Anul III. Cluj , 2 2 Aprilie n. 1 9 0 5 Nr. 1 6 .

ABONAMENTUL: re AN 3 COR. 20 riL.

I I V»,, 1 ,, 6C „ . ' / . „ - 90 „

ÎN STREINÀTATE:

TE AN 6 PRflNCI. n V« I , 3 I ,

N u m e r i s i n g u r a t i c i s e v e n d

în C l u j c u 5 f i l e r i , î n t r ' a l t e

l a c u r i c u 6 f i l e r i .

Rëvasul INSERŢIUNILE

se plătesc după mări­mea locului ce ocupă; fiecare cm. M costă o-dată 10 fii., de 2 ori 8 fii., de 3 şi mai multe

ori 6 fileri.

, ,R EV AŞ IT L "

C L U J - K0L0ZSUÁR Î I . J Ó K A I - U T C Z A 6 .

Redactor resp.: Dr. IU L I U F L O R I A N Apare în fiecare Sâmbătă Proprietar-editor: Dr . E. D Ă 1 A N U

Dascălul Poporului. După rapoartele ce am cetit prin

unele ziare î nmormênta rea lui loan Pop Reteganul s'a făcut cu mai mare pompă de cât cum am crezut, şi cum ne-am esprimat în numerul trecut. La înmor­mântare au fost representate mai multe foi, cărora rëposatul multe coloane le-a fost umplut. A fost representată printr'un membru din partea locului chiar şi Aso-c/aţ/unea, căreia rëposatul i-a fost într 'o scurtă vreme secretar al doilea, şi timp îndelungat unul dintre cei mai sîrgu-incioşi colaboratori .

Inteligenţa română din Bistriţa şi Dej, centrele cele mai apropiate de Reteag, de a s e m e n e a a fost representată bine şi a împodobit cu frumoase cununi de flori sicriul modest , care cuprindea remă-şiţele pământeşt i ale modestului dascăl .

Peste toate aces te pompe conven­ţionale s'a rostit la mormênt şi un cu­vent viu, s incer şi duios, care a esprimat recunoştinţa neamului cătră cel ce în. viaţă nu a fost recunoscut cum ar fi fost vrednic se fie. Advocatul Dr. O. Tripon, om de inimă, a rostit aces t cu­vent, pe care îl reproducem în parte, pentru-că esprimă idei identice cu cele esprimate de noi, fără se fi ştiut unii de alţii.

Eată apreţiarea făcută lui loan Pop Reteganul de dl Dr. Tripon :

Priviţi în trecut la loan Pop Reteganul , ca pedagog ! In şcoala lui, la prelegerile lui, nu în­căpeau băieţii! Nu era de lipsă pedepse, nici pen­tru copii, nici pentru părinţi. Căci el era iubirea întrupată pentru copii, trăia din plăcere şi voca -ţiune pentru ei.

Resultatele pedagogice strălucite şi iubirea tuturora, era resplată pentru lucrarea lui de în-veţător. In toate centrele, unde a dăscălit , a c e ­leaşi simpatii şi le-a cucerit.

Dar el a fost si dascălul adulţilor, ba chiar şi elevul poporului. El s'a ţinut morţiş de viaţa poporului român, în şcoală şi afară de şcoală, la joc , la şezetoare, la vornicie şi la ja le , la miliţie şi la nuntă, pe ogoară şi la pomene.

Pretutindenea el a studiat sufletul poporului, l'a surprins şi l'a descris, a şa zicênd l'a fotografat în toate manifestările lui spirituale! Cetiţi-i toate cărţile, poveştile, poesiile poporale, chiuiturile: toate lucrările lui literare poporale, — cari fac aproa­pe o bibliotecă poporală — a regretatului loan Pop Reteganul, şi vë veţi convinge, că a avut o iubire irresistibilă pentru popor, că a întrat adânc în inima şi spiritul poporului, că s'a iden­tificat, s'a contopit sufleteşte cu el.

In lucrarea lui literară a plasat şi diliginţă şi program conştient.

Scrierile lui păstrează şi représenta azi şi totdeauna limba vie a poporului român, din epoca noastră , din ţinuturile studiate şi cunoscute de el.

De programul lui s'a mai ţinut: a présenta şi multilateralitatea şi »intregul« spiritului popo­rului românesc.

Şi së nu credeţi, că loan Pop Reteganul a făcut ceva avere cu lucrările sale li terare! Së nu credeţi, că a fost condus de egoism, de spirit gesch'eftar ! Priviţi la cărţile Iui nevîndute, la scri­erile lui inedite, priviţi la nerentabil i tatea muncii l i terare là noi, la biblioteca Iui, şi veţi conclude, că aci avem de a face cu un suflet îngrădit şi atras , per eminentiam, de viaţa, l imba şi spiritul poporului român. Şi ce e mai mult: nici critica literară nu i-a fost totdeauna dreaptă !

Dar nu l'a alterat, căci nu vani ta tea l'a con­dus în lucrările lui !

In merit inse: autorităţi chiemate, ca dl prof. B. P. Haşdeu, Academia, Aşociaţiunea, dl prof. Viciu ş. a. au constata t cu competenţă, valoarea literară a lucrărilor lui. El şi-a mers calea înainte cu statornicie şi cu grabă aproape s imptomatică. Cu ceva înainte de moarte şi-a tipărit lucrările: »Novele şi şchiţe« apoi »Pomicultura«, o carte foarte instructivă, pe care ar fi rëspândit 'o între toţi naţii, ca së facă din tot Românul grădinar şi pomolog. Aşa, cum el însuşi a fost Aţi cetit programul lui din prefaţă? Ce suflet bun, practic şi mare! Şi ce puţin teren de influinţă, de stăpânire!

In fine ce së vë mai spun: în ziua reposărei lui el a scris încă Ia masa lui de lucru! Adecă: el a murit cu peana în mână, în serviciul popo­rului român ! !

In fine së reasumăm: loan Pop Reteganul a trăit 52 ani. Din a-

ceştia au muncit în ogorul literaturii poporale, în al folcloristicii şi în al gazetăriei române, preste 32 de ani, ducênd viaţă grea, lipsită, oficiu obo­sitor, găsind pretutindenea numai puţin sprijin, numai puţină interesare, dar aflând în propria-i fiinţă, dragoste neţărmurită pentru aceas ta muncă, şi isvor nesăca t în straturile vii şi mari ale po­porului nostru, a cărui limbă şi viaţă, spirit şi manifestare, l'a cucerit cu putere irresistibilă.

Astfel t rece loan Pop Reteganul între ne­muritorii literaturii noastre poporale. Un constras t mângăitor , faţă cu viaţa lui scurtă şi lipsită. O mare dreptate, faţă cu abnegaţ iunea lui perma­nentă; faţă cu munca lui altruistă literară; faţă cu al iarea lui sufletească cu un popor întreg, iubit şi luminat de el.

Dar cunoscutu-i-aţi şi partea privată a c a ­racterului, a individualităţii ?

A fost caracter cinstit, până la invidiare ; sincer şi oblu, fără incunjur şi fără sucituri, amic neîntrecut de senin, şăgalnic, multirateral, şi ne-infestant;soţ credincios în familie, totdeauna model; părinte iubitor şi îngrijat de creşterea ficei sale; fiu neîntrecut în recunoştinţă şi ajutorare, dată părinţilor şi socrilor lui, cari-1 supravieţuiesc şi astăzi, remaşi în casa lui, sub povara betrâneţelor. El a fost model între semenii sëi întru toa te ; făclie, egal luminătoare în toate, delà început până la capăt.

Dar së termin şi eu, cuvintele mele ! Des ­părţirea ni-se impune, căci groapa aşteaptă de 3 zile, deschisă.

Şi în clipa aceas ta dureroasă cătră tine më îndrept, frate Ioane !

Iţi mulţumesc pentru persoana mea, de anii de bună pretenie, ce am întreţinut. Iţi mulţămim, mai presus de toate, de iubirea ta neîntreruptă, de munca ta inteligentă, stăruitoare şi luminătoare, depuse cu entusiasm, între împrejurări neprielnice în serviciul literaturii poporale române, în al pe­dagogiei române, în al ziaristicei române, în al folcloristicei române !

Iţi mulţămim de energia luminii şi a braţelor, cu cari te-ai angajat în viaţa ta întreagă, la ridi­carea şi luminarea culturală a poporului nostru !

In clipa aceas ta cătră tine se îndreaptă »Asociat iuneaa« noastră, al cărei muncitor harnic, şi secretar II ai fost! apoi se îndreaptă »Reuniunea învăţătorilor din jurul Gherlei« şi colegii tëi delà »Mar iana« , şi glasul academiciamului venerat Porcius si alţii si alţii.

In clipa aceas ta poporul nostru întreg pri­veşte la tine, cu recunoştinţă si cu durere. Si amicii tëi de pretutindeni, cu scrisori şi cu cununi, cu regrete şi cu lacrimi !

Vëlui veşniciei se desface înaintea ta, si tu urci treptele ei nedorite încă.

La aceas ta cale-ţi presentăm drept suită, pe lângă virtuţile tale, iubirea- şi durerea şi recunoş­tinţa noastră a tuturora.

Se-ţi fie partea — după încordările vieţii — liniştea senină, si somnul tëu së fie neconturbat si dulce. Adio !

Luând noi act de aceas tă vrednică celebrare a memoriei celui mai harnic dascăl al poporului nostru, simţim o

încurajiare mai mult de a insista asupra ideilor ce am esprimat pe scurt în nu-merii de mai înainte.

Ni-se pare stătorit, că Pop Reteganul e vrednic ca pomenirea sé i-o ce lebrăm în mod statornic, printr'un aşezăment . Propunem deci se se înfiinţeze numai de cât o societate editoare de cărţi po­porale, care së cumpere dreptul de edi­tură a scrierilor lui nepublicate, s au necontrac ta te cu alţii şi së-le publice şi lă ţească în popor. Prin aceas ta s 'ar a-jutora într'un mod cinstit şi loial familia rëposatului, si s 'ar continua şi perpetua lucrarea sufletului lui.

Soc ie ta tea editoare, — în formă de societate pe acţii, purtând eventual nu­mele »Reteganul« — ar avea însë che ­marea se editeze şi alte scrieri poporale, ba peste tot ori ce scrieri, cari bat în direcţiunea începută de Reteganul, spre luminarea poporului. — înfiinţarea a-cestei societăţi , pe lângă momentul de pietate faţă cu memoria dascălului nostru, răspunde şi unei arzëtoare lipse — şi ar aduce şi folos. Poporul nostru ceteş te relativ foarte mult. Ne a s e m â n a t mai mult de cât »inteligenta« lui. Dar nu prea are ce, şi nu prea are bun. Sunt sute de oameni , cari trăiesc din comer -ciul cu cărţi poporale şi sunt câţ i -va editori, cari s'au îmbogăţi t din produc­tele acestei branşe. Lucrarea lor însë nu e condusă de al tceva de cât de — câştig. Socie ta tea editoare ar fi chema tă se lucre şi cu plan cultural, urmărind paralel, — dacă nu în locul întâiu — şi luminarea poporului.

Ţinta aceas ta a luminat cărarea vieţii lui loan Pop Reteganul. A-o fi în­ţeles şi a-o urmări şi noi în stil mare î n s e a m n ă o candelă la mormêntul lui şi un stâlp de foc întru cârmuirea popo­rului din robia egipteană a întunerecului şi a neştiinţei spre pămentul făgăduinţei şi mântuirei.

Cei ce ne înţeleg şi ne aproabă, îi rugăm se-şi spună cuvêntul.

©BCU Cluj

Pag. 64 » R E V A S U L « Nr. 16

Crestaturi. — Autonomia Românilor gr . -cat . Sub titlul:

»A román görög kathol ikusok autonómiája — irta Gyárfás Elemér — Budapes t 1905. — a apărut o broşură de 45 pag. mari , care se ocupă de ches t iunea ardentă a vieţii noastre bisericeşt i , de autonomia proprie şi independentă a bisericei noast re unite cu Roma. Fiind că n i -s 'a tri­mis anume, şi autorul ne es te cunoscut , ne vom ocupa c â t mai curînd cu studiul ases ta , care mai întâiu a apă­rut în »Katholikus Szemle« revista de frunte a Maghia ­rilor catolici, editată de socie ta tea » S . S tefan«. - -

— Misiunile poporale, pe care »Revasul« le-a luat pe aripile sale modeste , ca pe o idee înaltă şi mân­tuitoare, curg cu mare ' i sbândă în felurite părţi ale terii, între credincioşii bisericei noastre . Am primit rapoarte despre misiunile din Bănat , apoi despre cele din Riu-alb şi sun tem mângâiaţ i de binecuvîntarea ce Dumnezeu revarsă pe u rma aces tor lucrări de apostolié. Vom pu-

.blica în nrii următori aceste rapoarte şi »Revasul«, care singur are meritul introducerii lor, se va simţi fericit de a fi şi pe viitor organul de publicitate a direcţiunei a-cesteia nouă, de viaţă sufletească în spiritul genuin al bisericei lui Chris tos , spre binele iubitului nostru popor.

Regele pentru limba poporului. Vineri, 14 Aprilie n. M. S a Regele Carol al Ro­

mâniei a rostit în şedinţa festivă a Academiei române un discurs, din care reproducem următoarele cuvinte, spuse ca din inima noas t ră a tuturor:

Mă bucur de câte ori am prilejul de a lua cuvântul în aceiaş locaş, unde am auzit atâtea conferenţe atrăgătoare şi disertaţiuni iscusite, cari au răspândit lumini noue asupra trecutului no­stru si îndrumări înţelepte pentru propăşirea şti­inţei, adunând astfel un material de mare preţ pentru lărgirea templului, care adăposteşte su­fletul neamului românesc.

La temelia acestui templu se află limba, această d u i o a s ă l i m b ă , r o m â n e a s c ă , care mi-a devenit îndoit de scumpă din ziua când am auzit-o răsunând pe buzele neuitatei mele copile şi de când, spre a mea mângâiere, ur­maşii mei o grăiesc în jurul meu.

Minat de această simţire, am propus Aca­demiei, acum 21 ani, întocmirea dicţionarului »Etymologicum magnum Romaniae«, avênd mai a/es în vedere culegerea şi păstrarea acelor cu­vinte vechi, cari — deşi obârşia lor este slavonă,

grecească sau turcească, — alcătuiesc originali­tatea şi bogăţia Timb'et. Dorinţa 'mea era, ca Academia se scape aceste odoare ameninţate a cădea în uitare, redându-Ie locul la care au drept şi se pună o stavilă acestui val de nepăsare pentru graiul bătrânesc, stirpind totodată buru­ienile neologismului, care înăbuşe limba strămo­şească. Limbile îşi au într'adevăr viaţa lor pro­prie, care se desvoaltă după nişte régule stator­nice, însă înriurirea scriitorilor de frunte şi a a-cademiilor asupra acestei desvo/tări este dease-menea netăgăduită 1

De ce să ne ferim de aceste locuţiuni vechi, cu obârşie aşa de curată, c a a c e e a a l i t u r g i e i şi letopisiţelor terii, şi care nici măcar arhaisme nu sunt, de oare-ce le î n t â l n i m în l i m b a b i s e r i c e i -şi a p o p o r u l u i ? Mult mai de temut sunt neolo­gismele sterpe, cu formă şi înţeles pocite, cari

nu aduc nici o idea nouă, ci isgonesc numai cuvinte curat româneşti, spre a le înlocui cu altele străine, cu înţeles absolut identic, ca spre pildă: »avansare«, în loc de înaintare; »voiaj«, în loc de călătorie.

Aceste parasite răutăcioase sunt mii, nu­mărul lor creşte pe zi ce merge şi s f î r ş i t u l v a fi s c h i l o d i r e a l i m b e i . Străcurarea lor o da-torim în mare parte vieţii politice, obiceiurilor a-pusene şi educaţiunii copiilor în străinătate. A-ceste înriuriri nu au fost totdeauna norocite, nu numai asupra lim bei, ci şi asupra moravurilor, cari au perdut poate mai mult decât au câşti­gat. Urmarea cea mai de plâns a acestei greşite îndrumări este şanţul ce să sapă î n t r e l i m b a c l a s e l o r c u l t e şi n e p r i h ă n i t a l i m b ă a p o ­p o r u l u i . Despărţenia aceasta trebue deci cu ori ce preţ preîntimpinată ca o primejdie pentru nea­mul românesc, a cărui unitate se întemeiază pe legea şi limba sa. Ştiu, că Academia şi un mă-nunchiu de scriitori vrednici luptă cu o patrio­tică osârdie spre a alunga această vătămătoare cutropire, insă rîvna şi silinţele tuturor nu vor fi de prisos spre a duce la bun sfîrşit această operă de însemnătate.

R E V A S U L C L U J U L U I 5

— L a reuniunea femei lor »Sf. M a r i a « din Cluj s'a înscris dna Cioplea, ca membră pe viaţă cu 10 coroane.

— Despre p e t r e c e r e a din 11 Martie n. a. c. aranjată de t inerimea universitară în folosul c a -sinei, primim următoarea dare de s e a m ă :

Seara la cassă au suprasolvit dnii şi dnele: Dr. loan Vaida-Voevod 20 cor., Vasile l iossu 10 cor., Dr. Victor Poruţiu 8 cor., dna Te lea 2 cor., Augustin Căciulă 2 cor., Dr. Elie Dăianu 10 cor., Petru Rus 2 cor., Ion Leoca 5 cor., dna Ranta -Buticescu 10 cor., Ion Cador 1 cor., Dr. Amos Frâncu 8 cor., Vaier Vicaş 20 fii., Basiliu Podoabă 10 cor., dna Motta 12 cor., Victor Mandeal 2 cor., Colonel Blaşiu 5 cor., dna Pop 4 cor., dna Dr. Mu-reşan 4 cor., Tulliu Roşescu 4 cor., Dr. Simion T ă m a ş 8 cor., Dr. Aurel Isac 16 cor.

Suma 359-20 cor. Ni s'a trimis delà dnii şi dnele: Dr. Aurel

Vlad 20 cor., Dr. Liviu Leményi 10 cor., Alesandru Mocsonyi 20 cor., Dr. losif Gali 20 cor., Dr. Zo-sim Chirtop 10 cor., Dănilă Muntean 6 cor., dna -Yëd. Ana German é <or., Ion Bozac 5 cor., Dr. Nestor Oprean 10 cor., Mihail Velici 10 cor., Ion Moldovan 4 cor.-, Dr. Cuparescu 2 cor., Demetriu Pop 2 cor., Coriolan Têrnova 2 cor., Petru Gave t 5 cor., Absolon Faur 5 cor., Dr. Almăşan 5 cor., dna Aurelia Dan 5 cor., Dr. Vasile Bian 20 cor., Niculae Popovici 4 cor., Ion l iat iegan 2 cor., Victor Illyés 10 cor., Artemiu Şarkadi 10 cor., dna Elena Grădiştean 8 cor., dna Victoria Dr. Erdélyi 5 cor.

Suma 2 0 6 cor. Scăzend 3 4 3 02 cor. spese din întrate de

5 6 5 ' 2 0 cor. rëmâne venitul curat: 222-18 cor. Primească toţi iubiţii noştri sprijinitori mul-

ţămita noastră sinceră şi recunoscătoare . C l u j , 10 Apri l ie ' 1 9 0 5 .

Sever Dan, Andrei Macavei, controlor. cassar .

CÂRTI DIN ORI CE PĂRŢI Misiunile p o p o r a l e din B u c o v a .

Ţeara Haţegului, 15 Aprilie n. 1 9 0 5 . Bucova e o comună de 1 5 0 0 suflete, cam la 30 km. de­părtare delà Haţeg, între munţi frumoşi la privire, dar plini de toate miseriile terii noastre frumoase, dar nenorocite. In cele bisericeşti se ţine de pro­topopiatul Ulpiei-Traiane. In aceas ta comună pu­ternică, dar resfirată s'a ţinut cele dintâiu misiuni poporale în Ţara Haţegului, urmând astfel pilda dată mai întâiu în diecesa noastră a Lugoşului, în marea comună grăni ţerească Cugir. Aceiaşi, cari au făcut misiunile din Cugir şi Orăştie, ală­turea de protopopul Clujului Dr. Dăianu, anume vicarul Haţegului Dr. Iacob Radu şi protopopul Orăştiei Dr. Traian Frenţiu, au purtat şi aici greu­tatea muncei, ajutaţi de un nou sprijinitor al mi­siunilor, tînërul protopop al Ulpîei-Traiane: Nicolae Muntean şi de mai mulţi alţi preoţi din jur.

Misiunile au decurs astfel: Vineri în 7 Aprilie au sosit Dr. Radu şi protop. Muntean la Bucova, venind printr'o ploaie şi vijelie groasnică. Sa r a la 6 ceasuri după »Imperate Ceresc«, vicarul Dr. Radu a rostit cuvêntarea de introducere şi predica de temelie despre scopul omului. Timpul fiind foarte urît biserica n'a fost chiar plină, dar totuşi au fost de fată vre-o 6 — 7 0 0 oameni . '

Sâmbătă , 8 Aprilie, după utrenie a predicat protopopul Nicolau Muntean despre pëcat; la li­turgie după s. evangelie a predicat Dr. Iac. Radu despre pocăinţă. Biser ica era îndesuită — şi s. slujbă a ţinut până la 11 ceasuri. La ameazi a sosit şi protopopul Orăştiei Dr. Frenţiu. La 2 d. a. s'a început vecernia. Dr. Frenţiu a predicat despre s. mărturisire. îndată s'a făcut molitva şi 7 preoţi au început a mărturisi, mai întâiu pe toţi preoţii adunaţi, apoi pe credincioşi, până la 8 ] / 2 seara. De pe Ia 4 ceasuri începuse o nin­soare groasnică, totuşi poporul a rëmas în vifor de s'au spovedit.

Duminecă la 7 oare s'a început utrenia. Dr. Radu a predicat despre cele din urmă ale omu­lui. Apoi s'a început s. liturgie. înainte de cu­minecare a predicat Dr. Frenţiu despre s. jertfă a liturgiei şi s. cuminecătură. Ceilalţi preoţi în­cepând delà 6 ceasuri au tot spovedit. S'au cu­minecat 5 6 4 credincioşi afară de elevii din şcoală.

După liturgie s'a ţinut paras tas pentru morţi apoi vicarul Radu a ţinut cuvêntul de încheiere împărtăşind blnecuvêntarea archlerească.

Poporul din Bucova se ocupă cu cărăuşia de cărbuni la Haţeg, unde târgul de sëp tëmâna e Lunia, de aceea Dumineca sunt cei mai mulţi duşi. De astă dată însë oamenii au rëmas acasă şi au rëmas foarte mângâiaţ i de înveţăturile, ce li-s'au dat. S'a dovedit şi aici, că pentru renaşterea poporului nostru cele mai potrivite, şi poate uni­cele mij loace, sunt misiunile. Ulpiu Traian.

Cu 1 Aprilie începe nou abonament la

| - ^ w . Pe V. de an cos tă 90 fii.

»Revasul : y . : :

Restanţierii së binevoiască a-şi achita datoria.

F O I T A R Ë V A S U L U I

Deosebirea bureţilor de alte plante. (Urmare şi fine).

Sporul se deosebeşte de sSmânţa altor ve ­getali prin lipsa colţului (embrion). Semânţe le tuturor plantelor mai mari cuprind începutul fii-toarei plante, colţul, în care putem cunoaşte pornirea rădăcinii şi a trunchiului (radicula, plu-mula) ; bureţii nu-1 au, din .spor creşte un firicel (hypha), care se întinde mereu, se rămureşte şi formează corpul buretelui (myceliu), aces ta se nutreşte, şi la rândul sëu produce şi el spori.

Sporii sunt mici, din unii câte 5 0 — 1 0 0 în­cap pe un vîrf de ac, de aceea nu-i putem vedea .singuri, ci numai când sunt mulţi la olaltă. Fiind uşori îi ia vîntul, îi duce apa, îi r isipesc animalele {paser i , albine, fluturi şi altele). Sporii ce ajung în loc bun, încolţesc si cresc, ceilalţi pier. Unii sunt găzduiţi de plante vii, ca tăciunele, perenos-pora, rugina, iasca ş. a. Având sporii umezală şi căldură încolţesc din afară pe coajă, de unde mai .târziu pătrund apoi în corpul plantelor. Spre aces t scop cearcă o zgârietură, o crepătură cât de mică, -crestătură (la cucuruz, arbori) lovire de grindină; lipsind aces tea firicelul se târie până la deschi­zăturile mici (s tomate , lenticele) ce le au plantele .pentru primirea aerului. Ajuns buretele în corpul plantei se hrăneşte bine, se desvoaltă, iar după un timp în una sau altă parte, vine la iveală, în­cepe së rodească şi se-şi coacă sporii, semânţa sa.

In modul pomenit se desvoaltă şi bureţii cărnoşi. Firicelul pornit din spor, întră în păment, în lemn ori în alt strat, unde së rămureşte şi formează corpul buretelui (aparatul vegetativ = myceliu, fig. 2. m). Pe myceliu creşte corpul roditor (aparatul sporifer), care la bureţii mari se

< 1 l ? I

Fig. 2. m myceliul ciupercilor, care este ascuns în substrat, numeşte : ciupercă, hiribă, mănătarcă , brânca ur­sului, iască etc.

Aparatul vegetativ, adecă partea ascunsă în păment, care se nutreşte şi creşte, şi care rës-punde la rădăcina, trunchiul şi frunzele altor plante, noi dară nu o vedem, şi nici nu ştim despre ea până pe timpul rodirei, când vine la iveală şi formează corpul cărnos, ce rëspunde la rodul altor plante. Când dară noi culegem ciuperci, ciuciuleţi, hiribe etc. culegem rodul numai, iar aparatul ve­

getativ, rëmâne în păment, unde avênd condiţi-unile de lipsă — umezeală şi căldură — va pro­duce alte ciuperci, alţi ciuciuleţi, şi alte hiribe. Aşa trăieşte myceliul buretelui de casă (Merulius) în scândurile lemnelor din zid şi nu ştim despre el până la rodire, când umple crepăturile scân­durilor cu o massă moale, umedă ca şi iasca, care se face pe unii copaci.

Aparatul sporifer al bureţilor are diferite forme; al buretului de casă , pomenit mai înainte

este neregulat, format din mai multe pături. La cei mai mulţi bu­reţi mari deose ­bim în aparatul roditor sau spo­rifer 2 părţi: co­torul (picior, sti-pă), ce creşte din substrat, şi pe aceas ta pălăria (cap, umbrelă, căciulă), care ni se înfăţoşează cu. cele mai felurite forme. In pălărie

Fig. 3. Mănătarcă (Boletus), c cotor, se fac sporii, şi P pălăria cu h hymeniul. anume sau în

creţe le ce sunt de desuptul ei ca la Ciupercă, (fig. 1. h) ciuciulete; sau în nişte ţevşoare, găurele mărunte asemenea împunsăturilor de ac, cari se găsesc tot sub pălărie, ca la Mănătarcă (Boletus fig. 3. h), iască (Polyporus) ş. a.

©BCU Cluj

Nr. 16 » R E V A S U L « Pag. 6 5

DE P E S T E SËPTËMÂNÀ Pentru noua biserică din Cluj. Vestim tuturor cu plăcere, că vindem urmă­

toarele cărţi în folosul bisericei celei noue: Cursele Diavolului, naraţiuni poporale, de I.

Bochiş . Preţul 7 0 fii. plus 10 fii. porto postai. Periculoşi pentru stat, naraţiune de Bolan­

den, trad, de loan Bochiş . Preţul 30 fil. plus 5 fil. porto postal. Pentru 1 cor. 10 fil. le trimitem amîndouë.

Asemenea toate scrierile d-lui Canonic Dr. Bunea din Bla j , se vend la noi, în parte în fo­losul bisericei celei noue.

— Misiunile din Riu-Alb (vie. Haţegului) au isbândit foarte bine. Au predicat Dr. lac. Radu şi Dr. Traian Frenţiu, uneori sub cerul liber, neputênd biserica cuprinde mulţ imea cea mare de popor. Deodată cu misiunile s'a ţinut şi sinodul vicaria­tului Haţeg şi astfel aproape toţi preoţii au fost de faţă. Câte 1 4 — 1 5 preoţi ascultau mărturisirile.

In Bănat s'au ţinut misiuni în Ticvaniul-mare, Vărădia şi Mercina, cu isbândă foarte frumoasă, conlucrând protopopul Lugojului George Popovici, Cornel Teaha , protopop în Liget, Aug. Radu, preot în Vărădia, Stefan Roşian, spirit, seminarului din Blaj şi Dr. Epam. Lucaciu, preot în Cenadul-sêr-besc. Au predicat mai ales cei doi din urmă cu mare succes. Rapoarte amănunţite vom da în nrii ce urmează.

Mai apropiat se ţin misiuni în comuna 77c, protopopiatul Clujului, sub conducerea protopop. Dr. Dăianu, începênd de Vineri, 21 Aprilie până Duminecă, 23 Aprilie.

— C e t i t o r u l e , lă ţeş te »Revasul« în tre cunoscuţ i i şi vecinii tei .

După-ce ai cetit foaia nu o a r u n c a , nici nu învëlui cu ea m ă r f u r i , ci dă-o së o c e t e a s c ă c ineva , c a r e n'a putut'o î n c ă abona .

Ori-cine a c ă p e t a t ' o a ş a şi-a cet i t 'o së f a c ă şi el a s e m e n e a .

Din m â n ă în m â n ă së m e a r g ă »Revasul« la zeci şi zeci de inşi !

— Din d iecesa Orăzii ni-se scrie: La în-trupirea de Paşti a preoţilor din districtul proto-popesc al Eriului — diecesa Oradană, — care se v a , ţ i n e a în comuna Sanislău, în 21 Aprilie n. a. c. ca comisar episcopesc va participa Ilustritatea S a Dr. Augustin Laurán, canonic-abate , prelat-papal şi vicar gen. episcopesc; cu care ocasiune va rosti şi două predici de pocăinţă, una înainte de mărturisiri, iar cealaltă după sfîrşitul mărturi­sirilor la Liturgie. To t districtul, atât clerul cât şi poporul, priveşte cu mare interesare la aces t eveniment, cu atât mai virtos, că la noi arare ori putem saluta în mijlocul nostru membrii capitulări. Despre decursul conferenţei vom refera la timpul sëu.

— Dl Dr. Cass iu Maniu, care a fost osân­dit la un an temniţă de stat pentru un articol publicat în »Tribuna« din Sibiiu, în 16 Aprilie n. şi-a isprăvit osânda în temniţa din Vaţ şi a fost pus în libertate. — Alţi Români îi vor lua locul, ca nu cumva së piară dovezile pentru libertatea pressei din Ungaria. —

— Hirnen. Dl Dr. Daniel Szabó, advocat şi Augusta Maria de Csato së vor cununa în 1 Maiu n. în biserica catedrală din Blaj .

— M a g h l a r i s a r e a Oltului. Organul soc ie­tăţii de maghiar isare »Magyar Szövetseg« së o-cupă cu gânduri mari de cucerire pe s a m a Un­gurilor. Spune adecă în numërul sëu delà 1 April., că ar trebui aşezate colonii maghiare pe Valea Mureşului, pe a Someşului şi pe a Oltului, ca prin aces tea së maghiar iseze poporul românesc . Pe Olt are mai mult necaz organul amintit şi îl numeşte »rîu necredincios«. — Noi numai a tâ ta zicem doritorilor de maghiarisare, ca së ducă c o ­lonişti Unguri cât de mulţi pe ţeara Oltului, şi-i asigurăm, că coloniştii în 10 ani vor uita limba ungurească.

— f loan S imionaş iu , preşedinte la sedria orfanală şi protonotar onorar comitatens, membru în directoriul »Sulutian«, membru la »Asociatiunea pentru literatura română şi cultura poporului ro-mân« şi membru la »Socie ta tea pentru fondul de teatru rornan«, etc. a încetat din viaţă în mod neaşteptat Sâmbă tă în 2 / 1 5 Aprilie a. c. la oarele 3V2 P- m - î n a n u l a l 6 7 - l e a . a l etăţii şi al 32- lea al fericitei sale căsătorii . Rămăşi ţele pământeşti ale scumpului defunct s'au aşezat spre vecinică odichnă Luni, în 4 /17 Aprilie a. c. la oarele 4 p. m. după ritul gr.-cat. în cimiterul gr.-or. din loc. Fie-i ţerîna uşoară şi memoria b inecnvên-ta tă! D e v a , la 2 / 1 5 Aprilie 1 9 0 5 . îl deplâng: Elena Simionaşiu născ. Şuluţ, ca soţie. Luca F i -lipaş, Victoria Frâncu măr. 'Dr. G. Wilt, Florica Frâncu măr. Botean, R o m a Şuluţ, Dr. George Wilt, Iosif Botean, ca nepoţi şi nepoate. Ana Şuluţ, Ale­xandru Şuluţ, Amalia Şuluţ născ. Todosie, ca cumnat şi cumnate.

— P r o c e s e l e »Drapelului«. Procurorii ear au scăpat ţeara de pierire. In 17 Aprilie curtea cu juraţi din Timişoara a pertractat procesele »Drapelului«. Când sunt chemate ziarele noastre înaintea judecătoriei, ştim înainte, că vor primi osândă aspră. — Aşa s'a întêmplat şi cu »Dra -pelul«. Mihail Gaşpar a fost osândit la 10 luni temniţă de stat şi 4 0 0 cor. pedeapsă în bani, — Dr. Stefan Petrovici a primit 6 luni temniţă de stat şi 2 0 0 cor. pedeapsă în bani, ear Dr. Cornel Jurca a fost osândit la 8 luni temniţă de stat şi 4 0 0 cor. pedeapsă în bani. —

— Produc ţ iune t e a t r a l ă - d e c l a m a t o r i c ă a-ranjază t iner imea şcolară şi adultă din Cara în sala şcoalei din loc la 1 Maiu„n. (a doua zi de Sf. Paşt i ) . începutul la 7 oare seara. Venitul cu­rat e destinat în favorul fondului pentru edificarea unei biserici nouă. După producţiune urmează joc . In pausă se va juca »Caluserul« şi » B ă -tuta« de tinerime.

— T i n e r i m e a r o m â n ă din jurul Ernotului (Radnoth) va da un Concert împreunat cu dans, în 1 Maiu n. a. c. (a doua zi de Sf. Paşt i ) în sala hotelului »Central« din Ernot cu concursul mai multor d-ni alumni ai Institutului pedagogic din Blaj . începutul precis la 7 oare seara. Pre­ţul de întrare: de persoană locul I. 1 cor. 60 bani, locul II. 1 cor. Venitul curat e destinat 1

3 parte pentru biserica din Ernot, V3 parte pentru biserica din Şeul ia-română. ear V3 parte pentru »Clubul agronomic« din Ernot. In pausă se va juca » C a ­luserul« si »Ba tu ta« .

Aparatul sporifer al bureţilor mici, încă are felurite forme, ca de glob, ou, sac (conidiu, spo-ridiu, sporangiu fig. 4. c) şi së deosebeşte de a-paratul vegetat iv prin coloarea sa neagră, ruginie ori galbină-verzie . Fiind aparatul copt creapă, iar sporii din el se risipesc. Sunt între bureţii mici

unii, al căror aparat sporifer este de 2 feluri, aşa şi sporii ce-i produc, anume au spori de vară (protospora) şi spori de iarnă (teleutospora): Cei dintâiu încolţesc îndată ce au scăpat din sporidiu şi aşa servesc Ia înmul­ţirea de vară, cei din urmă la înmulţirea din primăvara şi vara anului ce vine. Sporii de iarnă (teleutospori) sunt mai groşi în păreţi, şi înzestraţi cu însuşiri de a răbda frigul şi umezala iernii.

Bacteri i le şi drojdiile se în­mulţesc prin împărţire, spori nu­mai atunci produc, când condi-

ţiunile de traiu li-s 'au schimbat, li-s 'a găta t hrana, ori a înceta t căldura ş. a. Sporii lor deşi foarte mici, au totuşi tăria ca şi după timp mai lung se se poată înmulţi.

Traiul bureţilor ne esplică de ajuns rolul însemnat sau lucrarea, ce o au ei în economia cea mare a naturii. Unii din ei provoacă îmbol­năvirea omului, animalelor, ba chiar şi a plante­lor, alţii fac lucruri folositoare, ajută ferberea mus­turilor, dospirea panii, înăcrirea laptelui ş. a. iar alţii mi jocesc putrezirea, şi prin ea dest rămarea şi întoarcerea în păment a materiilor organice.

Fig. 4. Perenospora eşită din c o a j e . c a s ë rodească , c conidii.

Lucrarea de putrezire şi destrămare, este de cea mai mare însemnătate , prin ea bureţii ni-se înfăţoşează ca nişte făptuitori, cari nu pot lipsi, mijlocind ei adecă putrezirea fiinţelor moarte (ani­male şi plante), prepară prin aceea materia de lipsă la creşterea altor fiinţe. Din materia pre­parată de ei cresc plantele, din ea se hrănesc, şi din ea formează acele multe substanţe, cari le îngrămădesc în rădăcinile lor (morcov, sfeclă ş. a.) în trunchiurile lor (lemn, cartofi, iarbă) în frunze, fructe şi mai a les în semânţuri (poame, grâu, orz etc.), cari ni-le dau ca hrană nouă oamenilor, le dau animalelor multe ce se găsesc pe rotogolul pămentului. Materia se schimbă, dar nu se pierde, tot ce se ia din păment, încetând viaţa se întoarce iar în păment, ca së servească de hrană altor plante şi prin aces tea altor animale.

In locul nisipos, petros nu se face nimic, dacă însë aces t loc se va presëra cu frunze, ori gunoiu chiar, şi dacă bureţii mici avênd apă şi căldură le vor des t răma şi putrezi, locul petros se va schimba în loc roditor, în el vor creşte ierburi, se vor face bucate şi alte plante roditoare. Vedem dară, că bureţii sunt folositori agriculturei, prin putrezirea ce o provoacă ei prepară hrana plantelor, ierburilor şi pomilor, cari la rândul lor ne îndulcesc lipsele noastre şi dau hrană an ima­lelor. Bureţii duc îndeplinire putreziunea, ei risi­pesc materiile lipsite de viaţă şi le întorc în pă­ment, ca së resară din ele feluritele bunătăţi ale pămentului, nutremêntul şi îmbrăcămintea noastră si hrana numeroaselor animale. 1

Dr. Ambrosie Cheţianu.

— Din A r a d ni-se scrie: Dl George Popp, profesor la gimnasiul de stat din Arad, şi preot al diecesei gr.-cat. de Oradea-Mare, a fost denu­mit de V. A. diacon onorar şi asesor consistorial . Nu putem de cât numai së gratulăm guvernului diecesan de Oradea-Mare, pentru aceas ta distinc-ţiune, ear dlui George Popp îi dorim, că interesul cel a ra tă pentru tot ce serveşte spre înaintarea bisericei noastre, së-1 poată dovedi întru mulţi fericiţi ani.

— f Valentin Cherebeţiu, oficial de postă şi telegraf, după un morb scurt şi sdrobitor a re-pausat în Domnul la 14 Aprilie n. a. c. în Bla j , în al 25- lea an al etăţii. Osemintele neuitatului se vor aşeza spre odichnă vecinică în cimiterul comun din Bla j , după ritul bisericei greco-catol ice la oarele 3 d. a. Bla j , 15 Aprilie 1 9 0 4 . îngerul Domnului vegheze asupra ţerînei sale! Gavril Ghe -rebeţiu şi soţia sa Ana Carşai ca părinţi. Iuliana Cherebeţiu m. Varna şi fii lor Victor şi Silvia ca nepoţi. Eugenia Cherebeţiu, Leontina Cherebeţiu m. T ă m a ş ca surori. Vasiliu Cherebeţiu, ca bun Vasiliu Mica cu soţia sa Ana Catona. Michail, El isabeta şi Maria Cherebeţiu cu soţul seu Vasile Ghetie. loan Cherebeţiu cu soţia sa Agneta. Au­gustin Carşai cu soţia sa Terenţ ia . Iulian Carşai cu soţia sa Victoria. Gavril Carsai cu soţia sa

1 y »

Roza. Hortensia Carşai cu soţul sëu Vasile Bene. Aurelia Carşai cu soţul seu Alesandru Pop. Ester Carşai cu soţul sëu Demetriu Băican, ca unchi şi mătuşi. Aug. Opriş cu soţia sa Eva Pop, ca uncheş.

— Corul bisericei g r . - c a t . din Nădlac , sub conducerea dlui înveţător Constantin Savu, învită la Concertul cu dans ce-1 va aranja Luni la 1-a Maiu n. (a doua zi de Paşti) , în sala cea mare a casei comunale. Venitul curat se va folosi pentru provederea pruncilor săsaci cu cărţi. Su -prasolvirile se primesc cu mulţămită şi se vor evita pe cale ziaristică. Programa: 1. Cristas a înviat, arang. de Constantin Savu, cor mixt. 2. Cuvent de deschidere, ţinut de dl Const. Savu. 3. Cisla, operetă comică cu soli de C. G. Porum-bescu, cor bărb. 4. Ţiganul venator«, poésie de ^ * # , pred. de Mihai Cobeleac. 5. Dulce-i glasul tëu, romanţă de J . K. Karrász, cor mixt . 6. Şo l -dan viteazul, cântec comic de V. Alexandri, pred. de loan Bărău. 7. Brumărelul, baladă cu soli cu acompaniament de musică de Iacob Mureşan, cor mixt . 8. Otrava de hârciogi, comedie într'un act de Anton Popp, pred. de Je l i ţa Lipitor şi Teodor Precupaş. 9. Durerea-mi este mare, vals arm. de Constantin Savu, cor mixt.

— P r i m i r e a de elevi în ş c o a l a c. r . de cădeţ i . Pe anul prim a şcoalei c. r. d e ' c ă d e ţ i (infanterie) din Sibiiu, së primesc cu începerea anului şcolar 1 9 0 5 / 6 (mijlocul lui Septemvrie) a-proximativ 3 0 — 4 0 tineri fisiceşte apţi, cari cu 1 Septemvrie anul curent au plinit etatea de 14 ani, dar n'au trecut peste etatea de 17 ani, s imţesc în dânşi aplicare pentru chemarea militară, şi au absolvat cu succes cel puţin îndestulitor patru clase civile sau patru clase delà o şcoală medie. Condiţiunile de primire, cari totodată cuprind şi amënunte despre examenul de primire, şi despre adjustarea rugărei së pot căpăta pe lângă trimi­terea anticipativă alor 45 fii. Ia şcoala de cădeţi. Recursele pentru primire sunt a se înainta Ia co­manda şcoalei, abia după primirea testimoniului delà finea anului scolastic curent, dar cel mult până în 12 Iulie st. n. Dacă recurentul are së mai facă vre-un examen de repetire, atunci trebue së trimită un atestat interimal. Cererile necomplete ajustate, care së înain 'ează tocmai la terminul ultim, adecă 12 Iulie st. n., nu mai pot fi luate în considerare. E de observat, că cereri care in­tenţ ionează obţinerea unui loc de tot gratuit — fondat din partea statului — sunt a se înainta necondiţionat la ministeriul maghiar pentru apă­rarea terii, până la terminul hotărit publicat în foaia oficioasă »Budapesti Közlöny, adecă cel mult până în 15 Iunie st. n.

— A t r a g e m atenţiunea Ia catalogul de cărţi vechi — dar în stare foarte bună, ce publicăm pe pag. IV.

— Vin de Paşti , foarte bun, curat, se vinde în cantităţi delà 50 litre în sus, cu 70 fii. litra. Unde — spune administraţia foii.

~ ~ C A R T I NOUE SI R E V I S T E y y

— Intre S o m e ş şi P r u t de Augustin Paul. »Schite , impresii, amintiri«. — Acesta este titlul celui mai nou volum eşit din atelierele institutului de editură »Minerva« din Bucureşti , care şi-a făcut deja nume şi renume cu ediţiunile sale e le­gante. — Volumul aces ta a unui compatriot şi confrate — dl Augustin Paul, Delaletca, redactor la »Gazeta Transi lvaniei« — se distinge pe lângă frumseţa şi eleganţa sa şi prin ieftinătatea preţu­lui. Desi së estinde pe 312 pagine costă totuşi numai T50 lei (1 leu cam 1 cor.). Şi până vom avea ocasie a face cunoscut mai de aproape v o ­lumul dlui Augustin Paul, îl recomandăm tuturor iubitorilor de literatură românească .

©BCU Cluj

Pag. 66 » R E V A S U L « Nr. 16

Mare surprindere! 6 0 0 b u c ă ţ i n u m a i c u fl. 1*95.

Un orologiu aurit, Anker precis cu ca tena potrivită, umblă punctuos pentru ce së dă garantă de 3 ani, 1 cravată de mă ta să modernă pentru domni, 3 batiste fine, 1 inel pentru domni cu imit. de peatră scumpă, 1 sugare tă cu chichl imbar , 1 cuţit de busunar cu cele de lipsă, 1 broş pentru dame (nou ta te ) ; 1 oglindă minunată pentru toiletă, 1 portmoneu de piele pentru bani, 1 coleu de mărgele minunat de frumos, 1 păr. bumbi de manje te , 3 bumbi de căm. la pept, toate aur Double cu cheia patent, recuisite de scris de nikel, prima, 1 p. butoni de simili briliante, 3 obiecte de j u x de mare efect hazliu pentru tineri şi bëtrâni, un drăguţ album, cu 36 icoane cele mâi frumoase din lume, 20 obiecte necesare la coresp. si încă 520 alte obiecte nesmint i t de lipsă în casă . T o a t e l a o l a l t ă cu orologiul — care singur e vred­nic banii aceia, cos tă numai x fl. 95. Trirnj terea cu rambursa ori trimiţând baniiî nainte la casa de export .

S. URBACH, Krakau Nr. 154 K NB. Pentruce nu cunvine së retrimit banii, astfel

risicul eschis (66) 1 3 —

50.000 părechi de papuci 4 păr. pentru numai fl. 2 80

câtă vreme mai ţine marfa se vor vinde pentru aces t preţ de bat jocură din pricina cumperării unei mari masse de ghete. 1 păr. pentru domni şi p. p. dame de piele, brunetă ori neagră, cu şinoare, de prima cali tate şi cu talpă bine cui tă ; 1 păr. p. domni şi 1 păr. p. dame papuci de modă, cu »paspoil«, foarte eleganţi , fasonul cel mai nou, cup-tuşiţi bine pentru iarnă, foarte drăguţi şi uşori de purtat. Măr imea după cm. T o a t e ^ p a t r u păr. numai f l . 2-80. Tr imi te rea prin rambursa ori anticipând banii, o face:

Esp. de păpuei a lui S. Urbach Krakau Jir. 154/K.

Schimbul oermis , şi banii së retnrnează la dorinţă, astfel risicul eschis . ( 4 5 ) 1 3 - 1 3

Denes B . B u d a p e s t , VI. Váczi-körut 61 sz.

M a g a z i n u l şi r e p r e s e n t a n ţ i a f a b r i c e i p r i v .

- - = M A Ş I N I şi M O T O A R E a l u i :

c e s . si reg d e

ţ l twa S.,i»gín«r,íuc«5or«l lui D r a w n 4 KlassK-

M O T O A R E de benzin, gaz şi Vapor după modelul din 1905.

2—IOO HI». g-

J j O C O M O B I I j D E BKJiZIŢi 2 - 2 0 HP-Baterii de puternice motoare de gaz în ori-ce m ă ­rime cu putere de cal şi cu spese de umbla t de 2—3 fii. pe ceas . Preţuri ieftine şi condiţiuni de

plătire favorabile. Lis ta de preţuri gratis. Se primesc représentant! solizi de provintă.

(77) 3 - 1 2 '

Următoarele c ă r ţ i din b i b l i o t e c a unui înveţat se vînd foarte ieftin.

A se adresa la domnul

G e o r g e S t e ţ i u în Suceava (Bucovina).

Transportul pe spesele primitorului. ~^Ej

C C o r .

1. Jul ius S tockhammer ' s Gesangs-Methode 1 "50 2. Th. S icke l : Das Privileg Otto 1. für die

röm. Kirche v. J a h r 962 . . 1 k 50 3. Dr. Schles inger : Geschichte Böhmens

II. Auf] 3 ' — 4. Dr. Joh . Loser th: D e Königsaaler G e -

schichts-Quellen (lat.) . . . . 3 ' — 5. Schuller Libloy: Siebenbürgische Rechts ­

geschichte . . . . . . 3 ' — 6. A. Lüben: Sprachmusters tücke für den

Selbs t - u. Schulunterricht . . . 4 " — 7. Dr. R. Kukula: Sitzungsberichte der k.

k. Akad. der Wissenschaften in Wien: Die Mauriner Ausgabe des Augustinus. Ein Beitrag zur Gesch. der Literatur u. der Kirche im Zeitalter Ludwig XIV. . V—

8. F. A. Wolf: Gesch. des span. Thron­folgekrieges I. II. III. . . . . 5 ' —

9. Dn J o s . Beck : Gesch. d. Stadt Neutit­schein u. Umgebung . . 1 "50

10. Dr. I. B. We i s s : Lehrbuch der Wel tge­schichte I. II. III. IV. Bd. 1 7 . —

11. Jo se f Fiedler: Aktenstücke zur Gesch. Franz Rákoczy 's u. seiner Verbindungen mit dem Auslande . . . . 3 ' —

12. Dr. Schultz: Lehrbuch der deutschen Reichs- und Rechtsgeschichte . . 3 ' —

13. Dr. F ranke : Der Ausgang des tnedi-schen Reiches . . . . . 3 - —

14. Dr. S. D. Teutsch: Urkundenbuch der ev. Landeskirche A. B. in Siebenbürgen 3"—

27.

2,8.

15 . Julius Lippert: - Geschichte der königl. Leibgedingstadt Trautenau .

16. Dr. Heinrich Zeisberg: Arno, erster Erz-bischof von Salzburg ( 7 8 5 — 8 2 1 )

17. Alex. Szilágyi: Georg Rákóczy I. im X X X . jährigen Kriege ( 1 6 3 0 — 1 6 4 0 ) .

18 . Schuller: Die Grundverfassung der S a ­chen in Siebenbürgen u. ihre Schicksa le

19 . Chronik der Orte Seelowitz u. Pohlitz u. Umgebung v. Joh . Eder .

20 . Analekten zur Gesch. des Humanismus in Schwaben ( 1 5 1 2 — 1 5 1 8 ) v. A. Horvát

2 1 . Dr. Ferd. Bischof: Deutsches Recht in Olmütz . . . . . . .

22 . Carl Grey: Die parlamentarische R e ­gierungsform 1863 . . . .

2 3 . Joh . Craf Majláth: Geschichte der Ma­gyaren v. Maria Theres ia bis Ende der Revolution

24. Dr. Fr. Körth: Der endemische Creti-nismus . . . . . . .

2 5 . Dümler: Piligrim von Passau u. das Erzbistum Lorch

26. loh. Pogners Verzeichnis über den Bau der evang. Kirche in Pressburg vom ( 1 6 3 6 — 1 6 3 8 ) u Jon. Liebergot t ' s T a g e ­buch v o n den V e r f o l g u n g e n der Evan­gelischen in den J a h r e n 1 6 7 2 — 1 6 8 3 , durch Paul Lichner, Pressburg 1861 I. H. Benigni: Handbuch der Statist ik und Geogr. von Siebenbürgen. Gör res : Kirche und Staa t nach Ablauf d e r Kölner Irrung . . . .

29. Genealogie der eur. Regenten 30. Genealogisches Taschenbuch der deut­

schen gräflichen Häuser auf d a s J a h r 1 8 4 7 3 1 . Gothaisches Taschenbuch der freiherr­

lichen Häuser 1859 . . . . 32. G. D. Teutsch : Geschichte der Sieben­

bürger Sachsen 3 3 . Nikolsons Ohrtrommeln 34 . Epitome chronologica rerum hungari-

carum et transsyilvanicarum a divo Stephano ad annum 1736Claud iopo l i l 737

3 5 . Transsylvania e t bellum Boreo orientale 36 . Epistolae imperat. et regum Hungáriáé

Ferd. I. et Maximiliani II. Pestini 1 8 0 8 37. Se lec ta latinae orationis exempl. vol. II. 3 8 . História Ant iqm usque ad Caesar is

Augusti Obitun 1 libri XII. Edidit Em. Hoffmann . "

3 9 . Adalék . Észak-siyügoti Dacia földi és helyiratához, irta T o r m a K.

40. A gyulafehérvári káptalani levéltárnak czimjegyzéke, irta Beke A.

4 1 . Magyar tört. Életrajzok (Csömöry Zay Fer. 1 5 0 5 — 1 5 7 0 , irta Tal lóczy L.

42. Történelmi T á r 1 8 9 6 1-sö füzet J a n u á r -Márczius A nagyszebeni állami fögymn. tört. irta Dr. Boros Gábor 1 8 9 6 . Az erdélyi egyházmegyei papnövelde története irta Beke Antal

45 . Buda é s Pest sz. kir. v á r o s o k n a k tört., irta Podhraczky József . . . .

46 . Die Stiftung des kath. Theresianischen Waisenhauses bei Hermannstadt von Wilhelm Schmidt . . . .

47. Die Herren von Hindberg, Ebersdorf, Adelsgeschichte, von Dr. Arnord Meiller

48 . Geschichte d. böhm. Finanzen von 1 5 2 6 — 1 6 1 8 v o n Dr. A. Gindely

49 . Anna von Luxenburg 1 3 8 2 — 1 3 9 4 von Const Höfler

50

50

50

3 . —

3 —

1-50

50. Über den von Anselm Schramb und Hieron. Pez veröff. Breve chronicon aus -triacum von Meiller . . .

51 . Der Stand der chinesischen Geschich ts ­schreibung in dem Zeitalter der Sünna, von Dr. Peizmaier . . . .

53 . St immen aus Oesterreich zu Lehr und Wehr, von Dr. Kralik .

54. Magister Hissmann in Göttingen 55. Anti-Caesar, Gelegenhei t s -Bemerkungen

des Sabienus von Rogeard . 56 . Kurze Geschichte der Olmützer Universit 57. Im rechten Licht, Eine Antwort auf die

»Res Tirolenses« . . . . 58. Geschichte des evang. Gymnas iums A

B. zu Mediasch 60. Cathalogus I S Jf&t

om\ic* 6 1 .

1 5 0

2 '50

3 — 1-50

2"—

2 —

— 80

2 5 " — 8"—

2 — 1-50

Schuller a&Hi^ cleri archidioe-isp*l8fc5. .

Schemat i smus venerabilis cleri d ioece-seos transsylvaniensis , 1 8 4 6

62. Grundzüge der Postgeographie u. österr.-ung. Stat is t ik IV. Aufl., Wien 1 8 9 3

64. Bukowinaer Pädagogische Blätter. ( 1892 , 1 8 9 4 , 1 8 9 5 , 1897 , 1 8 9 8 ) . '.

65. Weltgeschichte von Fr. Schneller I. Th. Vorwelt . . . . . .

N»6ÍlQfficfa propria sanctorum patronorum regni Poloniae et Sueciae, Vienae 1 8 2 4 Sys t ema theologiae pastoralis a T h o m a s Josepho Powondra T. IV. 1812 . Wat tenbachW. : Die österr. Freiheitsbriefe Schuller I. K.: Georg Reicherstorffer u. seine zeit. (Ein Beitrag zur Geschichte von Siebenbürgen 1 5 2 7 — 1 5 3 6 ) . Dümmler E. : Über die südöstlichen Marken des fränk. Reiches unter den Karolingern ( 7 9 5 — 9 0 7 ) Chmel I.: Bei träge zur Geschichte König Ladislaus des Nachgebornen Chmel l.: Habsburgische Excurse I, II, III, und IV. à Grotefend C. L. Dr.: Epigraphisches .

43

44

20

60

80

60

80

—•80

— 50

2 —

2-—

1-50

67.

68 . 69.

70 .

7 1 .

72 .

73 .

1-—

—•30 — • 6 0

— • 3 0 — • 5 0

—•60

— • 6 0

1 —

1 —-

3-50

3 —

— • 5 0

1-—

—•80 — • 8 0

— • 8 0

V—

— • 8 0

— • 6 0 — •60

Neajunse în preţ şi calitate sunt maşinile mele de cusut cele mai noue, s is tem

Singer şi bicicletele mele.

Maşini de cusut S i n g e r , cu braţe înalte şi casten 40 cor., cu «Ringschiff» 78 cor., cu Robbin central 90 cor. 5 ani garanţie reală.

Biciclete^jnodele da .1905. Noue, c o m ­plete, cu lampă, clopoţel şi garantă de s igu­ranţă 120 c , foi pe roată 4 şi 5 c , m a n ­tale noue proaspete 6, 7, 8, 9 cor., pumpe

80 fil., pumpe de picior 3 cor., lampe cu oleiu 1 90 şi 2-20 cor., lampe cu aţetilen cor. 3-20, 3 7 0 , 4-50, 1 cutie de carbid 50 fii., lanţuri 2 ' 8 0 — 3 2 0 cor., pedale 3 ' 6 0 — 4 cor., material de a nikelisa 1 "70 cor., lac email 80 fii., şeaua 3 '50 şi 4 cor. Emai l i sarea unei bici­clete complete , a nikelisa cele de lipsă si a o face ca nouă costă 24 cor. Aparat pentru curs liber şi piedecă, model din 1905 şi «Einspann» 28 cor., 75 bucăţi diferite biciclete, folosite, fără cusur, de m a r ­cele cele mai fine, 55, 70, 75, 80 cor. complet . Pre ţcu-renturi pentru maş ine şi biciclete, se trimit grat is , dacă se face provocare la «Revaşul». Espediţ ia se face cu rambursa (per Nachnahme) . M. Rundbakin, Wien, XI., Liechtensteinstrasse 23. În temeia tă 1875.

HP*" Preţcurent i lustrat bogat , despre toate cele t rebuincioase la biciclete şi motoare se trimite franco, dacă se anticipă 60 fii. (în maree postale). In cas de comande aceste spese se rest i tue. (75) 6—10

Pentru sesonul de primăvară şi vară - _ - - — - - : = recomandă- = - - = ~ =

w N E U M A N N M . l i ferant c. şi r e g . de curte

Cluj, (Kolozsvár) Mátyás király tér. Haine de primăvară şi vară. Căputuri de transiţie (Double, Ulster, Raglan) . Pardesiuri de primăvară. Haveloc (cu mâneci şi fără mânec i ) . Căputuri economice. Haine negre de salon şi frac. Mantale de ploaie şi de praf. Pereline de escursiuni, costume de turişti, biciclist! etc.

M a r e d e p o s i t d e v e s t m i n t e p e n t r u c o p i i . Mustre şi liste de preţuri la cerere gratis şi franco. — La comande din provinţă = - ca mesura e destul a trimite o haină veche.

Tipografia »Carmen« Petru P. Bariţ iu Cluj — Kolozsvár.

©BCU Cluj