INTRODUCERE

Intrucât ne aflam într-un proces continuu de reconstrucţie europeană, iar

Uniunea de astăzi este în plina evolutie, fiind deschisa aderarii a numeroase state

dornice sa sustina ideea de unitate europeana, m-am gandit sa supun spre analiza

una dintre tarile în curs de aderare din zona Balcanilor de Est şi anume Republica

Albania.

Mi-am orientat atenţia spre această ţara întrucât aceasta a realizat din

punctul meu de vedere eforturi măreţe de a se afirma pe plan internaţional (faptul

că este membră NATO din 2008, dar şi faptul că a primit cererea de aderare la

UE).

Deşi este o ţara mica şi cu un trecut umbrit de numeroase conflicte interne,

Albania de astăzi pare să-şi fi “îngropat” greşelile din trecut şi se îndreaptă spre

idealul european.

Având în vedere faptul că acest referat vizeaza Albania din punct de vedere

economic, mi-am împărţit studiul în trei mari capitole: în primul capitol am facut o

scurtă analiză generală a Albaniei; al doilea capitol vizează evoluţia economică a

Albaniei cuprinzând date din 2008-2009, dar şi poziţia Albaniei cu privire la criza

economică mondială; capitolul al treilea îşi îndreaptă atenţia spre aprecieri privind

evoluţia economică a Albaniei pe termen scurt.

1

CAPITOLUL I

SCURTA PREZENTARE GENERALA

Nume scurt: ALBANIA

Nume oficial: Republica Albaneza

Nume scurt local: Shqipëria

Localizare: Sud-Estul Europei, Peninsula Balcanica

Suprafata: 28.748 km patrati

Capitala: Tirana

Independenta: 28 Noiembrie 1912

Zi Nationala: Ziua Drapelului, 28 Noiembrie (1912)

Constitutie: 28 Noiembrie 1998

Populatie: 3.087.000 (Noiembrie 2001)

Alegeri: sufragiu universal şi obligatoriu peste varsta de 18 ani

Nationalitati: Albanezi 95%, Greci 3%, Altele 2%(Vlahi, Tigani, Sarbi,

Muntenegreni, Macedoneeni, Bulgari).

Limbi vorbite: Albaneza, limbi ale minoritatilor etnice

Religii: Musulmani 70%, Albanezi Ortodocsi 20%, Romano Catolici 10%

Localizare: Sud-estul Europei, se invecineaza Marilor Adriatica şi Ionica,

intre Grecia, Kosovo şi Muntenegru.

Coordonate geografice: 41 00 Latitudine Nordica, 20 00 Longitudine

Estica

Suprafata: total: 28,748 km patrati

-uscat: 27,398 km patrati

-apa: 1,350 km patrati

Suprafata - comparativ: putin mai mica decat cea a statului Maryland din

SUA

Granite terestre: total 712 km, ţări vecine: Grecia 282 km, Macedonia 151

km, Muntenegru 172 km, Kosovo 112 km

2

Ţari invecinate: Grecia 282 km, fosta parte a Federatiei Iugoslave,

Republica Macedonia 151 km, Iugoslavia 287 km

Coasta marina: 362 km

Teritorii marine:

-platou continental: pana la 200 de metri în adancime sau la limita

expoatarilor

-teritoriu maritim: 12 MN (mile maritime)

Clima: bland temperata; ierni reci, noroase şi umede; veri calde, senine şi

uscate; în interiorul continentului este mai frig şi mai umed.

Relief: în general munti şi dealuri; mici campii de-a lungul coastei.

Puncte Extreme :

-cea mai mica altitudine: marea Adriatica 0 m

-cea mai mare altitudine: Maja e Korabit (Golem Korab) 2,753 m

Resurse naturale: petrol, gaze naturale, carbune, crom, cupru, lemn,

nichel, potential hidroenergetic

Geografie - nota: localizare strategica de-a lungul stramtorii Otranto (care

leaga Marea Adriatica de Marea Ionica şi de Marea Mediterana).

Sistem Politic

Albania este o republica parlamentara bazata pe separaratia şi echilibrarea

puterilor legislative, executive şi judecatoresti. Constitutia este cea mai inalta lege

din Republica Albania.

Presedintele Republicii este Seful Statului şi reprezinta unitatea poporului.

Acesta are puteri supreme în calitate de Comandant al armatei şi de Presedinte al

Consiliului National de Securitate. Presedintele este de asemenea seful Inaltului

Consiliu de Justitie. Printre atributiile prezidentiale sint: interventiile parlamentare,

oferirea gratierii şi cetateniei, oferirea decoratiilor militare şi a altor titluri de

onoare, precum şi numirea şi retragerea din functie a reprezentantilor

plenipotentiari ai Republicii Albania în alte state şi în organizatiile internationale.

Presedintele Republicii este numit prin vot secret de Parlament, fara dezbateri

3

prealabile, printr-o majoritate de voturi de trei cincimi din totalul membrilor, la

fiecare cinci ani, pentru un maxim de doua mandate.

Presedinte: Bamir Topi

Legislativul

Puterea legislativa este detinuta de Parlamentul Albanez, denumit şi

Adunare (Kuvendi în limba albaneza). Parlamentul este ales la fiecare patru ani şi

are 140 de deputati. O suta dintre acestia sunt alesi în mod direct. Patruzeci de

deputati sunt votati pe liste ale partidelor sau ale coalitiilor politice, în functie de

pozitia lor pe listele respective

Executivul

Partea executiva a guvernarii este reprezentata de Consiliul de Ministri,

prezidat de primul ministru. Consiliul de Ministri exercita toate functiile statului

care nu sunt alocate altor organisme de stat sau administratiilor locale. Presedintele

republicii numeste primul ministru la propunerea partidului sau coalitiei de partid

care detine majoritatea în Parlament. Pe linga faptul ca este cel mai inalt în

sistemul executiv, de asemenea Consiliul adopta şi promulga unele acte legislative

- decrete, ordonante, regulamente, rezolutii şi instructiuni şi este imputernicit sa

aiba initiativa legislativa prin elaborarea, discutarea şi inaintarea catre Parlament a

proiectelor de lege.

Sistem Judiciar

Puterea judecatoreasca se afla în mainile Inaltei Curti de Justitie, Curtii

Constitutionale, Inaltei Curti şi altor curti şi de asemenea în cele ale Procuraturii.

Presedintele are o foarte mare putere asupra procesului judiciar din Albania.

Acesta prezida Inalta Curte de Justitie şi numeste judecatorii tuturor curtilor.

Curtea Constitutionala garanteaza respectarea Constitutiei şi emite

interpretari ale acesteia. Curtea Constitutionala se supune numai Constitutiei.

Drapelul național al Albaniei este un drapel roșu având un vultur cu două

capete negru în centru. Este inspirat din sigiliul lui Skanderbeg, un albanez care în

secolul al XV-lea care a condus o răscoală împotriva Imperiului Otoman,

asigurând pentru o scurtă perioadă independența Albaniei între 1443 și 1478.

4

Drapelul actual a fost adoptat oficial pe 7 aprilie 1992, dar statele albaneze

precedente cum ar fi Regatul Albaniei și statul comunist postbelic au folosit

drapeluri similare, primul având în plus "Coiful lui Skanderbeg" deasupra

vulturului, iar ultimul o stea roșie cu margini galbene.

Drapelul comercial și cel naval, ambele steaguri maritime, diferă de

drapelul național. Drapelul comercial are trei benzi orizontale, de culoare roșie,

neagră și respectiv roșie. Drapelul naval este asemănător celui național, cu excepția

faptului că vulturul se află pe fundal alb, iar pe partea de jos a steagului se află o

bandă roșie.

5

CAPITOLUL II

EVOLUTIA ECONOMIEI ALBANIEI

Aprecieri generale

Stat cu economie agrar-industriala în tranzitie, afectata de o mare recesiune

economica în anii 1991-1992, dupa caderea regimului comunist, şi de colapsul

schemelor financiare piramidale în 1997, care cunoaste insa în ultimul deceniu un

ritm de crestere insemnat (+5% anual). Albania dispune de variate resurse

minerale, dar cu rezerve modeste (exceptand lignitul) – petrol, gaze naturale,

minereuri de cron, cupru, nichel, bitum – care asigura o parte din exporturi.

Economia Albaniei a evoluat pozitiv în cursul anului 2008, intr-un climat

favorabil, atat din punctul de vedere al conditiilor interne, caracterizate de

imbunatatirea mediului de afaceri şi cresterea consumului intern, cat şi de

conjunctura internationala externa din prima parte a anului, care a impulsionat

investitiile straine şi cresterea schimburilor comerciale. în ultima parte a anului au

aparut semne ale influentei crizei financiare internationale, care vor determina

reducerea ratei de crestere şi influente negative asupra balantei de plati

Din punct de vedere al climatului regional, european şi international, Albania s-a

bucurat în anul 2008 de conditii favorabile pentru a continua evolutie a sa în

concordanta cu cerintele economiei de piata şi standardelor europene. Principalele

elemente caracteristice favorabile au fost:

- primirea invitatiei de aderare la NATO;

- continuarea ratificarii Acordului de Stabilizare şi Asociere (ASA) cu UE

de catre statele membre;

- continuarea implementarii Acordului Interimar (AI) incheiat cu UE care

reglementeaza relatiile economice cu aceasta;

- continuarea aplicarii prevederilor Acordului pentru largirea şi extinderea

CEFTA în zona Balcanilor de Vest.

6

Politicile guvernamentale au urmarit continuarea implementarii economiei

de piata functionale prin documentele programatice adoptate:

-Programul Economic şi Fiscal 2007 – 2010;

-Strategia Nationala pentru Dezvoltare şi Integrare;

-Cadrul General Macroeconomic şi Fiscal 2009 – 2011;

-Programul Bugetar pe Termen mediu 2008 – 2010;

Evolutia macroeconomica prezinta urmatoarele caracteristici sintetice:

- crestere economica semnificativa de 6 %, datorita creditarii şi continuarii

influxului de remiteri din strainatate ( în 2007 acesta a reprezentat 12 % din PIB );

venitul mediu pe cap de locuitor a crescut de la 21 % la 22% din media inregistrata

de UE 27;

- balantele externe s-au deteriorat, conducand la cresterea deficitului de

cont curent de la 6,5 % în 2006 la 10,6 % din PIB în 2007; aceasta evolutie s-a

datorat adancirii deficitului comercial , care a crescut la 26,8 % din PIB în 2007, cu

toate ca s-a inregistrat şi o crestere a exporturilor;

- intrarile de capital net au crescut, acoperind deficitul de cont curent în

anul 2007: investitiile straine directe au atins 5,9 % din PIB, o contributie

semnificativa la acestea avand privatizarea din sectorul telecomunicatiilor; alte

intrari notabile au fost imprumuturile sectorului privat şi depozitele nerezidentilor,

care au atins 3,2 % din PIB.

Albania este o țară în sud-estul Europei, având granițe cu Muntenegru în

nord, Kosovo în nord-est, Macedonia în est, Grecia în sud, Marea Adriatică în vest

și Marea Ionică în sud-vest.

Este un stat democrat, având denumirea oficială Republica Albania -

Republika e Shqipërisë. Este situată la mai puțin de 72 km de Italia, peste

strâmtoarea Otranto care leaga Marea Adriatică de Marea Ionică.

Albania este un membru al Organizației Națiunilor Unite, NATO,

Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, Consiliul Europei,

Organizația Mondială a Comerțului, Organizația Conferinței Islamice și unul dintre

7

membrii fondatori ai Uniunii pentru Mediterana. Albania a fost un potențial

candidat la aderarea în Uniunea Europeană începând cu ianuarie 2003, și este

aplicat în mod oficial pentru aderarea la UE la data de 28 aprilie 2009.

Albania este o democrație parlamentară și o economie de tranziție. Capitala

Albaniei, Tirana, adăpostește aproximativ 895000 din cei 3,6 milioane de locuitori

ai țării, și este de asemenea, capitala financiară a țării. Reforma pieței libere a dat

liber investițiilor străine, în special dezvoltarii infrastructurii energiei și

transporturilor.

In tabelul nr. 1 se prezinta situatia principalilor indicatori macroeconomici

pentru perioada 2005 – 2009.

Nr.crt.

Denumirea indicatorului Anul2005

Anul2006

Anul2007(e)

Anul2008(p)

Anul2009(p)

1. Populatie (mil.loc.) 2,5 3,2 3,2 3,1 3,1 3,1

2. Valoare PIB (mld.US $) 2,3 8,1 8,7 9,2 9,7 10,1

3. Cresterea reala a PIB (%) 2,3 6,0 5,5 5,5 6,0 4,5

4. Cresterea industriala (%) 4,5 5,5 5,0 4,0 4,5 4,5

5. Balanta bugetului (% PIB ) 2,3

(deficitul bugetar)- 4,7 - 4,1 - 3,8 - 3,9 - 3,6

6. Indicele preturilor de consum

(%) 3

2,5 2,5 4,0 3,5 3,1

7. Rata de schimb (ALL/US$) 3 112,4

0

118,0 82,60 86,16 92,95

8. Balanta comerciala (US$ mld.) 1,3

-1,7 -2,15 -2,7 -2,90 -3,20

9. Balanta contului curent(mil.US%) 1,3

380,0 370,0

10. Balanta contului curent (% PIB ) - 4,7 -4,3 -13,0 -10,5 -9,3

8

Nr.crt.

Denumirea indicatorului Anul2005

Anul2006

Anul2007(e)

Anul2008(p)

Anul2009(p)

2,3

11. Rezerve valutare (mld.US$) 3 1,27 1,25 1,95 2,20 2,40

12. Gradul de acoperire a importurilor (luni) 3

5,0 4,5 4.0 4.5 4,5

13. Datoria externa ,% PIB 4 15,5 17,1 17,3 17,2 17,0

Semnificatie simboluri: p - previziuni; e – estimari; Numerele reprezinta sursele dupa cum urmeaza:1 – Banca Nationala a Albaniei2 – Banca Mondiala3 – Fondul Monetar International4 – Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare5 – Business Monitor International

Tendinte economice

Albania a fost cea din urma ţara din Europa Centrala şi de Est care a

adoptat reforme pe piata libera. Desi economia s-a îmbunatatit în ultimii câtiva ani

(mai ales începând cu 2003), totusi, Albania ramâne una dintre cele mai sarace tari

din Europa, cu PIB pe cap de locuitor estimat la 2870 USD în 2006. Rata de

crestere a PIB a fost de 5,9% în 2004 şi 5,4% în 2005. Se estimeaza ca a ajuns la

5% în 2006. Fondul Monetar International prevede o rata de crestere de 6% în

2007; sustinuta de cererea domestica şi investitiile publice. Programul reformei

economice a fost împiedicat şi de economia neoficiala foarte vasta a Albaniei,

economie care, potrivit estimarilor facute de FMI, reprezinta 50% din PIB. Inflatia

este tinuta sub control (estimata la 2,2% în 2006), dar rata oficiala a somajului este

de aproximativ 16%. Aproape 30% din populatie traieste sub nivelul de saracie.

ţara se sprijina în principal pe banii trimisi de albanienii care lucreaza peste hotare,

majoritatea în Grecia şi Italia.

PRINCIPLELE RAMURI ECONOMICE

9

1. Agricultura şi industria alimentara

Agricultura este cel mai important sector al economiei albaneze, cu o

pondere în PIB de peste 50%, forta de munca implicata ridicandu-se la 800 mii

angajati.

Produsele industriei alimentare detin o pondere de aproximativ 10% din

totalul exporturilor albaneze. Principalele produse ale industriei alimentare sunt:

produsele de panificatie, pestele, legumele şi fructele conservate, produsele din

carne, laptele şi produsele lactate.

2. Industria prelucratoare

Industria prelucratoare a atras un numar mare de societati mixte, formate în

special de companii din Grecia şi Italia. Acestea îşi desfasoara activitatea în

industria alimentara, textila şi prelucrarea lemnului.

In industria textila, care detine o pondere de aproximativ 38% din totalul

exporturilor, exista oportunitati importante pentru investitorii straini.

Prelucrarea lemnului este un alt sector important al industrei albaneze,

sustinut de traditia în acest domeniu şi materia prima relativ ieftina. Sectorul ofera

oportunitati de investitii pentru productia de cherestea, furnir, tamplarie şi mobila.

In sectorul farmaceutic cel mai important producator este compania

Profarma, care a fost privatizata în noiembrie 2000, 88% din actiuni fiind detinute

de compania nationala Aldosh. Profarma, cu sediul la Tirana, are în prezent un

numar de 184 de angajati şi produce 130 de produse farmaceutice. Alte doua firme

cu activitate în acest sector sunt PRODENTALFARMA, societate mixta italiano-

albaneza şi EUROMEDICA.

3. Industria materialelor de constructii

Materialele de constructii ocupa o pondere de aproximativ 10 % din totalul

exporturilor albaneze, productia interna de ciment se ridica la cca. 200.000 tone

anual, iar importurile la cca 600.000 to.

4. Industria extractiva

10

Albania dispune de resurse minerale importante, care includ rezerve de

crom, nichel, petrol, carbune. De asemenea, exista rezerve de bauxita şi fosfor şi

depozite mai reduse de ghips, sare, argila, bitum şi marmura.

Mina de crom Kalimash este concesionata companiei turce Hayri Ogelman

Perollajat. Alte doua mine de crom Pojaska şi Perrenjas şi fabrica Elbasan au fost

concesionate pentru o perioada de 30 de ani companiei italiene Darfo, care a

investit în retehnologizare circa 40 mil.USD.

In ceea ce priveste resursele de petrol, Albania dispune de rezerve de

aproximativ 550 mil. tone. Guvernul albanez incurajeaza investitiile straine în

acest sector, exploatarile continentale şi maritime atragand tot mai multe companii

straine, printre care se numara şi Occidental Petroleum (SUA), Premier Oil (Marea

Britanie), OMV (Austria), Coparex (Franta).

5. Telecomunicatiile

Sectorul telecomunicatiilor din Albania este cel mai slab dezvoltat din

Europa, dispunand de o densitate de linii principale fixe de doar 2% (2 linii

telefonice/100 locuitori). în anul 2001 (date statistice de care dispunem) functionau

în Albania 120.000 linii telefonice fixe şi 250.000 telefoane mobile.

Operatorul albanez de telecomunicatii, ALBANIAN TELECOM, a fost

privatizat fiind liberalizat în acest fel sectorul telecomunicatiilor.

Prin legea 8618/1998 a fost infiintata Autoritatea de Reglementare a

Sistemului de telecomunicatii (ERT). Incepand cu anul 2000, ERT a preluat

atributiile Departamentului de Stat al Postei şi Telecomunicatiilor, devenind

autoritatea responsabila cu reglementarea sectorului telecomunicatiilor.

Operatorul principal de telefonie mobila este Albania Mobile

Communications (AMC), care functioneaza din 1996. În iulie 2000, 85% din

pachetul de actiuni detinut de compania nationala de telefonie mobila a fost

achizitionat de companiile Cosmote din Grecia şi Telenor din Norvegia. Odata cu

preluarea pachetului majoritar al AMC, piata serviciilor GSM a fost deschisa

concurentei. în septembrie 2000 a fost organizata licitatia pentru acordarea unei a

11

doua licente de servicii GSM, care a fost castigata de consortiul format de

companiille Vodafone şi Panafon .

6. Transporturile

In general, infrastructura de transport a Albaniei este inadecvata, invechita şi

insuficient finantata. Din acest motiv, guvernul a elaborat programe de reabilitare a

infrastructurii de transport rutier, aerian şi maritim, alocand, în acest scop,

importante fonduri. Numeroase proiecte de investitii în infrastructura de transport

s-au realizat şi se vor realiza în continuare în perioada urmatoare sub auspiciile

Pactului de Stabilitate, organizatiilor internationale (Banca Mondiala, USAID şi

BERD), acestia reprezentand în acelasi timp şi cei mai mari finantatori ai acestor

proiecte.

Reabilitarea retelei rutiere, avand o lungime de 18.000 km, va consta în

refacerea/reabilitarea portiunii de drum apartinand Coridorului 8, ce face legatura

intre Albania şi Republica Macedonia.

Costurile de reabilitare a retelei feroviare sunt apreciate la cca. 278milioane

USD, prioritatea guvernului albanez constituind-o modernizarea rutelor principale

Nord-Sud şi Est-Vest.

In ceea ce priveste transportul naval, cele mai importante porturi sunt Durres

şi Vlore, pentru care au fost prevazute programe de reabilitare şi modernizare

sustinute de Banca Mondiala şi Pactul de Stabilitate.

Cea mai importanta poarta aeriana a Albaniei este aeroportul Rinas –

“NENE TEREZA”, pentru care se desfasoara, în prezent, un proiect de reabilitare a

acestuia fiind aprobate – de asemenea – planurile pentru constructia unui nou

terminal, care va fi finalizat în anul 2015. Principalele companii straine care ofera

servicii de transport aerian sunt: Adria, Alitalia, Austrian Airlines, Hemus Air,

Malev, Olympic Air, SwissAir şi Turkish Airlines.

b) Punctele de frontiera ale Albaniei cu tarile vecine:

- Cu Muntenegru: Hani i Hotit şi Murriqan (zona Skhodra);

- Cu Kosovo: Morina (zona Kukes);

- Cu Republica Macedonia: Qafe Thanes şi Tushemisht (zona Pogradec);

12

- Cu Grecia: Kapshtica (zona Korca) şi Kakavija (zona Girokaster);

- Cu Italia: porturile Durres şi Vlora

Albania continuă să depindă de sectorul agricol, care încă mai contribuie

cu aproape 25% la PIB şi ofera locuri de munca pentru aproximativ 60% din

populatia activa. Principalele recolte cultivate în ţara sunt cerealele (în special

grâu şi porumb), bumbac, tutun, cartofi şi sfecla de zahar.

Albania este bogată în resurse minerale, în special petrol, lignit, cupru,

crom, calcar, sare, bauxita şi gaze naturale. Mineritul, industria alimentara, textila,

confectionarea de haine şi încaltaminte, cât şi cimentul, sunt printre principalele

ramuri ale industriei.

Au fost de asemenea construite centrale tehnologice, chimice şi de

prelucrare a fierului şi otelului, şi exista şi câteva hidrocentrale.

Sectorul industrial contribuie cu aproximativ 20% la PIB în timp ce

sectorul de servicii (în special turismul) reprezinta aproape 55%.

Comertul international

Albania se confrunta cu un dezechilibu negativ sever în ceea ce priveste

comertul. Rata comertului strain în PIB al tarii atinge aproape 70%. Desi guvernul

încearca sa atraga investitori straini, acesta este împiedicat de infrastructura

inadecvata, în ceea ce priveste energia şi transportul, disponibila în tara. Primii trei

parteneri de export ai Albaniei sunt Italia, Grecia şi Germania. Principalele marfuri

exportate sunt încaltaminte, textile şi haine, şi fier şi otel. Primii trei parteneri de

import sunt Italia, Grecia şi Turcia. Albania importa în principal masini,

combustibili şi uleiuri minerale, echipamente electrice şi electronice şi automobile.

Comertul Albaniei cu statele membre ale UE reprezinta aproximativ 75% din

comertul strain total.

Albania ramâne una dintre cele mai sarace tari din Europa. Potrivit Bancii

Albaniei, venitul pe cap de locuitor era de 2,550 USD în 2009. Rata oficiala a

somajului este de 14,2%, iar 18,5% din populatie traieste sub nivelul saraciei, dupa

13

cum este mentionat în Evaluarea Saraciei pentru anul 2009, efectuata de Banca

Nationala.

Aproape 60% din toti angajatii lucreaza în sectorul agricol, desi industriile

de constructii şi de servicii s-au mai dezvoltat recent; cea din urma a înregistrat o

crestere semnificativa datorita turistilor de etnie albaniana din zona Balcanilor.

PIB-ul se compune din agricultura (aprox. 24%), industrie (aprox. 13%), sectorul

de servicii (aprox. 39%), transport şi comunicatii (12%), constructii (11%) şi banii

trimisi de catre muncitorii albanieni de peste hotare – mai ales Grecia şi Italia

(aprox. 14%).

Albania era cea din urma ţara din Europa Centrala şi de Est care a adoptat

reforme democratice şi reforme pe piata libera. Mai mult, Albania a plecat dintr-o

pozitie relativ dezavantajata, datorita politicii economice catastrofale purtata de

Hoxha. Tranzitia de la o economie centralizata la un sistem orientat înspre piata a

fost aproape la fel de dificila pentru Albania ca perioada comunista prin care a

trecut tara.

Guvernul democrat ales, care a intrat la putere în aprilie 1992, a lansat un

program ambitios de reforma economica menit sa împiedice deteriorarea

economica şi sa aduca ţara pe drumul spre o economie de piata. Elementele cheie

includeau liberalizarea sistemului de pret şi de schimb, consolidarea fiscala,

rezerva monetara şi o ferma politica a veniturilor. Acestea au fost complementate

de un pachet complet de reforme structurale, inclusiv privatizarea, reforme în

domeniul întreprinderilor şi în sectorul financiar, şi crearea cadrului juridic pentru

economia de piata şi activitatea în sectorul privat.

Rezultatele eforturilor Albaniei au fost initial încurajate. Conduse de

sectorul agricol, PIB-ul real a crescut, iar moneda nationala a Albaniei, lek, s-a

stabilizat. Viteza şi vigoarea raspunsului antreprenorial privat la deschiderea şi

liberalizarea Albaniei au fost mai mult decât se astepta. Începând cu 1995, totusi,

progresul a stagnat.

14

Dărâmarea schemelor infame sub forma de piramida, în 1990, şi

instabilitatea care a urmat au consituit un urias pas înapoi, din care economia

Albaniei înca mai încearca sa-si revina.

În ceea ce priveşte Produsul Intern Brut al Albaniei, evoluţia acestuia se

poate observa cu uşurinţă în graficul de mai jos, pe perioada a 10 ani, fiind mai

mult decât clară tendinţa acestuia de îmbunătăţire perminante în ultimii ani.

Produsul intern brut (prescurtat PIB) este un indicator macroeconomic care

reflectă suma valorii de piață a tuturor mărfurilor și serviciilor destinate

consumului final, produse în toate ramurile economiei în interiorul unei țări în

decurs de un an. Acesta se poate calcula și la nivelul unei regiuni sau localități.

PIB-ul este suma cheltuielilor pentru consum a gospodăriilor private și a

organizațiilor private non-profit, a cheltuielilor brute pentru investiții, a

cheltuielilor statului, a investițiilor în scopul depozitării ca și câștigurile din export

din care se scad cheltuielile pentru importuri.

PIB = consum + investiții + exporturi − importuri

Creşterea reală a PIB-ului din anul 2009, în estimărilor preliminare, a ajuns

la 3,3 la sută (după o creştere de 7,5 la sută în anul 2008).

15

Conform celor mai recente calcule din PIB, 2009 comparat cu 2008,

creşterea în termeni de volum, cea mai mare creştere au semnat în sectorul

serviciilor 4.5 la sută, în timp ce sectorul agricol, după rata de creştere cu 7,1 la

sută în anul 2008, are 2,0 la sută în 2009.

Pe parcursul anului 2009, sectorul construcţiilor au semnat o scădere a

creşterii cu 0,4 la sută, după o creştere de 10,9 la sută în anul 2008. Între timp,

industria a crescut cu 7,2 la sută, în cazul în care sectorul energetic are principala

contribuţie.

PIB-ul pe cap de locuitor a ajuns la nivelul mediu de 2.471 € (3.342 $

SUA), numai în ultimii cinci ani. Conform celor mai recente estimări această sumă

a fost 2.78 € (3.794 $ SUA), pe parcursul anului 2009.

Serviciile reprezinta cel mai mare sector al economiei albaneze şi în cursul

ultimului deceniu greutăţii sale variază de la 50 la 60 la sută din valoarea adăugată,

cu preţurile de bază şi net de SIFIM. Sectorul de servicii cuprind 57,1 la sută din

valoarea adăugată în anul 2009. Pe de altă parte, împreună cu industria de

construcţii reprezintă 24,1 la sută a economiei în anul 2009, deşi în ultimul

deceniu, ponderea lor a ajuns cu greu un obiectiv în jurul valorii de 15 la sută. În

2009, agricultura a continuat să genereze în jurul valorii de 18,8 la sută din

albanezi pe valoarea adăugată.

Ponderea pământului agricol în total suprafaţă, comparativ cu uniunea

europeană, este vizibilă în graficul de mai jos, unde se află aproape la acelaşi

procentaj ca şi UE.

16

În ultimii ani, economia Albaniei s-a îmbunatatit, desi dezvoltarea

infrastructurii şi reformele majore legate de colectarea taxelor, legile proprietatilor

şi domeniul bancar înainteaza greu şi totuşi criza economică a avut şi ea efectele

ei.

În contextul în care preţurile la multe produse de larg consum au tot

crescut, albanezii se descurcă din ce în ce mai greu. Experţii atribuie inflaţia mai

multor factori, de la politica fiscală şi productivitatea scăzută la situaţia de pe piaţa

internaţională.

Preţul petrolului şi al produselor alimentare a înregistrat o creştere

considerabilă ca urmare a majorării preţurilor pe piaţa internaţională, a declarat

guvernatorul Băncii Centrale, Ardian Fullani, la o conferinţă de presă susţinută la

sfârşitul lunii februarie. Aceste produse contribuie cu aproximativ 80% la inflaţia

globală.

În situaţia în care aproape 40% din bugetul unei familii albaneze medii este

alocat cheltuielilor pentru alimente, potrivit datelor oficiale, creşterea preţurilor în

acest sector este extrem de dureroasă. Noile preţuri ale produselor agricole

afectează mai ales familiile cu venituri scăzute.

Potrivit Institutului Naţional de Statistică din Albania (INSTAT), inflaţia

anuală era de 4,5% în februarie.

17

În ultimele două luni, fiecare familie albaneză s-a confruntat cu dificultăţi

legate de creşterea interminabilă a preţurilor, cauzată, printre altele, de

monopolurile unui grup de politicieni corupţi aflaţi la putere.

Consumatorii sunt afectaţi şi de impunerea unui TVA de 10% la

medicamente. Cu toate acestea, ministrul finanţelor Ridvan Bode spune că măsura

a fost necesară pentru a îmbunătăţi eficienţa pe piaţă şi pentru a pune capăt unor

practici dubioase.

Pentru anul 2011 (date disponibile) a fost prognozata o rata a cresterii PIB

de 6%, realizandu-se 4,7%, din care

- în industrie: 2,0

- în agricultura: 2,1

- în constructii: 9,1

- în transoporturi: 10,1

- în sectorul serviciilor: 5,5

CAPITOLUL III

APRECIERI PRIVIND EVOLUTIA ECONOMICA A

ALBANIEI PE TERMEN SCURT

Pentru perioada 2009 – 2010 analizele economice şi previziunile referitoare

la evolutia economica a Albaniei sustin urmatoarele :

- realizarea unei cresteri economice constante, cuprinsa intre 3,5 –4,5%;

- mentinerea inflatiei la o singura cifra, în jurul valorii de 3%;

- cresterea graduala a investitiilor de la 24,7% din Produsul Global Brut în

2006, la 26,8% în anul 2009;

- cresterea datoriei externe la 2,2 miliarde US$ în 2008 şi 2,4 miliarde US$

în 2009, dupa care ar urma sa scada la 2,0 miliarde US$ în 2010 ca

urmare a cresterii exporturilor şi reducerii importurilor;

18

- rezolvarea crizei energetice incepand cu anul 2010 prin constructia unor

noi capacitati de productie a energiei electrice în domeniul

hidrocentralelor şi a doua termocentrale, precum şi prin diversificarea

surselor energetice, în special extinderea utilizarii resurselor regenerabile.

Bibliografie

1. http://www.instat.gov.al/

2. http://web.worldbank.org

3. www.portaldecomert.ro

4. ro.wikipedia.org

5. http://www.setimes.com

19