 449

tirziu numai, pentru a nu se da o infatisarea de clic-tatura, Internele.

Tetusi, de si ultima formula a d-lui Titulescu, caruiai-o recomandasem, era tehnicienii", am crezut ca eIn interesul Coroanei, care ea trebuie Intaritä, restulviind pe urma, sa cercetez pe toti sefii de partide ca

propun ca o serie de masuri pe care numal unguvern in earl de partide le poate lua, Incepind cureducerea budgetului, cu taiarea oricarui parasitismregele Insusi zisese: deparasitare", sä fie luate to-tusi cu asentimentul lor. La cei slabi am gasit o sin-gura dorintd: a fi ajutati in alegeri contra adversari-lor de cari se temeau, la ceilalti, afara de liberali, pen-tru cari, iardsi, se punea mai ales o problema

aceia a strivirii asa-numitilor georgisti, asociatiede profesori ambitio,si, i politiceste, i un numar, schim-billor de supra-numerari, banuieli care, In ce pri-vestc pe maresalul Averescu, se vor preface Indatain insulte. Nu e de mirare daca, In vederea acelei re-lative si trecatoare concordii i In dorinta de a asigurape deplin cei 400/0 ai primei, pentru ca nu cumva,in. casul contrar, regele sd apara ca un Invins, am in-cheiat, chiar contra intentiilor Suveranului, un pact e-lectoral cu d. Duca, pact In care rolul de capetenie re-venia d-lui Argetoianu, care abia iesise de supt sefialui Vintila Bratianu. Supt conducerea acestuia, doritasi de rege, s'au facut alegeri pe care de sigur, cu prefecliai miei pretutindeni, cu o administratie formata Inspiritul mieul le-as fi Incercat eu Insumi altfel. N'aveadreptate doctorul Lupu, aparätor chemat al patriei,cind, la discutia validärilor, s'a Infuriat din generosita-tea sufletului sdu sensibil dud am spus cA tara, taracare conduce si administreaza, e ticaloasa".

Intr'o sesiune de vre-o lurid de zile (Iunie-Iulie) s'aprocedat, MA a pierde multa vreme cu discutiileotioase,la amputarea simtitoare a budgetului, dar In aoelasi

sa ii

si

450 CELE DOUA LLMI DIN NOU FATA IN FATA

timp, i masuri urgente la Instructie, ca In usurareamonstruositätii enciclopedice a bacalaureatului i In O.-rbn area biroului i bursei de influente care ajunseseMinisteriul de Instructie, Imi permiteau sä lucrez in sen-sul mieu, determinat de practica profesorului celui maivechiu al Facultatii de litere, a decanului ei i apoi recto-rulul Universitatii din Bucuresti. Schimbarea citorvaarticole numai din legea invatamintului secundar urma-ria crearea gimnasiului autonom, de educatie generala,emknciparea liceului de procedari prea scoläresti, a-mestecul lucrului manual, prin care singur se desavir-seste omul, iar nu printr'o educatie de teorie, care ni-adat anual mii de inutilitati, cazind In mare parte asuprabudgetului. Voiam, in ciuda mintilor anchilosate, dus-mane oricaror masuri Inoitoare, o rivalitate binefacatoa-re prin lectiile de intrecere date de un profesor si la altaKoala. De aceia, pentru a fi In contact cu Invatamintulsuperior, li puneam inspectori delegati de Universitati.Prevedeam putinta ca tot corpul didactic al unei

sa se adune In fixarea si urmarirea acelorasi tinteculturale, renovInd o viata de provincie de o nulitatesufleteasca absoluta. Concursul, nu resultatele, lung ti-rite, ale examenelor de capacitate, vor da o catedrä, careva f; una singura, de specialitate, iar nu o colectie decare. Prin desvoltarea acestor idei voiu pune In frunteascorner secundare nu partisani politici, carora Ii eprocurau avantagii de locuintd, Incalzit si luminat, peHugh o mica diurna, ci pe aleii colegilor br, precumin invatamintul primar voiu libera pe invatator deapasarea agentului electoral facut revisor si inspector,si-i puneam inaintarea In legaturä, nu cu un examen decitevu minute la unele materii, ci cu Intreaga opera des-voltata In locul- unde era pus ca sà fie un exemplu decinste, munca si omenie. Si, vechiu profesor de Univer-Usitate, Inca de la 1895, care asistasem la decenii delupte ale politicianismului de la Instructie cu adminis-

locali-tki

REVOLUTIA TERANIsrA 451

tratia universitard, considerata ca un birou oarecare,desfaceam legatura de subordonare In actiune a inva-tamintului superior, pe care-I doriam numai subventio-nal de Stat, care ramInea liber, de altfel, a-si face oriceseminariu pentru profesorii scolilor sale secundare. Ope-ra care va fi obiectul de atac al asociatiilor profesio-nale" de caracter pur material si palate de politicianism,supt conducerea unor obraznicii adesea patologicecare, In prosteasca ironie a incultului sau a necunos-catorului, ironisind de la Inaltimea unui diletantism

va fi supusä la mverificarea practica" a regimului,,ideologiilor" revenite la comandä, Intrunia atunci su-fragiile unor personalitäti culturale eminente, si chiara celui mai experient dintre oamenii de swa1 . pe cari-iavem azi, fostuI de atitea ori ministru de Instructie dr.Angb elescu.

acest sexis se lucra si la celelalte departamente,prin legi asupra drumurilor, in pregatire, asupra sa-natatii publice, asupra ridicarii prcturilor terealelorprinteo prana, dincolo de care nu era dea1 pretul fix,

valoarea oricarii legi de -maximum si minimum dela Revolutia francesä pänä astäzi, sau monopolul debrutala conceptie sovietica ale carui resultate proastes'au vazut peste Dunare. Un excelent militar, genera-lul Stefänescu-Amza, a venit cu legi ale reorganisarii ar-matei care au fost unanim votate. Iar legea invatamintu-lui superior, pe care profesorii Inii o voiserd de Slat,a iesit din propria lor consultare indelungata si dincercetarea, de luni de zile, a Senatului si a Camerei, Incare erau represintantii Insii ai Universitätilor i perso-nalitäti culturale din cele mai In vaza ale terii.

Mminea ca o Ingrijita punere in aplicare, pentru caren'a lipsit zelul i devotamentul directorilor Ministeriului,deveniti consilieri ascultati ai ministrului in sfirsit res-ponsabil, sä faca a strabate In tot invatamintul acestereforme, care trebuiau sa se Intindä apoi si asupra al-

si,

sb.-ficient,

Ii.

de

452 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA I FATA

tor rarnuri, dind noua scoala absolut trebuitoare caO. nu se mai dea generatii ca aceia care umplea sträzilede -zgomotul agitatiilor anarhice.

la acest timp ministrul de Finante, de acord cu re-gele, care-$i avea ideile In acest domeniu $i tinea sä levada realisate eit mai curind pentru a nu se lovi de as-cuhsul ideologiilor" dominante, nu se opria la o nou6revisuire, radicalä, a budgetului perttru 1932, In care s'aajuns de la patruzeci de miliarde la numai doudzeci

cinci, sacrificiu pe care Instructia I-a resimtit maigreu, dupa reducerile ministrului precedent, d. Costa-chescu, dar fail a se ajunge la pretinsa desorganisare(slut sigur cd niciuna din scolile desfiintate nu va fipusa la loc). Nesocotind practic sistemul mieu de a veri-fic I datoriile teranegi $i cele agricole in general prinintal-ularea intovardsitä de cercetarea legala a crean-telor de catre comisiuni locale Insarcinate cu aeeasta,pentru ca nu agricultorul, ci agricullura, nu omul, ciopera sä fie ajutate, d. Argetoianu, in lungi gesbateri cutoate partidele, care, din motive de popularitate, se fe-riau s opuie un ref us, alcattria legea con.versiurnii da-toriilor agricole. 0 lege administrativä se suprimasertip2'n decret regal, fail ca insisi national-teranigii saprotesteze prea mult, prefectii alesi era pusä In pers-pectivIl de acelasi.

0 continua opositie a partidelor, care se temeau Ina-jute de toate ca ideia cä se poate guverna Iiira diuselesa se incetäteneasca, ceia ce le-ar fi ucis, se servise In-taiu de campaniile calomnioase al unor ziate usor

Ele vor acoperi de insulte, si dffitr'un mediape care nu cred ca trebuie sa-1 spun, pe ministrul de In-structie, dar nu vor sufla un cuvint cind cel de Finanteva trebui sà fact mari jertfe pentru a susthlea bancileevrdesti rau conduse, care se prabusiau. Opinia pu-Ilicit" are misterele $i are $i tainitile sale. Aceiasi oa-

cistigale.

ei

REVOLUTIA TERANISTA 453

ruPni cari In Parlament aprobau si aplaudau se fa-ceau, dincolo de pragul Adunärilor, colportorii celormai urite calomnii, stiind cä mice rasbate intr'un pu-'EA..: mincat de invidie, pentru care orice ministru e uncamghios sau un hot ori si amIndoua irnpreuna. Pleavaconruptiei de ieri se ridica, In aceastä lupta pe vcald sipe moarte, asa de explicabila, Impotriva vietilor caren'aveau nimic a-si reprosa.

Si presa straina, mai ales cea francesä, si nu numaidin motive de aici, ci si dupd ordine venite de la marlinierese din tara lor, era mobilisatd contra ace,lora ceriapareau ca niste simple unelte ale regelui, doritor de,,regim personal"eu cram irdatisat si in lard, unde sicopiii md cunosc, ca un fel de vechiu dascal al Suvera-cu ghiozdanul supt umarul iesit al bratuilui drepl sicu umbrela sobtioara, ca niste dictatori cu tenebroa-se planuri, ca niste schimbatori, gata sa. aplaude An-schluss-ul Austriei la Germania, ai politicei traditionale,apLratà fireste de liberali, de avereseani, de Ardeleniicari primisera solemn pe generalii revansei germanesi de teranistii doclorilor de la Berlin. Da, erau motiveIn aceasta permanenta dusmanie, rebeld 4 orice cx-plica(ii, dar care se opri cu ocasia visitei mole la Parisin.intea ad warului evident al declaratiilor sincere, ca säreapard, putin scazuta, la urma, cind ministrul de Fi-nante Men o lunga visitä, Incunjuratd cu toga' pompaofieiala cazuta aceluia care s'a complacut In a se con-sidera singurul element In adevar politic In guvern.

Declarasem de la Inceput cd sint contra oricarui Im pru-mut, oricarii afaceri cu strainalatea, afard de posibilila-tile de fructificare a avutiilor noastre, si contra noastrdtrebuia sa se refacd frontul pe care-1 avusera Inaintealor un D. A. Sturdza si un Vintild Brdtianu. Nu d. Titu-lescu, gata de noi capricii, era sa ieie apararea unuiadin guvernele trecatoare peste care se ridica perma-nento sa europeana. Si totusi aveam la Externe

454 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

pe cel mai francofil Romin, de educatie pur francesä, sirenuntasem, chiar Inainte de trecerea d-lui Manoilescu,ministrul de Comert, la Banca Nationalä, la punereaIn executie a favorabilei conventii de comert cu Ger-mania, dupa ce-i oprisem In Mc delegatii, In ceasuladunärii ministrilor Micii Intelegeri. Rea atmosfera. Instrainätate, pe care o cutreierard pe rind liberalii deambele nuante, condusi de acelasi ministru al Roma-niei, un intim al regelui, d. Cesianu, care-mi Meuse a-ceiasi favoare. Nu se provocase doar contra Ministe-riulai personal un mars al Unprilor sau o lovitura so-

vietica, apentru se Invedera ca. In toata sträinatataanimeni nu ne sufere...

Folitica liberala fata. de Ministeriu, care primi, a douazi dupa alegeri, declaratii de razboiu cu sunet marede trimbiti, la care nu crezu cä e bine sä raspunda, eraInfrInata de douà motive: In_ faà li statea georgismul",agresiv, sfidator, si, pe de altd parte, date fiind relgiilelor cu Coroana, se temeau ca succesiunea sä nu fiecumva a national-teranistilor. Partidul stiu sa se men-tina cu oarecare eleganta In aceasta situatie asa de grea.

De aparentä amicala, aproape ca a unor camarazi,MA dorinta de a provoca, alaturi de lupta cu liberalii,cari aveau In d. Argetoianu, un fost tovaras, care nu-i a-tacase niciodata §i care menlinea In asa de mare ma-surd In toate locurile de prefecti, de membri ai cami-siilor interimare pe aderentii lor, o aila cu guvernul, ta-tional-teranistii, si mai ales Ardelenii, aveaff alte caldecIt cele vazute de toata hunea pentru a-si ajungescopurile.

De la inceput, trebuise sa execut disolvarea Pada-mentului, dar nu numai din voia mea, care in aceasta.Adunare aveam vechi prieteni cari, odatd, In acelasi par-tid, recunoscusera autoritatea mea: membri ai bloculuiai Federatiei, ai opositiei nationale, ai partidului natio-nal bicefal". Sinceritatea ma Meuse a li arata deosebi-rile de program, de conceptie Intre materialistii cari

vietied,

REVOLUTIA TFRANISTA 455

considerd Coroana ca factorul constitutional" actionIndla anume momente i Intre mine care lute leg tara dom-nitd de un rege care colaboreazd sincer cu ministri o-nes!i fata de dinsul, si nu vina mea e cä actul de disol-vare a fost cetit Intre acele strigdte si huiduieli ciicare acesti oameni erau prea mull deprinsi supt gu-verne Ord simtul demnitdtii. Aveam pe lingd. mine Ar-delenii voiti de rege, unul dupa altul: dd. dr. Hatie-ganu, Valer Pop, Metes, Stanciu, Ardealul fiind do-meniu reservat Suveranului; d. Tillea, amenintat cu da-rea afard din partid, nu figurase pe banca ministeriald,unde n'am prea vdzut nici pe d. Hatieganu, dar acelasid. Tillea se putea vedea oricind, ziva i noaplea, la Curte.N'arn urmärit prea strict, asa, cu legile schioape pe carele avem, gestiuni protivnice principiilor contabilitdtiLpen-tru cd aceasta ar fi fost o Instrdinare a Ardealului".Ardealul" deveni astfel, printr'o actiune proprie, deose-bitä de a teränistilor, combatuti ca revolutionari contradisciplinei partidului, un vesnic obiect de atentie,cu careCa dusman guvernul se intilnia oricind, cu pldcereade a asista la toate avansurile care i se faceau. Nu sepi(rdea nicio ocasie pentru aceasta. Priviri pe care la-arfi putut retinea marile, tot mai marile greutilti ale teriieran atintite spre punctul depdrtat unde d. Iuliu Ma-niu, retras la marea sa exploatatie rurala din Middein,pe care-i pldcea sd o presinte ca via rdmasä din strd-mosi", carf sint nobili de la 1600", ingrijia de produ-sele cimpului, totusi in continud legAturd cu un par-tid, care, de formä supt obläduirea d-lui Milialache, re-cunostea de sef In Ardeal pe d. Vaida Voevod si [rime-tea la d. Titulescu emisari teranisti din Regal cucheile Albei-Iulii".

Invitat anume sä asiste la cdsätoria, in Iulie, a prince-sei Ileana, sumetul sef al Revolutiei pe care intoarce-rea regelui o oprise un moment, dar care trebuia nea-Oral sa. continue, 'And la crearea Statului terdnesc",

436 CELE DOUA LUMI DIN NL.LI lr ATA IN FATA

eventual si pand la Republica., un presedinte pentru din-sa putindu-se gdsi usor, binevoi sd asiste, foarte de-corat, dar si foarte suparat, impreunä cu statul major alsau. Avu toate onorurile pe care de la Suveranul consti-tutional le poate avea Suveranul real, pe cind liberaliijinduiau prin colturi. Numai nedibacia unui orn stäpinitde nil, care se plingea contra terdnistilor, in special ad-lui lunian, si impotriva Ardelenilor scdpati din dis--ciplina de fier, trädatorii Ardealului", nurnai aceastasi poate grija ca neaparat conversiunea sä fie votataa impiedecat Inca de atunci chemarea la putere a ornu-lui cu stramosii de la 1600.

Dar, dupä serbatorile de iarnä, o adunare a cavaleri-lor Ordinului Ferdinand, rdpede explicata presei in soha ca un act de nelncredere In guvern, dddu pri-lej la iegiunile Ardealului fidel sd fie presintale Mo-narhului, readus la sentimente ceva mai conslitutio-nale", de seful lor legiuit.

Si totusi partidul care cu atita dibacie in furiarese cerea la guvern, in clipa chiar cind era mai multaindukananire in sinul sau, n'avea fatä de marile greutatifinanciare, care nu se puteau birui nici cu enorma redu-cem a budgetului, nicio solutie, absolut niciuna, he simdcar ca aceia, de fapt neexistentd, cu care, pentru pu-blic., se landau liberalii de ambele nuante, averescaniimultainindu-se cu critica situatiei, pe care n'o puleaindrepta irnediat decit minunea sau escrocheria, si gu-vcrriul n'avea pe una si nu voia sä practice pe cealallil.El cauta, prin calatoria la Paris si la Londra a d-lui Ar-getoianu, paliative, Onä la masuri de ordin general,cart, cu conversiunea prea mult in spinare, nu se pu-teau lua in pripa: conventia Bancii Nationale cu aFranciei, redevente de petrol, apelul, admis de ,-redi-tori, la Casa Monopolurilor, perfect condusa, baterea n-nei monede de argint, dar nu deocamdatd, si, dincolode acest termen, a5 fi strins mina colaboratorului mieu,

REVOLUTIA TERANISTA 457

cdrula i-as fi ldsat, cu presidentia, nu odatä oferitä, toatdrdspunderea In imprumutul oricare ar fi fost el.

Dar noi primisem o administratie financiard pe caren'o puteam schimba asa de usor si In ea rutina se uniacu sabotajul i une oH cu neonestitatea. Ministeriul In-susi se afla In mina unor oameni caH nu erau la indl-timea situatillor, chiar cind erau personal ireprosabili.Fdrd stiinta ministrului respectiv i ascunzindu-mi sis-tematic situatia, lefile, pensiile, pe care le apucaserdmIn restantä, ajunserd a se plati foarte neregulat; pecurl ele erau la curent, In Bucuresti, In Ilfov, prin ju-detele vecine, prin cele care stiau sä strige mai bine,pe cind aiurea neglijarea era absolutd. Cu toale asi-gurdrile cd mdcar armata este pldtitd, realitatea era alta.Chamat sit o constate, d. Rist, In care se spera un aju-tItor fu un nemilos procuror pentru toatd lumea.

Cum sint partidele politice la noi, e zadarnic sd seastepte de la dinsele un concurs onest, pentru bineleterii, chiar dud e vorba de un guvern ai carui conducd-tori nu Inteleg si, chiar daca ar Intelege-o, ar fi zAdar-nic, a-si face prin putere banda de concurenla. Din po-triva, orice nemultamire trebuie atitata, exasperata, tur-nind undelemnul ieften al arbcolelor de ziar i chiarulelul scump al micilor subventii bine repartisate, orimirul ambitiilor asigurate cd vor fi avule In vedere.

A titea luni de zile fusese in tart o linisteperfecta, decare guvernul, hotarit, de altfel, a intrebuinta orice mij-loace pentru a o mentinea, pulea fi mindru. De-odata,tulburäri izbucnesc pe tema neplatii acesteia a salariilorsi pensiilor, unde?: tocmai In locurile, favorisate, care n'a-veau de ce se plinge. Asociatia Invätatorilor si aceiaa profesorilor secundari care de a doua zi.lsi vor sitriIn cap, fiecare sef vrind sit fad. blocul didactic" pentrudinsul, se aruncard, cu cele mai grele ofense pentrumiristrul de Instructie, profesor batrin si cu oarecaremcrite, care n'avea el minuirea fondnrilor si nu se

alp-

459 CELE .DOUA LUMI DIN NOU FATS IN FATA

putez amesteca In gospoddria de toate zilele a colegilorcu cea mai absolutd nesocotire a acelei discipline-

care nu se poate infiltra scolarilor de cine se dove-desto, In raport cu suprema autoritate, incapabil dedinsa. Conciliabule revolutionare se tineau pretutiadeni,revistele de pedagogie deveniau instrumente de escitare.La o adunare in Bucuresti, pe care am admis-o anumeca sr. se vadd de cesint capabile In vorbe si In indemnuridescreierate unele suflete perverse, s'a vorbit de re-volutie, de soviete, de streang ales si. ca semnal unei lupte electorale, care a cules In toatä tara deareiteva sute de voturi si de spInzurätori, incepand cuaceia a batrInetelor mele. Niciun profesor n'a avut cu-rajul sr. spuie un cuvint, niciunul sd-si puie iscrliturape un rind scris. Era evidentiarea ultimului resultat alunei lungi degraddri In politicianism a oamenilor grincaH se ridicd si se coboard terile.

Si, demni ucenici ai unor astfel de Invätrtori, mii destudenVi si de studente, de la drept si medicind, con-du3i de elemente certate cu examenele, se legau de a-nume articole din legea avocatilor si din proiectul delege, freut de profesorii lor, al InvatamIntului superior,si nävaliau sträzile, Inarmati, lovind, cu bastoane sibare de her, si pe rectorul lor, d-rul Gheorghiu, spdr-gInd ferestile Senatului, arzind camionul Postii, si ex-punindu-se nebuneste gloantelor trupei care, dacä ar fifost lovitä ca politia, avea ordin sr. tragd. A doua zi, re-gele primia, fie si pentru o morald pe care revoltatii n'oIntelegeau, pe sefii miscrrii. In acel moment, desfä-clndu-se de maresalul Averescu, care vorbia de detro-narea lui Cuza-Vodd si de mane techel fares al luiNabuhodonosor, d. Octavian Goga Intemeia, dintr'o di-sidentd a Partidului Poporului, pe cel national-agrar, lacafe raliindu-se insusi raportorul legii d-lui Argetoiaau,seful se credea In drept sd afirme cr., succesor designat

REVOLUTIA TERANISTA 459

al unui guvern netrebnic, va avea Inteo lund, Bucurestiila picioarele sale".

Vechea revolutie iacobina, stirnitä de national-teranistipentru a ajunge la putere, se cobora In strada supttoate steagurile ei de Inselare, continuind capitolul a-narhiei.

Glr vointa ferma a Suveranului de a suqinea guvernalsalt s'ar fi putut merge mai departe pe linia renovariimetodice, nu a spasmodicelor convulsii din care demult se alcatuia viata politica. Nu era chestia de a sus-Linea oameni, ci de a ajuta doctrina de la 1906 sä ieieIn stapInire, spre folosul tuturora, tara Intreaga. Dupaciteva masuri severe, totul ar fi Intrat in ordine.

Ajungind la convingerea ca lefile militarilor nu siritpH-dile, am presintat Suveranului un plan financiar ca-re se prijinia pe o noud serie de reduceri si nu toatereducerile deranjeazd Incasdrile, In mice cas, avantagiule mai mare decit pierderea. Data fiind scaderea pre-turilor la obiectele de alimentatie, de Inbracarnint.e, deprima necesitate, lefile, pe o scara care ar fi crutat pecele modeste, se puteau reduce cu jumatate, functionariicu mijloace personale de Intretinere s'ar fi concediat,s'ar fi gasit mijlocul de a asigura unor aniline catego-rii, Invatatorli, magistratii, o zestre a situatiei lor, care,bine exploatata, sä Intreaca leafa de pänd acum.

Planulfu aprobat In principiu de Suveran, care eon-sinlia ca supravegherea mea sa se Intindä, cum a-verar dreptul, recunoscut prea tirziu, asupra tutu-ror departamentelor. Pentru aceasta noud curatire, pecare. la Instructie, redusä cu Inca un miliard si juma-tate, o dovedisem posibila pänä In amdnunte chiar. fatasi de unele obiectii, neesentiale, ale ministrului de Finante,regele ceru un Consiliu de Coroana, al carui discurs re-gal preliminar, cetit, parea ca Inseamna mai mult unvot de Incredere. Se prevedea Insä un termen de optzile pentru detalii. Chemat pe urmä, am cerut firestile

460 CELE DOUA LUNT! DIN NOU FATA IN FATA

garantii de viitor, la care mi s'a rAspuns cu credinta CIun guvern proaspät, sustinut de opinia publicA, ar pu-tea face mai mult. Demisia mea de om cinsfit, cu simtde demnitate personalA, a fost scrisA pe biroul Insusi alSuveranului.

Mi se aruncase iar numele d-lui Titulescu. Venit IngrabA la masa care era IntinsA de .fapt pentruel nu putu face nici data aceasta Ministeriul National,de care regele se zicea legat prin toate dorintile sale.Alunci d. Mihalache fu poftit sä iea acel loc de prese-dinte al Consiliului cAzut asa de jos, Incit nici d sa,cu cit stie si cu cit poate, n'a voit sA-I ridice. Sef, da,

sef cu stäpin, el indicA pe d. Maniu.atunci, se petrecu ceva necunoscut In istoria Mo-

narbiei, romAnesti, de la vechii Domni din Arges sidii cetatea Moldovei, peste Fanarioti, pana astAzi: unsef de partid care nu primege oferta Suveranuluipentru cA I-a vAzut lucrind pe cAi neconstitutionale sipentru LA nici asigurarile care i se dau cA a revenit pe

cale nu-I pot satisface fArd garantii reale ;1i un.termen lung de experimentare.

Pentru acest termen seful revolutiei de la Novembre1928 indicA pe subalternuI sau, d. Vaida. Acesta trebuiasA faca InsA, cAci d. Maniu a cerut totdeauna alegeri li-bere, i ele nu se puteau face cu un loctiitor al sAu Infrunte si cu tot personalul administrativ schimbat Insensul unui singur partid, numai Ministeriul electoral.Cu mijloacele pe care oricind un partid demagogic leare la indeminA, cu garda celateneascA din fiecare colt

cu ajutorul Sasilor pe care poate conta orice guvern,plus al Bulgarilor din Cadrilater, s'a cApAtat abia 40/0mai putin decit fostul guvern in 1931.

IncA de atunci, indreptarea financiarA, IncredintatA to-tu$i de regele, personal,unui om practic, d-luieu, incepuse prin mijloacele insesi pe care le reproba-sem: imprumutul de un miliard de la Banca Nationaa,

altii,

alta.

Mirones-

Mid$1,

si

REVOLUTIA TERANISTA 461

a carui restituire o va cere imperios d. Auboin, repune-rea In circulatie a monedei, devalorisate si fara valoareintrinsecii, a regelui Mihai, carora ii va urma apoi unmiliard girat de o banca din Elvetia supt garantia Ca-sei Padurilor prin Banca Nationala, sistem care seproimitea a se aplica i la alte averLale Statului, vorbin-du-se chiar de o miraculoasa conversiune generala, el-vetiana, a Intregii noastre datorii. Phitiam In piing. a-ventura financiara.

Odatil avInd i majoritatea in mind, creatorul e-rei revolutionare fu din nou rugat staruitor sa iea pu-terea, si cu aceiasi hotarire el refusd. D. Vaida, devenitdupii yropria sa marturisire homo regius, fu recon-firma! In fruntea unui Ministeriu in care si teranisti,impotriva d-lui lunian, consimtird. sä Intre. Noul Minis-teriu. ca price alcatuire iacobind, care nu admite conti-nuitate 5i nu respectä nimic creat de altii, fagaduia re-visia tuturor legilor intercalate, de la conversiune, pen-tru care bancherii ardeleni se vor lupta cu demagogiiregatului, pana la reformele din Invatamint.

In fata nu a partidelor, liberalii asistind neputinciosi,supt o sentinta care nu s'a ridicat Inca, iar ceilalti fiind,cum se dorise de mult, pulverisati", ci in fata rege-Iui insusi statea, arbitru supremi, acela care a ajuns ast-fel la culmea dorintilor sale: a regenta Romania, oricarear fi titlul pe care-1 poarta.

Sperantele regelui le stia el singur. In ce priveste na-ti i Insäi, lipsitä de conducatori, doua generatii Bindam.:late de politicianismul navalitor, ea suferiaceasta ocupatie, ca mice grup de mune milioane dincare dibacia exploatatorilor a suprimat sufletul.

Huh! pe nedrept i lovit de eine a avut mai mult bine

1 El a ajuns apoi, in Octombre, dupa duelul d-lui Voevod cu d.Titulescu, hotárit sä apard iardsi in scend, presedinte al Consiliului,la dreapta cu acelasi domn Titulescu, care-i rdsturnase, ajutindd. Mihalache, sub-arbitru al situatiei, prietenul.

el

462 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

de la dinsul, cel care a scris cu durere, in retragerea sa,aceste pagini nu poate declt sä repete si cu acest pri-lej acelasi strigt pe care-I scotea la proclamarea luiCarol al II-lea:

Sä dea Dunmezeu sä fie bine!".

28 August 1932.

CUPRINSULCARTEA

Societatea veche.1. Regele 32. Crisa financlarA ... 9.3. Crisa social& 224. Crisa politicA intern& 325. Crisa politicA externA 526. Crisa sufleteascA . .. 65

Noua generatie. Incercarea de creatiune proprie.1. Noua viata materialA . ... 752. Formarea spiritual& a intelectualilor . 823. Izvoarele noulul spirit public .. 904. RealisArile sociale 111

5. Noi le atitudini politice 1166. Spre schimbarea In politica externA 121

1: FACTORIIPagina

CARTEA a II-a: CONFLICTUL.

1. Compensatiile bulgAre§tr 121

2. Intre douA crise 1623. Rkboiul european 1 neutralitatea RomAniei 1804. RAzboiul pentru unitatea nationala : prima fasA 2105. Suferintile din Moldova 2346. Revanp 2497. Supt armistitiu i falsa pace 260

alisarea unitAtii nationale 285

CARTEA a 111-a: CELE DOUA LUMIDIN NOU FATA IN FATA.

1, Scurtul Ministeriu BrAtianu 2972. Imprejurkile externe 3093. Guvernul blocului 3304. Incercarea Averescu 341

5. Dominatia lui loan BrAtianu 3696. Revolutia terAnistA ... 418

. ...

.

. . .

. . . . . . ..

.