. ..

II,In ciiutarea drumului careducea spre Orient, marinariieuropeni s-au aventurat cu'indarjire pe oceane ~i auschimbat cursul istoriei. Pevapoarele lor mici ~i fragileau cutreierat toate miirile

Piimantului, punand capiitizoliirii dintre continente.

E

~"

~

~""0)

O Harta lui

Henricus Martellus;

a fast facuta d1,1pa

naviga~iile lui Diaz,

in 1489

O Prin,ulportughez, Henrik

marinarul ( 1 394-1460) a infiin,at in

Jares o sta,ie de

cercetare de navi-

ga,ie, punandbazele ~tiin,ifice ale

expedi,iilor marine.

~ secolul al XV-lea in Europa erau dejaI multi marinari experimentati ~i multe

corabii. Cu toate acestea, navigatorii sedepartasera doar in cazuri exceptionale deapele mai sigure ale Marii Mediterane ~i celedin aproprierea r;armului Oceanului Atlantic.Schimburile comerciale cu Orientul sedesfa~ura mai ales pe uscat. Marfa trecea dela un negustor la altul, unii dintre occidentaliajungind pina 1n "Indii"; astfel era denumitaIndia ~i Asia Orientala de catre europeni. incon~tiinta europenilor Asia, Africa ~i oceaneleerau 1nvelite 1n mister. in imaginatia lor

O O Corabiaadancii decomandament"Santa Maria" alui CristoforColumb, care adebarcat in 1492in Antile.

~

aceste regiuni erau populate de mon~tri,fiinte din basme, de oameni fara capete ~ifiguri legendare. Ei credeau ca in Africadornne~te un imparat cre~tin, popa loan.

Prin anii 1400, negustorii arabi, care navi-gau pe drumul maritim ce lega India deAfrica de Est, deci pe oceane "adevarate", separe ca ~tiau mai multe despre lumea realadecat navigatorii europeni, dar nu peste multtimp a inceput secolul expeditiilor extrem deindraznete.

Henrik marinarulPortugalia Intinsa de-a lungul coastei Ocea-nului Atlantic, era evident un punct depomire extraordinar de bun pentru navigatiaoceanica, dar portughezii nu ar fi realizatprea multe fara talentatul print Henrik{1394-1460). De obicei, este pomenit ca Henrikmarinarul, cu toate ca nu a participat nicio-data la vreo expeditie organizata de el. In1415 a fost prezent la cucerirea teritoriuluimarocan Ceuta, dandu-~i seama ca prinextinderea In Africa pot obtine un rol deconducere In comertul cu aur, sclayi, filde~de elefant ~i vin. A sperat probabil, ca vaputea Incheia o alianta cu popa loan. A

""

~-;;.x

covert3

cala

vela cu pripon CORABIASANTAMARIA

EXPEDITII

,.'"IX

O Magellan(Fernando deMega!haes) ~i oharta de epoca carereprezinta trecatoa-rea af!ata la co!'u!sudic a! Americii deSud, care astazi iipoarta nume!e.

O Principaleletrasee maritime ale

neinfrica,ilor explo-ratori portughezi,

spanioli, englezi ~iolandezi.

pomit mai multe expeditii spre sud, pecoastele de vest ale Africii, iar In Sagres aInfiintat un centru de cercetare, pentru aaduna datele despre navigatie ~i pentru aperfectiona construirea cornbiilor.

in ~aptezeci de ani, navele portugheze auajuns din ce fu ce rhai departe de-a lungul.ta:rmurilor Africane. La Inceput au atins CapulNum, apoi Capul Bojador, iar mai tatziuCapul Blanco ~i Verde. Avansand pas cu pasd~-a lungul coastei au descoperit ~i aucolonizat insulele Madeira, Canari, ~i insuleledin Capul Verde; acestea au devenit maitarziu centre de aprovizionare ~i refugiupentru marinari. Armele, In special armele defoc le-au fost de mare folos In timpulcuceririi unor regiuni, iar atunci, cand ~i-audat seama c~ sursele de aur din Africa nusunt atat de bogate pe cat se credea, auurmat exemplul arabilor ~i s-au apucat deuna din cele mai resping~toare ramuricomerciale: au devenit negustori de sclavi.

Drum in jurul Africiiin cursul secolului al XV-lea -portughezii aufost din ce In ce mai preocupati de ideea dea ajunge In Indii, navigand de-a lungulAfricii. Drumul pe uscat c~tre Orient eraobositor ~i plin de pericole, deoarece turciiotomani li atacau foarte des pe negustori.Din acest motiv pretul aurului adus din Indiiera foarte ridicat. La fel era ~i pretul

mirodeniilor, fa:rn de care carnea europeana:era practic de nemancat (in lipsa pbsibilita:tiide ra:cire, sa:rarea, respectiv condimentarea,era singura metoda: de conservare). Eveni-mentele de mai tarziu au demonstrat ca: pana:~i drumurile lungi ~i soldate cu pierdereaunor cora:bii puteau aduce ni~te profituriuria~e, daca: ma:car un transport de mirodeniiajungea la destinatie.

Cu toate ca: nimeni nu putea afirma cucertitudine ca: Africa are o coasta: sudica: navi-gabila:, portughezii nu au dat inapoi. Pe har-tile din vremea respectiva:, Africa se extindeaadanc spre sud, pana: in "fundul" lumii.Aceasta: presupunere nu i-a putut lini~ti penavigatorii portughezi. Pe vremea domnieilui loan alll-lea (1841-1495), un alt sustina:torentuziast al expeditilor, Bartolomeu Diaz, inanul 1487 a navigat mai spre sud decatpredecesorii europeni, o furtuna: puternica:ducandu-l pana: la punctul cel mai sudic alAfricii. Diaz a intentionat sa: mearga: maideparte, insa: echipajull-a silit sa: se intoarca:.cand la intoarcere a ajuns din nou laextremitatea sudica: a Africii, a numit-o CapulFurtunilor. Mai tarziu, regele loan a schifibatnumele in Capul Bunei Sperante.

Debarcarea in IndiiTotul era prega:tit pentru a ajunge in lndii, cuun ultifi efort. Multumita: unui curier portu-ghez care a ajuns pana: la coastele de vest alelndiei, prin Marea Mediterana:, s-a dovedit ca:, exista: o cale maritima: intre Africa ~i Asia-

: Astfel s-a adeverit presupunerea ca: s-arputea

ajunge ~i din Portugalia in Asia. in anu11497,sub conducerea lui Vasco de Gamma, a pornito noua: expeditie. Da Gama a pla:nuit sa: iasa:cu cora:biile in largul Oceanului Atlantic ~i sa:le lase pe seama vanturilor de vest; totul aie~it precufi se a~tepta. Vanturile l-au dusdirect la Capul Bunei Sperante; a reu~it sa:evite curentii din apropierea ta:rmului. L-aua~teptat insa: destule pericole pe drumul ce

~ ducea in sus, de-a lungul coastei de est al~ Africii, inai~te de a debarca in Calicut, strnba:-

100

tand Oceanul Indian. intoarcerea lui DaGamma, In septernbrie 1499, a fast sa:rba:torita:ca un evenirnent epoca.l, ca un pas care afa:cut ca Portugalia sa: fie principalulintermediar tntre Est ~i Vest.

Portughezii l~i pa:strau toate secretele,vecinii lor spaniolii dovedindu-se incapabiliIn a Infrange rnonopolul portughezilorasupra cornertului africano-asiatic. Probabilacesta a fost rnotivul pentrU care dornnitoriispanioli regele Ferdinand ~i regina Izabela auputut fi convin~i sa: sprijine un ba:rbat careafirma ca: se paate g~si un drum rnai scurtspre Indii. Acest ba:rbat a fost Cristofor

lncercat sa:-l convinga: pe Columb sa: selntoarca:. Columb le-a promis pana: la urma: ca:in cazulln care nu vor ajunge in apropiereata:rmului in cateva zile, se vor lntoarce. Dupa:doua: zile, in 12 octombrie, la ora doua: inzori, santinela a observat o mica: insula: lalumina lunii. Ziua, Columb a trimis in SanSalvador, o insula: din Bahamas, un micdeta~ament de recunoa~tere. Primii europeniajun~i in Lumea Noua: au fost impresionati debijuteriile purta~e de ba:~tina~ii prieteno~i, darnici in Cuba, nici in Hispania nu au dat demult visatele boga:tii.

Columb nu mai ~tia exact in ce loc alIndillor se afla:, dar nici o data: nu s-a indoitde faptul ca: au ajuns in Indii. in urma acesteierori, insulele Caraibe sunt cunoscute paI)a:in zilele noastre sub denumirea de insuleleIndiei de yest, iar ba:~tina~ii americani suntnumitl indieni. Columb nua avut noroc niciin privinta denumirii continentului ga:sit deel. Cativa ani mai tarziu, un navigator penume Amerigo Vespucci a adus argumenteconvinga:toare in sprijinul faptului ca: aceasta:zona: din oceanul Atlantic este de fapt unlntreg continent ~i ca: cel mai corect ar fi sa:se numeasca: Lumea Noua:. Rationamentul

I ~

O Un marinar din1 572 care cerce-teaza inal,imeapozi,iei unei stelecu ajutorul unuiastrolabiu. Cuajutorul acestuiaparat marinarii din

epoca Rena~teriistabileau pozi,iacorabiei lor ~i dru-mul spre destina,ie.Indicatoarelecurbate arata cateo stea pe astrola-biu, cu inscrip,ielatina. Aparatulputea fi reglat ina~a fel incat saindice pozi,ia uneiplanete sau stele inoricare perioada azilei.

acestuia l-a impresionat In a~a m:lsurn peMarin WaldseemUller, un tipograf german,Incat la editarea unei noi h:lrti a lumii, Incinstea lui Amerigo Vespucci, a denumit noulcontinent America.

Columb a mai f:lcut trei drumuri pesteocean, crezand de fiecare dat:l c:l a debarcatIn Indii, dar nu a g:lsit nici aurul, nicimirodeniile promise lui Ferdinand ~iIzabellei. jntre. timp portughezii au ajuns InIndii, g:lsind mult ravnitele comori, dup:l caredescoperirea Lumii Noi nu a mai p:lrut atatde promit:ltoare. Spaniolii, ~i In curandportughezii, au continuat expeditiile, aucucerit ~i au pus st:lpanire pe noile Indii. jn40 de ani Cortez a Int:lrit st:lpanirea spaniol:lIn Mexic, iar Pizarro In Peru, adunand cu

Columb, un c~pitan de vas italian, care inurma studiilor sale s-a convins c~ Indiile suntla doar 3500 de mile peste Oceanul Atlantic.Calculele sale erau acceptabile pentruoameni inv~tati din acele vremuri care ~tiaudeja c~ P~mantul este sferic, dar habar nuaveau de existenta Americii. Evident, Columba gre~it, dar aceasta a fost una din cele mainorocoase gre~eli ale istoriei.

Dup~ ani de a~teptare, Columb a primitpan~ la urm~ 3 nave spaniole: Santa Maria,Nina ~i Pinta. in 3 august, 1492 a pomit dinportul Palos al Oceanului Atlantic. Cu noroc,sau datorit~ experientei a apreciat bine undebat elizeele, navigand u~or in fruntea lor.Echipajul, la 30 de zile dup~ p~r~sireainsulelor Canare, a devenit nelini~tit, ~i a

1415Prin cucerirea teritoriului Ceuta, aflatinainte sub stapanirea marocanilor,

incepe expansiunea portugheza1418

Henrik, marinarul isi muta sediul laSagr~s1434

Portughezii inconjoara extremitateasudica a lumii cunoscute, Capul Bojador

1441Portughezii ajung la Capul-Blanco

1445Portughezii ajung la Capul Verde

1473Lopo Gon~alves trece peste Ecuator

1487-88Expedi,ia lui Bartolomeu Diaz

inconjoara capul Bunei Speran~e1492

Primul drum al lui Columb; desco-perirea insulelor Bahamas, Cubei ~i

Hispaniei1494

Conven,ia din Tordesillas imparte noileteritorii intre Spania ~i Portugalia

1497-98Vasco da Gama ajunge in India

inconjurand Capul Bunei Speran,e1497-98

Fiind insarcinat de catre regele englezHenrik al Vll-lea, John Cabot

organizeaza doua expedi,ii, des-coperind Terra Nova ~i Noua Sco,ie

1500Pedro Alvarez Cabral descopera Brazilia

~i o pune sub jurisdic,ia Portugaliei1509-13

Victorie portugheza asupra arabilor.infin,area unor sta~ii portugheze in

India ~i insulele Indiei de Est1513

Balboa zare~te Oceanul Pacific1521

Cortez cucere~te Mexicul1519-22

Magellan inconjoara lumea1532

Pizzaro cucere~te Peru pentru spanioli1S35

Cartier descopera raul canadianSfantul-Lauren,iu I

1549 IPortughezii ajung in Japonia

1553Sir Hungh Willoughby dispare in

expedi,ia care cerceta Trecatoarea deNord-Vest

1565Spaniolii incep colonizarea insulelor

Filipine1569

Mercator editeaza o noua harta alumii1594

Wilhem Barents, explorator olandez,descopera Novaia Zemlia

1608Champlain pune bazeleunei colonii in Quebec

1607-11Navigatorul englez Henry Hudsoncerceteaza trecatori de nord-est ~i

nord-vest1607

in Jamestown, Virginia, apar primiicoloni~ti englezi

101

Adrumului spre Orient. In 1454 conventia dinTordesillas a f~cut ca toate teritoriiledescoperite sa ajunga sub st~panireaspaniolilor ,'ii a portughezilor; linia trasatapeste Oceanul Atlantic a dat pe manaspaniolilor aproape Intregul continentAmerican, iar portughezii au primit Africa ,'ii

Brazilia, care era in curs de a fi descoperiti!.Dar nici Anglia, nici Franta nu au fost dispusesi! accepte aUtocratia spaniolo-portughezi!asupra teritoriilor noi. in 1497 un marinaritalian angajat de ci!tre englezi, GiovanniCabato (sau in englezi! John Cabot) a fostinsi!rcinat cu rnisiunea de a ajunge prin

sirguint~ b~nurile c~rora bietul Columb nu led;1.duse de urm~.

Dup~ gre~eala lui Columb, navigatorii auc~utat in continuare cel~lalt drum spre Indiic~tre vest, incerc~rile continuind ~i dup~1523, cind Vasco Nunez de Balboa astrab~tut stramtoarea Panama, ~i a z~rit ointindere imens~ de ap~, un alt ocean, care iidesp~rtea pe spanioli de Indii. Cu ~ase animai tirziu, un aventurier portughez,Magellan (Fernando de Megalhaes), infruntea unei expeditii spaniole, a incercat s~g~seasc~ extremitatea sudic~ a nouluicontinent ~i s~ treac~ apoi spre est. Trecindprin stramtorea denumita: ulterior cu numeles~u, Magellan a ajuns in Oceanul Pacific. ~i-a pierdut viata in urma unor altercatii ininsulele Filipine, dar una dintre corabiile salea reu~it s~ scape ~i s~ ajung~ prin capulBunei Sperante inapoi in Spania. Practic,aceasta a fost prima corabie care a inconjuratP~mintul. De~i aceasta: performanta a fostrepetata: de mai multe ori intre anii 1577 ~i1580 de c~tre Francis Drake, cu scopul de aface piraterie, navigatorii care l-au urmat peMagellan ~i-au dat seama la timp c~navigarea in jurul Capului Horn estepericu!oas~ ~i din punctu! de vedere a!comertului, dificil de rea!izat.

Ora~e de aurSpaniolii au fost prea ocupati de cautareacelor ~apte Ora~e de Aur, iar Intre timp ~i altenatii europene au pornit In cautarea

O Aceasta hartafacuta de BattistaAgnese. in 1 545

pentru regele spa-niol Carol al V-Iea,reprezinta drumullui Magellan in jurulPamantului. Preci-zia acesteia meritasa fie comparata cuha~ile facuteinainte, de catreMartellus.

teritariile deja descaperite de catre spanialimai spre nard, in Cathay, adica in China.Cabat 1nsa, in lac de China, a dat de Canada.La fel a patit ~i francezul Jaques Cartier, cuexpeditia candusa de el in 1535, respectivMartin Frabisher ~i Henry Hudsan.

pana la urma, daar partughezii au gasitceea ce au cautat. Navigatarii eurapeni 1nsa,

-,

pe lang~ c~ au descoperit Lumea Nou~, cares-a dovedit a fi cea mai bogat~ surs~ debog~tie a tuturor timpurilor, in ~apte secoleau ajuns pe toate oceanele ~i continentele -cu exceptia Australiei, insulelor M~rii Sudice,~i a Antarticii. Navele lor au infiintat pentruprima oar~ in istorie o retea de talie mondial~a comunicatiilor ~i comertului -cuconsecinte care d~inuie ~i in prezent.

O Cvadrant din se-colul al XVI-Iea; eraufolosi'i pe vasele CO-merciale la masura-rea unghiului deascensiune al soare-Iui. Avand in vedereca unghiul de ascen-siune al soareluidifera de la o latitu-dine geografica la "alta. se poate stabili :§,din aceasta masura-toare pozi,ia geo-grafica a vaporului.

O Manual de navi-ga,ie din secolul alXVI-Iea cu tabele deastronomie carefacilitau stabilirealatitudinii geografice.

Istorie universal:l 34- EUROPENIIiN LUMEA NovA Istorie universal:l 41- SPANIA102