imprimante.docx

7/25/2019 imprimante.docx

http://slidepdf.com/reader/full/imprimantedocx 1/23

CAPITOLUL I

TIPURI DE REŢELE

Reţeaua de calculatoare leagă între ele o mulţime mai mică sau mai mare

de calculatoare, astfel încât un calculator poate accesa datele, programele şi facilităţile unui alt

calculator din aceeaşi reţea. De obicei este nevoie desigur şi de măsuri de restricţie/siguranţă a

accesului.

Metodele de conectare sunt în continuă dezvoltare şi deja foarte diverse, începând cu

tot felul de cabluri metalice şi de fibră optică, ciar submarine, şi terminând cu legături prin

unde radio cum ar fi !"#$, !i%&i, !iM#' sau (luetoot, prin raze infraroşii ca de

e). *rD# sau prin intermediul sateliţilor.

"a reţelele moderne de telefonie, radio, televiziune ş.a. informaţiile de transmis sunt

mai întâi digitalizate +transformate în date şi apoi transmise tot prin reţele de calculatoare

şi/sau*nternet, deoarece acestea oferă mari avantaje faţă de reţelele analoage tradiţionale

respective.

-)istă reţele de calculatoare centralizate şi descentralizate. rintre reţelele

descentralizate se numără ca e)emplu reţelele ##net, Metanet şi &reenet.

eţelele de comunicaţie au o evoluţie continuă în ceea ce priveşte0

1omple)itatea

2radul de utilizare

roiectarea

-)ecuţia şi implementarea

3ecuritatea şi gestionarea

4 reţea de calculatoare se identifică prin caracteristici specifice. "a proiectarea reţelei

se va avea în vedere următoarele caracteristici pe care le va îndeplini0 Modul de stocare a datelor

5

http://ro.wikipedia.org/wiki/Computer


http://ro.wikipedia.org/wiki/Dat%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Program

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=WLAN&action=edit&redlink=1


http://ro.wikipedia.org/wiki/Wi-Fi

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=WiMAX&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Bluetooth


http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=IrDA&action=edit&redlink=1


http://ro.wikipedia.org/wiki/Telefonie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Radio

http://ro.wikipedia.org/wiki/Televiziune


http://ro.wikipedia.org/wiki/Internet

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Re%C5%A3ea_descentralizat%C4%83&action=edit&redlink=1


http://ro.wikipedia.org/wiki/ARPAnet


http://ro.wikipedia.org/wiki/Metanet

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Freenet&action=edit&redlink=1


http://ro.wikipedia.org/wiki/Dat%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Program


http://ro.wikipedia.org/wiki/Wi-Fi

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=WiMAX&action=edit&redlink=1



http://ro.wikipedia.org/wiki/Telefonie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Radio


http://ro.wikipedia.org/wiki/Internet




http://ro.wikipedia.org/wiki/Metanet





aza de acoperire

Modul de administrare a resursele

Modul de organizare a reţelei

6ipul de ecipamente de reţea folosite

Mediul folosit pentru conectarea ecipamentelor

Reţele locale (LAN) % o reţea locală +"#$ se referă la un grup de ecipamente interconectate

care se află sub o administrare comună. 7n trecut, reţelele locale erau considerate reţele mici

care e)istau într%o singură locaţie fizică. Deşi reţelele locale pot fi mici, de e)emplu o reţea

instalată acasă sau într%un birou, în timp, definiţia unui "#$ a evoluat pentru a include şi

reţelele locale interconectate formate din sute de dispozitive instalate în mai multe clădiri şi

locaţii.

&ig. 8

Beneficiile unei reţele LAN sunt:

#cces la resurse, utilizare eficientă prin partajare a resurselor unităţii centrale +91

#cces direct la resursele ard:are +unităţi de stocare e)terne, imprimante şi soft:are

+editoare, limbaje de programare, programe specializate

ăstrarea programelor şi fişierelor într%o singură copie +pe server şi utilizarea lor de

către orice utilizator cu drept de acces

3istem de protecţie a fişierelor şi programelor

;



9tilizarea simultană a bazelor de date de către mai mulţi utilizatori

1omunicare şi scimb de informaţii +programe şi fişiere între utilizatori la nivel local,

regional sau mondial

Acces direct la resursele hardare +unităţi de stocare e)terne, imprimante !i

softare +editoare, limbaje de programare, programe specializate <inând cont de faptul că informaţia care se poate obţine din cadrul unei reţele poate fi

prelucrată şi utilizată şi în alte reţele sau pe 1%uri, aceasta trebuie stocată pe suporturi

magnetice, optice sau pe suport de ârtie.

9nităţile de stocare e)ternă sunt0 1D%ul, D=D%ul, blu%ra>%ul, ?D D=D, flopp> dis@%

ul, 93( flas drive%ul +stic@%ul , banda magnetică.

*nformaţia pe suport de ârtie se obţine cu ajutorul unei imprimante sau a unui plotter 3erverele de tipărire din cadrul unei reţele "#$ sunt dispozitive care administrează

accesul clienţilor dintr%o reţea la una sau mai multe imprimante conectate la aceasta.

-le pot fi calculatoare specializate, dispozitive dedicate +dotate cu un port -ternet şi

unul sau mai multe porturi paralele sau ciar staţii de lucru pe care sunt instalate

aplicaţii care permit partajarea imprimantei ataşate.

3oluţia alternativă la utilizarea unui server de tipărire este ataşarea imprimantei direct

la "#$. $umeroase imprimante pot fi ecipate cu o placă de reţea +$*1 care le permite să fie conectate direct la "#$ şi să devină astfel servere de coadă de tipărire.

olul unui server de tipărire este să accepte cererile de tipărire ale tuturor

dispozitivelor interconectate, să le plaseze într%o coadă de aşteptare şi să le trimită

imprimantei corespunzătoare. 1ererile sunt procesate, de obicei, în ordinea în care au

fost primite, deşi unele sisteme de operare în reţea permit stabilirea unor priorităţi

pentru tas@%urile de tipărire.

*mprimanta reţelei este un printer partajat care oferă la toti utilizatorii reţelei posibilitatea de tipărire

lotter%ul se utilizează de obicei în domeniul industrial, deoarece oferă utilizatorilor

posibilităţi de tipărire pe formate de dimensiuni mai mari decât formatul #A.

7n condiţiile în care reţeaua se dezvoltă, prin conectarea de tot mai multe staţii de lucru

sau utilizarea de soft:are cât mai comple), se poate trece la utilizarea de mai multe

servere. #cestea vor fi specializate, pentru îndeplinirea anumitor sarcini0 servere de

fişiere sau de tipărire, de aplicaţii, de postă electronică, de fa), de comunicaţii etc.

8



-ditoarele +de te)t,:eb,video, audio,pentru '"M, foto,pentru articole în alte limbi,etc

folosite pentru realizarea oricărei aplicaţii pot fi accesate cu mare usurinţă.

e langă sistemul de operare destinat acţiunilor la nivelul staţiei de lucru, e)istă

programe speciale de comunicţtii în reţea +de e)emplu pentru sistemul de operare

$et!are e)istă $et:are 3ell ce permite comunicarea staţiei de lucru cu calculatorulcentral şi cu toate celelalte staţii de lucru conectate la reţea. #ceste programe speciale

permit ca toate staţiile de lucru din reţea să utilizeze programele şi fişierele de date de

pe calculatorul central în funcţie de priorităţile recunoscute utilizatorului respectiv.

-cipamentele de calcul conectate la o reţea se mai numesc şi noduri. -le pot fi de

două tipuri0a "er#er: ecipament care oferă servicii în cadrul reţelei.

7n funcţie de natura serviciilor oferite, serverele pot fi 0

$ile "er#er B 9n calculator care pune la dispoziţia celorlalţi participanţi în reţea

informaţiile +fişiere, foldere memorate pe mediile sale de stocare +ard%disc, 1D%4M, etc.

Print "er#er B un calculator sau un ecipament special care pune la dispoziţia

celorlalţi participanţi în reţea imprimanta sau imprimantele la care este conectat.

3erver de comunicaţii B un calculator care pune la dispoziţia celorlalţi participanţi

ai reţelei dispozitivele de comunicaţii la care este conectat +un modem de e)emplu.

9n server poate fi dedicat unui anumit tip de serviciu sau poate îndeplini mai

multe funcţii.

b "taţii de lucru: acestea sunt ecipamente de calcul care beneficiază de

serviciile oferite de unul sau

mai multe servere, având acces la resursele ard:are şi soft:are partajate.

esurse partajate0 acestea sunt ecipamente ard:are sau resruse soft:are ce pot

fi partajate în cadrul reţelei. -)emple0 imprimante, unităţi 1D%4M, modem, ard%discuri,

foldere şi fişiere. esursele partajate sunt conectate la un server sau stocate pe un server.

7n funcţie de ecipamentul la care se conectează, %erifericele se împart în0

Periferice locale0 sunt acele periferice conectate la porturile locale ale

ecipamentului de calculC cu alte cuvinte, sunt acele periferice conectate la calculatorul la care

lucrează utilizatorul.

Periferice la distanţ& +remote0 sunt acele periferice la care utilizatorul are acces

prin intermediul reţeleiC ele nu sunt conectate la ecipamentul de calcul la care lucrează

utilizatorul.



eţelele locale au dimensiuni relativ restrânse, de până la câteva sute de metri, ceea ce

înseamnă că timpul de transmisie în cazul cel mai defavorabil este limitat şi cunoscut dinainte.

1unoscând această limită, este posibil să se implementeze anumite tenici simple care altfel

nu ar fi fost posibile. 6otodată, se simplifică administrarea reţelei.

eţelele locale utilizează frecvent o tenologie de transmisie bazată pe un singur cablu

tip -ternet.

eţelele locale tradiţionale funcţionează la viteze cuprinse între 5A şi 5AA Mbps, au

întârzieri mici +zeci de microsecunde şi produc erori foarte puţine. eţelele locale mai noi pot

opera la viteze mai mari, până la câteva sute de megabiţi/sec.

eţeaua locală de calculatoare este o combinaţie de componente ard:are şisoft:are0

sistemele de calcul care se interconecteazăC

adaptoare sau plăci de reţea Network Interface Card + $*1C

mediul fizic de comunicaţie, care poate fi un cablu, dar şi unde radio, deci fără

fir +wirelessC

unităţi de interconectare +concentratoare / repetoare / s:itces etc.C

soft:are pentru administrarea reţelei.

E

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ethernet

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mbps

http://ro.wikipedia.org/wiki/Hardware

http://ro.wikipedia.org/wiki/Software

http://ro.wikipedia.org/wiki/NIC

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ethernet

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mbps

http://ro.wikipedia.org/wiki/Hardware

http://ro.wikipedia.org/wiki/Software

http://ro.wikipedia.org/wiki/NIC



F



CAPITOLUL II

I'PRI'ANTE

I(%ri(anta este un periferic utilizat pentru tipărirea informaţiilor. #re următoarele

componente0

• un mecanism pentru tipărirea caracterelorC

• un mecanism pentru antrenarea ârtieiC

• un panou de comandă cu butoane şi leduriC

• două cabluri0 unul de alimentare la reţea şi unul de conectare la calculator.

-)istă mai multe tipuri de imprimante, cele mai populare fiind0

'atriciala0cu ace % utilizează casete cu benzi tuşate pentru a tipări.

In)*+et0 utilizează pentru tiparire un cartuş cu cerneală

Laser0 utilizează pentru tipărire un cartuş cu toner. *n funcţie de modul de transfer al

datelor, imprimantele se împart in următoarele categorii0

seriale: se conecteaza la portul serial prin intermediul unui cablu serial. #cest tip de

imprimante sunt lente si in general nu se mai folosesc.

%aralele0 se conectează la portul paralel prin intermediul unui cablu paralel.

Principalele caracteristici tehnice ale unei imprimante sunt: rezoluţia, viteza de

tipărire, dimensiunea maximă a hrtiei pe care poate tipări, memoria proprie, posi!ilităţile

de extindere, numărul de culori "n care se asi#ură tipărirea $i fia!ilitatea. #ceste

caracteristici pot să devieze esenţial la diferite tipuri şi modele de imprimante.

Re,oluţia determină calitatea grafică a tipăririi şi reprezintă numărul de puncte pe ţol %

dpi %dots per inc&'. =alori uzuale0 8AA, FAA, G;A dpi, dar e)istă şi imprimante de 5;AA dpi.

-ite,a de ti%&rire se măsoară în număr de caractere pe sec +cps sau număr de pagini

pe minut +ppm şi poate fi de la l ppm până la A ppm şi mai mult.

Di(ensiunea (a.i(& a h/rtiei la imprimantele laser este conformă cu formatele

standarde de ârtie cum ar fi0 # +;5A ) ;HG mm, #8 +;HG ) ;A mm. entru imprimantele

matriciale contează lăţimea ârtiei, lungimea fiind, practic, nelimitată.

'e(oria %ro%rie este caracteristică pentru imprimantele laser. -a serveşte pentru

memorarea prealabilă a informaţiilor de imprimat. #stfel comple)itatea imaginilor de

imprimat este limitată de memoria imprimantei. I J,%,a I i, , ,J Ii, (. )((().( ,0, K

Ca%acitatea de e.tindere a %osi0ilit&ţilor presupune că imprimanta acceptă L corpuri

de literă +font%uri încărcabile, adică pentru ea pot fi definite noi caractere prin procedeul deîncărcare %download'. #cest fapt este otărâtor la necesitatea tipăririi cu caractere neprevăzute

G



iniţial de producător. De e)emplu, în cazul tipăririi în română, folosind caracterele specifice0

ă, â, î, ş, ţ şi corespondentele lor majuscule. 9nele imprimante permit ataşarea

cartuşelor %cartrid#e' cu corpuri de literă gata construite sau a unui interpretor de ost3cript.

ost3cript este un limbaj descriptiv pentru imprimante, destinat descrierii aspectului paginii

înainte de tipărireC este folosit mai ales pentru documentele cu desene. Dispunând de uninterpretor ost3cript, imprimanta poate realiza desene de o mai bună calitate.

Imprimanta cu pini (matricială) % lucrează prin rularea unui rând

de pini peste o bandă de cerneală. 1u câţi mai mulţi pini are imprimanta,

cu atât calitatea este mai bună. *mprimantele matriciale moderne folosesc

; de pini. -ste foarte ieftină, are nevoie de o ârtie specială +fără fire,

dar este neplăcut de zgomotoasă şi este pe cale de dispariţie.

Imprimanta cu jet de cerneală% funcţionează prin pulverizarea a unor jeturi mici de cerneală

pe pagină. *mprimantele cu cerneală sunt mult mai silenţioase în

comparaţie cu cele matriciale, nu necesită ârtie specială. *mprimantele cu

jet de cerneală sunt ideale pentru printarea unui volum relativ mic,

calitatea fiind o prioritate, pe când viteza nu.

Imprimanta cu laser N lucrează cu un toner, asemănător unui copiator. &oloseşte

ârtie normală, dar este foarte scumpă, mai ales cea color şi, de aceea, este mai puţin

accesibilă utilizatorului normal. 4rganizaţiile mari folosesc de regulă imprimantele laser

pentru că sunt foarte rapide şi oferă o calitate a imprimării

ridicată. De regulă aceste imprimate sunt conectate la

computere prin intermediul reţelei. #ceasta semnifică că fiecare

persoană care are un computer legat la reţea poate accesa

imprimanta şi nu are nevoie de una personală. *mprimantele cu

laser au avantajul printării rapide la o calitate foarte bună. 3e

numesc imprimante laser deoarece conţin un mic laser în

interiorul lor.

O



Imprimantele laser color N deşi majoritatea imprimantelor laser printează în alb şi

negru +monocrome, au apărut imprimante laser color. Deşi rezultatul printării este e)celent,

trebuie ţinutcont de faptul că atunci când se printează color, preţul pe pagină poate fi foarte

ridicat, comparând cu cel al printării monocrome.

Plotter-ul (trasatorul) * sunt dispozitive de ieşire similare imprimantelor, dar permit printarea imaginilor mari. 3e folosesc în sectoarele de design şi cercetare pentru tipărirea

planurilor şi a desenelor de construcţii.

1ând cumpărăm o imprimantă trebuie să avem în vedere următoarele caracteristici0

% calitatea imprimării sau rezoluţia +măsurată în dpiBdots per inc,

% viteza de lucru +în pagini/minut sau caractere tipărite pe secundă,

% modalitatea de alimentare cu ârtie şi zgomotul +măsurat în decibeli.

1ostul întreţinerii unei imprimante trebuie de asemenea luat in considerare. De e)emplu, când

tonerul se termină, trebuie înlocuit şi uneori costul este foarte ridicat. 7ntreţinerea

imprimantelelor cu jet de cerneală poate fi de asemeni destul de scumpă.

+emoria imprimantelor N fiecare imprimantă are un cip propriu de memorie. #tunci

când printăm imagini foarte mari şi dorim o calitate bună, trebuie luată în considerare şi

posibilitatea adăugarii de memorie imprimantei. #ceastă operaţie ar trebui făcută de o

persoană specializată.

H



Instalare i(%ri(ant&

P Descid anoul de 1ontrol. #leg I(%ri(ante !i alte co(%onente 1ardare

2I(%ri(ante !i $a.*uri 3Printers and Other 1ardare 2 Printers and $a.es4 .

P #leg $i!ier 2 Adau5& I(%ri(anta 3Add Printer4 pe ecranul de mai jos

#pare fereastra Q#dd rinter !izardR+*nterfata de adaugare a unei imprimante 1lic@ pe

Ne.t

5A



#pare fereastra cu *mprimanta locală sau de reţea a interfeţei de adăugare a unei imprimante. 1lic@

pe butonul radio O i(%ri(anta de reţea6 sau o i(%ri(ant& ata!at& unui alt calculator ! i apoi

apăs Ne.t 3Ur(atorul4

P #pare fereastra 3pecifică *mprimanta +Q3pecif> a rinterR

7 1lic@ pe butonul radio Conectati*#& la aceasta i(%ri(ant& !i apoi apăs Ur(&torul

55



#pare fereastra de căutare a unei imprimare

P Dezvolta *mprimante partajate în reţea +3ared printersR.

P #leg imprimanta din listă şi apoi apăs Ne.t

P #pare fereastra *mprimanta *mplicita +QDefault rinterR a interfetei de adaugare a

unei imprimante.

7 1lic@ pe Ne.t

P #pare fereastra *nterfata de completare a adaugarii imprimantei + Q1ompleting te

#dd rinter !izardR.

7 1lic@ $inali,are

5;



"et&riP #leg "tart2I(%ri(ante !i $a.*uri 3start 2 Printers and $a.es4

P 1lic@ dreapta pe imprimanta pe care am instalat%o şi apoi aleg Pro%riet&ţ

P #pare fereastra cu roprietăţile *mprimantei

7 #leg Ta0ul 8eneral 38eneral Ta04 !i apoi dau clic@ pe I(%ri(a Pa5ina Test 3Print Test

Pa5e4.

P 1lic@ pe O) 9 n căsuţa de confirmare şi apoi clic@ pe O) pentru a incide fereastra cu

proprietăţile imprimantei.

58



CAPITOLUL III

"CANNERE

"canerul %scanner' este un periferic e)tern destinat introducerii

rapide a informaţiilor grafice şi alfanumerice în calculator prin preluarea

directă +scanare de pe ârtie. "a scanare imaginea este descompusă în

domenii de formă pătratică. &iecare domeniu este interceptat de un senzor

electronic sensibil la lumină. $umărul de puncte la unitatea de lungime determină re,oluţia

scanerului *nformaţiile se introduc în formă grafică. entru recunoaşterea caracterelor

introduse de la scaner, se folosesc programe speciale.

-ste un dispozitiv ce permite transformarea imaginilor sub forma de date recunoscute

de calculator. 3canner%ele moderne au capacitatea de a recunoaste te)tul in cu ajutorul unor programe tip 41 +4ptical 1aracter ecognition,care convertesc imaginea scanata in siruri

de caractere ce pot fi prelucrate ulterior cu ajutorul editoarelor de te)t.

-)istă scanere manuale şi automate. "a scanare, cel manual este deplasat cu mâna pe

suprafaţa colii cu informaţieC în cel automat se aranjează coala, iar procesul scanării înseşi

decurge automat.

1aracteristici principale0 rezoluţia de scanare % valori curente de la 8AA la ;EAA dpi

+puncte, dots, pe ţolC numărul de culori % uzual ;;, dar e)istă şi de ;8A +l mlrd. de culoriC

viteza de scanare % 5%FA pagini # pe minut. 3unt larg cunoscute scanerele firmei ?e:llettac@ardC modele recente0 3can Set Es +FAA dpi, ;5A)GF; mmC 3can Set 8AA +5;AA dpiC #C

3can Set F8AA +;AA dpiC #C 3can Set GAA1 +;AA dpiC #CToom0 5A%;AAAU.

9n scaner este un ecipament destinat transformării informatiei analogice, respectiv a

luminii, in informatie digitala. iesa de baza a scanerului consta intr%un sir de celule

fotosensibile capabile sa detecteze lumina reflectata de sau transmisa prin obiectul scanat.

#ceste celule fotosensibile sunt de fapt niste diode capabile de a recepta lumina atunci cand

sunt alimentate electric. 6ot acest sir de diode formeaza senzorul scanerului +11D % 1arged%

1ouple Devices, care converteste intensitatea luminii in sarcina electrica.

5



4 altă componentă importantă este convertorul analog%digital +1#D, rolul său fiind

acela de a transforma informaţia analogică în informaţie digitală. &iecare diodă din miile care

formeaza 11D%ul crează un pi)el din imaginea scanată, iar pentru pentru a stoca informaţia

corespunzătoare descrierii pi)elului respectiv este necesar un anumit număr de biţi. 1u cât se

dedică un număr mai mare de biţi fiecărui pi)el, cu atât se va putea obţine o calitate mai bunăa imaginii scanate.

Marea majoritate a scanerelor disponibile astăzi folosesc senzor 11D, însă unele

modele noi folosesc senzor 1*3 +1ontact *mage 3ensor. 7n cazul unui scaner 11D, lumina

reflectată din documentul original traversează un sistem de oglinzi, care o redirecţionează

către senzorul 11D. 7n tenologia 1*3, şirul de diode este plasat ciar sub documentul scanat,

astfel încât senzorul captează direct lumina reflectată de document. Din moment ce scanerele

cu 1*3 nu necesită un sistem foarte complicat de captare a luminii, rezultă un preţ mai scăzut,dimensiunile sunt mai mici, iar durabilitatea creste.

Datorită dimensiunilor reduse, senzorii 1*3 sunt recomandaţi în cazul scanerelor

portabile. 3enzorii 1*3 folosesc convertoare analog%digital încorporate, astfel rezultând şi un

consum redus de energie. rincipalul neajuns al tenologiei 1*3 constă însă tocmai în

convertorul analog%digital, acesta ocupând un spaţiu care în mod normal ar fi trebuit să

contribuie la captarea luminii. ezultatul constă în scăderea calităţii imaginilor scanate, astfel

că mulţi utilizatori preferă aciziţionarea unui model cu senzor 11D, în ciuda preţului ceva

mai mare.

Majoritatea scanerelor primesc informaţia prin capturarea luminii reflectate sau care

traversează obiectul scanat. #cest proces necesită în mod evident o sursă de lumină, iar

calitatea acesteia poate influenţa în mod decisiv calitatea rezultată. rimele modele de scanere

des@top foloseau becuri fluorescente. otrivite multor tipuri de documente, becurile

fluorescente prezinta două dezavantaje majore0 nu sunt capabile să emită aceeaşi intensitate

de lumină pe o perioadă lungă de timp, iar cantitatea mare de căldură degajată conduce la

deteriorarea componentelor interne.

Din aceste motive, majoritatea producătorilor au trecut la folosirea lămpilor catod%

rece, care pot furniza o lumină mai intensă şi degajă foarte puţină căldură. 3canerele 1*3

folosesc câmpuri dense de "-D%uri 2( pentru a produce lumina albă.

Ti%uri de scanere

5E



Modele flatbed

3canerele flatbed folosesc un geam

orizontal de sticlă, pe sub care trece

senzorul de lumină, fiind acoperit cu un

capac. 3e aşeză pe acest geam documentul

ce urmează a fi scanat, fie ca acesta este o

poză sau o carte.

"umina emisă de sub sticlă se reflectă în

obiectul scanat şi este apoi captată de

senzorul 11D aflat în mişcare.

rincipalul avantaj al scanerelor flatbed

este că se pot scana cărţi sau ciar

suprafeţe de pe obiecte 8D, dezavantajul

major constând în spaţiul relativ întins

ocupat pe birou.

Modele sheetfed

3pre deosebire de modelele flatbed, în

cazul de faţă senzorul este fi), pagina

scanată fiind deplasată prin dreptulacestuia. #cest tip de scanere este

recomandat celor care doresc să transforme

în format digital o cantitate mare de

documente, mai ales prin combinarea cu

un modul #D& +automatic document

feeder % alimentator automat de

documente. 3paţiul ocupat pe birou este

mult redus, însă, evident, apare

dezavantajul constituit de imposibilitatea

scanării obiectelor tridimensionale

5F



Modele handheld

Modelele manuale folosesc un senzor de apro)imativ 5;%58 cm lungime, fiind foarte

uşor de transportat. entru a realiza scanarea unui document, utilizatorul trebuie să deplaseze

scanerul pe deasupra colii de ârtie. Datorită dimensiunilor reduse ale senzorului, scanarea

unui document se face în mai multe treceri. De obicei, acest tip de scanere este însoţit deaplicaţii destinate combinării diferitelor fragmente rezultate într%un întreg. Dacă avantajul

major oferit de modelele manuale constă în portabilitate, marele dezavantaj se numeşte lipsa

de uşurinţă în utilizare. Dacă nu aveţi o mână foarte precisă, veţi avea nevoie de câteva

încercări succesive pentru a realiza o scanare corecta.

Modele pentru filme i medii transparente

9tilizatorul obişnuit nu va avea prea des nevoie să scaneze negative sau mediitransparente, iar atunci când va avea, cu siguranţă nu o va face la nivel profesional. 7nsă cei

care lucrează în domenii ca prelucrarea grafică profesională sau în publicitate vor dori ca

rezultatele să fie perfecte. Datorită dimensiunilor foarte reduse ale negativelor, rezoluţia

folosită pentru a obţine rezultate bune trebuie să fie foarte mare. reţul unui scaner de film

variază între câteva sute şi cateva mii de dolari.

!MA" Alpha#ista II

-)istă situaţii, destul de rare, când este necesară scanarea unei radiografii +cazul cel

mai des întâlnit sau a unui alt material transparent de dimensiune mai mare. 3oluţia tenică

pentru realizarea acestui tip de scaner e)istă de mult şi constă în plasarea sursei de lumină

+lămpii în capacul care acoperă suprafaţa de scanare, mişcarea sa fiind sincronizată cu

mişcarea senzorului care culege informaţia, în partea inferioară a scanerului. 7n acest mod,

originalul de scanat este plasat la mijloc, între sursa de lumină şi senzor.

Modelul #lpa=ista **, produs de către 9M#', este e)act acest tip de ecipament, el

aducând o inovaţie % constă în posibilitatea de a e)trage platanul din sticlă pe care se pune în

mod tradiţional mediul transparent +originalul de scanat şi inlocuirea lui cu un suport ce

permite susţinerea în acelaşi plan a originalului de scanat. -ste vorba de un cadru din plastic

care are mai multe suporturi de fi)are a originalelor acestea putând fi de format #,

diapozitive, film fotografic standard de 8E mm. 7n acest mod este simplificat procesul de

scanare din punct de vedere optic, nee)istând un mediu care produce fenomene de refle)ie,

refracţie şi difuzie.

De ce este această solutie riscantăV entru ca ea presupune o atmosferă e)trem de

curată, în caz contrar praful care se depune în interiorul scanerului deteriorând rapid şansele



unei scanări perfecte. 4 soluţie ar fi plasarea ecipamentului într%o încăpere dotată cu aer

condiţionat şi filtre de curăţare. Dar în Jaerul cristalin de la noi sunt mici şansele să

funcţioneze orice soluţie. 4ricum e)tragerea platanului se poate realiza doar cu capacul

încis, ceea ce mai diminuează şansele de prăfuire a interiorului.

*ndicaţiile de instalare, configurare şi manevrare sunt e)trem de vagi, dar trebuie ţinutcont că acest ecipament, prin specificul său, se adresează unei categorii de utilizatori e)trem

de specializaţi şi, în consecinţă, cu bogate cunosţinte în domeniu şi o puternică intuiţie. 7n

privinţa indicaţiilor de utilizare a programului de scanare lucrurile se scimbă drastic. -)ista

un manual de instalare si utilizare, care poate constitui un gid în domeniul scanării de

fotografii. rogramul utilizat este 3ilver&ast #i versiunea E.

$aracteristici importante

Ad/nci(ea de culoare

#şa cum este normal în cazul oricărei tenologii, e)istă câteva aspecte tenice pe care

orice utilizator este bine să le cunoască, înainte de a face alegerea finală. rimul termen este

adâncimea de culoare.

entru descrierea fiecarui pi)el al unei imagini, scanerul poate stoca o cantitate pe un

anumit număr de biţi. espectivul număr de biţi reprezintă adâncimea de culoare. 1u cât

folosim o adâncime de culoare mai mare, cu atât vom obţine o calitate mai bună a imaginii

scanate şi, de asemenea, o dimensiune mai mare a fişierului rezultat. #dâncimea de culoare

minimă pentru obtinerea unei calităţi decente este de ; de biţi. Deci pentru fiecare pi)el,

scanerul retine O biţi de informaţie pentru fiecare din cele trei nivele de culoare +2( % ed%

rosu, 2reen%verde si (lue%albastru.

7n practică e)istă un anumit nivel de pierdere a informaţiei în timpul procesului de

scanare, datorită unui număr de factori e)terni. #stfel, calitatea imaginii scanate suferă mici

modificări în zonele de luminozitate mare şi in cele intunecate.

Re,oluţia

-)ista două tipuri de rezoluţie, optică şi interpolatăC prima este cea importantă.

ezolutia optică sau ard:are a unui scaner este masurată în puncte sau pi)eli pe inc +dpi



sau ppi. 9n număr mai mare de pi)eli înseamnă o rezoluţie mai bună şi o calitate superioară

a imaginii, cel puţin în teorie. $umărul de pi)eli pe care un scaner este capabil să îi genereze

se bazează pe numărul de celule fotosensibile ce se află plasate în capul de scanare.

ezolutia interpolată are întotdeauna o valoare mai mare, uneori mult mai mare, decât cea

optică. entru a obţine o rezoluţie interpolată, scanerul preia informaţia din doi pi)eli alăturaţişi, folosind algoritmi matematici, umple spaţiul liber dintre ei.

-ite,a

Marea majoritate a celor care cumpără un scaner pentru uz personal nu sunt foarte

interesaţi de viteza de scanare, însă în orice caz nu se doreşte aşteptarea de ordinul zecilor de

minute pentru scanarea unui document. rincipalul parametru în funcţie de care variază viteza

este rezoluţia. 1u cât creşte rezoluţia folosită, cu atât se aşteaptă mai mult finalizareascanării.

Interfaţa

1onectarea scanerului la 1 se poate face în mai multe feluri. 1iar dacă mai e)istă

încă modele cu port paralel, majoritatea folosesc 93( sau 313*. 1onectarea 93( a devenit

foarte populară datorită usurinţei pe care o capată procesul de instalare, la care se adaugă

cantitatea mare de date care poate fi transferată rapid. 6recerea către 93( ;.A necesită puţin

timp, însă este o evoluţie sigură. *nterfaţa 313* a rămas populară în cazul celor care folosesc

sisteme Macintos, instalarea şi configurarea necesitând destulă e)perienţă.



';"URI DE PROTECŢIE A 'UNCII <I DE PRE-ENIRE <I

"TIN8ERE A INCENDIILOR

eglementarea măsurilor de protecţie a muncii în cadrul normelor specifice de

protecţie a muncii se realizează prin tratarea tuturor aspectelor de asigurare a protecţiei munciila nivelul fiecărui element al sistemului, e)ecutant%sarcină de muncă%mijloace de producţie%

mediu de muncă, proprii proceselor de muncă din cadrul activităţilor care fac obiect de

reglementare.

revederile sistemului naţional de reglementări normative pentru asigurarea protecţiei

muncii, constituie alături de celelalte reglementări juridice referitoare la securitatea şi

sănătatea în muncă, bază pentru 0

•

activitatea de concepţie şi proiectare a ecipamentelor şi tenologiilorC• autorizarea funcţionării unităţilorC

• instruirea salariaţilor cu privire la protecţia muncii0

• cercetarea accidentelor de muncă şi stabilirea cauzelor şi responsabilităţilorC

• controlul realizării măsurilor de protecţie a munciiC

• fundamentarea programului de protecţie a munciiC

7n cadrul procesului de instruire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, a

lucrătorilor e)puşi la riscuri şi îmbolnăviri, vor fi transmise toate informaţiile necesare,

referitoare la0

% riscurile la care sunt e)puşiC

% reguli de igienăC

% mijloace de evitare a e)puneriiC

% utilizarea obligatorie a ecipamentului individual de lucru şi de protecţieC

% modalităţile de triere, colectare, depozitare, transport, eliminare a deşeurilorC

% prevenirea si gestionarea incidentelorC

% proceduri de urgenţă în caz de accident.

espectarea normelor de tenica securităţii muncii contribuie *a asigurarea condiţiilor

de muncă nonnale şi *a înlăturarea cauzelor care pot provoca accidente de muncă sau

îmbolnăviri profesionale.

7n această direcţie responsabilitatea pe linie tenică a securităţii muncii şi prevenirea şi

stingerea incendiilor, revine atât celor care organizează, controlează şi conduc procesul de

muncă, cât şi celor care lucrează direct în producţie.



1onducătorul laboratorului/atelierului trebuie să ia măsuri pentru realizarea

următoarelor obiective0

• 3ă se asigure iluminatul, încălzirea şi ventilaţia în laboratorC

• 3ă se asigure e)punerea vizuală prin afişe sugestive, privitoare atât la protecţia muncii, cât

şi la prevenirea şi stingerea incendiilorC

• *nstalaţiile din laborator să fie ecipate cu instrucţiuni de folosireC

• 3ă se asigure legarea la pământ şi la nul a tuturor ecipamenelor acţionate electricC

• 7n laborator să se găsească la locuri vizibile mijloace pentru combaterea incendiilorC

• 3ă se efectueze instructaje periodice pe linie de protecţie a muncii, de prevenire şi stingere

a incendiilorC

• 7nainte de începerea orei se va verifica dacă atmosfera nu este încărcată cu vapori de

benzină sau cu gaze inflamabileC

• Dacă s%a utilizat benzină sau alte produse uşor inflamabile pentru spălarea mâinilor,

acestea trebuie din nou spălate cu apă şi săpun şi şterse cu un prosopC

• Macetele sau e)ponatele trebuie să fie bine fi)ate în suport, iar utilizarea lor se va face

numai în prezenţa inginerului sau laborantuluiC

• Materialele utilizate se vor manevra cu grijă, pentru a nu se produce accidente precum0 răniri

ale măinilor, răniri ale ocilor, insuficienţe respiratorii, etc.

• Manevrarea instrumentelor, a mijloacelor de lucru, a macetelor mai grele se va face cu

atenţie pentru a evita riscul de lovire.

• rezenţa tensiunii electrice se va verifica cu instrumente de măsură.



BIBLIO8RA$IE

5. *onescu, Dan. +;AAG. eţele de calculatoare, #lba *ulia0 -ditura #ll

;. 2eorgescu, *oana. +;AAF. -isteme de operare, 1raiova0 -ditura #rves

8. WWW. :::.resurse.org/capitol5.tml . ;.A.;AAH

. #lbu, *on. +;AAO. Componente electronice.

E. :::.unsite.ro/pag.tml, ;8.A.;AAH

http://www.resurse.org/capitol1.html

http://www.unsite.ro/pag.html

http://www.resurse.org/capitol1.html

http://www.unsite.ro/pag.html

imprimante.docx

Documents