IJJ;- N'1, {. lA.,

,t-~c-~'"t. Jc-.•.

Blaga la 40 de ani

125

Lulu

,

- .A treisprezecea scrisoare este expediata din Berna in1937 (data stabilita de destinatara prin insemnarea obisnuita),unde poetul fusese transferat la ineeputul acelui an:

Iubitilor,

la Paris n-am stat decat 0 siiptiimirui. Tot timput am dictatdactiZografei noua mea carte de filozofie care va apare maiintai in "Gindirea"*. - Acum am neapiiratii nevoie de iinisie.Sextil mi-a scris cii a incercoi sa adune cele 19 isciiliiuri nece-sare pentru a obiine catedra dela CZuj (2/3 din numiirul profe-soriZor). A izbutit sa adune 17. Lipsesc douii.! -- A$a mi seintamplii mie totdeauna. Aceasta ar fi Iost fara concurs! --DaT nu-i nimic. M-a$ fi intors la CZuj cam cu aceeasi bucurieca tine la Sebes. -- Deocamdatii ne asteaptii aZte mizerii. ledam fast anuniati cii del a 1 Ian. ni se reduce la toti salariiZela jumiitate! Nu $tiu cum vom putea iesi la socotealii.Dorli se desuoltii foarte bine. Va trimit cele mai noui [oto-grafii.Ne vom interesa de [atii-r: casa pentru voi.Am vrea foarte muZt sa stim. ce se petrece in Betieus 7.Tunti $i Liuca ar puiea sa scrie cateodaui la Dorli.

Va siirutiim. cu muZt drag

P.s. Dela 1 lan: sunt incadrai ca secretar cl. 1. (de presii]. Astami-a [iicut-o VioreZ**. Astjei s'a indreptat porciiria de anultrccut.

* Manuscrlsul lucraril pe care 0 dactilografia nu putea fi decitGeneza metaforei $i sensul culturii, a1 treilea vo1um din TriZogia cul-turii aparuta in noiembrie 1937.

•• E verba de Viorel V. Tilea, fost ministru sl ambasador a1 Rorna-niei la Londra. A se vedea lucrarea Dosare ale riizboiului mondial(Editura Junimea, 1979, pag, 11-43) de Gheorghe Buzatu, care consacraun amplu comentariu documentar actlvltatli antifasolste desfasuratape linie d iplomatica de catre Viore1 V. Tilea in anii premergatori 1?iintimpul celui de a1 doilea razboi mondial. Referiri si aprecieri inacelasi sens a se vedea in articolul Cazul Tilea semnat de Cr lstlanPopisteanu in "Magazinu1 Istoric'' (nr. 10-1975, pag. 16-20) si inJurnalttl politic a1 Marthei Bibescu (Editura politica, 1979, p. 50-56,58-60 etc.).

126

---------------------------------------

De relevat din textul epistolar indeosebi interesul poetuluipentru ocuparea unei catedre de profesor universitar la Cluj,pentru care mai concurase pe vremuri Um3.succes. D€ relevatsi straduinta lui Sextil Puscariu de a-I sprijini in sensul easa ocupe catedra fara concurs, dar far a a fi putut obtine acordula doua treimi din numarul profesorilor.

- A patrusprezecea scrisoare, expediata din Berria, in 1938(dupa insemnarea de la destinatie), desigur in prirnele zile aleanului, deoarece la 8 ianuarie poetul se intoarce in tara, undeOCUpc3. temporar 0 alta functie (subsecretar de stat la Ministerulde Externe):

Dragii Nelu,

am primit scrisoorea ta $i ma qriibesc sa riispund. Ptanuri devarii nu [acem $i nici nu putem face. Dacii vom mai fi peaici, vrem sa mergem la mare in sudul Erantei. I -ar face tare

127

Lulu

bine la DorZi. Sunteti insii extrem de drilguti ca ne invitati lamunte. Vom face aceasta alta data.C. nu mai inieniioneaeii sa se inscare. (A dracului afacere.Exact ca cineva in chestia Alma!)Nasa Dorlii e aici si e [carte draguta cu finuta.Altfel nimic nou.

Va siiruiiim. cu dor $i drag

Tot in acelasi an, poetul Isi incoroneaza cariera diplornaticafiind numit la 1 apr. 1938 ministru plenipotentiar in Portu-galia. Dar peste un alt an cariera sa diplornatica avea sa seincheie si el sa se intoarca in tara, un de isi ocupa postul deprofesor universitar, in care fusese numit intre tirnp, la 1 oct.1938, prin chemare, fara concurs, b Cated ra de Filozofia cul-turii.

o fotografie din Lisabona, din 1938 (data stabilita prininsemnare in creion pe verso din partea d-riei Cornelia Blaga)11 inratiseaza pe noul ministru plenipotentiar intretinindu-secu 0 delegatie de excursionisti din tara:

128

-

Pacat, cu toate straduintele depuse nu am putut identificapersoanele din fotografie. Po ate vreuna dinele se va recu-noaste si ne va comunica numele acestora pentru ea intr-o vii-toare editie a cartii sa facem precizar ile cuvenite.

- A cincisprezecea scrisoare, expediata dupa revenirea intara a poetului si dupa ce isi injghebase la Bistrita 0 micagospodarie taraneasca (casa, gradina, teren arabil etc.). Scri-scarea este trirnisa din Bistrita, in august 1939 (data stabili taprin insemnarea amfitrioanei). Cuprinde pretioase relataridespre arnbianta bucolica in care se cornplacea atunci poetul:

Iubiiilor,

nu 'l.:-ammai scris de mult, fiind tot timpul [carte ocicpati. Eupanii uctz trei siipiiimitii la Buc. De atunci la griidinii, uruie netot aranjiim. Lucrurile merg bine. Numai seceta e cam maresi ne seacii toate [anianile. Eu ineep sii prind cite ceva din aleqospotiiiriei. Pliicerea mare e mai ales via. Nuci suni, Mere -mi.jlociu. Pere multe, Cucuruzui cam inuirziat: Dorli se simteca-n rai: cu grajd, eu vaei, eu iepe, en iepuri. Toate tleopotriuiide insiircinate. Cu exceptia Corneliei. Care se striiduiesie satinii la inalt nivel totul,Eu stau. ziua intreagii in pijama uerde si scriu. () nouii carte.Merge strurui. Nurnai riizboiu. de n-ar fi.

9 - 3: IJ-l in edi l - Efiq ii oocuureu-er e vo l. 1. 129

L.

Titi si Tictus la Dorna. lonel carui aici, carui in inspeciie. Dorinelstii la noi. Eu ered eii spre sfir$itul Iui Sept. totusi veniti voiodatii eu masina panti aiei.

Dor $i drag

Ai mai primit niste bani, dela Ciimiiriisescu?

Casa si gradina de la Bistrita fuses era cumparate, dupa cums-a mai aratat, in 1938 si acum, dupa un an, Blaga incepeasadeprinda "ceva din ale gospodariei". $i mai sublinia: .Pliicerea

130

mare e mai ales via. Nuci sunt. Mere - mijlociu. Pere mulie,Cucuriizui cam intirziat, Dorii se simte ca-n roi: cu grajd, cuvaci, cu iepe, cu iepuri. Toate deopotrioii de insiircinate:" Re-tinem si aid nu numai un sentiment de satisfactie ci si umorulpoetului, mai ales in descrierea raiului ea pe un teren plin devaci, iepe etc. toate insarcinate , ..

In acest cadru miorotic si edenic, BIaga se simte in "Iarga-mintul" lui si se putea devota exclusiv scrisului: "Eu stau ziuaintreagii in pijama verde si scriu 0 nouii carte". - Oare careva fi fiind? Vreun volum de filozofie din Trilogia ualorilor?(Arta si valoare, aparuta in 1939?) Giruiire maqicii $i reliqie,din 1941-42, $tiintii $i creatie, din 1942?

Textul epistolar mai arninteste despre unele rude dragi:Titi (sora poetului, Letitia), Ticlus (Lelia Rugescu, nepoatasa), Ionel (Ion Pavel, cumnatul sau, sotul Letitiei) etc.

*Incheind comentariile acestui periplu epistolar, d-na Carmen

Blaga ne poarta cu ani in urrna evocind in aceasta casa dinstr. Cristian a Sibiului figura sotului ei, Lionel, alaturi de afratelui sau Lucian, unde odinioara erau cu totii impreuna sidiscutau in intimitate probleme f'arniliale ori din diferite altedomenii.

In lunga noastra conversatie, ea si in mai multe scrisori (din5 XI. 1976, 12. VIII. 1979, 17. IX. 1979 etc.) dinsa ne-a im-partasit momente pretioase dintr-o suita de amintiri despreLucian Blaga, pe care le condensarn aici dar pastrind esentarelatarilor:

- Cind Lucian venea in tara trecea totdeauna pe la noi,sa ne vada si sa-si vada Mama, la care tinea nespus de multoDe citeva ori l-am vizitat in diferite capitale europene undese afla in misiune diplornatica, atit dinsul cit si Cornelia Iacin-du-ne calduroase invitatii in acest sens. Chiar de la primascrisoare pe care mi-a scris-o dupa ce m-am logodit cu Lionel,intre noi s-au statornicit frumoase legaturi familiale. In lanua-rie 1928 impreuna cu Lionel, in timpul vciajului nostru denunta, ne-am Intilnit cu Lucian si Comelia la Praga, unde ampetrecut zile neuitate. Cu citeva zile inainte vizitasem Italia,apoi Austria, unde ne-am intretinut intr-o placuta arnbiantacu Veturia si Octavian Goga. Am acceptat sa rna casatoresccu Lionel, desi era vaduv si avea 3 copii mici, fiindca era "unom distins $i valoros. Mi-a of erit 0 viata [rumoasii $i lini$titii.I-am ingrijit si crescut copiii $i acesta a fost scopul »ietii mele",

131

Nu pot uita niciodata seara minunata din 26 oct. ]927petrecuta in Dumbrava Sibiului, impreuna cu 0 mica societateprietena Iarniliei mele, cind am cunoscut pe Lionel. Eram in-sotita de catre tatal meu Iosif Dombora", Lucian s-a aratat nunumai la inceput ci si mai tirziu, foarte multurnit de casatoriamea eu Lionel, dupa cum rezulta si din nurneroasele scrisori,unele adresate direct mie. El tragea de obicei la noi cindyen-ea in tara, fie pentru a-si potoli nostalgia dupa locurile na-tale, lncercirid aici intre prieteni si rude momente de destinderedupa perioade de intensa aetivitate diplomatica si de creatie,fie cu ocazia aparitiei unor noi carti de versuri ori filozofie,fie pentru a asista la reprezentatia unora din piesele sale.

A venit de mai multe ori si cu Dorli. 0 data pe cind dinsaavea 4-5 ani si i-am gazduit la noi la Sibiu si la Palrinis.Scopul era in primul rind pentru ca Dorli sa invete limbarornana, asa cum 0 spune si Lucian in unele din scrisori.Dealtfel si lui ii place-a mult la Paltinis, unde se plirnba cuLicnel .si nu rare ori singur prin pad urea de bradet. Dupe'. 0

astfel de plimbare in trebindu-I daca nu a obosit de atitaurnblet si de atitea retrageri in singuratate, Lucian mi-araspuns: "A$a se fac poeziile".

Citeodata el ne povestea diferite intimplari si chiar anec-dote de prin tarile pe unde a umblat, bucuriridu-se vizibil deefectul produs asupra celor care-I ascultam. Felul lui de apovesti era calm, apasat, convingator.

La 19. IX. 1933 ne-a lovit 0 grea incercare, atunci i.. muritBuni, mama lui Lucian si Lionel, care dupa cum spunea:n, alocui t ani de-a rindul pina la moarte in casa noastra. Lucian c:.venit la inmorrnintare si, fir este, am fast cu totii profund in-durerati.

In toarnna lui 1935 am asistat impreuna cu Lionel la repre-zentatia piesei Avram Iancu pe scena Teatrului National dinBucuresti. A venit la reprezentatie si Lucian, care s-a declaratfoarte satisfacut de felul cum piesa a fost jucata.

Un alt eveniment important l-am trait atunci cind Lucian~i-a tinut lectia inaugurala, in 1938, ea profesor universitar laCluj, unde din cauza numeroasei asistente solernnitatea a tre-buit sa se desfasoare in Aula Universltatii, caz rar - dupa citam inteles - pentru astfel de ocazii in analele universitare.

• In acel timp, Iosif Dombora, colonel, era comandantul Scoli irnill tare d in Si i,i l!.

]32

Intre 1940-1945, cind Universitatea din Cluj era in refugiula Sibiu, Lueian ne vizita foarte des, si purta cu Lionel discutiiasupra rnersului razboiului, ambii dorind si fiind de parere eaputerile Iasciste nu-l VOI' putea cistiga.

DUP21 retrocedarea Ardealului Lucian venea de la Cluj dincind in cind la Sibiu si in 19-17 a fost nas la casatoria Iiului luiLioriel, Lionel L. Blaga*.

Dupa citiva ani, la 20 noiembrie 1952, <otul meu aveasa ne paraseasca pentru totdeauna. In tirnpul bolii Lucian .~i-avizitat fra tele bolnav de mai multe ori. Dupa ani de suf erinta.,Lioriel era atit de slab si sfirsit incit era numai oase iar Luciancu prilejul unei vizite ce i-a f'acut-o in 1951, profurid indureratmi-a spus in soapta: Oare cum. poute suieri atit de mutt unom? Oare mu coi sfir$i si eu tot atit de inqrozitor?

Lucian m-a vizitat si mai tirziu de multe ori dupa moarteaIui Lionel. Indeosebi cind era invitat de familia doctor uluiManta la Gura Riului, el trecea si prin Sibiu si nu omitea sama vada. Discutam - de astadata trialogul se red usese la undialog pios - despre rosturile recen te ale fiecaruia, ea sidespre trecutul indepartat, despre frumoasa prietenia intreti-tinuta cu noi de-a lungul atitor decenii. Era bucuros ea eu iipastrez corespondenta din acel tirnp precum si cron icile dinunele reviste strairie pe care ni le trimetea spre a lua curiostintadespre felul cum ii era apreciata peste hotare opera.

lata, va pun la dispozitie - s.dauga dna Carmen Blaga -acest stoc de reviste elvetierie cuprinzind elogioase opiniidespre lucrar ile lui Lucian ...

*

Ne-am propus sa redarn in tr aducere rornaneasca pasajedin cronicile** aparute. Ele se refera la Mesterui Manole ~i auaparut in periodicele "Del' Kleirie Bund" (supliment literar alcotidianului "Bund"), "Neue Berner Zeitung", "National Zei-tung", "BasleI' Nachrrchten", "Del' Bund" si "BerneI' Tagblatt".Desi reprezinta doar 0 parte din cronicile aparute in Elvetia, leredarn considerindu-le ilustrative pentru intreg:

* Lionel L. Blaga, nepot al poetul ui, avea sa scrie mai tirziuarticole de A.mintiri tlespre Lucian Blaga. A se vedea ilrcade, iunie1969.

** TraduceriJe se datoreaza lectorului universitar Petru Forna,caruia ii aducem multurniri si pe aceasta cale.

133