ry*#ffiffi@xwffituffimpKffituffiffiffiRhffiffi

I -, ,

CUPRINS

Prefali (Florin Pintescu) L3

L7

t.

2.

lntroducere

infiinlarea ordinelor cavaleresti religioase ... s71.1. Ordinul Cavalerilor Ospitalieri ................. 591.2. Ordinul Cavalerilor Teutoni g11.3. Alte ordine ?nfiinlate in timpul cruciadelor ....... 89

Ordinul Cavalerilor Templieri ............. tr1.2.L. Nagterea OrdinuluiTemplier 1132.2. Conciliul de la Troyes tlg2.3. Norma templieri qi Liber od milites templide loude novae militia I43

Evolulia Ordinului Templier pdnd la ,'regele Filip al lV-lea cel Frumos .............. t673.1. Cavalerii Sabiei 9i conceptul de Rdzboi Sfdnt .... 1693.2. Templierii, bancheri avant la lettre?..... . 2253.3. Crepusculultemplier Z3L

4. Mogtenirea gi posteritatea Templului .......... zsg4.t. Templul lui Hiram 26I4.2. Posteritatea qi Carta lui Lormenius ...................... 315

4.3. Cavalerii Templieriin spatiul rom6nesc 323

3.

1_3

L7

si59

81.

89

Concluzii

Postfa!6 (Tudor Si lSgean)

Aprecieri critice .a-ri-or4.rSuport de documente ..................

Bibliografie

lr --"'l

-Lrra:r

3i# $i ;li,o., ,

:ii*,ti,$i{t. i"di

-a *Jt?l-. .:

329

339

343

3s1

379

b$**l**: 'rt :l

cs'- -S&tt....

167

169

225

23t

2s9

26L

315

323

L.

iT n tNTAREACAVALERESTT

ORDINELORR.E LT€I'OASf

1.1 ORDINUL CAVALERILOR OSPITALIERI 59

Traditio Templi postuleazd prin sine tradilia unei cwoleii templiere,cava le ri e s pi rituo I d si i n ilioti cd...

Henry Corbin , Temple et Contemplation, paris, Flammarion, 19g1

Drept ordin, ospitalierii au fost recunosculi printr-o enciclicda papei Pascal al lt-lea (1099-1118). Se int6mpla in anul 1113,pe data de 15 februarie, 9i atrigea simpatia internalionali. papaPascal al ll-lea (cunoscut gi sub numele ratinizat paschalis al ll-lea) s-a niscut la Ranierius, fiind in funclie din i.3 August 1099 gip6ni la moartea sa, survenitd ?n anul i.1i.8. Fost cdlugir al abalieide la Cluny, el a devenit, in anul !073, cardinal al bisericii Sanclemente, cu ajutorul papei Grigore al Vll-lea (in funclie intre anii1073 - 1085). Timpul cat a fost papi a fost o perioadi neobignui-ti pentru perioada Evului Mediu. Acest papd este cel care emltebula Pio Postulotio Voluntatis,la data de 15 februarie 11d.

Acest document a adus sub proteclia papali 9i a confirmatviabilitatea ordinului religios al sfdntului toon din terusorim, cu-noscut mait6rziu sub denumirea de ordinulospitaliel astizi re-cunoscut ca gi ordinul Militar Suveran de Malta. Amplasamentulacestora in cartierul cregtin din lerusalim a avut o deosebiti im-portan!5, spitalul despre care vom vorbiin continuare fiind infi-intat int6i de negustorii italieni.12

ordinul cavalerilor ospitalieri nu a fost un ordin miritar, cimai degrabd un ordin de cdlugdri care se dedicau asiguririi dru-murilor citre lara sf6nt5, un ordin religios oficial in Biserica Ro-mano-Catolicd de astdzi.

L2 Asbridge Thomas (2013), Cruciqdele. lstoria rdzboiului pentru eliberoreqPdmdntului Sfdnf, Ed. Poliro m, p. !2!.

50

Gravuri reprezent6ndu-l pe papa Pascal al ll-lea,patronul spiritual al Ordinului Ospitalierilor.

61

Bula Ple Postulatio Voluntatis. Encic lca erisa de papa pascalal ll-lea in 1113 in favoarea Ordinulul S+ir:ulu loan de leru-salim, cu scopulde a transforma ceea :e ii,sese o comunitatede oameni piogi intr-o institulie in cadru I o selcii. in virtuteaacestui document, papa a recunoscut oficial existenla noiiorganiza!ii ca parte operativd 9i mllitanti a Btsericii Catolice,acord6ndu-i protectie papalS 9i confirrnind proprieta!ile salein Europa si Asia.

LtY: iit::

t

d "rl---x

52

"fr--

Drumurile erau strdbitute de pelerini, care erau de aseme-

nea adipostili 9i ingrijili.13 in acest sens, la lerusalim exista un

han care servea ca spital, fondat de amalfitani in L070. Aceasti

comunitate care ii ,,servea pe siraci" in acest han-ospiciu al Sf6n-

tului loan din lerusalim se militarizeaz6 sub conducerea Marelui

Maestru Raymond du Puy (1L2O - t!54), dar ipi pdstreazd 9i atri-

buliile caritabile de la inceput.'o

Raymond du Puy de Provence (cunoscut sub numele latini-

zat de Raimundus Puteanus, 1083 - 1-160) a fost cavaler gi cel

de al doilea Mare Maestru al Ordinului Sf. loan din lerusalim,

incep6nd cu anul 1121 gi p6nd la moartea sa. A fost fiul lui Hu-

ghes Du Puy, un nobil din regiunea Viennois din Burgundia de

Jos (Sudul-Estul Franlei de astizi), care l-a servit la 16ndul siu

pe Godeffrroy de Bouillon.

Adhemar de Le Puy, legatul papal din timpul primei crucia-

de, a fost legat de Marele Maestru printr-o legdturi de sAnge.

Raymond du Puy este cel care a transformat Ordinul lavalerilorOspitalieri intr-o fo4i militari foarte puternicS. Se spune cd totel ar fi fost in fruntea leprogilor care ziceau in afara lerusalimului,

precum gi cel care, in cele din urm5, a rupt legiturile cu ordinul

de bazd pentru a deveni Ordinulsfintului Lazir. Raymond du Puy

a militarizat ordinul 9i a stabilit primul punct de ingrijiri medicale

din comanderiile Ospitaliere de pe lingi Biserica Sfintului Mor-m6nt din lerusalim. A fost prezent gi la capturarea Ascalonului,

din anul 1153.

Ordinul Ospitalier a insemnat pentru Palestina o puternicd

for15 militarS, datoriti faptului ci membrii sii trebuiau si pis-treze cu orice pre! bogdliile si donaliile venite din Occident.

13 Drimba Ovidiu (1987\, lstoria culturii 5i civilizaliei, vol. ll, Ed. $tiinfifici 5iEnciclopedicS, p. 552.

L4 Morrison C6cile (1998) , Cruciadele, Ed. Meridiane p. 118-119.

)elerini, care erau de aseme-t sens, la lerusalim exista une amalfitani in L070. Aceastdi-in acest han-ospiciu al Sf6n-eazi sub conducerea Marelui

.154), dar i9i pdstreazd 9i atri-

lcunoscut sub numele latini-; - 116O) a fost cavaler gi celirului Sf. loan din lerusalim,rna'rtea sa. A fost fiul lui Hu-r lfiennois din Burgundia deae l-a servit la r6ndul sdu

d &r 6mpul primei crucia-I pirtr-o legituri de s6nge.nfrrrnat Ordinul Cava lerilorF prnemici. Se spune ci totr'iceau ?n afu ra lerusa limulu i,

L a rupt legiturile cu ordinultduiLazir. Raymond du PuyrI punct de ingrijiri medicalelihgi Biserica Sf6ntului Mor-5i h capturarea Ascalonului,

Entru Palestina o puternicdrsnbrii sii trebuiau s5 pis-fle venite din Occident.

t avitizo{iei, vol. ll, Ed. gtiinlificd 9i

L tr{eridiane p. 118-119.

f,

53

't.

Fericitului Raymond du puy. llustralie din Bosio,Les Vies des Saints de I'ordre de St. Jean de Jerusalem,I63t.

64 Odatd cu anul 1137, Ordinul Cavalerilor Ospitalieri lupti im-

potriva turcilor 9i i9i fortifici agezdrile prin construirea de cet;ti

;i fortificalii inexpugnabile: centrul de la Crac des Chevaliers, un

castel ridicat deasupra vdii Bouqia, intre Antiohia 9i Tripoli (cu-

v6ntul croc inseamni in limba siro-aramaicd fortdreafd); un alt

castel a fost cel de la Beth Gibelin (Bayt Jibrin), din Sudul Palesti-

nei, construit pentru apdrarea lerusalimului gi exercitarea autori-

t5!ii asupra Ascalonului, aflat sub stip6nire turceascS.ls

Cu privire la primele donalii primite de Ordinul Ospitalierilor,

se pot spune cAteva cuvinte. Primele donalii vin din partea lui

Godeffroy de Bouillon 9i apoi de la primul patriarh al Antiohiei,

care oferS o localie apropiati Spitalului din Antiohia.

Regele lerusalimului, in persoana lui Baldwin, confirmi in anul

1l-10 toate posesiunile spitalelor din lerusalim, Nablus, Jaffa,

Acra, Ascalon, Asdod, Cezareea, Haifa, Capernaum 9i altele' in

anul 1L18, arhiepiscopul de Apamea, din zona Tripoli, confirmi

alte posesiuni ale Ospitalierilor. Donaliile nu se mirginescdoar

in Jara Sf6nt6, ci ajung piin Europa. De pild5, in Anglialsunt con-

firmate posesiuni la Clerkenwell, in 1100, in Spania la Seron,Anglerilium, iar in ltalia sunt cedate spitalele din Asti, Pisa, Bari,

Otranto 9i Messina.

DupS cdderea Acrei (1291), sub atacurile puternice ale mame-

lucilor, Ospitalierii se refugiazi in Cipru, cucerind in 1310 insula

Rhodos. De aici sunt alungaliin 1552 de citre turci, dupS ce Ordi-

nul oblinuse, in 1323, c6teva proprietiti de pe urma Templierilor.

Carol al V-lea (24 februarie 1500 - 21 septembrie 1558) avea

si le ofere, in 1530, insula Malta, acestia devenind ulterior Cava-

lerii de Malta (ordin desfiinlat in 1799).

Philippe de Villiers (1464 - 1534) a fost cel de-al 44-lea Mare

Maestru al Ordinului Ospitalierilor Sf. loan de la lerusalim'

15 Asbridge Thomas (2013), Cruciodele. tstoris rdzboiului pentru eliberoreoPdmdntului Sfdnt, Ed. Polirom, p.122.

valerilor Ospitalieri luptd im-'ile prin construirea de cetdti

de la Crac des Chevaliers, un

intre Antiohia 9i Tripoli (cu-

-aramaicS fortdreafd); un altlayt Jibrin), din Sudul Palesti-

alimului gi exercitarea autori-

ipinire turceascS.lsnite de Ordinul Ospitalierilor,

ele donalii vin din partea luiorinnul patriarh al Antiohiei,

uf;ui din Antiohia.

i rru"ri Baldwin, confirmi in anulgirm terusalim, Nablus, Jaffa,

a&'fa Capernaum gi altele. in:a. oin zona Tripoli, confirmdnatile nu se mirginesc doar)e pildi, in Anglia, sunt con-

in L10O, in Spania la Seron,r soilalele din Asti, Pisa, Bari,

*acurife puternice ale mame-

"ru, cucerind ?n 131_0 insulai oe citre turci, dupS ce Ordi-ritj de pe urma Templierilor.I - 2l septembrie 1558) aveastia devenind ulterior Cava-s,

a fost cel de-al 44-lea Marei{" lsan de la lerusalim.

xg.:e rd zboi u I ui pentru e li bera rea

65

Spitalul Cavalerilor Sf6ntului loan din Rhodos(vedere dinspre poarti spre curte), fotografie din 1931.

Gravuri reprezent6ndu-l pe Raymond du Puy.

66

i

I

II

JSfdntul Denis prezintd un stindard unui cruciat.

-::.: !nui cruciat.

Marere Maestru'' o'o':1'B:';;;li;a;:;ilrire cetslii Acra ra 12e1,

68 Ales in aceastd funclie in anul 152L, pe c6nd se afla in Franla,pleacE spre insula Rhodos cu oameni, arme 9i muni[ie, pentru

a-i ajuta pe cavalerii care lineau piept atacurilor musulmane. in

t522, apdri insula cu 600 de cavaleri 9i 4.500 de ogteni in falaasediului celor 200.000 de otomani condugi de Soliman Magnifi-

cul. Tridat de cancelarul siu, va capitula in decembrie aceluiagian gi va pleca la Roma, unde il va convinge pe impiratul CarolQuintul sd cedeze Ordinului insula Malta.

Ospitalierii nu reprezinti un caz singular. Au mai existat c6teva

ordine aseminitoare acestora, dintre care putem aminti Ordinul

de Calatrava {fondat in 1158) 9i Ordinul de Alcantara (1175). inceea ce privegte relalia lor cu Templierii, acegtia erau considerali

a fi rivalii principali ai Ordinului Ospitalier, dar au existat gi as-pecte aseminitoare intre cele doui ordine. Spre exemplu, unadintre cauzele cruciadelor a fost nevoia imperioasd de imbogSli-

re a cavalerilor siraci. Rolul pe care acegtia il delineau a devenitpozilia de care s-au folosit gi care le-a adus nenumiratele bof5liigi donalii intrate in visteria ordinelor."

Aceasti situalie a dat posibilitatea Ordinului Ospitalier sd se

implice direct in cruciade, pe cAmpul de lupt5, dar 9i indirect,prin ipostaza de finanlatori ai acestor conflicte. Practicarea tran-

sferului real al monedei, ca giin cazul lui Henric al ll-lea Plantage-

net (1133 - 1L89), in l-182, a dus la preluarea modelului de cdtre

ordinele germane, dintre care putem aminti pe cel al Gladiferilor

9i al Teutonilor. Av6nd tot sprijinul, odatd cu anul l-160, ordinele

incep si delin5 o treime din cetetile Regatului din lerusalim.l?Nu doar in jurul Cavalerilor Templieri s-au crogetat nenumi-

rate pove;ti ;i legende. Afl5m, agadar, ci gi Ospitalierii au lSsat o

16 Stoica Adrian-Claudiu (2073), De la Antichitote lo RenoStere. Culturd gicivilizolie europeond, Ed. Cetatea de Scaun, p.200.

L7 Morrison C6cile (1998), Cruciadele, Ed. Meridiane, p.72O.

/