datarea in arheologie

DatareaDatarea

îîn arheologien arheologie (note de curs)(note de curs)

LectLect. . univuniv. dr. . dr. DorelDorel

MICLEMICLE

DatareaDatarea

îîn arheologien arheologie

DefiniDefiniţţie:ie:

DatareaDatarea

((--ăriări) a) arheologică rheologică ((--ee)) = = ansamblul cercetărilor efectuate ansamblul cercetărilor efectuate (pe teren sau (pe teren sau îîn n laborator) pentru alaborator) pentru a stabilii data exactă a unui stabilii data exactă a unui eveniment, artefact sau fapt arheologic din trecut. eveniment, artefact sau fapt arheologic din trecut. Din fr. Din fr. daterdater..

DefiniDefiniţţie:ie:

Cronologia arheologică Cronologia arheologică = d= disciplină isciplină auxiliară a istoriei care se ocupă cu datarea auxiliară a istoriei care se ocupă cu datarea evenimentelor istorice evenimentelor istorice îîn vederea stabilirii n vederea stabilirii succesiunii acestora. Din gr. succesiunii acestora. Din gr. κρόνοςκρόνος, , timptimp

şşii

λόγοςλόγος, , vorbirevorbire..

DatareaDatarea

îîn arheologien arheologieClasificare:Clasificare:1.1.

Datarea relativăDatarea relativăa.a.

Metoda stratigraficăMetoda stratigraficăb.b.

Metoda tipologicăMetoda tipologicăc.c.

Metoda comparativăMetoda comparativăd.d.

Metoda cartograficăMetoda cartograficăe.e.

Metoda varvelorMetoda varvelor2.2.

Datarea absolutăDatarea absolutăa.a.

Metoda carbonului radioactiv C14Metoda carbonului radioactiv C14b.b.

Metoda datării prin Metoda datării prin termoluminiscentermoluminiscenţţăă

c.c.

Metoda Metoda dendrocronologicădendrocronologicăd.d.

Metoda palinologicăMetoda palinologicăe.e.

Metoda potasiuMetoda potasiu--argon 40argon 40f.f.

Metoda Metoda arheomagneticăarheomagneticăg.g.

Metoda determinării fluorului din Metoda determinării fluorului din oaseoase

h.h.

Metoda hidratării obsidianuluiMetoda hidratării obsidianului

Metoda stratigraficăMetoda stratigraficăEste cea mai importantă metodă de datare Este cea mai importantă metodă de datare

relativărelativă, s, se aplică de către arheolog e aplică de către arheolog îîncă ncă din etapa săpăturii arheologice propriudin etapa săpăturii arheologice propriu--

zise zise şşi se bazează pe identificarea i se bazează pe identificarea şşi i îînregistrarea corectă a straturilor nregistrarea corectă a straturilor şşi i nivelurilor arheologice. Datarea enivelurilor arheologice. Datarea este ste efectuată prin stabilirea relaefectuată prin stabilirea relaţţiei de iei de succesiune cronologicăsuccesiune cronologică, func, funcţţie de locul ie de locul descoperirii, dintre straturile descoperirii, dintre straturile şşi nivelele de i nivelele de cultură arheologicăcultură arheologică..

Metoda tipologicăMetoda tipologică. Serierea . Serierea Acesta se raportează la obiectele Acesta se raportează la obiectele

descoperite (unelte, ardescoperite (unelte, arme, me, ceramicăceramică, podoabe, locuin, podoabe, locuinţţe, e, aaşşezăriezări, etc.), etc.)

şşi la gradul lor de i la gradul lor de evoluevoluţţie. Pie. Principiul după care rincipiul după care artefactele artefactele şşi complexele i complexele arheologice cunosc o anumită arheologice cunosc o anumită evoluevoluţţie, de la formele simple la ie, de la formele simple la cele cu grad mare de cele cu grad mare de complexitate complexitate şşi funci funcţţionalitate, ionalitate, a condus la formarea unor serii a condus la formarea unor serii tipologice. Odatipologice. Odată cu tă cu descoperirea unui nou artefact descoperirea unui nou artefact sau complex arheologic, se sau complex arheologic, se trece la trece la îîncadrarea acestuia ncadrarea acestuia îîn n seriile tipologice deja existente seriile tipologice deja existente şşi verificate prin metode sigure i verificate prin metode sigure (monede, documente literare, (monede, documente literare, analize de laborator).analize de laborator).

Metoda tipologicăMetoda tipologică. Serierea. Serierea

Metoda comparativăMetoda comparativăMetoda este folosită pentru studiul oricărui fapt istoric sau feMetoda este folosită pentru studiul oricărui fapt istoric sau fenomen social nomen social şşi se i se

realizează prin analogiirealizează prin analogii. Sunt studiate comparativ, descoperirile arheologice din . Sunt studiate comparativ, descoperirile arheologice din mai multe amai multe aşşezări ezări îînvecinate (sau aflate la mare distannvecinate (sau aflate la mare distanţţăă), stabilindu), stabilindu--se relase relaţţiile iile cronologice dintre acestea. Analogiile cronologice dintre acestea. Analogiile şşi comparai comparaţţiile se pot efectua doar iile se pot efectua doar îîn limita n limita regulilor stabilite de regulilor stabilite de şştiintiinţţa logicii formale. Nu se supun comparaa logicii formale. Nu se supun comparaţţiei, eliei, elementele ementele sau componentele atipice, csau componentele atipice, care nu respectă anumite regularităare nu respectă anumite regularităţţi.i.

Metoda comparativăMetoda comparativă

Metoda cartograficăMetoda cartograficăConstă Constă îîn analiza informan analiza informaţţiilor, de iilor, de

natură diversănatură diversă, ob, obţţinute prin inute prin săpături arheologicesăpături arheologice, d, după ce upă ce ele au fost dispuse pe o hartăele au fost dispuse pe o hartă. . DistribuDistribuţţia spaia spaţţială a obiectelor ială a obiectelor şşi fenomenelor asupra cărora i fenomenelor asupra cărora ss--au obau obţţinut informainut informaţţii, oii, oferă feră –– de regulă de regulă ––

şşi relai relaţţii cronologice ii cronologice

îîntre ele. Sentre ele. Se pot identifica pot identifica astfel: aria astfel: aria de răspândire a unei de răspândire a unei anumite culturi arheologice, anumite culturi arheologice, relarelaţţiile care se stabilesc iile care se stabilesc îîntre ntre diferite culturi arheologice, diferite culturi arheologice, mimişşcarea populacarea populaţţiilor iilor îîn diferite n diferite epoci istorice, rutele epoci istorice, rutele comerciale, etc. comerciale, etc.

Metoda cartograficăMetoda cartografică

Metoda varvelorMetoda varvelorVarvele sunt straturi (pături) succesive

de sedimente ce constituie depozit lacustru fin sau alternând cu materialele argiloase sau nisipoase, întunecate şi deschise la culoare. Originea lor se explică printr-o variaţie sezonieră a debitului cursurilor de apă, rezultată din topirea gheţarilor. Se mai întâlnesc, de asemenea, şi pe unele plaje. Utilizarea lor în datare se înrudeşte cu dendrocronologia, făcând parte din aceiaşi familie de metode de datare fizico-chimice şi biologice. Ea este mai puţin sigură, căci varva este fragilă, destructibilă, inelele ei nefiind permanente. Corelările cu datele obţinute cu C14 nu pot fi deci, decât locale, şi datele obţinute, relative. Vârstele măsurabile se situează sub 20.000 ani.

Metoda varvelorMetoda varvelor

Metoda carbonului radioactiv C14Metoda carbonului radioactiv C14Metoda constă în măsurarea izotopilor

radioactivi ai carbonului, din resturile carbonizate ale unor materii organice aflate în depunerile arheologice. Pentru acestea se folosesc probe de cărbune, oase sau resturi organice, care sunt transformate în gaze. Aceste gaze sunt introduse în aparate (tub ce măsoară scintilaţia) cu ajutorul cărora poate fi măsurat izotopul 14 al carbonului (C14). Izotopii sunt măsuraţi şi prin raport la perioada de înjumătăţire (care este de 5568 ± 40), se calculează vechimea lor în timp. Data scursă se aproximează din momentul în care asimilarea carbonului a avut loc în organismul viu (animal sau plantă).

Metoda carbonului radioactiv C14Metoda carbonului radioactiv C14

Calibrarea datelorCalibrarea datelorPresupune verificarea datelor

obţinute prin datarea cu C14 a unui complex arheologic închis, prin compararea cu date similare calibrate prin analogii cu alte metode de datare absolută, pentru înlăturarea erorilor.


Metoda are la bază principiul potrivit căruia, la ceramica arsă la temperaturi de cca. 500°C, i se şterge ceasul energetic. Din acel moment încep noi înregistrări. Cristalele conţin, aproape întotdeauna, urme de uraniu sau toriu, care sunt metale radioactive. Între proprietăţile ceramicii reţinem capacitatea cuarţului, din degresantul ceramicii, de a înregistra radiaţiile termoluminiscente. Aceste radiaţii se adaugă an de an. Ele sunt determinate şi de către mediul înconjurător (natural MIN) la care se adaugă o anume cantitate multiplicată din mediul artificial (MA).

Metoda potasiuMetoda potasiu--argon 40argon 40Această metodă are la bază acumularea

radiogenică

a argonului 40 (Ar 40) produs în raport cu scăderea potasiului (K40). Acest proces se petrece după o constantă de înjumătăţire a K40 = T 1,30 x 10/9 ani. Scăderea se petrece prin emisie de radiaţii B (beta) ce se transformă în Ca40, un izotop stabil, foarte cunoscut al calciului. Această radiaţie constantă formează practic un ceas în timp. Ceasul potasiu –

argon este adus la zero atunci când el este supus unor temperaturi mari, determinate de trecerea prin foc a probelor de silex (vulcanic) sau a probelor de obsidian, din locuinţele incendiate, pe vetrele de foc sau pe ruguri funerare (morminte de incineraţie).

Metoda Metoda dendrocronologicădendrocronologicăMetoda are la bază principiul creşterii

anuale a circumferinţei pomilor corespunzător climei existente. Grosimea, dispunerea şi componenţa celulelor depinde de climă umedă / uscată, secetoasă / ploioasă, friguroasă / călduroasă a anului. Corelarea condiţiilor climaterice, determinate de factorii mai sus pomeniţi permit reconstituirea unor indici privitori la clima perioadei din vremea când trăia copacul. Aceasta lasă o anumită caracteristică a zonei, păstrată în grosimea şi dispunerea inelelor pe perioade mai lungi de ani. Din aceste grosimi se stabilesc diagrame climaterice şi serii dendrologice.

Metoda Metoda dendrocronologicădendrocronologică

Metoda palinologicăMetoda palinologicăAnaliza polenului Analiza polenului şşi studierea istoriei i studierea istoriei

vegetavegetaţţiei cu ajutorul microiei cu ajutorul micro--

fosilelor (granule de polen fosilelor (granule de polen şşi spori i spori cu dimensiunea de 15cu dimensiunea de 15--50 mi50 microni), croni), furnizează informafurnizează informaţţii folositoare ii folositoare referitoare la condireferitoare la condiţţiile iile geoclimatericegeoclimaterice

şşi florale ale zonei i florale ale zonei vizate. Deoarece vizate. Deoarece îînvelinvelişşul granulei ul granulei de polen este foarte rezistent, de polen este foarte rezistent, astăzi se pot găsi spori de polen astăzi se pot găsi spori de polen de acum 40de acum 400 d0 de ani.e ani. Fiecare Fiecare granulă de polen este diferită prin granulă de polen este diferită prin formă formă şşi structurăi structură, astfel , astfel îîncât ncât cheia cheia îînnţţelegerii tipurilor de elegerii tipurilor de vegetavegetaţţie ie şşi evolui evoluţţia acestora este ia acestora este morfologiamorfologia

lor. lor. ÎÎncadrarea ncadrarea corectă corectă îîn span spaţţiu iu şşi timp a plantei i timp a plantei căreia căreia îîi apari aparţţine polenul ine polenul descoperit descoperit îîn săpătura arheologică n săpătura arheologică duce, evident, la datarea duce, evident, la datarea artefactului sau stratului artefactului sau stratului arheologic arheologic îîn care a fost n care a fost descoperit.descoperit.

Metoda palinologicăMetoda palinologică

Metoda Metoda arheomagneticăarheomagneticăMetoda se bazează pe principul Metoda se bazează pe principul

paleomagnetismuluipaleomagnetismului

sau sau magnetismului magnetismului termoremanenttermoremanent al Pământuluial Pământului. Rocile . Rocile şşi i ceramica se magnetizează la ceramica se magnetizează la temperaturi foarte temperaturi foarte îînalte de nalte de peste 600peste 600°°C, vectorul direcC, vectorul direcţţiei iei magnetice fiind cel din magnetice fiind cel din momentul arderii. Comparând momentul arderii. Comparând variavariaţţia seculară a câmpului ia seculară a câmpului magnetic cu direcmagnetic cu direcţţia reia reţţinută inută de obiectul ars, de obiectul ars, se poate data se poate data cu o precizie de până la cu o precizie de până la +/+/--

25 25 ani, vechimea vestigiilor ani, vechimea vestigiilor analizate.analizate.


Fluorul se găseşte în oase sub formă de hidroxiapartite: Ca10

(Po4

)6

(OH)2

. Cantitatea de fluorapatite dintr-un os se măsoară, ea indicând o datare relativă faţă de oasele din aceeaşi zonă şi acelaşi tip de os. Limitele metodei sunt determinate de unele condiţii geografice ce pot diferi de la o zonă la alta. O atenţie deosebită trebuie acordată procesului de contaminare al oaselor, fenomen ce se petrece destul de des.

Metoda hidratării obsidianuluiMetoda hidratării obsidianuluiObiectele din obsidian prezintă proprietatea Obiectele din obsidian prezintă proprietatea

că din momentul prelucrării acestora prin că din momentul prelucrării acestora prin crearea de noi suprafecrearea de noi suprafeţţe, e, îîncepe un ncepe un proces de absorbproces de absorbţţie a apei din mediul ie a apei din mediul îînconjurătornconjurător, c, care duce la formarea unui are duce la formarea unui strat de hidratare a cărei adâncime poate strat de hidratare a cărei adâncime poate fi măsurat cu ajutorul microscopuluifi măsurat cu ajutorul microscopului. . Adâncimea de penetraAdâncimea de penetraţţie a hidratării pe ie a hidratării pe un artefact furnizează posibilitatea un artefact furnizează posibilitatea măsurării timpului scurs de la fabricarea măsurării timpului scurs de la fabricarea acestuia. Rata de hidratare este acestuia. Rata de hidratare este influeninfluenţţată direct de condiată direct de condiţţiile de mediu, iile de mediu, astfel astfel îîncât aceasta este deosebită de la ncât aceasta este deosebită de la o regiune la alta o regiune la alta şşi de la o epocă la altai de la o epocă la alta..

Metoda hidratării obsidianuluiMetoda hidratării obsidianului

Cursul următorCursul următor:: Tehnici de prelucrare a materialelor. Tehnici de prelucrare a materialelor.

ViatehnologiaViatehnologia

datarea in arheologie

Documents