impactul crizei economice asupra pieţei forţei de muncă din românia

3
Impactul crizei economice asupra pieţei forţei de muncă din România. În urma analizei întreprinse asupra populaţiei ocupate şi a şomajului, în ţara noastră, putem concluziona că după opt ani de creştere economică rapidă şi reducere impresionantăa sărăciei, unda de şoc a crizei economice şi financiare globale a scos în evidenţă dezechilibrele şi vulnerabilitatea economiei româneşti, caracterizată de o slabă gestionare economică şi de o lungă listă de reforme neterminate. Pe piaţa forţei de muncă din România, criza economică s-a manifestat printr-o puternică reducere a ocupării şi creştere a numărului de şomeri. România a pierdut în perioada criză peste 400.000 de locuri de muncă, respectiv tot ceea ce s-a câştigat în intervalul de boom economic. Sectoarele productive care au fost afectate, cel mai mult de criză, sunt cele care au avut o perioadă de dezvoltare mai amplă, precum sectorul construcţiilor, automobilelor şi mobilei, dar şi sectoarele asociate consumului au avut de suferit: textil, încălţăminte, confecţii, care au înregistrat o scădere a volumului producţiei, fiind direct influenţate de reducerea cererii agregate (în special cea de bunuri finale venită din partea populaţiei) şi de reducerea veniturilor. Criza economică a afectat şi în România mai mult bărbaţii decât femeile. Această situaţie a fost influenţată de faptul că au fost cel mai mult afectate de criză sectoarele productive, cu deosebire ramurile orientate cu predilecţie către export(ca urmare a contractării cererii externe, pentru industria petrochimică, construcţii metalice, echipamente şi aparate electrice), în care erau angajaţi preponderent bărbaţi. Dat fiind gradul relativ ridicat de

Upload: larii-larisa

Post on 24-Dec-2015

1 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Impactul Crizei Economice Asupra Pieţei Forţei de Muncă Din România

Impactul crizei economice asupra pieţei forţei de muncă din România. În urmaanalizei întreprinse asupra populaţiei ocupate şi a şomajului, în ţara noastră, putemconcluziona că după opt ani de creştere economică rapidă şi reducere impresionantă asărăciei, unda de şoc a crizei economice şi financiare globale a scos în evidenţă dezechilibreleşi vulnerabilitatea economiei româneşti, caracterizată de o slabă gestionare economică şi de olungă listă de reforme neterminate.Pe piaţa forţei de muncă din România, criza economică s-a manifestat printr-o puternicăreducere a ocupării şi creştere a numărului de şomeri.România a pierdut în perioada criză peste 400.000 de locuri de muncă, respectiv tot ceeace s-a câştigat în intervalul de boom economic.Sectoarele productive care au fost afectate, cel mai mult de criză, sunt cele care au avuto perioadă de dezvoltare mai amplă, precum sectorul construcţiilor, automobilelor şi mobilei,dar şi sectoarele asociate consumului au avut de suferit: textil, încălţăminte, confecţii, care auînregistrat o scădere a volumului producţiei, fiind direct influenţate de reducerea cereriiagregate (în special cea de bunuri finale venită din partea populaţiei) şi de reducereaveniturilor.Criza economică a afectat şi în România mai mult bărbaţii decât femeile. Aceastăsituaţie a fost influenţată de faptul că au fost cel mai mult afectate de criză sectoareleproductive, cu deosebire ramurile orientate cu predilecţie către export(ca urmare a contractăriicererii externe, pentru industria petrochimică, construcţii metalice, echipamente şi aparateelectrice), în care erau angajaţi preponderent bărbaţi. Dat fiind gradul relativ ridicat despecializare a acestor segmente industriale, reangajarea sau reconversia profesională a celordisponibilizaţi este dificilă, ceea ce accentueză dimensiunea şomajului ciclic.Un alt efect al crizei economice, care s-a manifestat în România, cu un impact directasupra situaţiei locurilor de muncă, a fost atunci când investitorii străini importanţi şi-aurestrâns treptat activitate. Primul pas la făcut Kraft Jacobs, firmă producătoare de dulciuriPoiana, care şi-a mutat producţia în Bulgaria, a urmat Colgate Palmolive, Arcelor MitallGalaţi, Oltchim Râmnicu Vâlcea, Ford Craiova şi alţii.De asemenea, peste 100.000 de companii au dispărut din piaţă, iar presiunea asupralocurilor de muncă vacante este foarte mare, în prezent existând 28 de şomeri / loc de muncăvacant. În acest context, ideea de a pleca în străinătate, pentru muncă, a devenit tot maiatractivă pentru tot mai mulţi români. Locurile oferite de piaţa internă se dovedescinsuficiente pentru a satisface cererea de locuri de muncă.

Analiza evoluţiilor de pe piaţa forţei de muncă permite desprinderea unor concluziiimportante.Prima evidenţiază o agravare a situaţiei şomajului la nivelul economiei, chiar dacă rataşomajului se situează în jurul a ceea ce teoria economică numeşte rată naturală.A doua priveşte presiunea din ce în ce mai mare asupra bugetului asigurărilor sociale, caurmare a creşterii volumului de plăţi de transfer (ajutor de şomaj etc) angajate de la buget.Ori, în condiţiile existenţei unui deficit bugetar deja mare, se simte nevoia unei regândiri apoliticilor economice în domeniu.Toate aceste realităţi nu corespund previziunilor, realizate de Comisia Naţională dePrognoză, privind creştera economică şi ocuparea pentru 2007-2013.