impactul culturii asupra managementului inter naţional

8/17/2019 Impactul Culturii Asupra Managementului Inter Naţional

1/37

IMPACTUL CULTURII ASUPRAMANAGEMENTULUI

INTERNAŢIONAL


2/37

Cuprins

• Definitia si caracteristicile culturii.• Influenta elementelor culturii asupra

managementului international – Influenta limbii – Influenta esteticii – Influenta educatiei

– Influenta religiei – Influenta valorilor si atitudinilor

• Dimensiunile culturii


3/37

• Definitia si caracteristicile culturii Cultura repre!inta t"talitatea

#al"ril"r $ateriale si spirituale%"&'n%ite %e un p"p"r si trans$ise%in (eneratie )n (eneratie*


4/37

Ea are ur$at"arele caracteristici•

1. Este învatata. Cultura este %"&'n%ita prin )n#atare si e+perientaEa nu este $"stenita sau trans$isa &i"l"(ic*

• 2. Este împartasita* Oa$enii apartin'n% aceluiasi (rup, "r(ani!atiisau s"cietati )$partasesc cultura* Ea nu este specifica unei sin(urepers"ane*

• 3. Este transmisa %in (eneratie )n (eneratie* Cultura esteacu$ulata )n ti$p si trans$isa %in (eneratie )n (eneratie*

• 4. Este simbolica* Cultura se &a!ea!a pe capacitatea u$ana %e asi$&"li!a sau %e a f"l"si unele lucruri pentru a le repre!enta pe

altele*

• 5. Este adaptiva* Cultura se &a!ea!a pe capacitatea u$ana %e ase sc-i$&a si a%apta*


5/37

• .n ter$eni (enerali, i$pactul culturii asupra$ana(e$entului internati"nal este reflectat%e cre%intele si c"$p"rta$entul "a$enil"r*Iata c'te#a %intre $"%alitatile )n care culturasi s"cietatea p"t influenta %irect a&"r%arile

$ana(eriale• Luarea centrali!ata/%escentrali!ata a%eci!iil"r*

• Rasplata in%i#i%uala/c"lecti#a*• Pr"ce%uri f"r$ale/inf"r$ale*• C""perare/c"ncurenta*• Sta&ilitate/in"#are


6/37

Influenta ele$entel"r culturii asupra$ana(e$entului internati"nal

Cele $ai i$p"rtante influente asupra$ana(e$entului internati"nal le auur$at"arele ele$ente ale culturii

0 limba,0 estetica,0 religia,

0 educatia,0 perceptiile si stereotipiile,0 valorile.


7/37

Influenta li$&ii

Li$&a este c"$p"nenta principala a culturii unui p"p"r )ntruc't cea $ai $are parte a culturii unei s"cietatise re(aseste )n li$&a1ul #"r&it* Ea reflecta natura si#al"rile culturii*

Cun"asterea li$&ii unei s"cietati c"ntri&uie )n $asura

%eter$inanta la )ntele(erea culturii acesteia* Pentru %epasirea &arierel"r lin(#istice, $ana(erii

internati"nali au la %isp"!itie trei p"si&ilitatitra%ucerea %irecta a $aterialel"r scrise, f"l"sirea %einterpreti si )n#atarea li$&ii straine*


8/37

C"$unicarea si$&"lica

• C"$unicarea si$&"lica este la fel %e i$p"rtanta* A fi punctual este " n"r$a %e c"$p"rta$ent )n S*U*A*, )n

sc-i$& )n alte culturi a )nt'r!ia este " "&isnuinta*Str'ns c"relata cu f"lcl"rul si reli(ia, c"$unicarea si$&"lica este

un fact"r pri$"r%ial )n c"$unicarea n"n#er&ala* Unicitatea unei culturi p"ate fi us"r i%entificata )n si$&"lurile

sale, cu se$nificatiile ei %istincte*De e+e$plu, 1ap"ne!ii a%"ra c"c"rii %e"arece a%uc n"r"c, )n

ti$p ce f"l"sirea nu$arului 2patru2 3s-i4 se utili!ea!a si pentru

2$"arte2* C-iar si fru$"sul (est %e a "feri ca%"uri tre&uie safie facut cu atentie, %in cau!a se$nificatiei si$&"lice*


9/37

5"r$ele %e a%resare

5"r$ele %e a%resare sunt un alt ele$ent %eli$&a1* Li$&a en(le!a are " sin(ura f"r$a %ea%resare 2tu2* .n li$&ile (er$anice si

r"$anice e+ista %"ua f"r$e %e a%resare,pers"nala si f"r$ala* .n 1ap"ne!a e+ista treif"r$e %e a%resare, )n functie %e ni#elulierar-ic si statutul s"cial 3superi"r, e(al,

inferi"r4* E+ista, %e ase$enea, %iferentieri )n$"%ul %e a%resare pentru fe$eie si &ar&at*


10/37

Influenta esteticii

• Estetica se refera la i%eile unuiculturi pri#it"are la fru$usete si

&un (ust asa cu$ sunt elee+pri$ate )n arta, f"lcl"r, $u!ica,%ra$a si %ans si aprecierea

specifica a cul"ril"r si f"r$el"r


11/37

Influenta e%ucatiei• E%ucatia repre!inta pr"cesul %e trans$itere a%eprin%eril"r, i%eil"r si atitu%inil"r, precu$ si instruirea )n

anu$ite %iscipline*

• Siste$ul %e e%ucatie al unei tari reflecta )n $are $asura

(ra%ul ei %e cultura*• E%ucatia nu influentea!a %"ar p"tentialii c"nsu$at"ri, cisi p"tentialii salariati ai fir$el"r straine, cu ur$ari asuprapracticil"r %e afaceri si a c"$p"rta$entului c"ncurential*Pr"(ra$ele %e instruire tre&uie sa ai&a )n #e%ere ni#elul

%e e%ucatie* .n $ulte tari ale lu$ii nu p"t fi an(a1atia&s"l#enti %e facultati ca #'n!at"ri* .n SUA, $arilec"$panii %e #'n!ari an(a1ea!a ca #'n!at"ri %"ara&s"l#enti %e facultate, pe c'n% )n alte tari #'n!at"rulare un statut inferi"r, cu (reu put'n% fi atrasi a&s"l#entii%e facultati )n $eseria %e #'n!at"r


12/37

Influenta reli(iei

• Reli(ia este unul %intre ele$entele cele $aisensi&ile ale culturii* Reli(ia presupune e+istentaunei f"rte supranaturale care ne (u#ernea!a #ietile*Ea %efineste i%ealurile %e #iata, care sunt reflectate

la r'n%ul l"r )n atitu%inile si #al"rile s"cietatii siin%i#i!il"r*


13/37

Crestinismul este reli(ia cu cei$ai $ulti a%epti 0 peste 6,7$iliar%e %e "a$enii*

Pentru specialistul internati"nal,cun"asterea tra%itiil"r crestineeste %e"se&it %e i$p"rtanta*

Crestinis$ul influentea!a$ana(e$entul )n special prinsar&at"rile pe care le are*


14/37

• Islamismul. .n lu$e e+ista 6,8 $iliar%e isla$isti,rasp'n%iti %e la c"asta Africii %e 9est p'na )n5ilipine, inclu!'n% tari sau re(iuni ca Tan!ania, AsiaCentrala, #estul C-inei si c-iar unele re(iuni %inEur"pa, In%ia si Malae!ia* Le(ea isla$ului 0 S-ari:a-0 are " puternica influenta asupra #ietii a%eptil"racestei reli(ii*

• R"lul fe$eii este str'ns le(at %e reli(ie )n isla$is$, )n special )n Orientul Mi1l"ciu, un%e fe$eile nu p"t%esfasura aceleasi acti#itati ca si )n tarile"cci%entale* .n Ara&ia Sau%ita, %e e+e$plu, fe$eil"rnu li se per$ite sa fie c"n%ucat"ri aut"*


15/37

• induismul. .n lu$e e+ista ;


16/37

• !udismul. Reli(ia &u%ista se )ntin%e )n Asia %in Sri Lan?a p'na )nap"nia, %ar se )nt'lneste si )nunele c"$unitati %in Eur"pa si A$erica si are BB $ili"ane %ea%epti* u%istii #a% #iata ca "suferinta pentru atin(erea nir#anei," stare $arcata %e lipsa %"rintei, cas"lutie a suferintei* u%istii insista )n

pri$ul r'n% asupra reali!ariispirituale si nu pe %"&'n%irea %e&unuri $ateriale*


17/37

Influenta valorilor siatitudinilor

• 9al"rile repre!inta c"n#in(erile %e &a!a pe carele au "a$enii referit"are la ceea ce este &un sirau, c"rect si inc"rect, i$p"rtant si nei$p"rtant*

Aceste #al"ri sunt %eprinse %in cultura )n care acrescut in%i#i%ul si ele influentea!a )n $"% %irectc"$p"rta$entul pers"anei*


18/37

• "titudinile repre!inta e#aluarea alternati#el"r &a!ate peaceste #al"ri* 9al"rile si atitu%inile ne a1uta sa%eter$ina$ ceea ce este %rept sau c"respun!at"r, ceeace este i$p"rtant si ce este %e %"rit* Cultura 1ap"ne!a,

%e e+e$plu, ri%ica un !i% a%esea %e nepatruns )$p"tri#astrainil"r* Cu$pararea %e pr"%use straine estec"nsi%erata a%esea ca un act nepatri"tic* Re!istenta nueste at't fata %e pr"%us )n sine, ci fata %e cel ce )lpr"%uce si c"$erciali!ea!a*

• Unele %in acestea au i$plicatii si asupra$ana(e$entului si pe acestea le #"$ anali!a )nc"ntinuare*


19/37

• a* "ctivitatile de comert* .nca %e la Arist"tel, acti#itatile )nru%ite cu #'n!area nu aua#ut apreciere s"ciala fa#"ra&ila* Gra%ul %e%e!apr"&are #aria!a t"tusi %e la " tara la alta* .n

tarile )n care c"$ertul este f"arte putin apreciat,acti#itatile c"$erciale sunt ne(li1ate sausu&%e!#"ltate* Oa$enii capa&ili, talentati, nu #"rintra )n afaceri* A%esea, acti#itatile %e c"$ertsunt lasate pe sea$a unei anu$ite clase saup"ate strainil"r* Sa ne rea$inti$ %e r"lul %e&anc-eri $e%ie#ali pe care l0au 1ucat e#reii sau%e r"lul ne(ust"rului c-ine! )n Asia %e Su% Est*


20/37

• &* !ogatie, c#stiguri materiale si consum* .n uneletari, &"(atia si c"nsu$ul sunt a%esea c"nsi%erate se$neale succesului si reali!arii si sunt apr"&ate %e s"cietate*

.n s"cietatile &u%iste si -in%use, un%e i%ealul )l c"nstituie

2nir#ana2, "a$enii nu sunt at't %e $"ti#ati sa pr"%uca sisa c"nsu$e• c* $c%imbarea* Atunci c'n% " fir$a patrun%e pe " piata

straina, ea a%uce sc-i$&area, prin intr"%ucerea %e n"ipr"%use* Cu#'ntul 2n"u2 are " c"n"tatie fa#"ra&ila )n

tarile %e!#"ltate, care facilitea!a sc-i$&area te-nicil"rpr"%usel"r,insa $ulte s"cietati sunt $ai "rientatespre tra%itie


21/37

• %* "sumarea riscului. Asu$area riscului este,%e re(ula, as"ciata cu acti#itateaantrepren"riala* T"tusi, si c"nsu$at"rii )si

asu$a riscuri atunci c'n% )ncearca un pr"%usn"u*• e* Comportamentul consumatorului*

Atitu%inile sunt rele#ante )n )ntele(erea

c"$p"rta$entului c"nsu$at"rului pe pietelelu$ii* Mana(erii internati"nali tre&uie sa )ntelea(a aceste ele$ente, pentru a ela&"rapr"(ra$e %e $ar?etin( eficiente*


22/37

Dimensiunile culturii

• Cercetat"rul %ane! Geer% @"fste%e ai%entificat patru %i$ensiuni ale culturii pentru ae+plica c"$p"rta$entul %iferit al in%i#i!il"r %in

%iferite culturi – %istanta fata %e putere, – e#itarea incertitu%inii, – in%i#i%ualis$ul,

– $asculinitatea


23/37

• Distanta fata de putere*• Distanta fata %e putere este 2$asura )n care $e$&rii $aiputin puternici ai institutiei si "r(ani!atiei accepta caputerea este %istri&uita ine(al2* Mai precis, %istanta fata%e putere este as"ciata cu (ra%ul %e centrali!are a

aut"ritatii si cu )ntin%erea c"n%ucerii aut"crate* Ţarile )ncare "a$enii accepta "r&este "r%inele au " %istanta fata%e putere $are*


24/37

• .n %ece$&rie 677 a aparut )n presasue%e!a ur$at"area stire 2.n aceastasapta$'na re(ele Sue%iei Carl Gusta#a pier%ut %estul %e $ult ti$p )n #re$ece cu$para ca%"uri %e Craciun pentruc"pii sai, c'n% a %"rit sa plateasca princec %ar nu a putut sa pre!inte cartea %e

cre%it* 9'n!at"rul a refu!at sa acceptececul fara le(iti$atie* Nu$ai atuncic'n% cei care asistau au sc"s %in&u!unar " $"ne%a %e " c"r"ana, careare pe " parte p"rtretul re(elui,#'n!at"rul a acceptat aceasta ca pe "

le(iti$atie, fara a renunta )nsa la#erificarea c"nstiinci"asa a autenticitatiicecului si la n"tarea nu$elui si a%reseiclientului2*


25/37

• Evitarea incertitudinii.

• Evitarea incertitudinii este &masura în care oameniise simt amenintati de situatiile ambigue si si'auformat credinte si institutii care încearca sa eviteaceste situatii&. (n înalt grad de evitare aincertitudinii indica faptul ca oamenii doresc sa

controle)e viitorul * *arile în care oamenii nu preferasituatiile ambigue tind sa aiba o nevoie ridicata desiguranta si credinta puternica în e+perti sicunostintele lor. Culturile cu evitarea sca)uta aincertitudinii au oameni care sunt mai doritori sa'si

asume riscurile asociate cu necunoscutul, însa viatatrebuie sa continue în ciuda tuturor acestor înt#mplari.


26/37

• Individualismul.

• Individualismul repre)inta tendinta oamenilorde a avea gria doar de ei însisi si familia lor.-pus individualismului este colectivismul.

"cesta repre)inta tendinta oamenilor de aapartine grupurilor sau colectivelor si de aavea gria unii de altii în sc%imbul loialitatii.


27/37

• Un in(iner #enit %in Iu("sla#ia silucr'n% la " fir$a %in Ger$ania a c"nsi%erat caeste %e %at"ria sa sa (aseasca un p"st fiiceisale, care a ter$inat " facultate %e presti(iu %inGer$ania* .n c"nsecinta, a cerut ca seful saunea$t sa0i an(a1e!e fiica* Cu t"ate ca seful

nea$t a si$tit si a cre!ut ca fiica iu("sla#uluieste un in(iner f"arte &un, el a refu!at sa "an(a1e!e, c"nsi%er'n% ca tatal si fiica nu tre&uiesa lucre!e )n acelasi &ir"u* 5iica nu a f"stan(a1ata, iar seful si0a pier%ut respectul fata %e

iu("sla#, care s0a suparat asa %e tare )nc't si0acerut transferul* Nici unul %intre ei nu a )ntelesca situatia c"nflictuala s0a %at"rat #al"ril"rfun%a$entale %iferite ale cel"r %"ua culturi*


28/37

• asculinitate.• asculinitatea este definita ca &situatia

în care valorile dominante ale societatiisunt succesul, banii si lucrurile&. /rincontrast, ofstede a trecut la celalalt

pol feminitatea. "ceasta repre)inta&situatia în care valorile dominante alesocietatii sunt sensibilitatea, gria fata

de altii si calitatea vietii&.


29/37

• Sue%e!ii )si surprin% a%esea partenerii l"r %eafaceri internati"nali c'n% la sf'rsitul sapta$'nii%e lucru asteapta sa ia pri$ul a#i"n pentru apetrece Fee?0en%0ul )n fa$ilie* Multi straini, si )nspecial a$ericanii, sunt %ispusi sa lucre!e t"atan"aptea si t"t Fee?0en%0ul pentru a ter$inapr"iectul si c"nsi%era ca sue%e!ii au unc"$p"rta$ent nean(a1ant* .n realitate sue%e!ii%e$"nstrea!a un puternic an(a1a$ent fata %efa$ilie 3"rientare fe$inina4 )n ti$p ce $ana(erii

a$ericani si %in alte tari arata un an(a1a$entputernic fata %e l"cul %e $unca 3"rientare$asculina4*


30/37

• $. 0onen a facut odescriere a caracteristicilor

culturale ale tarilor studiatede ofstede pe care o redam în continuare.

• ermania

• T"leranta fata %e risc estesca!uta, accentul fiin% pus pereali!area %e sine, c"n%ucere siin%epen%enta, ca "&iecti#e %e #iata*

Ger$anii sunt f"arte c"$petiti#i,ac"r%'n% " $ica i$p"rtanta ra&%ariisi )ncre%erii* Masculinitatea esteri%icata, iar %istanta fata %e putereeste re%usa*


31/37

• ranta

• 5rance!ii pun $are accentpe l"(ica si ratiune, tin'n% sea$a%e "piniile in%i#i%uale* Stilul siener(ia sunt esentiale pentrusuccesul "r(ani!ati"nal* Estei$p"rtant sa fii )n aceeasi $asura%escurcaret, $atur, sta&il si "$ %e )ncre%ere* C"$unicarea )ntr0unsin(ur sens este relati# acceptata*

Aut"perceptia este una %et"leranta a c"nflictului* 5rance!ii

au un (ra% ri%icat %e e#itare aincertitu%inii, un (ra% re%us %e$asculinitate si " puternica%istanta fata %e putere*


32/37

• Italia• Italienii au un (ra%re%us %e t"leranta a riscului siun (ra% ri%icat %e e#itare a

incertitu%inii* Ei sunt recepti#ila afectiune si cal%ura, %arpre!inta t"tusi un (ra% ri%icat%e $asculinitate* Suntc"$petiti#i, %ar prefera saf"l"seasca %eci!iile %e (rup sipre!inta un (ra% $"%erat %e%istanta fata %e putere*


33/37


34/37

• .n c"nclu!ie pute$ afir$a ca fir$a tre&uiesa cun"asca si sa stie sa )$&ine t"ateaceste f"r$e %e intrare pe pietele straine,

pentru a se a%apta fiecarei situatiic"ncrete* 5ir$ele $ultinati"nale f"l"sescc-iar %iferite f"r$e %e patrun%ere )n $"%

si$ultan*


35/37

9a $ultu$esc


36/37


37/37

impactul culturii asupra managementului inter naţional

Documents