I . BARNEA

INSCRIP'f1I P ALEOCRE~TINE INEDITE DIN TOMIS

In colectia Muzeului de Arheologie din Constanta ~i in cea a Insti­tutului de Arheologie din Bucure~ti, se pastreaza cite va fragmente de inscriptii pa;eocre~tine in limba greaca, descoperite intimplator la Con­sta!l\a, in decursul timpului. Deoarece nu par lipsite de impDTtanta ~i sin t inedite, am socotit necEsara publiearea lor in r indurile de mai jos I

1. - Placa fragmentara de marmura alba-vine\ie. probabil mai veehe, reintrebuin\ata, rupta in partea dt'eapta ~i ~tirbita in marginea de jos. Dimensiuni : 0,30 m lungime, 0,285 m lii.\ime ~i 0,055-0,058 m grosime. Inal\imea literelor : 0,05-0,07 m. Descoperita intimplator in luna ianuaric 1968, in cartierul "Tom is Nord l

' din Constan1a . Azi in J\1uzeul de Arheologie din Constan\a: Inv. nr. 17470. Fig. 1.

Parte din marginea de sus ~i cea din stinga, pe aproape toata lun­gimea ei, s-au pastrat intregi. Marginea de jos a pliicii e ~tirbita ~i t~ita pe dos. Faptul di ultimul rind al inserip\iei se 'aDa chiar in margi ne, duee la presupunerea ca textul ei mai continua iii in jos. insumind probabil patru rinduri.

Inscriptia e scrisa ell litere marl, sapate adinc ~i oarecum nere­gulate ~i col\uroase. Inainte de cioplirea literelor, suprafata placii de marmura a fost liniatii. cu un obiect aseutit. Se disting dar cite doua linii incizate deasupra ~i intre rindurile inscrip\iei, la distan\e inegale unele fata de altele. Astfel, deasupra rindului 1 e incizat un interval lat de 1,4 em ; intre r. 1 ~i 2 al tul eu liipmea de 1 em, iar intre r . 2 ~i 3 un al treilea lat de 2,2 cm. Totu~i aeeste intervale inegale n-au fost r espectate, pentru ca, cJ.a,ca intre r. 1 ~i 2 distan\a e de cLrca 2 .em, intre r . 2 ~i 3 ea este de 4-5 em.

In r. 1 se pastreaza primele einci litere intregi ~i parte din a VI-a, care, judecind dupa r estul ce se observa pe piatrii. ~i dupa sensul cuvintului din car2 face parte, este in mod sigur un sigma rotund. Primele doua litere din r. 1 (MA) sint singurele legate intre ele.

1 Multurnim $i pe aceasta cale lui Adrian Radulescu, directorul Muzeului de Arheologie din Constanta, care a binevoit sa ne cedeze pentru publicare fragmen­tele de ';' .;:scriptii pastrate in ace! muzeu.

378 1. 13ARNEA

F'ig, 1. Inscrip\ie mentionind un martir !1i episcop.

Din 11:'. 2 se pastreaza ~ase litere intregi ~i parte din a VII-a, cafe ln mod eert este tot sigma rotund.

In r. 3 au ramas intregi numai primele patru litere. A V-a este Y, din cafe s- a pastrat numai hasta oblica din stinga.

Leotura probabiH'i a insoriptiei este urmatoarea :

Mocp-ru[, Xp'''7oil] xed. bd[ crxonoC;]

€v't'.x[uihx X~L'!'lX.t

Tl"rO,~ q,[).o,~ ]

in traducere : nAici zace martil'ul lui Hristos ~i episcopul Titus? Philus (?).

Sfir~itul secolului IV - inceputul secolului V. Adverbul Ev-TCI.U-Oa, intilnit de obicei 1a inceput, dar uneori :;;1 In

lnijlocul textului, totdeauna inaintea verbului :;;i a numelui propriu~, asigura caracterul funeral' a1 insoriptiei. ~ntregjrea substantivelor f.Lrl.p"t'u~ ~i bdcrxo1tot;, din:1'. 1 ~i 2, de <asen1enea pare asigurata. Ceea C.f> ralnine 0 enigma este numele propriu de persoana. care presupunelll ca se aila in a;] IV -lea 9i ultjmul rind al inscriptiei eu adevarat lapidare.

::! Cf. I. Barnea, Quelques considerations sur les inscriptions chn~tiennes de la Scythie Mineure, in Daci-a, N.S., I , 1957, p. 268, pI. I16 .

.tNSC'FiIPT([ l'ALEOCRE$TIN£ I NEDITE DIN '1'011.115 379

Cuvintele 1J.ap'ru~ ~i E1!t(j'XOTtO~ din textul inscrip~iei pot Ii puse in legatura eu eele relatate in Aota Sanctoruln, la 3 ianuarie, eu privire 1a pMimirea martirului ~i episeopului Ti tus sau Philus din eetatea Tomis; "prins intre l'€cfuti, sub imparatul Licinius, l'efuza sa faca sepviciul nlilitar; batu t pina 1a rooarte, aruncat in inchisoare, pus pe still' pina la raspuns, aruncat in mare ~i eorpul adus pe ~arm, a fost inmormintat de barba\i foarte evlavio~i in proprietatea agricola a lui Amandus, barbat evlavios, un de s-au fikut ingrijiri deosebite"". Une1e texte confunda pe Titus (Phil us ?) cu Theogenes. episcop de Cizie sau Pariunl in Hellespont. care a suIerit moarte de marth' intr-un chip asemanator, sub aee1a~i impih·at".

E probabil cii inserip\ia de fa\a ar fi lamurit aeeasta confuzie, dadi s-ar fi pastrat intreaga. In starea fragmentadi in ,care se alia, ea ne limiteazfi insa numai 1a une1e ipoteze. Folosind analogia celor doua inscriptii des-coperite, ' una mai inainte la AXiopolis'" iar cea1alta de curind 1a Niculitel, in teritoriul cetatii Noviodunuln (i, care confirma existen\a unor martiri inregistra\i de Martirologii in localita\ile res­pective, presupunem ca aceasta inscriptie ar putea constitui 0 confirmare des pre existen\a la Tomis a unui episeop eu numele Titus sau Phillis. martirizat in timpul persecu\iei lui Lieinius, din anii 319-320. Daca aceasta presupunere s-a1' adeveri, am avea confirmarea epigrafidi a numelu i celui de al doilea episcop de Tomis men\ionat de Martirologii, primul fi ind Evangelicus , cunoscut numai din povestirea despre marti­rizarea lui Epictet ~i Astion la Halmyris, in timpul lui Diocle\ian 'l Continu ind sa raminem in domeniul ipotezelor, putem presupune ca mormintul martirului-episeop. care va fi fost simplu, ca de obicei , in prima sa etapii. a fost rE!facut catre sfiqitul secolului IV - incepu­iul celui de ",1 V-lea, sub forma unei construc\ii mai mari (maTtyrium), 1a jntrarea careia s-a a!iezat .,pisania" ajunsa pina 1a noi in star(' fl~g­Inentara. Ramine ca 0 alta descopel'i re viitoare sa confirme sau nu ipo-

3 "In Tomis civitate natalis Titi (in alta parte Phili) Episcopi qui sub Licinio inter tyrones comprehensus, cum nollet militate, caesus ad mortem, carcere man­cipatus, missus in cippo est, donee relatione esset responsum: dimersoque in mare delato corpore eius in httore, a religiosissimis viris depositus est in villa Amandi religiosi v iri, ubi Hunt curationes magnae". Fontes Historiae Dacoromanae, n. Bucuresti, 1970, p. 704-707. Acta SanctOl'um. t. I: lanuarius, Paris, 1866, p. 133. situiaza patimirea martirului Titus (Phil us) la 3, nu la 1 ianual'ie, cum rezulta din F'ontes ...• IDe. cit.

I, Acta Sanctorum, op. cit., p . 133-135. Synaxa1'ium Ecclesiae Constantinopo­Utanae (Pl'opylaeum ad Acta Sanctorum Novembris), Bruxelles, 1902, col. 368, 'descrie patimirea ieromartirului Theo(a)genes, episcop de Parium, in Hellespont, asemanatdal'e cu cea a lui Titus (Phil us ?) de la Tomis, despre care nu face nici o mentiune. Dupa l'estituirea mal noua a textului Martirologiului Hieronymian. Theogenes, fiu de episcop din Paros, in Hellespont, a fost martirizat sub Licinius i n felul arC:Uat mai sus !?i inmormintat la villa lui Amantus. Acta Sanctorum, Novembris, , t. II , 2: Martyrologiurh Hieronymianum, Bruxelles, 1931, p. 23-24.

I, 1. Barnea, op. cit., p. 280. G V.-H. Baumann, Cons-ideratii pieliminare asupra baziHcii cre$tine din satul

NicuHtel (ju(l. Tulcea) , in Pontica, 5, 1972, p. 554-558 : idem, 1n Buletinul Monu­mentelo1' lstorice, XLI, 1972, 2. p. 17_26 $i in .Dacia, N.S., XVI, 1972, p. 189-202.

7 1. Barnea, in ' Di·tt istoria Dobrogei, H , Bucure$ti , 1968, p. 380.

380

tezele in legatura eu inscripiia de mai sus, - ipoteze determinate de existenta in textul ei a substantivelor !J.&.p.u~ ~1 t7t£O"%OIT'Jc;.

2-3. - DOlla fragment€ dintr-un mOnlJ.lTIent tronconic, mai strilnt la baza, din marmura alba zaharoida-vineiie, descoperite la Tomis, in conditii necunoscute. Muzeul de Arheologie -din Constan~a: Iov. 5742 . ji'ig. 2-3.

Unul (fig. 2) arc lungimea 0,16 m, iniil\imea 0,10 m ~i grosimea 0,075 m. Oeliilalt (fig. 3) masoara 0,22 m lungime, 0,12 m inaltime ~l 0,135 m grosime. Ambele rastreazii in partea de jos, intr-un ehenar circul'3l', lat de 0,06 m, cite un rest de inscrip\ie in limba greaca. eu

Fig. 2.-3. Fragmente dintr~un monument d3ruit pentru "pomenirca lli odihna" unui nccunoscut.

INSCRIPTU PAL'EOCRESTINE INEDITE DIN TOl\lIS 381

litere inalte de 0,05-0,06 m, eioplite regulat ~i adinc, unele ,aproape it jour. In partea de sus a ambelor fragmente, in special a celui din fig. 3, se observa resturi dintr-un decor sculptat in relief pu\in inait, probabil 0 seena sau reprezentari ell earacter religios cre:;;tin.

In fJ'agmentul din fig. 2 se pastreaza primele patru litere intregi ~i a cincea mai mult de jumatate din substantivul Il-VT] WI) , a carui corn­pletare la eazul genitiv nu da loc la nici 0 indoiala. De observat in plus cil literele MN ~i MH sint legate intre 'ele, suprimindu-s'2 in Ielu! acesta 0 hasta. vertieaUi ~i fadndu-se economie de spattu, in afm"a de efeetul estetie placut pe oare-I provoaca 'cele doua ligaturi. Inaintea sUbstantivului f.L1J~f.Llj se !lna'i pastreaza jumatatea inferioara din hasta verticaJa ·a literei P, ultima din prepozitia UTCEP, ce se afla, ca de obkei, in acest lac.

In partea de jos a fl'agmentului din fig . 3 se pastreaza ~ase litere intregi 9i a ~-aptea in cea lnai Inare parte, din mijlocul sUbstantivului

&VIY..7tIY..u(JE"W;;. Cazul genitival acestui substantiv asigura, dadl mai era nevoie, 9i cazul substantivului f.L'r~fLlj . In . cuprinsul cuvintului &vcX.7to:.l)a~;; sint frumos legate intre ele literele AY. .~

Lectura celor doua fragmente d~ inscriptii la un loc este in mod sigur urmatoarea : [t 'y"i:p] fl.v1jfl.[·~' )"f.t&]vC<1tIx0Gs[ws ' . ,

in traducere : ,,+ Pentru pom·enirea ~i odihna luL." Dupa forma literelor $i tehniea in eare sint s~pate, monumentul

apartine epocii lui Anastasius sau Iustinian 1. Monumentul troneonic la baza caruia se afla sapatii inscrip\ia de

mai 'ws, era probabil run vas pentru aghiasma sau pentru alta intre­buintaI'le, in vreo bazilicii 'cre~tina din Tomis. Din nefericire, lipse!?te tocmai numele celui care a fa cut in dar acest monUlnent "pentru pome­nirea :;;i odihna" sufletului lui ~i, poate, ~i a altora din familia sa 8.

4 - Fragment de inscrip\ie din manum'a alba-vine\ie, lung de 0,17 m, ina!t de 0,12 m $i gros de 0,063 m. Jniil\imea literelor 0,06 m. Descoperit 1a Constanta, in conditii necunoscute. Azi in colectia Institu­tului de Arheologie din Bueure~ti : L. 1478. F ig. 4.

Fragmentul face parte dintr-un mic monument eu baza circulara, asemanator, daca nu chiarr identic ~i din accea~i marn1ura ca 91 fragmen­tele de la nr. 2-3. In partea de jos, de jut" ilnprejur, e1 ave a aceea.'?i inscriptie, 'eu litere lnari, regulate ~i cioplite adinc. Deosebirea consta numai in faptul ca monumentul din care este rupt fragmentul din fig. 4 nu pare sa fi fost tronconic, ci in forma de tambur cilindric. Din in­scriptia ,executata probabil Cli a{'ela~i tipar ca ~i precedenta, au ramas intregi numai trei !itere (flAY), dintre care doua (AY) de asemenea le­gate intre ele. A IV-a litera, sigma lunar, se }:astreaza aproapc in intre-

.'l Cf. pentru inscriptH asemanatoare, din aceeasi perioada de Hmp (sec. V-VI) : A. M. Schneider, Die Brotvermehrungskirche von et-tabga am Genes~rethsee und ihre Mosaik.en, Paderborn, 1934, p. 53-54 :;;i fig. 1 ~i 10; Supptementum epig-ra­phicum graecum, VIII, 1, 1937, nr. 5, 867 $i 869; L . Jalabert-Rene Mouterde-Cl. J\!Iondesert, Inscriptions grecques et Zatines de La Syrie, t. IV, Paris, 1955, Dr. 1636; V. Besevl iev, Spatgriechische und spdtlateinische Inschriften aus BuZga1·ien, Berlin, 1964, nr. 182.

;182

Fig. 4. Fragment dintr-un monument daruit pentru .,pomenirea $i odihna" uDui nccunoscui.

t. BARNEA

gime, iar la cxtremitiitile din stinga ~i din dreapta se distinge cite un rest din literele A ~i E.

Textul era acela~i ca ~i al fragmentelor nr. 2-3 :

[t n" , " 'J [ .I.. 'ite:p 11.')'1)1-'-'1'); XO'.L 0'.'J1X7!lZU cr zw~ . ..

Epoca lui Anastasius-Iustinian J. Singm'ul care putea diferi va Ii fost numele propriu de la sf!r~itul

forrnulei consacrate. In partea de sus a inscriptiei se mai pastreaza un rest din relieful greu de definit, ce impodobea mieul monumen t ~i care, probabil, va fi fost acela~i ca ~i pe monumentul precedent.

5 - Fragment d e marmura aiM zaharoidii, eu patina, galbuie, lung de 0,21 m, lat de 0,125 m ~i inalt de 0,11 m. Inaliimea literelor : 0,05-O,OG m. Descoperit in august 1969, cu prilejul unor siipiituri pentru sta­\ia de epurare a apei, in fata cliidirii Institutului de Proiectare al jude­iu]ui Constanta (IJP, fost DSAPC)°. Azi in Muzeul de Arheologie din Constanta. Inv. nr. 19.770. Fig. 5.

Fragmentul provine dintr-un monument in forma de tamburcilin­dric, aproape identic cu cele de la nr. 2-3 ~i 4, avind la baza aceea~i

, Tn aceeas i zona au fast descoperite in 1956 ,dolla interesante capiteluri-im­posta , de factudi locala , ambele decorate eu semnul' 'crucii ~i ornamente vegetale !;ii geometrice. 1. Barnea, in Dacia, N.S., II, 1958, p. 341-343, fig. lO/1-2

r.

L'JSCRIP1"rr PALEOCRE$TlNE rNEDITE DIN TO!'lHS 383-

Fig. 5. rrag-mcnt dintr-un monument diiruit pcntru "pomenirea ~i odihna" lui Scrghj~

inscript-ie. Deosebirea consUl in lnarmura fara vine albastrui ~l In nu­mele propriu de la sfiqitul textului stereotip, in cazul de fala singurul piistrat aproape intreg. Textul inscriptiei era foarte probabil urmatorul : [ t~Y7te:p llv~!J:~1'; xed &v(X7tC(uac:u' ~ L]E:PYOU~.

In traducere : ,,+ P entru pomenirea ~i odihna lui Serghie". Epoca lu i Anastasius-Iustinian I.

A~a cum se infati~eaza , ~fpyou~ pare a gre~eala, in lac de LZPY[OU, genitivul de 1a ~Epywt;, nume destul de des intilnit in aceea~i periaada de timp, 111ai ales in inscriptii din Siria, uncle exista renumitul centru de pelerinaj de la Sergiopolis (Rusafa), eu mormintul sfintului Sergiu to

Crucea sculptatii la sfir~itul numelui se aHa probabil la inceputul inscriptici.

Fragmentele nr. 2-3, 4 ~i 5 confirmii existenla la Tomis, catre sfiqitul si2colului V ~i in prima jumiitatea secolului VI, cind me~te~u­

gurile, con1er~ul ~i viata urbana in general, cunase 0 ultima periaada de inflorire pe teritoriul Sciliei Mici , a unui atelier de sculpturii, care, printre altele, executa, uneori dupii ~abloane, monumente sculpturale din marmurii d e import, multe din ele, dacii nu majoritatea, destinate bazilicilor din capi talii ~i din alte centre ale provinciei dintt-e Dunare ~ i Marea Neagrii.

10 Cf. H. Spanner-So Guyel', Rusiifa, Berlin, 1926 $oi L. Jalabert-Rene Mou­terde. op. cit., t. I-V, Paris, 1929-1959," passim.

384 t. BARNEA

INSCRIPTIONS PAL£OCHR£TIENNES INEDITES DE TOMI

Resume

Dans la collection du Musee d'Archeologie de Constantza et dans celle de J'Institut d'Archeologie de Bucarest sont conserves quelques fragments d'inscdp­tions. paleochretiennes en greet decQuverts fortuitement Ii Constantza, l'antique Toml, au COUfS du temps et encore inedites. bien qU'elles ne semblent pas €tre sans importance.

1. Plaque fragmentaire de marbre blanc-bleuatre portant les mots y&:pm[c;J et hd[axojtol;] et que !'auteur met en r elation avec un martyre et eveque, p ro:::ablcment Titus (Philus?) mentiunne dws certains textes des Martyrologes pendant la persecution de Licinius. 11 parait que !'inscription appartenait a un marty-rium construit vers 1a fin riu IV-e siecle - Ie debut du V-e siecle. au tombeau plus vieux du martyre-eveque inconnu (fig. 1).

2-3. Deux fragments de la meme inscription existente it la base d'un piecp. lronconique de marbre b}anc~bleuatre offert a une des basiliques chrctiennes d'c Toroi "en souvenir et pour Ie repos de l'ame" d'un quelconque don t Ie nom np sc conserve pas (fig. 2-3).

4. Fragment d'inscription ressemblante, su r une piece du meme marbre et presque identique a Ia precedente (fig. :4.).

5, Fragment de marbre b lanc, saccharo"ide, a patine jaunatre, d'une piece semblable et partant la meme inscrintion que ceux des numeros 2-3 et 4. dont se conserve seulement Ie nOm I:SJtpyCiU~ nu Hell de ~e,:.yLo:), genWf de ~epy~o~ (Serge\, !e- defunt pour ,.1a memoirc et Ie r epos" duquel on a bit den c' u mo­nument respectif (fig. 5) .

Les fragments nos. 2-3, 4 et 5, dates a l'epoque d'Anastase - Justinien I , confirment l'exis tence a Tomi, vel'S la fin du V-e steele et dans la premiere moi­t ie du VI-e siecle, lorsque les metiers, Ie commerce et la vie urbaine en general. connaissent une derniere periode de prosperite sur Ie territoire de la Scythie l\!i­neure, d'un atelier de sculpture, lequel, entre autres, executait, parfois d'.:1:')l·es de~ modeles I'ilitS d'avance, des monuffiients sculpturaux en marbre d'importation, beau­coup d'entre eux, sinon la, plupart. desti nes aux basiliques de 1a c<lpiW1e Cl d'autres centres de Ia province comprise entre Ie Danube et 1:::. r,-ler Noi re.

Fi g. Fig.

Fig.

Fig.

I

2-3

4

5

Tableau des illustrations

Inscription mentionnant un marty re et un eveque. Fragments d'un monument erige "en 1a m emoire et pour Ie repos" d'un inconnu. Fragment d'un monument edge "en l a mem'J ire e t pour Ie repos" d'un inconnu. Fragment d'un monument dont on a fai t don "en la m emoire et pour le repos" de Serge.

UNVEROFFENTLICHTE ALTCHRISTLICHE INSCHRIFTEN AUS TOMIS

ZusammenJassung

In den Sammlungen des Archaologischen M useu ms von Constan ta und den­jenigen des Archaologischen Instituts in Bukarest werden einige Fragmente alt­christlicher Inschriften in griechischer Sprache aufbewahrt, die im Laure del' Zeit zufallig in Constanta, dem alten Tomis, gefunden wurden und noch nicht ver-6ffentIicht wurden, obwohl es scheint, daB sie n icht ohne Bedeutung sind.

INSCRIPTII PALEOCRE$TINE INEDITE DIN TOMIS 385

1. Fragment einer Platte aus bUiulich-weiBem Marmor mit den Vlorten !-L&.pTuI~1 und bd[nzo::o; \, die del' Verfasser mit cinem Martyrer und I3ischof. wahrsrheinlich Titlls (Philus'?) in Verbindung bringt, del' von einigcn Text en del" Mal'tyrergeschichte 2U,· Zeit der Verfolgungen des Licinius envahnt wird. Man hat den Anschein, daB die Inschrift zu einem martyrium gehorte. das 1!egen Ende des 4. und Anfang des 5.Jh. bei dem alteren Grab des unbekannten Mtirtyrerbischo(s errichtet wurde (Abb. 1).

2- 3. Zwei Fragmente aus einer und derselben Inschrift am Fuf3e e ines ke­gelstumpfformigen Sttickes aus bUiulichweillen Marmor, das einer del' christlichen Basiliken in Tomis "zum Gedenken und del' Seelenruhe" eines Menschen ~estiftet wUl'de, dessen Name nieht erhalten geblieben ist (Abb. 2-3).

4. Fragment einel' ahnliehen Inschrift, auf einem Stuek des gle iehen Mar mors, der mit dem vorhergehenden nahezu identiseh ist (Abb. ·1) .

!1. Fragment aus weH3em zuckeral'tigen Marmor mit gelblichem Schimmel' aus einem ahnichen Stuck und mit der gleichen Insehrift \Vie diejenigen unter Nr. 2-3 und 4, wovon nul' del' Name [Zjepyou.;. statt ~~~ybu, Genetiv V(m L.ep"YLo~ (Sergi us) erhalten geblieben ist, del' Name des Verstorbenen. fur dessen IIAndenken und ewi~e Ruhe" das betreffende Denkmal gestiftet wurde (Abb. 5).

Die Fragmente Nr. 2-3, 4 und 5, die in die Zeit des Anastasius-Justinian 1. datiert werden, beweisen, daB in Tomis gegen Ende des 5.Jh. und in der ersten Halfte des 6.Jh, als das Handwerk, del' Handel und das stadtische Leben im allge­meinen eine letzte Bli..itezeit auf dem Gebiet der Scythia Minor erlebten, eine Bildhauerwerl:;:statt bes tanden hat, die u.a., manehmal nach Schablonen Bildhaupr­werke aus importiertem Marmor anfertigte, 'wovon viele, wenn nicht die Mehrzah7 fUr die Basiliken del' Hauptstadt und anderer Stadte del' Provinz zwischen deJ Donau und dem Schwarzen Meer bestimmt waren.

Abb. 1 Abb. 2-3

Abb. 4

Abb. 5

25 - c. 256

Verzei chnis der Abbildungen

Inschrift, die einen Martyrer und Bischof erwahnt. Fragmente eines Den}:;:mal,s., das fOr das "Andenken und dit,- ewige Ruhf>" eines Unbekannten gestiftet war. Fragment eines Denkmals, das fUr das "Andenken und tde ~\Vige Rullo" eines Unbekannten gestiftet war. Fragment eines fUr das "Andenken und die ewigl. Ruhe" des Sergil1 ~ e:esti fteten Denkmals.