EVOLUTIA ECONOMIEI ALBANIEI

AMBASADA ROMANIEI TIRANA

BIROUL DE PROMOVARE COMERCIAL ECONOMICA

http://www.logincee.org/remote_libraryitem/26352?lang=ro

http://www.stpse.ro/atasamente/074_Politica%20de%20dezvoltare%20regionala.pdfhttp://biblioteca.regielive.ro/proiecte/economie/albania-perspectiva-economica-234846.htmlhttp://biblioteca.regielive.ro/referate/economie/situatia-economica-din-albania-155693.htmlhttp://makingpolicieswork.files.wordpress.com/2011/05/decentralizimi-dhe-zhvillimi-rajonal.pdfhttp://www.qarkushkoder.org/Materiale/Projekt%20ligji%20per%20zhvillimin%20rajonal.pdfhttp://www.kqk.gov.al/sites/default/files/publikime/121002_strategjia_e_zhvillimit_rajonal_kukes_0.pdffile:///C:/Users/Octavia/Downloads/resource_al_199725%20(1).pdfhttp://shekulli.com.al/web/p.php?id=45002&webVersion=vPlotehttp://www.doktoratura.unitir.edu.al/wp-content/uploads/2013/01/Doktoratura-Aida-Gabeta-Fakulteti-i-Ekonomise-Departamenti-i-Manaxhimit.pdfhttp://www.slideshare.net/bleonacoba/zhvillimi-ekonomik-shqiptarhttp://www.bankofalbania.org/web/pub/Spindler_279_1.pdfhttp://www.km.gov.al/al/programi/zhvillimi-ekonomikhttp://www.opinionet.net/index.php/articoli-in-lingua/shqip/59-shqiphttp://www.qarkutirane.gov.al/alb/Koncepti%20i%20Zhvillimit%20Rajonal%20per%20Qarkun%20e%20Tiranes.pdfhttp://www.kryeministria.al/al/programi/zhvillimi-ekonomik/ekonomiahttps://www.google.al/search?q=Zhvillimi+ekonomise+n%C3%AB+Shqip%C3%ABri&biw=1366&bih=667&tbm=isch&imgil=Q0-P-LfLuiPAXM%253A%253Bhttps%253A%252F%252Fencrypted-tbn3.gstatic.com%252Fimages%253Fq%253Dtbn%253AANd9GcRDM9IqBm4AxQQZQVVe9cKveFUKs2OQVLI-Rj7malN_LW6cvXrwug%253B931%253B514%253Bcm5ubXwhg8ji6M%253Bhttp%25253A%25252F%25252Fbesnikpula.wordpress.com%25252Fcategory%25252Fzhvillimi-ekonomik%25252F&source=iu&usg=__Ca0jLv5y5eMy4iagqneobyXj_04%3D&sa=X&ei=yTGhU66rIZGv7AbuzoHgDg&ved=0CEMQ9QEwBghttp://besnikpula.wordpress.com/category/zhvillimi-ekonomik/http://historia.shqiperia.com/rilindja/kreu_2.phphttp://tirana.gov.al/repository/docs/zonat-mundesi-zhv-ekon-tirane.pdfhttp://www.umsh.edu.al/sites/default/files/modeli_i_ri_ekonomik.pdfhttp://albaniandf.org/shqip/rreth_shqiperise/Pages/http://www.uamd.edu.al/new/wp-content/uploads/2013/01/ROLI-I-ORGANIZATAVE-NDERKOMBETARE-NE-ZHVILLIMIN-E-SHQIPERISE.pdfhttp://www.fakultetiekonomise.edu.al/images/oltjana%20zoto%20-%20doktoratura.pdfINDRUMAR DE AFACERI

ALBANIACap. I SCURTA PREZENTARE GENERALADenumirea oficiala a tarii: REPUBLICA ALBANIA

Pozitia geografica

Este situata in sud-estul Europei, intre 41 grade latitudine nordica si 20 grade longitudine estica, avand deschidere la Marea Adriatica si Marea Ionica.

Tarile vecine sunt: Grecia (282 km), Macedonia (151 km), Serbia si Muntenegru (287 km).

Lungimea de coasta = 362 km.

Clima

Temperata, cu ierni racoroase si veri calde

Suprafata

28.748 km patrati

Limba oficiala

Albaneza

Capitala

Tirana, 560 000 locuitori

Populatia: 3 145 400 locuitori, din care: 95% albanezi, 3% greci si 2% alte nationalitati ( conform datelor oficiale ).Moneda nationala: LEK

1 USD= 95,2 / 95,60 LEKE1 EURO= 123,10 / 123,50 LEKESarbatori nationale28 noiembrie Ziua Independentei

29 noiembrie-Ziua EliberariiReligia

Musulmani 70% din populatie, ortodocsi 20%, romano-catolici 10%

Resurse naturale importannteCarbune, petrol, gaze naturale, crom,cupru, nichel

Cap IIEVOLUTIA ECONOMIEI ALBANIEI IN ANUL 2008

A. Aprecieri generale

Economia Albaniei a evoluat pozitiv in cursul anului 2008, intr-un climat favorabil, atat din punctul de vedere al conditiilor interne, caracterizate de imbunatatirea mediului de afaceri si cresterea consumului intern, cat si de conjunctura internationala externa din prima parte a anului, care a impulsionat investitiile straine si cresterea schimburilor comerciale. In ultima parte a anului au aparut semne ale influentei crizei financiare internationale, care vor determina reducerea ratei de crestere si influente negative asupra balantei de plati

Din punct de vedere al climatului regional, european si international, Albania s-a bucurat in anul 2008 de conditii favorabile pentru a continua evolutie a sa in concordanta cu cerintele economiei de piata si standardelor europene. Principalele elemente caracteristice favorabile au fost:

- primirea invitatiei de aderare la NATO;

- continuarea ratificarii Acordului de Stabilizare si Asociere ( ASA ) cu UE de catre statele membre ( in prezent 23 de state membre UE au ratificat ASA si sunt premise favorabile ca procesul sa se incheie pana la sfarsitul anului ); - continuarea implementarii Acordului Interimar ( AI ) incheiat cu UE care reglementeaza relatiile economice cu aceasta;

- continuarea aplicarii prevederilor Acordului pentru largirea si extinderea CEFTA in zona Balcanilor de Vest.

Politicile guvernamentale au urmarit continuarea implementarii economiei de piata functionale prin documentele programatice adoptate: Programul Economic si Fiscal 2007 2010; Strategia Nationala pentru Dezvoltare si Integrare; Cadrul General Macroeconomic si Fiscal 2009 20011;Programul Bugetar pe Termen mediu 2008 2010;

Evolutia macroeconomica prezinta urmatoarele caracteristici sintetice:

- crestere economica semnificativa de 6 %, datorita creditarii si continuarii influxului de remiteri din strainatate ( in 2007 acesta a reprezentat 12 % din GDP ); venitul mediu pe cap de locuitor a crescut de la 21 % la 22% din media inregistrata de UE 27;

- balantele externe s-au deteriorat, conducand la cresterea deficitului de cont curent de la 6,5 % in 2006 la 10,6 % din GDP in 2007; aceasta evolutie s-a datorat adancirii deficitului comercial , care a crescut la 26,8 % din GDP in 2007, cu toate ca s-a inregistrat si o crestere a exporturilor;

- intrarile de capital net au crescut, acoperind deficitul de cont curent in anul 2007: investitiile straine directe au atins 5,9 % din GDP, o contributie semnificativa la acestea avand privatizarea din sectorul telecomunicatiilor; alte intrari notabile au fost imprumuturile sectorului privat si depozitele nerezidentilor, care au atins 3,2 % din GDP;

In acelasi timp sunt de semnalat o serie de neimpliniri:

achizitiile publice, demonstreaza prevederi incomplete si centraliste ale legii, iar implementarea a creat conditii favorabile coruptiei;

intarzierea finalizarii unor proiecte importante din domeniul energiei, modernizarea caii ferate, etc;

privatizarea cu intarziere si discutabila a unor societati ca ARMO si Divizia de distributie a energiei electrice;.

- continuarea crizei energetice din prima parte a anului care a determinat o reducere semnificativa a activitatilor industriale si de servicii.

1. Raportul organizatiei Economist Intelligence Unit privind democratia apreciaza ca Albania ocupa locul 83 in lume din 165 state si teritorii autonome analizate, cu un index general privind democratia de 5,91 puncte din maximul de 10 care se pot obtine.

In sustinerea acestui punctaj global pentru Albania, raportul detaliaza situatia tarii la cele cinci criterii de apreciere;

procesul electoral si pluralismul: 7,33 puncte;

functionarea guvernului: 5,07 puncte;

participarea politica: 4,44 puncte;

cultura politica: 5,63puncte;

libertatile civile: 7,06puncte.

2. Raportul Bancii Mondiale Doing Business 2009 ( DB 2009 ) prezinta Albania ca fiind cea de a doua tara reformatoare din lume, care in perioada analizata, iunie 2007 iunie 2008, a intreprins patru reforme cheie pentru facilitarea afacerilor.

Albania ocupa locul 86, dintr-un total de 181 de tari , clasificate dupa indexul global de realizare facila a afacerilor, ceea ce denota o imbunatatire cu 49 de pozitii fata de raportul de anul trecut, situand-o in apropierea celorlalte tari din zona.

Raportul, elaborat cu ajutorul celor 10 criterii generale de analiza ale BM, evidentiaza atat progresele realizate, cat si domeniile la care s-a regresat si pentru care autoritatile trebuie sa acorde atentie speciala pe termen scurt si mediu.

a. Albania in topul primelor zece tari reformatoare din lume

Comparand profunzimea si efectele reformelor realizate asupra mediului de afaceri, in perioada la care se refera raportul, Albania ocupa locul doi in clasamentul primelor zece tari reformatoare din lume, dupa cum urmeaza: Azerbaidjan, Albania, Republica Kirghiza, Belarus, Senegal, Burchina Faso, Botswana, Columbia, Republica Dominicana, Egipt

Aceasta pozitie ocupata de Albania se datoreaza reformelor intreprinse in urmatoarele domenii: inceperea unei afaceri, obtinerea de credite, protectia investitorilor si taxele care se platesc.

b. Situarea comparativa a pozitiilor ocupate, conform celor zece criterii generale de analiza, in clasamentele din rapoartele 2009 si 2008 se prezinta dupa cum urmeaza:

Nr. Criteriul Pozitia Pozitia Schimbarea

crt . in DB 2009 in DB 2008 in clasament

1 Inceperea unei afaceri 67 130 + 63

2 Eliberarea permiselor de constructie 170 166 - 4

3 Folosirea muncitorilor 108 109 + 1

4 Inregistrarea proprietatii 62 56 - 6

5 Obtinerea creditului 12 61 + 49

6 Protectia investitorilor 14 168 + 154

7 Plata taxelor 143 125 - 18

8 Comertul transfrontalier 77 73 - 4

9 Intarirea contractelor 89 88 - 1

10 Inchiderea unei afaceri 181 181 0

Indexul general Doing Business 86 135 + 49

Reies din tabelul de mai sus domeniile in care s-au realizat progrese notabile: inceperea unei afaceri, obtinerea creditelor, protectia investitorilor, dar si cele la care sunt inregistrate regrese vizibile: eliberarea permiselor de constructie, inregistrarea proprietatii, plata taxelor si comertul transfrontalier.

In legatura cu taxele pe care trebuie sa le plateasca companiile mici si mijlocii este de notat ca raportul face distinctie intre rata de impozitare si modul cum se realizeaza plata efectiva a acestora. Daca in legatura cu nivelul ratei de impozitare a profiturilor si salariilor Albania a decis o reforma substantiala prin introducerea taxei unice, reduse la 10 %, in ceea ce priveste plata tuturor taxelor de catre o companie este necesar sa se intreprinda de catre autoritati actiuni substantiale de imbunatatire, intrucat pozitia in clasament s-a inrautatit evident, de la 125 in 2008, la 143 in 2009.

3. Raportul organizatiei Transparency International

In ultimul raport, intitulat 2007 Corruption Perception Index , Albania este clasata pe locul 105, impreuna cu Argentina, Bolivia, Burkina Faso, Djibuti si Egipt, care au 2,9 CPI. Fata de raportul precedent totusi Albania si-a imbunatatit cu 0,3 puncte indexul general.

Comparativ cu statele din zona este apreciata ca cea mai corupta tara, cu 20 de locuri sub Macedonia.

Raportul enumereaza urmatoarele domenii in care Albania trebuie sa depuna eforturi serioase pentru imbunatatirea pozitiei sale:

completarea si realizarea strategiei anticoruptie;

continuarea reformelor, in special a celei in domeniul juridic;

imbunatatirea activitatii si transparenta administratiei publice;

inasprirea pedepselor impotriva coruptiei;

adancirea luptei impotriva nerespectarii proprietatii;

inlocuirea persoanelor corupte.

4. Analiza organizatiei World Economic Forum arata ca in ceea ce priveste competitivitatea industriei turismului si calatoriilor, Albania ocupa locul 90 din 140 de tari clasificate, alaturi de tari ca Bosnia Hertegovina, Moldova si de state din Africa.

Aceasta pozitie modesta se datoreaza urmatoarelor cauze:

lipsa unei infrastructuri moderne, la cerintele actulale ale vizitatorilor;

publicitatea insuficienta; - coruptia si traficul ilegal;

- spatii de cazare neclasificate si fara dotari corespunzatoare;

- lipsa energiei electrice, a apei si a sistemelor necesare colectarii, transportului, tratarii si reciclarii apelor reziduale si gunoaielor.

5. Raportul fundatiei americane The Heritage Foundation analizeaza si apreciaza situatia libertatii economice in Albania dupa cum urmeaza:

Albania ocupa locul 56 in lume din 157 state si teritorii autonome analizate, cu un index mediu general privind libertatea economica de 63,3 puncte din maximul de 100 care se pot obtine.

In zona Europei Albania ocupa locul 27 din 41 de tari prezentate in raport.

In sustinerea acestui punctaj mediu global pentru Albania raportul detaliaza situatia tarii la cele zece criterii de apreciere prin punctajele acordatela fiecare in parte:

- libertatea afacerii: 55,6 puncte;

- libertatea comertului: 75,8 puncte;

- libertatea fiscala: 90,3 puncte;

- marimea guvernului: 76,0puncte;

- libertatea monetara : 80,4puncte;

- libertatea investitionala: 70,0puncte;

- libertatea financiara: 70,0 puncte;

- drepturile de proprietate: 30,0 puncte;

- libertatea din coruptie: 26,0 puncte;

- libertatea muncii: 59,3;

Pozitia Albaniei atat la scara mondiala cat si la cea europeana a fost imbunatatita de punctajele obtinute la criteriile: libertatea fiscala, monetara, investitionala, financiara si marimea guvernului, pentru care s-au primit de la 70 de puncte in sus.

Punctaje slabe s-a obtinut la criteriile legate de proprietate si coruptie, domenii care continua sa constituie adevaratele probleme care impiedica evolutia economica a Albaniei catre o economie de piata functionala.

In legatura cu punctajele acordate si clasamentele care decurg din acestea analistii locali independenti au facut urmatoarele comentarii:

- la criteriile libertate fiscala si investitionala punctajele obtinute nu sunt justificate de complexitatea greutatilor fiscale, la care trebuie sa faca fata companiile, in special cele mici si mijlocii, respectiv de volumul redus de investitii straine ( Albania a inregistrat cel mai scazut volum de investitii straine in comparatie cu celelalte tari din sud-estul Europei );

- criteriul referitor la dimensiunea guvernului este supraapreciat deoarece cheltuielile efectuate si eficienta generala a activitatii acestuia sunt departe de a corespunde promisiunilor facute in campania electorala din anul 2005, in urma careia a juns la putere.

Problemele grave legate de nivelul si raspandirea coruptiei, ca si cele legate de drepturile de proprietate, sunt relativ corect apreciate si se regasesc in concordanta cu caracterizarile cuprinse in rapoartele Comisiei Uniunii Europene, Bancii Mondiale, Transparency International, Economist Intelligence Unit s.a. .

6. Aprecieri ale FMI in Raportul privind evolutia Albaniei in anul 2008

Albania, conform raportului, a realizat progrese notabile, in conformitate cu angajamentele asumate prin acordul cu FMI, in urmatoarele domenii: realizarea unei cresteri economice substantiale, ceea ce a condus la dublarea GDP-ului pe cap de locuitor, reducerea saraciei, mentinerea ratei inflatiei in limite cuprinse intre 2 4 %.

Ca o consecinta a acestor progrese raportul mentioneaza ca Albania a fost invitata sa devina membra NATO si se afla in faza finala de ratificare a Acordului de Stabilizare si Asociere semnat cu Uniunea Europeana.

Raportul prezinta si domeniile carora autoritatile albaneze trebuie sa le acorde atentie in vederea atingerii tuturor obiectivelor convenite: imbunatatirea guvernarii si intarirea administratiei publice, criza energetica, reducerea decalajului dintre dezvoltarea urbana si realitatea rurala.

Raportul, elaborat de Departamentul European al FMI si aprobat de structurile competente ale acestuia, se intinde pe 107 pagini, cuprinzand grafice si tabele care detaliaza elemente de substanta privind situatia actuala a economiei albaneze si a altor domenii care influenteaza starea acesteia.

a. Evolutii economice recente:

- cresterea economica in anul 2007 a fost estimata la 6 %, prognozandu-se o rata asemanatoare pentru anul 2008, aceasta determinand modificari structurale in contributia sectoarelor la formarea GDP-ului, prin cresterea procentelor industriei, constructiilor, transporturilor, comunicatiilor si altor servicii si scaderea ponderii agriculturii si comertului;

- inflatia a fost mentinuta in limitele propuse, in contextul presiunilor exercitate de cresterea mondiala a preturilor petrolului, derivatelor din acesta si produselor agroalimentare, atingandu-se rate care sunt apropiate de cele realizate in tarile dezvoltate, fiind de 3+- 1 % ;

- productivitatea muncii, in ultimii 15 ani, a inregistrat o rata reala cumulata de 96,1 %, determinata in cea mai mare parte de asa numitul factor total de productivitate, TFP, a carui contributie a atins 80,5 %;

b. Recomandari privind provocarile carora trebuie sa le acorde atentie autoritatile albaneze:

- necesitatea imbunatatirii indicatorilor climatului de afaceri care in perioada 2005 2007, fie nu s-au inbunatatit substantial in comparatie cu perioada 1998 2001, luata ca perioada de referinta, fie au cunoscut chiar un regres evident, dupa cum urmeaza:

Indicatorul Valoare per. Valoare per. Apreciere globala

1998-2001 2005-2007

Riscul politic 59 68 imbunatatire

Legea si ordinea 38 42 usoara imbunatatire

Calitatea birocratica 25 50 imbunatatire

Riscul compozit 62 70 imbunatatire

Coruptia 38 17 inrautatire

Investitii directe straine 3 4 usoara imbunatatire

( % din GDP )- continuarea masurilor pentru asigurarea stabilitatii preturilor in conditiile presiunilor exercitate de cresterea tarifelor la electricitate si diverse utilitati, a preturilor produselor agroalimentare si a cererii de credite;

- asigurarea politicilor sanatoase pentru continuarea cresterii economice prognozate de 6 % pe termen mediu pana in anul 2013, care sa fie sustinuta in primul rand de acumularea de capital si de marirea productivitatii;

- reducerea deficitului balantei comerciale si a celui de cont curent, in conditiile in care incasarile de la emigratia albaneza manifesta tendinte evidente de scadere, in concordanta cu cele dovedite de alte emigratii de-a lungul ultimelor decenii;

- asigurarea sustenabilitatii deficitului public, care este apreciat la cel putin 50% din GDP;

- reformarea clara si consecventa a sectorului energetic si realizarea de proiecte sustenabile pentru eliminarea crizei energetice, care se manifesta anual, sub forme mai virulente in anii secetosi datorita dependentei productiei de electricitate de hidroenergetica;

B. Evolutia principalilor indicatori economici

In cursul anului 2008 principalii indicatori macroeconomici au evoluat astfel:

- crestere economica semnificativa de 6 % datorita creditarii si continuarii influxului de remiteri din strainatate ( in 2007 acesta a reprezentat 12 % din GDP ):

= venitul mediu pe cap de locuitor a crescut de la 21 % la 22% din media inregistrata de UE 27;

- balantele externe s-au deteriorat, conducand la cresterea deficitului de cont curent de la 6,5 % in 2006 la 10,6 % din GDP in 2007; aceasta evolutie s-a datorat adancirii deficitului comercial , care a crescut la 26,8 % din GDP in 2007, cu toate ca s-a inregistrat si o crestere a exporturilor;

- intrarile de capital net au crescut, acoperind deficitul de cont curent in anul 2007: investitiile straine directe au atins 5,9 % din GDP, o contributie semnificativa la acestea avand privatizarea din sectorul telecomunicatiilor; alte intrari notabile au fost imprumuturile sectorului privat si depozitele nerezidentilor, care au atins 3,2 % din GDP;

- rata somajului este apreciata oficial la circa 13,5 %, in realitate fiind peste 19 %;

- volumul vanzarilor a inregistrat o crestere cu 6,5 %;

- valoarea imprumuturilor, cu precadere a celor destinate investitiilor si comertului au demonstrat o tendinta de crestere, dar au ridicat probleme de solvabilitate a creditatilor;

- incasarea veniturilor fiscale a continuat sa se amelioreze, atat in ceea ce priveste valoarea, cat si structura si cadenta in timp,

Acesti indicatori ar fi putut fi sensibil mai buni daca Albania nu ar fi cunoscut cativa factori de influenta negativa, printre care cei mai reliefanti sunt:

criza energetica severa manifestata in prima parte a anului 2008, care a determinat cresterea importurilor atat cantitativ cat si valoric, in conditiile practicarii unor preturi ridicate pe piata regionala a energiei electrice, cat si intreruperi indelungate ale aprovizionarii cu electricitate a productiei si a altor activitati, cu influenta negativa directa asupra economiei nationale;

cresterea pretului petrolului pe pietele internationale care a influentat negativ piata albaneza, datorita faptului ca importa peste trei sferturi din produsele rafinate utilizate.

Cele mai dinamice sectoare economice au fost serviciile si constructiile, care, in anul 2008, au atras 17,5 % si respectiv 12% din creditele acordate.

In tabelul nr. 1 se prezinta situatia principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2005 2009. Tabelul nr. 1Nr.

crt.Denumirea indicatoruluiAnul

2005

Anul

2006

Anul

2007

(e)Anul

2008

(p)Anul

2009

(p)

1.Populatie (mil.loc.) 2,53,23,23,13,13,1

2.Valoare GDP (mld.US $) 2,38,18,7 9,29,710,1

3.Cresterea reala a GDP (%) 2,36,05,55,56,04,5

4.Cresterea industriala (%) 4,55,55,04,04,54,5

5.Balanta bugetului (% GDP) 2,3(deficitul bugetar)- 4,7- 4,1- 3,8- 3,9- 3,6

6.Indicele preturilor de consum (%) 32,52,54,03,53,1

7.Rata de schimb (ALL/US$) 3112,40118,082,6086,1692,95

8.Balanta comerciala (US$ mld.) 1,3-1,7-2,15-2,7-2,90-3,20

9.Balanta contului curent(mil.US%) 1,3380,0370,0

10.Balanta contului curent (%GDP) 2,3- 4,7-4,3-13,0-10,5-9,3

11.Rezerve valutare (mld.US$) 31,271,251,952,202,40

12.Gradul de acoperire a importurilor (luni) 35,04,54.04.54,5

13.Datoria externa ,%GDP 415,517,117,317,217,0

Semnificatie simboluri:

p - previziuni; e estimari;

Numerele reprezinta sursele dupa cum urmeaza:

1 Banca Nationala a Albaniei

2 Banca Mondiala

3 Fondul Monetar International

4 Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare

5 Business Monitor International

Pentru anul 2009 se prognozeaza o rata a cresterii PIB cuprinsa intre 4,0 si 4,5 %. In anul 2008 s-a estimat o rata a cresterii de 6%, realizandu-se doar 5.5% datorita crizei financiare si economice mondiale din ultima parte a anului . Pe sectoare de activitate estimarile ratei de crestere sunt dupa cum urmeaza:- agricultura: 6,7 %;- industrie: 4,2 %- servicii: 5,9 %- constructii: 7,2 %

Guvernul albanez isi propune sa continue in anul 2009 realizarea urmatoarelor obiective generale de politica economica: Finalizarea procesului de privatizare a sectoarelor strategice ale economiei;

Continuarea implementarii politicilor de incurajare a dezvoltarii IMM-urilor;

Eliminarea barierelor administrative, in special reducerea numarului licentelor si autorizatiilor la circa o treime; Perfectionarea adrului legislativ in economie, si nu numai;

Mai multa transparenta si diminuarea coruptiei;

Masuri privind imbunatatirea infrastructurii s.a;

Cap. IIIPRINCIPLELE RAMURI ECONOMICE

1. Agricultura si industria alimentara

Agricultura este cel mai important sector al economiei albaneze, cu o pondere in PIB de peste 50%, forta de munca implicata ridicandu-se la 800 mii angajati.

Produsele industriei alimentare detin o pondere de aproximativ 10% din totalul exporturilor albaneze. Principalele produse ale industriei alimentare sunt: produsele de panificatie, pestele, legumele si fructele conservate, produsele din carne, laptele si produsele lactate.

2. Industria prelucratoareIndustria prelucratoare a atras un numar mare de societati mixte, formate in special de companii din Grecia si Italia. Acestea isi desfasoara activitatea in industria alimentara, textila si prelucrarea lemnului.In industria textila, care detine o pondere de aproximativ 38% din totalul exporturilor, exista oportunitati importante pentru investitorii straini.

Prelucrarea lemnului este un alt sector important al industrei albaneze, sustinut de traditia in acest domeniu si materia prima relativ ieftina. Sectorul ofera oportunitati de investitii pentru productia de cherestea, furnir, tamplarie si mobila.

In sectorul farmaceutic cel mai important producator este compania Profarma, care a fost privatizata in noiembrie 2000, 88% din actiuni fiind detinute de compania nationala Aldosh. Profarma, cu sediul la Tirana, are in prezent un numar de 184 de angajati si produce 130 de produse farmaceutice. Alte doua firme cu activitate in acest sector sunt PRODENTALFARMA, societate mixta italiano-albaneza si EUROMEDICA.

3. Industria materialelor de constructii

Materialele de constructii ocupa o pondere de aproximativ 10 % din totalul exporturilor albaneze, productia interna de ciment se ridica la cca. 200.000 tone anual, iar importurile la cca 600.000 to.4. Industria extractiva Albania dispune de resurse minerale importante, care includ rezerve de crom, nichel, petrol, carbune. De asemenea exista rezerve de bauxita si fosfor si depozite mai reduse de ghips, sare, argila, bitum si marmura.

Mina de crom Kalimash este concesionata companiei turce Hayri Ogelman Perollajat.Alte doua mine de crom Pojaska si Perrenjas si fabrica Elbasan au fost concesionate pentru o perioada de 30 de ani companiei italiene Darfo, care a investit in retehnologizare circa 40 mil.USD.

In ceea ce priveste resursele de petrol, Albania dispune de rezerve de aproximativ 550 mil. tone. Guvernul albanez incurajeaza investitiile straine in acest sector, exploatarile continentale si maritime atragand tot mai multe companii straine, printre care se numara si Occidental Petroleum (SUA), Premier Oil (Marea Britanie), OMV (Austria), Coparex (Franta).

5. Telecomunicatiile

Sectorul telecomunicatiilor din Albania este cel mai slab dezvoltat din Europa, dispunand de o densitate de linii principale fixe de doar 2% (2 linii telefonice/100 locuitori). In anul 2001 (date statistice de care dispunem) functionau in Albania 120.000 linii telefonice fixe si 250.000 telefoane mobile.

Operatorul albanez de telecomunicatii, ALBANIAN TELECOM, a fost privatizat fiind liberalizat in acest fel sectorul telecomunicatiilor.

Prin legea 8618/1998 a fost infiintata Autoritatea de Reglementare a Sistemului de telecomunicatii (ERT). Incepand cu anul 2000, ERT a preluat atributiile Departamentului de Stat al Postei si Telecomunicatiilor, devenind autoritatea responsabila cu reglementarea sectorului telecomunicatiilor.

Operatorul principal de telefonie mobila este Albania Mobile Communications (AMC), care functioneaza din 1996. In iulie 2000, 85% din pachetul de actiuni detinut de compania nationala de telefonie mobila a fost achizitionat de companiile Cosmote din Grecia si Telenor din Norvegia. Odata cu preluarea pachetului majoritar al AMC, piata serviciilor GSM a fost deschisa concurentei. In septembrie 2000 a fost organizata licitatia pentru acordarea unei a doua licente de servicii GSM, care a fost castigata de consortiul format de companiille Vodafone si Panafon .6. TransporturileIn general, infrastructura de transport a Albaniei este inadecvata, invechita si insuficient finantata. Din acest motiv, guvernul a elaborat programe de reabilitare a infrastructurii de transport rutier, aerian si maritim, alocand, in acest scop, importante fonduri. Numeroase proiecte de investitii in infrastructura de transport s-au realizat si se vor realiza in continuare in perioada urmatoare sub auspiciile Pactului de Stabilitate, organizatiilor internationale (Banca Mondiala, USAID si BERD), acestia reprezentand in acelasi timp si cei mai mari finantatori ai acestor proiecte.

Reabilitarea retelei rutiere, avand o lungime de 18.000 km, va consta in refacerea/reabilitarea portiunii de drum apartinand Coridorului 8, ce face legatura intre Albania si Republica Macedonia.

Costurile de reabilitare a retelei feroviare sunt apreciate la cca. 278milioane USD, prioritatea guvernului albanez constituind-o modernizarea rutelor principale Nord-Sud si Est-Vest.

In ceea ce priveste transportul naval, cele mai importante porturi sunt Durres si Vlore, pentru care au fost prevazute programe de reabilitare si modernizare sustinute de Banca Mondiala si Pactul de Stabilitate.

Cea mai importanta poarta aeriana a Albaniei este aeroportul Rinas NENE TEREZA, pentru care se desfasoara, in prezent, un proiect de reabilitare a acestuia fiind aprobate de asemenea planurile pentru constructia unui nou terminal, care va fi finalizat in anul 2015. Principalele companii straine care ofera servicii de transport aerian sunt: Adria, Alitalia, Austrian Airlines, Hemus Air, Malev, Olympic Air, SwissAir si Turkish Airlines.

b) Punctele de frontiera ale Albaniei cu tarile vecine:

- Cu Muntenegru: Hani i Hotit si Murriqan (zona Skhodra);

- Cu Kosovo: Morina (zona Kukes);

- Cu Republica Macedonia: Qafe Thanes si Tushemisht (zona Pogradec);

- Cu Grecia: Kapshtica (zona Korca) si Kakavija (zona Girokaster);

- Cu Italia: porturile Durres si Vlora

Cap. IV

ASPECTE PRIVIND SITUATIA ENERGETICA Situatia energetica a Albaniei s-a inrautatit substantial in anul 2007 atat datorita cvasidependentei de productia de energie electrica in hidrocentrale, circa 98 % din capacitatea totala, care a produs mai putin de jumatate datorita secetei prelungite si lipsei de apa in lacurile de acumulare, cat si lipsei de investitii in acest domeniu, in vederea diversificarii surselor, in conditiile cresterii constante a consumului.

La sfarsitul anului 2007 balanta energiei electrice se prezinta astfel:

putere instalata: 1700 MW; consum estimat pentru perioada normala, medie, a zilei: 18,5 milioane Kwh pe zi; consum estimat pentru perioada de varf a zilei, cuprinsa intre orele 18.00 22.00, 23 milioane Kwh; productia in conditiile actuale ( caracterizate de lipsa precipitatiilor in ultimele luni, cea ce nu asigura niveluri normale ale apei in lacurile de acumulare, precum si de managementul necorespunzator al Companiei Nationale de Electricitate, KESH ): 10, 5 milioane Kwh pe zi;

necesar import: 8,0 milioane Kwh pe zi.

In cursul anului 2007 Albania a fost nevoita sa importe energie electrica la preturi cuprinse intre 72 si 83 euro pe Mwh, in valoare totala de circa 225 milioane euro.

Pe termen scurt si mediu Albania va continua sa importe energie electrica in cantitati cuprinse intre 5 milioane ( in conditiile unui an normal in precipitatii ) si 10 11 milioane Kwh pe zi ( in conditiile unui an sarac in precipitatii, cum a fost anul 2007).

Cap. VCOMERTUL EXTERIOR AL ALBANIEI Comertul exterior al Albaniei in perioada1990 2007 s- a caracterizat atat printr-o crestere constanta, cat si printr-un sold continuu negativ. Acest sold negativ al balantei comerciale a fost acoperit din incasarile provenind de la emigrantii albanezi, care lucreaza in strainatate, al caror numar este apreciat la circa 1 milion.Evolutia comertului exterior al Albaniei in perioada 1999 2007 se prezinta in tabelul urmator:Evolutia comertului exterior al Albaniei in perioada 1999 2007,

( conform statisticii albaneze, in mii euro )Tabelul nr. 2AnulExportImport DeficitulVolumul

1999258.451,01.133.192,0874.741,01.391.643,0

2000279.744,51.168.456,5888.712,01.448.201,1

2001340.647,01.491.157,21.150.510,31.831.804,2

2002348.511,71.571.474,91.222.963,11.919.986,6

2003395.889,11.639.812,01.243.922,92.035.701,1

2004487.340,51.843.647,41.356.306,92.330.987,9

2005530.201,42.100.744,61.570.543,22.630.946,0

2006629.016,42.423.039,51.794.023,23.052.055,9

2007785.915,13.055.819,32.269.904,23.841.734,4

1. Date privind comertul exterior in anul 2007

In anul 2007 volumul comertului exterior a fost de 3,842 miliarde euro, din care export 786 milioane euro si import de 3,056 miliarde euro, rezultand un deficit comercial de 2,270 miliarde euro. Balanta de plati a acoperit acest deficit cu ajutorul incasarilor valutare de la albanezii care lucreaza in strainatate, rezultand un sold pozitiv estimat la 70,0 milioane de euro, care a determinat cresterea rezervelor valutare la circa 1,35 miliarde euro, ceea ce asigura importurile pe o perioda de 4 luni.

Principalele grupe de marfuri exportate in ordine descrescatoare si mii euro: textile si prelucrate din acestea 214,3; incaltaminte si produse similare 166,2; produse minerale 121,5; metale de baza si prelucrate din acestea 116,7; aparate, echipamente si dispozitive mecanice si electrotehnice 32.6.

Principalele grupe de marfuri importate in ordine descrescatoare si mii euro: produse minerale 509,3; masini, aparate, echipamente si dispozitive mecanice si electrotehnice 432,8; metale de baza si prelucrate din acestea 377,7; textile si prelucrate din acestea 263,6; produse chimice 218,2;produse alimentare si bauturi diverse 210,0; vehicule -203,3;produse vegetale 166,8; materiale de constructii 103,4; mase plastice, cauciuc si prelucrate din acestea 101,8.

In tabelul nr. 3 se prezinta structura comertului exterior al Albaniei in anul 2007 ( valorile sunt in mii euro ).Tabelul nr. 3 NoDescriereExportImport

1 Animale vii; produse de origine animala5,913.497,136.4

2 Produse vegetale21,485.9166,816.9

3 Grasimi si uleiuri animale si vegetale si produse ale acestora727.733,980.1

4 Alimente preparate, bauturi alcoolice si nealcoolice si vin29,247.3210,045.2

5 Produse minerale121,503.2509,320.4

6 Produse chimice si amestecuri ale acestora2,297.0218,189.5

7 Mase plastice , cauciuc si prelucrate din acestea5,737.9101,757.9

8 Piele bruta si prelucrata si articole din aceasta si inlocuitori16,312.063,438.3

9 Lemn si produse din acesta9,794.650,494.6

10 Fibre diverse , celuloza, hartie si carton14,739.557,181.7

11Textile si produse din acestea214,324.7263,636.8

12 Incaltaminte si articole asemanatoare166,194.653,744.5

13 Produse din piatra, gips si ciment4,839.9103,403.9

14 Perle naturale sau cultivate, bijuterii si altele asemanatoare1,992.83,321.2

15 Metale de baza si articole din acestea116,656.2377,683.2

16 Echipamente si masini mecanice, electrotehnice si electronice31,090.7432,754.8

17 Vehicule1,635.9203,279.6

18 Aparate si instrumente optice, fotografice,cinematografice si altele.1,166.633,787.8

19 Armament, munitie si echipamentele acestora2,311.81,218.1

20 Produse manufacturate diverse17,878.074,255.5

21 Obiecte de arta, colectie si antichitati65.6372.9

Comertul exterior al Albaniei in anul 2007, pe principalele destinatii, conform statisticii albaneze, in mii de euro, este prezentant in tabelul nr. 4.Tabelul nr. 4NoTaraExportImport Volumul

total

1ITALY383,945.1635,374.01,019,319.1

2GREECE55,412.3365,949.8421,362.1

3TURKEY9,112.4156,240.4165,352.9

4CHINA2,626.1121,305.0123,931.1

5GERMANY17,615.0102,837.2120,452.2

6RUSSIAN FEDERATION370.880,844.881,215.6

7BULGARIA2,921.965,377.968,299.8

8UKRAINE38.352,323.952,362.2

9AUSTRIA1,220.249,210.650,430.9

10MACEDONIA8,327.432,039.840,367.3

11UNMIK - KOSOVO21,886.49,110.230,996.6

12SPAIN482.830,434.930,917.6

13SWITZERLAND322.930,414.630,737.5

14NETHERLANDS723.524,852.725,576.2

15FRANCE3,675.021,373.625,048.6

16SLOVENIA2,061.722,952.525,014.2

17UNITED STATES5,319.918,803.824,123.8

18SERBIA AND MONTENEGRO4,469.718,020.122,489.9

19CROATIA148.121,134.921,283.0

20UNITED KINGDOM718.820,258.120,977.0

21CZECH REPUBLIC330.620,041.520,372.2

22BELGIUM256.119,672.719,928.8

23ROMANIA1,279.716,879.518,159.2

24HUNGARY635.616,647.017,282.6

25BRAZIL732.313,565.114,297.3

26SWEDEN2,449.69,976.412,426.0

27FINLAND0.011,149.911,149.9

28GEORGIA35.29,135.69,170.8

29EGYPT23.18,832.58,855.6

30IRELAND0.08,530.58,530.5

2. Date privind comertul exterior in anul 2008 Evolutia comertului exterior al Albaniei in semestrul 1, 2008, prezinta urmatoareleaspecte semnificative:

- valoarea totala a schimburilor comerciale: 260,634 mld leks / 2,125 mld euro/ 3,164 mld US$, inregistrandu-se o crestere cu 16. 3 %, in raport cu anul 2007;

din care: - importuri: 203,371 mld leke / 1.658 mld euro/ 2,469 mld US$, inregistrandu-se o crestere cu 13. 4 %, in raport cu anul 2007; - exporturi: 57,263 mld leke / 466,8 mil euro/ 695 mil US$, inregistrandu-se o crestere cu 13. 4 %, in raport cu anul 2007;

- soldul balantei comerciale: deficit de 146,108 mld leke / 1,191 mld euro/ 1,774 mld US$, inregistrandu-se o crestere cu 25.9 %, in raport cu anul 2007;

- principalele grupe de marfuri exportate: textile si articole din acestea, incaltaminte si articole similare, cu o pondere de 40,3 % din total; metale, prelucrate din acesteasi materiale de constructii: 22,5 %; produse minerale si combustibili : 20,3 %; produse alimentare si bauturi diverse; masini si echipamente mecanice si electrotehnice; diverse produse manufacturate;

- principalele grupe de marfuri importate: produse minerale, combustibili si electricitate 18,6 %; masini si echipamente mecanice si electrice 14.0 %; materiale de constructii, metale, prelucrate din acestea 12,7 % ; textile si produse din acestea 7,9 %; produse alimentare si bauturi diverse 7,5 %; produse chimice 6,6 %; vehicule 5,9 %; produse vegetale 5,6 % ; materiale plastice, cauciuc si produse din acestea; animale vii si produse de origine animala.

Pe primele locuri locuri, in clasamentul tarilor cu care Albania are schimburi comerciale, se afla, in ordine descrescatoare: Italia, Grecia, China, Turcia, Germania, Rusia, Bulgaria, Ucraina, Ungaria, Macedonia si Austria.

Schimburile comerciale ale Albaniei cu tarile membre ale Uniunii Europene au reprezentat 65,19 %, din care 60,4 % din totalul importurilor si 80,8 % din totalul exporturilor.

Cap. VI

Schimburile comerciale Romania - Albania 1. Evolutia schimburilor comerciale in perioada 1998-2007 In aceasta perioada volumul schimburilor comerciale dintre Romania si Albania au crescut continuu, de la 4,8 milioane US$ la inceputul perioadei, la 54,27 milioane US$. O importanta crestere a avut loc intre anii 2005 si 2007, de la 13,78 milioane US$ la 54,27 milioane US$, dupa cum rezulta din datele prezentate in tabelul nr.5.Tabelul nr. 5 - in miloane USD -199819992000200120022003

TOTAL: 4,8 7,7210,4713,6 20,714,67

Export 4,4 7,6710,4112,8 20,714,66

Import 0,4 0,05 0,060,8- 0,01

Sold+4,0+7,62+10,35+12,0+20,7+14,65

Tabelul nr. 5 continuare - in miloane USD -

ANUL200220032004200520062007

TOTAL: 20,70 14,67 19,80 13,78 32,33 54,27

Export 20,70 14,66 19,60 12,40 30,83 50,46

Import - 0,01 0,20 1,38 1,50 3,81

Sold+20,70+14,65+19,40+11,02+29,33+46,65

Evolutia comertului exterior al Albaniei cu Romania in perioada 1999 2005, conform statisticii albaneze sunt prezentate in tabelul si graficul care urmeaza.Tabelul nr. 6 - in mii euro AnulExport% in

totalImport% in

total

1999860.03%6,2170.55%

200040.00%6,7890.58%

2001390.01%14,6230.98%

2002650.02%14,5880.93%

2003700.02%13,3410.81%

20041820.04%8,8230.48%

20051,2800.24%16,8790.80%

Exporturile romanesti in Albania au constat, in principal, in urmatoarele categorii de marfuri:

produse minerale (uleiuri minerale, motorina, cocs bituminos etc);

echipamente electrice (transformatoare de putere, conductori, articole electrice);

pompe prajini si tevi de extractie in sectorul petrolifer;

fluidizant (dezemulsionant) pentru titei;

electrozi de sudura;

articole de sticla (geamuri):

obiecte sanitare:

produse chimice (sodice si pentru industria de cosmetice, parfumerie);

deodorante, detergenti si produse de curatat:

anvelope tractor;

butasi portaltoi de vita de vie:

Importurile Albaniei din Romania in anul 2007 conform statisticii albaneze sun prezentate in tabelul nr. 7.

Tabelul nr. 7CodulDescrieremilioane Lekmii USDmii Euro

1Animale vii; produse de origine animala2.8629.222.7

2Produse vegetale144.661,480.11,150.2

3 Grasimi si uleiuri animale si vegetale si produse ale acestora132.821,350.01,064.6

4 Alimente preparate, bauturi alcoolice si nealcoolice si vin53.95541.6436.0

5 Produse minerale1,111.5310,991.89,012.5

6 Produse chimice si amestecuri ale acestora358.103,587.52,884.7

7 Mase plastice , cauciuc si prelucrate din acestea11.66116.394.3

8 Piele bruta si prelucrata si articole din aceasta si inlocuitori0.020.20.2

9 Lemn si produse din acesta31.91318.4258.0

10 Fibre diverse , celuloza, hartie si carton16.07161.6129.3

11Textile si produse din acestea69.27689.5560.2

12 Incaltaminte si articole asemanatoare0.010.10.1

13 Produse din piatra, gips si ciment112.831,129.9908.1

15 Metale de baza si articole din acestea4.1741.033.8

16 Echipamente si masini mecanice, electrotehnice si electronice22.72229.1182.9

17Vehicule7.6375.861.5

18 Aparate si instrumente optice,fotografice, cinematografice si de measura 0.232.41.8

20Produse manufacturate diverse9.8399.878.5

2. Scurta apreciere a comertului bilateral in anul 2007 In anul 2007 schimburile comerciale dintre Albania si Romania au inregistrat urmatoarele rezultate, conform statisticii romanesti :

- valoarea totala a schimburilor comerciale: 39 730 mii euro;

- valoarea importurilor din Romania a fost de 36 970 mii euro;

- valoarea exporturilor in Romania a fost de 2 760 mii euro;- soldul balantei comerciale: 34 210 mii euro in favoarea Romaniei;- principalele grupe de marfuri importate din Romania: produse minerale ( carburanti si electricitate ); produse chimice; metale si prelucrate din acestea; masini si echipamente mecanice si electrice; produse vegetale; produse din piatra, ciment, sticla si ceramica.

- principalele grupe de marfuri exportatein Romania: mobila, produse din aluminiu si otel.

Pe baza acestor date, in anul 2007, in comparatie cu anul 2006, s-a inregistrat o crestere cu 50 % a exporturilor si o crestere de 4,2 ori a importurilor Romaniei din Albania.

Cap. VI IREGIMUL COMERCIAL AL ALBANIEI

Politica Albaniei in domeniul comertului urmareste sa contribuie semnificativ la intarirea stabilitatii, pacii si cooperarii in regiune, precum si la accelerarea procesului de integrare europeana. Guvernul s-a angajat prin declaratia de la Bucuresti din 6 Aprilie 2006 sa actioneze pentru constituirea pana la sfarsitul anului 2006 a unei zone de comert liber in Europa de Sud Est, care sa cuprinde statele din Balcanii de Vest si Republica Moldova.

Intrarea in vigoare a Acordurilor de comert liber cu Macedonia, Grecia, Italia, Kosovo, Bulgaria, Romania, Croatia si Serbia Muntenegru a creat posibilitati pentru dezvoltarea relatiilor comerciale ale Albaniei cu aceste state, in special in cresterea exporturilor acesteia.

Albania este membra a urmatoarelor organizatii internationale si europene cu vocatie economica: Natiunile Unite (UN) , Consiliul Europei (CE) , Fondul Monetar International (FMI) , Banca Mondiala, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) , Banca Islamica de Dezvoltare , Organizatia Mondiala a Comertului (OMC) , Organizatia Internationala pentru Agricultura si Alimentatie (FAO), Organizatia pentru Securitate si Cooperare Economica (OSCE) , Organizatia Natiunilor Unite pentru Dezvoltare Industriala (UNIDO) , Initiativa Central Europeana (CEI) .

Din 1998, Albania este membra a Organizatiei pentru Cooperare Economica la Marea Neagra (CEMN), alaturi de Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Moldova, Romania, Rusia, Turcia si Ucraina.

Relatiile cu Uniunea European au demarat la 1 decembrie 1992, cand a intrat in vigoare Acordul de Cornert si Cooperare, intre Albania si UE, prin care Albania putea beneficia de finantarea UE prin programul Phare , precum si de alte facilitati. Luand in considerare criteriile politice, economice si regionale, Comisia Europeana, a hotarat, in iunie 2001, inceperea negocierilor pentru incheierea unui Acord de Stabilizare si Asociere cu Albania. Proiectul acestui Acord a fost parafat la data de 18 februarie 2006, urmand a fi semnat la data de 12 iunie 2006, concomitent cu un Acord Interimar, care ar urma sa intre in vigoare la doua luni de la semnare si cu aplicabilitate pentru relatiile comerciale.

Principalele prevederi ale Acordului interimar: intrarea in vigoare printr-o procedura rapida; realizarea unei zone de comert liber intre UE si Albania intr-o perioada de 10 ani; respectarea prevederilor Acordului OMC, cu referire directa la mecanismele de protectie; eliminarea masurilor cu efecte echivalente ( licente, certificate de productie, inspectie si control, reguli tehnice,etc ); adaptarea legilor in toate domeniile si in special cele legate de concurenta si ajutoarele de stat, proprietatea intelectuala si industriala, achizitiile publice,etc; eliminarea taxelor vamale pentru produse industriale si treptat pentru unele produse agricole; adaptarea legislatiei referitoare la produsele Protocolului 3 ( vinuri si bauturi spirtoase ); realizarea unei zone de comert liber cu Turcia; regulile de origine se vor baza pe cerificate europene 1, cumulare bilaterala si vor fi aceleasi ca acelea prevazute in acordurile cu celelalte tari din zona; Consiliul de stabilizare si asociere va examina pregatirea Albaniei pentru a participa la cumularea diagonala a regulilor de origine; liberalizarea comertului se va face atat mutual cat si asimetric, astfel incat la sfarsitul perioadei sa fie indeplinite toate prevederile.

Regimul vamal in vigoare a fost adoptat in mai 1999, de catre guvernul albanez printr-un nou cod vamal. Organizarea, desfasurarea si controlul activitatii vamale sunt realizate de Directia Generals a Vamilor, din subordinea Ministerului Finantelor.

In prezent, legislatia vamala prevede 4 niveluri ale taxelor varnale, in functie de tipul produsului. Acestea au fost stabilite la 0%, 5%, 10% si 18%, dupa cum urmeaza:

- 0% pentru produse farmaceutice, echipamente si piese pentru aviatia civila, lucrari artistice;

- 5% pentru cereale, materiale plastice, fibre textile, produse ale industriei chimice, unele produse minerale neprelucrate, diverse masini si echipamente, etc.;

- 10% pentru unele produse agroalimentare (cafea, fructe, produse vegetale, etc) , produse ale industriei usoare (in, hartie si produse din hartie, piele prelucrata, etc);

- 18% pentru detergenti, parfumuri si cosmetice, articole din cupru, articole electrice de uz casnic, mobilier, confectii textile, jucarii, etc.

Printre produsele exceptate de la plata taxelor vamale se pot enumera:

bunuri si materii prime din categoria importurilor temporare ;

produse medicale prevazute de Organizatia Mondiala a Sanatatii;

produse farmaceutice destinate sportivilor albanezi;

avioane civile ;

bunuri personale apartinand persoanelor care isi stabilesc rezidenta in Albania;

uniforme scolare, echipamente si bunuri destinate elevilor si studentilor ;

materiale de laborator destinate activitatilor de cercetare;

bunuri importate in vederea stimularii comertului si publicitatii.

Licentele de import, conform angajamentelor asumate in cadrul OMC, sunt necesare e pentru importurile de produse alimentare, farmaceutice si medicale. Institutiile abilitate pentru acordarea de astfel de licente sunt Ministerul Agriculturii si Ministerul Sanatatii.

Majoritatea produselor alimentare, automobilelor si orice alte produse, a caror calitate necorespunzatoare poate afecta sanatatea consumatorilor, sunt supuse controlului calitatii in vederea stabilirii conformitatii cu standardele nationale.

In ceea ce priveste marcarea si etichetarea produselor, conform Deciziei Consiliului de Ministri nr. 604/2000, etichetele trebuie sa contina informatiile prevazute de standardele internationale (cantitate ingrediente, conditii de depozitare si folosire, etc). De asemenea este obligatorie inscrierea pe eticheta a termenului de valabilitate. Aceste informatii trebuie traduse in limba albaneza, italiana sau engleza.

Documente de import sunt cele uzuale si nu exista cerinte speciale privind forma documentelor, fiind necesar sa se respecte prevederile contractelor.

In privinta certificatului de origine,nu este necesara o forma specifica. In cazul in care este necesara certificarea documentelor de catre Camera de Comert, va fi depusa o copie legalizata a certificatului.

Factura comerciala nu se cere intr-o forma speciala. Printre informatiile pe care trebuie sa le contina se numara: descrierea completa a marfurilor, locul si data emiterii, costul unitar al marfurilor, numarul coletelor, greutate bruta si neta.

In privinta facilitatilor acordate de Albania la export, din analiza prevederilor legislative, din practica firmelor exportatoare, precum si din discutiile avute cu persoane resposabile din acest domeniu ( directori de societati si de marketing, consilieri economici ai ambasadelor acreditate in Albania, etc ) nu a rezultat existenta acestora. Agentia Nationala pentru Promovarea Exporturilor desfasoara activitati de promovare generale, fara a avea un buget pentru a acorda facilitati directe societatilor care exporta.

Interdictiile la import se refera la urmatoarele grupe de marfuri:

droguri si substante din care se pot sintetiza acestea;

materiale nucleare sau biopreparate care pot fi folosite pentru fabricarea de arme de distrugere in masa;

carne si produse din carne de pasare si de vita din tarile in care se constata existenta gripei aviare si respectiv a febrei aftoase.

Cap. VIIIINVESTITIILE STRAINE IN ALBANIA

1. Cadrul legislativ privind investitiile straine

Legea care reglementeaza regimul investitiilor in Albania este Legea privind investitiile straine nr. 7764/1994. Aceasta asigura investitorilor garantii si protectie in ceea ce priveste nationalizarea, exproprierea sau alte masuri cu efecte similare. De asemenea, este prevazut dreptul investitorilor de a transfera in strainatate sumele ce li se cuvin din activitatile desfasurate in Albania.

Infiintarea si organizarea societatilor comerciale se face in conformitate cu Legea Societatilor Comerciale 7638/1993, care reglementeaza aspectele privind constituirea si functionarea societatilor comerciale.

In Albania activitatile economice pot fi desfasurate in una din urmatoarele forme:

- Intreprinderea individuala: este considerata forma cea mai simpla de organizare a activitatii economice. Proprietarul raspunde nelimitat pentru obligatiile intreprinderii cu intregul sau patrimoniu si este obligat sa se inregistreze la autoritatile fiscale;

- Societatea in nume colectiv este fondata de minim doi asociati, care raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile societatii. Legea nu prevede limita minima a capitalului social subscris;

- Societatea in comandita are in componente sa cel putin un asociat comanditar si un asociat comanditat. Comanditatii poarta raspundere nelimitata si solidara pentru obligatiile societatii, in timp ce asociatii comanditari, raspund numai in limita cotei de participare. Limita minima a capitalului social subscris nu este stabilita de lege;

- Societatea cu raspundere limitata este cea mai raspandita forma de organizare a companiilor intalnita in Albania. Asociatii raspund pentru obligatiile sociale in limita aportului lor. In ceea ce priveste capitalul social, legea prevede ca acesta nu poate fi mai mic de 100.000 lek (aproximativ 1 200 US$). Societatea este administrata de unul sau mai multi administratori cu aceeasi putere de decizie.

- Societatea pe actiuni poate fi constituita prin subscriere integrala, caz in care capitalul social minim subscris este de 2.000.000 lek (aproximativ 24.000 US$) sau prin subscriere publica cand limita minima a capitalului social este 10.000.000 lek (aproximativ 125.000 US$).

Pentru infiintarea oricarei forme de societate este necesara inregistrarea la Oficiul National pentru Inregistrarea Companiilor, de la Tirana si prezentarea urmatoarelor documente:

- cerere de inregistrare - actul constitutiv - statutul - documentul bancar care sa ateste varsarea capitalului social - documente de identitate ale fondatorilor si administratorilor.

Documentele trebuie traduse in limba albaneza si autentificate.

2. Investitii straine in Albaniaa. Date privind evolutia investitiilor straine

Climatul investitional din Albania a reusit sa depaseasca dificultatile majore intampinate in perioada 1992 - 1998. Interesul investitorilor straini a crescut datorita progreselor inregistrate in domeniile democratiei, statului de drept, economiei de piata si privatizarii sistemului bancar si marilor companii de stat in special.

Volumul investitiilor straine directe a evoluat dupa cum urmeaza:

- in perioada 1993-2000, sunt estimate la numai 526 mil. USD, reflectand impactul crizelor cu care s-a confruntat Albania intre anii 1996 1999;

- fluxul de investitii straine s-a majorat, in anul 2000, cu aproape 80% fata de anul precedent si de aproape 5 ori fata de anu11997; investitiile straine directe se ridicau, in anul 2000, la 92 mil. US$, in crestere fata de 51 mil. US$, in anul precedent;

- pentru perioada 2000 2007 evolutia investitiilor straine a inregistrat o crestere continua, dupa cum urmeaza:

Anul 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Valoare ( mil. euro ) 230 140 170 275 225 260 470

Cresterea economica pe termen mediu a Albaniei depinde in mare masura de atragerea investitiilor straine, dat fiind faptul ca, investitiile straine directe si comertul exterior constituie principalii piloni ai globalizarii. Guvernul albanez depune eforturi de atragere a investitorilor straini. Pentru atingerea acestui obiectiv este necesara perfectionarea cadrului legal de reglementare a investitiilor straine directe in Albania, cadru care sa asigure deschiderea, transparenta si politici nediscriminatorii privind investitiile straine.

In ceea ce priveste originea acestor investitii, Italia reprezinta cel mai mare investitor in Albania, cele peste 1500 de firme italiene existente pe piata albaneza cumuland un total al investitiilor in valoare de 670 milioane euro. Aceste investitii sunt orientate indeosebi in industria imbracamintei, incaltamintei, mobilei si in sectorul agroalimentar. Grecia ocupa locul al doilea in topul investitiilor straine in Albania, valoarea totala a investitiilor realizate de cele 900 de firme grecesti pe piata albaneza ridicandu-se la aproximativ 510 milioane euro.

Este important de mentionat ca un factor major de atragere a investitorilor straini i1 constituie costul scazut al fortei de munca in aceasta tara.

b. Principalele investitii straine realizate pana in prezent in Albania sunt:

Nr. crt. Numele companiei Tara de origine Sectorul

1. Seament Liban Ciment

2. Petroleum bankers Canada Petrol si gaze

3. AMC Grecia Telecomunicatii

4. Kurum Turcia Metalurgie

5. Vodafone Grecia Telecomunicatii

6. Edil Centro Italia Fabricatii

7. Aterman Grecia Energie

8. Titan Grecia Fabricatii

9. Lockhee Martin SUA Telecomunicatii

10. Calik Turcia Telecomunicatii

11. EVN Austria Fabricatii

12. Raiffeisen Bank Austria Bancar

13. Interalbanian (Aspis Goup) Grecia Asigurari

14. Sigal ( Uniqua Group ) Austria Asigurari

15. Bechtel & Enka SUA & Turcia Constructii

16. Airport Partners ( Hotchtief ) Germania Infrastructura

17. Alumil Grecia Fabricatii

c. Structura investitiilor straine, conform datelor disponibile pentru anul 2006, este urmatoarea in %:

industrie: 32,5

transporturi: 7,5

telecomunicatii: 35,0

servicii: 11,8

alte sectoare: 13,2

d. Principalele sectoare care ofera oprtunitati pentru investitii:

- productia, transportul si distributia energiei electrice;

- explorarea, extractia, transportul si distributia petrolului, produselor de rafinare din acesta si gazelor naturale;

- explorarea, extractia si prelucrarea minereurilor metalice si mineralelor pentru materiale de constructii;

- infrastructura rutiera, de cale ferata, portuara si aeroportuara;

- industria agroalimentara;

- turismul.

3. Sistemul de impozitare

a. Principalele legi care reglementeaza sistemul de impozitare in Albania

sunt:

- Legea privind administrarea taxelor si impozitelor (7681/1993);

- Legea impozitului pe profit (7677/1993);

- Legea privind regimul accizelor (7678/1993);

- Legea privind TVA (7928/1995);

- Legea privind impozitul pe proprietate (7805/1995);

- Legea privind impozitul pe venit si impozitul pe profitul companiei ce reglementeaza conditiile aplicabile companiilor si persoanelor fizice straine care isi desfasoara activitatea in Albania, a fost emisa in ianuarie 1999.

b. Alte prevederi

In Albania, sistemul de impozitare prevede aplicarea taxelor si impozitelor la nivel regional si la nivel national. Taxele si impozitele aplicate la nivel regional se refera la activitatile hoteliere, reclama , publicitate, restaurante si comert ambulant.

Impozitele directe pot fi impartite astfel:

- impozite pe venit, care includ impozitul pe profitul companiilor si impozitul pe veniturile persoanelor fizice;

- impozitele pe bunuri, care includ impozitul pe cladiri si impozitul pe terenul agricol, care sunt platite atat de proprietarii albanezi cat si de cei straini;

- impozitul pe cladiri este calculat, in functie de suprafata, pe metru patrat de cladire.Cap. IX

APRECIERI PRIVIND EVOLUTIA ECONOMICA A ALBANIEI PE TERMEN SCURT

Pentru perioada 2009 2010 analizele economice si previziunile referitoare la evolutia economica a Albaniei sustin urmatoarele:

realizarea unei cresteri economice constante, cuprinsa intre 3,5 4,5 %;

mentinerea inflatiei la o singura cifra, in jurul valorii de 3%;

cresterea graduala a investitiilor de la 24,7% din Produsul Global Brut in 2006, la 26,8% in anul 2009;

cresterea datoriei externe la 2,2 miliarde US$ in 2008 si 2,4 miliarde US$ in 2009, dupa care ar urma sa scada la 2,0 miliarde US$ in 2010 ca urmare a cresterii exporturilor si reducerii importurilor; rezolvarea crizei energetice incepand cu anul 2010 prin constructia unor noi capacitati de productie a energiei electrice in domeniul hidrocentralelor si a doua termocentrale, precum si prin diversificarea surselor energetice, in special extinderea utilizarii resurselor regenerabile.Cap. X

ALTE DATE UTILE 1. Sistemul bancar

Activitatea sectorului bancar este reglementata de doua legi, adoptate in 1996 si respectiv 1998. Conform acesteia din urma, bancile private trebuie sa dispuna de un capital minim de 700 milioane leke si sa fie inmatriculate ca societati pe actiuni.

In sectorul bancar albanez activeaza, in prezent, in afara bancii centrale, 17 banci comerciale.

Sectorul este dominat de Banca Comerciala a Albaniei, BKT, si de Raifeissen Bank of Albania, care detin impreuna peste 80% din activele bancare totale.

Celelalte 15 banci sunt banci straine sau cu participare de capital strain. Prima banca mixta, Banca Italiano-Albaneza a fost infiintata in 1994 de Banca Comerciala Albaneza si Banca di Roma, cu participarea BERD. In prezent, aceasta este cea mai importanta banca privata din Albania. Alte banci straine sunt cele trei banci grecesti, Banca Tirana, Alpha Credit si InterCommercial, precum si Banca Americana din Albania.

Guvernul si Banca Nationala a Albaniei urmaresc, cu sprijinul FMI, Bancii Mondiale si BERD, continuarea restructurarii si privatizarii participarii statului la unele banci, liberalizarea completa a pietei bancare, atragerea unor investitori strategici si dezvoltarea unui mediu bancar competitiv.

2. Institutii cu rol de peomovare a relatiilor economice- Uniunea Camerelor de Comert si Industrie a Albaniei, UCCIAL: Blv. Zhan dArk, Qendra e Panaireve. Tirana; Telefax: 00355-4-2247105; mob: 00355-68-2090208; e-mai: uccial@abissnet.com.al; www.abcinfos.com/uccial;- Camera de Comert si Industrie Tirana, CCIT: Rruga Kavaja, no. 6, Telefax: 00355-4-2230877; mob.: 00355-69-2046711; e-mail: probiznes@cci.al; www.cci.gov.al;-Albanian Business and Invest Agency, ALBINVEST,: Blv. Gjergj Fishta, Pallati Shallavare, Tirana; Tel.: 00355-4-2252886; fax: 00355-4-2222341; e-mai: info@albinvest.gov.al; www.albinvest.gov.al;- Foreign Investor Association of Albania, FIAA: Rruga Themistokli Germenji, nr. 2, Tel/fax: 00355-4-2272412; mob.: 00355-69-2034469; e-mail: fiaal@albaniaonline.net; www.fiaalbania.co;3. Punctede trecere a frontierei Albaniei cu tarile vecine

- Cu Muntenegru: Hani i Hotit si Murriqan (zona Skhodra);

- Cu Kosovo: Morina (zona Kukes);

- Cu Republica Macedonia: Qafe Thanes si Tushemisht (zona Pogradec);

- Cu Grecia: Kapshtica (zona Korca) si Kakavija (zona Girokaster);

- Cu Italia: porturile Durres si Vlora

( Lucrare intocmita pe baza datelor disponibile la 30.11.2008 ) Intocmit Consilier economic Dr. Dumitru BADICA PAGE 1