O Via,a pe mo~iafeudala. Au existatdiferite grade deservitute. Uniiiobagi lucrau pepamanturilestapanului ~i erauata~a,i de casaacestuia. De multeori chiar ~i mo~ierulera vasalul unuifeudal mai mare,de la care primisepamant ~i protec,iepentru loialitatea ~iserviciile lui.

majoritatea comunitatilor erau autarhice: atatalimentele cat ~i uneltele ~i le confectionausinguri.

Comertul se baza pe troc In loc de bani. incazul unor recolte proaste, supravietuireaunor comunitati sau a unor indivizi era Inprimejdie ~i erau expuse atacurilor hoardelornomade, cum erau vikingii.

Astfel era necesara o protectie mai buna acomunitatilor, dar de multe ori chiar ~iputerea centrala era destul de sl.aba, ~iIntotdeauna prea departe pentru a interveni 1ncaz de urgenta.

, Sistemul feudal

Toti ace~ti factori au hotarat In mare partestructura societatii europene 1naintea ereifeudale clasice. Epocile urmatoare au numitrezultatul acestul, proces feudalism, dar nu afost nimic sistematic In formarealui. IndividulIn cautarea securita1;ii a cerut protectie de laun lider local, acceptand roltil de supus alacestuia.

Relatia feudala In evul inediu 1nsemna ointerdependenta personala. Feudalul seangaja sa-~i apere vasalul, 1n schimb vasaluljura fidelitate feudalului. Acesta din urma l~ica~tiga astfel adepti, dar spre a-~i asigurapropria securitate, el devenea vasalul unuifeudal ~i mai mare. in varful ierarhiei deputere formate din feudali ~i vasali, se situaregele ca feudalul suprem, pentru care ceimai Insemnati feudali depuneau juramant deloialitate (fidelitate). O caracteristica aoranduirii feudale era aceasta relatie desupra- ~i subordonare. Se corela cu douaconcepte de importanta majora din aceavreme: proprietatea asupra pamantului ~i

O Contract scris,care atesta ca unvasal se angajeazain servirea uneipersoane cu putere

superioara.Rasplata consta inimbracaminte ~ihrana. Vasalii aubeneficiat de feuda

-'" (pamant) abia dupa~ a doua jumatate a

secolului al Vlll-lea.

in ciuda atacurilor brutale din

exterior, la inceputul secoluluial XIX -lea Europa lua na-5tere

-5i feudalismul devine sistemulsocial dominant.

E VUl mediu este un 'tennen general folositpentru a se referi la istoria~Europei Intreanii 1000 ~i 1500 e.n. Aceasta perioada

este o epoca detenninanta In dezvoltareaculturii ~i societatii europene. La Inceput,Europa Centrala ~i de Vest erau pe cale de aie~i din luptele crancene duse cu intru~iiexterni ~i interni. insa spre sfar~itul acesteiperioade, dupa mai multe declinuri ~iperioade de dezvoltare, de multe ori chiarprin utilizarea energiei barbarilor ostili, ~i-aInceput expansiunea politica ~i culturala oEuropa mai mare ~i mai dinamica, In unnacareia ~i restul .lumii a trecut prin schimbaridefmitive.

Europa a dus mult timp lipsa de resursenaturale utilizabile, iar reteaua rudimentara decomunicatii abia putea lega localitatile mici ~iimpra~tiate. Comertul era slab dezvoltat, iar

55

EUROPA FEUDALA

O Ilustra,ie de lasfar~itul evului me-diu: un cavaler de-pune jur3mant defidelitate domnito-rului franc Carol celMare (768-814),care a cucerit

jum3tatea Europei.

O Cre~tinismul eraraspandit in Europade Carol cel Mare.El a obligat conver-tirea in masa asaxonilor invin~i.

--din cand in cind un rege puternic vroia s~reduc~ din independenia lor, sau altul mainep~s~tol' l~sa fraul prea liber, aristocratiiputernici puteau s~ se opun~. Dac~ putereacentral~ era sl~bita cu ocazia urc~rii pe tronaunui copil, atunci aristocratii au aranjatdisensiunile pe cale armat~. Din aceast~ cauz~evul mediu s-a caracterizat prin revoltenumeroase, r~zboaie private ~i civile.

Confuzii legislativeDin relatia feudal~ s-au n~scut numeroasesituatii neclare din punct de vedere juridic.Dac~ cineva a primit feude de la doi feudalisau a posedat mo~ii in dou~ tari djferite, s-aivit intrebarea fireasc~: pe cine trebuie s~slujeasc~ ~i pentru cine s~ porneasc~ la lupta?Cazurile erau ~i mai complicate, cand regeleunei t~ri a posedat feuduri in alte t~ri. Spre

au primit mo~ii de la rege ~i au avut propriilor vasali ~i iobagi. Astfel aspectul religios albisericii a intrat adesea in contradictie cu rolulimplinit in viata economica. Loialitateaconducatorilor biserice~ti era impartit:l adeseaintre rege ~i papa de la Roma. Dornnitorii aufost in conflict cu fiecare. papa, de-a lungulanilor, in privinta dreptului de numire aconducatorilor biserice~ti, care beneficiau ~ide o influenta insernnata in viata politica.

in ciuda clarit:ltii aparente a jur:1mintelorsolernne ~1 a contractelor sernnate, sistemul apurtat in sine germenul conflictelor. Dom-nitorii au avut intotdeauna probleme privindconfrolul asupra principalilor aristocrati.Ace~tia aveau putere absolut:l pe propriilemo~ii ~i datorita mo~tenirii averilor de catremembrii familiei feudale, puterile locale audevenit din ce in ce mai independente. Daca

O Despre regeleCarol cel Mare s-aucreat legende. Cusute de ani dupamoartea lui erau incircula~ie balade ~icantate eroice, iarnumele lui erabinecunoscut pestetot. A fost denumitchiar sfant. Aceastaimagine din secolulal XV.-Iea ilustreazamoartea lui. Inmana ingerilor esteo balan~a in careeste sufletulluiCarol.

serviciul militar. Pentru suveranitate ~i alteangajamente luate feudalul primea o danie depa:mant.Aceasta era numita: feudum, de undeprpvine ~i termenul de feudalism.

Serviciul militarObligatia majora: a vasalilor era serviciulmilitar. Datoria feudalilor de rang lnalt era caintr-un numa:r prestabilit de zile din an sa: fiela dispozitia regelui cu o forta: armata:negociata. Din punctul de vedere al regelui,aceasta rezplva problerna apa:rnrii tarii. Dealtfel, din cauza resurselor insuficiente regelenu era capabil sa: mentina: o armata: propriepermanenta. .

Datorita mo~iilor imense, aristocratii eraucapabili sa:-~i respecte angajamentul ~i sa:recruteze soldati suficienti, deoarece ~i ace~tiaputeau sa: dea pa:mant vasalilor lor, care larandullor puteau face acela~i lucru, ~i a~a mai

departe.La baza piramidei f~udale au stat:

lupta:torol -acel cavaler a ca:rui mo~ie erasuficienta: doar pentru satisfacerea propriilornevoi ~i intretinerea unui cal rnare, care-lputea duce lmpreuna: cu armura sa. inperioada de "serviciu" anuala:, el trebuia sa:-~ilnsO1easca: superiorul In regimentul regeluisau In rnzboi, trebuia sa: lupte de parteafeudalului In conf1ictele locale sau sa:lndeplineasca: misiuni pa~nice In cetate,devenita simbolul cel mai reprezentativ alputerii feudale.

Cavalerii din evul mediuCavalerul este figura principala: In scrierilemedievale. Ta:ranul agricultor lnsa: eraconsiderat dbar putin rnai presus de unanimal de jug, de~i tot sistemul feudal se bazape munca lui. Majoritatea ta:ranilor erauiobagi, adica: nu erau chiar sclavi, dar nuaveau drept de str:lmutare.

Pentru garantarea unui nivel de securitateoarecare, ace~tia erau nevoiti sa: cedeze oparte prestabilita din recolta anuala: ~i dinanimalele avute ~i totodata trebuiau sa: lucrezepe terenurile proprii ale feudalului un anumitnuma:r de zile gratis: robotul. in mod norrnaliobagul nu avea ~anse de a se opune,deoarece mo~ierul li era totodata: ~i judeca:-torul atotputemic ~i li putea cere numeroasealte servicii suplimentare dupa: placul lui. inplus iobagii trebuiau sa: pla:teasca: ~i dijma sauzeciuiala (decima), deoarece ~i biserica sea9aptase la sistemul feudal. Arhiepiscopii,episcopii ~i conducatorii ma:na:stirilor, abatii,

56

O Stratul cel maisi1rac era iobi1-gimea. Ace~tia erau,i1rani ~i locuiau pela marginile sateloravand gospodi1riide circa 1-1,5hectare.

O Faptul ca unmo~ier avea iobaginu insemnaneaparat ca traiaintr-un castel -

putea sa aiba ~i ocasa foartemodesta.

maghiari, venit din Orient. Zona de coast~ aEuropei de Vest era teroriza~ de vikingii numai putin periculo~i. Au navigat .adinc ininteriorul continentului pe fluvii ~i pe alocurichiar s-au ~i stabilit.

Expansiunea cre~tinismului: Europa cre~tin~ a supravietuit totu~i rezistandi atacurilor sau convertind inamicii. Pin~ la; lnceputul secolului al X-lea s-a reu~it con-i vertirea vikingilor la cre~tinism in Anglia ~i

oIi Normandia, ceea ce a lnsemnat c~ ace~tia ~i-: au asimilat forma de viata cre~tin~ vestic~ ~i! cu timpul s-au contopit cu poporul englez,

respectiv francez. Pin~ la sfir~itul secoluluichiar ~i in zona lor de origine, Scandinavia,majoritatea lor au trecut la cre~tinism. La estregele saxon Otto I a lnvins definitiv unguriipe cimpia Lech in 955. in citeva decenii ~iace~tia s-au convertit la cre~tinism, astfel s-alnl~turat orice impediment din calea expan-siunii cre~tinismului spre orient.

Civili?:atia islamic~ Inc~ era mai dezvoltatain acest timp decit cea a vestului cre~tin. Nuau reu~it s~-i lnving~ ~i nicidecum n~ puteaus~-i converteasc~, dar cel putin au opritexpansiunea Is1amului. Sicilia a fost recuceritade c~tre normanzi, un popor rezistent, perse-

.verent ~i lndctznet -urma~ii cuceritorilorvikingi, care s-au stabilit lh nord-vestul Frantei,In Normandia. Ace~tia au cucerit In 1066 ~iAnglia, au ocupat teritorii in 1talia ~i ulterior auavut un rol important In cruciade. CucerireaAngliei a reprezentat un eveniment hotacltorin dezvoltarea feudalismului, deoareceWilhelm Cuceritorul a format un sistem feudaldeosebit de strict in noua tact.

~ numeroase regiuni franceze ~i principatel germane independente. In secolul allX-lea ~i~ la Inceputul secolului al X-lea Europa cre~tin;l

s-a confruntat cu greut;lti majore ~i au existatvremuri cand se p;lrea c;l nu va rezistaatacurilor barbare. In sud Islamull~i p;lstrasecaracterul militar, In Spania numai regiunilenordice erau sub controlullmp;lratilor cre~tini~i exista In continuare pericolul expansiuniimusulmane. Flotele maritime arabe au ocupatSicilia ~i alte insule care erau baze perfectepentru invadarea ariilor continentale. EuropaCentral;l a gemut sub povara devastatoare aincursiunilor provocate de poporul c;ll;lretilor

exemplu Wilhelm Cuceritorul nu apartineanici unei autorit:lti feudale ca rege al Angliei,insa ca print al Normandiei era vasalul regeluifrancez. Regii Angliei au fost in situatiisimilare de-a lungul secolelor. Puterea lorareprezentat o amenintare continua pentrufeudalii francezi, totodat:l prestigiul regal ~iatributiile lor au exclus deplasarea la Parisdaca "domnul" lor ii chema. Sistemul militarfeudal ar fi fost mai eficient daca ar fi purtatnumai campanii scurte impotriva intru~ilorstraini. Efectuarea unor campanii militare maiserioase ridica probleme insemnate tocmaidatorita naturii restranse a obligatiilor feudale.Deseori vasalii refuzau sa lupte in afararegatului, pe motiv ca aceasta depa~e~te dejaatributiile lor. Daca se angajau totu~i in lupta,dupa depa~irea termenului de 40 de zileaveau dreptul ca pur ~i simplu sa plece de pecampul de lupt:l ~i a~a au ~i procedat,indiferent de starea luptelor. Tocmai dinaceast:l cauza, regii au preferat sa se bazezepe regimente de mercenari, bineinteles inlimita in care ~i-au putut permite acest lucru.Datorita faptului ca mo~iile se puteaumo~teni, mo~ierii preferau rolul de domn inprovincie decat cel de lupt:ltor ~i preferau saplateasca imp_ozit in loc de serviciu militar .

Imperii instabileDin cauza mobilit:ltii ~i resurselor restranse,este evident ca imperiul uria~ realizat demarele imparat franc Carol cel Mare (771-814), putea fi doar o entitate temporaraintretinut:l de o persoana ie~it:l din comun.Chiar ~i Carol cel Mare a reu~it cu greu sapotoleasca marii aristocrati, iar domnia fiuluisau Ludovic cel Bland a fost marcata deconflicte interne ~i razboaie civile. La trei anidupa moartea lui, fiii au impartit tara intre ei.Au luat na~tere statele france independentede Est ~i de Vest, fiecare cu limba ~i obiceiuridifetite. Unul a fost predecesorul Frantei, iarcelalalt al Germaniei.

Puterea centrala era atat de slaba inarnbele regate, incat mult timp au existat

EUROPA FEUDALA

O Tapiseria vestitadin Bayeux it ilus-treaza pe Harold,contele de Wessex~i Wilhelm, duceleNormandiei, in cam-pania militara dedinaintea mor1;ii luiEdward Confesio-narul. Se crede caHarold a jurat ca-1va ajuta pe Wilhelmsa ajunga pe tronulenglez in cazul incare Edward moare.Insa, la moartea luiEdward, Harold in-su~i a ocupat tronul.Prin aceasta a star-nit mania luiWilhelm ~i cavaleriilui infometa,i depamant au nimicit

Hastings.

In secolul al X-lea urma$ii regelui Carol celMare -imparatii din dinastia Carolingiana -

au disparut atilt de pe pamilntul francez cilt $ide pe pamilntul german. Insa ideea unuiimparat vestic, incoronat de papa nu adisparut complet niciodata.

In 962, dupa victoria obtinuta asupraungurilor $i dupa campania italiana reu$ita,Otto I s-a incoronat imparat in Roma. Incepilndde acum imp;1ratii germani erau glorio$i dar eisuportau $i povara titlului de imp.!.rat, deoarecein afara principatelor germane erau domnitoriisupremi ai ltaliei de Nord. Ei au fost destul deputemici pentru a inlatura puterea papala de latron $i au pus proprii candidati in locullor , dar

spre sfar~itul secolului al XI-lea, institutia papa.:la a capatat putere ~i astfel a inceput una dintrecele mai mari drame ale evului mediu: istoriafurtunoasa a relatiilor ostile dintre 1mparati ~ipapalitate. Episodul poate cel mai vestit a fostIn iarna anului 1077la Canossa, cand Imparatulgerman excomunicat, Henric al IV -lea s-aadresat pentru iertare papei Gregorian.

Cruciadelein secolul al XI-lea t:lrile europene erau Inplina dezvoltare. Populatia a crescut ~i s-auextins teritoriile cultivate. A crescut importantaora~elor ~i a comertului la toate nivelelesocietatii -de la t:lranime pana la cavaleri -

toat~ lumea aspira la o libertate mai mare $idorea mai mult p~mant. ' Spre sfar~itulsecolului Increderea In fortele proprii alEuropei Occidentale crescuse Intr-o asemeneam~surn Incat domnitorii ei s-au considerat Instare s~ porneasc~ expeditii militare deanvergurn mai mare, ceea ce a rezultat primacrucia~ din 1096. Cavalerii au pornit sprebazinul estic al M~rii Mediterane cu scopul dea recuceri p~mantul Sfant (Palestina) de lamusulmani. Datori~ succeselor de la Inceput,negustorii occidentali s-au stabilit In porturileLevantului, astfel intensificandu-se importularticolelor orientale In Europa ~i statutul forteiImparatiei bizantine a luat sfar~it definitiv,

O Wilhelm Cuceritorul a fost incoronat la 25decembrie 1 066, devenind regele Angliei.

58IstoriaUniversal:1. 18- CAROL CEL MARE ,Istoria Universala 23- ANGUA ~I NORMANDIA