Revistă a comunității locale din Giarmata Vii • www.giarmatavii.ro • Anul XVI • Nr. 177 • mai 2015

pag. 8-9 pag. 15

Henri Matisse: La Blouse Roumaine (1940)

I N V I T A T I ESânzienele, sărbătoarea IEI româneşti

Duminică, 21 iunie 2015, Parohia Ortodoxă Giarmata Vii, în parteneriat cu Școala Populară de Artă din Timișoara, Muzeul Satului Bănățean din Timișoara, Școala cu clasele I – IV din Giarmata Vii, Ansamblul folcloric

„Flori din câmpie” și Consiliul Local Ghiroda, organizează reuniunea corală CÂNTĂRI paSCaLE ediția a X-a și va marca într-un cadru festiv

SĂRBĂTOaREa IEI ROMÂNEŞTI. Vor fi prezente la manifestare formații corale de prestigiu din județul

Timiș și grupul coral al Școlii Populare de Artă.Invitați speciali: d-na Carmen Biruescu, d-na Carmen Dumbravă,

d-na Maria petchescu, d-na Ramona Sarchisz, d-ra georgiana Lazăr.Cu această ocazie, invităm toţi creştinii ortodocşi să participe la Sfânta

Liturghie îmbrăcaţi în veşminte tradiţionale ale portului românesc: ii, cămăşi, pieptare, chimire, iţari etc.

Se va organiza o expoziţie de port tradiţional românesc în biserica parohială.

Vă aşteptăm cu drag!

,

aSOCIaţIa PărInţI PEntru ora dE rElIgIE

ŞahuL îN gRĂDINIţa DIN gIaRMaTa VII

Vatră nouă nr. 177 mai 20152 EDITORIaL

NOTE DE CĂLĂTORII aCaDEMICE ŞI uNIVERSITaRE (V)Următoarea etapă a călătoriei de

documentare a fost Universitatea din Giessen, celebră în lumea academică agronomică, prin cercetările sale în domeniul agrochimiei şi nutriţiei minerale. Aici au creat şcoală de cer-cetare profesori remarcabili, dintre care a strălucit numărul unu al dome-niului, eminentul profesor de agro- chimie – Boguslaschi (Bogu, cum îi spun studenţii). Tot aici s-au format şi au activat nu mai puţin celebrii J. Liebig şi Mitscherlich, fondatorii teo-riei moderne a producţiei agricole şi a nutriţiei minerale.

Între timp, la Universitatea din Giessen, pe lângă laboratoarele de agrochimie, pedologie, în general de ştiinţele solului, s-au dezvoltat foarte mult cercetările în domeniul ştiinţei alimentului şi a tehnologiei alimen-tare. Am vizitat laboratoarele în care s-au conceput, proiectat şi executat, pentru prima dată, ambalajele ali-mentare multistrat de tip tetrapack pentru alimentele lichide cu păstrare îndelungată (lapte, răcoritoare şi, mai nou, vin şi alte tipuri de băuturi).

Am rămas impresionat de valoarea ridicată a cercetării ştiinţifice în dome-niul calităţii produselor agroalimen-tare, preocupărilor multiple pentru noi produse bazate pe extracte şi aditivi naturali (înlocuind, în acest mod, pe cei de natură sintetică). Un program amplu de cercetare avea ca obiectiv cunoaşterea şi punerea în valoare a produselor alimentare tradiţionale, locale şi regionale şi înregistrarea lor ca mărci etc. Tot aici, ca dealtfel şi în alte universităţi germane, s-a lucrat intens la perfecţionarea legislaţiei agroalimentare, la definirea acquis-ului comunitar în domeniu etc.

Atunci când, împreună cu pro-fesorul Ionel Jianu, am conceput programul pentru înfiinţarea şi dez-voltarea Facultăţii de tehnologia prelucrării produselor agricole, în foarte mare măsură am avut ca sursă de informaţie şi de inspiraţie facultatea similară de la Giessen.

După ce ne-am despărţit de profe-sorul S. Müller de la Giessen, pornim spre nordul Germaniei, următoarea etapă a vizitei – maraton fiind Uni-versitatea din Göttingen, mai tânără comparativ cu celelalte vizitate până

aici, dar şi mai modernă, atât prin specializările pe care le-a dezvoltat în ultimul timp, cât şi prin laboratoarele de cercetare foarte performante.

De la Giessen la Göttingen auto-strada trece pe lângă un alt mare oraş al Germaniei, Kassel, aflat în extremi-tatea nordică a landului Hessen. Înainte de a ajunge la Kassel, oricare trecător remarcă, din goana maşinii, una dintre cele 50 de centrale atomo-electrice, cu impresionantele sale turnuri de răcire, dar şi o baterie cu imense antene parabolice de recepţie-supraveghere electronică ale spaţiului, aparţinând NATO-ului.

După câte mi-am dat seama încă de la început, la Facultatea de ştiinţe ale vieţii sau ale viului a Universităţii din Göttingen, cele mai puternice departamente sunt cel de Biotehno-logie şi inginerie genetică precum şi cel de Ecologie şi ingineria medi-ului, specializate atât pe producţia agricolă (vegetală şi animală) cât şi pe silvicultură.

După cum bine este cunoscut, la acea dată, în România, nu se putea vorbi, în adevăratul sens al cuvântului, de specializări ca Inginerie genetică, Biotehnologie sau Biologie celulară.De altfel şi în multe universităţi occidentale aceste domenii noi de

ştiinţă şi învăţământ se aflau în stare embrionară.

La Universitatea din Göttin-gen, în schimb, o investiţie nouă, foarte modernă din punct de vedere funcţional, dotată cu cele mai noi echipamente de cercetare şi tehnică de calcul în genetică, cu o arhitectură adecvată acestor noi preocupări, reprezintă punctul de maximă atracţie atât pentru studenţi şi doctoranzi, cât şi pentru cercetători.

Am parcurs laboratoarele, depar-tamentele, primind explicaţiile nece-sare de la un foarte tânăr profesor de la disciplina de protecţia integrată a pădurilor, un bun cunoscut şi coleg al doctorului Lauer, fiind pentru mine o adevărată revelaţie să văd preocupări de ultimă oră în domeniul cercetării rezistenţelor genetice la diferite boli şi mai cu seamă folosirea acestora în ameliorarea plantelor agricole şi fores-tiere. În timp ce profesorul ne explica posibilitatea de folosire a ingineriei genetice în ameliorarea plantelor, mă frământa ideea unui posibil laborator de acest fel şi la noi în universitate. Acest „vis” avea să se împlinească, dar numai după 12 ani, subiect asupra căruia voi reveni la timpul potrivit.

sursa foto: www.grc.uni-goettingen.de

Campusul universităţii din göttingen

(continuare în ediţia următoare)Academician PĂUN ION OTIMAN

Vatră nouă nr. 177 mai 2015 3TRaDIţII

de la o inițiativă pe Facebook, la un eveniment internațional de succes!

24 IuNIE - ZIua uNIVERSaLĂ a IEI TRaDIțIONaLE ROMÂNEŞTI

Românii au demonstrat de-a lungul timpului că se mân-dresc cu portul popular, așa că-și poartă cu mândrie hainele tradiționale în orice colț al lumii s-ar afla. Dovadă stau miile de fotografii postate pe internet.

Ziua de 24 iunie – sărbătoarea de Sânziene a fost decla-rată în 2013 „Ziua universală a iei tradiționale românești”, zi în care români de pretutindeni se îmbracă în ie sau cu elemente ale portului popular românesc. Inițiativa acestei zile a luat naștere pe Facebook, propusă de comunitatea online „La Blouse Roumaine” și a ajuns să fie sărbătorită în primul an – 2013 în peste 100 de orașe din 50 de țări de pe 6 continente.

Această minunată poveste modernă, cu rădăcini în ce are mai frumos poporul român, adică în tradiţiile multiseculare, s-a născut din admiraţia şi dragostea unei femei, Andreea Tănăsescu, pentru una dintre femeile excepţionale care au trăit pe acest pământ, Regina Maria - Regina Tuturor Românilor.  Regina Maria a fost una dintre acele femei care au ştiut să iubească, să aprecieze şi să renască straiele româneşti, cos-tumul popular al românilor. Ea a introdus la Curte obiceiul de a se înfrumuseţa cu aceste straie, iar doamnele sale au răspuns bucuroase acestei iniţiative.

Astăzi, ia românească, odată obiect de artizanat, a deve-nit o piesă vestimentară modernă. Așa se face că în jurul acesteia s-a creat o adevărată industrie în mediul virtual, unde vânzările sunt în creștere. Croită din pânză albă, bum-bac, in sau borangic și împodobită cu mărgele și broderii, ia românească le-a atras atenția de-a lungul timpului și marilor creatori de modă. Ia românească a fost sursă de inspirație și pentru creația vestimentară a marilor designeri, precum Yves Saint Laurent, care în 1981 a creat o întreagă colecție intitulată “La Blouse Roumaine”. Acesta a fost urmat de Jean Paul Gaultier, Kenzo sau Tom Ford, care a reinterpretat ia din zona Sibiului. Ia a apărut și în revista Vogue, în martie 2012, când a fost  purtată de cântăreața Adele.

Ia, bluza românească, poate deveni un brand de tară recunoscut de toată planeta dacă vom reuși să promovăm împreună tradiția noastră moștenită din timpuri imemo-riale. 24 iunie – sărbătoarea de Sânziene este ziua în care această planetă albastră – Pământul poate fi îmbrăcată în ia tradițională românească, care devine cel puțin pentru o zi cel mai elocvent exponent al culturii și creativității românești și cel mai mare ambasador al României.

La Giarmata Vii, sărbătorirea iei tradiționale românești a avut loc, pentru prima dată, în 22 iunie 2014, la inițiativa unor membre ale corului „Sfânta Maria”. Reacția comunității a fost promptă și solidară ideii: toți membrii corului și o bună parte a celor ce au participat la Sfânta Liturghie au venit îmbrăcați în costum popular. Manifestarea a fost onorată de prezența dnei profesoare de la Școala Populară de Artă din Timișoara, Carmen Biruescu și a drei Georgiana Lazăr, care au prezentat pe lângă frumoasele costume populare îmbrăcate și câteva melodii populare din zona Banatului, spre încântarea deplină a auditorului.

Anul acesta dorim o continuare și amplificare a acestor manifestări dedicate iei tradiționale românești, printr-un parteneriat dintre Parohia Ortodoxă Giarmata Vii, Școala Populară de Artă din Timișoara, Muzeul Satului Bănățean din Timișoara, Școala cu clasele I – IV din Giarmata Vii, Ansam-blul folcloric „Flori din câmpie” și Consiliul Local Ghiroda. Se dorește organizarea unei expoziții a portului popular româ-nesc la biserica parohială, susținerea unor momente artis-tice de către corul „Sfânta Maria”, elevi și profesori ai Şcolii Populare de Arte și câteva momente poetice prin elevii şcolii din Giarmata Vii.

Invităm pe toți membrii comunității din Giarmata Vii să dea viață pentru o zi portului popular tradițional românesc, venind la Sfânta Liturghie înveșmântați în straiele păstrate cu sfințenie în lăzile de zestre, care au făcut cinste înaintașilor noștri și onoare nouă, celor de azi.

Vive la blouse roumaine!Preot VAsIle D. sUcIU

Vatră nouă nr. 177 mai 20154 ŞTIaţI CĂ ...

Pagină realizată de lăCrImIoara tomIuC

COpaCII VINDECĂTORI (II)

NuCuLEste un arbore originar din Persia. Pericarpul și frun-

zele conțin jugionă și alți derivați naftochinonici. Sunt bogate în vitamina C. Datorită proprietăților astrin-gente, antiseptice, în combinație cu alte produse, ser-vesc la obținerea de ceaiuri antidiareice.

Uleiul gras obținut prin presare la rece din semințe este bogat este bogat în acizi grași nesaturați esențiali. În regimul de prevenire și tratament al aterosclerozei, se administrează zilnic de 2 – 3 ori câte o linguriță de ulei (amestecat în mâncăriuri, după gătirea lor, sau în salate).

Frunzele și fructele nematurate servesc la obținerea de lichioruri, dulcețuri.

Frunzele de nuc sunt un bun tonic în rahitism şi au proprietatea de a scădea zahărul din sânge în diabet. Băile făcute cu frunze de nuc întăresc organismul, ajută vinde-carea diferitelor boli de piele, iar compresele se recomandă pentru tenurile grase.

Când sunteți nervoși sau când tușiți, căutați pINuL

Dacă sunteți răciţi, plimbați-vă prin pădurea de pini! Aroma condimentată a copacilor vă ajută să respirați mai ușor. Vă eliberează căile respiratorii și înviorează bron-hiile. Rășina pinului, dar și extractele din ace sau din mlădițe stimulează irigația sanguină, calmează nervii, potolește accesele de tuse. De ase-menea, vă puteți masa pielea cu ulei de pin, pe care, în apă fierbinte, îl puteți și inhala.

Când atingeți un pin, firea dumneavoastră înfierbântată se liniștește, gândurile și sentimentele dumneavoastră se armonizează.

Când stresul sau necazurile vă apasă apropiați-vă de un pin! În câm-pul lui magnetic (până la o distanță de 5 metri de trunchi) vă veți regăsi echilibrul interior și liniștea.

SaLCIa vă aduce noroc!Salcia vă iradiază cu energia ei

direct în suflet. Ea vă accentuează dispoziția sufletească în care vă aflați și din cauza aceasta, mulți o consideră drept un copac periculos. Dacă, de pildă, vă aflați într-o stare depresivă, ea se va accentua în prezența salciei. Mai nou, însă, terapeuții apreciază tocmai această radicularizare pro-dusă de salcie care îl ajută pe om să conștientizeze răul de care suferă, dobândind energia necesară pentru

a se elibera de el. De asemenea, sal-cia îmbogățește zestrea sufleteasca a copiilor și îmblânzește animalele agresive. Ceaiul din coajă de salcie scade temperatura și combate art-eritele și nevralgiile.

BRaDuL simbolizează sănătatea

Bradul a fost întotdeauna un sim-bol al forței și rezistenței. Din lemnul, acele și rășina lui s-au obținut mijlo-ace de vindecare încă din antichitate: ele acționează energic împotriva inflamațiilor de orice fel, alifiile făcute din extract de brad sunt folosite azi, pe scară largă, împotriva reumatis-mului și artrozei. Rășina de brad vă întărește gingiile dacă o sugeți încet.

O baie de șezut făcută cu decoct de ace de brad combate inflamația vezicii urinare și hemoragiile men-struale. Dacă aveți în grădină un brad, apucați-i cât mai des ramurile în mâini, lăsându-le să vă alunece printre palme, mângâiați-le cu multă dragoste și ocrotiți-le ca pe un copil. În preajma unui brad, deprimarea, pesimismul și egoismul dispar.

Îmbrățișați-i trunchiul constant și întreaga dumneavoastră viață se va așeza sub semnul binelui: grijile și temerile vor fi din ce în ce mai neîn-semnate, reprezentările despre viață, din în ce mai pozitive.

sursa foto: www.gradina-online.ro

sursa foto: www.eimagini.info

Vatră nouă nr. 177 mai 2015 5

Prof. univ. emerit dr. ing. AURel lĂZUReANU

SfaTuL SpECIaLISTuLuI

IMpORTaNţa aZOTuLuI îN hRaNa pLaNTELOR

În viaţa plantelor, elementele chi-mice au un rol important în creşterea şi dezvoltarea lor. Producţia agricolă este dependentă de îngrăşămintele minerale şi organice într-un procent de până la 40-50%. Fiecare element chimic îşi are valoarea şi importanţa sa în ciclul de dezvoltare al unei plante.

Azotul este un element indispen-sabil, fără de care nu poate avea loc sinteza materiei vii. Plantele folosesc azotul din azotaţii de amoniu, de cal-ciu, de sodiu şi de potasiu, din azotiţi, apoi din sulfaţi, fosfaţi şi cloruri de amoniu. Plantele absorb elementele nutritive din sol sub formă de anioni şi cationi prin vârful rădăcinilor.

Azotul se găseşte în sol sub formă de combinaţii organice, cu valori frecvente cuprinse între 0,1-0,3% azot. Azotul se găseşte în toate organele plantelor mai puţin în tulpini şi mai mult în seminţe şi fructe.

Când plantele au hrană cu azot în cantităţi suficiente, ele cresc într-un ritm rapid, formează o cantitate mai mare de clorofilă, au frunze mari, de un verde intens.

Asupra maturităţii plantelor, azotul are o influenţă diferită, grăbeşte maturitatea când solul este sărac, întârzie când solul este bogat în azot. O cantitate mai mare de azot în sol provoacă o creştere a masei vege-tative aeriene mai mare decât masa vegetativă subterană.

Insuficienţa hranei cu azot pro-duce pagube mari. Plantele cresc

încet, rămân pipernicite, frunzele îngălbenesc, cele inferioare sunt mai galbene decât cele din vârf, se usucă şi cad înainte de vreme, plantele nu rodesc sau produc foarte puţin.

Conţinutul de azot este în directă legătură cu conţinutul de humus al solului şi cu condiţiile de descompu-nere a lui. Cu cât este mai mare procen-tul de humus în sol, cu atât mai mare este procentul de azot total.

Însuşirile fizice, chimice şi biologice ale solului influenţează acumularea azotului din sol. Prin cultivarea solului an de an fără restituirea în întregime a azotului asimilat de către plante, conţinutul de azot scade foarte mult. Pentru compensarea azotului absor-bit de către plante şi menţinerea lui în echilibru pe timp îndelungat, se recomandă folosirea îngrăşămintelor organice şi minerale .

Dintre îngrăşămintele organice recomand gunoiul de grajd în doză de 40-60 t/ha, o dată la patru ani sau îngrăşămintele verzi cum ar fi lupinul alb, borceagurile, secara, etc.

Îngrăşămintele minerale cel mai des utilizate sunt : azotatul de amoniu, ureea, nitrocalcarul, sulfatul de amo-niu, etc. Dozele vor fi în funcţie de tipul de sol, de modul de aprovizionare al acestuia cu azot, planta care se cultivă, planta premergătoare, producţia pla- nificată a se obţine, dozele de în- grăşăminte aplicate în anii anteriori, cantităţile de precipitaţii căzute anual, etc. Obţinerea unor randamente

ridicate la unitatea de suprafaţă sunt de neconceput fără aplicarea unor doze echilibrate de îngrăşăminte minerale, dintre care, azotul este ele-mentul cel mai important.

Raportul dintre elementele nutri-tive (azot:fosfor:potasiu) la majoritatea plantelor de cultură este de 2  :1  :1. Cantităţile de azot recomandate plan-telor de cultură se aplică în mod grad-uat, în două, trei reprize. Prima doză la pregătirea patului germinativ, a doua şi a treia în perioada de vegetaţie. Din păcate, datorită costurilor ridicate pe kg de azot substanţă activă, cantităţile de azot aplicate la unitatea de suprafaţă sunt foarte mici, cu implicaţii directe asupra producţiilor agricole.

Azotul aplicat singur, nu aduce sporuri mari de producţie. Cele mai mari sporuri se realizează când azotul este aplicat alături de fosfor şi pota-siu. Azotul aplicat unilateral mai mulţi ani pe aceeaşi suprafaţă produce acidifierea antropică a solurilor respec-tive cu repercusiuni directe asupra producţiei şi calităţii acesteia.

O chimizare perfectă a culturilor agricole se poate realiza dacă la nivelul fiecărei parcele avem efectuat studiul agrochimic realizat de către Labora-torul de pedologie şi agrochimie.

În funcţie de indicatorii chimici din sol se pot elabora reţete pentru fiecare plantă de cultură, privind cantităţile de îngrăşământ ce urmează a fi aplicate.

sursa foto: www.ingrasamant-natural.ro

Vatră nouă nr. 177 mai 20156 pOLIţIa COMuNaLĂ – 0256.205118

Șeful postului de polițieAgent șef principal de poliție

MATeI IONel

pOLIţIa îN SpRIJINuL COMuNITĂţII LOCaLE

aSPECtE lEgISlatIVElege pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă a guvernului

nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publiceArticolul 92. (1) Săvârşirea de către

conducătorul de autovehicul sau tram-vai a uneia sau mai multor contravenţii atrag, pe lângă sancţiunea amenzii, şi aplicarea unui număr de puncte de penalizare după cum urmează:

2 puncte de penalizare şi contravenţie între 70 şi 100 RON pentru săvârşirea următoarelor fapte:- folosirea incorectă a luminilor de drum la întâlnirea cu un autovehicul care circulă din sens opus;- folosirea telefoanelor mobile în timpul conducerii, cu excepţia celor prevăzute cu dispozitive de tip "mâini libere";- lipsa centurii de siguranţă;- depăşirea cu 10-20 km/h a vitezei admise;- circulaţia pe un sector de drum pe care accesul este interzis;- nerespectarea regulilor privind manevra de întoarcere, mersul înapoi, schimbarea benzii sau a direcţiei de mers;- nerespectarea obligaţiei de a folosi luminile de întâlnire şi pe timpul zilei;- staţionarea neregulamentară;- refuzul înmânării actelor poli-ţistului, precum şi refuzul de a permite verifi-carea vehiculului;

3 puncte de penalizare şi contravenţie între 100 şi 300 RON pentru săvârşirea următoarelor fapte:- oprirea nejustificată ;- circulaţia pe banda de urgenţă a autostrăzilor;- depăşirea cu 21-30 km/h a vitezei admise;- nerespectarea regulilor privind manevra de întoarcere, mersul înapoi, schimbarea benzii de circulaţie sau a direcţiei de mers- nepăstrarea unei distanţe cores-punzătoare faţă de vehiculul care îl precede;- nerespectarea semnificaţiei indica-torului „ocolire", instalat pe refugiul staţiilor de tramvai;- pătrunderea într-o intersecţie atunci când circulaţia în interiorul acesteia este blocată;

4 puncte de penalizare şi contra-venţie cuprinsă între 150 şi 500 RON pentru săvârşirea următoarelor fapte:- nerespectarea obligaţiilor în cazul vehiculelor rămase în pană sau avariate;- nerespectarea semnificaţiei indica-torului „OPRIRE";- depăşirea cu 31-40 km/h a vitezei admise;

- circulaţia în timpul nopţii sau ziua, pe timp de ceaţă, ninsoare abundentă sau ploaie torenţiala, cu un autovehicul fără lumini sau fără semnalizare;- conducerea unui autovehicul fără certificate de înmatriculare;- conducerea autovehiculului pe spaţiul destinat circulaţiei tramvaiului când drumul e prevăzut cu mai multe benzi;

6 puncte de penalizare şi contravenţie între 200 şi 800 RON pentru săvârşirea următoarelor fapte:- refuzul de a permite imobilizarea vehiculului / verificării tehnice;- nerespectarea semnalelor age-nţilor de cale ferata ;- depăşirea cu 41-50 km/h a vitezei admise;- conducerea unui vehicul care nu are montată una dintre plăcuţele cu numărul de înmatriculare;- circulaţia sau stationarea pe spaţiul interzis;- staţionarea ori parcarea autovehicule-lor pe autostrada în alte locuri decât cele special amenajate şi semnalizate;- executarea pe autostradă a manevrei de întoarcere sau de mers înapoi;- nerespectarea semnificaţiei indica-toarelor: Trecere la nivel cu o cale ferata simplă, făra bariere; Trecere la nivel cu o cale ferată dublă, fără bariere; Oprire - instalate la trecerea la nivel cu o cale ferată;- schimbarea direcţiei de mers dacă se încalca marcajul longitudinal continuu care separa sensurile de circulaţie;- pătrunderea într-o intersecţie dirijată prin semafoare, dacă prin aceasta se produce blocarea circulaţiei;

Punctele se anulează la şase luni de la săvârşirea infracţiunii penalizate!

STOp aCCIDENTELOR RuTIERE! VIaţa aRE pRIORITaTE!

sursa foto: www.aradpress.eu

Vatră nouă nr. 177 mai 2015 7ISTORIE

gENERaL DE CORp DE aRMaTĂ ION Şuța (1919-2007)Biografie

(continuare în ediţia următoare)

Preot dr. VAleNTIN BUgARIU

,,Soldatul român avea un scop nobil care acţiona şi anume reîntregirea teri-toriului național în granițele lui firești și, de aceea, dincolo de orice ideologie politică, lupta cu sinceritate și abnegație, respectând în același timp toate legile războiului, toate convențiile militare”.

Ion ȘuțaGeneralul şi cercetătorul Ion Șuța

și-a adus contribuția la dezvolta-rea științei militare și implicit a învăță-mântului superior de specialitate. Om al armei, profesor de tactică militară, conducător al diverselor subdiviziuni ale armatei a ajuns în apogeul carieriei la gradul de general de corp al Armatei și adjunct al Marelui Stat Major.

Fiu al Bârzavei, Ion Șuța s-a născut în satul Percosova din județul Timiș, la 26 iulie 1919, ,,într-o casă de oameni săraci - cu lut pe jos, în miros de smirnă și tămâie și în credința în Dumnezeu. Am fost al șaselea copil din familia lui Aurel și Elena Maria Șuța - cum mărturisește generalul - foști țărani iobagi pe moșia baronului Knelly Janos până în decembrie 1918. Toți frații mei au fost și au rămas până la moarte țărani demni, cinstiți și foarte harnici, respectați de toți cetățenii satelor în care și-au întemeiat familiile, respectiv Mia (Solomia) și Iosif în satul natal Percosova, Ida (Persida), în satul Gaiu Mic, iar sora mică, Mariam alintată de mine <Nana bună> măritată în Gher-man. Fratele Petru a decedat de mic”1.

1 Ion Șuța, Recurs la memorie. Pentru o dreaptă judecată (manuscris), Bucureşti, 2005, p. 15. (Se va prescurta în conti-nuare Recurs la…).

Aici, în sat a urmat cursurile Școlii Primare. Chipul luminos al dascălului și al preotului rămânând întipărite în sufletul tânărului elev: ,,Cunoștințele de școală primară le-am primit de la învățători virtuoși care s-au perindat la conducerea școlii, cărora le datorez recunoștința și respect. Cu tactul și grija părintească, ei m-au călăuzit primii pași și nu pot să nu-i amintesc ori de câte ori privesc spre trecut. Dascăli pasionați ca: Obradovici Ion, Traian Iedu și periodic Spiner Hans de la Școala germană, sunt oamenii de care mă leagă copilăria cu tot ceea ce a avut mai frumos [...] Cu mult respect și admirație îmi aduc aminte de preotul satului părintele Ivu care tot timpul cât am urmat cursurile școlii pri-mare mi-a îndrumat pașii spre cariera de preot. Dintre toți elevii de seama mea eram preferat ca duminica la sărbători la slujba din biserică să citesc cântând <Apostolul>”2.

La 12 ani rămas orfan de tată, cu sprijinul nemărginit al mamei a urmat clasele Liceului de Băieți ,,Constantin Diaconovici - Loga” din Timișoara. Anii de liceu au fost îndrumați de o pleiadă de profesori de elită: prof. Silviu Bejan, directorul instituției, dr. Ioan Roșiu, profesor de limba română și diriginte al clasei timp de opt ani, dr. Nicolae Ilieșu la istorie, Augustin Coman și Simion Mioc la matematici. Ultimul a ajuns chiar rectorul Politehnicii timișorene, apoi preotul Ion Andreescu, profesorul de religie.

Din acest timp al căutărilor, elevul Șuța înregistrează în colțul de taină al sufletului mai multe activități rea-lizate sub îndrumarea dascălilor: Ion Roșiu, scriitor și membru al Uniunii Scriitorilor Bănățeni l-a introdus in acțiunile Uniunii. O altă reușită a fost înregistrată în 1939 când a declamat poezia ,,Ardealul” de Mircea Rădulescu pe scena Teatrului din Timișoara. La insistențele prof. Bejan, din clasa a VIII-a a fost elev-dirijor al Fanfarei Școlii în anii 1938-19403.

2 Petre Tomescu – Mățău, Herbert Weiss-mann și colab., Monografia comunei Gătaia și a satelor aparținătoare, Timiș, Între-prinderea Poligrafică ,,Banat’’, Timișoara, 1972, p. 233, I. Suța, Recurs la..., p. 15.3 Ion Șuța, Recurs la... p. 15.

Dorința mamei de a ajunge preot în satul natal, năzuința proprie de a ajunge medic se năruie una după cealaltă.

Facultatea de Medicină funcționa în 1939 doar la Cluj și București, dar Aca- demie Teologică exista la Timișoara. Mai mult decât atât, mitropolitul Vasile al Timișoarei oferea burse de studiu pentru elevii săraci, dar cu rezultate bune la învățătură. Toate au fost zădărnicite de o rudă a tatei, Bota, căpitan din Re-gimentul 5 Vânători care l-a îndrumat pe absolventul de liceu spre Școala de Ofițeri de infan-terie de la Sibiu.

După Dictatul de la Viena, Școala s-a mutat la București. Aici a făcut parte din Compania a 2-a sub comanda loco-tenentului Glavsce Sergiu, fiul adoptiv al generalului Petrovicescu, fost mini-stru în guvernul legionar.

Din anul al doilea, în urma rezulta-telor bune la învățătură a fost avansat la gradul de elev plutonier și numit instructor la elevii din anul I. La 10 mai 1942 avansat la gradul de sublocote-nent și repartizat la cerere la Regimen-tul 5 Vânători din Timișoara, partea sedentară, cea activă fiind pe front la Stalingrad. Aici, a îndeplinit funcția de comandant de pluton.

Regimentul 5 Vânători din Divizia 1 infanterie a participat la marile bătălii din 1941-1945 de la Odessa, Lazova-jam Stepa Calmuca și altele. În martie 1944 s-a mobilizat din nou la Timișoara și a fost transportată cu trenul pe fron-tul din Moldova.

Ajuns în Uniunea Sovietică a căzut prizonier în 25 august 1944 împreună cu întregul pluton pe care îl conducea. Prizonier la Podoleni (Moldova) apoi la Cosmești (Basarabia). La ultima destinație a lucrat la reconstrucția căii ferate distruse de bombardament. Împreună cu alți opt sublocotenenți evadează ajungând la Porcești. În aprilie 1945 Ion Șuța a fost eliberat din captivitate și a fost repartizat la Regi-mentul 6 Infanterie al Diviziei 2 Volun-tari ,,Horia, Cloșca și Crișan” înființată la 12 aprilie 1945.

8 Iconostas nr. 177 mai 2015ORa DE RELIgIE îN ŞCOaLĂ

Editat dE Parohia ortodoxă Giarmata Vii anul xVi nr. 177 mai 2015

Asociaţia „Părinţi pentru Ora de Religie” (APOR) este o organizație non-guvernamentală independentă, apolitică și fără afiliere confesională, formată din părinţi cu profesii diferite, printre care avocaţi, notari, jurnalişti, profesori, ingi-neri. Scopul principal al Asociaţiei este acela de a susţine şi îmbunătăţi predarea Religiei în şcoală prin susţinerea şi promovarea valorilor religioase atât în rândul elevilor, cât şi în cel al părinţilor.

Constituită pentru început la nivel central, Asociaţia a început înființarea de filiale şi la nivel judeţean, pentru a putea sprijini în mod real predarea Religiei în întreaga ţară.

În funcţia de preşedintele al APOR a fost aleasă doamna Liana Stanciu, cunoscut om de televiziune şi radio, care de-a lungul timpului s-a remarcat prin implicarea sa în diferite acţiuni sociale pentru copiii bolnavi de cancer.

Textul programatic al apOR conţine următoarele 10 puncte:

1. Toţi părinţii vor să ofere ce este mai bun copiilor lor. Este dreptul părintelui să aleagă ce tip de educaţie vor avea copiii lui. Tot el, părintele, ştie că Dumnezeu este prietenul şi sprijinitorul care nu dezamăgeşte.

2. Ora de Religie formează caracterul, completează dez-voltarea copilului şi îl ajută să relaţioneze mai bine cu ceilalţi.

3. Scopul orei de Religie este de a-i familiariza pe elevi cu elementele fundamentale ale propriei credinţe religioase, de a le oferi o introducere în studiul celorlalte mari religii ale lumii, precum şi de a-i ajuta să înţeleagă dimensiunea spirituală, culturală, istorică şi morală a fenomenului religios.

4. Ora de Religie contribuie semnificativ la depăşirea ignoranţei religioase care poate constitui un factor al generării intoleranţei religioase şi culturale, al unor atitu-dini şi tendinţe reducţioniste şi extremiste.

5. Studiul Religiei, ora de Religie însăşi, este un reper în viaţa copiilor, insuficient valorificat în familie și în societate.

6. Asociaţia Părinţi pentru Ora de Religie îşi propune să fie aproape de părinţi, apărători ai celor care sunt interesaţi de educaţia complexă, completă şi de calitate a copiilor. Educaţia, inclusiv cea religioasă, se face în şcoală în toate ţările Europei. În unele țări, precum Germania, Austria, Irlanda, Italia, Croaţia sau Grecia, programa prevede câte două ore de Religie pe săptămână.

7. Susţinem o educaţie integrală, care presupune, pe lângă latura morală, estetică, tehnologică, şi o componentă religioasă. Educaţia fără religie înseamnă şcoală fără suflet, neam fără Dumnezeu şi fără identitate.

8. Familia, Şcoala şi Biserica tind adesea să-şi delege reciproc responsabilitatea pentru educarea copiilor. Ora de Religie poate constitui un liant între cei trei factori educativi.

9. Ora de Religie face parte din istoria și identitatea poporului român, Biserica fiind primul loc de educație în istoria noastră. Școala românească a avut încă de la început între materiile de bază ora de Religie.

10. Ora de Religie dă un plus de valoare educației din familie.

TEXTuL pROgRaMaTIC aL aSOCIaţIEI PărInţI PEntru ora dE rElIgIE

2015 Înălţarea Domnului - Ziua eroilor

9 Iconostas nr. 177 mai 2015 ORa DE RELIgIE îN ŞCOaLĂ

“lăsaţi copiii să vină la mine şi nu-i opriţi” (marcu 10,14)

Toţi părinţii vor să ofere ce este mai bun copiilor lor. Este dreptul părintelui să aleagă ce tip de educaţie vor avea copiii lui. Tot el, părintele, ştie că Dumnezeu este prietenul şi sprijinitorul care nu dezamăgeşte.

Ora de religie ajută copiii noștri să-l cunoască și să-l iubească pe Dumnezeu, să-și iubească aproapele și să trăiască cu cinste și în curățenie.

VIno alăturI dE noI! ÎnSCrIE-tE În aSoCIaȚIa

„PărInȚI PEntru ora dE rElIgIE”!asociaţia „părinţi pentru Ora de Religie” (apOR)

este o organizație non-guvernamentală independentă, apolitică și fără afiliere confesională, formată din părinţi cu profesii diferite. Scopul principal al Asociaţiei este acela de a susţine şi îmbunătăţi predarea Religiei în şcoală prin susţinerea şi promovarea valorilor religioase atât în rândul elevilor, cât şi în cel al părinţilor.

prin înscrierea în apOR vei sprijinii inițiativele și proiectele prin care vom susține și îmbunătății pre-darea Religiei în școală!

Cum poate sprijini un părinte ora de Religie•Creează un grup de sprijin la nivelul şcolii.•Ia legătura cu reprezentanţii părinţilor pe clasa şi în

Consiliul de administraţie al şcolii (inclusiv cu liderul de sindicat, reprezentantul primarului/consiliului local etc.);

•Se implică în asociaţia de părinţi pe şcoală;•Comunică cu ceilalţi părinţi din clasa şi din şcoală pe

listele de discuţii, în întâlnirile publice, pe facebook-ul şcolii, la şedinţele cu părinţii;

•Ia legătura cu profesorul de religie şi analizează prob-lemele specifice clasei, inclusiv aspectele pe care părinţii i le sesizeaza;

•Împreuna cu ceilalţi părinţi din grupul de sprijin solicită întâlnire la conducerea şcolii pentru a îndepărta eventuale bariere artificiale;

•Ţine legătura cu preoţii din parohie.pentru înscriere în apOR Timiș contactează-ne

prin: Persoane de contact: Claudia Albulescu (0723311355);

Camelia Mingasson (0745517796) E-mail: aportimis@gmail.com; aportm@google-

groups.com

nr. ...... / .................

CERERE DE aDERaRE

Subsemnatul/a ........................................................................................................... născut/ă la data de ................................................ domiciliat/ă în ..........................................................................................................................................................................., ocupația........................................................, telefon .............................., email ....................................

Solicit să ader la Asociaţia „Părinți pentru Ora de Reli-gie” – A.P.O.R. ca: membru susținător colaborator voluntar

Declar că am un număr de ............ copii înscriși în sistemul public de educație și sunt de religie/confesiune ................................... .

Scopul principal al Asociaţiei este acela de a susţine şi îmbunătăţi predarea Religiei în şcoală prin susţinerea şi promovarea valorilor religioase atât în rândul elevilor, cât şi în cel al părinţilor.

Voi sprijini după puterile mele organizaţia şi nu voi intreprinde nimic din ce i-ar putea dăuna. Prin înscrierea în APOR voi sprijinii inițiativele și proiectele care vor susține și îmbunătății predarea Religiei în școală!

Înțeleg că prin dobândirea calității de membru nu voi primi nici un statut special în relațiile cu terții, că nu voi putea reprezenta sau vorbi în numele Asociației fără un mandat scris din partea conducerii acesteia.

Data Semnătura

Aprobat de Consiliul Director în data de

Preşedinte

model cerere de aderare la A.P.O.R.

2015 Înălţarea Domnului - Ziua eroilor

2015 Înălţarea Domnului - Ziua eroilor

10 Iconostas nr. 177 mai 2015CaTEhISM

•E gravă situaţia când pe buze se află sfinţenie, iar în inimă fărădelegea şi răutatea. Avva Isaia

•Nu există ispită mai crudă decât să dai peste un om linguşitor.Sfântul Ioan Gură de Aur

•Să vă fie frică să osândiţi pe cineva, chiar în inima voastră, nu numai pe faţă. Avva Isaia

•Nu se cuvine nu numai să-l defăimăm pe aproapele, ci nici să-i ascultăm pe defăimători. Sfântul Ioan Gură de Aur

•Cu vorba mulţi îi urmează lui Dumnezeu, iar cu obiceiurile fug din faţa Lui. Sfântul Grigorie Dialogul

•Cine măreşte păcatele semenilor săi, acela este el însuşi foarte mic în ochii lui Dumnezeu. Sfântul Tihon Zadonschi

•E mai bine să auzi despre tine vorbe rele decât să vorbeşti de rău pe alţii. Sfântul Grigorie Dialogul

CugETĂRI aLE SfINţILOR pĂRINţI

Sfântul ierarh tihon din Zadonsk

Pagină realizată de prof. ValEntIna PoPa

fIICa MaNDaRINuLuIde Treschin

În timpurile vechi, legile erau foarte aspre în China. Moartea, decapitarea, tăierea membrelor, a nasului, etc. erau pedepse obişnuite. Aşa, bunăoară, acelora care erau dovediţi că au înşelat pe cineva sau au delapidat banii statului li se tăia mâna pâna în cot sau până la umăr, după cum era vina de mare.

Un mandarin sărac, având o gloată de copii, a fost dat în judecată pentru o asemenea vină. Vinovăţia lui a fost dovedită şi pedeapsa pronunţată. Îndată, după judecată, fiica cea mai mare a acestuia, ceru audienţă împăratului şi înfăţişându-se înaintea tronului, căzu în genunchi şi zise:

– Măria Ta, tatăl meu a greşit şi i se cuvine, după sfintele noastre legi, să i se taie mâinile. Iată aceste mâini, continuă ea, ridicând mâinile sale, ele aparţin nenorocitului meu tată. Fă milă robului tău şi porunceşte să fie tăiate aceste mâini netrebnice, ca să rămână celelalte, capabile de muncă pentru a hrăni familia.

Împăratul rămase uimit. Inima i se muie. După o scurtă gân-dire, împaratul certă pe vinovat, iar fapta fecioarei fu eternizată printr-un monument.

CugETĂRI de sfântul Ioan Iacob Hozevitul

Cât de mult iubeşte DomnulPe făptura Lui de josŞi cum nu socoate omulDarul cel întru Hristos!

Toate minţile din lumeŞi talentele de soiNu ajung ca să măsoareMila Lui cea către noi!

Pentru om zideşte lumeaCu Edenul desfătatAşezându-l să rămâieVeşnic ca un împărat!

Prin păcatul neascultăriiPierde locul fericitŞi la stricăciunea morţii Omul este osândit!

Nelăsând pe totdeaunaSă rămâie sub blestemVine jos Mântuitorul Şi ne cheamă la Eden.

El pogoară tainic cerulPrin venirea pe pământCa să ne sfinţească fireaCu al darului veşmânt.

Viaţa cea nemuritoareDobândim noi cei de josŞI ne facem fii SlaveiPrin lumina lui Hristos! su

rsa

foto

: ww

w.p

inte

rest

.com

11 Iconostas nr. 177 mai 2015 MINuNEa LuMINII SfINTE

Lumina aceasta, ce vine singura din ceruri în Sâmbăta Paştilor, este LUMINA CU CARE HRISTOS S-A COB-ORAT LA IAD, cum zice Isaia: „Cei ce şedeau în întuneric vor vedea lumina mare“. La noi a venit Iisus cel Înviat, Duminica. Iisus a predicat în Iad Evan-ghelia, vreme de 33 de ore şi 3 zile, aşa scrie în Penticostar. De Joi până Vin-eri seara e o zi, de Vineri seara până Sâmbătă seara o zi, de Sâmbătă seara până Duminică seara este o zi, aşa se calcula la evrei. De Vineri de la orele 15 până Duminică, Sâmbătă spre Duminică, la orele 24 (12 noaptea) sunt exact 33 de ore. Din Iad, Iisus i-a scos numai pe cei ce credeau că Iisus va veni în lume, nu i-a scos pe toţi de acolo. Clopotul cel mare de la Mormân-tul Domnului, făcut din aur, în Vinerea Sfintelor Paşti, îl plânge pe Mântuitorul pentru că a murit, se trage singur, rar şi cu jale, Bang, Bang. Grecii mi-au spus cum boceşte clopotul cel mare şi că se trage singur, iar când vine Învierea, tot singur se trage şi sună foarte repede şi cu veselie şi le acoperă pe toate celelalte clopote. Uiţi că eşti pe faţa pământului. În jurul Sfântului Mormânt sunt scaune pentru ambasadori, fiecare ţară are un reprezentant, care vede Sfânta Lumină.

Eu am adus la Mănăstirea Sihastria, Sfânta Lumină, într-un felinar de acela şi candelele noastre ard din 1974 cu Sfânta Lumină de la Sfântul Mormânt.  Când a fost părintele Petroniu la Sântul Mormant, Sfânta Lumină a venit aşa: Când s-a făcut rugăciunea pentru Sfânta Lumină, deodată a venit un stâlp de foc şi s-a speriat toată lumea, a venit deasupra Sfântului Mormânt şi (focul) s-a despicat în trei, un stâlp de foc a mers la Golgota, unul la Mormântul Domnului şi unul la Biserica Sfintei Învieri. În trei stâlpi s-a făcut Lumina aceasta, căci nu vine în fiecare an la fel, aici sunt taine mari. De aici, ar tre-bui catolicii să se întoarcă la Paştile ortodox, dovada adevărului: Sfânta Lumină! Iată o minune, care de 2000 de ani se tot repetă, dovada Învierii sigure a lui Iisus Hristos.

2. SFÂNTA LUMINĂ SE APRINDE NUMAI LA ORTODOCŞI. MINUNEA

ANULUI 1326, consemnat de Părintele Ilie Cleopa.

În anul 1326 erau trei sultanate turceşti, unul în Damasc, unul în Egipt şi unul în Babilon. Ce au zis turcii? Când vin creştinii la Ierusalim să serbeze Paştile, să nu le dăm voie să slujească, până ce nu vor plăti taxa de 9000 de bani de aur, căci turcii nu cred iîn Hris-tos. Patriarhul ortodox Ioachim n-a avut de unde să plăteasca suma, pen-tru că creştinii ortodocşi erau puţini în Ierusalim şi doar 100 de preoţi, căci erau religii altele, de tot felul. Dar sunt două străzi de armeni în Ierusalim, moşieri, bogaţi mari, ei au zis: Pla-tim noi taxa! Dar turcii i-au intrebat: „De ce iese Sfânta Lumină numai la ortodocşi şi nu iese şi la voi ?“ Armenii au zis: „Pentru că ortodocşii, numai ei slujesc la Mormântul lui Hristos şi pe noi ne-au dat la o parte.“ „Dar, daca veţi

sluji voi, va veni Lumina?“ „Noi plătim şi taxa - au zis Armenii - şi Lumina va veni la noi la Armeni!“ Turcii au zis: „De nu iese lumina la voi, o s-o păţiţi !“ Noi îi scoatem pe ortodocşi din Mormânt - şi l-au luat pe Patriarhul Ioachim şi l-au închis în Mănăstirea Sfântul Sava, din Ierusalim, cu toţi preoţii. A zis Patriar-hul: „Dacă nu ne lăsaţi să facem slujba la Mormântul lui Hristos, o să facem la Biserica Sfântului Iacob, care este aproape de Mormânt, iar turcii le-au dat voie ortodocşilor la aceasta. Dar, turcii au pus de pază peste ei doi turci, generali de armată, ca să nu vină vreun creştin la Mormânt. Creştinii au început a plânge şi au zis că s-a supărat Dumnezeu pe ei şi i-a îndepărtat de la Mormântul lui Hristos, dar Patriar-hul le-a zis: „Nu vă temeţi, că are să se facă minune mare!“ Armenii ziceau că

Lumina la ei o să vină. Iar Patriarhul zicea că de va vrea Hristos să iasă Lumina la ei, n-avem noi, ortodocşii, ce face. Armenii au făcut slujba şi ziua şi noap-tea, dar n-a mai venit Sfânta Lumină. Turcii au zis: „De ce n-a venit Sfânta Lumină, ca aţi plătit taxa?“ În timp, ortodocşii făceau slujba tocmai a doua zi, pe când răsărea soarele şi când a zis Patriarhul: „Hristos a Înviat!“, un stâlp de marmora din Biserica Sfântul Iacob a crăpat şi a ieşit Sfânta Lumină în vârful stâlpului. Patriarhul a pus o scara şi au luat Sfânta Lumină din vârful stâlpului şi în acest fel, Sfânta Lumină a ieşit tot la ortodocşi. Ge-neralul turc de pe vârful stâlpului, care păzea acolo pe stâlp, a strigat: „Cred în Hristos!“ Celalalt general de lânga el i-a şi taiat pe loc cu sabia, capul celui ce a strigat că el crede în Hristos. Moaştele acestui general

turc convertit şi martir al Sfin-tei Lumini, le-am sărutat şi eu, sunt acolo în Ierusalim şi acest turc este martirul Sfintei Lumini. Văzând turcii că Sfânta Lumină a ieşit tot la ortodocşi, au pus un ciubăr cu murdărie înaintea uşii Sfântului Mormânt şi fiec-are armean trebuia să mănânce câte o lingură de murdărie şi în acest fel i-au spurcat turcii pe armeni. Anul 1326. De atunci a rămas o zicală: „Este bine să te duci cu Armenii la Biserica, dar să nu mănânci cu ei, că ei

caută să te spurce, aşa cum i-au spur-cat turcii pe ei, când n-a venit Sfânta Lumină“. Distanţa de la Sfântul Mor-mânt până la Biserica Sfântului Iacob unde s-a aprins Sfânta Lumină este de 100m. Stâlpul de marmură, crăpat, este pus în Altarul Bisericii Sfântului Iacob. Aceasta este minunea cu armenii, din anul 1326. Generalul turc convertit şi martir al Sfintei Lumini este pus în Biserica Sfântului Iacob. De aici se vede că Iisus Hristos, numai o Biserică a înte-meiat - pe cea Ortodoxă - aceasta este mântuirea lumii. Sfânta Lumină este dovada sigură, că numai ortodocşii sunt pe calea adevărului pur al lui Hristos, drum ce duce sigur la ceruri.

(lumina de la Ierusalim de preot Constantin galeriu în duhovnici români în dialog cu tinerii, Editura Bizantină, Bucureşti, 1997)

LuMINa DE La IERuSaLIM (II)

12 Iconostas nr. 177 mai 2015ISTORIE BISERICEaSCĂ

Bine ești cuvântat, Hristoase, dumnezeul nostru, Cel ce preaînțelepți pe pescari i-ai arătat, trimițându-le lor duhul Sfânt, și printr-înșii lumea ai vânat; Iubitorule de oameni, mărire ţie.

(troparul rusaliilor)

pOgORÂREa DuhuLuI SfÂNT – îNTEMEIEREa BISERICII

Pogorârea Duhului Sfânt (numită și Rusaliile sau Cinci-zecimea) este unul din praznicele împărătești ale Bisericii Ortodoxe; este sărbătorită la cincizeci de zile după Sfintele Paști, întotdeauna duminica și este considerată ziua de naștere (întemeiere) a Bisericii.

La cincizeci de zile după Învierea Domnului, la sărbă-toarea evreiască numită Cincizecimea (cincizeci de zile de la sărbătoarea Ieșirii), în timp ce Apostolii și alți ucenici ai Domnului Iisus Hristos erau adunați împreună în rugăciune în „foișorul cel de sus“, Duhul Sfânt a coborât peste ei sub forma unor „limbi de foc despicate” făcând zgomotul ca a unui vânt venit din senin „Şi din cer, fără de veste, s-a făcut un vuiet, ca de suflare de vânt ce vine repede, şi a umplut toată casa unde şedeau ei” și au început să vorbească în limbi pe care nu le cunoșteau. În acea vreme, în Ierusalim erau mulți pelerini din diaspora evreiască veniți la sărbă-toare care au fost foarte uimiți să îi audă pe acești pescari neinstruiți rostind rugăciuni către Domnul în limbile țărilor lor de departe. Acest eveniment este descris detaliat în car-tea Faptele Apostolilor (F. Ap. 2, 1 – 47).

Numărul cincizeci, de la cele cincizeci de zile de la Înviere, mărturisește despre deplinătatea eternă și cerească, fiind de șapte ori câte șapte plus unu.

Dupa Pogorârea Sfântului Duh, Apostolii au primit pute-rea de a grăi în limbi necunoscute de ei până atunci. Au des-coperit iînvăţatura Mântuitorului și altor neamuri, în diferite limbi. Începutul a avut loc chiar în această zi, a Pogorârii Duhului Sfânt, când s-au făcut înţeleși de toţi iudeii veniţi la Ierusalim din tot Orientul. Pelerinii neputând să-și explice cum de puteau predica în graiuri diferite, unul dintre ei îi acuza că ar fi „plini de must“, adica beţi (F. Ap. 2, 13). Atunci Sfântul Petru a luat cuvântul pentru a-i apăra pe Apostoli de o asemenea învinuire, dar și pentru a vorbi mulţimilor despre Hristos. El le-a descoperit că se împlinise profeţia lui Ioil: „Iar în zilele din urmă, zice Domnul, voi turna din Duhul Meu peste tot trupul“ (F. Ap. 2, 17, Ioil 3, 1). În urma cuvântării lui Petru, trei mii de persoane au primit botezul.

Biserica Ortodoxă vede Pogorârea Duhului Sfânt ca împli-nirea misiunii de propovăduire a Mântuitorului Iisus Hris-tos și începutul erei mesianice a Împărăției lui Dumnezeu, prezentă în mod mistic în Biserică. În mod tradițional este considerată începutul Bisericii, una Sfântă, Sobornicească și Apostolească.

Pe lângă prăznuirea venirii Duhului Sfânt, se sărbătorește în această zi și revelarea Sfintei Treimi, Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt. Cântările bisericești preamăresc ultimul act al auto-revelării lui Dumnezeu către lumea creației Sale.

Pentru creștinii ortodocși, sărbătoarea Rusaliilor nu este doar o amintire a unui eveniment istoric. Ea este o sărbătoare a apartenenței credincioșilor la Biserică. Ei au trăit Pogorârea Duhului Sfânt și au primit „pecetea darului Sfântului Duh”.

La sărbătoarea Rusaliilor, icoana Sfintei Treimi, cele trei figuri angelice care i-au apărut lui Avraam, este plasată în centrul bisericilor pentru a fi cinstită de credincioși. Această icoană este uneori însoțită de icoana tradițională a Rusaliilor. Bisericile sunt decorate cu flori și frunze verzi care simbo-lizează că respirația divină a lui Dumnezeu înnoiește toată creația. De asemenea sunt folosite veșminte și acoperă-minte verzi.

În unele parohii, prăznuirea începe în seara de dinaintea sărbătorii cu Vecernia Mare. Utrenia se ține în dimineața sărbătorii, înainte de Sfânta Liturghie.

În ziua de Rusalii se oficiază Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, dar cu imnuri speciale care înlocuiesc tradiționalele antifoane. Pentru prima dată după Sfintele Paști se cântă (rostesc) imnurile Împărate Ceresc și Am văzut lumina cea adevărată, astfel fiind chemat Duhul Sfânt să vină și să rămână (să se sălășluiască) în noi și astfel să fie mărturisit că am primit Duhul cel Ceresc.

Vecernia Mare din seara de Rusalii (Duminica) conține șapte rugăciuni la care credincioșii îngenunchează pen-tru prima dată de la Sfintele Paști. În practică, la marea majoritate a parohiilor, această slujbă se ține imediat după Sfânta Liturghie. În Biserica Ortodoxă, luni după Pogorârea Duhului Sfânt este Sărbătoarea Sfintei Treimi sau Lunea Duhului Sfânt, iar în prima duminică de după Rusalii este Sărbătoarea Tuturor Sfinților.

Cu toate că începutul anului bisericesc este la 1 sep-tembrie, centrul liturgic al ciclului anual al cultului ortodox este sărbătoarea Sfintelor Paști, precedată de Postul Mare și perioada pregătitoare a postului, urmată de cincizeci de zile de sărbătoare pascală până la sărbătoarea Rusaliilor. Până la începutul următorului Post Mare, duminicile și săptămânile sunt numărate de la Pogorârea Duhului Sfânt. Citirile liturgice și cântările se bazează pe „săptămâni după Rusalii”, așa cum sunt scrise în Octoih, Apostol și în Evangheliar.

Când Cel Preaînalt, coborându-se, a amestecat limbile, atunci a despărțit neamurile; iar când a împărțit limbile cele de foc, atunci a chemat pe toți la o unire; și cu toți, ca într-un glas, slăvim pe Duhul cel Preasfânt. (Condacul Rusaliilor)

Redacția

13 Iconostas nr. 177 mai 2015 DIN VIaţa ŞI aCTIVITaTEa paROhIEI

Către,Consiliul Local ghiroda,Domnule primar

Parohia Ortodoxă Romănă Giarmata Vii, prin conducătorul oficiului parohial, preotul Vasile D. Suciu, vă supune binevoitoarei atenţii următoarele:

În data de 20 februarie 2015 Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Ioan Selejan a vizitat Parohia Ortodoxă Română Giarmata Vii, având ca motiv principal al vizitei canonice obiectivul aflat în construcție: „aşezământul comunitar preot filip Doboş” ce cuprinde CapELa fuNERaRĂ și spațiile anexe. A apreciat în mod deosebit lucrările pe care le desfășurăm aici și pe toți cei care s-au implicat în mod activ în edificarea acestui proiect atât de important și de util pentru Biserică și pentru comunitate; ne-a acordat binecuvântare și viu îndemn pentru con-tinuarea lucrărilor și ne-a asigurat de prezența Domniei Sale la sfințirea Capelei funerare.

În aceste condiții Parohia Ortodoxă Română Giarmata Vii a demarat în cursul lunii martie lucrările de amenajare a CapELEI fuNERaRE din cadrul „Aşezământului comu-nitar Preot Filip Doboş”, ce constau în: montat instalații electrice, tencuieli interioare, confecționat și montat uși și ferestre, realizat pardoseli etc., apelând la sprijinul credincioșilor din Giarmata Vii.

Menționăm și faptul că Parohia are o datorie restantă la firma SC Confemet Monica SRL, care a realizat și mon-tat acoperișul în anul 2013, în sumă de 139.062,17 lei, conform situației de lucrări existente.

în consecinţă, cu deosebită consideraţie, vă rugăm să ne alocati un sprijin financiar, din bugetul anului 2015 - pentru susținerea cultelor religioase, în vederea achitării lucrărilor executate la Capela Funerară şi la spaţile anexe, dându-ne astfel posi-bilitatea de a finaliza a doua etapă a construcţiei, respectiv darea în folosinţă a CapELEI fuNERaRE până la sărbătoarea hramului Bisericii: Nașterea Maicii Domnului – 8 septembrie.

Vă mulţumim anticipat pentru bunăvoinţă şi pentru sprijinul constant pe care ni-l acordaţi. Dumnezeu să vă binecuvânteze!

Giarmata Vii, Conducătorul Oficiului Parohial,20. 04. 2015 Preot Vasile D. Suciu

14 Iconostas nr. 177 mai 2015DIN VIaţa paROhIEI • 1 - 30 aprilie 2015

Donaţii

Comemorări

hotărâri adoptate de Consiliul Local ghiroda

în luna mai 2015

În data de 08 iulie se împlinesc 6 luni de când a plecat pen-tru totdeauna dintre noi scumpa noastră mamă, soacră, bunică

și străbunică BODOR IuLIaNa. N-am vrut să pleci de lângă noi, Să pleci în neființă, Am vrea să fi iar printre noi, Dar nu e cu putință. Nu te vom uita niciodată și Dumnezeu să-ți așeze sufletul lângă cei drepți! Fie-i tărâna ușoară! Cei care doresc să participe la slujba de pomenire sunt așteptați sâmbătă 04 iulie, orele 12.00 la Biserica Ortodoxă Giarmata Vii. Familia.

Dacă îți pierzi părinții, îți pierzi trecutul; dacă îți pierzi copiii, îți pierzi viitorul! Cu sufletele ne-mângâiate și cu ochii mereu înlăcrimați, ne

aducem aminte că Dumnezeu a trimis un înger pe pământ ca să ne aducă bucurie, dar L-a chemat a doua zi în Împărăția Cerurilor ca să-I fie de-a pururi aproape, lăsând în sufletele noastre amar, durere și multe lacrimi. La împlinirea unui an de la plecarea dintre noi a îngerului nostru drag MOISĂ fRaNCESCa. Mama Irina.

Timpul trece nemilos de repede. S-au scurs 20 de ani de lacrimi și durere de când a pășit în lumea celor drepți TOMa Va-LERIu. Amintirea lui a

rămas vie în inimile și în sufletele noastre. Soția Elena, fiul Eugen, nora Angelica și nepoții Ramon și Raul se roagă pentru sufletul lui. Dumnezeu să îl odihnească în pace!

Cu adâncă durere în suflete amintim că s-au scurs 6 luni de când ne-a părăsit cea care ne-a fost mamă, bunică şi străbunică. Te vom

păstra în inimile noastre pentru tot-deauna, draga noastră STOIaDIN ECaTERINa!

Familia anunță cu durere în suflet că s-au împlinit 4 ani de când ne-a părăsit pentru tot-deauna cea care a fost scumpa noastră soție,

mamă, soacră, bunică și străbunică TORONI fLOaRE. Te vom purta mereu în suflete și te vom plânge mereu. Fie-ți tărâna ușoară!

S-a împlinit un an de când scumpul nos-tru soț, socru și bunic JIaNu IOaN-ghEOR-ghE a pășit în lumea celor drepți. Îl vom

păstra veșnic în inimile și în sufletele noastre și nu-l vom uita niciodată. Familia. Fie-i țărâna ușoară, suflet blând și bun!

Cu adâncă durere în suflete și cu lacrimi în ochi, amintim că s-a implinit un an de când ne-a părăsit pentru tot-deauna scumpa nostră

mamă, soacră, bunică și străbunică BuDEa ECaTERINa. Te vom plânge mereu și nu te vom uita niciodată. Dumnezeu să o odihnească în pace!

Bărbulescu Emilia 50 leiLazea Adriana 100 leiLivinț Ghiță 50 lei

" HOTĂRÂREA nr. 50/20.05 - pentru revocarea HCL 49/29.04.2015 – privind semnarea unui acord de parteneriat public –privat împreună cu actualii și viitorii membri ai asociației Grupul de acțiune locală - Timișul de Centru.

" HOTĂRÂREA nr. 51/20.05 - privind semnarea unui acord de parteneriat public – privat împreună cu actualii si viitorii membrii ai asociației Grupul de acțiune locală – Timișul de centru.

" HOTĂRÂREA nr. 52/27.05.2015 - privind constatarea apartenenței la dome-niul privat al comunei Ghiroda a terenului pentru drum înscris în CF nr. 404210 Ghiroda, arabil intravilan extins, comuna Ghiroda.

" HOTĂRÂREA nr. 43/27.05.2015 - privind acordarea unui mandat special împu-ternicitului Consiliului Local al comunei Ghiroda în Adunarea Generală ordinară a Asociaţilor Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Apă-Canal Timiş.

CununiiCRĂCIuN BuCuR

și CĂTĂLINa-MaRIaNa

(născută Crăciun)Data cununiei: 18 aprilie2015

Nași: Rusu Florin și GabrielaCasă de piatră!

Din luptele şi-nfrângerile noastreaşternem trepte noilor destine,o scară de mărgean peste dezastre,să urce paşii lumii care vine.

Din fiecare rană care doare,din orice suferinţă mai adâncă,armuri am pus pe piepturi viitoareşi spade-am pus în mâini ce nu sunt încă.

Iar dac-am plâns, din lacrima măiastrărăsare mângâierea de mătasepe care mâine alţii au s-o lasepe alte frunţi ce cresc din fruntea noastră.

Şi-atunci în noaptea zgurei şi a zloateiînchidem luptă, lacrimă şi rană,din dăruirea noastră subteranăne-om face pâine pentru foamea gloatei.

OfRaNDĂRADU gyR

Vatră nouă nr. 177 mai 2015 15INfO Şah

Pagină realizată de ElEonora și PartEnIE mIHaI, antrenori la C.S. mediator

ŞahuL îN gRĂDINIţa DIN gIaRMaTa VIIparteneriat dintre grădiniţă & Parohia ortodoxă &

Clubul Sportiv mediatorŞahul este o modalitate extra-

ordinară pentru copii de a-şi consolida imaginea şi încrederea în sine.

(saudin Robovic)

“ Şase motive pentru a-l învăţa şah pe cel mic :

- şahul îmbunătăţeşte abilităţile de concentrare

- şahul motivează- şahul creşte autodisciplina- şahul ajută la reducerea reacţiilor

impulsive- şahul dezvoltă gândirea

anticipativă- şahul te învaţă să ai

răbdare şi înţelegereFrumuseţea şahului ca

materie de studiu este că stimulează mintea copiilor şi îi ajută să-şi construiască multiple aptitudini în joacă. Pentru că, primele module se concentrează pe iniţierea în şah, structura va fi una relaxată, fără să obosească sau să încarce prea mult programul copiilor, după care urmează performanţa.”

(http://discover-me.ro cursuri-gradinita-sah)Preotul paroh Vasile Suciu a înţe-

les de mult aceste valenţe ale șahului, încă din 28 mai 2000, când ne-a spri-jinit la deschiderea festivă a Clubului Sportiv Mediator, și a găsit de cuviinţă să se implice și în predarea șahului în grădiniţă. Aşa a luat fiinţă Contractul de parteneriat grădiniţă & parohia orto-doxă & Clubul Sportiv Media-tor încă din anul 2008, când a avut rezultate bune. În acest răstimp au fost iniţiaţi în șah aproximativ un număr de 15 copii/an, în total aproximativ 120 de copii.

Așa cum d-na prof. Monica Tania Suciu este iniţiatoarea cursului de șah în Grădiniţa din Giarmata Vii, d-nul prof. Partenie Mihai este factorul principal animat de dorinţa de a preda acest curs de șah, atât în grădiniţă, cât și în școală.

Pentru aceasta și-a făcut lecţiile temeinic, documentându-se și anali-zând atent ce criterii sunt în acest sens pentru reușită și pentru a se face înţe-les de către cei mici. Îndrăgind copiii foarte mult, având și carisma necesară, a pornit la drum împreună cu mine, în anul 2002.

Am tipărit la sediu și pe cheltuiala clubului, caiete speciale de șah cu diagrame, Caietul nr. 1 pentru grupa Boboci și Caietul nr. 2 pentru grupa începători.

În acest timp, eu mă ocupam cu desenarea cu carioci a liniei de mișcare a pieselor și îi învăţam jocul de șah pe calculator cu „Dinosaur chess”.

Cu părere de rău o spunem că în formatul care se profileaza acum, adică, în grădiniţă lucrăm cu copii de 5 și 6 ani, nu suntem mulţumiţi de ceea ce putem obţine de la acești copii.

Exact când ar fi capabili să pri-mească noţiuni mult mai clare des-pre șah și să rezolve diagrame cu un grad mai mare de dificultate care duc în mod clar la dezvoltarea tuturor aptitudinilor despre care se vorbește prin practicarea șahului, ei împlinesc şapte ani și sunt înscriși la școală, mulţi dintre ei în Timișoara și nu mai conti-nuă șahul. Totul se opreștepentru ei, punct.

Ni se spune cât de mult au de învăţat (îi credem) şi nu fac faţă unui efort în plus. Acest lucru nu ne aduce satisfacţii și nici lor nu le aduce vreun folos din cauză că nu au părinţi care să știe șah și să joace cu ei acasă. Aceasta este strict necesar copiilor atât de mici, ca acasă să existe acest mediu de șah amical, între părinţi, bunici care să-i provoace la joc.

Vreau să scot în evidenţă spre a argumenta cele spuse mai sus, că doar Oancea Lidia a încheiat Caietul

special nr.1 şi ştie să joace pe calculator „Dinosaur chess”, reuşind să câştige la toate cele 6 nivele ... dar ea din toamnă merge la şcoală.

Într-o mai mică măsură este şi Vârtan Ionuţ, mai are de învăţat două foi în caiet, nu le-a terminat fiindcă a absentat la ultima lecţie de la grădiniţă. Şi Ionuţ ştie să joace cu „Dinosaur chess” şi câştigă la cele şase nivele.

Ceva mai timid, dar inte-resate, se manifestă Suciu Sorina, Takacs Eliza și Milutin Ana Maria, care, cu un spri-jin mai atent acasă, ar putea

deveni eleve bune la șah.În ceea ce priveşte dis-ciplina în

timpul orei este de nota zece, aici se simte efectul educaţiei din grădiniţă, eforturile doamnelor educatoare, prof. Monica Suciu și Florentina Suciu. Este o grupă omogenă, fără conflicte sau certuri între ei, cuminţi și ascultători. În această privinţă este o plăcere să-i înveţi șah.

În anul şcolar 2014 – 2015 au frecventat cursul de şah în grădiniţă următorii copii: Acumuloae Raluca, Bârsan Denis, Câmpean Luca, Chindriș Ariana, Cristoi Andrei, Drugă Denis, Hasan Eunice, Iovan Darius, Milu-tin Ana Maria, Oancea Lidia, Oancea Rebeca, Răchitan Cristian, Răchitan Nicolae, Suciu Sorina, Takacs Eliza, Vârtan Andrei și Vârtan Ioan.

Vatră nouă nr. 177 mai 201516

Revistă editată cu sprijinul Consiliului Local şi al Primăriei Ghiroda

ISSN 1584-4323

Tehnoredactare și tipar S.C. partoș S.R.L. , Timișoara, str. Zugrav Nedelcu nr. 5, tel: 0734 993020, e-mail: office@tipografiapartos.ro, www.tipografiapartos.ro

periodic al comunității din giarmata Viiadresa: Giarmata Vii, str. Înfrățirii nr. 48-50, tel. 0256-386 777, 0744-604 975E-mail: suciuvasile1966@yahoo.com; Web: www.giarmatavii.ro,www.banaterra.eu/biblioteca/reviste/reviste-rurale-si-parohiale-integrale/vatra-nouaColegiul de redacție: acad. Ion Păun OTIMAN (director onorific), preot Vasile SUCIU (redactor-șef ), prof. Monica SUCIU, prof. univ. dr. Aurel LĂZUREANU, prof. Nicoleta SPĂTAR, asistent medical Lăcrimioara TOMIUC, ec. Viorica LUCIAN-HOFFMANN, ing. Partenie MIHAI, prof. Claudia VLAICU, prof. Valentina POPA

Ruladă de pui cu legumeIngrediente:

- 1/2 kg piept de pui dezosat- 300 g broccoli- 300 g morcovi

- 100 g spanac- 1 buc. ardei gras roşu- sare, piper, puţină Vegeta, condi-mente, după gust

Bavareză cu căpsuniIngrediente:

- 200 ml frişcă lichidă- 280 g iaurt cremos- 200 g căpşuni- 160 g zahăr

- 10 g gelatină alimentară

pentru decor (sirop):- 100 g căpşuni- 2 linguri zahăr

Se pun căpşunile într-un vas, pe foc, împreună cu zahărul, se amestecă şi se lasă până se topeşte zahărul. După ce s-a răcit puţin, se pasează bine, se încorporează gelatina hidratată 5 minute în apa rece, apoi iaurtul şi frişca bătută. După omogenizare, se răstoarnă într-o formă de tort şi se lasă la frigider până a doua zi, când se răstoarnă pe un platou şi se ornează cu sirop şi căpşuni tăiate. Pentru sirop, se pasează fructele, se trec prin sită, rezultatul se pune într-un vas, pe foc, împreună cu zahărul, iar după 5 mi-nute se opreşte focul. sursa: www.gustos.ro

Duminică, 5 iulie 2015, va avea loc întâlnirea fiilor satului Nadăș. Manifestările se deschid la orele 12.30 cu o slujbă de mulțumire oficiată

în fața bisericii și un parastas de obște la troița eroilor.Programul artistic va fi susținut de renumita solistă de muzică populară

d-na RaMONa VIța, acompaniată de formația condusă de d-nul pETRICĂ VIța.

Invitați speciali: prof. Dr. Marius Cârnu, george pelea, Dana Ivan și Lucuță Stelian.

Suită de dansuri – în premieră – ansamblul profesionist Banatul din Timișoara.Bufetul de campanie va fi asigurat de SC Jack aMg.

Sponsor: Consiliul Local al orașului RecașOrganizator: Sarchiz Mihai jr.

Vă aşteptăm cu drag!

Mod de preparare: Pieptul de pui se bate cu ciocanul de șniţele şi se asezonează cu sare, piper, condimente. Se opăreşte spanacul și se scurge de excesul de apă. Se întinde un strat de spanac pe pieptul de pui, apoi se alternează cu feliuţe de ardei, de morcov şi cu bucăţele de broccoli. Se rulează în folie de aluminiu, având grijă să fie foarte bine strâns la capete. Se pun ruladele într-un vas cu apă clocotită și se fierb la foc iute pentru 10 minute. Se lasă să se răcorească puţin, iar apoi se îndepărtează folia de aluminiu. Opţional, ruladele se pot aşeza într-o tavă, se stropesc cu 4-5 linguri de ulei şi se introduc la cuptor câteva minute, pentru rumenire. Cu un cuţit bine ascuţit se taie ruladele feliuţe și se servesc alături de garnitura preferată. Se decorează cu pătrunjel verde. sursa: www.retetaperfecta.ro