Anul I — Nr. 52. Viena, mereuri 10/22 august 186( Bse de t r e i o i i in septemana: M e r e n r i - a , V i n e r i - a si D o m i n e e ' a , cand o cóla intréga,

cand numai diumetate, adecă dupa momentul impregiurarilor.

Pretiul de prenumeratlune: p e n t r u A u s t r i a :

pe an Întreg 7 fl. a. v. * oAumetate de an • • • • 4 n n „ „ patrariu „ * 2 n n „

p e n t r u R o m â n i a s l S t r a l n e t a t e : pe an intreg • • • • • • 15 fl. v. a „ diumetate de ari • • • • 8 n n n „ patrariu » « 4 » » „

Prenumeratiunile se fac la toti dd. dinţi a-i noştri, si d'adreptul Ia Redac* Stadt, Wallfischgasge Nr. 8, Mezzanin, unde sunt a se adresa si corespundintiele, ce privesc Redactiunea, administratiunea seu speditur'a; câte vor fi nefrancate, nu ae vor primi, éra oele;

anonime nu se vor publica.

Pentru a m i n c i e si alte comunicatiuni de ir.te­res privat — se reBpunde cate 7 cr. de l inie, repetirile se fac cu pretiu scadiut. Pretiul timbrului cate 30 cr. pentru una d a t a , ' s e antecipa. Speditur'a: Mariahilf, Windipübl-

gasse Nr. 29 . unde se primeso insertiuni.

Viena 9/21 august.

Astadi cand sistemele cele mari se lupta pentru antaietate la reorganisarea monarciei, magiarii cred cà suntem ai lor. Sê consultam esperiinti'a dilelor tre­cute. — Repediunea cu care politic'a Austriei, acum'a e anul, manà ap'a pe mór'a magiarilor, insufla cestor'a speran-tia cà nu vor sê mai scape neci cand fre-nele guvernarei d'in manile lor, si cà neci cand vor mai fi siliţi a asculta păre­rile si pretensiunile altor'a. Numai asiè potem precepe procedur'a fraţilor ma­giari in Transilvania, si apoi potem de­duce de ce majoritatei de la diet'a de estimp d'in Pesta nu i se mai păru ces­tiunea natiunalitatilor atat de intetitórie.

In Transilvania adunarea feudala âî in 1848 prochiamà uniunea acestei tie-re cu Ungaria. Poporul nu fu întrebat despre acést'a, si cand el protesta ca sê nu se decidă fora de el, protestul fu respins.

Epoc'a nóua constitutiunala afla Transilvania independinte. Romanii se portára — cu esceptiune putiena — for­te \>ine, si vediuram pe fraţii noştri con­locuitori splicandu-ne cà uniunea nu e fusiune, nu e neci contopire s. a. si cà e forte blânda Ia caracter dorinti'a ce o nu trese ei.

Cum veni in Ungaria d. Mailatu la potere, magiaru altmintre splicara ten-dintiele dietei de la Clusiu de pre tem-•pvA T e v o l u t i u n e i . — Acum'a ni o spuseră m Pesta si mai apriat cà ce e uniunea? — e ass imi la t iunea pârtilor anessate !

De secur cà la nascerea acestui con­cepi a contribuit si lips'a de aptivitate si de contielegere mai strinsa, de care pă­timesc Romanii Transilvaniei cam de un an in cóce.

Prin acést'a a suferit caus'a natiu­nale romana, dar Romanii invetiara a cun<5sce si mai bine dualismul, vreu sê die centralismul de Pesta, pre langa care cel de Viena ar fi numai pigmeu, càci dualismul nu lasa pentru Transilvania tribunal supr. fie chiar cu resiedinti'a in Pesta, guvern reg. nu-i remane neci de leac scl.

Judece d'in acestea fraţii magiari insisi, daca au cuvent a presupune cà Romanii Transilvaniei vor intona min-ienasi imne dualismului.

Ce se atinge de Romanii d'in Unga­ria si Banat, acesti'a inca nu pot dá mul-tiamita lui Ddieu cà ar fi legat tratate de aliantie cu politicii magiari mai multe de cat fraţii lor de'n Transilvania. — Lim­b'a romana n'are drept neci astadi a fi limb'a pârtilor romanesci in actele ofi-ciolatelor juridice-aministrative de prin locurile romanesci. E destul a sei atat'a wgte a, poté mesura entusiasmul pentru dualism.

Sê ne abatem un pic de la obiept Procedur'a Muscanilor fatia cu Polonii o descuviintiéza lumea tóta, o numesce cat se póté de nedrépta, vatematórie s. a. si cu ocasiunea rescólei polone, d'in urma intrevenl diplomatVa europeana a stem-perá despusetiunile Tiarului. Mare tre­

bui sê fie apesarea ce provoca interven-tiunea poterica! Asiè e, dar neci cand Rusiei nu-i veni in cuget a se atinge de limb'a polona, a o goni de la oflciolatele publice. Acest pasiu l'intreprinse Rusia numai estimp, dupa ce vediù turburare pretotindene in Europa, cand nu se po-tea terne de intrevenire, si cand recu­noscu si ea cà tratatele de la 1 8 1 5 sunt cu mult in dóga mai slaba de cat sê-i faca opusetiune. — Eca cà si Rusul cu­nósce — măcar d'in oportunitate — un pic de respect de natiunalitate.

Cu cuventul, si la locul unde nu se recere forte, spun si fraţii magiari cà au respet de natiunalitate. D. Eötvös in cu­noscutul op mărturisi cà natiunalitatea e cestiune de consciintia, deci nu se pote decide prin majoritate parlamentara, cu tote acestea in dieta nu se potù face de fel invoire a considera natiunalitatile ca tot atati faptori egal îndreptăţiţi la des­legarea cestiunei natiunalitatilor.

Dupa aceste precedintie superatóre pentru noi romanii, ne suprinse in dilele trecute brosiur'a „Politic'a magiara," ce

- presupunem — a esit d'in pén'a unui conservativ, care desbate centralismul, federalismul si dualismul, éra desclinit intona necesitatea contielegerei popora­n i r n m ü n atiunea lor le indruma la aliantia.

Diseram cà ne suprinse, peutru cà neci liberalii neci conservativii magiari n'au făcut pana acum'a nemica intru in­teresul propagareiideei de aliantia a ace­stor dóue eleminte. Ma daca cate un ro­man aretá d'in cand in cand necesitatea, nu gasiá resunetul dorit. Ni aducem a minte de cuventarea unui roman in cas'a magnaţilor in 1 8 6 1 , la acest obiept, dar un prelat némtiu magiarisat erá sê-i res-punda cu ingomfare daca nu-si temea retoric'a.

Noi vrem aliantia pe base drepte, o dorim, desl trecutul si presintele nispune sê nu credem intru imperatVa ei. —

Armistetiul legat cu Italia aparù si in diuariului oficiale. Cuprinsul lui de mult lu cunóscem, éra in cat pentru de-taiuri, n'are interes. Negotiatiunile de pa­ce nu e otarit inca unde sê se incépa. Se vorbesce de Praga, Paris s. a. Atat'a de secur cà Austria n'ar voi a le incepe la Praga, cu atat'a mai putien de odată si împreuna cu cele prusesci, pentru cà re­tragerea armatei prusesci d'in Boemia e conditiunata de la incheiarea pacei, ce e sperantia cà se va intemplá curund, si tiér'a scapă de sarcina grea, — éra daca negotiatiunile prusesci se vor continua împreuna ce cele italiane, vor durátemp îndelungat, fiind aceste complicate forte, cuprindiend si alte cestiuni precum: a fruntarielor, a desdaunarei pentru forţa-retie, primirea unei parti d'in detoriele Austriei, pote cà tot cu acesta ocasiune vor urmá si tratate de comerciu si nae-gatiune, pentru cari se manifestară dorin tie de amendóue părţile. —

In cas'a representantilor Prussiei e la ordinea dilei desbaterea proieptelor de adrese la cuventul de tron. Diferinti'a intre sengularieleproieptenuse referesce

la principie, tóté consentiesc a gratula regelui pentru resultatele de pre câmpul bătăliei, sperând de la acestea intemeia-rea Grermaniei, éra de conflictul de con-stitutiune nu-si mai aduce nimene a min­te, armonia perfepta intre guvern si re-presentantia.

Vineri aşternu Bismark camerei ac­tul prin care regele întru întielesul con­stitutiunei cere învoirea representantiei, pentru a-si adnessá regatul Hanoverei, ducatul electorale Hessen, principatul Nassau si orasiul liber Francofurt. în­voirea se va dá de secur intre achiama-tîuni, acum'a e cestiunea in comissiune. Cu acést'a se incepe sîrul adnessarîlor.

Diferintia mare esiste între proce­dur'a prusésca si cea francésca la ase­mene casurî, merita a fi pusa in vederea cetitorilor.

Francia face anessarî cu votul uni­versale, vointi'a respectivilor otaresce daca vreu sê fie anessati.

Prussia face anessari casi de pedép-sa. Tierile numite le ocupa pentru cà „luară — dice regele — pusetiune ini­mica in bătălia contra Prussiei." —

In confederatiunea nóua nemtiésca ce se va forma sub presiedinti'a Prussiei vor intrá tote tierile prùssesci, si cele „ . n u ii u u popoi 'HLiun« u r c w i i u p o u i n u x ^ v

nemtiésca. Un'a d'intre aceste, provinci'a Posen, remasitia a regatului polon, se afirma cà Bismark a imbiat'o Tiarului drept recunoscintia pentru politic'a rusé-sca d'in lunele aceste.

Adeverîndu-se acésta scire va tre bui sê recunóscem tactul bun organisa-toriu la care a început Prussia. Posen si cestiunea polona i póté aduce numai per-plesitate, nici cand folóse. Acésta sîtua-tiune acïi e prevenita.

ftcflcsiuni a supra corespnndintiei d'in Nr. 45 al „Albinei", intitulate

„pentru biserica si naţiune" II.

Atat istori'a lumei, cat si natur 'a lucruri­lor ne invétia, cà dc cate ori întreprinde ci­neva a introduce o sistema nóua de regenera-tiune si propăşire, ce e menita a străbate in tdte clasele societăţii, si prin urmare are sê producă in ele o prefacere adune taietdro, tot­deun'a la punerea acestei sisteme in lucrare se rădica un nor de pedeci si greutăţi .

Mai inainte de tóté se scóla in contr'a sis­temei séu organisarei cei nóue acei omeni, cari-si ved periclitate interesele lor speciale private, si acést'a, vrend sê-si acopere si mascheze uri-tiosul lor de egoism, es in public cu cuvinte si dorintie pompósc si atitiatóre, si astfeliu des chid o controversa cu midilócc, la a caror'a ale­gere nu sunt totdeun'a conscintiosi.

Al t contrariu asemenea de aprig si neim păcat al ori-carci roforme este légionul de am bitiosi si pismatereti. Aceşti omeni, de cari se afla in fia-care clasa a societăţii, - si inchipu esc, cà au ajuns la cea mai inalta trop ta a per-fectiunei in sciintic si cunoscintie cà pr in ur­mare, numai ei sunt in stare a organisa si a con duce, si nu pot suferi a vedé pc alţii, cà se in cérca a întreprinde ceva nou, spro cc numai ei se tien capabili si esperti; tot ce fac alţii c reu necorespundictoriu relatiunilor si pl in de scă­deri, numai ei au intentiunile cele mai bune si nobile, lucréza in cunoscintia deplina do lu­cru si produc tot cap de opere. —Si aceşti con­trari nu despretiuesc nici un feliu dc midiloc

numai sê-si ajungă scopul lor, urmând princi­piul esuitic „finis sanctificat media"

Mai departe intre contrarii ori cărei sis­teme nóue regenerátoré se numera lips'a midi-lócelor materiale, oàci esperienti'a de tdte dile­le ne invétia in esemple nenumerate, cà ori ce proiept, de ar fi cat de mantuitoriu, nu se pdte pune in lucrare, daca nu va fi spriginitdeóme-ni înzestraţi cu midildce materiale. Cate între­prinderi neue salutare s'a în t rerupt séu a cadiut cu totul , daca a dat presto omeni, cari nu cu­nosc alt bun mai inalt pre pament decât, averea.

I n fine nesciinti'a, obiceiurile cele vechi, prejudetiele adune înrădăcinate inca sunt nea­mici poternici ai ori-carei sisteme nóue. Nuíriai pana poporul o apus in nesciintia, interesaţii, ambiţioşii si pismatnretii'l pot intrebuintiá de unélta a meschinului lor egoism. Preste acest'a se scie, cà este o par te de omeni, d'în neferi­cire destul de mare, care de nimic nu se ins-paimantéza mai tare de cat de o prefacere nóua, care vine sê-i trezésca d'in letargi'a cea adun-ca a obiceiurilor si prejudetielor lor adune în­rădăcinate.

Conduşi de aceste adeveruri necontesta­bile, nu ni va fi greu a reduce ouprinsul cores-jondintiei sus citate d'in pré pretiuîtul nostru

diuariu „Albina" Nr. 45 la adeverat'a luî va-óre.

Sê atingem dar' inaînte de tdte in trecat adeverat'a stare a lucrului .

Corespundîntele nu amintesce in acest ar-ticul nici un'a d'in institutiunile si mesurile uate de Ilustritatea Sea Diu Episcop al diece-

ftCrt. t i n r r \ T \ a a

chipastoriei sa. sale, abie de IU luni, in privintia jromovarei culturel morale, spirituale si intio-losuale atat a poporului, cat si a preotimei si invetiatorilor; nu. amintesce, cà a infiintiat lan­ga Episcopia un institut teologic cu 2 profe­sori; cà — ceea ce este lucru de căpetenia si singur'a cale ce pote duçe la scopul dorit — i n acest institut nu se primesc spre ascultarea sci :

intielor teologice de cat teneri cu 8 olase, sî pentru parochii slabe cu 4 si 6 clase gimnasia­le, cà conform acestei ré'solvari P rè Santi 'a Şa in institutul clerical in anul trecut a primit nu­mai 12 teneri bîne aleşi — pe cand pana aci se primeau cu sutele t ineri cu 2—-3 clase nor­male; cerespundîntele retace cu totul, cà P r é Santi'a Sa, pe langa o lupta infricosiata c u c o :

munelo sî aspiranţii la preoţie, nu a înmulţit , ci d'in contra s'a silit, la dat'a ocasiune, a redu­ce dupa potintia parochii lede prisos si a îmbu­nătăţ i de asta data in acest singur mod posibil si starea materiale a preotimei parochiale, cu tote cà i s'a pun si i se pun d'in tote partile greutăţi mar i ; cà a introdus invetiatur'a cate-chetica, dupa o sîstema practica si probata,pén-tru tenerii si tenerele, care a săvârşit cursul scólei poporale, corespundîntele se pare cà nu scie, cà P ré Santi'a Sa chiar si primirea in in­stitutul pedagogic roman d'in Arad, pr in o ré-presentatiune a sa catra in. regiu consiliu lo-cutiitoriu al Ungariei, a conditiunat'o do la ab­solvirea de 4 respective 8 clase gimnasiale, séu 3 si resp. 6 clase reale; cà spre înaintarea si necurmat'a propăşire în scîinti'a didacticei si metodicei dupa gradul culturel de astadi, a in­trodus confcrintiele invetiatorèsei, a delaturat sîstem'a cea mult stricatiósa a suplentilor në-cualificati ai invetiatorilor actuali; cà a intro­dus in chip obligatoriu literile străbune i n t r e -bile oficióse ale Episcopiei sî , in scóla; cà a procurat pe sém'a Episcopiei, — ce a aflat'ode-pradata si lipsita chiar si de lucrurile oele mai neaperat trebuintióse, — o suma de lucruri necesarii, al caror'a pretiu se sue aprópe la 10,000 il., la ce dicces'a pr in colecta a concurs numai cu 4300 fl. v. a. ; cà a emis mai multe cerculare pr îvi torela acurat'a administrare, asi­gurare si pastrare a averilor bisericesc! atat miscatóre, cat si nemiscatóre s. al. s. al.

Judece acum on. public cetitoriu ce intîeles pot avé plangerilo puse in gur 'a romanilor d'hi dieces'a Caransebesiului a supr'a Archiereului ,

Pré Sanţiei>Sale dlui Ioan Pç-pasu: '„Diu'a bu­na se cunósce de demahétia." — „Domne, om

Hü am".— „El (poporul roman) are inca mult de a "suferi". — e reu de ce a dat romanii d'in dieccs'a Caransebebesiului".

Sê trecem acum la celelalte plângeri ale corespundintelui.

Dupa ce corespundintele, precum am ve-diut mai sus, nu ié in socotintia nimic d'in, cele ce s'a făcut pana astadi in episcopi'a Caransebe­siului in acest temp scurt, spre justificarea spe-rantielor si dorintielor legate de ierarchi'a na­tiunale, si a nume de reinfiintiat'a episcopia a Caransebesiului, merge mai departe si dice, cà sub acésta episcopia vedi pe preoţii îngroziţi, pe invetiatorii desperaţi, ér pe poporul nemul-tiumit. La acestea respundem scurt cà preoţii, cari n'au intrat pe usia in vi'a Domnului , ca­ri sunt lipsiţi de calităţile mintei, ci ale inimei fara aplecare si zel pentru binele omenirei, al creştinătate} si in parte zel pentru binele bise-ricei lor stramosiesci si al natiunei si au imbra-cisiat preoti'a numai pentru sê-si îndestuleze

egoismul, nemesurat 'a iubire de onére si como­

ditate, scurt ómeni cu sentimente ordinare in-

vetiati ca sê amble de capul lor fara disciplina

si fara ordine, preoţii, cari nu vréu sê dee as­

cultare botariei episcopesci de a lasá pe fii lor

sê invetie studiile gimnasiale acesti'a toti au

temeiu de a se plânge a supra episcopiei celei

neue; asemenea stà tréb'a si cu invetiatorii,

numai acei'a d'in invetiatori, cari sunt fara ca­

pacitate, ne apti, neactivi, fara zel, intriganţi si iubitori de procese predaţi la feli uri te pati-me, de cari, — multiumita trecutului, — se afla destui in acésta diecesa; numai acei inve-tîatori, cari nu vréu sê se plece a-si trimite fiii lor la scólele gimnasiale spre a se pregăt i pen­tru cursul pedagogiei, numai acesti'a sunt des­peraţi si nemultiumiti. Er preoţii si invetiatorii luminaţi la minte si cultivaţi la inima, cunoscă­tori de scopul si detorintiele lor si zeloşi împli­nitori ai acestor'a, preoţii si invetiatorii cari intieleg si păt rund incatrau tientesc institutiu-nile cele neue, nici cand nu au fost mai mul-tiumiti, decât acum. — Apoi cà poporul ar fi nemultiuDiit, — aci inca trebuie sè se faca deo­sebire. Omenii noştri preste tot nici odată n'au

mîti, ca sub episcopi'a lor natiunale, nici odată nu s'au simţit tractaţi de preoţii lor cublandeti 'a, răbdarea si crutiarea ce o ved acum. Nemul­tiumiti inse pot fi numai cari n'au isbutit a-si face preoţi si invetiatori pe candidaţii lor cei necualificati, inse daca s'ar implini dorinti 'a acestor omeni, atunci în loc de a merge inainte am remané unde am fost.

Mai la vale se plânge amar acel cores-pundinte, cà consistoriul diecesan nu s'a orga nisat in interesul bisericei si al natiunei, càci s'ar fi compus d'in creaturile cele vecbi ale ser bilor si alte asemenea; la acestea reflectam simplu cà consistoriul diecesan nu s'a organisât de loc dupa cum cer imperativ feliuritele tre-buintie si lipse de astadi, ci s'a constituit pro-visoriu asiá precum prescrie Secţiunea I I I . § .1 . a sistemei consistoriale, sanctiunata de Maje-statea Sa Imperatul la 17 Iuniu 1782. care s'a întărit de nou de pré înaltele locui'i prin In-alt 'a Resolutiune d'in 29. Novembre 1852. si în urma prin cea d'in 6. Iuliu 1865. esita cu ocasiunea denumirei P r é Santiei Sale dlui epis­cop diecesan. Dar chiar de nu ar fi fost legat P r é Santi 'a Sa d. Episcop diecesan de aceste pré înalte normative, chiar de ar fi voit sê des­lege acésta întrebare înaintea celebrarei con­gresului national séu sinodului eparchial sê ni se spună cu ce midîloce ar fi organisât P ré Santi 'a Sa consistoriul diecesan ca mai mulţi referenţi, cu fisc si notariu séu secretariu con­sistorial, si celalalt personal cancelarial recerut, toti acesti'a salarisati si stabili, pc cand Episco­pi'a Caransebesiului esita deunadi d'in mor-ment numai cu giulgiurile singure, astadi nu are nici un fond nîoi o subventiune, ba chiar si întertentiunea convenţionale si sidocsiale a archiereului este cat se,pote de precara? Epis-cepi'a nu este in stare a denumi si salarisá nici măcar pe fiscul consistorial, carele e atat do necesarîu pentru procesele cele multe privitóre la averile bisericilor eparchiale devenite in tre eut prad'a particularilor si antagonistilor bise- ] ricei romane ortodocse.

Mai incolo-si esprima părerea de reu co­respundintele,: cà P r é Santi 'a Sa d. Episcop nu ;

a luat de secretariu un banatian, sî anumit pe ' cel mai deştept preot roman d'in Banat,, cu ori ' si ce pretiu, facend apriata alusiune la unul dintre protopopii cei de nou numiţi, si acést'a >

pentru cà secretariul episcopesc de astadi e un tener ne espert s. a.

O ómeni! o năravuri! Unde e norocirea, ca se şe fia aflat nn preot cualificat d'in Banat, cunţ tuce corespundintele, care sê fi avut atat'a abnegatîune si marinimitate ca sê voiésca a pr imi postul de secretariu pe langa o rebonifi-eare data numai d'in midilócele cele mărginite ale Episcopului: ba c e e mai mult, Pré S. S. D. Episcop a,,, propus de repetite ori unui'a d'in protopopii cei mai cualificati ai dicceseî inaltia-rea la trépta de arebimandrit si locutiitoriu al P ré S. S. si n'a voit sê piimésca. Si cu téte acestea secretariul de astadi e un ghimpe in ochii corespundintelui, e calumniat si injosit cat se péte de tare, pe cand acest secretariu este unul dintre tinerii noştri cei mai buni, si dedicaţi idealelor care s'a lăsat a se îndupleca de P ré S. S. d. Episcop ca sê-si parasésca postul si léf'a sa cea sigura, înaintarea sa ca amploiat la in. cancelaria aulica de curte a Transilvaniei si sê primc'sca postul de secre­tariu la Episcopi'a Caransebesiului.

Tot asiá se plânge corespundintele cà Consistoriul diecesan de astadi e compus d'in creaturile şerbilor cà prin urmare nu are nici o potere morale spirituale natiunale etc.

Noi acést'a nu o seim, un'a seim, cà dis-pusatiunile si institutiunile regenerátoré mai sus aretate, privitóre la biserica si scóla, le-a luat P r é S. S. Episcopul in conlucrare cu a-cest Consistoriu; cà membrii acestui Consistoriu refcréza cate 40—50 obiepte la o sesiune, si acést'a fora cea mai mica remuncraliunc, numai d'in dragoste catra biserica si naţiune; cà ei sunt cu destula cualificatiunc si csperientia.

Ce se atinge de ncmultiumîrca, ce aréta corespundintele cu protopopii cei vecbi si cei nuoi, avem sê-i spunem, cà toti protopopii se

nevoiesc a-si implini cu scumpatate detoriile

cbiamarei lor celei grele si pucin remunerate,

cà toti se silesc a iinbracisiá mai mult séu mai

putien mesurile si disposîtiunilc cele noue ale

Episcopiei; apoi de altmintrené este sciut, cà:

Roma non una die condita est.

In fine remane a dá deslucire si in pri­

vinti'a invetiatorilor suspendaţi. D'in 220 de invetiatori, aplicaţi la scólele d'in diecesa, se a-fla 6 insi suspendaţi: dáca va cerceta inse cineva j j i u n j c u i e i e ac învcstigatiuni, făcute in contra lor, fiind fatia in fia care cas si un représentant al dîregatorici politice, se vede cà căuşele dc-partarei lor d'in postul dc invetiatoriu sunt: necapacitatea, lips'a sporului in invetiatur'a co­piilor, tractarca tirana cu tinerimea, beti'a pa-tim'a de a învrăjbi poporul, iubirea de procese si, in unicul cas, provocarea poporului de catra invetiatoriu la resistintia si nesubordinatia con­tra punerei in lucrare a unui mandat comita-tens; — pote cineva cere de la supremul ins­pectorat natiunal de scóle părt inirea unor ast­feliu de individi? nu este rădicata mai presus de tóta indoial'a macsim'a: „cine partinesce pe cei rei strica pe cei bun i ? "

Intr 'adever, daca arumcàm ochii preste întregul cuprins al corespundintiei despre care e vorb'a, apoi nici odată nu s'au potrivit mai bine, ca in tem'a nóstra, cuvintele Mantuitoriu-lui Chrisiosu: „Ie'rta-i Domne, cà nu sciu ce fac!"

P r in aceste reflesiuni, tienute in tóta re-serv'a, n'am voit alt'a, de cat sê risipim opiniu-

nea cea falsa in privinti 'a Archiereului, cle­

rului si invetiatorilor d'in Episcopi'a Caranse­

besiului, ce s'ar fi latit in publicul nostru ro­

man, si a nume intre unii dintre fiii Eparchiei

Caransebesiului, carii nu cunosc mai de aprópe

relatiunile si starea cea adeverata a lucrului in

dieces'a des amintita, in urm'a mai multor ar-

ticoli esiti in diuriul nostru d'in Vien'a „Al­

bina," ér mai ales in corcspundinti 'a d'in nr.

45 . intitulata „pentru biserica si naţiune." Pe viitoriu inse asemene articoli i vom

intempiná cu tăcere despretiuitore, cum s'a fă­cut si cu articolu dati d'in alta castra, adeca nu d'in ace'a a corespundintelui presinte, in anul trecut in gazet'a ungurésca d'in Pest'a, numita „Pesti Napló ;" ér cand aceşti articoli ar trece peste tote marginile, ne vom vedé constrinsi a cere aperare de la acele legi, care nu érta a vatamá onórea cuiva, a casiuná intaritare si a semená ura si nemultiumire in contra autorită­ţilor bisericesci.

U n fiiu al Eparchiei Caransebesiului.

preot am si apucat condeiul pentru aceste refles-siuni, socotind cà mi plinesc o detorintia. D . corespondinte se vede atat dc superat pentru trebile ierarchiei ceî neue, cat i vine a siedé -si a plânge daca ar fi la riul Vavilonului, inse norocul cà acel'a e cam departe. Sè cercăm dara in cat o drépta plansóreadsale si in cât se péte justifica îngrozirea preötilor, derpérarea invetiatorilor, lacremile si suspinele poporului?

De vom merge d'in casa in casa,,d'in sat in sat, d'in orasiu in orasiu unde am aflá o familia, carea in adever dica. ca e i ndc

Reflessiuni la articlul „pentru biserica si naţiune" d'in „Albina" Nr. 45. Int re faptele bune creştine se numera si

aceea: a mângâia pe cei întristaţi. Deci eu ca

tulata si norocósa? Aici se plânge un-bogat a supr'a timpurilor rele si a veniturilor in-putienate, cà a dat înapoi cu ncgotiatori'a, colo se vaiera altul, cà n'a câştigat diregatorî'a ce o aşteptase, al treilea, cà arc copiî neintîe-leptî, al patrulea, cà c încurcat in processe, care i casiuna multe spese si ncodihna. Tót na­tul dara are ceva dupa care oftc'za. Asia „odată se plângea poporul a supr'a episcopilor serbi, sî acuma se plânge a supr'a cutarui'a episcop roman". Dar ' se fim drepţi in judecat'a nóstra, cà nu tot poporul, ci numai unii, po carii i-a atins ncvoi'a se pot plânge. In cat mi-sunt cunoscute trebile ierarchiei in Caransebesiu pot dice, cà, cu pré puticna esceptiunc, numai cei roi au causa a fi ncmultiamîti, dc óra-cc in dic-ccs'i avem o legiune dc preoţi de la episcopii serbi, carii n'au căutat la cualificatîunile neces-saric unui preot, eî numai la punga; atari pas­tori sufletesc! apoi nc?,vcnd nici invetiatura nici crescere de preot, ci dupa cum li sunt sciintiele asiá li e si portarea morala; deci daca II. Sa episco­pul a pasit si pasiesce aspru cu preoţii dcmorali-sati séu cari nu-si plinesc detorintiele. óre sc sc planga poporul? — Mi aduc aminte a ii cetit cu vreo dóue trei (liceenii nainte, cand se suisc pe tronulMoldaviei principele Stürza si începuse cumplit a pedepsi hoţiile d'in tiéra cà la obiec-tiunea ce i s'a făcut pentru atâtea condemnari spre morte, a respuns cà măcar jumetate de tiéra se péra, cl nu va incetá a pedepsi pana cC vor remané numai cei buni. Asià e tóta rc-nascerea, ea e cu dureri împreunată, si pot atinge si cate pe unul bun, dar' cei rei nu scapă de densele, càci altmintre, călcând tot m>mai in urmele părinţilor vitregi, biseric'a si naţiunea

nu va poté nici cand prospera. xi . ou yj. cpioiAip u uat proue m v e u c i a i i ;

cà are intentiunile cele mai bune parintesci pentru biserica si naţiune cà, cu ori ce pretiu voiesce numai luminarea poporului, eV spre ajungerea scopului acestuia e neaperata neces-sitate ca preotîi, ca conducătorii si actorii popo­rului insisi sê fie culţi si luminaţi, d'in care causa s'a si decis, ca fara classe gimnasîali ni-mine sê se mai primesca in scólele clericale, si

acésta ordinatiune se pastréza cu tóta acuratéti'a

Dar ' Uust. Sa merge si mai departe, voind a

infiintiá un gimnasiu pentru romanii banatieni

în care cei ce voiesc a se aplica spre tagm'a

preotiésca, înca d'in fragctelc lor tinerctic sê

se crescu in spiritul bisericii nóstre ortodocse,

si sè nu vina stricaţi dintr 'altc institute seu adă­paţi cu alt spirit pentru asiá inalta chiamare.

Si cum sê so esopereze acést'a? Sè nu cugete nirnine, cà II. Sa a venit d'in Ardél cu un sac de bani cari sê i verse aici pentru acest scop inalt si folositori u, destul este voi'a, întreprinderea si ingrigirea lui pentru un op atat de filantropicu, dar' do midiléce caută noi sê ne ingrigim, noi sê portám materialul pen­tru acésta grandiósa clădire, ca sê potem riva­liza si noi cu celelalte confessiuni, care aseme­nea cu noi n'au de la stat nici un ajutoriu si to tusi au ajans la alt grad al culturei: Asiá nu­mai Die, vom poté aştepta ca demnitatea dicec-sei sê fie strălucita si autoritatea ei inaltiata.

D . corespondinte dice mai departe cà po­porul a aşteptat organisais de consistoriu si diecesa cat mai buna. Asiá e, multe d'in,cele trecute au a fi îndreptate; organisatiune inse in biseric'a nóstra sc pote face numai prin un congres natiunal, altmintre o organisare par­tial a numai a unei diocèse, ar fi octroare, si

acést'a nu corespunde spiritului constituţional al bisericii nóstre; deci sê avem rebdare pana ce o data vom vedé adunat acest dorit congres care de nu erumpeau nevoile resbelice pote cà s'ar fi si conchiamat. Dar ' si atunci organisarca buna érasi numai de la norocos'a alegere si ac­tivitatea bărbaţilor celor chiamati va depinde, do aceea n'ar strica ca bărbaţii natiunei, cari se intereséza de beserica sê-si dee dc t impuriu pă­reri le sale prin foile publice, cà adeca in ce puncte si in ce ramuri administrative ar fi sê so faca nescari modificatiuni, indreptari séu respective organisatiune in afacerile bisericesci consistoriale si şcolare ér' nu „post festa" a

face obsejÇvàri si. er/tizari a süpr'ja, celoţ odată esoperete si intaHte, pre cum i' place dlui cores-pundinte a face observările sale a supr'a nou aleşilor protopopi.

Aici mi vine la locul seu a întrabS: cà cine e vin'a de a urmat alegerea, protopopilor celor noi in asîa mod? Paremi-se cà si dl co­respondinte, de nu me insiel, a luat parte la conferinti'a d'in Lugosiu, ce a premers siedin­tiei consistoriale generale d'in 23 Sept., in ca­rea á'a otarit persónele, care sê fie protopopi si professori de teologia; apoi daca dupa acésta conferintia t ienuta de fruntaşii bisericii si de intel igint ia diecesei 11. Sa episcopul a denumit persónele acelea, nu Te prindă mirare die, da­ca respectivii asesori cei mai de rend la tóta denumirea a dis numai „sê traésca" ca cum di-ecau odinióra ceî d'in consistoriul serbesc „se fie de bine" cand strănuta vladic'a. — E n sê fie spus acei dd. consiliari II Sale, care pe a-tunci erá cu totul străin, necunoscut cu persó­nele, cu datinile si ordinatiunile bisericii nóstre d'in Banat : „Noi lege avem — înaltul res-cript dcclaratoriu — dupa acést'a candidaţii do protopopi au a esi afara d'in sal'a consisto-riului, apoi se vor culege voturile, anteiu de la asesorii cei mai bătrâni, apoi de la proto­popi egumeni, pana la presiedinte; facandu-se asiá, maioritatca voturilor va decide" — alt­mintre pote ar ti esît alegerea, si asiá d. cores-pundinte acum n'ar ave causa a diefe: cà cutare părinte protop. 1. n'are cualitatile de o asiá diregatoria însemnata; inse romanul asia-si vin de.dreptul seu pc taritie,si dupa aceea ér ' ,cau­tă a-1 recâştiga.

Se mai supera inca dl corespundinte, cà Il Sa n' a atras la sine si pe langa sine pe d. N. T. Vcli'a, ci arc de secretariu eppesc un tener, care nu se scie intorce in causele diece­sei. Crcde-mi die, cà in starea morbésa precum se afla acel ba; bat erudit, ar fi trebuit II. Sa sê aplice inca mai siepte ca denitil la lucruri le cele atat dc acumulate a le diecesei, apoî de unde salarii pentru atati'a? Er ' secretariul pre­sinte cu rara diligintia le plinesec acelea sin­gur fara scădere, ba avù temp a merge si in comissiunile pentru despărţirea comunelor a-mestecate, la care dd. protopopi a tăcut si nu-moi d. secretariu si-a bătut gur'a, de n'a remas 3 c i - l > i i p r o t u l i n J o n î î n v i n g ă t o r i .

Deci pana la o noua organisatiune sê fim in răbdare, paciuiésca-sc si desperaţii invetiatori si fie incredintiati cà numai cei rei, nedemni, séu cei cu vreo patima sunt asia de tare espuai suspendărilor ca nici cand alta data; ér' cei buni, demni si diliginti sunt vediuti, stimaţi si lăudaţi, si eu mai adaug „ca reul de care au dat romanii in dieces'a nóua" o un bine pentru viitoriu, cà tóta cercarea in timpul presinte e neplăcuta, dar' mai tardiu nu va lipsi a aduce fruptele dorite, ea e jo'rd'a in man'a unui in-tîelept părinte, pruncul cel îngust la minte nu pricepe nu prevede folosul, care i aduce aspri­mea tatălui celui ingrigit dc buna crcsccrea iu­biţilor sei fii; deci éra niai die, sc avem răb­dare, cà numai asiá sc va pl ini dis'a cvang: „intru răbdarea vóstra veti dobandi sufletele véstre. M. V.

D'intr'o corespundintia d'in Checia Ro­mana cu datul 6 august v, a. c. estragem

urmatdriele : „Cetind in nr l 49 al „Albinei" vaietele

fraţilor noştri romani d'in • San-Nicolaul-Mare a supra Şerbilor, ne vedem si noi indemnati a mai renoi pre ale nóstre. Noi inca avem a ne lupta cu pedece indiecite, desî, dupa cum se scie d'in nrl. 19 al 'acestei foi, am chiamaf si ajutoriul intielegintii romane contra despotis­mului icrarcici serbesci. Dara nu am făcut nu­mai acést'a. De atunci am mai recurs la in. can­celaria aulica de vre o trei ort, la Mctropolic si Ia Episcopat inca, dara rcsultatul ostcnclclor nóstre au fost, cà actele cari au zăcut 5 lun i ' l a cancelaria s'au predat unui'a d'intre cei niai re­numiţi birocraţi a Şerbilor spre referare. — Am umblat in temp dc érna pro la Calovotiu, de vre o 40 ori la consistoriul serbesc d'in Temisiora, chiar si la Majestate am fost pent ru câştigarea drepturilor natiunale. — Ne poteti crede fraţilor d'in San-Nicolul M. cà dorerile nóstre întrec pre ale vóstre, ' càci daca nu aveţi alt'a, apoî aveti Cel putien un pastoriu sufletesc in midilocul vostru caro ve conduce si ve a-pera, dara noi suntem si de acel'a lipsit} fiind de 2 ani orfani renia si si numai sub conducerea unui stim. invetiatoriu al nostru Gr. Gataîantiu pre care nici investigări nici amenintiari nu-1 potnra abate dc Ia-zelul si curagiul lui in lupt'a

C U ' apesalorii nostri. In fine dorerca nóstra e cu atat mai apesatória cu cat e mai usióra de vindecat càci beseric'a nóstra s'a zidit numai in 1856, cand comun'a nóstra numera abiè 488 suflete de srbi, éra preot roman in locul celui serbesc, tot asia de usior si fara multe petitiunari si ca-letorii pe la Eppi si consistprii ni s'ar poté da, ca sê nu nutrim d'in sudórea fetiei nóstre ome­ni nemultiamitori nóua.

Speram dara cà aceste orduri vor stră­bate la inim'a fie-carui Roman bine sentitoriu si care numai ne póte ajutá, cu tóta silinti'a se va nizui spre mângâierea nóstra.

U n patimitoriu.

Oradea-niare, 16 august 1866.

Asocictiunca natiunala romana d'in Arad merita cu tot dreptul d'a ii considerata de fac­tor forte insemnat si folositoriu eulturei popo­rului nostru, si totuşi audim pre mulţi critisand si vorbind a supr'a portărei eî. Acést'a am au-dit'o si eu, si inca de la niste domni cari, ne-fiind membri, cuget cà nici îndreptăţiţi n'ar fi da face ace'a. Domni de aceştia sunt in Oradea-Mare cam nud ti, pre langa tote cà starea lor materiale e cu mult mai buna de cat se nu li fie cu potintia a se face membri numiici asocie-tiuni, concurcnd si ei la cultivarea poporului roman atat de asuprit. Si daca i agraiesce cine va ca sè faca acést'a, apoi respund numai simplu

cà ei nu voiesc sê dec paralele lor la asocietiu-

nea d'in Arad, pentru cà acea nu lucra cu ei

cum se cade. Asiá de cs. avui ocasiune a audî

mai dc la mulţi cà împărţirea stipendielor Í numitei atocictiuni s'ar fi făcut cam nepotrivit capetand stipendii mai preste tot acei teneri, ca­ri mai au si dc ta Ilustr 'a familie de Mocioni, séu sunt in institutul Zsigaian si folosesc sti pendiul acest'a numai pentru lues, pana cand alţii dintre cei mai lipsiţi nu capetanici d'intr'o parte. — Eu cred eà aceste dóue cer'custantie se pot dclaturá lesne forte.. Dni i respeptivi nu crutieze spesele de a se înscrie la asocietiune, ca apoi cunoscendu-i asocietiunea se póta cere dc Iaci informatiuni despre stările d'in Oradea Mare. A g r i c o l a .

De langa Salunta-Mare, 14 august 1866.

Caletorind in finea lunci trecute dc la «jpbbritin spre* partea mediediéna a Bihorului, ftvui ocasiune a face espariiétîô triste prin ora şiele si satele d'in tienutul acest'a. Pana ce .tóta lumea si toti romanii d'in alte tîenuturi se Şjntcrese'za dece li cmaiscump, necesariu si folo litoriu spre dcsccptarca luminarea si fericire; poporului,- vediui pre aici în privinti 'a ace'a cea ţnai mare nepăsare si amorţire. Ajunge calcto •liului a cuuóscc caus'a • reu lu i ce bântuie pr in ţientul acest'a cand pţiyesco nuniáisemenaturile altcum pre pament bun semenatc dara negri-igite. Acest'a, precum si mabraulte locuri nccu l iţivate si negunoile- indegetéza de ajuns nccul iura si intunerc ui cel adene in care c aruncat bietul popor altcum bland si paeic. Dara nu 6 mirare, càci desl cutreerai mai multe sate si j&rasie, scóle nu aflai de cat vro dóue rele si góle. De secur cà dnii protopopi si preoţi de pre aici inca-si au partea lor la acesta stare.

M . T .

B U C O V I N A .

De la vadul V l a d i c e i in 15/27 jul iu 18G6. Esté lucru pre firesc, cumca'fiii patriei

trebuie sê aibe eschisiv'a preferintia la asiedia-rea ori căror posturi de'n tiéra. Lips'a de fii inticleginti ai. patriei nóstre Bucovina a fost ma|,-"r|a|nţş caus'a^ cumca de'n tote părţile, éra mai alél**le pre'n Galitia venind amploiaţi la Bucovina si inlocuindu-se aicia, au umplut tiér'a dé element s/traîn. Acuma inse, de cand si Bucovina a intrat in epoc'a cea nóua a sis-ţ temei constitutiunale, a fost de vre cate-va ori vorb'a in dieta, ca sê nu se mai primésca strai^'

nii in tiéra ca amploiaţi, ci ca fiii patriei sê se respeptedie, si lor sê li se ásigurédia venitoriul. Dara noi cu dorere vedem pe di ce merge, cumca Romanii nu numai cà nu se inaintédia la posturi inalte, ci mai si aceia, ce sunt in sierbitie onoravere, se demissiunéza. Asiá se pensiona in érn'a trecuta prè onoratul Domn Leon Ciuperçoviciu, seerctariu la tr ibunalul criminal de'n Cernăuţi de n cause, cari nu nu­mai lumii nu-i sunt cunoscute, dara chiar neci lui insu-si. Cu acést'a i s'a casiunat tiérii o du­rere nespusa, càci numitul bărbat a fost si este respeptat dc catra toti fara de privire la natiu­nalitate de un om ou carepteriu solid si cu ta­

rie morala. Acést'a o a si dovedit intrég'a in-tielegintia bucovinena intr 'o adresa de recu-nosointia, de compătimire si de consolatiune catra Leon Ciuperçoviciu, subscriindu-se aceea de catra Escelintia Sa D. episcop, de catra a-mendoi Archimandriti i , dc catra toti senatorii consistoriali, de catra boerime si preutime si di: catra toti acei bărbaţi de feliurita natiuna­litate si de feliurite posturi, cari in viétia-si numai avură ocasiune de a-1 cunósce pe numi­tul amploiat si de a petrece cu densul. In aceea adresa se respica intre altele mai vertos dorin-ti'a publicului, ca pc temeiul carapteriului si al tăriei cei morale, ce o a prubat Cii.perco-viciu in tot decursul diregatorici sale, regimul sê se convingă despre acést'a si sa-1 restitue in postul lui. —• Dec ceriul, ca înaltul regim sê se convingă despre contrariul si ca sortea lui Ciuperçoviciu, care este sotiu si părinte, sê-i nimerésca mai vertos pe aceia, caror'a le-a fost el mare in ochi.

Al t bărbat amploiat dc natiunaletatc ro­mana, care a picat jertva urgiei, dara carele se afla inca in cercetare, asteptandu-sc h o tari n-ti'a ministeriului, este pretorul de'n Radauti M i h a i l P i t e i . Acestui'a, dupre cum am intic-les de'n fantana limpede, insa-sî Escelintia Sa episcopul innaintc de doi ani i proroci, cà are sê pice pentru dreptatea lui, si éta! acésta pro-rocie s'a si împlinit in parte. Pitei sê pice? pentru cà el in tot decursul diregatorici salo ca pretor actual a mantinut dreptatea. . Jidovii sé fie caus'a căderii lui, pentru cà cl a lucrat spre prosperarca poporului, si pentru cà Pitei cu energie a mantinut legea dc asentare fatia cu ovreii? Acel amploiat sè pice"? carele intre altele conscîut fiind de status quo cel beseri­ca rîu al Bucovinei, cu carele acésta tiéra de­veni supt illustrai sceptru al Casei domnitóre a Austriei, sî vediend cl, cà acel status quo nu mai este, ci cà Jidovii, indatenati fiind de'n diecenii, de a face negotiu in Radauti in dile de Duminici si de serbatori, cu antai'a intrare a Sa in postul de pretor, puse stavila acelei da-tene scandalosc relegiositatii si moraletatii creş­tinului roman, dand porunca prin ţinut si o-prînd in Radauti, ca supt grea pedépsa sê nu

se faca negotiu in dile serbatoresci. — Numai

atare ordinaciune trebui d. pretor Pitei sê o

clase si éta! de si fu ea basata pe ordinaciuni

mai- inalte si pe Iiotarintic dietali, Jidovii nu

s'au basât pe acelea, si Pitei s'a suspendat de'n

scaun. — Sunt póte eschisiv Jidovii de vina la

acesta? Judece publicitatea! Judece conducato'

rii cei binevoitori ai poporului roman! Judece

acei, caror'a li place a mantiné dreptatea! J u ­

dece Ddieu! éra judecat 'a acestui'a este acum'a

lundi si cunoscuta, càci „vox populi, vox Dei."

— Dara Jidovii inca neci acuma n'au încetat

cu reutatea lor a supra numitului pretor. In

15/27 Ju l iu a. c. un econom — séu numindu-1

dupre starea culturei sale — un argat al unu

proprielariu mare de naţiunea armeana, res pândi vestea, cumca pretorul Pitei s'ar fi pus in fruntea une! clique contra Judei lor in Ra­dauti, carea pc unii i vatamà greu, éra altor'a li strica boitele. — Noi ne aflam in apropierea Rădăuţilor si anume nc-am interesat, ca sê aflam, óre de a aflat loc vre cand-va un era val, ce ar ii de insemnetate; dara demintiendu-sj acel'a, semăna sê se fie intimplat numai o cioc-nitura prósta intre Judcî i cei rapanosi si intre nesce argaţi; si acést'a sémana de a avé cu atat'a mai mare probaveritate, de óra-ce Jidovii in tot minutul suie pretiurile panei, cari omenii cei seraci nu le pot plaţi. — Omenii răutăcioşi insa nu caută, ca sê afle adcverul, ci imbrati-siédia minciunele cu sutele. Dara sê se fie in-templat chiar si un craval, apoi óre nu este acést'a o minciuna tendentiósa, de a-1 socoti pe Pitei dc pricinuitoriu al acelui'a. Acést'a este numai apta de a-1 negri pe numitul pretor inca mai tare înaintea regimului si tocma acuma, cand Înaltul Ministcriu se ocupa de dccîdereji aortei lui. — I dorim asiadara Domnului Pi­tei encnjla, ca descosend el caus'a acést'a si descoperind pe acele persóne, cari i venédia onórea in t r 'un mod atat de satanic, sê-si faca îndestul dupre legile statatore.

lunc'a désa aprópe de írecatóre, de o data '1 navali soldatul roman, carele, desi nefiind el mai de parte de densul, de cat diece pasi, po tendu-1 asiadara sê-1 prindă,totu-si i slobodi tó­ta incarcatur'a de halice in cerbice, dupa care fapta soldatul o tuli la faga pre 'n papusióie. — Intemplandu-se acést'a Vineri, Dominica vadiu ram mulţime de omeni adunaţi langa gardul t intirimului s. Giorgiu. în t rebând: ce este? cu lacrime ni respunserea cu toţii: pe un tata al unei familii sărace '1 sectiédia acum'a medicii si-i scot halicele de'n carne. — D e durere n'am potut sê-'l vedem, dara lacrîmele soţiei si ale pruncilor orfani ne-a pătruns adenc.

Dc la cerdacul d'en dealul Succvii în 29 ju l iu /10 august 1866. — Precum se scie, lan­ga orasiul Succvii, riul de asemene nume for­média graniti 'a intre Bucovina si Moldova. In amintit'a di un bărbat, sociu si părinte de trei copii, in etate de 55 ani, cu numele Boguslav-ciuc, 'apăsat de grea sărăcie, sub chip cà merge la scăldat, trecu cu secer'a in mana de'ncolo de apa. Secerând el érba pe'ntru vacuti'a sa in

Gonsemoarea ostaşilor romani ucişi,ra­niti, seu perduti pre campul de la

médianópte. Numele ce le publicarăm pana acum'a

fura tote d'in lupt'a cea mare de la Custozza d i n 24 juniu pre teritoriul i tal ian.Despre per-derile in atacurile avantgardelor luaram putie-na notîtia. începem aeù perderile de pre câm­pul de médianópte.

Lupt'a de laTrautenau in24 juniu 1 8 6 6 . De la reg. dc inf. duce de Parma nrul

24 d'in comp. 15. Rane grele primiră: A. Goianu, Nicolae Pctraseu, Tanasie Pîtilacu. — Rane usióre prim?: Vasilie• Smucu. — D'in comp. 17. Morţi: Nicolae Cilinu, Vasilie Nő­sei. — Greu raniti: Petru Trufi, Andreiu Gandei, Dimitru Lăcusta. — D'in comp. 18. Morţi: Timofi Ciciul, Alesă Pisicu.

De Ja reg. de inf. Br. Airoldi nrul 23. Morţi: Tobia M. Baia, Coverisianu, Va­

silie Mihailescu, Anton Bran, Andreiu Hin-teresianu, Iuon Bodo, Iuon Pasiaca, Géorgie Trénca, Aloisie Crisianu, Georgiu Costinu, Fa­ragó Suciu, Branu, Gazdacu, S. Tomiciu, A n tonic Pcrga, Iuon Chisu, Pet ru Bucur, Mateiu Cibula, • S. Ilodocu, S. Silagi, Costa Basîanu, Vichentio Piriciu, Lazar Cioticiu, Iosif Tripo-noviciu, Liliescu, Olteanu, Torosîanu, Sicrbanu, Rusalia, Chilu, Iuon Slanescu, Georgiu Calu-sieriu, Atanasi Puiu, Gligor Barta, Bauder, Pautiu, Cosmanu, Iosif Barceu, Benda, Iliesîu, Irvîncantiu, Iuon Vasutiu, Milcea, Roşu, G cor

ë i u Gordanu, Petru Iliesîu, Martin Stcrianca, Georgiu Vreescu, Ioane Marcusianu, Nicolae Duma, Pau l Fodorcscu. .

Raniti: Pucea, Petru Manu, Stefan ('.be­ţii, Colosara, Lazar Malasi, Bali, F . Ballanu, Pau l Clisutia, Géorgie Vida, Dimitru Baicu, Stefan Burda, Ioan Chisu, Lazar Deacu, Iosif Budia, Mihaiu Colompariu, Iosif Tauli , Nicolae Vacusiu, Iosif Prodanu, Iuon Obcdariu, V. Do-

op. bei, Iuon Toderescu, Paul Feru, Stefan I Iuon Varga, Georgiu Pop, Iosif Paiciu, Stefan D udaşiu, Ioane Orvat, lacob Orvat, Géorgie Dudasiu, Martin Orvat, E. Sasu, Ilia Cocosiu, Trifon Sugarii, Gligor Varadi, Iosim Petrusca, P. Calinca, Gligorie Pistroi, Géorgie Soboiu, Nicolae Usou, Marcu Ermosi, Costan Telceanu, Anton Palaritia, Iosif Vasiu, Antonie Untariu, Dimitrie Torgovanu, Arsenic Torgovan, Géor­gie Grigia, Bodeniceariu, Iuon Frusina, Iosif Uli, Nicolae Fi l ip , Ioan Scurovec, Rusu, Iuon Bogdanu, Lcstariu, Bobariu, Sasu, Calvinpelc Iladosianu, Petricci, Stefan Nicolescu, Iuon Tegelu, Géorgie Vaccscu, Petru Vagiescu, la­cob Beda, Iosif Mogcaru, Stefan Faragó, Miha-lescu.

Lupt'a de la Königgrätz in 3 julie 1866. D e l à reg. de inf. Impcratul Fr . Iosif

nrul I. Morii: Pavel Ventulocu, lacob Obiala, Ioan Cicalu, Iuon Matusi. — Raniti: Adam Sicóra, Ioan Balonu, Iuon Calusia, Pavel Planta Iuon Iluta, Iuon Matula, F . Micula, Iosif Ca­nea, Pavel Sasigel, Ion Petruca, Iuon Cresta, Florian Hanca, Florian Hondra. —

De la reg. de inf. Ar ci ducele Car ol nr. 3. Raiiiti: Matei Bacanu, Antonie Matcica, Matei Cibulca, Stefan Buna.

De la reg. de inf. ConteMazzuchellinr. 10. Morţi: Buniu Soroca.— Raniti: Mihaiu

Miscu, Pusicariu, Obuscu, Sulu, Haralambura.

De la reg. de inf Duce de Parma nrl 24. Morţi: Ioan Danilucu, Vasilie Voievoda, Iuon Cosiova. — Raniti: Nicolae Frundici , I. Se­verin, Iuon Sloboarian, Nicolae Ultaiu, Vasilie Zatilui, Stefan Cerbacu, Tantálon Nîchiforulu, Onufri Cormanu, Nicolae Menzatu, Vasilie Stoiacu, Danii Popovicîu.

Lupt'a de la Oswiezim 27 juniu 1866. D'in acést'a lupta avem a mana consem­

narea perderilor ce le a suferit reg. de inf. nrl . 57 si reg. de ulani nr l . 1, deci aci nu găsim romani.

Consemnareu perderilor la Hühner' wasser in 26 jun., Neucloster in 28. jun., Münchengrätz, Gitschin in 29 jun., si Königgrätz în 3 jul. 1866.

De la reg. de inf. conte Gyulai nrl. 33. Compania 1. Morii: Petru Faur , N.

Fratila, Mihaiu Orvatu, Teodor Diacu. — Greu raniti: Stefan Covar, E. Boda,Mateiu Veresiu, Nicolae Hecsianu, Nicolae Horga , Iuan Niri , Mihaiu Popa. — Usior raniti: Atanasie Igri-sianu, Ioane Ratiu, Pet ru Stefan, Flora Tele-canu.

Comp. 2. Draganu, Petri la, Covansiu-canu, Vasalie Marisiu. — Greu raniti : Stefan Berariu, Iuon Salca, Iuon Hudacu, Crăciun Ardeleanu, Dimitru Crisianu, Lazar, Pe t ru Moldovanu, Birisiu, Feti t ianu. — Usior ra­niti: Farcatiu, Balcu, Iuonutîu, T. Lupu , Mi-tescu.

Comp. 3. Morţi: Géorgie Cotalicu, Sa-muil Galu, Stefan Orvatu, Ioane Pervu, Iuon Corda, Stefan Trist . — Greu raniti: Mihaiu Novacu, Pet ru Fauru , Mitru Mihulescu, Iuon Cotianu, Iuon Susanu, L. Patca. — Usior ra­niti: Iuon Duma, Avram Brancu, Dimitru To-tia, Simon Halinasianu, Iuon Cociobanu, Ma­teiu Cornutia. —

Comp. 4. Morţi: Iuon Bundariu, Mi­haiu Orvatu, Iuon Burla, Pet ru Alde, Andrea Fodoru, Alesandru Gadi, Dimitru Blasiu, Si-mion Ilie, Iuon Brondanu, Georgiu Hanciu, Teodor Parva, Iuon Raşca. — Greu raniti: Ardeleanu, Pet ru Ciutariu, Iuon Burca, Iuon Carausianu, Iuon Borbo lanu .— Usior raniti: Ambrosie Plesiu, Vasalie Pipasiu, Ilia Mogicu, Petru Miclousiu, Mihaiu Hedeanu.

Comp. 5. Morţi: Iuon Silagi, Iuon Var­ga, Mitru Achimu, Todor Ardeleanu, Iuon Ar ­deleanu, Petru Ardeleanu, Iosif Borgea, Teodor Butariu, Ilie Baciu, Teodor Fauru , Blasiu Gutu, Iuon Herbeiu, Iosa Hocmanu, Iuon Costa, Trifu Mehclanu, Iuon Micula, Stefan Mateica, Iuon Rumanu, Rifa Torna, Iuon Valcanu, Iosif Borca, Teodor Deheleanu, Géorgie Sivacu, Gé­orgie Nich i ta .— Greu raniti: Géorgie Belgu, Atanasie Falcusianu, Iuon Hercheanu, Iuon Lupu, Luca Orbonasiu, Marian Surea, Mitru Onitia, Iosif Bunu. Usior raniti: RancuApa-teanu, Moisie Borlea, Sara Bibartiu, Ilie Luchi, Iosif Maghi, Pavel Oprea, Fi l ip Pop, Iuon Rusu, Nicolae Sasu.

Comp. 6. Morţi: Vasilie Balabanu, Gé ­orgie Bocsia. — Greu raniti: Géorgie Hal-magianu, Ilie Muresianu, I l ie Ratiu, Calciun Suvclanu. — Usior raniti: lacob Basista, Mateiu Bagiu. —

Comp. 7. Morţi: Iftimie Lundrasiu, Il ia Rccóre, Pavel Codresiu, Alesandru Budii, F lora Buzgou, Zaharia Dudasiu, Gavril Motiu, Vasa­lie Corbeiu, Iuon Lucea. — Raniti: Stefan Nacea, Teodor Popa, F . Pop, E. Cadariu, Mi­haiu Balasiu, Dimitr iu Banatianu, David Su-ceanu, Todor Cataritianu, Nicolae Gergariu, Pavel Cresiovanu, Simion Ilca, Stefan Domu-tia, Nicolae Telecanu, Ursu Borza, Iosif Ma­risiu, Flora Niesia, Ivan Tiedotia, Géorgie Bo­rod, Ilie Oprea, ^Stefan Temeranu, Gligor Născu, Géorgie Nai, Mihaiu Folti , Nicolae Cor-nia, Iuon Curai, Cratiun Nicutia, Iuon Horga, Géorgie Bulzanu, Iuon Macea, Vasilie Catana, Cosma Grecu, T. Burla, G. Blasu, Pavel Cri­sianu, Mihaiu Lazar, Vasalie Marisiu, Todor Vesa. —

Comp. 8. Morii: Iuon Pop, E . Huba, Iosif Ratiu, Ilie Fluerasiu, Iosa Bodea, Il ie Bul­zanu, Teodor I lcrnea, Iuon Muresianu, Teodor Vidu, Pe t ru Delimanu, Iuon Pitasiu, A- J u r -cóne. — Greu rănit: Mitru Trutia. — Usior raniti: Petru Gangeu, Iuon Comanu, Anti-pa Ona.

Comp. 9. Morţi: Sava Cocosiu, Pavel Motiu, Dehelanu, Iuon Catana, Simion Pinter, Iuon Jcvelu. — Greu raniti: Iosif Trimariu, Géorgie Stepanu, Géorgie Bodi, Iuon Ciabai, Nicolae Valanu, Hostan Stoiacu, Antonie Ga-boru, Anton Balitu, Iuon Balasiu, Iuon Ger­manii, Iuon Basu, Stefan Sandoru, Costa Tru ­tia, Mihaiu Orvatu. — Usior raniti: Dimit ru Butariu, Petru Babutia, Iuon Lucaciu, Trand. Germanu, Iuon Gubanu, Costa Pecurariu, Mi­haiu Stramu, Nicolae Cerce, Nicolae Morariu, Petru Stepanu, Gergiu Gancea.

Comp. 10. Morti: E . Fodor, Pet ru D e heleanu, Moise Zercusianu, Petru Videcanu, Vasalie Dascalu, Iuon Dunu, Todor Tortianu, Iuon Braitiu. — Raniti: Iuon Budiariu, To­dor Zaharia, Sara Crisianu, IoanBuret iu , Iuon Domocosîu, Petru Sabo, Georgiu Buldianu, Iuon Oiurla, Antoniu Bundu, N. Halmagianu G. Incescu.

Comp. 11. Morti: Iuon Olar iu , E. Ratiu. Greu raniti: Nica Trifu, Pavel lene Miron Ciocoiu, I l ie Iosa, Il ia Miclousiu, Iuon Stefanescu, Iuon Badiutiu, Andrea Crupa, Pa­vel Stanu, Georgiu Baci.

Comp. 12. Morti: Iacob Palincasiu, Io sif Lobonodiu, Mihaiu Surani, Stefan Olariu, Alesandru Pop, Georgiu Degi, Musicasiu, Iuon Siicaru, Todor, Iuon Conta, Paiusianu, Iuon Bubesa (Pupeza?). — Raniti: Andrei Simion. Pavel Budeanu, Iuon Marianu, Andreiu Galiu, Géorgie Pop, Géorgie Costa, Iosif Husca, Teo dor Giurcone, Mitru Guj , Iosif Crisianu, So­lomon -Madosa, Iosif Burianu, Teodor Arde leanu, Géorgie Potca, Ioan Budianu, Stefan Ne acu, Vasilie Tauer (Taur? ) , Teodor Jenacescu

Comp. 13. Morti: Nicolae Mursa, O nutiu Buzgau, Onut iu Buzganu, Mihaiu Bon-dariu, Iuon Deheleanu, Mihaiu Galu, Iuon Némtiu, Iuon Pop, Matei Stica, Géorgie To caciu, Iuon Tocaciu. — Gr eu raniti: Géorgie Marisiu, Ambrosie Ratiu, Isac Stanutiu, Vasilie Ardeleanu, Teofil Ardeleanu, Iuon Anciu, Dan Bonchisiu, Mihaiu Berariu, Martin Ciaia, Iuon David, Teodor Gala, Petru Tercanu, Géorgie Chindie, Ştefan Oitia, Il ia Puiu, Pet ru Precu-pasiu, Nicolae Sida, Teodor Chitia, Ticu Zo-pota, Stefanescu. — Usior raniti: Stefan Sabo, Pascu Musta, Mitru Caprucianu. —

Comp. 14. Morti: Todor Arama, Flora Ciosu. — Greu raniti: Dimitroe Ionasiu, Iuon Risa. — Usior raniti: Adam Simion, Iosif Orvatu, Mihaiu Bulea, Simion Danciu, M. Costa, Nicolae Mogicu, Samuil Motiu, Flo-rea Videcanu, Todor Vorindanu, Florea Zaha­ria, Il ie Cismitiu, Todor Lungu , Géorgie Su-tumari.

Comp. 15. Morti: Dimitrie Pop, Mi­haiu Totocu, Pavel Curila, Géorgie Kornea, Moisie Peptenariu, Teodor Banu, Iuon Farcu. — Greu raniti: Nica Mihutiu, Iuon Popo­viciu. Usior raniti: Mihaiu Braitiu, Iuon Ba-rarlo, Iuon Budai, Stefan Faragó, Georgiu Barlura, Iuon Susanu', David Josa, Pavel Ger-gariu. —

Comp. 16, Morti: Mihaiu Merce, Mi­haiu Ju rch i , Gavriel Sitasiu, Costan Danciu, Iuon Hanga, Georgiu Clepe, Costan Rosca, Nestor Serbu, Laza Triponu, Costantin Chirila, Géorgie Ciocanu, Torna Fauru, Stefan Orvatu, Dimitru Timon, Mitru Brancu, Simon Moldo-vanu. Greu raniti: Gavrila Farcasiu, Stefan Marianu, Iuon Ardeleanu, Iuon Onaga, Stefan Borosiu, Teodor Bulzanu, Ignat Motioganu, S. Chisu, Fi l ip Pop, Ilie Zercusianu, Vasilie Se­gedi. — Usior raniti: Constantin Petcutiu, Todor Uiesiu, El ia J u g u , Iuon Andoru, Géor­gie Blavu, Saco, Iosif Vida, B. Dori, Georgiu Bodea, Ioane Baliga, Todor Ardeleanu.

Comp. 17. Morti: Iuon Bade, Pavel Magu, Mihaiu Balo. — Greu raniti: Pavel Banu, Iuon Aclamutada Deheleanu, Iuon Gale, Géorgie Grada, Iuon G ergariu, Iuon Holeranu, Tica Lupsia, Stoia Nica, Georgiu Pardi , Ioane Silagi, Avram Zdrebscanu, (se vede ca e nume romanesc, dara nu pdte fi bine scris.) — Usior raniti: Ioan Gaudi, Sofronia Glavacu, Lazar Spiacu.

Comp. 18. Morti: Iftimie Secasianu, Iuon Cirlea, Timoteiu Duma, Mihaiu Domo-cosiu, Pe t ru Morariu, Iosif Orosu, Dimitr ie Pop, Mitru Popa, Gavrile Sabo, Mihaiu Ba-laciu, Todor Marosianu, Pe t ru Puschi, Géorgie Pop, Pet ru Rostasiu, Pavel Maria. — Greu raniti: Iosif Chisu, Matia Haiasiu, Buga. Te­odor Deheleanu, Pavel Niegru, Todor Savu, Andrea Chisu, L. Cocisiu, Teodor Adamu, Ni­colae Hanu . — Usior raniti: Iuon Chisu, Iosu Cogianu, Mihaiu Burdanu, Géorgie Ro­manu, Géorgie Canopanu, Cratiun Orodanu, Avram Bogdanu, Zaharia Miclea.

De la reg. de inf. Arciduce Stefan 68. Morti: Iuon Hoisianu, Mateiu Baranu.

Raniti: Pe t ru Balanu, Vasilie Diacunu, Petru Culei, Andreiu. Calinu, Atanase Dubei, Gri -gorie Brindii .

(Va urmá.)

V A R I E T Ă Ţ I . = Maiorul Ioane Novacu de U-

niade, cel admirat pentru bravur 'a lui, e in viétia, si se afla in spitalul Horzenowes in Boemia, tot acolo e si sotiul lui de arme căpi­tanul G é o r g i e D o d a . Despre ranele lor nu seim inca nemic'a mai apriat.

= D'in bătălia de la Lissa. Tegett-hoffcel bătut antierti la Helgoland, e satisfăcut de plin prin resultatul bătăliei navale de la Lissa, fie acest résultat meritul istetiei sale, séu urmarea necapacitatei ori lenei condemnabilc a comandantelui italian Persano, pentru care Ita­lienii l'au si tras la judecata. Domnul colonel D a v i d U r s u de M a r g i n e a pdte privi resul­tatul cu bucuria si mai mare, càci a ajuns in-vingetoriu fara a fi fost mai nainte bătut, a avut curagiu a da pept cu Italienii pre cand Tegetthoff invitat de Ursu, respunsa: „Nu te da, eu - Ti voi ajuta mane". Despre acţiunea démna de admirat a lui Ursu mărturisesc chiar Italienii, astfeliu renumitul deputat P . C. Boggio luând si el parte in lupta, innecandu-se la cu­fundarea na i iRe dTtali 'a, austriacă sedsera d'in apa 3 epistole de ale lui, intr 'un'a dice Boggio despre Tegetthoff: „d'in 27 juniu pana acum'a (19 ju l iu) Tegetthoff cu naile austriace n'a cu­tezat a esi' d'in Pola si Tasana. — Era despre Ursu se esprime: Nu pot denegá inimicului rc-cundseerea curagiului ce i se cuvine, opusetiu-nea lui e de totului tare, siantiurile lui le am derimat, tunurile i le am nemicit (désarmât, demontat), magazinele dc prav i le am aruncat in aer, focul arde in mai multe locuri, si totuşi nimic'anu-1 pdte descuragiá" .— Tegetthoff d'in contra admirai e vice-admiral, colonelul Ursu capatà de la Maj. Sa ordul seu al coronei de fer clasea I I . cu decoratiune belica.

= De la curte. Majestatea Sa impera-tés'a a plecat in 19 1. c. la Buda, insocita de princes'a de cordna d'in Sassonia Carolina.

= La diu'a onomastica (in 21 I.e.) aprin-cipelui ee cordna Rudolf vor merge 12 copii si 12 fete de cetatieni d'in Pesta petrecuţi de musica tiganésca la vil'a Kochmeister, undo o fetitia va vorbi o gratulat iune scurta catra arciduce. Dupa acést'a vor jocá cu toţii Czárdas. Asiá va face si Buda.

= Resultatul cercetării tienuta cu Kara-kosoff, atentatorul supr 'a vieţii imperatului Rusiei, au descoperit mai multe conjuratiuni a supra imperatului. Erau mai multe asocietiuni cu diferite numiri formate spre invetiarea si atitiarea poporului, si aveau intre olalta legi proprie fdrte aspre, pre cari le ticneau eu ver ce pretiu. Asiá s'a intemplat de un membru tencr a l u n e i societăţi a fost judecat de acést'a ca sê-si otravésca părinţii spre a li moşteni averea pre care apoisê o pdta folosi spre ajun­

gerea scopului lor. Se vede cà sunt multe so

cietati secrete in Rusia, cari tientesc la turbu-

rarea ordinei publice. De ni va permite spaţiul vom descrie mai pre larg.

— La năvălirea lui Klapka. D ' in o demintire ce publica G. Klapka pr in diuariele prusesci se vede cà el a avut 1500 de bărbaţi cu 150 cai. Demintirea încheia: „La 3 august trecu legiunea prestre graniti 'a Ungariei, ocu­pa satul Thurzovka, primi inca pre cale scire despre lungirea armistiţiului de 4 septemani si dupa acea supunendu-se conditiunilor de arme-stitiu si trecând carpatii, se rentornà la l i n i a prusiana de demarcatiune, unde in 7 ale lunei sosi la Pohl in Moravia. Legiunea trecu car­patii p re ddue locuri si inca pre cele mai rele câi, rentornandu-sed'acolo inmidilocul colonielor inamice ce de mai multe laturi o cauta, avù sê faca pe teritoriul Moraviei, asia dara pe terito­riu inamic, inca 3 mersuri pana la lini'a pru­siana de demarcatiune, si sosi aci in ordine esemplarîa si tot asiá de tare cum erá cand cu 6. dile mai nainte au părăsit castr'a la Schillers­dorf. Rakau (Silesia superidra), 12 august 1866.

G. K l a p k a .

L I T E R A R I I ! . Problem'a ortografiei romane.

(Continuare.) Literele primite cu insemnantia precisa

trebui firesce sê urmeze sunetelor, fio carea acei luia, pre care l 'oglinda pasiu-pasisiu. Cetitorii trebuia sê védia literele respeptive, ca sê pdta vedé d'in ele sunetele vorbelor in tdte varia-tiunîle lor sistematice in tdte cele derivatîunale preformatiunale, compusatiunale si gramaticale

atat senguratece cat si in aplecările lor compuse si împletite un'a intralt'a. Si grecii clasici au scris t d t e sunetele ce nasceau prin schimba-tiunile aceste, in tot momentul care si cu liter'a sa, ca nu cumva cetitoriul sê fie condemnat sê gacésca séu sê calcule d'in i s t o r i ' a sunetelor cà sunetul original, a cari litera o vede scrisa, in ce alt sunet s'a straformat a cărui l i tera nu o vede.

Limbele ndue romanice, fiiele limbei latine si-au luat cu sine firesce literele străbune la­t ine; dar urmând postulatului celui mai chiar al mintii —• au lăsat perdute literele, de care n'au avut lipsa; ér pre cele lalte si-le au aco­modat fiecarea dupa insusintiele sunetelor-si. I t a l i a n u si-au sta torit: pent ru sun : c(e) si c(a) lit. c, sun g(e) si g lit g, sun. dze si tie lit. z sun. ii lit. j , sun. Ii litt, gli, sun. ni lit. gn, sun. sie litt, sei; iar pre litt, k, x, y, carele nu le trebuesc, le au dat afara. — I s p a n i i sun. ce litt, ch, sun. g si ch litt, g si j , sun- li litt. 11, sun. ni lit. nn (n) ; si au dat pre k afara. — F r a n c i i : sun. u litt, ou, sun. sie lît. ch, sun. j lit. g si j . sun. i (lat. ung. si germ. j ) lit. y. — G e r m a n i i : sun. kh lit. ch, sun. sie lit. sch, sun. tie lit. z; ér pentru sunetul v si-au format (in sechiul 12.) o litera ndua: W . — U n g u r i i : sun. j (lat.) lit. j , sun. k lit. k, sun. sie lit. s si pent ru sun. ce, ge, ghe, nie, s, che, j (rom.) lit. es, ds, gy, ny, sz, ty, zs; si altele impenate si 'ecordate: ci, (ci), ii, (ii), imitând cu ceste ur-masie de siguru pro germani, silind pre bietele semne ale accentului, ale feliurimii dupa scar'a musicala sa represinte sunete feliurife dupa lini'a alfabetia. P re x si c[ le au lăsat a casa la latini, càci nu le trebuesc.

Sa cercam dara, ce intieles a putut si pdte avé vorb'a: „ond-oyoacpía"? Vorb'a: &o-yqaiţia a trebuit si trebuie sê esprime prescrisul pentru împlinitul acurat al s c o p u l u i scrisului. Scopul scrisului e: cà cetitoriul sê pdta vedé d'in litere vorbele intrege sa pdta pr imi d'in ele actele cugetale infacultatea sa in statul acel'a in carele le ar pr imi de ar audi insu-si v o r b e l e p r o n u n t i a t e . Scrisdrea dara t rebe sa fia o g l î n d ' a drépta cá represintatdre a tu­turor sunetelor limbei in fia care moment in form'a aceea in carea se afla acele cand se pof-

tesce sê se comunece cu altii. Vorb'a: „ocSro yoa<píaí( — scriinti'a drépta — esprima dam scrierea f i d e l a s u n e t e l o r in tdte schimbatim-n ü e lor sistematice in viéti'a limbei p r e ttot pasiul. (Va urmá.)

Cursurile din 20 august n. sér'a (dupa aretare oficiale.)

Imprumutele de stat: Cele cu 5 % in val. austr.

n n oontributiunali n n nóue in argint

Cele in argint d. 1865 (in 5 0 0 franci) Cele natiunali cu 5 % (j&n.)

„ metalice cu 5 % - • • • • n n » m a i u — n o v . . . . . . .

4 ' / * % „

» 4 % v 3 % „

Efepte de loteria: Sortile de stat din 1864

* n TI 1 8 6 0 ' / 5 i n c e l e i n t r e g e » „ n »4 '/s separata • » * 4 % din 1854 » „ din 1839, i / 5

n bancei de eredet TI eoeiet. vapor, dunărene cu 4» / 0

n imprum.princip.Eszterházy à 40 îl.

j bani I mart.

5 3 - — 9 9 - 5 0 7 8 - 2 5 7 1 - 8 0 6 4 - 4 0 5 8 - 5 0 50-40\ 4 9 - 7 5 44 — 3 3 -

6 5 - 8 0 7 S - 5 0

6 8 - 5 0 137-1 1 1 7 5

78-

„ Salm a „ cont. Palffy * ti

a „ princ. Clary * ti a „

cont. St . Génois a „ princ. Windischgrätz à 20 cont. Walds te in *„

,, Keglevioh à 10

Oblegatiunl dessarolnatore âe pament:

Cele din Ungaria „ Banatul tem. „ Bucovina ,, Transilvania

22.

2 0 16

5 3 - 2 1

9 9 - 7 i

7 8 - 7 : 7 2 - 2 1

6 4 - « « 5 8 . 7 8

50-6(1 5 Ü - -44-50 33-5«

6 6 - - |

8 0 - -

6 9 -

1 3 8 -

1 2 1 - 2 5 1

Acţiuni: A bancei natiunali

,, de eredet ,, scont •

„ anglo-austriace A societate! vapor, dunar. • •

Ii loydului A drumului ferat de nord

II ii II stat „ „ „ apus (Elisabeth) » i» „ s u d » II u lang» Tisa ,, „ „Lemberg-Czernowitz

Bani: Galbenii imperatesci Napoleond'ori Friedriohsd'ori Suverenii engl. Imperialii rusesci Argintul

6 4 - 5 0 6 2 - 5 0 6 1 -6 1 - 5 0

7 1 5 -1 4 3 -5 7 4 -

70-4 6 1 -180-1 5 6 - 8 0 d e ­m ­i e s -147-170-

6-1 0 - 2 1 10-70 1 2 - 7 0 1 0 - 4 0

1 2 5 - 5 0

23--

3 2 -17-

65-50 6 3 - 5 0 6 2 - -6 2 - 5 0

20

2 0

718 1 4 3 576-

7J-4 6 2 -185-157-178-1 2 2 -197-147-172-

G 1 0 - 2 3 10-SOi. 12-80 10-45'

126-25'

L a m p e d e p e t r o l c u cu cea mai eminenta constructiune. Fasonulu cel mai nou si elegant cu cele mai moderate pretiuri de fabrica d'in prim'a

c. r. priv. fabrica île lampe de olein austriaca

a f i r m e i :

GEBRÜDER BRÜNNER in V ie i ra

Magazinulu : Cetate, Kärntnerstrasse Nr. 46 Heinrichshof. Fabric'a: Mariahilf, Magdalenenstrasse Nr. 10.

S t i c l e c i l i n d r i c e d'in cea mai buna c a l i t a t e d e i a g a , prearse, in negotiu vinu nainte sub numirea: „cilindru de phönics (Phönix-Cylinder) proveduite cu semnul nostru B pecum si tdte objeptele de sticla ce se t inu de lampa.

Depositu de m a t e r i i a r d i e t o r i e p e n t r u s a l o n u d ' in p e t r e o l u c u r a t i -a m e r i c a n si o l e u s o l a r in calitatea cea mai buna pentru cele mai modorate preti­ur i locale in t r a n s i t o - m a g a z i n u l j nostru. — Liste de pret iu si depinger i de lampele ndstre se tramit poftitorilor franco.

Fraţii Rrüimer.

Gottfried Ziegler, Fabricant de trasure

( carut i e )

Landstrasse, Hauptstrasse Nr. 101,

i n V i e n a gatesce totfeliul de trasure (carutie) de

gala, de sioase si de voiagiu, dupa mo­

delul cel mai nou, d'in calitatea si ma­

terialul cel mai b u n , cu ipteímrAft

cele mai moderate.

Doritorii de a se incunoscintíá

despre modele si pret iu , se vor adresa

catra fabricant de a dreptul .

Editor: Vasile Grigorovitia. In tipografi'a Mcchitari&tiîor. Redactor respundiatoriu: Giorgiu Popa (Pop).