A x v l a l L X X X I X - l e a n - l 1 1 6 N U M Ă R U L 2 L e i B i a ş o f V i n e r i 5 N o e m v r i e A 0 2 6 .

< «Supa (UdaUnlitraţla«AŢA LIBERTATE! BRAŞOV

Telefon 226Jdxmament «nea! 360 lei teatru strelnllete 800 lei A*a«ţurl, reclame, dup& tarif, .

Fandată Ia 1 8 1 8 de ®e©îge larlţiuApare de trei ori pe săptămână

Prin fine însuţi» ceiâţene, şi penfr t

tine; !a libertate, legalitate şi cinste.

Rezultatele fireşti ale ‘ „reorganizării4 liberale

Acţiunea liberalilor de «reor­ganizare* In Ardea! nu este de loc fericită — ceea-ce se poate vedea şi după rezultatele con greşului din Braşov.

Declaraţiile dlui Duca» foarte împăciuitoare, nu eu găsit ră­sunet — deoare* ce toată lumea noastră cunoaşte lipsa de sin- ceritate a liberalilor Una spun» alta fac.

Ceea ce s4a putut petrece în 1919, de pildă» şi în Parlamen­tul averescan dela 1P20 — când criticele şi protestele liberalilor

t găsiseră ecou în credinţa că ele sânt sincere şi călăuzite de interesul naţional pe când de fapt erau stăpânite de gândul afacerilor personale (vezi ca’ zul Reşiţa) — nu se mai poate

, astăzi repeta*Ori cât de dulcege, cât de

entusiaste şi cu aparentă de pocăinţă vor fi aceste decla­raţii — nimeni nu mai crede în ele, deoare ce nes'nceritatea liberalilor este notorie, faptele guvernului trecui rămânând ca o strigătoare amintire a păca* telor lor.

Dl Duca poate vorbi frumos, poate face apel la armonia tu­turor în scopul servirei interese­lor generale. Nu este crezut.

Cum să f:e crezut când fep- tele îl desmint, când întreaga tară suferă azi consecinţele po­liticei liberale — prin continui tatea guvernăiei averescane, streină de ori»ce interes gene­ral, pusă exclusiv la dispozi­ţia partidului liberal.

De aceea, nu trebuie să pro- testeze prea tare »Viitorul* nici împotriva eşirei ziarului „Elitn- zek* din Cluj, care scrie :

— „Ceiace a spus la Braşov, unul dintre principalii corifei, d. Duca, trebue să o respingă chiar naţiunea dominantă şi în deo­sebi ardelenii, ne mai vorbind despre minorităţi-

Trebue să aibă cineva o neo­bişnuită ipocrizie şi neruşinare ordinară politiciană, ca sâspu* nâ că part, dai liberal reprezintă democraţia, armonia, ordinea şi puritanismul in viaţa publicăm.

Aceste constatări sânt tratate de oficiosul liberai ca o în- drăsneată trădare naţională — obişnuit să confunde partidul liberal cu naţiunea română, când de fapt acest partid este izolat în mijlocul acestui popor.

Cuvintele sânt tari, dar ex­primă adevărul — fiind-că par­tidul liberal de după războiu

j na fost niciodată democrat, j nici cu simţul legalitătei sau

cinstit în acţiunea lui (caracte­rizată de minune prin abilită*

| Jile d-lui Al. Constantinescu P.)şi ordinea n'a înţtles-o de cât

j ca scuză pentru scoaterea re- l gimentelor pe străzile Capitalei | ca să proteguiască politica sa p de partid.

Despre acestea, lumea din ; Ardeal şi Banat este convinsă.| Nu mai este nevoie să stăruim, j deci.I Trebuie, însă să arătăm şi i altă latură a chestiunei.

I O acţiune de reorganizare cere, implicit armonia în sânul grupei ce lucrează pentru acest scop.Ei b'ne, congresul dela Bra­

şov cu prezenta atâtor fruntaşi dela centru, n a dat nici două zile cel put’n aparenta armo niei în pai ti d.

Cele două tabere (mici, de» altfel) din Braşov se războiesc, eş nd în publicitate, aşa cum am arătat în numărul trecut.

§i în alte părţi, tot astfel — paitizenii se ceartă pentru si­tuaţi'. E Lresc, dat fund senti­mentele acestora, gata la ori­ce tranzacţie pentru a câştiga o situaţie — fie care având să fie cel dintâiu la beneficiile puterii.

Ori împotriva acestei acţiuni de pricopseală personală, îm­potriva acestei acţiuni de pj r- tid se ridică în întregimealui Partidul Naţional*Târănesc care apare şi mai evident în totală centrez cere cu grupele politice conduse numai de in­teresele personale.

Şi atunci e firesc să aibă „ghinion* to|i „reorganizatorii“ liberali în Ardeal şi Banat, ca şi în restul Tării.

Societatea braşoveană pierde pe una din cele mai distinse femei ale sale. O boală de cord a furat subit şi înainte de vre­me din rândul celor vii pe văd. Victoria Oniţiu, soţia regretatu­lui director a! liceului „A. Şa= guna“ dîn Braşov.

Fiică a canoscutei familii de luptător român Branîsce, moşte­nise din părinţi calităţi, cari mai târziu, — alăturea de soţul ei Virgit Onfţiu, — au aşezat-o în primai rând ai sorictăţii fe­meilor din Braşov.

Soţie demnă, mamă vrednică şi un element de valoare al so­cietăţii, — a fost decedata.

E a o fiinţă impunătoare. Ati­tudinea ei sobră, împodobită cu o seriozitate şi modestie exem­plară îj,i impuneau, fă ă ca să o fi cunoscut.

Aşa era regretata văd. Vlcto» ria Onîţia.

Moartea a răpit-o însă făţă milă, înainte de a avea fericirea sl-şi vadă împlinit visul, care era poate rezervat sâ-i procure cea mai mare bucurie pe care o mai avea de aşteptat: unicul ei fiu absolvent al Polîtechnicu* lui din Timişoara.

A murit Victoria Onîţiu. Cet-ce au cunoscet-o, nu vor *mai ve­dea decât în gând figura impu­nătoare a acelei femei, care»ţi reamintea chipul vrednicelor matroane romane.

Odihnească în pace!•

Familiilor îndoliate Ie trans­mitem sincere condoleanţe.

Şedinţele Consiliului judeţean BraşovLuni 8*60 început şedinţele

Consiliului jiideteon în sala Pre- fectorel judeţului.

Prima şedinţa.S*a început în acea zî la o

rele 10 a. m. sub preeidenlla d Iul colonel BIncrilă preşedinte al consiliului, care salută pe cel prezenţi.

Ia apoi cuvântul prefectul ju­deţului, cere face un expozeu asupra activii!|ll administrative în judelui nostru. A vorbit de presPgfu şl coredltafe în admi­nistra Jie, căutând să arate şi să aprecieze munsape asest teren a administraţiei averescane. Cel pufn aceasta a fost Intenfia prefectului, care şf*a terminat vorbirea cu promisiuni.

S a luat apoi jarlmântui mem­brilor, ceri au lipsit la şedkfa de constituire.

La cetirea procesului verbald’n şedinţa precedentă, a luat cuvântul consilierul dd dr, Reda Gâvruş, cere a făcut unele rec­tificări ele procesului, Au fost primite. Tot d sa cere, conform articolului 127 din legea ad­ministrativă, ea pentru fiecare şedinţă a consiliului să se facă, separat, ordine de zi şt nu nu­meri îa convo c torul pentru în­treagă sesiunea, a p cuta s-a făcut contrar kg’*

Preşedintele anunţând trece­rea Sn ordinea de z! ta cuvân­tul din nou d-1 eonstîer dr. Radu Givruş, profesând fa contra faptului că diferitele co­misii ale Consiliului nu s-eu întrunit de loc înainte de şe­dinţă, deci nu pot apare — după cum cere legea — cu proecte bine aprofundate şi studiate.

In eceleş senz a vorbit ş! d*l consilier dr. Aron S ada .

Pentru* ea să satisfacă acest tl cerinţă legală, preşedintele sus­pendă şedinţa pe câteva mi­nute, care timp, comisia admt nistralivă — „studiază" — punc­tul Ia ordinea zilei.

După redeschiderea şedinţei, d 1 adv. Moroianu, fn calitate de raportor, propune pe urmă­torii 6 membrii de drept ai Consiliului judeţean în Const­itui comunal: dr. loan Crlşan, dr. Spkidon Boita, dr. Depner, dr. H. Weinhold, B. Baitos şi dr. Papp Endre.

Lista oficială: doi Români şl 4 Neromâni — natural c i tre» buia să întrunească majoritatea j voturilor şi să fie aleasă.

Cu alegerea acestor membrii de drept în Consiliul comunal cere există numai pe hârtie s a terminat prima şedin|ă.

Şedln|a a H a.A avut loc alaltaerf, Marti, 1®

4 ore d. a.Punctul prim la ordinea zilei:

alegerea unui consilier judeţean, care va avea să facă parte din Comlsîunea regională de pen­siuni.

Delegaţia permanentă, pro» pune, prin referentul d l Moto- ianu, pe d-1 advocat dr. I. C rişa, care e şi ales, dar mu primeşte. E propus In locui «

dânsului preşedintele Consi­liului d-1 Bincliă, care cade, Sa urma votării secrete, întrunind mat multe voturi dl O. Horo- ianu, D-sa, se bucură şi mulţu­meşte de încrederea depusă In pcnosne d-salr, dar !a acelaşi timp regretă «*ă la vot preşe­dintele a căzut in minoritate (1).

Cererea „Istrei*.Al doilea punct: Raportorul

Spirldon Bolta, citeşte o scri­soare a preşedintelui „Astrel", prin care se cere cedarea clă dfrei pentru locuinţa prefectului, pe seama „Asodetiunii* în scopul înfiinţării unei biblioteci, muzeu, ets.

Delegaţia permaneită şl co­misia economisi — întrunite la repezeală, adecă după terminul de întrunire a Consiliului — nu aprobă. La vot majoritatea e in acest sens. *

Consilierul dr. N, loan eşface escepiia că comisia nu s»a în­trunit ta timp, după cum pre­tinde hij&a administrativă.

Consilierul protopop dr. losif Blaga, «rată importanta Şt sco pul nobil urmării de „Asocia- pune", fată de oare Braşovul, vechiul oraş de cultură, e che­

mat sl-şi manifeste această da­torie nobilă, ejstânduo ş! în- zestrându'O cu .tot ceri poete oferi. Pledează şi stărue pentru cedarea localului.

Merită relevat faptul că d-1 au bre vizor Mluds, însufleţii de vorbirea d lui Blaga, |lo<2 şi dân­sul un cuvânt la fel — deşi ia vot se pronu&Dse contra ce­dări! clădire! pe seama „Aso- ciatfunii*.

Ia urma observării consilie­rului dr. R. Givruş, că această ch'SHe nu ap*r|lne resoi tulul comisiei economioe, este tre­cută în sarcina Comisiei admi­nistrative şi a cultelor.

Ia apoi cuvânta! d-1 prfmar- deleget Emil Sosadu, care a* rată că, conform arii colului 211 din legea admtntstrativF, vân­zări de imcblle din domeniul puţi solar al comunei şi jude­ţului nu pot fi votefe decât după două cetiri la interval de 10 zf!e ş! după ce au fost pre­văzute îs ordinea de zi st aff» ş »te cu 10 zile înainte da în­trunirea Consiliului.

Consiliul se conformează şi ia măsuri în consecinţă.

Şedinţele continuă.

II i i i manifestaţie minai a popipil I nou Hennan

Primirea deputatulnl Dr. Voicu Niţescu. Organizarea Partidului Naţional*Ţărănesc.

Modesta Istorie a comunei Herman de lângă Braşov v« în. scrie ziua de Duminecă, 31 0 > tomvrle, ca pe una din cele mai frumoase ale po^uiaflunli ro­mâneşti dfn această comuaă. Es înseamnă un capitol duios de reînviere naţională şt de u- nanlmă hotărâre @ acestei po- pulfttun! de a conţinu®, în mar­ginea înălţătoarelor noastre tra­diţii, luţti curitl pentru biru­inţa kg^lltătii şi a dreptăţii 2n (ara românească.

invitat de o delegaţie de să­teni, deputatul ales de Românit dtn Judeţul Braşov, Dr. Voicu Niţescu, acompaniat de d-nii

Aton Suda şi Victor Bra• i < r. *, rk- înfăţişat Duminecă în fcf i gltoriior săi din comu­na Herman pentru a face o da­re de seamă asupra siluafiel po­litice şi a edilităţii sale parla­mentare.

La gară învitejii au fost în­tâmpine ti de un frumos bande- rlu, akăîuit din 25 de băibeji, Imbricaţi în stri.u.itoare cos­tume naţionale.

Şeful lor, foitul vice primar loan Bâtrânu, descllecând şi ţinând In mânile sale vânjoase un puternic steag ne {tonal, ale cărui culori aprinse se proec- teeză peetâ seninul unui admi­rabil cer de toamnă, salută in cuvinte scurte, hotărâte şi entu­ziaste pe deputatul Braşovului,

in răspunsul său acesta mul»

lămeşte de primirea ce i-se face I iui şi prietinilor săi. Se bucuri

mai des câ în fruntea luptă­torilor pentru dreptate şi lege se găsesc tinerii, cărora le cere să meargă pe urmele trase de către bltiâdi noştri şl mai ales de către martie figuri istorice, cari Işt dorm somnul de veci In mormintele nemuritoare din cetit Braşovului*

Ineidrat de tinerii călăreţi, cn fetele îabujorats de alerul să­nătos dela t^rf, automobilul Invitaţilor înaintează încet spre sat.

In cî pul acestuia e aproape tot adu!: bărbat*, femei, bă« trâni şi tineri, cari izbucnesc fn urate nesfârşite şi fac arcă au­tomobilul cu flori.

Sabt o splendidă poartă de triumf, împodobită cu brad şi cu ilari, preşedintele Partidului NetlonalŢâriness, harnicul şl statornicul fn credinţele sale meseriaşul Nicolae Popovici salută îatr’o sturiâ cuvântare pe întâiul depiriat, ales de către Românii din judeţul Braşov.

D-1 Voicu Nitescu răspunde în numele său şi al prietinilor săi, accentuând că această una­nimă manifisktle de simpatie priveşte în primul rând ideile şi programul, al eărui umil ser­vitor este cel întâmpinat, ea fiind In acelaş timp dovadă de o conştiinţă care nu va mai putea fl înfrântă de nimeni.

Q â U T A n A m w m m t Hf. 1 1 6 - 1 9 »*««tnu 2,

Cfnilfli toitrali.Utt lung convoi se formeeză apoi, având in f unte pe călă- refl, muzica comunali şl urmând apoi lafltaţi?, înconjure)! de po­pule tlune a comunei.

Pe tot parcursul sitenll mc- nlfestaeză cu entuziasm. E o z de generali serbitoare.

Isr la întrunirea, care se )lne în spaţioasa curte a unu! să­tean, asistă aproape întreg satul.

Aii deputatul Braşovului face un amănunţit expozeu al situa* |tel politice şl al actlvită)!! sale parlamentare, insistând mai a- ies asupra contopirii celor două mari partide populare, naţional şl tărioer% îs formidabilul par­tid eaiionai*tirlnes% care esie tara fnsăş, întrucât el reprezint! totalitatea ţărănimii şi foaie ce­lelalte clase produaitosre din tară şl asupra vastului şi ehlb* zuiiului program, pe care va fi chemat sl-l înfăptuiască In cu­rând întrucât el nu va mal pu- tea fi înlăturat deia putere. După d-i NItessu, ia cuvântul d l Vic­tor Branfsee, care citeşte Sta­tutele de organizare ale Parti­dului Nsfional-tirlnes?, după care urmează protlamarea cu unanimă însufleţire a comitetu­lui losai, având ia frunte pe meseriaşul şi bunul Româu NI- eolae Popovici.

D-i dr. Aron Suda maltamsyie de frnmoisa manifestaţi*, pe c*rs înşişi Cerul se pare că a sprijinit-o, şl încheie iritâadşi credinţa, ci marile ţi triatele sforţări ale poporilal noairn vor sfârşi prin t fi încoronate ca snccer.

Preiediotela conitetnlal alea d 1 N. Popovici mnlţămefte oas­peţilor |î promite că nonl co* mlt t ijl va face Întreagă dato­ria fi va munci pentru binele popalatiinli din comnnăr cn toată râvni*, tinzând ca ta marginile restrânse aia corn sa ei Hsrmaa programai partid ni ni lă f.e tra do» In faptă.

Exprimă in acelaş timp marea ba carie a poporala*, care a avat astăzi prtlejal să primească fi aă «erbătoreaică pentra latâia oară an depatat român.

O mică şl prtetlnoasă gaatare sfârfefte această înălţătoare săr­bătoare.

Depatatal Brafov&fnl)părăsefte Imprennâ ca prietenii să’, inso (1(1 până la sfirea din sat de frumoşii călăreţi, comana Har­man fi na vor alta nici odată

această esfadaitft manifestaţie popnlară, răsărită din voinţa spontană fi «naaimi a popala* ţianll din Harman, — a dona după cea din comana Codlea.

Cor.

D i „ t t r i s u it .Duminecă 31 Oat. după a-

meazl, a. c. Despărţământul „Altfel* din Slcele şi-a Inau­gurat ciclul de «onferlnfe, «e intenţionează să le tină, In sala gimnaziului din Satulung şt to fila unei numeroase asistente, compuse din Intelectuali şl po­por.

D-l preşedinte al Despărţă­mântului, părintele Zmoole Pa- poalei, după ce expune rostul şt ssopul „Aso staţiunii* dă cu­vântul d iui dr. Voicu Nlţescu, deputatul Braşovului, care vor­beşte despre marile figuri ale antichităţii ArisVdu şt Oato, e- v!den|!tnd msi ales însuşirile lor nemuritoare de oameni şl de bărbaţi de stat. car! deşt au strălucit acum două mii şl mat b!ne de ani, ei continuă a fi socotit! ea mari şi veciniee pilde de urmst,

Conferenţiarul termfnâud lă­mureşte motivele, cart l’au de­terminat să tină această eosfe- rln)9. D-a a spune c i omul po­litic nu se poate mulţimi nu­mai cu ceea-ce ti dă gazetele şi frământările zilnice politice, ci el simt2 nevoia unor popa­suri aufhteşti, pe cari le gă­seşte studiind, mat aies vieţile oamenilor dijtinş), pe cari so­coteşte, că e bine al le cu­noască cât m&i bine şl pubitsul mare*

Părintele Popovici mu?{i- meşte d»lui Nifescu în numele Despărţământului, In cuvinte -calde şt simţite pentru confe­rinţă, cu care a aşteptat să deschidă ciclul conferinţelor ce se vor |tne de către Despărţă­mântul bacele.

Cor.

Foştii reangajifi, proveniţi din armata austro-ungară — fără deosebire dacă au servit, sau nu, in armata română — sunt con­vocaţi la o consfătuire, care va avea los Duminecă 7 Noemvrle a. c. în sala Sfatului din Piaţa Lfbertătli, Brafov.

Asociaţia Clerului — Secţia Sibiu

Brafov, 4 Nov. _Adanarsa gereralfl a "Asocia­

ţiei Claralii — secţia Sibln — s'a fneepit prin sf. Litargh’e •crvltx ta Bla. ‘Sft, Nlcoiae d« protopop dr. Bliga, asistat de protopopul Nistor şt preoţii dr. Stioghe fi P. Borzei, la pre­zenţa d lai general Olteana corn. corpului V. de armat#.

După servicii! divin a rostit pradica ocazională păr, dr.Bsga, dapâ care s'a făcut Invocarea dihu’si ifâst.

La ora 10 — preoţimsa în namftr de vre o 60 prsoţl întră* nîndn se în sala festivă a licea­lii ,Ş»gioa*, profesornl dr. A- CrâcfanescB. coasiler patriarhal îa calitate de preş«d$nte al sec­ţiei, a dsach’s adunarea arătând marele rol social naţional ai praotalni. Comunică preoţime} trecerea din viaţă a soţiei vred* a lealul fl regrstatalai V, Oalţla, a cărei înmormântare va avea loc «a! Ia ora 3 p. m. Ia ierna de p’ofsadă difere, adunarea ae ildică, rostind creitineacnl D zdu s'o ierte.

Salată pe oaspeţii prezenţi: protopop gr.-cat. Hîdâroăs, preot reformăt Cala, preot mi­litar Hociota fl distinsa! Istorls St. Metee. Preotul Scherg, Hj * dârnia, Ciia răspund saintalaf, exprlmândn şi dorinţa şi asiga- râsd fiecare, că preoţimea tata* ror bisericilor creştine va con­lucra peatra fericirea poporalei şl patriei.

D-l Protopop Dr. Bleg 3, îa calittfe de dfreefor al liceuîut, salută preoţimea, dorind spor şi Izbândi îs lupta de îallfere a neamului.

Sîcretarul Bâada m t aşte ra­portul general ai Secţiei, despre activitatea Despirjă minte lor Sec* |iei.

Urmează tema dogmatică a pir. Dr. N. Sttnghe: Sftele tai- ne dapâ epistolele Pauli ne,

MEDICALE. D-ra Dr. R. Ella Fdlutz Medic Secundar la Sp. Civil, specialisatâ la Paris în boale de copii şi femei: s’a sta­bilit în Str- Lungă 33, unde pri­meşte consultată deia 2—4V2 p. m. 839 4—6

Reprezentaţiile trupei Tănase

Zvonnl sosirii la! Tănase ia B faşov a fost desigur primit ca bacarle generală şt lamei !şt va ft zis: tn ufâ ş't farăş câteva seri, aaa ore de râsete şi de pe­trecere plăcată mai dfgujată, in cari vom putea avea In faţa noastră, pe ecenl, pe anal din cei mai simpatici artişti rotnâii: Tăaaae. Braşovenii na uarail că na b'«b fnşelut îa aşteptările lor, ci acestea aa fost cht»r ls> trecute.

Ce’e dosi reviste mAţa e viata* fi .Nostimă cu plQăiele*% întâia de Kirifesau, a dona de Vlâdotanu ş! V, Rodan, aaet creaţii reuşite ale acesta! gea de piese, a căror pstrie e Franţa, dtr tot stlt de bine ar patea fi |f Romă da. Soirii îroale, satiră, bonom1*, picanterii mai mait aaa mai paţla voalate, îmbinate ca scene hizllt, ca dflaaa I, ci câitece fi custete, toate fatr’an cidru decorativ bogat fi frsmos, moatat ca fast,—l«iA ce eomti» tue farmec«! speriflc al revistei. Dacă am patea să eaciadem copiii deia atirS reprezentaţii, dintre cari anele aa chiar efecte moralizatoare, n'am avea nici o obiecţie Iu coitra reprezentării şi In oralele noastre mal sobre de provincie a acestor piese, in sstsi ssns apreciem şi crac tal artistic ai ior fi no vom ba­cara de câteeorl vom avea oca* zia si avem pe Tănase ia m‘j locsi soitro. Valoirea srtlştlor e ind scaubiiă şl bine atabuitâ, Pe iâ gi prestaţia d ia! Tăas«’, relevăm cele aia d*lci P. Co druţ, Liz-Ca Pe! re sau, Nataltta Paoelescu, Jeana Doljan, Li zi c i Maican, Violeta lonescu^Ligda, M. Milion, Oem. Dumitrescu, Ai. Gheorghiu tic. O adm rablă inttrcsiaţie a fost prestaţia a- proape fără piresho a trspei Vele seu, ţigări acrobatice şlglm- oaatjce, di&anri exe:aLte ca o rară preclsie şi frameseţe, pe cari publicul le-a sabitoiat ca ropote de «aplsaze tad«laagat% ca atât mai melt, ca câî artişt i cran îmbrăcaţi ia spieadde cos­tume naţionale. Execuţiile bale- tiaieior aa fost bone, împrăştiind maitft feerie.

Îndemnăm publicai aă aslate «I la nit ma reprezentaţie de sta- tăzi seară, căci de sigur na va regreta sacrificiul băaeac.

Deia „A s tra “ .Despirtănăstnl ««Btral iideteu

Brişăf-Mtmbrii noi pe oi aţă cu cftte

500 lei: Dr. S. Turtea advocat. Aurei Fiorea, subadmlnlstrator financiar şl Petru Munteanu ad­vocat.

Membrii actioi cu clte 50 Iei anual: D nli Victor Panaiteanti, sef de serviciu la Adm. fin., loarr Ţ ţent subşef d? secţie cl. I. la Hdm. fin,, Gh. Ciocan impiegat stagiar la Adm. fin,, Teodor Ro» ilanu perceptor Ia A im. fin., Ştefan Cajaş perceptor ia Adm. financiară.

Membrii ajutători cu câle 20 iei: D-nil Alfred Andrae şef de secţie la Adm. fin, Mirtln Go- ber şef de secţie Ia Adm. fin., Dr. loan Bana şef de serviciu la Adu. fin., tulîu Hiigsl şef de serviciu Ia Adm. fin.

Cu câte 10 iei: Io an Zţrbes şef de secţie, Ioan O ior subşef de secţie, Dum tru Aramă îmale­gat stagiar, Victor M*rosy, Va- leriu Popovic», Andreiu Balto, Dumitru Penciu ff Romîro Po* povid impiegaţi stagiari, Alese Lazar prim comisar, Gh. Sterns subşef de secţie, Alexandru Bar- tos şl ioan Hib sn, impiegaţi de­finitivi. (Toţi pe lista d-nuiuf subadmlnlstrator financiar Aurel Fiorea).

La Cercul cu tural al wAstret"> se:|la Braşov-Todle, s'a înscris ca membru pe viaţă d I Nlcoiae Oltean măcelar cu 500 lei.

Secretariatal•

C IN EM A A P 0 L L 04 Noemvrle deia ora 5 —7 5 —6 Noemvrte dsla ora 5

până ia ora 9

„A ş a e Căini&ia*film monument ;1 ta 7 acte.

Ia roiul principal:EiianorBor» min, Coarad Nagel.,

Duminecă va jusa filmul cel mal mare al sozonutul.

Piratul Megra Doroty.

FOILETONUL .GAZETEI TRANSILVANIEI*

n ne ana pnStudiu critis de pref. Valerlo MaxtflitlfaH-

— Urmare —fKCaraateruI epfa fl avem ma! ales la subiecte istorice: O bi­serică tn ruine, In cadrul unor brazi sau stejsri bătrâni... sau un lao cristalin, cu oglinda li­niştită, tn cadrul unui pelscj cu subiecte fantastice, ce po&ta evoaa un eveniment Istoric de caracter ritual sau regional, ori o scenă dintr’on anumit basm«.

Drama li snaul peisajului constă In reprezentarea unui colt din natură, când elementele nata* ret sunt tn mişcare, in sbnclum, de ex; Un abis a cărui adân­cime e cufundată îa ceşti, iar coroanele pleşuve ale brazilor de pe creştetele lot se frâng ta fa|a anei vijelii ameninţătoare, subiect care ne sugerează t- deta unei crime sau a unei morţi tragice.

O cruce tn marginea unu! drum, încadrată de .un peisaj alpin superb, ne poate apro­funda in meditaţii filozofi se seu religioase...

Dintre toate problemele unui peisaj cea mai însemnată e re­prezentarea cerutul.

Cerul e isvorul de viată in* tr’un pelsej, Cerul trebue să fie senin şi adâns pentru subiecte

| senine sau de caracter filoso fie, să fie ceţos pentru subiecte de colorit melancolic şt noros, întunecos peat u cele de colo­rit dramatic. Cum e cerul a sa trebue să fie şt peis jul. Ua cer senin şl un peisaj întune­cos e Imposibil, afară de cazul eănd unul din cele trei planuri sunt luminate expresiv. Ua cer întunecos cu un peisaj luminos, Iar e Imposibil, dacă unul din planurile amintite nu e căt de cât luminat.

Din punct de veJere al o- perei unul peisaj ist, privite ca ansamblu, peisagistut trebui să fie consecvent, trebue ca si-şi albe o lume aparte, aă>şl albe sufletul încătuşat de anumite for me, de anumite colori sau de anu­mite stări atmosferice ale neturet cari îi sunt mai predilecte. Sunt foarte rare oezurile când un peisaj ist proslăveşte deopo­trivă de succes tainele neturet. Fenoxea, care de altfel e cu­noscut şi la muzică şi tn poe­zie. Emlnesiu deja deia o vârstă fragedă şi-a creat o lume de forme, de regiuni aparte, pe care o căută consesvent şi pe care a îndrăgit*o alât de mult lacăt atei ia moarte n’ar fi voit să se despartă de ee •i •• Pel-

sej ut emiaesefan e totdeauna mlstio, fie el de un colorit ori­cât de bogét Ia peisejaie tul nocturne, In ceri obţine întot­deauna codruţ de brazi, izvoa­rele şl luna, coloritul ior, pectul ior dar mai ekâ fsra lor, au un mistîeisro, spe­ciile, pe erre nu i găsim nu numai la poejll noşlrlr, dar !a clei un pictor român. Als! e superioritatea peisrjdlui eroinei elen de exemplu fată de set alexandria, ale eirui pastele prin coloritul viu el flori ceh lor ş'al luncilor, ne vorbesc deia distanfă şi fără multă încor­dare a fenti zleL

Ecniaescu, ne vorbeşte prin peisaglile Iul, de o lume de oare sufletul nostru, au ştiu când se va apropia... Ne vor beşte de o lume de vi3, scăl­dată îa argintul ionel a căreL atmosferă umedă şl tămâistă de miresmele floricelelor aibastee (favorite poetului), de miresme­le brădetului mistic, de mires­mele leilor, sau de praful ar­gintiu al lunef, Imprumuli pei­sajelor sale un colorit mistic de visare şl de duioşie. A iest misticism Ü găsim In toate cre- atlunile poetului, îa ort ce gin literar. Versurlk:

De treci codrii de aramăde departe verzi albind

Ş-auzi mândra glăsuirea pădurei de argint,

Acolo lângă isvoareiarba pare de omăţ,

H ori albastre tremur udeîn văzduhul tămâiet.

Deşi ne ilustrează un colt al

maturei dinir’an basm ^Căliu), totuşi p&slreaz! caracterul iumei sale mistice.

E 8urp?fezălop ş! nespus de dureros faptul acea! gsslu, în ale etrm creathrni m între­zăresc caUtiţl serioase de co­lorist s&’j. potul avea şl .talent fe pleter#, cum l'»u avut de exem­plu uiţi poet* mari din oeciăeaf* Cici versiunile:

„Roz-alb-Aurcasa cu bubele de aurSciipinde ’n rubin,Revarsă din ochii-i de lacrimi, tezaurPeral fiorilor sin“..,

RPU„Când din stele auroase Noaptea viue ’ncetîşor Cu a ei umbre suspinânde Cn a ei silfe şopotinde Cu a ei vise de amor“,

suzt tablouri de o compozite. ok gotică şi de un colorit atât de viu, îa.âl nu suni dî talen­tul şS de paleta oricărui ptstor.

Piatura românească da&ă a avui regrete îa decursul veacu* rîior, cel mat mare trebue s l Le asela, că nu a fost sortită cfi să albe pânze vr#j te de pe­nelul »pictorului* Eninescu. Găsi numai Emluescu &t ii pu­tut eterniza cu mat multă dul oeetă Şt cu mai multă forfl co­lori sliaă scene c@: Elanul de luptă el eroilor deia Rovine, 8buciumul lui Araid din sala insâsg^rată de luminile roşi de ldr|e, fentoma Măriei, dar mai ales lumea aceea plică de vis de melodie şi de duioşie pe care a eăatat o poetul consec­vent, pâaâ la moarte«.

Ase&slâ consecventă o glsim

in pictură mal ales la artiştii cel mari a! noştri ca: ia Ori- goreasti, Vercne, Loghî, Sml- gheisehi elf.

Coloritul idilic al peisajelor iu! Grfgorescu cu subleete deia feri, cu atmosferă ceţoasă de touimâ sau Inpânzllă de praful de pe drum răscolit de carele cu boi aie tiranilor cari se dus 83U se reîntorc âe târg, e a- oelaşi şî in tsblourlle lui din războiul româno-ruso ture. Ba cctare efoban sau (Sransi, care c reprezentată îa peisaj ca o apariţie frapantă ds colori, î|l reaminteşte de dorobanţul din bătălia deia Rahova al pictoru­lui, care ne apare foarte expre­siv din iondul ee|os al dimi­neţi.

Expresia de visare a fizono- miei tlrăne^tl o găsim aproape la toţi Îngerii şl eihanghelil lui Smigheîsk!.

Coloritul dulce şl atmosfera de basme ale teblourlior lui Kt- mon Loghl le glsim aceleaşi, fie în subiecte din basme, fie în subiecte astusle.

A fi consecvent îssă nu în­seamnă a te reproduce. Subiec­tele pot fi ele cât de variate, totuşi trebue aă albe o însuşire comuni: pasiunea pentru anu­mite forme, colori, stări atmos* ferise sau efeote declar obs sur ale naturef.

— Va urma —

Cetiţi ţi răspândiţi: .Gszati TrsntilvMlai*

Hr. 116—1926

V.zt livretelor, certificatelor Md. D. 1. şl receniămâatej rae- ieriăţilor, specialiştilor etc. toa­mna anslel 1926 sa execati pentru oraşul Braşov dela I. Noettsbrla 1926 ploă Îs 12 De- cemb. 1926 la Cercii de recrntare »Braşov îd Cazarma de Infanterie Str. Fabrice*, la fabrici etc. viza libretelor tacepe zilnic la ora 8 dimineaţa.

Seat obligaţi a se prezenta la ’viză: 1. Toţi oamenii aflaţi la vatră şi fac parte din elcmen* iele armatei şi anime: a) Toţi oamenii d o contisgentele 1932 1923 (năşeaţi intre anii 1880 — 1903) inclaaiv până la gradai de elev-plitonier (stegar), cari se găsesc ci domicilia! pe raza

i oraşului Braşov, indiferent că * sint înscrişi la acest Cerc, saa

aparţin aitor Cerciri. b) Toţi dispensaţii de serviciul militar anb arme din contingectil 1902 — 1924 inclusiv, c) Toţi acei cari pentru diferite motive n*si foit Încă înscrişi în controale, adică nedcrlLcgţi tncă ca si tasfia militară, d) Toţi fanciia- narii cart aa fost propuşi la an torităţiie civile pentru dispensa de mobilizare pe anal 1927 şi na posedă încă certificatele mo­del D. I. li as vor .elib’ra certi­ficate noi coaform instracUanilor M. St. M. No. 166/926.

Toţi se vor prezenta perso­nal pestra visa livretelor ia Cer­eai de Recrutare Braşov.

2 Stat obligaţi a.sa prezente la Uză arătă.d reclpisa de plată a t*xsi miiitiie ermătorii tineri: <*) scat!|i în baza art. 29 cfg 1920—1927 inclaaiv, b) dispen­saţii conform ari. 46 (cei csrl urmează a fi preoii) din ctg. 1920 1927.

3. Ca ocazia vizei ss va face recensământul meseriaşilor fiind -obligiţi a se prezenta toate gris d l e inferioare dela ctg. 1902 până ia 1923, cari exercită sin

7 aa vre-o meserie pe care o va proba ea diplomă, brevetul de meserie, carnet de muncitor «pe* ciaiist, a*n dovada eliberată de stabilimeutai iod aştri el r;de face aer icin. Ia aceat recensă* uâat ie vor prezenta şl acei cari sunt Ofi eri de rezervă şi an vre-o specialitate sau meserie,

Nu se prezintă la viză: ») Omenii dia 1923 dela marină, b) scutiţii şi reformaţii ctg. 1902—1923. c) Toţi oamenii din ctg. 1902—1923 inclusiv, csrl «u fost concuttraţi de regimente pentru instrucţie in coreei snn* lai 1926. in ace&te concentrări nn ss soeotssc gărzile făcute in basa ord* ds chimire trimise de cerc. d) Toţi acei, cari po­sedă certificatele de dispensă de mobiitzfre Mojel D. 1. vizite de Cercnl de recrutare in cur*

| sul soalui 1926 şl cari sunt va­labile până ia 31 Decembrie

; 1927.5. Peatri cazări neprevăzute:

i boală sen lipsă forţată, oamenii i pot să-şi facă viza şi pin re- i prczsntanţii lor* ca soţie, copil

•*»■ alte radaaii trimităsd in I aceat scop actele militare ce [ posedă Livret Mj. E. etc.| 6, Toţi cari nn ss vor pre*I xtnU ia vizi livretelor şi cerţi- | ficaţilor Mi. D. 1. io timpul [ prevăzut vor fi daţi in judecită,I conform art. 224 bis. din Codai j Just. Militare.

Instrucţiunile detailate se pot citi In pnbiicsţiusea cercului de

; recrutare afişată ia Prmârie şl | Poliţii ds S at,

Dl Df. loao LemeflF, unicul tra- i ducător şi interpret autorizat \ pentru limbile română, germa­

nă şi maghiară, având dreptul să facă Ş i legalizări de trada• cert, taxele fiind mai mici ca ale notarilor publici, şi*a mutat biroul în Strada Porţii No, 44, ân cancelaria dlui adv* Dr. W r ting. 4—0

i

Despăgubiri pentru ofiţerii de re ze rvă.

Primim următorul comunicat:Se acfuce la cunoştinţa dom*

nllor ofiţeri de rezervă dăunaţi din război, cl ministerul de fi* nan te tn urma Intervenlrei ce s'a făcut de către Uniunea ofiţerilor de rezervă, a hotărât a se plăti cu preferlnţft despăgubirile cu* venite ofiţerilor de rezervă şl In retragere, actuali funcţionari şl pensionari.

Spre a se putea acorda aceste despăgubiri cât mai neîntârziat, domni ofiţeri de rezervă, cari fac parte din Secţia U. O. R. Braşov, şi se găsesc 2n această categorie (funcţionari sau pen­sionari) sunt rogaţl a trimite de urgenţa la adresa acestei sec* (iun1, strada Lungă Nr. 9 Braşov, următoarele date:

1. Numele şi pronumele. 2, Profesiunea sau funcţiunea ac­tuală sau dacă e pensionar. 3. Calitatea ce avea când a suf irlt paguba si unde {şt avea domi­ciliul ? (localitatea). 4. Natura daunelor (dacă a fost avere mo­bilă sau imobilă) 5. Suma pa­gubelor trecute în hotărâre. 6. Nr. hotărâre! şi instanţa care a stabilit quantumul despăg ibirel.

Preşedintele U, O, R. Braşov, General de rez. C, Teodorescu.

Datoriile Ipotecare din conveo* ţlunea financiară cn Ungaria.

PubiicaţiuneIn conformitate cu ordinul

Min Fm. No 273277 din 25Octomvrie 19?6, şi cu conven ţiunea f nanciară încheiată cu Ungaria, aducem la cunoştinţa comunelor din întreg judeţul precum şi instituţiunilor morale şi sociale, că aranjarea nemij locită a datoriilor ipotecare an terioare datei de 31 Octomvrie 1918* contractate de cetăţeni actualmente Români, cu credi­torii ceiăteni Unguri, putându se efectua numai până la tei' menul de 30 Aprilie 1927, ur­mează ca datoriile nearanjale la acest termen să fie cesio­nate Statului Român.

La acest termen datoriile —1 din punct de vedere al satisfa cerii obligaţiunilor contractuale se vor presenta sub următoa* rele trei categorii şi anume: 1* Datorii achitate. 2. Datorii a- ranjate !a zi şi, 3. Datorii ne* aranjate.

Datoriile deci ce urmează a fi cesionate Statului Român sunt acele cuprinse în a treia cate­gorie» pe când cele achitate de­vin fără actualitate, iar cele a- ranjate ia zi continuă a rămâ­ne in fiinţă între vechile părţi contractante.

Pentru aceasta, rugăm a se prezenta de urgentă la recon* scriere cu contractele relative la datoriile ipotecare amintite mai sus» cunoscând că terme­nul de prezentarea contractelor este până în seara zilei de 10 Noemorie 1926.

Odată cu aceasta se mai a* trage atenţiunea asupra dispo- ziţiunilor Secţiunei Iii din con venţie, eventual întrebuinţând obligaţiuni ipotecare ca mijloc de plată dacă vor găsi conve- i nienţa. j

Convenţiunea, la care ne re- I ferim şi care trebue avută în vedere, este publicată în Moni­torul Oficial No. 279 din ^ D e ­cemvrie 1924. p. Administrator financiar:

Elorea.Şeful serviciului :

Bumitrescu.

C IN EM A M OD ERNjo! şi Viasrl

Săpătorii de aurcu celebrul Charlie Qhaplin, Comedie excelente.

Vine Rmânui unei Femei de­căzute. la pregltire Masiste In­tre lei.

JOÂZm TRAffŞiLfAMIl Pafta 3-

Cuprinşi de nespusă durere aducem la cunoştinţa tuturor consângenilor, prietinilor şi cunoscuţilor că mult iubita noastră mamă, fică, soră şi cumnată

VICTORIA ONIŢIU nasc. BRANISCEVăduva mult regretatului director Vfrgil Oaiţfu

a încetat din viaţă după scurte dar grele suferinţe în Lugoj, Luni la 1 Noemvrie seara la ora l i 1/*.

Rămăşiţele pământeşti ale scumpei defuncte au fo3t aduse la Braşov şi vor fi aşezate spre vecinică odihnă din Capelă în cripta din cimiterul din Groaveri,Joi în 4 Noemvrie la ora 3 d. a.

Odihnească în pace!BRAŞOV, 4 Noemvrie 1926.

Fiorin Oniţiufii a

Dr* Valeriu Branisce Victor Branisce

fraţi

Vad. Valeria Missits n. Branise Veturia Branisce

Virginia Dr< Nistor n* Braniscesurori.

împreună cu copii lor.Acesta ţ :ne loc de orice alt anunţ.

Văd, Maria M. Braniscemamă

Vaier Oniţiu Maria Dr. V. Branisce Măriţi Radu n. Oniţiu

Mia V* Branisce Aniţa Oniţiu

Văd. Netti V. Oniţiu Dr Pompiliu Nistor

cumnaţi şi cumnate.

Casa pădurilorDirecţiunea Xil Bea Silvică Mier­

curea* Cluc Ocolul Silvic SicrieFundaţia Culturală „Principele Carol“

Safa Teatrului N a ţ i o u a i Român - Apollo

No. 1091/926.

PflbiicaţlBBSSe publică spre generală cu­

noştinţă. că în ziua de 20 De­cemvrie 1926 ora 9 a m., în localul primăriei comunei Tur- cheş- Judeţul Braşov, se va vinde prin licitaţie publică cu oferte închise următoarele:

4,575,486 m. cubi lemne de brad în picioare în pădurea co* munei Turcheş Saria B. par­cela 110 numită »Kolto“.

Vânzarea se va face confoim Regulamentului da licitaţiuni şi cu aplicarea condiţiunilor ge nerale pentru exploatarea pâ durilor Statului publicate în Mo ni torul Oficial No. 106 din 12 August 1926» cum şi cu condi* tiuniie speciale de care ama­torii pot lua cunoştinţă dela O colul Silvic Săceie în Satulung şi dela Primăria comunei Tur cll6Şo

Preţul strigSrei va fi de 200 lei pentru un metru cub.

Garanţia provizorie este de lei 137264.

Supraoferte nu se primesc Şeful O rolului:

(ss) St. Ar, Oheorghlu, 872 l-=-l Inginer slvic î

LIBRĂRIA

STB PRUMIPELE C180L 7„ BRAJO?,Complect asortată, oferă măr­furi de papetărie, de cea mai bună calitate şi tot fe­lul de cărţi didactice şi li­terare, din cele mai repu­tate, cu preţurile cele mai convenabile-724 19—50 Administraţia*

R e p a r a ţiiîa PALLQ, Str. 874 1 -1

ieftine de pă­lării se primesc Spitalului 13.

Sâmbătă. 6 Naembrle 1926 ora 9 seara

Un singur mare ConcertConsacrat peoulfire s! liturgice armene. — Dit demsesfrul armean; S-eon Eglvasasrian abs. a! Conservatorului N |iont*l ds muz! S st d$cl«m«$ie dia Paris. Cu «ontursul corului soc. „Bras: oi Megyir DVarda*. sub eonducerea Maestrului

Le m Eghiaserkn.Solişti: D-na Eiiza BâiCdiaaa sopran s* d au! Jojei Fehol flauto.

plan: Maestrul dr. Wdlcr Iostf.

P reţurile lo cu rilo r: Loje mare: (7 locuri) L ei 850; L oje mică: (7 locuri) Lei 700; Balcon: Lei 1 0; Rezervat: Lei HO; Stal L: Lei 90; Stal I I .: 65; Ga­

leria I.: L ei 45 şi G-aleria ÎL: Lei 25. Inclusiv taxele legale.B ile te se găsesc Ia : Firma Király, Str. Principele Caroî, la cassa Teatrului

National şi la administraţia ziarului „Gazeta Transilvaniei“.

M A R E V A S Z A R E B E B E C L A H Ă !

Preturi foarte reduse !

Valour pentru mantele (lână curată)

Plus ii pentru mantale Ştofă engl. pentru costum

(143 cm. lat)Cde mai nouă stofe pen­

tru haine . . . Căsîtuşeiă de mâtese * Cat fea rips tă cu deşemn

» in Ir o sin­gură coloare . .

Flanele moderne . * Cloih negru (140 cm. lat) Pânză pentru cearceafuri 6 buc. batiste bărbăteşti Căptuşală pentru balton

şi costum . . Barchet de modă . Chdfon „Schroll* . Pânză gdbmă . . Fianeluiă . . . . Zephire pentru bluze

„ » cămăşiPlăpomi de Şaten Popelin pentru bîsmale

5 5 0 -

480—320'—

280 280 130

98 98 98 98 98

98 85 55 40 38 75 60

6:0 520

şi cele mai frumoasa şi mai moderne noutăţi pansiene se pot cumpăra cu preţ foerte redus, la

fuma

FRAŢII ASTHERBRAŞOV, Str. Porţii 5.

846 5— 10__________ *

Io S tu p iş i arătură 674 ju*găre. Adresaţi Nacian Str. Gră­dinari 7 Braşov ora 8 dimineaţa.

Am onoare a aduce la cunoş* tinta Onor Public, că începând de Sâmbătă 6 Noy. 1926 am

dâşchiş

in Str* Fântânei No. 30.Rog Onor. Public a-mi da toi

concursulCu toată stima:

V A R i S Z A B 0 P A L! —2 cofetar?

Teatre şi concerte la BraşovTEATRUL RAŢIONAL (1FOLLO)

5 Noemvrie:Lioescu

C ĂR ĂB U Ş III I —12 Noemvrie:

G E0 R G E E N E S C U15 Noemvrie:

Maria EiloiiR O M A N Ţ A21 Noemvrie:

SoreanuSecretul lui Polichlneb

26—27 Noemvrie : Qigalia

Şcoala Demondenelor şi Agenţia de Căsătorii

OAZHTA TKANSiLVEHlll Nr. 116— m *

FiiDttioiGinil public pute face solitiiâ?— Cazul d-lui dr. Bordea —

Chestiunea este repusă înaintea forurilor sompetente dela centru, prin ăstui politia deia Braşov petrecut îo congresul liberal.

Indiferent de as|iusea ziarului liberal loca’. «<*re sub Inspi­raţia grupei dtzţdente cere neratificerea alegere! inspectorului regiune! a IV a sanitară ca şef al organizaţiei liberale a munl- «Ipiului Braşov — chestiunea cere o cxîntinare mai de aproape.

Poate ft un funcţionar public preşedintele unei organiza fii politice ?

De sigur, că nu. Nu este credem niol nevoie de-a demon­stra lucrul aceste, aiftt este de evident că funcţionarii nu pot face politică militantă.

Atunci, pot te rlmdne la locul său public, îa rândurile func­ţionalilor, Inspectorul rvglonei a IV-a sanitară ales preşedinte al organizaţiei liberale locaic ?

Iarăşi răspundem, nu. Prin actul din congresul liberal din Braşov, acest funcţionar superior s‘a demascat ea politician roiţi« lent şl, dec), nu mai poate rămâne în special la Braşov In fruntea anei Instituţii publice.

Regretăm că faptul atinge pe unul dintre funcţionarii supe­rior! dfn Breşev, cere — indiferent de alte atţ’uni de interes personal (cazul împroprietăririi sale şi vănzarea imobilului siu construit pe terenul, donai epoepe, de comuni) —*• a contribuit fa întărirea şi desvollarea serviciului se altar dia oraşul Braşov, deci a adus sacrificlli reale publice.

Politica eu poate intra îs rândurile funcfoserllcr publici. Deci, nu se poate tolera nici cazul d-lui dr. Bordea.

Vrem să mei remarcăm insă un fapt, cere eretă mentalitatea liberală: atunci <ând a fost ales d-i dr. Bordea prezident al Otgenlzaflei liberale din Braşov eu fost de feti trei Ieşti miniştri, Ctrl n’au sesizat chestiunea şi nici nu stau oprit asupra proble­mei ce punem aci.

De ee ? Fiind*că liberalul admite ori ce anomalie numai să fie vorba de partizanul iui. Deci, prin singur acest fapt ee dove­deşte lipsa de simf legal lipsa ori-cărel rezerve ordonate prin legile firii, la ece&t perfid care, cu toate acestea, ere pretenţia a se numi de ordine, de legalitate şi cinste!?!.,.

Politic» mitiBritara.

0 polemică— în jurul vizitei d-ful Co b in . —

Politica laCapşa

n“IM»

Oficioşii partidului uaţlosnl’ ţărănesc, „Români;“ a publicat an articol prin cire arsiă ci, odată ca cercetările şi vizita ta Ardeal a d*lui CoEban deia L'gi Naţiunilor piivitoare ia mleori- tăţl, ar fi bine că se examineze atitudinea pe ca sau avst*o par* Udele acestora faţă ds demoera* fia nttională, flcâoda-ia tova râie şi profilând de toate mă* sirtie iîegile, da teroarea şi falsificările din alegerile gene­rale făcute de guverne 1 A>e ressf.

Minoritarii »'au iritat prietin!! oligarhii! şi sa tăsat — folosind situaţia creată —• filă de sa- grimarea voiofs! populare, deşi partidele democratice diceia lepta pentrn respecţi! legilor* pentru ordinii Irgtiă ia ss&t şi respectarea drrptarlior cetăţe­neşti — ceea*ce #r giranta ii» berlatca de desvo’tire a tuturor cstătfnilor, deci şi a minorita* rilor.

•Românii* accentia [că dată fiind atitudinea avută de parti­dele minorltsre, ele io mii au drept să ee plângă ne Lgei Naţiunilor — cam fac — d nici nimăoai în fer?, jfodată ce «tata făcut părtaşii foioaselor po‘Hic« de pe orma sugrumării voioţsi poporalei, psntru a cărei liberă exprimi re partidele demo .ratiso

lipUt şi isptâ, — şt qhü vor avea să super e în viitor ori-ce altă situaţie, care, mâine, se poate creta prin repetarea sie* ternului i&trebainţat de oligarhii noastră.

La acest articol, ziarul «Kron fădter Zcniug* ftposteâzâ In Bumărui său oe eri, spunând câ, fa ce priveşte pe saşi, el n’au făcut abuzuri electorale şi as protesta împotriva tor în zi&r. Saşii şţ-âu căutat numai o re­prezentare care li «*e cuvine de § drept. Nu*şi pot ita ? sápra lor acuzaţiile ce s’au adus, calea lcr în alegeri a fost hotărâtă prlntr’o lige care na a foat tă* cată de ei.

In ce priveşte ehestinsea co­laborării ca guvernul, ziarul

spune că: «dacă la «Itlmila aie geri se am mers ca partidei naţional aceasta se ditoreşte tmprf jîirlrllor de p?rfd şi nu tie drept, — ai ăia vreme cât par* tidul naţional împreună ca orga* uşi sân oficios na ne*a arătat dar că se fac« mal pspă pa litică de pirtid şl mai multă de drept. Multele atacuri pe cari acest ziar Ie-a îndreptat, ch.sr ii în decursul ultimului in, con­tra drepturilor clire sie noastre, minorităţile, arstă cltr că el stă mal mult Iu ssrvidui interese« lor de pa lid de cât cela de drept*.

*ChestiiPca este astfel d eta­

şată de către K r o n s ă d te r Zzi- tung% fiind vorba de stîtedtafa minoritarilor faţă de pditl a dn stat pe sire au avut o ş£ o @0

partidele d&mosrfitice, cartelai minoritarilor cu guvernul de azi dovedind ci princip ile democra­tice — c«ri implică o s tusţle de drept fustiurată p şatra toată lumea noastră — eu fost steri* cate intereselor de partid, mar* câad — eseu cs a arătat şi •România* — oportunismul po ilttc al mifiQfiîsriicr.

Ch ar da?ă au protestat saşii împotriva ibazerilor — cum a- firmă .Kfo-s'ă U»ir ZMlerg* — ntau făcut-o u câ: îq mod pla­tonic, profr'âaj de carte ui e- lectorai cu ga/? mal eir@ inse« tiţeaei fi pentru Saşi acra po­litică de partid, împotriva căreia ne am ridicat şl care ie răpeşte pentru vi;tor orice gest de re eiamaţiane.

Parastas. Luni 8 August a. c, ora 1 0 7 2 a. m. va avea ioc în Biserica Sfintei Adormiri din Ce* tate, un parastas pentru ofiţerii de rezervă şi in retragere, morţi în război, ia care sunt invitaţi a lua parte top ofiţerii de rezervă şi in retragere din Braşov şl ju­deţul Braşov. Onorurile vor fi date de o companie cu drapel şi muzică.

POLITICA BITBBIA.

Evenimente politice importante.

— Victoria partldnlal la bortit din Anglia. —

Telegramele aduc ştirea unei mari victorii electorale a parti­dului laburist din Anglia. La ale* gerlle municipale acest partid a obţinut un succes cu atât mal mare cu cât conservatori) — cart au dat o luptă aprigă—au perdut foarte multe locuri.

Succesul partidulut laburist a Impresionat toate cercurile poli­tice europene, fiind o Indlcaţlune serioasă despre orientarea poli* tică a poporului englez, vădit a* laşat politicei partidului munci­toresc. Apoi Insuccesul liberalilor aşează, definitiv, ca ai doitaa partid de guvernământ in Anglia pe partidul laburist, victoria kl dela aceste akgerl arătând in* t!nsa-i popularitate şl forţă po­litică. , ,

înfrângerea conservatorilor, as­tăzi ia guvern, se datoreşte de sigur şl politicei pe care au dus'o In conflictul dintre proprietarii de mine şl minieri —* deşi, in greva generală a acestora, gu­vernul a avut un succes destul de mare. înfrângerea grevei mi* nierlior n’a dus, insă, la ceea ce se aşteptau conservatorii în ale* gerile municipale, oraşele votând împotriva lor.

Şi trebuie să spunem că prog> nostlcurile in lagărul conservator fuseseră foarte optimiste, aştep* tăndu-se ia o întărire a politicei guvernuiul prin rezultatele ale. gerl or municipale. Se poate ima* glna ce surpriză au fost rezulta* tele favorabile partidului Isbu* rst.

Victoria laburiştilor indică schimbarea reg mulul în A'glia nu peste multă vreme şl o orien­tare nouă î i politica internă ca yl In reiaţlunile de ordin econo­mic* financiar cu strei nătatea.

De sigur, situaţia creiată de multele dificultăţi prin criza de lucru din Interior şt condiţtunile economice g ele In raportul din­tre statele europene, cari au mă­rit criza generală ce bântuie Eu­ropa, constltue o situaţie ex ep ţlonajâ $1 pentru Anglia, astfel că guvernele (ori cari ar fi) au de învins pedel şS d fi uitaţi extra­ordinare.

Avem dar de aşteptat nou! evenimente Importante cari vor Influlnţa nu numai viaţa interni a Angliei.

ÍN F Ű R M á fID M ICanalie. Confratele nostru d*l

d-l dr. Ohlţd Stoica, vechi pu­blicist, fost deputat, şei-redactor al ziarului «Patria* şi d«şoara Mor ia Negrită, administrator al ziarului «Patria* #l*au serbat cu­nunia Duminecă în 31 0:t. a. c. în casei® d-lui Dr. N*grilă ia Braşov.

Naşi: d.na şl d-l Dr. N?grSil.Slncerile noastre felicitări.

•D noi loanstln Bena, profesor

de armonie şl detegat director provizoriu ai Conservatorului de muzici şi artă dramatici din Cluj a fost numit director íű a- celui Conservator.

*Noii director al Teatralul ia

ţlonal D i Alwx, Hodoş, dipuîât, a primit deiegaţiunea dc direc­tor al Teatrului Naţional din Bu cureştt. D-sa f$t va lua postul in primire Luni 8 Nov. a. c.

•Conflict ItalfâBO'franccz Sub

toată rezerva se anunţă din Nísf, că un grup de miliţieni fascişti ar fi manifestat la Vin* timllle, In faţa consulatului Fran­ţei şi ar fi maltratat pe câţiva lucrătnri francez! dela cafea fe­rată, care nu se descoperiseră când &’a Intonat imnul fascist.

Bucureşti 4, — Din nou se lenseezS din cercurile guverna­mentale ştirea unor surprize politice, In speelal unele sueee* se cari vor elibera guvernul A* verescu de snb tutela liberală.

Intre altele, remanierea s*ar fl amânat până către mijlocul sesiune! parlamentare — adică după 1 Ianuarie — deoarece d I Avcrestu ere gda un pro­iect de largi remaniere pentru care pregăteşte unele fepte po litlce Importante ca «ă l sprljnei In re f acerea au.orităţet regi­mului.

Şi se di ea aproape ceri, un succes diplomatic prin reçu* noaşieree Bss&rtbfei de către Italia — ceea-ce d-l Averescu aşteaptă pentru o dată apropii tă şt un succes de ordin financiar in atrelnălete, cere s i permită regimului inaugurarea politicei sale financiare anunţată prin programul guvernării înainta de alegeri.

După cum sunt lansate aces­te şt ri, trebuie să neexpilmSm Icdolala în realitatea lor — deşi cercurile guvernamentale asigu­ră că se vor produce cele două mari succese.

In după oitIîz * zllfl de Du­minecă, 31 OJomviie 0 . c d-l Vasile Ch'rve e deleg tul co­mitetului judeţean al Partidului Baţlonel-tirănesc a procedat la org mizarea partidului în comu­nele Baclu şi Turcheş din Să- cele.

Numeroşii imn bit ei pali­dului naţional ţărănesc sirânşi îa losalul CF.R care nu-i mei îacăpeo. după IImuririle date de d-l V. Chfrvase, după o f n teiz’astă cuvântare a d ’ul V. Ji g j, eu profiamét cu ueeni* mă însufleţire pentru comuua Baciu preşedinte al Comiţi t iul pe d I Vasile Chiroase, vice­preşedinţi : loan Fulga şi loan Sulica, secretar George Tudor, iar membrii: Stílen Savi% M tti G smolea, Radu Gir cea, loan Muntean, Pavel Birdaş, Petru Molar, Iosn Lulea, Mosdom Ga- orge, Paveî S„ Mihail Feler, Nicoiae Zirenghea, Mihail Paul, loan Dogsrr, loan Cârstea, Di onlsle Doanel, loan Bin'dil jun., loan Neacşu, loan Moldo­veana, Pelrea jisnv, Stanilu loan, Bucur Păif, Gheorghs Bur­lac, Vaalk Molgean, loan Ch’r- vase, loan Todor. IoenMoIsean şi loan I. Alduiea.

Pentru Turcheş: preşedinte loca Peteu, vicepreşedinţi: ioaa Paraipan şi Georghe Blnclll, secreter loan Lupesou şi mem. brii: Ştefan Bobeş, loan Como- vod, George Lupv cv, Nicoiae Pantellmon, loan Ţuţulanii, NI colae Piţlr, Nisobe Dosr, Ge­orge Mustită, loan Molse, Nic. Teleano, Gh. Băncilr, Bran Si- mion, Petre Popa, D^n iu loan, lorgu Paraipan, loan Chire:h^, Coman Vidrighinescu, Driga^ loan, Moise Fiiip, Dumitru Te- dar, loan Clocea, N ţă Stâcgl, Iile Todor, N Calornescu şt Coatieă Mânecujă.

In afară de d nil Chtrvase şi Jtaga mai la parte lucrând ac­tiv pentru organizare şi d-l in­giner Roşsuleţ din Satulung.

Ia timpul organfzirli soseşte şl d-l deputat Dr. Voiau Niţeseu în societatea d-lor Dr. Aron Suctu şl /. Hodârnâttf cari sunt aslamaii cu însufleţire de nu­meroasa asisten|i.

D 1 Dr, Ntţescu in cuvântarea ce tine fice o dâre de seamă asapra situaţiei politice şi acti- vititsi ssi© parlamenter®.

laststă asupra coatopfrll Per-

In cercurile liberale se ob­servă, ins?, puţină nelinişte — aşa în cât pare că cu se vor realiza speranţele everescenllor vechi, lagărul liberal fiind baro­metrul realei aotivltitl a guver­nului actual.

De sigur, recunoaşterea tra= latului Basarabiei de cifre Itsila? er aduce o dlscordere a opi­niei publice româneşti, care a manif fttat unsntm contra actu­lui diplomatic personal al pri­mului miniştri?.

Sosirea îaaltei mlsluai Italie* ne la Bucureşti şl primirea ce 1-se pregăteşte, li f ulatează o- pinia noastră pibiicfi ş1, de«fc ştirea lansată ăz cercurile gi» vernamentale privitor la reeu» so&şterea Basarabiei este pri* mttă destul de iacrezător dar lotuşi eu rezerva pe cere o Im­pune repetarea r.tâtor ştir', nici odată devenite fupte reale, din partea aceioreşt cerem! politice»

DeD, toată lumea aşteaptă, Ier în vremea aceasta veştile de cefe nea circulă pentru satie fos­ila curiozităţii tuturor acelora ceri, din «000111110" zilei, îşi fae retlunea exist ca jet tor politlse...

R

t delcr naflonal şt t?răneie în° tr’un puternic o g*n!znn politie şţ lămureşte ca nu e voi ba de ua nou partid, ci numai de în- j f^ jr-a celor două mari partide populare.

SlSiue şl asupra programului Partidului natfooal-tlrincsc, care este eu entuziasm acceptat de cel prezenfî.

Şi în fine înrhdnd, cere în special comitetelor t.W.oe s l lu­creze din toată inima şl sute alt râvna pentru deşăvârşirea or­ganizata! partidului şi roagă pe ticc ti clrturert din Să cete să ecntlnue e-şi da cu aceiaşi în» 8if<e|ire ro i ribifta ier la or- gsn:zir.<i cc*-,tus partid, care se î&fitişeezi ca un păitd de largi orizoatuil şt de mare vii­tor, în care tinerimea mai alee găseşte ua tsren prielnic pen* tru vaiidtarea energiei şi a Ide­alismului siu.

Ist.unirea a luat cu această sfârşit, d l ChtaV'se spunând frumoase euvtaie ds mulţumire celor prezenţi şi oaspeţilor ds- la Braşov. Cor,

A. S R. PflnGipesa Elena ş. A,S. K. Aimone Duce ‘de Spoletor cu sultele Lor, vor vlzfa oraşul nostru în ziua ide 7 Noemvrfe a. c. după amlazi. Cu ocazia ac ceasta populaţia oraşului, îndeo­sebi d nil Comercianta sunt ru­gaţi a arbora drapele italieee şl naţionale, mat ales în str. Fân­tânii, Cuievardul Regele Ferdl- nand, str. Lungi, strada Porţii,Pi a,.-, Libertăţii ţt str. Principele Caro). — Primar.

Donaţiuni pioase.Membrii f omiliei neuitatei oă *

duce Victoria V, Oniţiu n .bra« nisce dorind să rămână în spi­ritul ideilor regretatului director Virgii Oniţiu, in loc de cununi peritoare donează Mesei stu­denţilor „V. Oniţiu* dela liceul A. Şaguoa sumele de mai jos pentru înfiinţai ea unui fond » Vic­toria V, Oniţiu n. Branisce".

Victor şi Mia Branisce Lei 500. Văd. Vaieria C Missits Lei 10J0. Pornpiliu şi Viiginia Nis» tor Lei 1000. Nicoiae şi Măriţi Radu, Amţa Oniţiu Lei 1000. Comei şi Lelia Florie n Lei 1000* Nicoiae şi Valeria Câliman Lei 1000

Exprimăm pe această cale ge­neroşilor donatori muliumiteie noastre.___ Direcţiunea,

Satele se organizează

*, « b r i s î a s u • ü u a tsB « s e w ? . »?8â»o*. Eiiisaksi mpo*Mib»< lOâH U R O n t